r ., ,:',,1.l

. . :'., MIRCEA ELIADE

Nuntd 0n cer

, ., .: I .,:' li

Mitura

MM-Y

I

Cdnd eram foarte tilndr, mi se intdmpla uneori si privescbrusc fafa unui necunoscut qi si-mi spun: ce-ar fi fost caomul acesta sd fie tatil meu?... Nu-mi era greu sI mi-l inchi-pui; il chema, desigur, Andrei sau Sever; astea mi se pireaua fi numele cele mai potrivite pentru tatil meu; pe mamaar fi chemat-o Maria sau Sabina. Pe mama mea o chema inrealitate Arethusa. Pe tatil meu, Ioan; dar prietenii ii spu-neau Jenici. Nici mama nu-l chema cum mi-ar fi pl5cutmie; ii spunea Nelu... Omul striin din fap mea insd ar fiputut ft un adeudrattatil; aEa cum il visasem eu, cum il in-tdlnisem in unele romane, un birbat cu tAmplele cirunte,mirosind foarte discret a apd" de colonie, cu fala severi gi

ochii blinzi; sportiv, ironic, elegant qi citind cu pricepereanumili moraliEti frzncez| Acesta, firegte, era unul dintipurile perfecte ale pdrintelui.

Alteori ag fi vmt ca tat5'l meu si se fi intimplat a fi unmedic ilustru, sau cdpitan de marini, sau un mare indus-trias,. Pe mama mea mi-o inchipuiam mai simpld; ori docto-ri1i, ori artistX; aq fi wut si picteze, s-o vdd umbldnd princasi intr-un halat alb, cu minecile sumese pdni la cot... Aufost ani, in adolescenta mea, cdnd aq fi dorit ca mama measi fie italiancd, iar tata englez. Dar asta e cu totul altd poveste... Voiam si spun un lucru mai simplu, care mi se intdm-pli inci qi astdzi, desi din ce in ce mai rar, dar care mi-atulburat toati adolescenfa Ei prima tinerefe. Mi aflam une-ori alituri de un birbat, intr-un tramvai, pe banci, s,i mi-l

inchipuiam tatil meu. Nu era intocmai a$a cum il voisemeu, cum il visam de atilia ani; cel pufin, nu era intotdeaunaa;a. Dar era totuqi un altuldecdt tztillmeu; Ei aq fi putut ,fiintr-adevir, copilul lui, aq fi amt alti mami, aE fi avut poatealte surori qi fra1i, ag fi triit in alti casi, in alt oraq. totut arfi putut fi altfel. Gdndul Ista m-a obsedat intotdeauna: citoate ar fi putut fi altfel sau s-ar fi putut si nu fie deloc; citoate sunt int6mplitoare pe lumea asta, fdrd, nici o necesi_tate, fhr5" nici o noimd... Cdnd trec pe weo stradi veche, demahala, si vid unele case bdtrin";ti, .r, uluci, cu gridinanlp5diti de nalb5. qi zorele, mi. inchipui niscur aiJi si mivid ducdndu-mi, cu algi copii desculfi, la o qcoali primaride mahala, md vid citind la o lampi de gaz intr_o camerivopsitS. in roz... Sau, in weun orag de piovincie, intr_unadin acele case boiereqti, cu grilaj de fiei invechit, cu piticicolorafi qi bazin de cimeni in gridini... Mn intorieamacasd", aproape intotdeauna, nelinigtit, intristat, dupi o ase_menea riticire pe strS.zi necunoscute de mahala...

Evident, toate acestea nu prea au de-a face cu cele ce weausi spun, continui Mawodin. Dar nu.m6 grdbesc. $i_apoi mi separe ci am sI gisesc undeva, printre amintirile^acestea,dezlegarea int6mpldrilor care au urmat. poate mi s-a ficutcdndva weun semn, poate ci mi s-a indicat ceva... Ar fi ins-pdimdntitor si. crezi ci din tot acest cosmos atdt de ar:rnGnios, desdvdrEit qi egal cu sine, numai viaqa omului se petre_ce la int6mplare, numai destinul lui n-are nici un ,.rrr... Miintreb, bunioari, dacd nu cumva in ziua cAnd am inceputsi iubesc nu s-a intdmplat cerraldngd.mine, ceva pe care euny l-am vizut sau pe care nu l-am ingeles qi prin ignorareacdruia m-am abandonat, fdri luciditate, cu totul iiesponsa_

!il, intemphrilor. Te trezeqti cd. ai deuenit..rru, uproup.fdri s51i mai amintegti inceputurile acestei ransformiri.CAnd cel dint6i prieten al meu s-a insurat, am rimas o noapte intreagi de vorbi cu el, incercdnd si aflu ce s_a intAmplai,cum a ajuns aici, ce norrne sau ce pasiuni l_au hotdrdt laacest pas. N-am in,teles aproape nimic, iti mirturisesc...

- Asta nu o inqelege nimeni, il intrerupse Hasnaq.

Avea un glas schimbat, nea$teptat de sobru, aproape so-lemn. In intunerec, ochii ii strdluceair umezi, depirtaqi.

- Nimeni, repeti el mai incet. Se intdmpld uru, firi siqtii, firi sd-fi dai seama. Tot ce ni se spune: dragoste, bani,interese sunt prostii. Nici un birbat nu s-ar sacrifica pentruun amor sau pentru avere. Orice s-ar spune despre birbafi,oricdt de pro;ti ar fi in majoritatea lor, lucrurile nu pot fiexplicate atdt de simplu. E aici un fel de w{5, si asta nuvine din dragoste, din pasiune, ci dintr-o nebunie nesim-fid., care cu orice chip incearci si ne umileasci...

Se opri deodati, tota;tat de brusc precum incepuse. Par-ci s-ar fi trudit si-gi aminteasci un amdnunt pretios, si g5-seasci un cuvint potrivit. Mawodin il aEtepti citeva clipe,apoi continui.

- Judeci lucrurile acestea cam in acelaqi fel cu mine;fire;te, cu alti, mai bogati experien1d...

- Toti suntem aici de acord, scumpul meu prieten, vorbiHasna,s rar. Ne necijesc uneori pe noifemeile, invinuindu-nede solidaritate cu orice pre[, dar adevlrul este ci, aici sim-fim cu tofi la fel. Chiar acei care nu se pot exprima decitbolovinegte...

- E un destin, se-nfelege, continue Mawodin neribdi-tor, ca qi cum s-ar fi temut si nu-Ei piardi firul povestirii.Este Ei acesta un destin, cici sunt qi altele, nenumirate... Defoarte multe ori incerc s5-mi dau seama de ele, mai ales deacele destine obscure, lipsite de glorie, care decid, fird qti-rea Ei in absenla noastri, pentru o viafi intreagi. Cind o iu-beam, mi intrebam uneori daci inainte de a o int6lni nuvisasem ceva dramatic sau dacil,laintAlnirea noastrd, nu m-afrapat, cum se spune, vreun aminunt extraordinar... De pil-di, irni aduc bine aminte un lucru: cdnd s-a imbricat si ple-ce avea o voaleti largd, neagri, picantd, qi blana ii era foartediscret parfumati cu Ambre antrque. Dar asta se intAmplacu citeva ceasuri dupi ce, fbrd gtirea mea, mi indrigosti-sem. Am intAlnit-o la unul din prietenii mei, arhitect bogatEi amator de petreceri. Intr-o dupd-amiazi, intr=o zi cenuqiede iarni, cdnd aq fi putut face orice altcela, la un ceas incare, de obicei, stdteam la rnine acasi... 8 ianuarie; imiamintesc perfect data. Eram foarte plictisit, aproape intris-

tat de sdrbitorile care trecuseri anevoie; obosit, flri chet,exasperat numai.la gdndul ci trebuie si mi a".1" ori.r"_nul meu. Fdgiduisem. yiu: n.f"rt grl",n;;?;il;;"_neXm si nu rdmdn mai mult de rr"..ur...

In primdvaraaceea,cdnd o iubeam qi eram la doi pasi demoarte din pricina ei, m_am trudit ua.r.u-ri_rii;I;;.,ceas de ceas, ziua de B-ianuarie. Aq fi r,nrt si qtiu cu ce hairremi imbricasem de dimineali, ce carte luasem din raft,daci citisem sau nu weun ziar, dacd"am primit weun alt te_lefon in

^afari de al lui-Alexand.r, .ar.__i amintea de pe_trecere. Imi spun cd., dacd. mi_aq fi u.or..u, utrf"i;cti-i;.t:u:.^ !:d:n poare reclama weunui fitm _.rtt liudat si m_:xfi dus sit vdd inainte de a-rni gi"" ."td","r?fi: ^L;.ffdru. Ileana n-ar fi .upuf pa"e,"u.uArriu,acolo, daci n-asfi venit eu. poate ar fi plecat irruirrt. J. u"rrir"u mea, qi n_as

Tui. fi intdlnit-o, sau. daci intampliior aq fi intilnit_o altidatd, n-ar fi fost vraja serii aceleia'de S iurr.ruri.; p"*. "i.,ea n-ar mai fi fost liberi, poate nici eu... $ar fi p"d1;rar"plaatAtea... Uneori, mai a]es in ** pri*.c cu atengie chipulvecinei mele de co

Tt_e.";;i;,;:fi r"TxTn jl;?'j,r#3-ll.xff

ff i#:,femeia aceasta ar fi fost.ofiu,rr"u ru,r;o..Jffi?o;;;se spune, dragostea mea cea mare.

O privesc atunci cu,spaimd; cum ar fi fost viaqa noastri?Nu mi gAndesc deloc li trupul ei; e-destul d.;;;;;;;_noqti qi si uiti un trup. D^ar me gindesc mai ales la prezentaei, la magia ei ascun#. O zi, o.ira J" ,if. , zece;:;;;;aceasta frumoasi. sau mai pu,tin a"_"^e,-Uf""aelffiil;cum o fi, sub acelasi u.op"ii*arrg aldturi d" ,i;;, ;i;;;zi, zi qi noapte! Cum ar fi lrr.rut;"gr" er asupri_mi? Cumm-ar fi turmenrar prezenla ei?... Oice f._.i. p.;;';iubesc mi apasi., ,,,i.rrgr,r,,,l if, Ora

"Lia ei, mi destrami

1i mn ropeqte, pdni. la i.r.o-prr.r.l mure. De sfirsitulacesta nu scapi nici un birbat... Mi rodea futil;;-bare: cum mi-ar fi fost suferinla aceasta dulce, fecundi? ince chip ag {i pdrisit lumea aceasta? O._" a..pr"f * n_**dine, printr-o lenti sinucidere, ,." i",.o;.rtfire mare?...Mawodin se opri, respirdnj *pJ;. jilrnr"* ;il;si privi cdtera clipe cum arde chibJiri fu.r. aproape de un_

l0

ghie..Il zvdrli apoi, distrat, ca qi cum nu l-ar fi bigat in sca-md. Ii alergau gAndurile.

- ... De ziua aceea nu-mi amintesc nimic precis. Doar cim-a intdmpinat sotia lui Alexandru, mustrdndu-md ci vinat6t de tdrziu. cand mi-au auzit numele in salon, cdteva ca-pete s-au in^to-rs spre qd. Publicasem, cu pugine siptimAniinainte de Crdciun, una din ci4ile mele iele mai citite, n_nere,tea Magdalenez. Mirturisesc ci nu sunt orgolios, nu_miplace si mi se vorbeasci prea insistent desple hrcraturamea. Sunt inci. un birbat t6nir qi am altfel de orgolii dec6tacelea ale artistului. Cu atit mai pulin imi place ,ie fi.r, .rr*se spune, admirat. Recunosc, sentimentul acesta e un sen_timent real qi onest; qi eu admir o seami d.e oameni, maiales c6!va artisti, cigiva scriitori. Dar as prefera sd nu gtiu,si nu simt asta...

Am intrat in salon foarte put'n dispus. Se va vorbi, pro_babil, de cartea mea. Gazda se va simti datoare si schimbeconversaqia, aducdnd-o de-a dreptul in literaturi, vorbinddespre nouti$le librdriei qi apoi despre carteamea. primi_sem mereu scrisori, mi se telefona si, din atdtea conversafii,infelegeam ci Magdalena este eroina la modi. Lucrul acesg im-i fficea, firegte, pldcere, dar de departe. in miilocul ci_titorilor, qi mai ales al cititoarelor, mi simgeam Jtan;enlt.Oamenii aceqtia cred ci, acum, pentru ci mi-au citit cirtea,qtiu anumite lucruri despre mine; oamenii acestia sunt si_guri ci anumite lucruri scrise de mine s-au intimplataieveaqi aqteapti, intdlnindu-md, si-Ei verifice impresiile, si micdntireasci, si mi judece...

Intram cu sentimentul acesta in salon qi mi pregiteamsi scot tabachera, ca si pot face ceva precis, si-mi iordo_nez gesturile in jurul unui aminunt concret... Era o odaielungd, nu prea inalti, cu un pian mare, negru, descoperit,spre fereastri. Era aproape seari, dar, dinti-o curioziiate agazdei, nu ardea decdt o veiozd intr-un colg. in fund se maipistrase pomul de Criciun, cu lumdnirile aprinse. Imagi_nea aceasta o plstrez foarte precisi, clari. $i, din toate ac6s_te fragm_ente, profiluri, lumini, gesturi, feqe, glasuri, am vd_zut deodati desprinzAndu-se mina Ileanei, pitid;, cu dege_tele foarte lungl, aproape transparente. Am zirit mdna aceaita

ll

inainte chiar de. a-i vedea bine faga ;i ochii. Braful intreg,probabil, se odihnise p6ni ur"".i p. pian, gi, la intrareamea, il ridicase, le3eld.^!eg"t.l. mi s_au pirut neobisnuitde insu{lepre, parci u. n r".-t,irr-g.r;l lr.;;i;;;,"#;"te acele fragmenre de viafd i_Uiririi. ir, ,uforr..S;-;; .;ceva, un aminunt care m_a obsedat apoi multi weme:-T1"u

intreagi pflrea goale, Aeg"te; acelea palide gi ner-voase erau parci fecute anume ci sd poarte un inel, qi inelulu..:,tale hpsea. Era o m6nd prr.a, ,r.tgoditi, monahali...N-am privit_o imediat. brau;;;;r. domniqoare carelineau cu tot dinadinsul ,d;ti";n. .r,, qriu ce lucru. inclipa urmiroare, uitasem.ap.;up;;;" a aceeavie care alu_necase moale deasupra piahutui. Cdnd i_am i;r;;r;;";;;,nu m-a lovit nimic, n_am a\ut nici o tr.*;rir.. Nrr;;;;rut prea frumoasi; poate p€ntru cd nu era aproape delocfardatd,, iar in odaie .ru o''.,_i"a ir"rauri, mohor6td, delumdndri. imi aduurmd _ .i ;_;-i;;T,'[ff t';T,:5T;*H::..ffi,11priviri' Nu era oboseala r'.i,

"i.irtrii,irea pe care gi-o lasdo boalS lmgu sau o serie de .*..r., ci oboseala aceeaaproape ironici De care o imprimd ..-r ti_prl f"i.frg."{" f*minini. Nu mi s-a pdrut p'r.. n"-tasi, dar inaintdndtlte puu_n spre sta-nfl .i, lj -el,i.iin in rup unei doam_ne in vdrsri, mi_am dafdeodata,."_".a "_;;;";*;:

;Xffif;[r-.T].*"nsie, qi a._uniu -_um purut stdpdni siir'.-r't't,.,r;;'-r*H,'jHm::::"tn;";;:*;:;::l"j: ll-: qi am putur_o face firi sn fiu observat. Vorbea cuo prreteni. si privea in jos. Am vdzut ,i urrfruntea inalti sitdmptete usoi arcuite, j":.9i;*" piiriri. casranie, stinsj,o ficea si pari mai severd. ap"i urriin[t.. a. ce mi inror_sesem: ochii aceia foarte- *aii qi nelimurifi, gura ei vasti,strivitoare' parci obrazur intreg ii".l"'uterdat de izvorulprivirilor gi de carminul gurii.

"-*:l:rtr1:,!.-"t dE o prieteni: Ileana. Numele nu ilre t'n us em. o ch ema

-rr.u"u ;i ;;-i;;;;;ili;::.JXlatt nume, pentru o fralia d;L;;i;.b uua in alb qi ne_gru, cu un guleras alb gi mdneca strdnsi. l_am irrtamit iareimdna. Desigur cd nu iubeqte Ei ;;;-i"il;;,;ffi;T:l

t2 73

Peste putingi si nu vadd, oricine ar fi fost birbatul acela, ciasemenea clegete trebuiesc deslvdrEite printr-un singur inel.Nici mdni n-avea pentru o femeie pe care o cheami" Ileana.Si cu toate acestea, auzisem bine; acesta era numele ei. Ovizui ridicindu-se Ei trec6nd in odaia aldturatd. Nu preainalti, foarte subtire, avdnd coapsele netede, piciorul lung,nervos. N-am urmS"rit-o cu ochiul ca s-o mdsor; nu privescniciodati in felul ista o femeie. O privesc insl intotdeaunacu foarte multi bundvoinfi" qi aEtept si vdd ce wea sau ceare ea si-mi arate. Nu suntem noi de vinX daci cele maimulte dintre femei r:re arath, cu insistenf d., ceea ce e obscensau inert, sau caduc in corpurile lor. Pe o femeie care-qisubliniazi contururile obscene nu o poqi privi altfel decdtobscen. Obiectul ne indici, de cele mai multe ori, cum tre-buie el privit qijudecat. Un bdrbat care privegte cu aviditatecorpul unei cocote nu poate fi invinuit de indiscrefie. Fe-meia ne invitd intotdeauna so privim asa cum wea ea...

Am mai ar,rrt atunci Ei o alti impresie: ci femeia aceastanu poate fi singurS. tJndeva, prin apropiere, in tard., instriindtate, trebuia sd existe un so!, un birbat pereche. Nugtiu de ce, mi se pirea ficutd pentru tovirS.Eie. Straniu...

Se opri iariqi, zAmbind. Apoi se intoarse brrsc cu falaspre celilalt.

- Toate acestea, bineinleles, nu le-am scris in cart.. ittfap hdrtiei albe rareori izbutegti sd rimdi in realitate, sd fiisincer...

Dar e curios, fata aceasta era ficutd pentru toviriEie,pentru nunt5... Nu gtiam ce vdrsti sd-i dau; nu mai era, innici un caz,preatdndrd1' putea aveatreaeci de ani sau poa-te c6.fiva ani mai mult...

O privisem indestul, poate prea mult, qi asta mi neciji.Nu voiam deloc si par dispus pentru o noui intrigi. Dealtfel, nu m-au ispitit niciodati succesele ugoare, n-am fostun flim6"nd gata de a primi orice. M-ar fi plictisit si fi sur-prins cineva privirile mele: tAnirul romancier care urmi.-reEte avid cu ochii o necunoscuti.... Penibil. Orice gest curte-nitor as fi ficut, de altfel, in acea seari, ar fi fost grosolan.Aqa cum venisem in casa aceea, ca un sirbitorit, indatdclupi aparifia unei cirqi, se presupunea c6. aproape nimic

l

d

f,

nu mi-ar fi fost refuzat; mai ales de o femeie necunoscuti.s-ar fi spus cd tofi cei de fagd imi ..a., datori cu ceva, ci sedase un consemn general ca si nu md supere "i_.ii, "i.imdcar cu privirile-_ a$a cum nu i..t,ri. supi.rali ministriisau superiorii invitagi intr-o casi - si ar fi i"ilfi;;"lr-rlgar .n_u::.pl sau.si profir de aceasri" siruarie... De altfel,pentru ci iti mirturisesc toate astea, am si merg qi;;i;._parte. Sunt lucru '

r1 i1e c on di l- ;;:: li : il:J :fff $:,i'fff : s:JrTi[:nibile. Nu;tiu cum s_or perrece lucrurile in alte f*:;;r:1"noi oamenii inci n_au invilat cum se vorbeasci qi cum si sepoarte cu un scriitor. Il confundi intotdeauna cu urro*tcirfilor sale si-r chinuie flatandu-r sau amintindu-i neconte-nit cd e1a scris cutare roman, a creat cutare ferneie sau aformulat cutare aforism. Lucrul u..rru mi se pare de_adreptul infiordtor: ca.si.cum. i" iuu unui chirurg, ai fiobligat.sd vorbesti exclus.iv a.

"p.ruqii si si_i amin;:;,i;._ffi T,T :il ;,:' tri! i"" il" l::::"" t^", :l :fl .. ; ; ; il ?

#spre operi , iar ta5::"ff,T .#"1;t.;""'3; j*,tT,"l*-rite, fluierindu-le tu inainte, .u-rXlll arninteqti...

Am trecut in alti odaie, ., "; poi lua direci parte la o9::::: :"te incepuse cu mult inainte de venirea mea. imiamrntesc; vorbea cineva, un maior i_ng.at .l;i;;;;campionatele de schi. Cdnd am inrat, un t6nir ," fipi.J"perere ca sd-mi faci loc. Asta mi indisodisperat. aou. uoi Ji;il i ;;" ffiffi '#T jl,i..i,p;;tlerau decdt oameni cumsecade,".ur. Air.rrtu' a.;f;p;r:,iri

9:.iarni. Singurul.cu care md pri.u_ intelege era 6_ndruJ lipit de perere, si el era pur"iii,penrru cd aurorulcdrtilor pe care le .cirise, qi prfuunii ri'pral"*.a ;;;d;prin miracol, allturi de el, cu'o qigarJin gurd, cu nodul cra_vatei bine f,icyt, proaspit.u, qi d?.pus oricAnd la o conver_satie usoari. Am inceriat si intru ii,

"".na .".i. ir,f ;;;_la ri.spunsurile, crispat, cu toati fiinta lui incordati, nucumva marele scriitor sd_si faci o imnresie pr";re d;p;;el. Cu orice pret trebuia si*i plaseze ire.u, o observalie in_teligenti, ca si se convingi'm'a."orrt lX-rr_ur. in fafa lui uncititor oarecare...

l4 15

Adevirul este ci tdnirul meu prieten era un excelent ci-titor. Dar cei 19 ani ai sii il paralizaw. Poate ci altidati l-aq

fi ajutat si-si vini in fire. Iubesc, uneori, extazele acestea,pe care le-am triit cindva gi eu gi care imi ingiduie astdzisi misor distanfa care mi separd de inocenli, de prima ti-nerefe. Dar in acea zi n-aveam astimpir. Nu cred ci do-ream cu orice chip si stau de vorbi cu necunoscruta aceea,care se ridicase din fafa mea, pu,tine minute in urmi, cu omilcare zv5;cnit5,, de arc desivirqit. Dar mi-ar fi plScut si miaflu undeva, pe weun col1 de cannapea, aEezat alituri decineva, stind de vorbi. Mi-ar fi plicut sd intilnesc un prie-ten. Erau numai citriva cunoscufi, destul de bine dispqi,intArziap. in sufragerie; cdteva domniEoare care mi priveaudin praguri, preflcindu-se totugi cd nu-mi acordi preamulti atenlie. Arhitectul ciuta necontenit plici de gramo-fon. Era o gazdd"perfecti; pentru ci se apropia de 40 de aniqi incepuse si cheleascd.,lacea eforturi sd pari glumeg, ne-serios, dansator neobosit qi amator de flirt. Dansa cu toatefetele Ei incur{a pe cei cdtiva studenf - colegii surorilorsale - si-l tutuiasci. $i bliatul acesta este totuEi un foartetalentat arhitect qi o minte foarte ascuqiti. Dar se pare cdapropierea bitrinefii sperie intotdeauna, cllriar pe cei maibuni dintre noi. Binuiesc cd asta explicS. multe...

Se opri din nou, ca si-qi aprindd o figari, firi grabi. Ce-lilalt rimase intins pe chaise-longue mdngiindu-qi genun-chir-rl: parcl nici nu l-ar fi ascultat. $i, cu toate acestea, Ma-wodin ii simgea prezefitv tot mai apisitoare, se simfea sti-pinit, qi parci cineva din umbrI, de lingi el, l-ar fi indem-nat si continue, si spunl, repede, firi si ascundi ceva.

- ...Fires,te, in carte, lucrurile nu sunt povestite intocmai.Acolo am inchipuit o intilnire mai romantic5; tot in ziuade B ianuarie - asta nu puteam cu nici un chip s-o ascund

- dar la Predeal, in vila unor prieteni comuni, adunali pen-tru schi. In treacit fie spus, nu md depirtam prea mult deadevir. La Predeal am fost, de atunci, de cdteva ori impre-unl, s,i ea schriazd bine, a invdtat asta in Germania clt timpa lucrat acolo... Am allat toate astea citeva ceasuri in urmi,cdnd aproape ne imprietenisem. Plecase din gari, cu weopatru ani mai inainte, funcqionari la Lega,tia romind din

Berlin. $tiu, acum, ci ce-ruse ea,^insistent, si lucreze acolo.Dar astea le-am allat pe urmi... intdlnirea aceeaa. fu pr._d.4: p. care am povestit-o in carte, mi se pare qi .u, ;.,r_,real5. Am triit impreuni iarna piedealuiui. Sii"i"_ jriincalli bocancii si nu mi_e greu sd mi_o inchip"f

"."f"ispre mine, ca in roman, gi spJndndu_mi cu simpiitat., "irrici gi-ai legat greEit curelele.l.,,De fapt,_primele cuvinte pe care mi le_a adresat mi le_aspus in sufrageria prietenufui meu, arhitectul. Mi-a sous

ceva destul de searbdd, ceva cam in felul: ,,Bine.er_.,f#i,si cu sdrbitorile astea,,... Dar *_u -irut irra;;;i;;il;;,ci spusese cdteva cuvinte banale, $terse, Ei+irr"".*';;;rile

.

pe fereastri., in strada inzdp'ezitd,,'l;i;;; .;;:' ;"opaiq verde de felinarul din fap casei, cu atdta melancolieincit mi s-a pirut ci. ar fi fost de_a dreptul vulgar "" i;;;;:i1rn",l, M-am preficut ci n_am observat privirile acelea,,rr",":

obosrte, ap-roape inlicrdmate. Mai terzju cdt de binere lnletegeam, cit m_au chinuit cu jarul lor nestins, maitdrziu, fn$ te pitmndeam noima: Jlte sdrbdtori de iarnicare se incheie, alt Criciun inghigit undeva, i" ";g";;;;l:lor care se adund in spate, gi ei rdmase tot utat a;".;;d;,tot atdt de depirtar-i de rimanur pe care il visa ae a'tatiaanr... t_,ar poate ci nu e bine si amestec intdmplirile aces_tea. Mai tdrziw are si vinl iariqi vorba...Nidijduiam ci mi va intreba ceva despre cirgile mele,mai ales d.e Tineretea Magdalenelnume care se afla pe bu_zele tuturor. Cu ea as fi dorit si stau de vorbi despre l.rirJmeu. Nu pentru ci era.femeie qi poate i"..p"r"'ra_i-pfl

cd,, dar o binuiam vie, din creqteipAni in glezne,,i.,li*Iigenti, melancolica...

De obicei, nu-mi plac oamenii triqti; cu atit mai puqin fe_meile triste. cei mii mulgi dintre noi suferim de tristetiumilitoare, de ordin biologic sau psiholod S;;;;;j;pentru cd, am ratat o afacere, pentru ci nu ne funcgioneazi|,tlt"l sau pentru .5 ?_* pieidut o noapre la chef sau inDrDrroreca. lar cu lbmeile e Ei mai penibil. E ceva de duziniin cele mai multe tristefi feminine... Ea,Ileana, uu.u i*iin ceasul acela, o tristefe de tulburitour" dir...gi.. nu.e .r,ne-am mai fi intilnit, n_aq fi crezutchiar ci privirite .i;";

l6 17

seri, intr-adevIr, afar6, pe fereastri, grele de melancolie.Pentru ci, pu,tine minute in urmi, fatp'ii era luminati deinteligenli, de oarecare ironie chiar. Nu citise nimic demine, nu citise nici mdcar Tinere{ea Magdalenel;i ghiciseci intimplarea aceasta mi iriti. Incepu sd mi nec{jeasci.De altfel, mai tdrziu, a gisit in cirgile mele, in arta mea, ofoarte discreti ;i abili rivali. Atunci rimdneam multi we-me alituri, aproape lipili unul de altul, ascultindu-ne tru-purile, ;i ea imi punea mdna pe frunte, Ei ghiceam in min-gdierile ei ceva mai mult decdt o limpede alunecare a dege-telor; ghiceam intrebirile ei nerostite, incercirile ei de apitrunde in zone pe care nici o pasiune qi nici un extaz nui le intredeschideau.

- La ce te gdndeEti, mi intreba uneori, surdzdnd ironici,qtiind prea bine ci n-am si pot niciodati rispunde sincer.Ce ascunzi aici? intreba iardgi, prinzindu-mi timpla inpalma ei mici, palidi.

Nu cred ci o indignau micile secrete frivole, nu cred cise temea de o privire pe care aq fi aruncat-o unei femei firr-moase, ci o munceau subteranele acelea in care trdiam eu,singur, cu desdvdrqire singur, solitudinea aceea care nutreaabsenlele mele, cirtile mele...

Atunci insi nu citise nimic din tot ce publicasem. Nu-mimai aduc aminte precis ce-am vorbit. Era, insi, din ce in ce

mai cald in odaie, se aprinseserd limpile, am fost chemaliintr-o alti incipere sd bem un pahar cu qampanie, Ei mi-a-duc iariEi aminte ci am dorit deodati, cw o pofti ndprasni-ci, sI dansez cu femeia aceasta. Nu mai era ldngl mine.Vorbisem cu ea destul de mult Ei insistent, intr-atdt de insis-tent, incdt gazda imi atrisese de mai multe ori atenfia, inglumi. Dar pdni atunci nu-mi didusem inci seama. Unflirt; citeva ceasuri de caldi Ei agreabili conversaqie; in celmai bun cvz, o noul legituri.

Dar nu mai era ldngi mine, qi simfeam invaddndu-milent pofta aceea otriviti de a o avea aproape, in dans. Amciutat-o cu ochii prin camerele invecinate. Plecase si bea olimonadi. O vid: rezemati de bufet, cu privirile plecate.Dar, frrd indoiald, mi-a sim,tit ochii aqintigi asupra-i' $i-afrecat fruntea, nelinigtiti, apoi gi-a ridicat-o incet, zimbind,