Anul XLIX Sibiu, 31 Mai 1947 Nr. 18

REVISTA ECONO ORGAN FINANCIAR-ECONOMIC

Proprietatea % omanul oficial al llsoc. ini . financiare româneşti lin Ardeal, Banat. Crişana şi Maranroră; JOLIDAIIIAIEA" înscris sub Nr. 22/1938 Ia Tribunalul Sibln.

A . p a r e o d a t ă , p e s ă p t ă m â n a . R e d a c ţ i a ş l a d m i n i s t r a ţ i a i S i b i u , S t r a d a V l s a r i o n R o m a n Nr . 1—3.

A b o n a m e n t u l p e a n : In ţară: p e n t r u a u t o r i t ă ţ i , bănci , cooperat ive şi întreprinderi Lei 100.000.— ; p e n t r u part i cu lar i LeiSO-ODO1—; pentru funcţ ionari i publici ş i part icu lar i L e i 15.000*—; Abonament de sprijin Le i 200.000"—.

In străinătate L e i 5 0 . 0 0 0 ' — . Taxa pentru inserţiuni: de flecare cm . • Lei 1000 —

Exemplarul 4000'— Lei

Fondator: Dl». CORNEL DiACONOVICH, Redactor responsabil: Or. M i h a i Veiiclu

SUMARUL: Prof. I. Lupaş: f Prof. Dr. Mihall Şerban. — Dela „Solidaritatea": Modificarea legii timbrului. — Banca Agrară: Aviz. — „Patria" institut de credit şi economii Blaj: Prospect de emisiune. — Bilanţuri şi Convocări: „Ioan I. Vulcu" societate pe acţiuni în Orăştie. — Banca Centrală pentru Industrie şi Comerţ s. a. Cluj.

I + Profesorul Dr. Mihail Şerban Cuvânt rostit la prohodirea lui in Aula Facultăţii de agronomie din Cluj, la 3 Mai 1947

In numele Consiliului de Administraţie al Băncii „Albina", la lucrările căruia a participat activ iimp de 7 ani adormitul în Domnul Mihail Şerban, înde­plinesc durerosul mandat de a rosti lângă sicriul lui un cuvânt de rămas bun.

Precipitata lui plecare, din vălmăşagul unei lumi răvăşite de patimi şi de nenumărate fră­mântări, spre limanurile liniştei de veci, ne chiamă din nou în memorie cuvântul Scripturii cu privire la scurtimea şi nesigu­ranţa vieţii pământene care „fuge ca umbra şi nu rămâne"...

Nemilostiva „lumii crăiasa" şi-a accelerat pasul în cazul de faţă, smulgând într'o clipă din sânul acestei familii, fulgerate de junghiul morţii, pe scumpul soţ, pe fratele iubit şi pe bunul părinte, din familia mai largă a profesorilor şi ucenicilor îndu­reraţi, pe fostul Rector, din respectabila societate a cetăţii universitare clujene — după toate prevederile omeneşti — cu mult prea de vreme,

pe unul dintre cei mai distinşi muncitori inte­lectuali, al cărui creer era frământat încă de

numeroase proiecte şi probleme ale viitorului.

Ca profesor pasionat pentru catedra specialităţii sale, în deplina stăpânire a facultăţilor intelectuale, proporţional cu pu­terea lui de iniţiativă şi de muncă ar fi fost în drept să aspire încă la un număr de ani, necesari unor grăbite sinteze finale, cu cari obişnuesc să-şi încheie cariera didactică-ştiinţi-fică cei ce au ostenit, decenii de-a-rândul ,să arunce în brazda fecundă a studenţimei univer­sitare sămânja curată şi rodi­toare a propriului lor suflet, a propriei lor personalităţi.

Când a participat pentru ultima oară la şedinţa plenară a Consiliului nostru în ziua de Sâmbătă (26 IV. 1947), cine ar

fi putut bănui, că sub aparenţa înşelătoare a vioiciunii sale fireşti se ascunde stând la pândă un atât de apropiat sfârşit, propriu să justifice

odată mai mult adevărul de perpetuă valabi­litate „că 'n gând tu tot ce-ţi pui, e numai vis... Căci Dumnezeu ie poartă 'n voia lui" ? Prin voia lui Dumnezeu a fost descătuşat sufletul lui Mihail Şerban atât de subit din fragila mână de lărână a trupului, spre a-şi putea croi drum de lumină în veşnicie.

Ë grea, nespus de grea, clipa despărţirii pentru toţi cei ce au alergat să-i stropească cu lacrimi de durere sicriul, pentru toţi cei ce l-au iubit, l-au cunoscut şi au tost în stare să-i preţuiască, după cuviinţă variatele prestaţiuni închinate ştiinţei şi neamului nostru. Durerea tuturor este împărtăşită deopotrivă şi de colegii lui delà Albina, obişnuiţi a stima în persoana decedatului, alături de reputaţia specialistului iniţiat în tainele ştiinţelor economice şi juridice, în deosebi pe vrednicul moştenitor al unei impunătoare tradiţii familiare, personificatorul unei fericite sinteze crişană-transilvană, derivând în linie bărbătească delà ţăranul din Şiclăul Aradului ca străbunic, delà preotul Gheorghe din Nădlac ca bunic şi delà preşedintele Tri­bunalului din Seghèdin ca părinte, delà acel Mihail Şeban, care în calitate de student în drept la Universitatea din Budapesta fusese instructorul de limba română al Melaniei Dumcia, a doua soţie a lui Em. Gozsdu,*) iar în linie temeiască delà feciorul cantorului Andrei Roman din Dârlos, delà Visarion Roman şi delà soţia lui Marina, fiica ţăranilor oieri Bucur şi Stana Băncilă**) din Răşinarii Sibiului.

Ca întemeietor al celei dintâi cooperative româneşti la 1868 şi al celei dintâi instituţiuni financiare moderne Banca Albina la 1872, numele lui Visarion Roman împodobeşte cea dintâi pagină luminoasă în istoria tendinţelor de emancipare economică şi de proprie orga­nizare financiară a Neamului românesc.

In strălucita sa carieră didactică şi poli­tică, decedatul Mihail Şerban a rămas credin­cios acestei tradiţii de ascensiune familiară, tiind statornic călăuzit de preocupări la fel cu ale neuitatului său bunic Visarion, din a cărui bogată înzestrare sufletească, prin nepătrunsa taină a eredităţii, au putut fi transmise câteva eminente însuşiri şi asupra nepotului direct. Iată, acum o tainică dispoziţie a fatalităţii

* ) cf. I. Lupaş. Emanuil Gozsdu, 1802—1870. Originea şi opera sa. Bucureşti 1940 p. 21.

**) Idem Contribuţiuni documentare la biografia lui V. R. în Revista Economică din 1946.

indescifrabile a făcut să aibă vieaţa nepotului sfârşit identic cu al bunicului.

Pe cât de brusc a fost rupt firul vieţii lui Visarion Roman în vârstă de 52 de ani, într'o senină zi de Mai a anului 1885, pe atât de fulgerător s'a încheiat şi vieaţa nepotului său Mihail Şerban la 59 de ani. Dar terminul final al pomenitei tradiţii familiare este încă departe, întru cât firul ei va fi continuat, sperăm, cu egală vrednicie de cei trei fii ai săi, împărtă­şiţi de o educaţie optimă.

Plecând dintre noi pe calea fără întoarcere îţi vei continua, iubite coleg, vieaţa imaterială în liniştea şi seninătatea netulburată a veşniciei, alături de scumpul tău părinte şi ilustrul bunic, alături de toţi cei ce prin activitatea lor, închi­nată ideii de progres a neamului nostru, au reuşit să despice brazdă nouă în istoria oropsi­tului nostru popor. Să duci, te rugăm, bunicului tău Visarion Roman solia de bucurie, împărtă-şindu-i că cea mai de căpetenie creaţiune a vieţii lui trudnice, Banca Albina dela Sibiu, împlinind în primăvara acestui an trei sferturi de veac de activitate binecuvântată, stă şi azi neclintită pe temeliile trainice, aşezate de el cu deplină încredere în ajutorul lui Dumnezeu şi în capacitatea de progres economic-financiar a neamului său, procedând întocmai ca omul înţelept din Evanghelie „care a săpat adânc şi a pus temeliile casei sale pe piatră, iară vărsându-se apele a izbit râul în casa aceea şi nu a putut să o clatine, pentrucă era zidită pe piatră".

In cursul celor trei sferturi de veac multe vărsări de ape potrivnice au izbit în zidurile Albinei, în forma unor acute crize de ordin economic-financiar sau politic, fără să-i fi putut clătina vreodată temeliile.

Acestea erau şi sunt săpate adânc în conştiinţa neamului românesc, fiind aşezate, mai mult decât pe creditul banului care poate fi clătinat şi surpat adeseori, pe piatra credinţei care înrădăcinată adânc în inimi bărbăteşti nu mai cade, ci prin nebiruita ei forţă tainică, toate piedecile şi valurile potrivnice izbuteşte să le înfrunte, supravieţuindu-le cu izbândă.

In pacea şi lumina acestei nesdruncinate credinţe victorioase, va odihni de-a-pururi atât sufletul bunicului Visarion Roman, cât şi al nepotului Mihail Şerban, albiniştii din orice vreme înţelegând să le cultive şi perpetueze cu scumpătate amintirea. i. Lupaş

Nr. 18 din 31 Mai 1947. R E U I S T A E C O N O M I C A 85

Delà „Solidaritatea".

M o d i f i c a r e a Leţpii T i m b r u l u i ln Monitorul Oficial Nr. 83 din 9 Aprilie 1947.

s'a publicat Legea Nr. 112 pentru modificarea, completarea şl abrogarea unor dfspozlţlunl din Legea Timbrului. Prin acest Decret-Lege se majorează din nou unele din taxele de timbru.

In cele ce urmează arătăm modul de Umbrare a diferitelor acte, documente şl ope­raţiuni ce obirtn mal des ta operaţiunile bancare:

1. Petiţiunile adresate autorităţilor publice, tnstltuţlunllor publlee şl notarilor publici, se tim­brează eu Let 2000 fiscal (ari. 4 , § 1 L T )

Anexele Indiferent de numărul filelor depuse deodată cu cererile adresate autorităţilor mal sus arătate, se timbrează cu Lei 300 fiscal (art. 6, § 6 L. T.)

2. Certificatele se timbrează eu Lei 5000 flseal (art. 4, § 10 L. T.)

3. Procurile indiferent de seopul pentru care sunt date şl deosebit de taxa de autenti­ficare sau legalizare, se timbrează cu Lei 8000 flseal (art. 4, § 13 L. T.)

4. înscrisuri care constată o eonoenţle, transacţte sau orice alte tnuolell sunt supuse taxei timbrului fix de Lei 5500 când sunt neapre-clabtle In bani sau au o ualoare pană la Lei 50.000. Dela Lei 50.001—100.000 la un timbru fix de Lei 6500, dela Lei 100.001 tn sus tn plus câte Lei 40 de flecare 100.000 lei sau fracţie (art. 4. § 14 L. T.)

Se exceptează înscrisurile constatând acte Juridice Impuse la Cap. II), secţia 1-a, cum şt scrisorile sau actele de comandă ale comer­cianţilor şl ale Industriaşilor.

Menţionăm că sunt Impozabile tn modul de mal sus tn deosebi actele prevăzute de Gap. UI, secţia 11-a, supuse şl la un impozit propor­ţional.

5. Registrele se timbrează (natural numai cele obligatorii, adteă registrul jurnal, registrul lnuentar şl cartea mare) cu Lei 1000 de flecare filă (ari. 4, § 19 L. T.)

Sunt scutiţi de ţinerea registrelor preuăsute de aliniatul precedent şl timbrarea lor, meseriaşii, comercianţii şl Industriaşii, Impuşi potrlolt legii contrlbuţluntlor directe, pentru uenlturl până la Lei 50.000.000 anual, fiind însă obligaţi să plătească anual o taxă de timbru forfetară de Lei 200.000 (art. 4, § 19. alin. 9 L. T.)

Registrele în care se trec procesele nerbale prlnttoare la întrunirile şl deliberările adunărilor generale ale administratorilor şl registrul de asociaţi (acţionari) ale societăţilor anonime se timbrează cu Lei 5000 de flecare filă (art. 4, § 19 L. T.)

Timbrul preuăzut de art. 4. § 19 se poate plăti numai prin ulzâ.-

6. Cambiile (art. 14, § 4 L. T.) se timbrează:

a) Când scadenţa este mal mică de şase luni 0,40% flseal;

b) Când scadenţa este mal mare de şase lunt 0,80% flseal;

c) Cambiile emise de agricultori a căror scadenţe sunt până la nouă lunt Inelustu, 0,40% flseal.

7. Actele de ipoteeă se timbrează cu Lei 5500 până la uculoarea de Let 50.000. Dela Lei 50.001—100.000 eu Lei 6500, dela Lei 100.001 în sus eu câte Lei 40 în plus de flecare 100.000 sau fracţie (art. 4, § 14 L. T.)

Deosebit se va plăti exelustu prin ulză la Ad-ţta Fin. impozitul proporţional flseal de 2% (art. 15, § 1 L. T.)

8. Actele de gaj indiferent de obiectele ce sunt constituite în gaj (efecte, acţiuni, cereale sau alte mărfuri de orice natură) se timbrează cu 0.50% flseal (art. 14. § 7 L. T.)

9. Actele de cesiuni se timbrează eu 1% flseal (ari. 14, § 10 L. T.)

10. Borderourile întrebuinţate la lichidarea împrumuturilor cambiale cu acoperire, cu garanţie de gir, ipotecare sau pe ga], se uor timbra până la Let 10.000.000 cu Lei 4000 fiscal. Dela Lei 10.000.001 până la Lei 100.000.000 cu Lei 30.000 dela Lei 100.000.001 până la Lei 500.000.000 eu Lei 100.000. Peste această ualoare, de flecare 100.000.000 sau fracţiune taxa de timbru se spo­reşte eu câte Lei 50.000 (ari. 4, § 17 L. T.)

11. Cont'curent. Deschiderile de credit simplu sau de eont-curent — scrise sau uerbale — la bănci, sau între comercianţi, eonuenţlunlle de cont-curent între bănci sau între comercianţi, dacă nu sunt garantate şl prin alte acte supuse Impozitului proporţional, se timbrează eu 0,40% fiscal (art. 14, § 6 L. T.)

12. Chitanţele, permisele de radiere, extrasele de cont- curent, precum şl fleeare plată Indlntduală înscrisă pe statele de salarii se timbrează: Dela naloarea de Lei 50.001 până la Let 500.000 cu Lei 2000. Dela ualoarea de Lei 500.001 în sus pentru flecare Lei 100.000 sau fracţiune câte Lei 40 (ari. 4, § 20 L. T.)

13. Acreditivele, ordinele de plată, ordinele de încasare, ordinele de cumpărare şi vânzare de valute, acreditivele documentare şi ordinele de virament se timbrează cu Let 2000 fiscal (art. 4, § 16 L. T.)

Reamintim *alet, c ă taxele de timbru fiind principial taxe ee se aplică unul act, ope­raţiunile enumerate sub pcl. 13 se timbrează nu ea fapte juridice cl ca acte, de unde rezultă:

a) Acelaşi ordin retransmis, este timbral ori de câte ori este dat, chiar pentru aceeaşi sumă;

b) Dacă într'o scrisoare (act) se cuprind mai multe ordine, taxa timbrului se aplică o singură dată;

c) Ordinele nettmbrate de ellent şl ordinele primite din străinătate se timbrează la primirea lor;

d) Transmiterea ordinelor de orice fel. Intre sediile diferite ale aceleiaşi trtstltuţlunl (care ori unde ar fl Instalată este una şl acelaşi persoană juridici) nu se timbrează.

14. Scrisorile de garanţii: când garantarea se face prin act separat şl când nu sunt urmarea unul împrumut contractat la garant, se timbrează eu 0.40% fiscal (ari. 14. § 9 E. T.)

15. Vânzările de valută, cecuri, trate, devise şl tot felul de monede streine sunt supuse timbrului fiscal de 0,10% (art. 14, § 14 E. T.)

16. Vânzările de obligaţiuni ale statului se timbrează eu 0.30% fiscal (art. 14. § 15 E. T.)

17. "Vânzările de acţiuni ale societăţilor ciolle comerciale şl Industriale şl tn genere uânzărlle de orice titlu cu dtutdente uarlablle se timbrează eu 0.50% fiscal (art. 14, § 16 E. T.)

Reamintim referitor la uânzorea acţiunilor c ă tn conformitate eu Legea publicată tn Mon. Of. Nr. 298 din 28 Deeemurte o. t. uânzorea acţiunilor societăţilor pe acţiuni nu se D O putea face deeftl prin Bursa de Efecte, Acţiuni şl Schimb din Bucureşti, respecttoe prin Intermediul per­soanelor legal autorizate să tnchele asemenea operaţiuni. In orice caz la uânzărlle de acţiuni efectuate prin Bursa de Efecte şl Schimb, timbrul flseal este numai de 0.20% (art. 14. § 16 E. T.)

Mal atragem atenţiunea că pentru uânzărlle menţionate la pet. 15—17, trebuese tntoemlte tntotdeauna borderourl. întocmirea borderourilor este obligatorie sub sancţiunea preuăzută de art. 47 din Eegea Timbrului.

18. Contractele de închiriere în general se timbrează eu 4% fiscal. Contractele de închirierea 8afeurilor se nor timbra la fel (art. 14, § 19 E. T.)

19. Contractele de vânzare-cumpărare când au de obiect bunuri mobile se timbrează cu 4% eftnd însă ou de obiect bunuri imobile se tim­brează cu 8% (art. 15, § 8 E. T.)

20. Contractele de loeaţiune de serviciu se timbrează eu 2% (art. 14. § 19 E. T.)

Contractele de loeaţiune de serulelu până la Eel 1.000.000 lunar sunt scutite de Impozitul proporţional de timbru preDăzut de art. 14 § 19 E. T. (art. 22. § 43 E. T.)

21. Operaţiuni de bancă scutite de taxa timbrului. Deposítele spre fructificare, tn bănci, precuih şl chitanţele, ordinele de plată şt ordinele de ulrament, emise în executarea operaţiunilor de orice fel cu aceste deposite, chitanţele de cassă emise separat cu ocazia plăţii cecurilor tn bănci, precum şl certificările şl simplele semnături de primire, aplicate chiar pe cec , la stingerea Iul (art. 22. § 58 E. T.)

Înainte de a Indica mal amănunţit cort anume din operaţiunile de bancă sunt sauttte prin dts-poslţlunea mal sus arătată, menţionăm c ă în sensul dlspoztţtunllor legale sunt depozite spre fructificare:

a) Depozitele făcute pe llurete de eeonomle la purtător, nomlnotlue sau nominative dar plă-tlblle la purtător;

b) Depozitele în cont, pe termen fix, sau depozitele cari nu se pot ridica decAt cu un preaulz.

Sunt excluse deci toate conturile curente la uedere (depunerile în eont-eurent) Indiferent dacă titularii sunt comercianţi. Industriaş', societăţi comerciale sau particulari.

Sunt scutite: a) Depozitele de bani pe carnete de eco­

nomie, în cont pe termen fix, sau depozitele cari nu se pot ridica desAt eu un preaulz;

b) Chitanţele eliberate de bancă eu prilejul depunerii ureunel sume de bani în aceste conturi sau în Horele;

c) Chitanţele eliberate de titularii conturilor cu prilejul prlmlret ureunel sume de bont în aceste conturi sau llurete;

d) Ordinele de plată şl ordinele de ulrament emise în executarea operaţiunilor de "orice fel cu aceste depozite;

e) Scrisorile de creditare a ureunel sume de bani în aceste conturi, fie că această creditare se face pe bazo unul ordin de ulrament, fie pentru orice altă cauză;

f) De asemenea sunt scutite chitanţele de cassă emise separat cu ocazia plăţii cecurilor de către bănci, preeum şl certificările şl semnă­turile de primire, aplicate chiar pe c e c la stin­gerea Iul. indiferent de natura contului asupra căruia cecul a fost tras. Cu alte cuulnte cecul este scutit de orice timbru atAt la emisiune, cât şl tn timpul circulaţiei cât şl cu ocazia achitării lut de către bancă.

Mat sus am arătat operaţiunile cari sunt scutite de orice timbru, în schimb rugăm a se nota că operaţiunile referitoare la depunerile spre fructificare în cont-curent sunt supuse taxei timbrului. De asemenea este supusă taxei tim­brului şl orice rtdleare de sume de bani dlntr'o depunere tn cont-curent. afară de cazul c ă ridi­carea are loc pe baza unul c e c emis de titu­larul contului.

22. Buletinele (declaraţiunile) pentru sub­scrierea acţiunilor şi obligaţiunilor societăţilor comerciale se timbrează eu Eel 8000 (art. 4. § 47 E. T.)

Dlsposlţlunlle de mal sus Intră tn ulgoore pe dota de 10 Aprilie 1947.

AVIZ Adunarea Generală Extraordinară a Băncii

Agrare a hotărât majorarea capitalului social dela Lei 200.000.000' — la Lei 600.000.000' — acţionarii având dreptul să subscrie de fiecare acţiune veche două acţiuni noui, la cursul de Lei 1.300' — Subscripţia se face la sediul Băncii din Cluj şi la Sucursala din Lugoj şi se încheie la 15 Iunie 1947.

Nr. 18 din 31 Mai 1947. R E V I S T A E C O N O M I C A 8?

„ P A T R I A " , institut de cred» şi de economii. Blaj

P R O S P E C T D E E M I S I U N E

In baza autorizării adunării generale extraordinare a acţionarilor Institutului de credit şi de economii „PATRIA" Blaj, ţinută la 1 Martie 1947 şi în conformitate cu art. 3 din Statute, subsemnatul Consiliu de Administraţie deschide prin aceasta subscripţie pentru o nouă emisiune de acţiuni, în scopul sporirii capitalului social dela Lei 150.000.000 — la Lei 300.000.000.

Noua emisiune se face în următoarele cohdiţiuni: 1. Acţionarii vechi au dreptul să opteze, începând dela 15 Mai 1947 şi cel mai târziu până

la data de 10 Iunie 1947, pentru fiecare acţiune veche de Lei 500*— câte una nouă. 2. Cursul de emisiune este de Lei 500"— de acţiune plus 100 lei cheltuieli de emisiune. 3. Preţul acţiunilor se va vărsa integral Ia subscripţie. 4. Acţiunile neoptate de vechii acţionari până la 10 Iunie 1947 se vor pune la dispoziţia

vechilor acţionari, în proporţie cu vechile acţiuni ce posedă pe cursul 500 plus 100 lei cheltuieli de emisiune şi 200 lei în favorul fondului de rezervă. Preţul acestor acţiuni se va vărsa integral la subscripţie, dar cel mai târziu până la 20 Iunie 1947.

5. Acţiunile rămase nesemnate de vechii acţionari până Ia 20 Iunie 1947, se vor putea distribui de către Consiliul de Administraţie şi neacţionarilor. Preţul acestor acţiuni astfel distribuite este de Lei 5000'— de acţiune, din care se vor trece:

Lei 500*— la capitalul social; Lei 4000'— la fondul de rezervă legal şi Lei 500*— pentru taxe, impozite şi cheltuieli.

Preţul acţiunilor de Lei 5000*— se va vărsa integral la subscripţie, dar cel mai târziu până Ia 30 Iunie 1947.

6. Acţiunile subscrise vor beneficia de dividend începând cu anul de gestiune 1947. 7. Pentru exercitarea dreptului de opţiune, acţiunile vor fi prezentate fără coala de cupoane.

B l a j , la 9 Mai 1947. Consiliul de Administraţie

IOAN I, VULCU, societate pe acţiuni Tn Praştie

C O N V O C A R E Domnii acţionari ai societăţii pe acţiuni Ioan I. Vulcu, Orăştie, sunt invitaţi pe ziua de 8 Iunie 1947, orele 11 arm, la

adunarea generală extraordinară care se va ţinea la sediul societăţii.

ORDINE DE 21: 1. Deschiderea şi constituirea adunării generale extraordinare. 2. Sporirea capitalului social. 3. Modificarea art. 4 ţi 29 din statute.

Text v e c h i u ; Text n o u :

Art. 4. Capitalul social este de Lei 30.000.000, semnat şi Art. 4 Capitalul social este de Lei 50.000.000 semnat şi deplin vărsat, împărţit în 6000 acţiuni indivizibile nominative a deplin vărsat, împărţit în 1000 acţiuni indivizibile nominative a 50C0 lei fiecare. Lei 50.000 fiecare. .

Art- 29 . Administraţia societăţii este încredinţată unui Con- Art. 29. Administraţia societăţii este încredinţată unui Con­siliu de Administraţie compus din un membru ales de adunarea siliu de Administraţie compus din unul sau doi membri aleşi de generală pe timp de 10 ani. adunarea generală pe timp de 10 ani.

O r ă ş t i e , la 3 Mai 1947.

v \

Banca Centrala pentrn Capital deplin vărsat: Lei ¿ 5 3 . 0 6 0 . 0 0 0 ' — / Rezerve: I e i 77 .562 .043

Anul fondării 1919

Activ Bilanţ anual la 31 Decemvrie 1946, aprobat Lei Lei

Cana: a) Numerar efectiv . . . . . . b) Disponibil la B. N. R. şi C. E. C. . c) Bonuri de cassă la purtitor . . . .

• * • •

2.425.000.593 1.095.164443 1.004500.000 4.524.665 036

Disponibil la bănci: In ţară . . . . ,

Portofoliul de titluri: Titluri româneşti:

1. Cu venit fix: a) Efect* publice . . . . . . b) Scrisori si oblig. . . . . . .

, Val. nom.

2 108 000 2.555.000

In portofoliu val. reală :

1.900 960 2.171.750 4072710

345.189.340

2. Cu venit variabil: c) Acţii cot. la bursă . . . . . . d) Acţii necot. la bursă . . . . . .

9647.500 19.532100

175 792 830 11 324.620 187.117.450 191.190160

Total 33.842.600 191.190.160 Plasamentul Fondului de rezervă: (art. 13)

Efecte publice garantate de Stat sau lombardabile la B. N. R. Plasamentul Fondului de pensii şi ajutor al funcţionarilor Portofoliul de scont;

Plătibil în ţară: a) Cambii fără garanţie reală . . b) Cambii garantate cu mărfuri, titluri, etc. c) Cambii garantate cu ipoteci . . ,

7.602600

In portofoliu 2 608 614 541

172.310 000 887.254.135

6.655720

Reescont 1.285 095.000

116 050.000 838.575000

3 893 709 541 288 360 000

1.725.829.135

6.655.720 49.000 000

5 907.898.676 Total 3 668.178 676 2.239 720.000

Din care in suferinţă

Debitori: Din ţară: a) Debitori fără garanţii . b) Debitori garantaţi cu titluri , c) Debitori garantaţi cu mărfuri d) Debitori garantaţi cu ipoteci e) Debitori cu garanţii diverse .

57.478490 Cambii de circulaţiune primite,

din care in: Portofoliu 233.100.000 362.330.000

2 . 8 1 6 5 0 0 000 272.000.000

40.600.000

Reescont

1 .961000 .000 1 4 8 0 0 0 . 0 0 0 113 000 000

2 7 8 6 0 2 8 4 1 148 605.000

2 348.148.068 5 9 5 . 8 5 0 6 2 0 301.192.230

Total 3.724.530.000 2 222.000.000

Creanţe în conversiune cf. Legii din 4 Aprilie 1934: (cota redusă) In portofoliu . . . . . . .

Participaţiuni: In ţară: La întreprinderi industriale — în portofoliu .

Imobile: a) Pentru uzul propriu şi înmagazina» de mărfuri . b) Pentru locuinţele funcţionarilor . . . .

Mobilier: . . . . . . . . Conturi diverse ( d e b i t o a r e ) . . . . . .

69.337 633 3.835.903

3.672.398.759

2.149.436

100.625.775

73.173.536 6.835 844

58.073.889

Total 14.937.856.171

Conturi

Cauţiuni statutare . . . . . Debitori pentru avaluri şi scrisori de garanţie date de bancă:

In ţară . . . . . . Cambii de circulaţiune:

a) In portofoliu . . . . . . b) Reescontate . . . . . .

Efecte spre încasare: a) In portofoliu . . . . . b) La corespondenţi (nedecontate)

Ipoteci, cesiuni, mărfurijn gaj şi garanţii diverse: In portofoliu . . . . . .

Titluri in gaj: In portofoliu . . . . . .

Depozite de titluri şi alte valori spre păstrare

Total

Lei

3.724.530.000 2.222 000 000

28.719.242 14.015 866

Lei

7.196.000

3.489.419.110

5.946.530 000

42.735.108

4.012.552.526

268.494.713 679.760.748

14.446.688.205

Nr. 18 din 31 Mai 1947. R E V I S T A E C O N O M I C A 89

Industrie şi Comerţ S. A., Cluj Sediul principal Cluj / SUCURSALE: Alba-Iulia, Bucureşti, Braşov, Ha|eg, Sibiu, Turda şi Bistriţa Reg. Soc. Bancar Nr. 5/1934 '

de adunarea generală din 29 Martie 1947 Pasiv

Capital social . . . . . Capital subscris şi vărsat din emisia V. în curs .

Fonduri de rezervă: a) Rezerva legală . . . . b) Rezerva statutară . . . . c) Fond de prevedere . . . . d) Fond special pentru ajutorarea funcţionarilor e) Fond pentru majorarea capitalului social .

Fonduri de amortisment: a) Pentru creanţe dubioase b) Pentru imobile şi mobilier .

Diferente de curs nerealizate la portofoliul de titluri (art. 32, al. Fondul de pensii şi ajutor al funcţionarilor Depuneri spre fructificare:

Din ţară: 1. La purtător sau nominative, dar plătibile la purtător Cu livrete de economii, nominative plătibile la purtător 2. Nominative: a) Pe livrete de economii nominative . b) In cont curent . . . . •

c)

La vedere 4 070 341

145.582 499 88 307 952

Pe termen 89.124.740

4942.739.254 1398 942.186

Lei

553.060.000

45.727 000 13000.000 6071.000

27.538.000

41.082.095 164.807.485 64.505.000

93.195.081

5.088.321.753 1.487.250138 6 668.766972

Lei 300.000.000 253.060.000

25.002.000 20.725.000

30.000.000 11.082095

Total 237.960.792 6 430 806.180 Creditori:

Din tară . Angajamente de reescont:

In ţară : Curente la B. N. R.

Cecuri şi ordine de plată emise: Cu plata în ţară .

Dividende neridicate Conturi diverse (creditoare) Conturi transitorii (creditoare) Beneficiu net:

Al anului curent.

553.377.939 1.370.469.188 Provenite din :

Ef. scont. Cambii de circ. 2.239.720.000 2.222.000.000

1.923.847.127

4,461.720.000

276.499.780 3 634.215

307.887.289 191.359.777

188.350.431

Total 14.937 856.171

de ordine Lei

Deponenţi de cauţiuni statutare . . Creditori pentru avaluri şi scrisori de garanţie date de bancă;

In ţară . . . . . . . . Deponenţi de cambii de circulaţiune . . . . Remitenţi de efecte spre încasare . . . . . Deponenţi de ipoteci, cesiuni şi mărfuri în gaj şi garanţii diverse Deponenţi de titluri în g a j . . . . . . Deponenţi de titluri şi alte valori spre păstrare .

Lei 7196.000

3.489.419.110 5.946.530.000

42.735.108 4.012 552.526

268 494.713 679.760748

Total 14.446 688.205

90 R E V I S T A E G O N O M.l 6 A Nr. lê din 31 M a P l 9 4 7 .

Debit Contul de profit şi pierdere Credit Lei Lei Lei Lei

Cheltuieli de administraţie .• Dobânzi încasate: a) Salarii ide indemnizaţii 677.230.768 a) Dela portofoliul de scont . 259.265-341 b) Diverse . . . 123 987.073 801.217.841 b) Dela debitori 271.430 342 530.695.683

Impozite şi taxe . . . . 75.904.174 Comisioane încasate 524.546.609 Dobânzi plătite: Venitul portofoliului de titluri:

a) La depuneri 62 842 816 a) Din dif erinţe de curs realizate 57.749.535 bj La reescont. . . 88 351 591 b) Din cupoane exigibile 1.531.805 59.281.340 c) La alţi creditori . 18 254 361 169 448.768 Venitul participărilor . 107.649.855

Comisioane plătite . . . 67 770.886 Venitul imobilelor 20.983.928 Alocaţii: Beneficii diverse . . . . 84.685.561

Fond de rezervă specială pt. 17.000.000

încasări din creanţe amortizate: creanţe dubioase . 17.000.000 (Art. 15 din Legea Ref. Cred.) 3.450 507

Amortismente: (Art. 15 din Legea Ref. Cred.)

a) La creanţe dubioase . 479.390 b) La imobile şi mobilier 2.900.789 c) La diverse . . . . 8.221.204 11.601.383

Beneficiul net: Al anului curent 188.350.431

Total . 1.331.293.483 Total . 1.331.293.483

Cluj, la 31 Decemvrie 1946. Director: Director: Director: Pentru contabilitate:

Dr. Octavian Sgllmbea Dr. Laurean German Dr. Alexandru Dragomir Ioan Babeş expert-contabil

Preşedinte: C O N S I L I U L D E A D M I N I S T R A Ţ I E : Ionel Comşa Dr. Vaier Moldovan Dr. Ionel Pop Gen. Alexandru Hanzu

Subsemnaţii censori am examinat conturile prezente şi le-am aflat în deplină regulă şi consonanţă cu registrele băncii. Cluj, la 4 Martie 1947.

Preşedinte: Adrian Crlstea, expert-contabil. Nicolae Vasiu Enea Hulea

B A N C A C E N T R A L Ă P E N T R U I N D U S T R I E ŞI C O M E R Ţ 3 . A. CLUJ Emisiunea VI

Prospect de emisiune Banca Centrală pentru Industrie şi Comerţ S. A. Cluj, în virtutea hotărîrii adunării

generale extraordinare din 7 Decemvrie 1946 şi potrivit dispoziţiunilor art. 5 din statute majo­rează capitalul social dela 600.000.000 — lei la 1.200.000.000'— lei prin emiterea unui număr de 1.200.000 buc. acţiuni nominative de câte 500*— lei valoare nominală.

Acţiunile noi vor fi emise pe cursul de Lei 500 '— fiecare şi vor fi rezervate vechilor acţionari în proporţie de una acţiune nouă pentru una veche.

Semnarea acţiunilor se va face Ia sediul societăţii în Cluj, Str. Regina Măria 1, cât şi la sediile secundare din Bucureşti, Str. Ion Ghica 2, Alba-Iulia, Bistriţa, Braşov, Haţeg, Sibiu şi Turda, pe lângă prezentarea acţiunilor vechi şi a adeverinţelor din emisiunea IV şi V, transcrise în regulă.

Vărsământul se face integral la subscriere. Termenul de subscriere se fixează dela data publicării prezentului prospect până mai

târziu în ziua de 15 Mai 1947, orele 12, sub sancţiunea decăderii de a mai putea semna la această emisiune.

In vederea emiterii de titli cumulativi, se vor putea acorda rotunjiri până la cel mult 20 acţiuni.

Acţiunile din această emisiune vor participa la dividendul anului 1947. Acţiunile nesubscrise în termen rămân la dispoziţia Consiliului de Administraţie, care

va hotărî asupra distribuirii lor între vechii acţionari, cari vor solicita în scris astfel de acţiuni până la 15 Mai 1947. Cursul acestor acţiuni va fi de 5.000*— lei de acţiune. Din acest preţ 500*— lei de bucată se va vărsa la capitalul social, iar restul se va da fondului de rezervă.

C l u j , 29 Martie 1947. Consiliul de Administraţie

Tiparul lnat de Arte draftee .Daeia Tralană*. a. « . . Stblu. lnreg. e. C.. Fi. 275/1931. Nr. 18 din 31 Mai 1947. Cemanrat. Redactor intern ; L e o n B* la* ia