"O viață fără dragoste este asemenea unui an fără primăvară" (proverb suedez)

Martie 2014 anul 3 numărul 22Publicaţie lunară de informare, opinie şi atitudine

Interviu cu Adrian Flo-rea, un suflet al Seleuşu-lui, care nu a uitat că labaza oricărui om destoi-nic trebuie să stea credin-ţa, corectitudinea, hărni-cia şi perseverenţa, trăsă-turi care i-au fost imple-mentate de părinţii săiîncă din fragedă copilă-rie, dar care-i guvernazăchiar şi astăzi întreagaviaţă, considerându-leadevărate felinare...

amănunte în pag. 3

Minimuzeu etnografic laGimnaziul de Stat "Cornel

Regman" din Daneş

Un seleuşean la Sydney

Lucrate cu măiestrie, prin tehnici transmise din ge-neraţie în generaţie, piesele din colecţia minimuzeu-lui au ajuns să fie expuse datorită iniţiativei unuigrup inimos de cadre didactice.

amănunte în pag. 4

Şcoala Gimnazială „Cornel Regman”- Daneş a fost gazdacelei de-a X-a ediţii a concursului de recitări „FascinaţiaCopilăriei”. La faza zonală a concursului s-au întrecut 13elevi de la şcolile din Sighişoara, Albeşti, Seleuş, Criş şiDaneş.

amănunte în pag. 4

Fascinaţia copilăriei

stefan 22:Layout 2 07/04/2014 03:01 PM Page 1

Cît de alterate sînt instituţiile statului,dacă a trebuit să intervină S.R.I. pentru ani-hilarea unei reţele de trafic cu tone de carnestricată şi evaziune fiscală, sprijinită, potrivitdeclaraţiei procurorilor, de lucrători de laProtecţia Consumatorului şi din Poliţia deFrontieră! Denumirea corectă a „ProtecţieiConsumatorului este, de fapt, „Protecţia In-fractorilor”. Reiau o întrebare mai veche: înce ţară din Europa, domnule Prim Ministru,cetăţenii sînt păcăliţi să consume resturile dela masa Occidentului şi să plătească de treiori,  cu arcanul, servicii de care nu toţi aunevoie? Vorbind aici despre taxa radio-tv, în-casată abuziv prin factura de energie. Ce trea-bă are „Electrica-distribuţie” cu Televizi-unea Naţională? Domnule Prim, ajunge cubatjocorirea românilor! Chiar de se plîngeromânul la A.N.P.C., tot nimic nu rezolvă.Fărădelegea are putere de lege. A.N.P.C. exis-tă, aşa, pentru diversiune, ca să se spună că,iată, e cineva acolo care veghează, pe salariifabuloase, şi-i apără pe consumatori. Da, deunde? Îi protejează pe făptaşi. Cu o lună înurmă, Germania a livrat marcheturilor dinŢară, prin intermediul unor firme româneşti,tone de mezeluri expirate. Aţi văzut pe cinevacu cătuşe la mîini pentru subminarea sănă-tăţii şi a siguranţei naţionale! Nu. Iată, acum,cu ajutorul S.R.I,  au fost găsite 115  tone decarne de porc expirată în judeţele Braşov şiMehedinţi. Termenul de valabilitate expirasedin vara lui 2013. Dragi români, fugiţi decarnea şi de mezelurile supermarcheturilorcum fuge diavolul de tămîie! Altfel, vă achizi-ţionaţi moartea pe banii dumneavoastră.

Instituţiile de ordine şi control iau cinacu mafia autohtonă şi externă

O strategie bine gîndită este pusă în prac-tică de olimpienii piramidei de Putere. Înlinia întîi se află  firmele de distribuţie a cărniide porc stricată, apoi, presa, cumpărată şi ea,

lansează ştirea unei invazii a gripei porcine,iar companiile farmaceutice, cu vaccinul dincare ies aburi calzi, aşteaptă la colţ intrarea pepiaţă. La fel s-a întîmplat şi cu gripa aviară.Fiecare şi-a primit comisionul gras pentru di-versiune şi acţiune, fără să ia în calcul pagu-bele produse ţăranilor români prin ucidereapremeditată a zeci de mii de păsări sănă-toase. De 24 de ani sîntem sabotaţi cu gripeporcine, aviare, ţînţari, căpuşe, boala vaciinebune, vaccinuri periculoase, medicamenteşi alimente burduşite cu substanţe canceri-gene.

România este sabotată din interior şi dinafară, pentru că instituţiile de ordine şi con-trol iau cina cu mafia autohtonă şi externă.„Protecţia Consumatorului” a devenit o halăticsită cu neamurile clasei politice! La fel şidroaia de instituţii de control, cu înalţii lorfuncţionari, capabili doar să-şi negociezeşpaga cu firmele reclamate de românii păgu-biţi. Altfel nu-mi explic cum, sub ochii lor,carnea pe care alte ţări trebuia s-o arunce latomberon, este adusă şi vîndută ca „nouă” înRomânia, pentru ca „sursa” să nu mai cheltu-iască cu distrugerea ei. Başca, profitul. Româ-nia a devenit raiul escrocilor şi samsariloroccidentali, care şi-au dat mîna cu autorităţileromâne. Fiţi pe pace! Nimeni de la Inspecţiasanitară sau de la Inspecţia economică nuv-a ajunge după gratii.

Hoţii de stat au avut ca model chiarunele oficialităţi ale instituţiilor U. E.

Cine a învăţat sluga hoaţă? Aţi ghicit! Gu-vernanţii. Aceştia încurajează hoţia prin ati-tudine tovărăşească faţă de hoţi, faţă de hoţiidin ei înşişi, prin legi parafate în apărarea lorşi prin amnistierea  infractorilor. Au fost înfi-inţate zeci de instituţii şi autorităţi naţionalede control, evaluare şi supraveghere, noi mi-nistere de adăpostit tovarăşii de hoţie, dar laun Minister al Siguranţei Naţionale nu s-augîndit, lipsa siguranţei naţionale fiind cea maimare ameninţare la adresa României. Hoţiiautohtoni au avut ca model chiar unele ofi-cialităţi ale instituţiilor Uniunii Europene.Dacă ne gîndim doar la Cristine Lagarde,şeful F.M.I, acuzată de complicitate la fals şideturnare de fonduri publice (ar fi furnizat 1milion de dolari unui susţinător al fostuluipreşedinte Sarkozy, bani a căror provenienţăeste necunoscută) şi la cel mai nou exemplu,vicepreşedintele Băncii Europene de In-vestiţii, Magdalena Alvarez, implicată în de-turnarea de fonduri destinate unui programsocial. Potrivit presei, suma deturnată arputea depăşi 140 de milioane de euro. Auziţicu ce sume se joacă netrebnicii ăştia, în timpce unor popoare ale Europei integrate, con-siderate a fi lumea a treia, li se serveşte aus-teritate, sclavie, dezbinare şi sărăcie!

Pînă şi morţii au devenit o afacererentabilă pentru mafioţi

Hrana şi sănătatea populaţiei sînt o pro-blemă de siguranţă naţională, deci şi de com-

petenţa S.R.I. La fel cum ar trebui să fie mani-festaţiile extremiştilor maghiari, ai mem-brilor şi simpatizanţilor „Partidului Jobbik”,privatizările frauduloase, Pungeşti şiR.M.G.C. Ei nu sînt plătiţi doar ca să ur-mărească adversarii preşedintelui sau aiprimului ministru. Eu cred că instituţia aredeja lista cu membrii Jobbik, prezenţi pe teri-toriul României (nume, prenume, semneparticulare, stare civilă, grupa sanguină). Înmod sigur îşi face datoria, însă deciziile le iaualţii, nu întotdeauna în beneficiul statului şial românilor. Presa scrie că S.R.I. avea uneleinformaţii de la începutul lui 2013 despre

reţeaua care aducea carnea stricată în Româ-nia. Asta înseamnă că, de peste un an de zile,deşi autorităţile plătite să vegheze la sănătateapopulaţiei cunoşteau problema, am fostsupravegheaţi să mestecăm bine carnea alte-rată din import. Explicabil atunci de ce totmai mulţi sînt interesaţi să-şi extindă afacereapompelor funebre, avînd în vedere dosarulmitei în care sînt implicaţi cîţiva poliţişti, an-gajaţi ai SMURD, ai ambulanţei şi patroni depompe funebre, care primeau cîte 700 de leipentru fiecare deces semnalat. Pînă şi morţiiau devenit o afacere rentabilă pentru mafioţi.

Redactor șef: Ștefan Costea. Senior editor: Mircea Răchită. Redactori: Cristiana Cristea, Lucia Bichiș,Andrada Mare, Daniela Niste, Daniela Suciu, Marius Iosif, Marius Moldovan, Doina Medeșan, VioricaSecetă, Ioan Medeșan, Cristina Mosora, Viorica Crucin, Maria Mureșan, Nicolae David, Bădică Nicola,Ileana Costea, Elena Moldovan, Laura Stoica, Minodora Răileanu, Maria Diaconu, Alin Pora, NicolaeTudor Cristea, Brigitte Păcală, Elena Oprea, Demirel Herman, Dorinel Bichiș. Corespondenți: ŞtefăniţăRegman, Maria Diana Popescu, Horia Constantin Alupului Rus, Valentin Bălănescu, Virgil Lazăr,Chivuţa Trif. Foto: Doina Medeşan.Tehnoredactare: Ştefan Costea, Lucia Bichiş.

actualitatea.danaseana@yahoo.comTelefon: 0762 393 445

ISSN 2285 – 1291 ISSN-L = 285 – 1291 Publicaţie editată de SC Maris Edi Pro SRL

Cea maimare

ameninţarela adresa

României

Din Stuttgart, Maria Diana Popescu

2 ANALIZĂ ŞI OPINIE

În perioada 24 martie – 10 aprilie, anulcurent, are loc cea de a patra etapă de în-tâlniri publice din teritoriul Dealurilor Târ-navelor, prin intermediul cărora angajațiiGAL sunt din nou în comuna d-voastră.Scopul acestor întâlniri este de a promovași prezenta posibilitățile de finanțare exis-tente pentru prima sesiune de depunere deproiecte a anului 2014 care va fi lansată la

sfârșitul lunii aprilie. Fermierii, întreprinzătorii, antre-

prenorii, consiliile locale, etc., din cadrulcelor opt comune membre ale microregiu-nii Dealurile Târnavelor au în continuareposibilitatea să acceseze fonduri neram-bursabile pentru proiecte de modernizarea exploatațiilor agricole și forestiere și pen-tru renovarea și dezvoltarea satelor.

Pentru înștiințarea tuturor celor intere-sați de existența acestor fonduri și demodalitatea de accesare a lor, AsociațiaGAL Dealurile Târnavelor organizează în-tâlniri publice în toate comunele membredupă următorul calendar: Biertan – 24martie, Laslea – 26 martie, Albești – 28

martie, Vînători – 01 aprilie, Nadeș – 03aprilie, Daneș – 07 aprilie, Apold – 08aprilie, Saschiz – 10 aprilie. La aceste întâl-niri vor fi invitați consultanți și experți îndepunerea de proiecte pe măsuri din ca-drul Programul Național de DezvoltareRurală (PNDR).

Toate proiectele vor trebui să respectecriteriile de conformitate și eligibilitate din

Ghidurile Solicitantilor aferente fiecăreimăsuri, disponibile pe site-ul www.apdrp.ro. Criteriile de selecție și punctajeleaferente acestora sunt cuprinse în Ape-lurile de selecție ce vor fi postate pe site-ulwww.tarnava-mare.ro cu cel puțin 30 dezile înaintea termenului limită de depu-nere a proiectelor, împreună cu Procedurade evalaure și selecție a proiectelor ce va fiaplicată de către GAL.

GAL Dealurile Târnavelor încurajeazăcu încredere depunerea de cât mai multeproiecte deoarece „Doar noi ştim cumvrem să arate locul în care trăim”.

Cristiana Cristea

Grupul de Acțiune LocalăDealurile Târnavelor din

nou în comuna ta!

stefan 22:Layout 2 07/04/2014 02:24 PM Page 2

3ÎNSEMNĂRI DIN VIAŢĂ“Scumpă ţară românească,Cuib în care ne-am născut,Câmp pe care s-a văzutVitejia strămoşească,Scumpă ţară românească,Te salut!”

O spune, ca şi Coşbuc, un om care tră-ieşte la peste zeci de mii de km de România,un suflet al Seleuşului, care nu a uitat că labaza oricărui om destoinic trebuie să steacredinţa, corectitudinea, hărnicia şi perseve-renţa, trăsături care i-au fost implementate depărinţii săi încă din fragedă copilărie, darcare-i guvernază chiar şi astăzi întreaga viaţă,considerându-le adevărate felinare spre dru-mul reuşitei.

Pe domnul Adrian Florea l-am întâlnit laSydney, primindu-ne cu un spirit călduroscum rar ţi-e dat să întâlneşti.

Am găsit un om trăind în linişte şi ar-monie alături de o familie minunată. Nu adurat mult să citesc in privirea acestui românşi mulţumirea pe care ţi-o dă calitatea şi sigu-ranţa vieţii de acolo, iar împlinirea profesio-nală nu era greu de descifrat. Insă... cu dorulde casă cum rămâne?

Simţindu-i legătura profundă pe care oare cu locurile natale, văzând fotografii cu Se-leuşul de odinioară, aşezate la loc de cinste,am zis că e păcat să nu împărtăşească şi cu noiamintiri din povestea sa de viaţă, să des-coperim mai multe din trăirile unui con-sătean de care ne e dor, aflând totodată şi ro-lul şi însemnătatea satului natal pentru un omcare a avut curajul să-şi croiască un alt drumşi să-şi înceapă o nouă viaţă departe, pestemări, ţări şi oceane, mai exact în Australia. 1.Pentru început, spuneţi-mi câteva lucruri despre dumneavoastră:

Mă numesc Adrian, am 45 de ani, suntfiul Anei şi al lui Octavian Florea. În 1968 m-am născut la Mediaş, însă copilăria mi-am pe-trecut-o la Seleuş, iar de acest sat natal măleagă multe amintiri: anii de şcoală, fru-museţea copilăriei plină de peripeţiile careerau la ordinea zilei. Şcoala generală am fă-cut-o la Seleuş, iar mai departe am mers laPetrolul, Mediaş. Acum locuiesc în Australia,încă din 1995, la Sydney mai exact. Am ple-cat din România pe 1 Decembrie şi am ajunsaici pe 3 Decembrie.2. Care este cea mai mare realizare depână acum?

Faptul că am ajuns aici, mi-am întemeiato familie, iar din punct de vedere profesionalam un serviciu cu multe satisfacţii. Mereu amconsiderant că munca e importantă. Muncanu înseamnă doar job, ci şi autocunoaştere,evoluţie, plăcere.

Faptul că te poţi plimba în siguranţă înlocuri curate, trăind într-o societate sănătoasăşi în condiţii normale, că problemele vieţii dezi cu zi îşi pot găsi o rezolvare decentă într-un timp relativ scurt, constituie şi aceasta orealizare. Lupta pentru îmbunătăţirea spiri-tuală cred că e importantă şi ea. Mă strădu-iesc cu fiecare zi să o obţin. O inimă bună şiiubitoare e un tezaur pentru orice om. Fa-milia în care te-a aşezat Dumnezeu ţi-e datăde sus, dar trebuie să ştii să-i păstrezi lângătine. Trebuie să nu pierdem niciodată dinvedere lucrurile durabile şi legaturile cu oa-menii create in timp. 3. Cu ce v-a influenţat satul natal?

Mă gândesc cu bucurie la satul meu natal,la şcoala mea; am învăţat şi la şcoala de sus,de lângă Biserică. Dascălii mi-au marcat per-sonalitatea şi m-au indrumat. Le sunt recu-noscător, deoarece au pus şi ei o cărămidă la

ceea ce sunt astăzi. Cred că acolo unde tră-ieşti prima parte a vieţii, acolo te simţi bine.Totodată, pentru mine Seleuşul este o emoţiecare mi-a fost însămânţată în suflet atuncicând am descoperit lumea. El nu este un sim-plu nume, este un spaţiu sacru în care am des-coperit iubirea, dojana şi mângâierea părinţilor.4. De ce vă e cel mai dor?

Mi-e dor de locuri şi oameni. Mi-e dor şide verile în care mergeam la Târnavă, împre-ună cu prietenii mei. Deşi am aici ocean, Târ-nava are farmecul, unicitatea şi totodatăsimplitatea ei aparte. Stau şi mă gândesc şiobserv că odată cu dorul apare şi nostalgia,iar trecerea timpului mă bulversează. Cândam plecat din Seleuş, i-am lăsat mici, pemulţi. Acum, sunt mari!

Mi-e dor de prieteni, de familie. Îmi amin-tesc cu drag de tata şi de poveştile pe care elmi le spunea din război. Sunt bucuros de-oarece toate aceste poveşti le-am tras pe ocasetă audio. Am crescut cu un tată cantor laBiserică, iar acest aspect şi-a pus amprentaasupra mea, deoarece am moştenit de ladumnealui, pe lângă altele, şi plăcerea de acânta. Preotului de aici nu i-a fost dificil sădescopere asta, astfel că mă solicită adesea săcânt la Biserica Ortodoxă de aici.

Cei care trec prin experienţa plecării deacasă într-o altă ţară sunt inevitabil copleşiţide dor, un dor chiar şi de atmosfera de sărbă-toare. Deşi trăiesc sărbători fără zăpadă, eu şifamilia mea ţinem în viaţă tradiţiile româneştiatutentice pe care le-am moştenit şi pe careni le-au însufleţit părinţii noştri. 5. Cum vedeţi viitorul Romaniei?

Mult mai bine faţă de acum 10 ani. Dinpropria experienţă zic. Văd aeroporturi, au-tostrăzi, cred şi văd evoluţie. Sunt optimist,deşi ştiu că optimismul e bun, dar nu sufi-cient. Atitudinea face diferenţa, dar nu estesuficientă nici ea. Timpul nu poate fi oprit înloc. Dincolo de cuvinte, faptele sunt grăi-toare, ele doar pot salva. 6. Cu ce se pot mândri seleuşenii?

Cu istoria, cu locul, cu oamenii care au în-sufleţit locul. Îmi sunt dragi seleuşenii. Euîncerc prin partea fizică să mă întorc de undeam plecat. Sufletul şi dorul de ţară-l mai alint

prin faptul că urmăresc programele româ-neşti şi mi se umple ochii de lacrimi când audimnul de stat. În media se vehiculează şi as-pectele negative ale ţării mele. Însă Româniadin versurile lui Eminescu, din cuvântărileSfinţilor Părinţi, nu poate fi vândută pe câţivaarginţi. Patria mea este acolo unde într-o bu-cată de pâmant au fost coborâte trupurilecelor care mi-au dat viaţă, şi patria aceea nupoate fi atinsă şi nici luată în posesie de altci-neva. 7. Ati fost curajos ca aţi plecat atât de departe, însă unde vă consideraţi acasă?

Am familia aici. Însă ca legătură de lut, înRomânia. Mă simt foarte bine şi-n Australia,iar ca nivel al integrării nu văd nicio diferenţăîntre mine şi localnici, începând cu serviciul,continuând cu şcoala fetei, biserica şi termi-nând cu vecinii. Poate că am fost norocos, darnici nu am fost unul dintre cei care să stea încasă plângându-se că nu-i bate nimeni la uşă.Sunt un om sociabil şi-mi plac activităţile re-laxante. Ies la pescuit, la film, excursii cu fa-milia, închiriem o cabană la vreo 300 km; îmiplac mult lucrurile care te destind. 8. Ce sfat le-aţi da celor care vor să plecedin România?

Dacă cred că se pot împlini, să pece. Darsă se gândească bine, să analizeze profundsituaţia. Viaţa în străinătate nu e uşoară. Treciprin greutăţi. Depinde foarte mult de carac-terul omului. Te poţi adapta sau nu. Cred căexperienţa emigrării şi a integrării este strictpersonală. Dar oriunde ar pleca, să-şi ia cu eişi bunătatea.

Trebuie să-ţi iubesti ţara cât eşti încă ală-turi de ea. Nu trebuie să aştepţi un momentde plecare pentru a-ţi da seama ce reprezintăea pentru tine, deoarece dincolo de faptul că-ţi este pământ-mamă, România este un locunde exista solidaritate, unire, libertate, nu eo pradă aflată în ghiarele duşmanului. Ea nue un loc al nimănui, nu e un loc al disperăriisau pierzării, România e un loc pe care Dum-nezeu îl binecuvintează, trebuie doar să aiochi să vezi. E important să ştii că ţara nu nepărăseşte nici chiar atunci când dăm vina peea pentru neputinţele sau înfrângerile per-sonale. Cei care vor să plece trebuie să ştie să

facă diferenţa între ceea ce e trecător şi ceeace e definitiv. Nu se poate să avem încă ochiiînchişi continuându-ne somnul iar noi să tân-jim la fapte măreţe.

9.Spuneţi-mi 3 calităţi ale unui seleuşean.Om de suflet, harnic, onest

10.Ce diferenţe există între români şiaustralieni?

Cred că există nişte elemente fundamen-tale care fac ca oamenii de pretutindeni să fiela fel: cu toţii ne dorim să trăim în siguranţă,cu toţii vrem să ne îmbunătăţim ca fiinţe, cutoţii vrem să avem slujbe care să ne ofere sa-tisfacţie, cu toţii vrem să ne distrăm în timpulliber... Dincolo de asta, însă, fireşte că existăşi diferenţe, numai că aceste diferenţe ar tre-bui privite ca nişte atuuri, ca nişte lucruribenefice, nu ca nişte bariere de netrecut.Mediul de viaţă ne modelează personalităţile,comportamentul, psihicul şi perspectivele.Important e că putem să învăţăm unii de laalţii, să folosim aceste experienţe diferite sprebeneficiul tuturor. În plus, eu încerc să măferesc de generalizări. Peste tot, pe glob, suntoameni şi oameni. Esenţial este să ai disponi-bilitatea să descoperi persoana din faţa ta, înunicitatea ei.

Consider că nu există “mai bun” sau “mairău”, ci fiecare om posedă darurile necesarepentru drumul său individual. 11. În încheiere, ce gând transmiteţi consătenilor?

Pentru timpul în care nu ne-am văzut,vreau să le spun că le-am simţit lipsa. Ledoresc sănătate şi putere. Sunt conştient căoamenii reprezintă forţa acestei ţări. Ştiu căţara mea este poporul român, cu cele bune şicu cele rele, cu istoria sa, cu tradiţiile sale, cuimnul său. Îmi iubesc ţara, satul; sunt mândrude românii care luptă pentru desăvârşirea lorca oameni, pentru sufletul acestui neam. Suntmândru de toţi oamenii valoroşi, de româniicare prin tot ceea ce fac ne îmbogăţesc sufle-tul şi mintea.

Vreau să nu uite că dacă ceva merită să fiefăcut, atunci merită să fie făcut bine şi să aibăamprentată dorinţa de a face toate lucrurilecu decenţă şi în ordine. Şi să se gândească cănu suntem nimic dacă nu gândim să facemlucruri şi pentru cei de lângă noi.

Concluzii. Nu ţi-e dat oricând să des-coperi oameni din acelaşi sat cu al tău. Întâl-nind asta, m-am convins înca o dată, că unpaşaport străin, cetăţenia sau drepturilelegale dintr-o altă ţară nu schimbă sângeleunui român, nu distruge cu nimic legăturadintre om şi pământ.

Am simţit o legătură de suflet al acestuiom, o admiraţie şi o dragoste pentru ţară, iargândurile îndreptate spre “acasă” erau plinede emoţie. Respectul pentru oameni şi satulnatal l-au transformat într-un apărător înfocatal României. L-am întâlnit şi pe părinteleVasile Prunduş, părinte la Biserica Ortodoxădin Sydney, căruia i-am solicitat opinia des-pre enoriaşul domniei lui. “Vreau să fiu obi-ectiv. De peste 10 ani, Adrian este trup şisuflet bisericii, împreună cu familia şi cusocrii. Este un om de nădejde, familist, unmuncitor. A dat întotdeauna o mâna de aju-tor bisericii de aici. Îi acord nota 10 +.”

Eu îi apreciez pe toţi care încearcă să facăceva acolo unde sunt, pentru a fi liberi, pen-tru a se realiza, descotorosindu-se de minci-ună, comunicând direct, cu răspundere şionoare, renunţând la individualismul anarhic.

Interviu realizat de Andrada Mare

stefan 22:Layout 2 07/04/2014 02:02 PM Page 3

Şcoala Gimnazială „Cornel Regman”-Daneş a fost gazda celei de-a X-a ediţii a con-cursului de recitări „Fascinaţia Copilăriei”.

La faza zonală a concursului s-au întrecut13 elevi de la şcolile din Sighişoara, Albeşti,Seleuş, Criş şi Daneş. Concurenţii au inter-pretat, în ordinea stabilită în urma tragerii lasorţi, câte un personaj din lumea celor carenu cuvântă, fiind costumaţi conform rolului.Recitatorii au fost însoţiţi de cadrele didac-tice care i-au pregătit, dar şi de părinţi şibunici. Toţi cei prezenţi au savurat emoţiiletransmise de micii recitatori, dar şi de mo-mentele artistice susţinute de grupul vocal alşcolii, condus de înv. Medeşan Ioan, şi de ele-vii clasei I, coordonaţi de înv. Mihai Laura.

Criteriile de jurizare au fost prezenţascenică, expresivitate, intonaţie, mimică, dic-ţie, capacitatea de transmitere a mesajului po-etic, trăire emoţională şi impresie finală, iarjuriul a fost format din profesorul de teatruŞoneriu Mihai, prof. Mureşan Maria, prof.

înv. preşcolar Szaly Elena, înv. MedeşanDoina şi Marcoş Valentin.

Locul I a fost obţinut de Stoica GeorgeAndrei de la Şcoala Gimnazială Albeşti, loculal II-lea Ţepeş Greuruş Diana de la ŞcoalaGimnazială „Nicolae Iorga” Sighişoara, iar pelocul al III-lea s-a clasat Păduraru Andreea dela Şcoala Gimnazială „Nicolae Iorga” Sighi-

şoara. Premiul juriului a fost acordat elevilorLascu Denisa şi Gulea Bogdan de la ŞcoalaGimnazială „Zaharia Boiu” Sighişoara.

Primii clasaţi vor concura la etapajudeţeană a concursului „Fascinaţia Copilă-riei, care se va desfăşura în luna mai la Tg.Mureş.

Înv. Mihai Laura

DIVERSE

Spaţiul expoziţional amenajat la Gim-naziul de Stat "Cornel Regman" din Daneşgăzduieşte obiecte populare donate. Ade-vărate comori ale artei populare au fostscoase la lumină şi expuse la loc de cinste înşcoala din Daneş, pentru a transmite genera-ţiilor tinere valorile culturii tradiţionale.Aduse direct din vatra satului, obiectele po-pulare donate constituie colecţia de bază aminimuzeului de etnografie. Lucrate cu mă-iestrie, prin tehnici transmise din generaţieîn generaţie, piesele din colecţia minimuzeu-

lui au ajuns să fie expuse datorită iniţiativeiunui grup inimos de cadre didactice. Cuver-turi, ştergare, scoarţe, dar şi broderii fine lu-crate cu migală de-a lungul anilor, sau unelepiese mai vechi, moştenite de la părinţi oribunici, printre care şi o ladă de zestre, şi-augăsit locul în minimuzeul etnografic al şcolii,alături de obiecte cum ar fi războiul de ţesutsau vârtelniţa. Felicitări pentru contribuţiaadusă la păstrarea tradiţiilor şi artei populareromâneşti.

Fascinaţia Copilăriei

Minimuzeu etnografic laGimnaziul de Stat "Cornel

Regman" din Daneş

4

stefan 22:Layout 2 07/04/2014 02:25 PM Page 4

DE SUFLET

,,Ți-ai terminat temele?! ești plictisit după-amiezile acasă,pierzi timpul pe facebook, te cerți cu părinții, vrei să pleci deacasă și nu ai unde?...

Hai la o vizionare de film prin Poarta Curiozităților! Ală-tură-te unui cerc de prieteni la Școala Gimnazială Generală,,Cornel Regman" Daneș, la Școala Gimnazială Seleuș și laȘcoala Gimnazială ,,Ioan Stroiescu” Criș!

Prezența și implicarea voastră garantează deschiderealargă a Porții Curiozităților!!!”

Sub egida Filantropiei Ortodoxe Daneș s-a înființatproiectul ,,Poarta Curiozităților”.

La inițiativa câtorva tineri dornici de a-și valorifica timpulliber se vor derula activități nonformale în scopul dezvoltăriipersonale în spirit creștin. Se vor desfășura seri de film pentrucopii și tineri, seri de teatru, seri de joc, seri de poveste,diferite discuții și multe alte activități pentru care îi așteptămpe toți cei interesați cu participare și propuneri.

Filantropia Ortodoxă Daneș

Poarta Curiozităților

5

Vocea Primăverii

stefan 22:Layout 2 04/04/2014 10:54 PM Page 5

6 DIVERSE

Sub directa îndrumare şi păstorire a pre-otului paroh al Parohiei Ortodoxe Criş,părintele Marius Moldovan, echipa unită a

Asociaţiei Filantropia Ortodoxă Daneş, aderulat din nou în ultimele săptămâni unproiect lăudabil, acela de a ocupa util şi plă-cut timpul copiilor şi al tinerilor din comunanoastră, prin proiectarea unor filme în şcoli.Proiectul se numeşte „Poarta curiozităţilor”şi va continua prin organizarea unor seri deteatru, poezie, cântec, joc etc.

O iniţiativălăudabilă

Vineri, 04.04.2014, începând cu orele12.00, un grup de elevi ai claselor a VII-aşi a VIII-a de la Şcoala Gimnazială „CornelRegman” Daneş , însoţiţi de cadre didac-tice şi voluntari ai Filantropiei OrtodoxeDaneş, au adus bucuria învierii în sufletele

unor persoane de vârsta a treia . Elevii aucântat pricesne ale sărbătorilor Floriilor şiÎnvierii şi au oferit pachete cu alimente.

Iniţiativa a fost a copiiilor care, obişnu-iesc ca înaintea sărbătorilor Pascale să re-

nunţe la o mică parte din banii lor debuzunar, pentru a face o mică bucuriecelor care le-ar putea fi bunici. Bucuriarevederii a fost mare şi de o parte şi decealaltă, copiii fiind întâmpinaţi cu lacrimi,

îmbrăţişări şi sărutări. Tinerii au dorit să imortalizeze acele

momente emoţionante şi au făcut o mul-ţime de fotografii.

Noi, cei care i-am însoţit, am fost plă-cut impresionaţi de ceea ce am auzit des-

pre ei: că ştiu să dea bineţe, să întrebe desănătate sau chiar să-şi ofere dezinteresatajutorul.

Trăind cu speranţa că şi pe viitor, nevor face mândri că le-am fost dascăli, le

dorim lor şi familiilor lor, şi tuturor citito-rilor revistei, sărbători fericite şi binecu-vântate, cu pace şi lumină în case şi însuflete !

Elena Moldovan

Vestitori ai bucurieiÎnvierii

Miercuri, 02.04.2014, începând cu orele14.30, a avut loc în Catedrala Ortodoxă dinSighişoara, prima ediţie a Concursului decreaţie literară şi artistică „Vestitorii bucurieiÎnvierii”.

Concursul a fost organizat pe trei secţi-uni: iconografie, literatură religioasă şi tra-diţii Pascale.

Cei cinci elevi participanţi ai Şcolii Gim-naziale Daneş, au primit diplome din parteaInspectoratului Şcolar Judeţean Mureş şi aufost felicitaţi de către părintele inspectorChiorean Dorin. Acesta a apreciat icoanele

pe sticlă executate de elevele Bichiş Andreeaşi Muntean Lavinia, compunerea eleveiGânfăleanu Bianca, coşuleţul cu ouă dePaşte al elevei Răileanu Maria dar mai cuseamă interpretarea unei poezii religioasede către elevul Marcoş Valentin.

Salutăm iniţiativa Inspectoratului ŞcolarJudeţean Mureş şi a Episcopiei OrtodoxeRomâne de Alba Iulia şi promitem ca laediţia următoare să reprezentăm la fel debine, dacă nu mai bine, şcoala şi comuni-tatea Daneş.

Elena Moldovan

Concurs de religie

stefan 22:Layout 2 07/04/2014 03:57 PM Page 6

Despărţământul ,,Teodor Muică” şi Cen-trul Cultural Astra ,,Alba Ecclesia” din Al-beşti, în colaborare cu Inspectoratul ŞcolarJudeţean Mureş, Direcţia pentru CulturăCulte şi Patrimoniul Cultural Naţional Mu-reş, în colaborare cu Primăria comunei Al-beşti, Şcoala Gimnazială Albeşti şi Biblioteca

din comuna Albeşti, a organizat în data de 22martie 2014, la Căminul Cultural din co-muna Albeşti, Festivalul Internaţional depoezie ,,Mihai Eminescu” - Ediţia a X-a. Des-chiderea a fost oficiată de preoţii din comunaAlbeşti, Ioan Nistor şi Augustin Corfariu.Preotul paroh a vorbit de momentele impor-tante ale ASTREI, de importanţa ei în pro-movarea culturii neamului românesc şi alimbii române,

Domnul primar ing. Nicolae Sovrea, aadresat un cuvânt de bun venit tuturor celorprezenţi. Doamnele: Daniela Vlad, VirginiaKaradobref, Eugenia Mărgineanu, AdrianaDurutya, cadrele didactice, dna Anca Ciot-loş, bibliotecar şi domnul ing. Cezar Neghi-nă, director al Căminului Cultural au susţinutfiecare câte o scurtă alocuţiune despre MihaiEminescu şi despre ASTRA.

Concursul a avut două secţiuni, una derecitări şi a doua de creaţie. Concurenţii dela secţiunea de interpretare au recitat o poe-zie din creaţia lui Mihai Eminescu şi o poeziela alegere din creaţia oricărui poet roman.

Concurenţii de la secţiunea creaţie au

trimis într-un plic sigilat 2 creaţii originale(poezie sau proză) dactilografiate până ladata de l5 martie2014 pe adresa: DirecţiaJudeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimo-niu Naţional.

La această ediţie au fost invitaţi şi românidin Serbia, localitatea Uzdin şi din Republica

Moldova (Basarabia), localitatea Străşeni.Moderatorul festivalului a fost doamna

profesoară Vlad Daniela, care a deschis con-cursul cu cei 10 concurenţi de la secţiunea de,,Recitare”: Bichiş Andreea de la Şcoala Gim-nazială ,,Cornel Regman” din Daneş, SanduJana, Câmpean Emilia, Iosif Andreea, SavuBeatrice, Ştefan Sonia, Savu Maria de laŞcoala Gimnazială Albeşti, Cati Andra, Ber-cea Alina, Micheu Sebastian de la Liceul Teo-retic ,,Sf. Gheorghe” din Sângeorgiu de Pă-dure. Toţi concurenţii au primit diplomepentru frumoasele recitări din partea Des-părţământului ASTRA ,,Teodor Muică” dinSângeorgiu de Pădure şi cadouri oferite dePrimăria Albeşti.

La secţiunea de ,,Recitare adulţi” au par-ticipat Gheorghe Filip din Miercurea Ciuc cupoezia ,,Poem pentru Transilvania”, de De-metra Tănase, Ana Muntean Draghici s.a.

La secţiunea ,,Creaţie, Poezie şi Proză”, aufost premiate doamnele Mioara Muică dinSângeorgiu de Pădure, Mariana Eles din So-vata, Anca Voican, Ştefania Pârlea şi AnaMunteanu-Drăghici din Sighişoara, şi Gheor-

ghe Munteanu din Nadeş.Tuturor participanţilor, pe lângă diplome,

organizatorii le-au dăruit şi o cană de porţe-lan inscripţionată cu ,,Festivalul de poezieMihai Eminescu, ediţia a X-a, Albeşti, 2014”.În continuarea concursului s-a desfăşurat unprogram artistic susţinut de Nicu Poşta, AnaMuntean Drăghici, Gheorghe Munteanu,Eugenia Cimborovici Teodoreanu, ŞtefaniaPârlea, Lucia Orăşan, soliştii de muzică po-pulară Chivuţa şi Iliuţă Trif din Daneş, Gru-pul şcolar ,,Ştrengarii” din Albeşti cu melodiide muzică uşoară şi elevii din clasa a II-a dela Şcoala Gimnazială Albeşti care au pus înscenă un fragment din ,,Scrisoarea III” deMihai Eminescu.

Festivalul s-a încheiat cu o frumoasă ro-manţă ,,Pe lângă plopii fără soţ”scrisă deMihai Eminescu, cântată de Eugenia Cim-borovici Teodoreanu şi acompaniată de toţiiparticipanţii.

Lucia Bichiş

IMOBILIAREVÂND pământ intravilan cu suprafaţa de

1.100 m², situat în loc. Daneş, nr. 189, str. SMA-lui. Informaţii la tel. 0757309282. Preţ negocia-bil.

CUMPĂR teren agricol sau pășune, minim1 ha, între Daneș și Criș. Telefon: 0744203801

VÎND apartament în Daneş, str. Gării, ap. 3,jud. Mureş. Preţ negociabil. Apartamentul esteproaspăt renovat, semidecomandat, confort II.Relaţii la telefon: 0749816275.

VÎND casă în Daneş cu 4 camere, baie,bucătărie, camară şi alte dependinţe. Preţ nego-ciabil. Informaţii la telefon 0749819322.

Cumpăr 2 hectare teren arabil extravilan înDaneş, pe Valea Crişului, km 3-4, de preferat unsingur lot sau loturi apropiate. Informaţii la tele-fon 0265762035.

VÂND casă în Seleuş, nr. 454 . Tel: 0766-639.823.

VÂND pamânt intravilan în Daneş. Infor-maţii la telefon: 0745-622.880

VÂND teren extravilan în Daneş. Tel: 0753-681082.

VÂND 8.800 mp teren la Podul Vechi la E60,2.900 mp sub Hula Daneş şi 5.800 mp în Şercheş.Tel: 0743-037252.

CUMPĂR teren arabil, în Daneş sau Seleuş.Tel.: 0762-918499.

VÂND teren extravilan, 13.000 mp, întabulatcu C.F., zona Hula Daneş. Preţ negociabil. Tel.:0757-325889.

VÂNZĂRI DIVERSEVÂND rochie de mireasă SOTTERO AND

MIDGLEY, ,,Tip Sirenă”, mărimea 36, preţ 1.000lei. Informaţii la tel: 0752071307

ÎNCHIRIEZ schelă metalică pentru lucrăriconstrucţii sau termoizolări, import Italia, pi-cioare reglabile. Executăm lucrări termoizolaţii,53 lei/mp. Tel: 0752-978625.

-Ofer calculator Pentium 4+, Monitor LCDpentru cupon Euro 200. Informaţii la telefon:0742-084.587.

-VÂND Laptop şi monitor LCD la preţurinegociabile. Telefon: 0742-084.587.

DIVERSE

Poliția Daneș-0265 762155(fix); 0730 188809

(mobil)Primăria Comunei Daneș

-0265 762112Grădinița Daneș

-0625 762298Școala Gimnazială

”Cornel Regman” Daneș-0265 762250

Școala Gimnazială Seleuș-0265 762150

Școala Criș-0265 713 405

Informații CFR-0265 771886

Farmacia Daneș-0265 762041

Dispensar Uman Daneș-0265 762027Poșta Daneș-0265 761866

Notar Public Daneș-0740 503932

Vulcanizare Daneș (Mija Gheorghe)-0265 761963

Atelier Mecanic Daneș (Onea Mihai)-0743 828294

Pizzeria Daneș-0748 538223

Hotel Dracula-0265 772211Hotel Denis

-0265 762299Autogara Sighișoara

-0265 771260Apel de urgență

-112(poliție, salvare, pompieri)Protecția Consumatorilor

- info consumator - -0800 080 999- telefon gratuit din

reţeaua Romtelecom (Telefon Târgu-Mureș: 0265/254.625)

Telefoane utile

MICA PUBLICITATE

Întreprinderea Individuală Gavrilă Ionela a deschis MAGAZIN DE FURAJE

în loc. Daneș, nr. 443, după Școală. Comercializăm furaje concentrate, premixuri, înlocuitori lapte, aditivi furajeri,

semințe, tărâțe, porumb, grâu, calciu furajer, ș.a. VĂ AŞTEPTĂM CU PREŢURI PROMOŢIONALE.

Informații și comenzi la tel. 0265762067 și 0755526212

AGENT AUTORIZAT DE ASIGURĂRI- BICHIŞ LUCIA, vă oferă servicii completede asigurare şi reasigurare: asigurări auto RCA,CASCO, asigurări de LOCUINŢĂ, asigurăride călătorie, asigurări mărfuri CMR, asigurărianimale şi albine, asigurări culturi agricole, asig-urări de RĂSPUNDERE CIVILĂ profesio-nală, asigurări medicale MALPRAXIS, asi-gurare privată de SĂNĂTATE, etc. Informaţiila tel. 0749 819322, Daneş.

7Festivalul Internaţional de poezie ,,Mihai

Eminescu” - Ediţia a X-a, Albeşti, 2014

stefan 22:Layout 2 07/04/2014 02:00 PM Page 7

DIVERSE

Miercuri, 26 martie 2014, în comună aavut loc un eveniment deosebit, respectivinaugurarea Stadionului din localitate. Cuacest prilej cei prezenţi au asistat la o partidădisputată între prim-divizionara Gaz MetanMediaş şi echipa locală din Daneş (liga a 4-a). Înaintea începerii partidei un sobor depreoţii au ţinut o slujbă şi au sfinţit terenul.Scorul nu are nici-o relevanţă, deoarece seînţelege cine au fost favoriţi (8-0 pentru me-dieşeni).

„Mă bucură faptul că la Daneş s-a reuşitconstrucţia unui stadion cu un teren adecvatfotbalului, acesta fiind omologat de către

AJF Mureş. Are o capacitate în tribune dedoar 168 de locuri, dar suficient iubitorilorde fotbal din localitate. Este un aspect deapreciat. AJF Mureş este alături de toateleechipele din judeţul Mureş", a afirmatMircea Bucur, preşedintele AJF Mureş.Astfel de iniţiative sunt doar spre binelefotbalului românesc

„Astăzi nu a fost important scorul. S-ainaugurat un stadion într-o comună mure-şeană şi doresc să îi felicit pe cei care au avutaceastă iniţiativă, deoarece mulţi nu îşi potpermite să creeze astfel de baze sportive.Pentru noi a fost un antrenament bun, am

întâlnit o echipă de liga a 4-a, însă importanteste că am participat la eveniment", a de-clarat Cristian Dulca, antrenorul echipei GazMetan Mediaş.Sport pentru tineri

„Îmi doresc ca toţi cei tineri din comunaDaneş să se bucure de acest stadion, să-lfolosească şi să se mândrească că au unde săpractice un sport în aer liber. Felicit pentruaceastă iniţiativă întreaga echipă care a fost

alături de mine, în finalizarea acestui teren.Mulţumesc şi conducerii AJF Mureş carene-a omologat acest teren şi sper să obţinemla Daneş cât mai multe victorii!", a afirmatNicolae Mosora, primarul comunei Daneş.

Investiția se ridică la suma de 636.633 leiiar executantul proiectului este firma SCProcon 16 SRL Târgu-Mureș. Sursa de fi-nanțare este bugetul de stat, prin OrdonanțaGuvernului nr. 7 din 2006. Sorin Crăciun

8

Părerea noastră, a copiilor și a tinerilordin Daneș, este că, pe stadionul comunal,atât la deschiderea sa oficială, cât și la aldoilea meci disputat, s-a creat o stare de ex-altare și de emoție. Am devenit microbișticu toții, fete și băieți, am aplaudat, am încu-rajat echipa noastră, am fluierat la fazele mai

tensionate și am făcut galerie.Gazonul arăta impecabil și proaspăt

,,coafat”. Tribunele sunt bine aranjate încâtse poate vedea meciul în bune condiţii, înoricare parte ai sta.

Deschiderea oficială a stadionului a fostun moment mult aşteptat şi lumea a fostprezentă în număr foarte mare, ceea ce aîncântat organizatorii.

Primul meci de fotbal a fost între GazMetan Daneș și Gaz Metan Mediaș, iar cei

de la Mediaș, care sunt binecunoscuți peplan național, au acceptat să vină să joace lanoi. Al doilea meci a fost între Gaz MetanDaneș și A.C.S. Miercurea Nirajului, care afost câștigat de echipa Daneșului cu scorulde 4-2.

Sperăm că stadionul nostru v-a atragemulte echipe valoroase și noi vom participaîntotdeauna cu interes pentru că: ,,Da-ne-șul a-re va-loa-re! Hai Gaz Me-tan Da-neș!”

Chivuța Trif

Ochiultinereţii

“Încet dar sigur echipa Gaz MetanDaneş va parcurge de acum un drum ex-trem de greu, dat fiind faptul că am stat în“exil” timp de 2 ani şi jumătate, jucândmeciurile care trebuia să le disputăm acasă,pe terenurile de la Sângeorgiu de Mureş,Miercurea Nirajului, Cipău, Nazna sau maiştiu pe unde, dar începem încet să revenimacasă, având un stadion la Daneş cu toatedotările necesare. În “exil” fiind, pregătireade bază a suferit foarte mult, iar de acumavem tendinţa de a alcătui în sfârşit un lotlărgit, competitiv, pentru a putea terminaîn picioare acest retur, urmând ca din vară,să facem o pregătire centralizată la nouabază sportivă Gaz Metan Daneş, şi probabildin toamna lui 2014-2015 să încercăm săinoculăm acel suflu ofensiv, pe care îl cu-noşteau în urmă cu câţiva ani cei din Târgu-Mureş şi nu numai, plus Nirajul, pe careatunci când trăgeau la titlu i-am învins înmai multe rânduri. În cele din urmă, camacestea ar fi obiectivele noastre, pentru aputea parcurge drumul pe care nu am reuşitsă-l facem, datorită faptului că nu am avutun teren pe care să pregătim echipa cumtrebuia”, a declarat Zikeli Dieter, antrenorulechipei Gaz Metan Daneş la sfârşitul me-ciului cu Arena Sighişoara.

stefan 22:Layout 2 07/04/2014 02:33 PM Page 8