O istorioara cu femeile care fac avorturi

Toate p catele sunt p cate grele si toate p catele se numesc de marele Apostol Pavel "lucruri ale ntunericului". C auzi ce zice: Lep dati dar lucrurile ntunericului. Apoi ncepe s le numere: desfrnarea, l comia, betia, hula, necredinta... Tot p catul ntunec pe om, dar uciderea este un p cat si mpotriva Duhului Sfnt si strig tor la cer, si poti s spui acestui p cat cum vrei. C ce este mai scump la fiecare vietate dect viata? Nu vezi mata c si o furnic si un tn r si o musc , o jivin ct de mic , ea vrea s si salveze viata. Fuge, alearg , se p zeste s nu o omori. Dar omul, care-i chipul si asem narea lui Dumnezeu, ct de scump este viata lui naintea Tat lui ceresc? Dac ar fi omul fiar , n-ar fi o pagub mare, c o fiar este mult inferioar omului, dar omul este chipul si asem narea lui Dumnezeu. De aceea cei ce fac avorturi distrug chipul lui Dumnezeu din om, icoana Preasfintei Treimi pe p mnt, si este foarte mare p cat. De aceea sf tuim pe cei ce-au c zut n acest p cat, ca s se sileasc cu toat puterea s se m rturiseasc si s -si fac canonul n lumea aceasta, ca nu cumva dincolo s -l fac vesnic. S-a prea nmultit p catul acesta si este strig tor la cer, si aduce osnd vremelnic si vesnic si n veacul de acum si n cel viitor. Ia s v spun o ntmplare adev rat si nfricos toare: ntr-una din zile, m-am pomenit aici la mine cu o doamn bine, care a venit si a c zut n genunchi si a nceput a plnge: - Ce este, doamn ? - Vai de mine, sunt de la Bucuresti, am venit cu mare greutate si cu mare necaz aici. - Dar ce s-a ntmplat? - Eu sunt fat de preot, a zis, si s-a ntmplat de m-a luat n c s torie un mare functionar. Eu i-am spus c nu merg dup dnsul. Eu sunt fat de preot si sunt

credincioas . Am crescut n credinta crestin ortodox , n frica lui Dumnezeu, dar el nu crede n Dumnezeu. El a spus: "Eu nu cred, dar ti dau voie tie s faci ce vrei: roag -te, mergi la biseric , posteste, f milostenie, roag -te si acas . F tot ce vrei, numai s mergi dup mine n c s torie!" n felul acesta, ea a ntrebat pe p rintii ei si s-a ncumetat si s-a dus. S-au luat n c s torie si au tr it bine vreo cteva luni. Cnd ea a r mas gravid , el atta i-a spus: "Silvia, copii s nu-mi faci, c copiii sunt salba dracilor". Auzi ce expresie! Ea a r mas uimit cnd a auzit: "F ce stii, dar copii s nu-mi faci, c nici nu vreau s aud de dnsii!" Atunci ea i-a spus: "M i, criminalule, s -ti ias din minte vreodat c eu am s fac aceast crim ! Eu sunt fat de preot. Eu ti-am spus nainte de a m c s tori c vreau s tr iesc cu tine crestineste, nu p gneste". El i-a spus: "Gndeste-te bine, c eu am vorbit cu un doctor s dai copilul afar ". Copilul avea dou luni. Ea a spus: "Niciodat , nu voi face aceast crim . Mai bine mor de o mie de ori dect s omor copilul". Si a r mas vorba c el i preg tea doctorul ca s -i omoare copilul, mai ales primul copil. Ea ns era hot rt pn la moarte s nu fac avort. Si iat ce s-a ntmplat. A venit s raca aici la mine s ntrebe, dar era hot rt n inima ei s nu fac aceast ucidere de om. - Am auzit de dumneata si am venit s ntreb, a zis ea. Ce zici, p rinte? Eu sunt n a doua lun si el m-a amenintat cu moartea, dac nu fac avort. - Dac te-ar t ia de o mie de ori si te-ar mpusca, s nu omori nici un copil, c nici leoaica, nici lupoaica, nici scroafa s lbatic , nici serpoaica, nimeni nu si omoar puii. Dar omul a devenit mai r u dect toate fiarele de pe fata p mntului. Omul si omoar copiii. Mai bine s mori de o mie de ori, dar s nu faci avort. Spovedeste-te si te preg teste. Mucenit ai s fii cu Sfnta Varvara, cu Sfnta Tecla si cu toate martirele n ceruri, dac ai s mori tu, ca s nu omori copilul. - Cum s fac? M tem si de el c m va omor, m tem si de Dumnezeu!

- S te temi de Dumnezeu, Care a zis asa: Nu v temeti de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot s -l ucid . Temeti-v mai vrtos de acela care, dup ce a ucis trupul, poate s duc sufletul n gheen . Nu te teme! Trupul sta este o mn de p mnt spre mncarea viermilor. Azi este, mine nu mai este. Sufletul nu moare n veci! Du-te hot rt n inima ta, spovedeste-te, mp rt seste-te si asteapt moartea! Dar s nu avortezi! Ce s-a ntmplat ntre timp? S-a dus femeia acas hot rt s nu fac avort. Si cum era aproape smb ta mortilor, adic "Mosii de var ", anul trecut (1979), ea s-a dus n oras s cumpere cte ceva, ca s dea de poman . A cump rat castroane, c ni frumoase, vase, pahare, portocale, bomboane. Voi stiti c la noi se d de poman , dup cum este traditia noastr ortodox , pentru sufletul mortilor. Si a luat si f in de gru, ca s fac cozonaci si pl cinte pentru poman . A venit acas din oras cam obosit . A pl m dit f ina, a pus drojdie si a fr mntat aluatul pn a dospit si s-a culcat. Cnd a adormit, s-a f cut c era ntr-un defileu de munti, adic dou rnduri de munti. Unul era pe dreapta si unul pe stnga, iar prin mijlocul acelor munti era o sosea dreapt . Muntii erau foarte nalti si aveau p dure de brazi pn la poale. Iar de la marginea p durii, de-o parte si de alta, erau flori, dou -trei sute de metri pn la sosea. Ea mergea - asta era prin vis - pe soseaua aceea printre munti si se minuna de frumusetea acelor locuri. Pedeapsa femeilor care fac avorturiDar deodat , cnd si-a aruncat privirea n dreapta, spre p dure, a observat ceva foarte minunat: la poala p durii erau arbori de foc, ct vedeai cu ochii. Un rnd de arbori care ardeau scnteind de j ratec. Si de fiecare arbore de foc era legat cu funii de foc cte o femeie goal , cum a f cut-o mama sa, si focul le ardea grozav la spate, pe sira spin rii, si ele tipau groaznic. Cum se zvrcoleau aceste femei legate de arbori, deodat a v zut niste vulturi de foc care veneau din muntii ceilalti, cu gheare de foc, cu aripi de foc si cu ciocul de foc si s-au pus pe snii lor si i mncau si ele strigau: "Vai de noi si de noi si de cei ce ne-au n scut pe noi!" Vulturii mncau snii lor pn la oase, de se vedeau

coastele, si apoi zburau napoi n munti, iar lor le cresteau snii napoi. Si veneau alti vulturi si le mncau din nou si ele strigau tare si plngeau. Si s-a minunat biata femeie: "Vai de mine, zice, nu m mai uit n partea asta, c mor de fric ". Si a ntors capul spre stnga. n partea stng a v zut un lucru mai nfricosat. Alt rnd de copaci de foc, tot n marginea p durii, si erau legate femei goale, dar aici nu le mai mncau vulturii. Aici erau serpi cu dou capete, niste balauri de foc, ncol citi peste ele si peste copaci, cu coada pn n p mnt. Cu un cap era pe o tt si cu altul pe cealalt tt si le sugeau de le d dea sngele. Asa de tare strigau, de se cutremurau p durile si muntii aceia. Atunci ea, cnd a v zut c n stnga vede si mai nfricosat lucru dect n dreapta, de fric a sl bit si a c zut n genunchi si striga la Maica Domnului: "Maica Domnului, nu m l sa, c mor de fric !" si se uita dac nu mai este cineva pe acolo, c se temea s nu vin serpii aceia si la dnsa. Deodat vede n urm pe drum c vine un tn r prea frumos, cu hain alb ca z pada, cu cruce n frunte si cu un baston de aur n mn . Cnd l-a v zut a zis: - Multumesc Tie, Doamne, c nu m-ai l sat n iadul sta singur . Si a c zut cu fata la p mnt, zicnd: "Doamne Iisuse, nu m l sa!" - Eu nu sunt Iisus Hristos, a r spuns ngerul. - Dar cine esti, Doamne? - Eu sunt ngerul p zitor al vietii tale. Eu totdeauna te p zesc pe tine, si acum mam ar tat tie cu porunca lui Hristos. - Doamne, scoate-m de aici, c mor de fric ! F mil cu mine si nu m l sa aici! A sculat-o din genunchi si i-a zis: - Nu te teme si mergi dup mine! El mergea nainte si ea n urm . Si n urma lui se vedeau raze de lumin si era o mireasm a Duhului Sfnt, cum nu mai este pe p mnt.

Mergnd cu ngerul pe drumul acela, ea a ntrebat: - Doamne, de ce pe femeile acestea le sug balaurii acestia cu dou capete si pe acelea le m nnc vulturii de foc. Le m nnc snii lor si iar cresc si ele se chinuiesc? Si a zis ngerul:

- Acestea n-au voit s le sug copiii lor. N-au vrut s al pteze copii si de aceea balaurii acestia de foc le vor suge n vecii vecilor si vulturii de foc le vor mnca snii, c au fost criminale si au omort copiii nevinovati din pntecele lor. Femeile care au omort copiii prin avort, cu b i, cu injectii, cu pastile si i-au otr vit cu buruieni de la babe, asa se vor munci n veci, c nu s-au poc it, nici nu s-au spovedit, ci au crezut c -i glum p catul acesta. Mergnd asa, i se p rea ei c au mers ctiva kilometri. S-a uitat n dreapta si a v zut un singur arbore de foc, unde nu era legat nici o femeie. Si ea a ntrebat: - Doamne, uite aici un singur copac care nu are legat nici o femeie de dnsul! Zice ngerul: - Vezi copacul sta de foc? Acesta era copacul t u, dac n-ascultai de preot si te duceai s omori copilul! Tu n-ai nici un copil pe lume si era primul copil. Dar avea s te pedepseasc Dumnezeu, pentru c aveai s mori n timpul avortului la doctor. Dar fiindc ai avut fric de Dumnezeu si te-ai hot rt n inima ta s nu omori copilul si ai ntrebat pe preot si te-ai hot rt mai bine s mori dect s omori copilul, iat c ai sc pat de acest copac! Apoi a zis ea: "Doamne, scoate-m de aici! ncotro este tara mea? Unde sunt eu aici?" ngerul i-a zis: "S -i spui b rbatului t u cel criminal ce ti-am spus eu. Dac te mai ndeamn pe tine la avort, nu aici se va munci el, ci n alt loc, unde de o mie de ori va fi mai greu ca aici! Tu esti fat de preot si te-ai m ritat fecioar , cum te-a f cut mama ta, iar el este un preacurvar. El s-a nsurat cu tine, dar nainte el a tr it cu trei femei nem ritate si le-a obligat s fac avort si le-a pl tit el la doctor. Acele trei femei au pierdut cte un copil. Deci are pe sufletul lui trei avorturi f cute de el. Are s m nnce carne n vecii vecilor, n focul gheenei!

El nu ti-a spus tie, dar este un mare curvar si spurcat. Tu te-ai c s torit curat cum te-a f cut mama ta, iar el a fost un preacurvar si ucigas, care a pl tit pentru acelea s fac avort. S -i spui, c el n-a zis nim nui". Atunci ea a zis: "Doamne, pe unde s m duc eu acas ? Pe unde s ies?" ngerul Domnului i-a spus: "Dar unde esti, acas esti! Tu scoal -te si fr mnt aluatul, c a dospit n covat ". Si l-a v zut ca un fulger cnd a zburat, si ea s-a trezit n cas . S-a trezit femeia foarte sp imntat si aluatul d dea jos din covat , cum i-a spus ngerul. Se culcase la sapte f r un sfert si acum era ceasul nou si un sfert seara. Deci dou ore jum tate. n timpul acesta a fost prin iad si a v zut unde se muncesc femeile criminale care fac ucidere de om. Cnd s-a sculat, de fric a nceput s strige n gura mare. Sotul ei venise de la serviciu si dac a v zut c este obosit si se odihneste, n-a mai deranjat-o. Cnd a auzit r cnind, el a crezut c a luat foc ceva la cuptorul de pine. A venit b rbatul ei: - Ce-ai p tit, Silvia? Ce ti s-a ntmplat? - Vai de mine! Vai de mine! Am fost n iad. Am v zut iadul! Am v zut unde se muncesc femeile care fac avorturi. - Cum? Si i-a spus sotului tot ce i-a zis ngerul. - Iat , zice, ce mi-a mai spus: c tu m-ai luat pe mine curat cum m-a f cut mama, dar tu ai tr it cu trei femei nec s torite, si le-ai ndemnat s fac avorturi la doctori. Asa-i? - Asa este. - Auzi, c te asteapt pe tine munc mult mai mare ca aceea. C tu ai si pl tit la doctori ca s omori copiii, nu numai c le-ai ndemnat. Banii aceia sunt spre pierzarea ta n veci!

El, cnd a auzit c i-a descoperit p catele, a zis: - S stii c adev rul ti-a spus. De azi nainte m poc iesc si eu pn la moarte. Dar du-m la un duhovnic s -mi spun p catele, s pun si eu nceput bun, c am auzit c Dumnezeu primeste pe cel p c tos! Apoi a venit cu sotia si s-au m rturisit amndoi, ndreptndu-si viata. L-am m rturisit si i-am spus: "Iat , frate, ce a f cut Dumnezeu cu tine! Ct mil a avut de tine! Prin femeie ti-a descoperit urgiile si f r delegile tale, ca s te ntorci la poc int ". Atunci mi-am adus aminte de cuvntul Sfntu-lui Apostol Pavel, care zice: De unde stii, femeie, c nu-ti vei mntui b rbatul? Nu stii tu, zice, c se sfinteste b rbatul necredincios prin femeia credin-cioas ? si invers. Iat o femeie crestin ! O femeie cu frica lui Dumnezeu, care a fost hot rt n inima ei mai bine s moar , dect s fac avorturi! Si s-a rugat lui Dumnezeu si a cstigat si pe sotul ei la adev rata credint si i-a ndreptat si viata lui. Si asa, cu ajutorul lui Dumnezeu, sunt pn ast zi mpreun si duc viat cinstit si curat naintea lui Dumnezeu. I-am dat si lui canon s nu se mp rt seasc 20 de ani, c pentru un avort Sfintii P rinti opresc 20 de ani, iar cu iconomie 10 ani, dac omul posteste toate posturile si miercurile si vinerile si face milostenie. "Fac toate!" a zis el. Atunci iam redus canonul la 10 ani. Zece ani i-am dat canon si s plng toat viata c a omort trei oameni. C ci ori vei omor copilul, cum ti-am spus, cnd l-a sem nat Dumnezeu n pntecele mamei sale, cnd este ct o s mnt ; ori l omori cnd este mai mare, tot acelasi p cat ai. S v ias din minte, cum zic unele femei: "P rinte, nu era dect de-o lun , c nu se stia ce-a fost!" Nu minti pe Dumnezeu, Care a zidit si Care a z mislit n tine. Nu auzi ce spune Ieremia Proorocul? Doamne, au nu Tu zidesti duhul omului la z mislire? Pe Dumnezeu nu-l poate minti nimeni. Aveti frica lui Dumnezeu, p ziti-v de gndul acesta al uciderii de copii, mai tare dect toti balaurii din lumea asta si

dect toate. P ziti-v ! C dac tot veti face mereu avort, poporul nostru se mputineaz . Vom r mne numai b trnii si vor veni alte popoare si ne vor robi, c vom fi putini si nu vom mai avea copii ca s fie ostasi ai t rii si oameni de isprav s conduc tara! Tineti nu numai la natalitatea poporului si la scumpa noastr tar , tineti la sufletul vostru, care-i mai scump dect toat lumea, c dac l veti pierde, cu toat lumea nu puteti s -l r scump rati. Toate femeile care aveti b rbati si v-ati cununat, ca si acelea care ati gresit si ati f cut nunt f r cununie, s nu omorti copiii. Copilul este un nger si prin el te mntuiesti si tu! Naste-l, boteaz -l, creste-l si printr-nsul te mntuiesti si tu. S te duci la m rturisire, c esti o crestin bun , si te iart Dumnezeu. Iar a ucide copilul este cea mai mare crim , cea mai mare f r delege si mpotrivire naintea lui Dumnezeu, Care l-a creat n pntecele t u si ti-a dat tie nastere, iar lui i-a dat suflet viu si cuvnt tor. V rog din toat inima s tineti minte aceast ntmplare. Aduceti-v aminte, femeilor, de vulturii cei de foc si de copacii cei de foc care ard pe femeile care fac avort, ca si de balaurii cei de foc, care au s v sug pieptul! P ziti-v , v rog, nu numai de-a face p catul, ci si de-a gndi la aceasta, c ci crim si prea cumplit crim este fat de constiinta ta, fat de Dumnezeu si fat de tara n care ne-am n scut si tr im.

Parintele Cleopa