CENTRUL DE ANALIZ STRATEGIC I PROGNOZ „EST – VEST”
ÎN REPUBLICA MOLDOVA
MONDIALE (1914 – 1945/1947)
Consultant tiinific – Burian Alexandru, doctor habilitat în tiine juridice, profesor universitar, consul-
tant al Institutului de Istorie, Stat i Drept al AM, preedinte al Asociaiei pentru politic extern i colaborare
internaional, redactor-ef al revistei „Revista moldoveneasc de drept internaional i relaii internaionale”,
în anii 1988-1990 colaborator al seciei pentru afacerile externe a CC PCUS, în perioada 1992-1994 preedinte
a comisiei parlamentare pentru politic extern a Parlamentului RM, între 1994-1995 viceministru de externe
al RM, în anii 1995-1997 Ambasador extraordinar i plenipoteniar al RM în RFG.
Consultant pe problemele militare – Basalin Veaceslav, colonel, veteran al Marelui Rzboi pentru
aprarea Patriei.
Recenzent – Sprîncean Mihai, doctor în istorie, confereniar.
Procesare computerizat – Nazaria Elena.
Redacia lingvistic a fost realizat de autor.
Monografia a fost editat cu suportul PCRM, Ambasadei Federaiei Ruse în Republica Moldova, Centrului
de tiin i Cultur Rus în Republica Moldova, unor ageni economici din Republica Moldova.
Exegeza în cauz reprezint o încercare de analiz istorico-politologic a relaiilor internaionale din epoca
rzboaielor mondiale (1914 – 1945/1947). Ea a fost scris pe o vast baz documentar i istoriografic i con-
stituie concomitent o lucrare de cercetare i un manual pentru studenii specialitilor „relaii internaionale”,
„istorie” etc., o surs pentru specialitii din domeniul relaiilor internaionale i profesorii de istorie din institu-
iile preuniversitare i pentru toi cei ce se intereseaz de problemele relaiilor internaionale.
Refleciile asupra lucrrii pot fi expediate pe adresa: sergnazar@mail.ru
ISBN
Partea I. Apariia i evoluia sistemului de relaii internaionale Versailles-Washington.............................10
Tema Nr. 1. Bilanul primului rzboi mondial…………………………………....………………………..10
1. Revoluia din Octombrie i ieirea Rusiei din rzboi.................................................................................10
2. Coaliiile beligerante la începutul anului 1918. „Cele 14 puncte” ale lui W. Wilson................................16
3. Înfrângerea Germaniei i aliailor ei. Armistiiul de la Compiègne...........................................................19
4. Bilanul rzboiului......................................................................................................................................20
Tema Nr. 2. Crearea sistemului de relaii internaionale Versailles - Washington (1918 – 1922)................21
1. Situaia internaional i planurile învingtorilor în ajunul Conferinei de pace de la Paris......................21
2. Începutul lucrrilor Conferinei de pace i confruntarea intereselor rilor învingtoare.
Crearea Ligii Naiunilor..................................................................................................................................24
4. Semnarea tratatelor de pace cu rile aliate Germaniei..............................................................................35
5. Sistemul de la Versailles i contradiciile lui..............................................................................................36
6. Conferina de la Washington......................................................................................................................38
Tema Nr. 3. „Problema rus” în relaiile internaionale din 1918 – 1920.....................................................45
1. Începutul interveniei militare strine i izolarea diplomatic a Rusiei sovietice......................................45
2. Conferina de pace de la Paris – stat major al interveniei antisovietice....................................................48
3. Sprijinul occidental acordat contrarevoluiei ruse i continuarea luptei cu Puterea sovietic
în anii 1919-1920............................................................................................................................................53
4. Rzboiul sovieto-polonez...........................................................................................................................55
Tema Nr. 4. Evoluia situaiei internaionale în anii ’20...............................................................................61
1. Dou tendine în lumea capitalist fa de Rusia sovietic dup terminarea interveniei..........................61
2. Relaiile dintre statele occidentale i Germania învins în anii 1920-1921................................................64
3. Conferinele de la Genova i Haaga...........................................................................................................67
4. Recunoaterea diplomatic a URSS...........................................................................................................75
5. Planul Dawes..............................................................................................................................................78
6. Locarno i problema „revizuirii panice” a tratatului de la Versailles în anii 1925-1927..........................81
7. Soluionarea definitiv a problemei reparaiilor.........................................................................................84
Tema Nr. 5. Dezvoltarea relaiilor internaionale în prima jumtate a anilor ’30 i începutul
pregtirii celui de-Al doilea rzboi mondial........................................................................................................87
1. Apariia focarului de rzboi în Extremul Orient i politica extern a marilor puteri
în anii 1931-1933.................................................................................................................................................87
2. Apariia principalului focar al rzboiului mondial.....................................................................................91
3. Lupta pentru crearea sistemului de securitate colectiv în anii 1933-1935…………..…………………..94
4. Aciunile agresive ale Italiei i Germaniei................................................................................................101
5. Intervenia italo-german în Spania i politica de neamestec a puterilor occidentale……….………….105
6. Extinderea expansiunii nipone în China...................................................................................................110
7. „Axa” Berlin – Roma – Tokyo.................................................................................................................111
Tema Nr. 6. Agravarea relaiilor internaionale în anii 1938-1939 i criza politic
din ajunul rzboiului..........................................................................................................................................114
2. „Anschlusul” Austriei……………………………………………………….…………………………..116
4. Evoluia situaiei din Europa în primele luni ale anului 1939..................................................................131
5. Negocierile anglo-franco-sovietice din primvara-vara anului 1939.......................................................136
6. Pactul sovieto-german de la 23 august 1939............................................................................................152
4
Tema Nr. 8. Doctrinele militare ale principalelor state ale lumii în perioada interbelic (1918-1939)......................................................................................................................................234
1. Scopurile politicii militare i doctrina militar ale Germaniei naziste.....................................................234 2. Doctrinele militare ale Italiei fasciste i Japoniei militariste....................................................................240 3. Doctrinele i politica militar a statelor occidentale.................................................................................242 4. Concepia militar i practica construciei forelor armate sovietice în anii 1918 – 1941.
Esena politicii militare a URSS........................................................................................................................247
Partea II. Operaiunile militare în anii celui de-Al doilea rzboi mondial..................................................253
Tema Nr. 9. Începutul celui de-Al doilea rzboi mondial i ocuparea Europei Occidentale de ctre statele fasciste.......................................................................................................................................253
1. Nvlirea Germaniei fasciste asupra Poloniei. „Rzboiul straniu”..........................................................253 2. Campania din Vest....................................................................................................................................262 3. Btlia pentru Anglia................................................................................................................................270
1. Planurile antiumane ale nazitilor.............................................................................................................276 2. Despre „teoria” pregtirii URSS de rzboi contra Germaniei în 1941.....................................................282 3. Începutul Marelui rzboi pentru Aprarea Patriei....................................................................................310 4. Btlia de lâng Moscova.........................................................................................................................325 5. Nvlirea Japoniei asupra SUA................................................................................................................339
1. Rolul României în rzboiul antisovietic în prima lui etap (1941 – noiembrie 1942).............................343 2. Unii autori moldoveni i români despre caracterul „de eliberare” al rzboiului României
împotriva URSS i despre politica autoritilor române pe teritoriul ocupat.....................................................348 3. Genocidul populaiei panice pe teritoriile moldoveneti i ucrainene ocupate de
România fascist................................................................................................................................................354 4. Personalitatea lui Ion Antonescu i caracterul dictaturii lui. Interpretrile exterminrii
Tema Nr. 12. Cotitura radical în mersul celui de-Al doilea rzboi mondial.............................................387 1. Lupta coaliiilor beligerante în primvara-toamna anului 1942...............................................................387 2. Distrugerea wehrmachtului i a aliailor lui pe flancul de sud al frontului sovieto-german.....................393 3. Evoluia evenimentelor pe frontul sovieto-german în perioada dintre cele dou mari btlii:
februarie-iunie 1943...........................................................................................................................................406 4. Btlia de la Kursk....................................................................................................................................409
Partea III. Evoluia relaiilor internaionale în anii rzboiului....................................................................455
Tema Nr. 14. Relaiile politice dintre marile puteri în perioada anilor 1939 - 1941….…………...……...455 1. Relaiile anglo-americane, esena i importana lor pentru victoria asupra lui Hitler..............................455 2. Relaiile sovieto-germane în perioada 1 septembrie 1939 – 22 iunie 1941..............................................460 3. Soluionarea definitiv a problemei basarabene.......................................................................................464 4. Misiunea lui Hess.....................................................................................................................................481 5. Relaiile URSS i Japoniei în etapa iniial a rzboiului..........................................................................482 6. Relaiile americano-nipone i pregtirea Japoniei militariste pentru o nou agresiune în zona
Oceanului Pacific...............................................................................................................................................483
5
1. Relaiile dintre puterile fasciste în perioada de pân la Stalingrad...........................................................488
2. Diplomaia Germaniei hitleriste i a sateliilor ei dup înfrângerile grele, suferite pe
toate fronturile....................................................................................................................................................495
Tema Nr. 16. Activitatea diplomatic a statelor antifasciste în anii 1941 – 1945……….………………..501
1. Constituirea Coaliiei antihitleriste...........................................................................................................501
2. Ajutorul aliailor occidentali URSS în cadrul programului Lend-Lease..................................................514
3. Relaiile reciproce dintre aliai din perioada de pân la prima întâlnire a „Celor trei mari”
(vara – toamna anului 1943)…………………………………………...…………………………………...…518
4. Conferina de la Teheran i importana ei istoric………………………………………………………520
5. Între Teheran i Ialta.................................................................................................................................523
7. Conferina din Crimeea.............................................................................................................................530
8. Între Ialta i Potsdam................................................................................................................................537
9. Conferina istoric de la Berlin i importana ei mondial……………………...………………………541
Tema Nr. 17. Problema deschiderii Celui de-al doilea Front......................................................................543
1. Problema declanrii operaiunilor militare de proporii contra lui Hitler în Europa Occidental
în anii 1941 – 1942…………………………………………………………………………………………….543
2. Necesitatea Celui de-al doilea Front dup începutul cotiturii radicale în mersul rzboiului....................561
Tema Nr. 18. Examinarea problemei poloneze în cadrul coaliiei antihitleriste i soluionarea
ei definitiv........................................................................................................................................................570
2. Evenimentele poloneze din anul 1944......................................................................................................574
3. Restabilirea Poloniei independente i recunoaterea ei internaional.....................................................583
Tema Nr. 19. Problema german în anii celui de-Al doilea rzboi mondial…………………….………..587
Tema Nr. 20. Goana înarmrii atomice în anii rzboiului i consecinele ei..............................................591
Încheiere: Bilanul celui de-Al doilea rzboi mondial.................................................................................597
Post scriptum: Noul raport de fore dup terminarea rzboiului i începutul confruntrii
sovieto-americane..............................................................................................................................................602
Lista abrevierilor........................................................................................................................................611
6
Lucrarea este consacrat memoriei veteranilor celui de-Al doilea rzboi mondial care au luptat cu fascis-
mul. Strbunicii copiilor mei (trei în rândurile armatei, iar altul fiind legat cu ilegalitatea antifascist) i unchiul
meu (în rândurile diviziei Tudor Vladimirescu) au fost printre acetia, fiind printre cei aproape 400 de mii de
originari din Moldova mobilizai în Armata Roie. Cel puin patru din fraii lor nu s-au mai întors de pe front.
PREFA
Studiul în cauz reprezint o încercare de analiz istorico-politologic a relaiilor internaionale din epoca
rzboaielor mondiale (1917/1918 – 1945). El a fost scris pe o vast baz documentar i istoriografic, fiind
folosite multiple izvoare de limb rus i român pe aceast problematic. Examinând evenimentele, autorul s-
a bazat în primul rând pe documentele publicate ale epocii respective i pe memoriile, cuvântrile i alte lucrri
ale politicienilor i diplomailor, care au luat nemijlocit parte la viaa politic internaional. De asemenea,
examinând i analizând evenimentele, am studiat lucrrile tiinifice ale savanilor sovietici, rui, englezi,
germani, italieni, nord-americani, niponi, cehoslovaci, români, unguri, polonezi, finlandezi, francezi, bulgari,
unguri, israeliteni, ucraineni, belorui, olandezi i, bineîneles, moldoveni.
Noi nu ne-am pus drept scop examinarea i reflectarea tuturor evenimentelor ce s-au produs în cadrul relai-
ilor internaionale din perioada nominalizat, ci numai a celor, dup prerea noastr, mai importante, în care au
fost direct antrenate marile puteri. Îns ele au fost hotrâtoare în evoluia situaiei internaionale.
Drept suport metodologic al lucrrii ne-a servit concepia materialist a istoriei, iar principiul cel mai
important în procesul de studiu l-a constituit cel materialist-dialectic. Totodat în concluziile noastre ne-am
strduit în msura posibilitilor i subiectivismului propriu s respectm principiul obiectivismului istoric, al
istorismului i s ne cluzim de valorile general-umane. În context noi ne-am permis s ne exprimm deschis
simpatiile fa de forele iubitoare de pace i s-i acuzm pe acei, care tindeau s declaneze un nou rzboi
mondial i pe susintorii acestora. Nici despre un rzboi nu s-a minit atâta cât despre cel de-Al doilea rzboi
mondial, deoarece de bilanul lui au rmas nesatisfcui nici germanii învini, nici aliaii occidentali.
Examinând politica extern a marilor puteri, autorul face aceasta nu de pe poziiile moralizrii dearte, ci
din punctul de vedere al pragmatismului, realismului politic i intereselor naionale ale popoarelor lumii i, în
primul rând, ale naiunilor mari. El ajunge la concluzia c o politic realist, ce ine cont de interesele naionale
adevrate ale popoarelor, de necesitatea pstrrii pcii în lume, respectrii suveranitii i independenei statale
ale tuturor rilor, a colaborrii internaionale este o politic moral i onest. i invers, încercrile elitelor
unor state de a destabiliza pacea, de a-i realiza scopurile lor egoiste din contul altor state, sunt nu numai
amorale, dar i ireale, i, respectiv, antinaionale. Astfel de încercri duc la rzboaie i la unirea tuturor forelor
sntoase ale planetei contra agresorilor. Aceste tentative sunt îndreptate nu numai împotriva altor popoare, dar
i contra intereselor vitale ale popoarelor statelor perturbatoare.
Exegeza dat este prima de felul acesta în limba moldoveneasc/român. În limba rus au fost publicate
mai multe lucrri cu caracter general ce in de istoria relaiilor internaionale. Îns ele sunt în mare msur
învechite conceptual (ultima ediie este din anul 1986) i totodat autorii lor n-au avut posibilitatea s ia
cunotin de multe documente i lucrri tiinifice ale cercettorilor occidentali care au vzut lumina tiparului
în spaiul postsovietic la intersecia secolelor XX – XXI. Totodat, lucrarea în cauz se deosebete de altele
prin faptul c ea nu se limiteaz la examinarea i analiza evenimentelor i faptelor ce au avut loc, dar încearc
s examineze i variantele de alternativ ale evenimentelor derulate, s modeleze unele situaii. Aceasta poate
servi în calitate de exemplu/model pentru analiza evenimentelor din zilele noastre i pentru modelarea celor
mai probabile variante ale situaiei internaionale din viitorul apropiat i relativ mai îndeprtat.
Travaliul respectiv constituie concomitent o surs de cercetare i un curs de prelegeri pentru studenii
specialitilor „relaii internaionale”, „istorie” etc., dar i pentru specialitii din domeniul relaiilor internaio-
nale i profesorii de istorie din instituiile preuniversitare i pentru toi cei ce se intereseaz de problemele rela-
iilor internaionale. Autorul nu pretinde la adevrul absolut, ci doar îi expune viziunea proprie asupra eveni-
mentelor, admiând c ea poate fi în unele cazuri subiectiv. Plus la aceasta, înelegând c tiina istoric i cea
politic sunt în permanent dezvoltare, lucrarea dat peste un anumit timp va necesita o completare i posibil i
o revizuire parial.
7
ÎN LOC DE INTRODUCERE: PRIMUL RZBOI MONDIAL Cauzele rzboiului. La finele sec. al XIX-lea se produc importante modificri în raportul de fore dintre
marile puteri. Germania, care a devenit cea mai dezvoltat ar din Europa din punct de vedere industrial,
strâmtoreaz de pe pieele internaionale alte state, în primul rând pe Anglia, care erau cointeresate în slbirea
puterii statului german, vzând în el un concurent economic periculos. Scopul lor putea fi realizat numai în
urma unei confruntri violente. Cea mai înverunat concuren s-a desfurat între Anglia i Germania care
erau cele mai mari puteri industriale europene. Neînelegeri s-au iscat i între Frana i Germania, Rusia i
Germania, Rusia i Austro-Ungaria, Frana i Italia, Rusia i Turcia.
Marile puteri continentale se grupeaz dup principiul de interese, formând dou coaliii politico-militare
antagoniste. Astfel, în anii 1879-1882 Germania, Austro-Ungaria, Italia constituie Tripla Alian, iar în 1893-
1904-1907 Rusia, Frana i Marea Britanie creeaz Antanta.
Ambele blocuri, prin diferite promisiuni, cutau s atrag de partea lor alte state nealiniate, ceea ce a
agravat i mai mult situaia internaional i a creat pericolul declanrii unui rzboi european. Pentru prima
dat el a devenit real în anii 1912-1913, în perioada celor dou rzboaie balcanice. În Europa s-a dezlnuit o
înverunat curs a înarmrilor, prima finisându-i pregtirile de rzboi Germania, care dorea ca el s înceap
cât mai curând, pentru a profita de superioritatea sa militar vremelnic. Germanii înelegeau c resursele lor
economice, naturale i umane limitate, în comparaie cu cele ale Antantei, nu le vor permite s obin victorie
într-un rzboi de lung durat, cu atât mai mult pe dou fronturi. De aceea intenionau s-i distrug pe rivalii
lor principali pe rând, unul câte unul. Comandamentul german a elaborat concepia „rzboiului fulger”, în baza
ei fiind întocmite planuri concrete.
Planurile militare ale prilor beligerante. Pregtirea forelor armate de rzboi se înfptuia sub influena
concepiilor teoretice despre posibilitatea nimicirii complete a inamicului într-o singur btlie general.
Deoarece statele majore ale armatelor presupuneau un rzboi de scurt durat, mobilizarea economiei rii
pentru necesitile frontului nu putea fi prevzut. Majoritatea planurilor militare se bazau pe-o concepie
greit privind posibilitatea obinerii unei victorii decisive într-un termen scurt. Fora de rezisten a armatei
inamicului, prezena la el a unor mari contingente de rezerv bine pregtite, potenialul lui economic i moral
nu erau luate în calcul, ceea ce le atribuia multor planuri strategice un elementar aventurism. Caracteristic e i
faptul c, fiind membru al unei coaliii militare, fiecare ar avea propriul plan strategic, care reflecta interesele
ei proprii de cotropire. Ca rezultat, puterile aliate tindeau s se eschiveze de la onorarea obligaiunilor de aliat.
Planul strategic al Germaniei era cunoscut ca „planul Schlieffen”. Ideea lui central consta în aplicarea
fulgertoare a unor lovituri de oc iniial Franei, apoi Rusiei, ca astfel s obin o victorie rapid, evitând rz-
boiul pe dou fronturi. Pentru realizarea acestei intenii se preconiza concentrarea eforturilor principale (7 ar-
mate de infanterie) contra Franei. Gruparea de oc (5 armate), desfurat pe flancul drept, trebuia s loveasc
prin surprindere, înaintând prin teritoriul Belgiei neutre în flancul i spatele armatei franceze i s-i organizeze
acesteia nite „Canne grandioase”. Distrugerea armatei franceze era prevzut dintr-o singur operaiune.
Considernd c Rusia nu va fi capabil s realizeze la timp mobilizarea, planul german prevedea aprarea
Prusiei Orientale în prima perioad a rzboiului cu forele unei singure armate. Dup zdrobirea Franei se
preconiza o regrupare rapid a tuturor forelor spre Est i, împreun cu Austro-Ungaria, înfrângerea armatei
ruse. Zdrobirea Franei i Rusiei erau prevzute în timp de 2-3 luni. Planul german se baza pe ipoteza greit
c în timpul ofensivei trupelor germane în Frana, Germania va izbuti s evite operaiunile active în Rsrit.
Plus la aceasta, erau supraapreciate forele proprii i subapreciate cele ale inamicului: zdrobirea fulgertoare a
forelor superioare ale Antantei era una ireal. Cu toate acestea din punct de vedere strategic i operativ
„Planul Schlieffen” avea un ir de momente pozitive: determinarea sigur a direciei loviturii principale;
crearea unei superioriti de fore în direcia hotrâtoare; aprecierea just a rolului iniiativei strategice i
factorului surprinderii; tendina spre aciuni active i decisive. Îns în ansamblu el s-a dovedit unul
neîntemeiat, dac nu aventurist.
Planul strategic austro-ungar era un apendice al celui german. Conform lui, Austro-Ungaria, atâta timp cât
armata german lupta în Vest, trebuia s se apere în Est, iar apoi, împreun cu aliatul su, s loveasc Rusia i
s finiseze victorios rzboiul.
Planul rusesc de rzboi era unul de ofensiv i prevedea aciuni active concomitent contra Austro-Ungariei
i Germaniei. Lovitura principal trebuia dat Austro-Ungariei, înconjurând i nimicind forele ei principale în
Galiia, fapt care va crea condiii prielnice pentru efectuarea unei ofensive împotriva Budapestei i Vienei. Alt
grupare trebuia s invadeze Prusia Oriental, s ias spre gurile Vistulei i s creeze un pericol real pentru ra-
ioanele centrale ale Germaniei. Îns acest plan de-a înainta concomitent în dou direcii strategice nu corespun-
dea posibilitilor militare i economice ale rii. Ba mai mult, guvernul arist s-a obligat s înceap ofensiva în
cea de-a 16-cea – 19-cea zi din momentul inaugural al mobilizrii, pe când pentru realizarea ei i desfurarea
strategic a armatei era nevoie de dou luni. În atare condiii armata rus trebuia s rezolve anume sarcini de
lupt neavând superioritate în fore i mijloace asupra inamicului. Astfel, i planul rus într-o mare msur era
unul aventurist.
8
Planul francez purta un caracter pasiv, de ateptare. Iniiativa strategic era cedat inamicului. Trecerea ar-
matei franceze la ofensiv era prevzut doar dup ce ruii vor sustrage asupra lor forele principale ale Ger-
maniei. Planul strategic al Angliei avea drept scop pstrarea dominaiei maritime engleze. Pentru aciunile pe
uscat se prevedea de îndreptat în Frana o armat expediional (7 divizii). Se întrevedea foarte clar tendina
Marii Britanii de-a transfera povara principal a rzboiului pe umerii aliailor i de-a distruge concurentul su
principal – Germania – cu mâinile altora.
Astfel, planurile marilor puteri militau pentru un rzboi de scurt durat, fapt care a condiionat desfura-
rea armatelor lor (cu excepia celei franceze) într-un singur ealon strategic. Un aa aranjament nu corespundea
nici pe departe sarcinilor de perspectiv i trebuia s conduc la o stingere rapid a operaiunii de ofensiv.
Tendina de-a obine victorie într-o btlie general numai cu ajutorul armatelor mobilizate i rezervelor
pregtite, demonstreaz neînelegerea caracterului viitorului rzboi de ctre conductorii militari i politici din
acel timp.
Începutul conflagraiei. În calitate de motiv al declanrii rzboiului a servit asasinarea motenitorului
tronului Austro-Ungariei, arhiducelui Franz Ferdinand, la Saraievo în ziua de 28 iunie 1914. De acest fapt a fost
învinuit Serbia, aliata Rusiei, creia la 28 iulie Austro-Ungaria i-a declarat rzboi. În Rusia a fost anunat mo-
bilizarea rezervitilor, ceea ce a determinat Germania s-i declare la 1 august 1914 rzboi, iar la 3 august Fran-
ei. Pentru a ataca Frana, armata german invadeaz Belgia neutr. La 4 august Anglia, sub motiv de aprare a
neutralitii Belgiei, declar rzboi Germaniei. În curând rzboiul european se transform într-unul mondial.
De partea Antantei se situeaz dominioanele britanice (Australia, Noua Zeeland, Canada, Uniunea Sud-Afri-
can) i Japonia, iar de partea Germaniei i Austro-Ungariei – Turcia. În conflict au fost antrenate de asemenea
i coloniile britanice. În total în conflagraia mondial au fost atrase 33 de state (împreun cu dominioanele
britanice i India) cu o populaie de 1,5 mlrd de oameni sau 3/4 din populaia planetei. Teatrul principal al
operaiunilor se desfoar îns pe teritoriul european.
Rzboiul, declanat de Germania, a fost pregtit i de cercurile monopoliste ale altor mari puteri, anume aces-
tea fiind cele mai cointeresate în continuarea lui. Dup venirea lui F.D. Roosevelt la putere, în 1933, congresul
american a creat o comisie special pentru examinarea cauzelor intrrii SUA în rzboi. Concluziile erau ocan-
te – vina pentru implicarea în rzboi o purtau marile corporaii, care s-au îmbogit colosal de pe urma lui.
Pentru Serbia i Belgia rzboiul purta un caracter de aprare.
Tratativele guvernului român cu Antanta. Dup începutul rzboiului, prile beligerante s-au strduit s-i
atrag de partea lor pe cei neutri, folosind o reea întreag de mijloace, începând cu promisiunile ademenitoare
urmând cu presiunile brutale. Dup intrarea în rzboi a Italiei i Bulgariei, în 1915, România a devenit obiectul
solicitrilor celor mai presante din partea celor dou coaliii. Puterile centrale îi ddeau seama c în…