o noua descoperire paleocre^tina la porolissum

O NOUA DESCOPERIRE PALEOCREŞTINA LA POROLISSUM

In vara anului 1985 cu ocazia cercetărilor arheologice efectuate în sectorul OL. din cadrul complexului arheologic daco-roman Porolissum1

a fost descoperită piesa ce reprezintă subiectul materialului de faţă.

Piesa (pl. I, fig. 1, 2) a apărutJ la adîncimea de cca. 0,34 m. în S. III în dreptul m. 9,60;-îa nivelul pavajului fonnat din piatră măruntă prinsă cu mortar. (vezi planul: în Acta MP, 10, 1986, p. 153) pavaj2 cu lăţimea de 4 m. care este delimitat în partea de nord de un zid, care este aproximativ paralel cu zidul de incintă al clădirii ce a fost cercetată în anul respectiv în sectorul OL. Zidul ce delimita pavajul este amplasat la 1,20 m. de clădire şi ne indică o probabilă refacere a ace&tui pavaj, legată de o posibilă fază tîrzie a clădirii.

Farfuria, pentru că despre o farfurie este vorba, este de dimensiuni mi::i şi este executată într-o pastă roşie fină, fundul îi este inelar. Suprafaţa vasului a fost acoperită în întregime cu o angobă roşie oare în prezent se păstrează mai bine pe partea interioară. In zona buzei sînt prezente urme µşoare de a:-dere secundară. Piesa se păstrează într-o stare fragmentară dar dimensiunile sale au putut fi stabilite cu pre::izie după resbaurare. Diametrul maxim al farfuriei este de 13 cm., diametrul exterior al inelului de sprijin este de 6,2 cm„ diametrul interior al acestuia este de 4,7 cm., înălţimea inelului este de 0,4 cm. iar înălţimea vasului este de 2,4 cm. (vezi pl. I, fig. 1, pl. IL fig. 1, 2).

In partea exterioară a vasului, în spaţiul delimitat de inelul ele sprijin a fost indzată după ardere chrisma (monograma criptografică ia numelui lui Isus Cristos). Spaţiul cercului format în interiorul respectivului inel este împărţit în şase sectoare de trei linii incizate în formă de cruce. Liniile nu sînt drepte iar î:ltr-un caz avem o dublare a jumătăţii uneia datorită aprecierii greşite a centrului vasului, efectuîndu-se o a doua incizie de corecţie. La oapătul primei axe din dreapta liniei duble avem litera „P", realizată prin două haste, una care cade aproape perpendicular pe axă formînd cu a:::easta o cruce, iiar a doua cade oblic tinzînd să se unescă cu prima formînd astfel partea superioară a literei „P".

Avîndu-se î:1 vede:-e că acest semn, chrisma, a fost inciziat cu un obiect dur as:::uţit, dupii arderea vasului, se observă că in:::iziile nu au un duct drept, ci sînt puţin culcate mai ales în partea de centru a fundului care apare puţin bombat spre exterior. Marcarea prin linii incizate, două haste reliativ oblice care să formeze partea superioară a literei P, a fost dată 2redem de dificultatea de a inciza linii :'urbe mai greu ele realizat în pasta dură ia vasului.

1 Al. V. Matei - D. Tamba, Cercetările arheologice din oraşul roman Porolissu.m, sectorul OL, în ActaMP. 10, 1986, p. 128-130.

2 După poziţia zidului care mărgineşte a:::est. piavaj spre nord (spre clădirea OL. 1, de al cărei zid sudic este amplasat la c:::a. 1,20 m) şi care nu pare să fie paralel cu zidul clădirii, dind impresia unei refaceri ulterioare, sau că în orice caz pawjul acesta nu aparţine clădirii OL. 1 - neîncadrîndu-se în planul său iniţial. Decopertarea în întregime a a:::estei clădiri în viitoarele campanii arheologi:::e vor aduce sperăm lămuriri în această problemă.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

192 AL. V. MATEI - D. TAMBA

Avem de a face cu un vas care a fost „creştinat" ulterior prin incizarea chrismei. O analogie foarte apropiată a acestui tip de semn şi incizat după ardere, se pare pe acelaşi tip de vas, îl constituie fundul de vas descoperit la Ulpia Traiana Sarmizegetusa3 (vezi pl. III, fig. 1). Aceleaşi caracteristici pentru chrismă, - incizare după ardere, ductul nerectiliniu al inciziilor ce formează chrisma - îl găsim pe fundul de vas cu inscripţie latină descoperit tot la 1Y.:oigrad4 ce se păstrează la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău (vezi pl. III, fig. 2). Avînd analogii apropiate în piese amintite mai sus, care au fost datate în sec. IV e.n. ~i legate direct de prezenţa creştinilor în respectivele oraşe Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi Porolissum şi datarea acestei piese pare să fie tot pentru sec. IV e.n. 5. Tipul de chrismă foarte răspîndit pentru această perioadă a creştinismului incipient6 sprijină credem această ipoteză. Deşi farfuria este lucrată dintr-o pastă fină roşie specifică ~eramicii romane iar ca tip se încadrează foarte bine în cadrul ceramicii provinciale din Dacia7 credem că acest tip de vas lucrat în sec. II-III e.n. în atelierele• oraşului Porolissum, continuă să fie produs şi în sec. IV e.n. 8 .

Existenţa unei comunităţi paleocreştine puternice la Porolissum se conturează ca existînd în perioada respectivă, datorită descoperirilor efectuate pînă în prezent în vechiul oraş roman. Prezenţa bazilicii paleocre:tine amenajată în interiorul unui vechi templu, monedele de bronz din sec. IV e.n., mormintele din sec. IV e.n., opaiţele creştine de sec. VI e.n., vasul cu însemne creştine şi inscripţie latinofonă, gema gnostică, aplici ~i fibule, crucea de plumb datată în sec. V e.n., vasul pentru transportul şi păstratul uleiului sfînt, vas cu reprezentarea Sf. Minas, datată în sec. VI e.n.9 , toate descoperite la Porolissum sînt dovezile care

" H. Dai:::oviciu în RRH, 1981, p. 619 sq 4 N. Gudea în ActaMP. 3, 1979, p. 515-524. 5 Chrisma apare în a:::estc forme, pe monumente, texte,, chiar l;ii pe mo

nede, în.ainte de recunoaşterea oficială a creştinismului (vezi DACL: III/I, col. 1486-I487, cu planşele: 2828 - inscripţie datată la 269 e.n. şi planşele 2829, 2830, 283I, 2832, cu inscripţii şi texte care datează de la sfîrşitul sec. III e.n. După anul 313 e.n. cînd împăratul Constantin ia declarat creştinismul ca religie oficială, cînd semnul deja consacrat are o consacrare universală şi o intensă circulaţie, semnul se detaşează din texte, apare separat de text şi mai ales central oa reprezentare prin:::ipală şi singulară (DACL; III/I - col. I492), pentru chrismă şi simbolurile legate de ea vezi DACL; III/I, :::ol. 148I-I534; I, col. 1-24; VII, col. 2462-2468 şi VIII, col. 917-962.

s M. Sulzberger, în Byzantion, 1925, p. 337-448. 7 E. Chirilă şi colab., Castrul roman de la Buciumi, Cluj, I972, pl. IX-XXIII;

G. Popilian, Cerami:::a romană din Oltenia. s A:::ee.aşi opinie este exprimată şi de N. Gudea în ActaMP, 3, 1979, p. 521

în legătură cu vasul cu inscripţie latină şi simboluri creştine (vezi pl. III, fig. 2), care este lu:::rat dintr-o pastă cenuşie.

9 Pentru basili:::ă, monedele de sec. IV, mormintele de sec. IV, opaiţul per rumbel vezi: Al. V. Matei în: ActaMP, 3, 1979, p. 478-480, s.v. Moigrad; gema gnostică, în· ActaMP, 3, 1979, p. 449-450; pentru vasul cu ins:::ripţie latinofonă şi simboluri p.1leo:::reştine vezi: N. Gudea în ActaMP, 3, 1979, p. 515-523, :::ru:::ea de plumb, în ActaMP, 6, 1982, p. I55-I58; pentru vasul cu reprezentare~ sf. Minas vezi: D. Benea,, în Mitropolia Banatu.lui, 36, 1, '1986, p. 42-48, fig. I; pentru opaiţul păun, vezi: N. Gudea şi colab. în ActaMP, 10, I986, p. 209-214.


O nouă descoperire paleocreştină la Porolissum 193

susţin continuitatea de locuire la Porolissum a populaţiei latinofone creştine în oraş pentru secolele de după retragerea aureliană precum şi în contact cultural permanent cu sudul Dunării cu centrele creştine romanobizantine10 şi coptice a acestei populaţii latinofone creştine. Descoperirea farfuriei cu reprezentarea chrismei la Porolissum completează în mod fericit tabloul descoperirilor creştine locale produse ale centrului Porolissum. Folosită în cadrul oficierii ritualurilor vechi creştine ca vas de ritual - proscomodion - sau doar ca simplu vas folosit la servitul mîncării de către un creştin care a sgrafitat pe fundul acestuia chrisma, farfuria reprezintă încă o dovadă a existenţei în sec. IV e.n. a unei comunităţi creştine în oraşul Porolissum.

ALEXANDRU V. MATEI -DAN TAMBA

A PALEOCHRISTIAN FIND AT POROLISSUM

(Su mmary)

The paper deals with a newly discovered early christian item. It is a christianised vessel (plate) on the bottom of which the monogram of Christ, the early christian symbol, was pi:ked up after its production. The authors consider that the item belongs to the first half of the 4th century.

The dis::overy completcs the catalogue of the christian autochtonous dis::overies in the Roman town Porolissum, alongside with the early christian bas.mea (end of the 3rc1-4th century AD), the bronze coins dating from the 4th century, the gnostic gemstones (end of the Jrd century), the vessel with christian symbols and Latin inscription (4th century), the christian graves (4th century) christian bronze lamps (4th century), studs (belt attachment) and brooches (fibulş.e) (4-5th centuries), the lead eros (5th century), the flask with the image of Minas the Saint (6Lh :entury), These finds constitute indisputable proofs for the permenence of tlw Daco-Roman population in the town after the withdrawal of the Roman army from Dacia.

10 Vezi nota nr. 9 cu concluziile materialelor prezentate acolo. In legătură cu dcs:-operirile creştine din ţara noastră vezi: M. Russu in: AIIA, 24, 1983-1984, p. 3~-85, cu toată bibliografia pentru întreaga ţară şi un repertoriu complet al descoperirilor creştine dia ţara noastră.

13 - - ,\ct~1 Mv3ei Porolis~ensis - vol. XI


194 AL. V. MATEI - D. TAMBA

Planşa I, - Desenul vasului cu însemne creştine de la Porolissum.


O nouă descoperire paieocrcştină ia Poroiissum 195

Planşa II. 1. - Vasul cu însemne creştine de la Porolissum.

Planşa II. 2 - Detaliu al spaţiului din interiorul inelului de sprijin al vasului unde este zgrafitată chrisma.


196 AI:.. V. MATEI - D. TAMBA

Planşa III. 1. - Fragmentul de vas cu chrismll de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Planşa III. 2 - Fragmentul de vas cu simboluri paleocreştine şi inscrpţie latină de la Porolissutti.

··;.,.


o noua descoperire paleocre^tina la porolissum

Documents