Numérul 2 1 . Bistriţa. I Novembre v. 1901. Anul IV.

l ' O I A E N C I C L O P E D I C A L I T E R A R A , : ' : APĂRU IN K I E C A I î E LI NA 11K IK>l; 'K-<Mi!

!Ş,iU_iU W- iu. M iu_ M. G» *** W- •'*' ^ 4 - ; ¡ - ¿ * t --n .-n ¿« iu :u :». iu M ¿u ;u W J¡> W. ¿U W >W ..,» . . . .'•!-. . . . — . ' ~ »>•».. . . . ..... •... — . . . . . .

P r e ţ u l a b o n a m e n t u l u i : PROPRIETAR şi I I I I T O U : Tul re pricesce fi'iia suni a se trimite la

Tenlru Ausli-o-lui/aria 6 corone Z GEORGIÜ M. UNGUREAN i Redacţia şi Administraţia ..Rev. Ilustrată" l'enlrn România şi strei natale . . H frami ~ REDACTO li HI SPONSABIL: ;

Redacţia şi Administraţia ..Rev. Ilustrată"

I n s e r a t e 1 cm. <i data 2 iii. de două-ori 3 Iii. S. P. S I M O N U. Bistriţa, strada Lemnelor 44.

*«l I jjTfif- w w w vr r*?" Tt? w w r#" w v?" w~ wr w iff nf ~ *<tr u? nr • -<»y ?*? w ?<; •<•? *••; w w t«r R TU wr W W Uf W W Uf W tw W

Creştinism şi Românism. Din Istoria civilisatiuniî poporului român. —

i U r i n a r i ' . )

Ascultaţi, cian spun bclrânii, Cit erau pre-utunci Rumânii!

Am arătat in ar ti ciul al doilea, din aces t t r i c l a l , cum au fost Românii de sotid.1, în simţoinentul naţional, — ce ca rac te r , ce firmităţl, ce omeni, — ce suflete mari. Şi am aseinenat tra­gica dramă al Domnului Constantin eu o altă dramă tragică, petrecută in isteria unui popor clasic şi măreţ cu multe sute de ani înapoi, — înţelegem pre cei 7 fraţi Maeavei, cari s'au jertfit pentru legea lor. până la unul, dimpreună eu Maica lo r !

Ce caractere , ce firmităţl! V Şi am petrecut vieţa religiosa şi naţională a poporului

nostru prin ,'î epoce, in atingere cu elemente de altă cultură şi lege, şi am ved ut, cum poporul daco-român este şi astadi tot acela , care a fost în seclil trecuţi, — Român in religiune, şi Român in naţiune. —

Şi cari au fost e lementele , cari au fost factorii, cari au fost poterile ce iau schit conserva naţionalismul şi rassa s a ?

Căci, treime odată pentru totdéima se seini că in istoria de civilisaţiune >i desvollare a unui popor suni anumite elemente şi puteri, cari , ca tot a ţâ ţa factori şi sentinele, susţin şi vigileză cultura, rassa şi poterea unei naţiuni?l

Er istoria poporului nostru, niel odată nu ne va poté arăta alt e lenunt intru conservarea românismului - afară de eleinen.nl cel mai lorie şi durabil — numit Religiunea sa -sau Creştinismul seu.

Când scriem acestea, ni se represinlă in memorie deci de pópúré, deci de naţiuni, cari, cu TOTE că aven şi pre atest element, intru conservarea lor genet ică. — dar avui şi alté c lemente proprie lor ; proprie rassei lor, — intre cari erau ce le mai de frunte, istoria naţională a trecutului lor naţional,

monografia patriei şi a ţinutului lor — bucăţi istorice şi le­gendare de lapte ale conaţionalilor lor —- scrise tote şi conser­vate apoi faptele lor in călătorii şi aventuri pre mări şi pre uscat, descoperirile naţionale de locuri şi pâinenturl mine — ma orgoliul şi suvenirul 6menilor lor de sci inţă şi de artă, cu cari se inândriau şi ambiţionau, — tote aces tea , dar tote, po-teu. şi au polul se contr ibuiască, chiar şi fără Creştinism la conservarea rassei - căci p. cs . Catolicismul, care a cuprins o mulţime de ginii diverse in sinul seu. în staulul seu — nu a fost o religiune pentru un popor, ci a fost o religiune uni-v 'l-sala I Şi apoi cum s'ar li potul conserva naţionali tatea unui popor, faţă de altul, ce ar li voii a io răpi numai prin Catoli­cismul omogen şi universal pentru toţi şi pentru leite ?

Altcum este şi all rol j o c ă Creştinismul pentru poporul ro nân.

Pentru poporul nostru, care in seclil de demult şi in timpurile înmormântate, nu a avut. c eea ce ani dis c ă au avut alic p o p ' r e : Istorie, avuţii; mare . pleiadă de bărbaţi, sci inţă de glorie, de fapte mari - - stare politică mare, stare econo­mică, industrială şi comercia la - tot a tâ tea prerogative şi suvenirl. ce anibiţiouezâ pre un popor.

Am scris şi am mai i.lis. că Românul ne avend instoriâ şi şcolă . - unde se înveţe că cine a fost el, ce este limba s a , numele seu. • cine este densul, dacă cunosce din istoria luptele punice, luptele lui Poinpeiu şi Cesar , — luptele lui Trajan, cum trebue se tic cl . dacă in velă în şcolă, şi-şl aduce aminte de timpurile când Romanul se aruncă in prăpas­tia cu calul, când Romanul se lăsa a se pune în o bute cu cuie şi a se rostogoli pra deal in j o s , — când Romanul 'şl taie pe însuşi (iul seu, pentru salute a şi mântuirea patriei s a l e ? ! . . .

Că adecă, Românul ne avend istoria şi şcoli — vedi bine

în timpurile Goţilor şi Hunilor; în timpurile Compilatelor şi Approbatelor, — a avut alt factor, a avut altă lumină, — a avut alt element de civilisăţitme mai puternic şi de cât o istoria profană — naţională —•• a avut ..Creştinismul" cu razele sale focóse, cu ascetica, sa eroică , cu martiragiul sèu, cu caracterul seu, plin de artă sântă, cu danni le Spiritului sânt, —- A avut, Creştinismul, cu frumseţele sale — cu delie ile sale mistice, cu colórea şi forma sa asce t ică şi cu estet ica sa divină Acest Creştinism la susţinut şi la îmbărbătat pentru o luna; şi o vièta securâ - în altă lume şi în altă v i è t a ! . . .

Ş i care Creştinism se fi fost a c e s t a ?

Creştinismul îmbrăţişat de poporul român, creştinismul antic al bisericei lui Cbristos, predicai şi legiferat do cei mai aulici , de cei mai sânţi şi clasici Părinţi a posi ol ici şi următori ai Aposto l i lor?!

Creştinismul — îmbrăţişat de poporul român, cu ritul sèu, cu eanonele sale, ou dispuseţiunile, cu sacramente le şl sacra­mentalele sale - lot a lâlea elemente de frumseţâ mistică, do credinţă supranaturală, do idealism înalt şi măreţ, cart s'a unit cu natura poetică şi plină de idealitate alo unui popor, co a derivai do la poporul italic — de o cultură, teistica neîntrecut pro lângă, poporul elen. - -

bi-umseţole religiuniî, tainele acelei religiunî, ritul şi cere­moniile măreţe si pline de un dar supranatural, cum nu s'au mai vèijul la alte popórè, a. I'ost pentru Român aceea istorie plină de eroi legendari, plina de fapte măreţe, plină de suvonirî orgoliósé, —- cari la ambiţionat şi f a făcut mândru pentru legea sa, şi prin aces ta pentru naţiunea sa. - • Una din acolita franisele nuni, a creştinismului a. fost şi este pentru poporul nostru, par escel lane şi aşa numitul „Post" cuprins în cole ò porunci ale religiuniî sale şi după ritul şi practica bisericei orientale est mod întocmit cu privire la timp şi la regulă, în câ t este 'şi a fost col mai bine făcător, cel mai eminent factor cu privire la conservarea naţională a unui popor atât cu pri­vire la. naţ ional i t i te , cât şi cu privire la esistenza sa fisica. Cine, dintre naţionaliştii Români , ar putea se nu se înch ine . „Poslulului religios — al Românului, ca 'u r in i factor, ca. unui Mentor, ce a. salvat naţ iunea unui popor, ce i-a conservai nea-mu şi i-a ţinut curat s ânge le : — ce i-a nobil i tai sancti l icat , şi asceliflcat fisicul şi psiehieul seu, ce l'a lăcut neam sânt şi preoţie alesă. - -

Dar c e ? A d m i r a b i l ! . . . Prin post. s 'a lămurit, earaterul Românului , i s 'a oţetit şi solidificat virtutea română şi creş­tină, ca a, unui Brancovean, ca, a unui Avram, ca, a unui Elea-zar, ca a unui Danii ! Prin post s 'a admirat, s'a, vociut cine oslo. şi ce este poporul nostru.

Am admirat, când ni s'a. dat caşuri in violă se vedem omeni bătrâni, pe patul do boia grea dojeniţi dò medici ca se mance în bolă. mâncăr i oprite în post, şi nu voiau se mance , se li schit c ă mor numai de cât. Cum, mi-a clis, mi morbos, se mor eu împâugărit la suflet, vai. Domne nu me lăsa, se fac una ca asta, ca doră suni Român .

— Ascultaţi, dară cum spun betrânii — Că erau pre-atucî Românii !"

Acest vers, '1 putem aminti celor uşuratici, cari în loc se premeargă cu esempli! în faţa poporului, încă în fală mancă mâncare oprită — ca. şi cum şi-ar bato j o c de legea sa sfântă s t râmoşescâ !

Unii ca. aceşt ia , nu mai dicâ că sunt. Români si naţiona­lişti buni, - că ci simţul naţional nu stă în aceea , că-ţt bagi nasul în toi. locul, făcând larmă şi confusiune, —• ci stă în a fi de-o lege eu tatăl teu şi ou maica la şi se nu-i superi pro ei în datinile lor şi in legea lo r : „Disc i l e pueril justipiam, et non temmere Diros !" -- Aci apoi puteţi se ve dati şi respunsul, pentru ce în genere vorbind, preoţimea din trecut. — mai puţin cultă, ca preolimea de adi — a fost mai ou hilluinţă la popor c a c e a de a d i ?

% Nici un popor pro faţa pământului nu se vatâmă mai tare , ca atunci când te atingi de datinile sale religióse — şi te atingi de religiunea sa. Mare politică au avut în asta privnţă, străbuni noştriî, anticii Romani , şi rea politică a avut din contră, tiranul Canibises, faţă cu poporul egipti.c.

Şi-apoi încă cei chemaţi ai soi, mai marii sèi, Cărturarii |

sèi, luminătorii, sei, cei ce sunt puşi pentru pàcjirea focului sacru - de. pre vatra sa naţională --- încă ei apoi se dea esempli! r è u ? . . . S e nu lie ei uniţi in fapte şi în cuvânt cu .poporul? „B-deul teu va fi D-deul meu, ¡era ta 'mi ca fi ţâra mea şi mâncarea ta 'mi ra fi mâncarea mea" (Carlea lui Rut".) Fără post, mult ar li degenerai, poporul, mult s 'ar fi corcit şi mult s'ar fi înpuţinat. „Cum pentru D-deu, se mc căsătoresc eu eu N. N. Şi apoi se mâne de d u l c e ? ! Aşa se întrebă şi e s ­clama, fata de Român. — „tos Român, şi postesc că. doră. R o m â ­nul de nceea-l 'o făcut D-deu Român, se post é sca . "

Dar pr:j cum multe simte minte frurnóse sau stins şi se­sti ng în Român — aşa a, degenerat şi acest criteriu şi fac tor grandios de naţ ional i ta te , ad : postul ! Te cuprinde mirarea c â n d veili, chiar în oraşe — la birturi, pre unii Români, că mancă de dulce in post ; şi 'ţi vino se suspini cu profetul: La riul Babilonului colo, am stătut si am plâns, când ne-am adm aminte de Sion când ne-am adus aminte de legea nostra sfântă, de duele trecutului nostru —• de bravii g-intei nòstre! Ore unde sunt. preoţii —- Au perit toţi cei tari din l s r a i l ? !

Ş i putem se plângem, putem se ne întristăm venind una ca acesta . Căci în ce constă naţionali tatea şi vièta nost iă , dacă. nu în poporul din coliba, romanesca , dacii nu în poporul ţeran» după cum dico poetul :

„Tu cauţi in palalurî eroii ginloi tale, „Când oi viază liberi, prin munţi la inclusei, „ Ce rcându-şi eroismul cu urşi co es in cale, „Ca Prole din vechime şi David la evrei."

Căci in ce conslă. naţ ionali tatea, eternitatea şi esistinţa, de ginte a poporului român, dacă nu în poporul ţeran, care plă-fesce pre învoţătorf, şi susţine, scóla, —- care plătescy pre preot, şi în coronezâ. altarini cu jertfe, din cari se susţin multe familii de preot, — el caro lucră pământul şi plătesce dare, în bani' şi în sânge ?

S e nu griglili dară .de un atare popor ca se nu se corumpă. în lege, naţiune şi vièta sa fisica şi p s ih ică?

Pentru ce , vom şi scrie aci ceva. despre Post. Ga să s e vedă că pre lângă că este un cri Ier de naţionalitate de prima, ordine şi un bulevard contra dosnaţionalisării, — dar el mai este şi un bun do salubritate t rupescă şi sulletescă. — ina ch iar un bun din punct de vedere economic .

Noi, după cât vom polea, vom demostra, c ă postul nu e o pedepsă pentru poporul român, precum în mare parte e ura remediu, prin caro i so conservă salubri tatea corporală, i se egerosco memoria, i se lungosco v iè ta ; — ma i pretinde ch ia r higiena.

Ş i e t â cum : Alimentele, ce servesc pentru nutriţiunea cor­pului, precum şi pentru procesul vital, sunt în genero de dóué spet i i : Alimente azotóse — piasiioe — şi neazof.ósé, cari ser ­vind mai mult la combusliiino ajută, respirarea întrun mod în­semnat . Poporul nostru român, când posleseo se sorvesce pentru nutrire atât cu alimente plastice, cât şi cu alimente neazolósé r

înse luate numai din regnul vegetal aşa p. e. cu al imente azotóse luate din regnul vegetale cum sunt fibrina vegetale — glutenul — ce se trage din seménta plantelor şi a cerealelor , case ina vegetale sau leguniina ce se trage din plantele pastă-ióse cum sunt fasolea, mazerea , bobul, lintea. — Cu alimente ne azotóse procuralo din vegetale cum sunt fécula — amido­nul, co se trago din cerea le , leguminóso şi cartofii, cu zahărul vegetal, ce se alla in tòte fructele şl trunchiurile multor vege­tale,, cu oleiiil co se estrago din somânţa vegetalelor . S e vedem acum óre aces tea al imente seóse din regnul vegetale sunt mai bune şi inai nutritóre, de cât celo scósé din regnul animal.

E constatat, că dintre tole cerea le le , ce servă la nutri­ţi une, granii] şi păpuşoiul (porumbul, cucuruzul.) sunt mai nu­tritóre penlru organism căci cucuruzul după cum s'a specifi­cat şi esamenat după. elementele, din cari constă , s 'a aliat c ă el contine . 0 . 0 7 4 părţi zăhărose ; 0 . 0 1 0 albuşî şi 0 2 6 8 partì resufhìtóre ; e tc . Poporul român în mare parte consumă forte mult cucuruzul, din care face mămăligă, ori pre alte locuri şi pâne — mâhnii. — Poporul noslru in post se folosesce de c a ­seina, vegetale ce consistă in leguminóso.

Intr 'adevér fasolea, lintea şi mazerea preparate bine, sunt

alimente bune şi nutrilóre pentru orgauis mil omenesc . Pentru a prepara corpului grăsimile necesare , de care are lipsă in linia primă pentru că ele susţin respirarea, nu putem în­trebuinţa de cât. în mare mesura numai materiale vegetale, ce •confín Zăharu ; şi cari se află în mare parte şi mesur in iinii-laeiosă şi îu cartofii.

S e scie c a poporul nostru în mare parte nu e tocmai aşa avut, nu are carne şi nu are pre ce se o cumpere, prin post însă, când el în genere adopteză, vegetarismo!, i se mai departa ne-ajiinsurile şi lipsa şi i se adauge sănătatea. In carne se allá aeâ în cantitate forte mare, afară de acosta mai multe pfirtl dătmose, cari iritând membrana mucosa a aparatului di­gestiv, produc în corpul omului mii de morb!. Apoi se scie , c ă , mâncarea de carne pof'lesce beiiturî spirituóse ; ér beiiturile spirituós i înpopulézâ spitalele, ma şi case le nebunilor. Câţi morb! nu se sanézâ numai prin abţ inerea déla c a r n e ! . . .

Poporul nostru e deştept, delà natură talentat, isteţ, glu­meţ, blând şi moral. Copil Românului învaţă la şcolâ bine. Şi Ore ce e c a u s a ? Pentru că nu trâiesce cu mâncări mtortocale de carne şi alte spetii, cari producând lene fac pre om stupid, ci se nulresc cu mălaiu, pâne de grân. cu mămăligă, fasole e t c . Friderich IL a dis : „Tolă întvliginţa şi desteritatea corpo-jaia. isvoresc din s t o m a c ! " -.—

fiar postul e folositor chiar din punct lisiologic. Tută prosperitatea corporală, tolă salubritatea unui indi­

vid depinde delà cerculaţiunea sângelui, corpul e deplin sănă­tos şi e în s tarea sa normala şi vigurosă. — Carnea inse de multe ori debiliteză stomacul, prin ce se al tereză şi conturbă procesele ntitriţiunei, şi est mod se al tereză şi conturbă eireu-laţ iunea regulată a sângelui, şi conturbându-se circulat i imea se conturbă sânëtatea corpului. Circu'laţiunea regulată depinde precum delà aerul curat, de asemenea şi déla o regulată şi moderată alimentaţiune. — Tota esistinţa omului dop nde d e l i sânge ; el singur e capace a efeptui procesele şi funcţiunile organismului omenesc . S e scie c ă sângele deve continu renoit, căc i el se debil i tóla prestând corpului o mulţime de serviţiă, producând căldură anu ía l e , nutrind diferitele leselor! a corpu­lui omenesc- e le . înnoirea, sângelui insó se face mai cui de adinsul prin alimentele luate din regnul plantelor cum sunt în prima linie albuminatele, hidrátele carbonice , arniliciosele.

Afară de aceea , prin o schimbare a alimentelor luate din

regnul animal, şi înlocuite cu cele estrasè din regnul vegetal sângele omului se renasce óre cum din nou, se purifică şi în­cepe a efeptui vivificaţiunea cu poteri nouă. Prin post, sângele omenesc se curăţă de iuţalâ şi se face apt pentru vièta. —

Este un proverb pre cât de adevărat, pre atât demn de urinat: „Natura paucis contenta." — Decî dară nutrirea mo­derată --— vegelarism.il, peciim şi beutura naturală conţin salu­br i t a tea atât o r p i r a l a , cât şi s l lep isea ; lungesc vièta şi fac pre om moral şi paeînie. Viţiăle, sinuciderile, tòte emauézà din mâncări iritative şi beuturî spirituóse. Au nu a avut dară dreptul biserica creşt ină, când a instituit 4 posturi şi dóno dile de post in fie care săptămână în decursul i nui a n ? ! . . . Au nu face bine. au nu e înţelept Românul că ţine; postur i le? Intru adevăr ţăranul român in genere e viguros, robust, bine desvoltat. In respectul salubritatei între ce ori pre ce p o p o r . . .

Dar şi din punct, de vedere economic e folositor postul pentru Român. Cu câtă bucurie asceaptă ţeranul nostru crăciunul şi p a s c i l e ! . . . Şi óre pentru c e ?

Pentru acea , căc i el în decursul ddelor de post şi-a adu­nat oue, brânză, lapte : şi are ca rnea sa de porc —• pre cră­ciun întregii în pod. •• - Alţii, cari nu postesc idee că. mai asceaptă cu aşa dor pascile ori crăciunul, parte că cari sunt, avuţi, în tòte ddele au pasci, ér cari sunt miseri, ne postind au consumat puţină carne de porc, ouăle şi altele şi aşa nu au cu ce ascepta crăciunul ort pascile. Apoi óre poporul româ­nesc , dacă continuar mânca el tot carne, lapte şi brânz i, óre i-ar (i destul pre un an unul sau doi porci de s l ăn ina ; circ ouăle şi laptele i-ar a j unge? - - Una inse; trebue se însemnam cu privire la posi. Sunt mulţi ţărani de ai nouri i , cari au des­tule producte şi bune pentru a se nutri din ele în timpul pos­tului, cum sunt grâul, cucuruzul, fasolea, l intea, mazerea , car-t ifiî, sfeclele, oleiul de simbure, póme uscate c tc . şi lotuşi se nutresc cam rău. Ce e dar c a u s a ? Nu [iote ti alla causa mai de aprópe, de cât că, mama sau economa casei , nu scie face din ele inâncâiî bune, sânătose şi nutrilóre. — Acest inconvenient se-ar putea ridica dacă d. e. în comună muierile mai inteli­gente şi mai precepétóre pentru bucătăria, cum e preutésa şi înveţâlorcsa, s. a. ar deprinde şi învăţa, pre ţerancele nòstre din când în când întru ferberea bucatelor pentru a produce; apoi mâncări bune, gustóse şi nutritóre. —

S. P. Simonu.

La schit... (Novelă)

Boieriul Costică B . era aprope de 6 0 de ani, când se că ­sători. Nelia fica. unui funcţionar sărac — deşi era încă tinără. şi frumosă —- totuşi vădind că are se devină domnă. mare, so­ţie de boieiiii — i promise mâna. Devenită odată donina Nelia B. , puţin se Interesa de boieriul Costică, ba ce e mai mult îl urea nespus - - pentru — „nebuniile lui bătrânesc!." Şi nu e mi ra re ! tote femeile câte se mărită după bărbaţi prea înain­taţi în etate, nu o fac aces ta din iubire, ci din interes. Bărbatul pentru ele e un instrument, o firmă, cu care se potă ocupa loc în societa te . Bărbaţ i i înaintat! în etate sunt serioşi, distraşi — er femeile tinere aşteptă gingiulirl, şi vorbe dulci ; şi neghijale fiind — ele devin îndifierente.

Aşa sta lucrul şi cu D-na Nelia B . . . . Dar abia cinci ani trăi dansa cu boieriul Costică şi rămase văduvă. Un singur băiet i rămasa de Ia bărbat. Boieriul Costică B . muri liniştit sciind că are un vrednic urmaş. D-na Nelia deveni stăpâna întregei averi boieresc!, cu condiţiunea ca se nu se mai mar i l e ; er dacă s 'ar mărita averea jumătate e a băietului Emil, er jumăta tea ceea la l t ă se o împartă frăţesce cu rudeniile Boieriului Cos t icâ .

Emil c rescea din di în di şi mama lui D-na Nelia nu scia c e se facă de bucurie că i-a dat D-deu un odor de băiat . II vedea reîntors cu titluri, apoi căsătorit cu un boboc de fată şi f e r i c i t , . . f e r i c i t . . .

II

Trâiea. în satul X o feuiee văduvă, care deşi trăia din o modestă pensiune se simţea forte fericită. întreaga ei fericire o baiată frumosă, cu niim.de Victoria. Şi deşi ea era bătrână şi băieta. micuţă, totuşi ruga pre D-deu se i lungească, r.lilele, vieţi ca se o polă vedea aşeejată pre Vic tor ia ; eă-o! „pensia o micuţă, de abia Irăim de acjl pe mâne din ea , n'o se pot stringe comori cugeta ea în sine. „Şi apoi bine că D-na boie­riului Costică mă ajută din când in când, dar apoi când ar li

se mor şi se-nil reuiânâ copila singură, străinul e — Lot străin !" —- Trecură ani la mijloc.

Intro c.li veni acasă dela D-na Nelia forte voiosă. — Ce suflet bun e şi D-na Nelia, cugeta în sine. Bă ie ta ei,

Victoria, era mare şi se făcu forte frumosă. D.na Nelia i pro­mise că o va întreţinea ea. pe spesele sale întrun internat din B u c i i r e s c I - - căci ar fi păcat se română — fără un pic de cul­tură, şi de poleială socia lă . Nu preste mult o şi dusă pe Vic­toria în Internat. Directora internatului, o rudenie a D-nei Nelia — era o femee forte rafinată. D-na Nelia i spusă scopul ce T urmâresee — şi încredinţa pe Victoria griji lor ei.

Frumosă, sburdalnică, şi de un naturel vioiu, Victoria adese-orî era sfădită şi înfruntată de directora internatului. De eşa odată din internat, tinerii se ţineau lanţ în urma e i : şt cercau se i afle originea. Dar abia. era de doi ani în internai

şi mania ei muri, legândii-i D-nei Nelia de snflet, c rescerea ficei s a l e . . . . Astfel Victoria remase orfană când era abia de, 14 ani

* *

Emil absolvase liceul şi de un an era dus în ţerî streine, ca se studieze uni departe. înalt uscăţiv, ochi verdl, şi înfun­daţi în cap, fată palătăcitt şi serios din cale afară, ca şi tatăl seu, iată întrega făptură a lui Emil. Puţin capaeitat , dar de o diliginţă rară, urma cursurile facultăţii destul de regulat. Şi D-na Nelia de câte ori primea epistolă de la el, plângea c a nebună, bre întregi o dorea, dorea nespus de mult, şi nu odată i-a venit se-i scrie ea se vină acasă , câ.cî e destul de înveţat, c ă ce-i sunt bune titlurile, căci dor de bună samă na trăi din ele, c ă are avere destulă. Dar cugetând că se - nu-f strice voia '1 lăsa in pace, mângăindu-se cu speranţa, că timpul frece şi nu mai are decât doi ani. Victoria e băietă bună şi frumosă cugetă că ce fericit va, fi lunii cu un aşa boboc de nevastă,!

Dor dacă nar fi frumosă, naşi cheltui eu cu ea. Vor Irăi linisciţt şi fericiţi - - nebătându-şl capul cu nâcasuri le bunei, amândoi tineri — doi eoph îndrăgostiţi. —

*

începea a se desprimâvera. când. uil.ro i)i D-na Nelia. fu rugată prin o epistolă de Directorii Internatului, ca se meargă

acolo. A doua di D-na Nelia fu acolo. Directora i spuse că Victoria se portă reu, ca — are relaţii cu un tiner — şi dacă nu va pune de timpuriu stavilă aces tor porniri — nici când nu va ujunge la ţinta propusă. - „E imposibil,'" dise D-na Nelia cam iritată — „se aibă relaţ i i !" e prea tinerâ, o căpilă abia!" Directora; arătă o epistolă •coinprmnitetore - de a V i c t o r i e i . . .

D-na Nj l ia îngălbini — : şi nu mai putu (Jice nimic —• Directora mai vorbi câtva timp, până ce D-na Nelia o întrerupsă.

— Şi cum aş putea scăpa din curcătură ? Ca i c ar li cel mai bun m i j l o c ? !

•— Gel mai bun şi mai sigur ar fi s c h i t u l . . . — Sch i tu l ! Nu înţeleg ce vrei se dicî — — Ascul tă! O vei duce în schit, şi o vei lăsa vre-o doi

sau trei ani, până se va pocăi. Acolo va li scutită de valurile hunei, va uita totul, şi in fine a fi în stare se facă ori şi ce numai se-o scoţi i a r ă ş i . . .

Dacă d i c î . . . aşa voiu face. Tot atunci o şi dusă pe Victoria acasă . . .

Ajimgend acasă , începu a o întreba despre f o t e . . şi fiindcă nu afla ce dorea. începu a o s f ă d i . . .

- - Asta e luulţămiLă. că, le,-am Ciescut,! Poft im! Iţi voiu arăta eu - lasă n u m a i ! . . . Victoria plângea — d a r nu res-

I pundea nimic . . . „O voi duce la schit, ca se uite pe misera-

Faţn la unui lintel.

bilul ace la , să se p o c ă i e s c ă . . . " îşi dicea D-na Nelia. — Astfel o duse întrun schit de călugăriţe. — — - - — — — —

D-na Nelia remase iarăşi singură, întristată — până în suflet. In unele clipe se cugeta la Victoria şi-i părea reu de c e - a făcut, dar apoi totuşi va fi mai bine la urmă - - cugeta e a . S e gândea se vîndă tdtă moşia, se t răiască mai liniscită căc i creţele i se iviră pe faţă, era înaintată în etate.

II vedea apoi pe Emil ca pe un lucefâr luminos, [ie ex­tremul vestical orisontului, şi o voce internă i spunea c ă e în-' zădar orî ce sperenţă de a '1 ferici . . .

III. 'i

Trecuse un an de când Victoria era în schit şi D-na Nelia nu-a mai cerceta t -o .

Schitul Văleni e o mănăstire mai mică de călugăriţe |a i

pola earpaţilor. lncunjurată — de brădel, în laţă-i înse munţii deschid o privelisce pitoreseă.

O linisce deplină domnesce acolo. — Vara câte-odată domnii de l i oraş cari fac escur-dune la munţi 'l mai visiteză. Un raiu pământesc se pare acest schit călătorilor, şi un iad -multora cari sunt în el.

Când a dus-o pe Victoria în schit Maica S t a n ţ ă o privi cu un zimbet de milă pe buze — ca şi când ar fi voit se <jică: „Nu sciţi nebunelor ce faceţ i !" L a început se s imţea forte reu —- ar fi preferit mai bine mormântul! I făcea reu mirosul ace la de tămâie şi vechituri, s tr icteţa şi tote legile — dar cu timpul sa dedat. Şi ea nu cumva în acel pâr lung, negru şi des să se ascundă vreo vanitate a hunei aces te ia trebuia se şi'l t a i e . . . Câtă durere! Un roiu întreg de visători i admira părul când era în Internat şi a c u m , . ,

i Nopţi de-arendul ne durmite, nopţi în cart cu lacrimi îşi

uda aşternutul. Şi in aces tea nopţi ne durmite şi de reverie mintea ei c rea o lume de visurî.

11 vedea, pe el frumos, ca un astru ce lucesce departe în noptea trecutului seu. Vieţa întregă cu Iote plăcerile copilă­riei, cu Iote peripeţiile ce îi t recea prin minte. 0 vedea pe D-na Nelia pe Emil — cu care n'a vorbit nici odată deşi vara •erau la un loc —- îi vedea, privirile lui reci — făptura lui în­tregă o vedea şi se cutremura în lot corpul. L'e Emil nu la putut vedea in ochi, nici odalâ . . . câtă. deosebire între Emil şi e l ! . . .

Vecinie Iristîi, vecinie tăcută, şi cu ochii roşii de a fâUa lacrimi — a alras atenţiunea maicei Slar i ţe . - S e ofilea din ,di în di- Şi ce l'rumosa era la începui, pană ce chinul nu o y.drobise! Câtva tineri c e vizitaseră schitul îşi perdură minţile — • sciindu-o doapururi streină iuhirei . . .

In seri de Mii iu, când aerul e inbalsarnat de mirosul flo­rilor de munte ea deschidea. Feresla chiliei sale şi privea, munţ'u cu poenelo. lor pline de H o r i . . . îşi aducea apoi aminte •de plăcerile hunei - de li beri a lea ce-o au alţi omeir , şi la­c r imi calde îi hrohonaii faţa arsă de suferinţă.

Odată se ruga înaintea iconei Mântuiloriului, dar un sen­timent, o aducere aminte, o nelinisci şi întrerupând rugăciunea îşi puse ma lan i r e pe măsuţă şi începu a p l â n g e . . ,

„Domne cât suin de singură în lume!" suspină ea. — Şi îi sta nespus de bine când se ruga. plângond •• - părea că o r a z ă di'u Domnedeire i se pogoră po faţă. Ochii ei albaştrii umbriţi de hmgî şi negre gene - - păreu ddue Hori de cicore, udate de rouă dimineţi — la puia imui i-otlru. î ncă plângea. când maica Slar i ţâ intra în chilia, ei Nu te mai r o g i ? ! " O întrebă dânsa cu un ton mustrător dar dulce;. Ea. îşi ridica capul se uita în ochii S tan ţe i , gângavi ceva neînţeles - apoi roşind îşi plecă ochii înjos şi numai disc nimic. Maica. S t a n ţ ă deveni f'6;h: curiosă. şi încercă ca se alle durerea şi chinul ce -o s tăpânesee . . .

F re inceful i-a succes se afle toiul. Victoria îi ouară sin­c e r fotă vieţa sa despre o dragoste nevinovată dar neferi­c i t ă - - despre scopul D-nci Nelia, şi despre disgustul ei faţă de familia D-nei. S la r i ţa era lămurită in de-ajuns —=- şi putea acum se lucreze pentru ai procura linisce Victoriei, căc i o iubea, c a pe o copilă a. s a . . . Adeseori ore întregi 'conversau la olaltă şi când Victoria ii vorbea de iubirea ei -— maica Star i ţă se emoţ iona forte tare şi lacrimi ii picau din ochi lacrimi neînţe­lese şi totuşi atât de espresive . . .

Ce repede trece t impul! Victoria era în anul al treilea în schit - fără se o li cerceta t D-na Nelia. 0 schimbare se produse în timpul din urmă în internul seu . . . In sulletul seu s imţea liniscea şi pacea, şi din ce in ce se simţea mai bine în schit. Star i ţa o sc ia mângâi când era. superală şi nelini-sc i tă , ea deveni eră şl veselă, ca. inabile de a. intra in schit -faţa i palidă i se îmbujora, era Victoria cea de acum ,'5 an i ! De Star i ţa nu s'ar li mai putut despărţi , ca şi de o mamă — şi astfel ea se hotărî ca se remânâ in schit Iotă viola.

Fote D-deu - - aşa a v o i t ! . . . " Ce nebună eram când avem de cuget se fug! . . ..Domne mulţămescu-ţî că nu mai lăsat se cad in aces ta i s p i t ă ! . . . " In fine ii spuse Stariţei că voesce se românii în schit pentru, totdeuna.

Era îulr'o dimineţii frumosă a lunci lui August când li­n i s c e a schitului o întrerupsfi sgomotul unei trăsuri. Trăsura se opri la porta schitului. 0 damă bine îmbrăcată se cobori din c a , şi după ce vorbi ceva cu vizitiul întră pe portă . . . era

D-na Nelia. In trăsură remase un bărbat u s c ă ţ i v . . . era Emil . Cât îl schimbase streinâlalea . . . Era abia de 2 5 de ani şi pă­rea că e de vre-o 4 0 .

D-na Nelia întră la S lar i lâ şi după ce vorbiră câtva timp îi spuse eausa venirei sale la schit,.

„Am venit' ' •-- dieea densa „se-nu duc fala acasă , c ă mi-o dor de ca . "

Stariţa. făcu cu c a p u l . . . c a • şi când ar fi voit se-i dicn.. . „ce perfidă o lumea." S e duse apoi chemă pe Victoria.. Ce mare îi fu surprinderea Vicloriei când o vedu pe D-na. Nelia, şi cugetându-se la Emil o ură şi nu disgusl. o cuprinse - dar se reculese momentan. D-na Nelia o scrută pe frunte şi îi spuse că a venit se o ducă acasă Eu nu am casă. Domnă!" îi respunso Victoria — „Nu am pe nimenea — suni singură in lume - - mama a murit de m u l t ! . . . Damna Nelia deveni palidă, un moment dar îşi veni în ort — şi apoi îi d i se :

„Cum vorbesc! aşa s c u m p ă ? ! Mama ta a murit dar acum eu ţi-s mamă — au nu te-ain ţinut mi, nu eu te-a.m crescut în i n t e r n a t ? ! Nu ai c a s ă ? ! . . . Cum se nu, • ţi-a remas o casă de la mania ta - - şi apoi casa mea e şi a la ! Victoria nu d^se nimic îşi muşca b u z e l e . . .

— Sau dor nu-ţ.I mai este drag de n o i ? . . . O, da, noue ni-e drag de Iotă buneii Domnă răspunse Victor ia!

— Şi ce folos că voiu veni la D-la ; căc i ce am per-duf d-ta nu-mî mai poţi r e d a ! . . . Eil fericită D-nâ că eu nu mai pol părăsi schitul ----- mii s imţesc forte fericită . . . a d i o ! . . . Dicend aces tea eşi şi se duse în chilia sa.

D6mna Nelia. remase ca trăsnită la audul acestor cuvinte, părea că ceriul a. cădut pe ea. -

Cu privirea rătăcită prin chilie, nu puica (Jice nimic, îi îngheţaseră cuvintele ne buze. Aşa a slat câtva timp - pană ce în fine se sculă „totul e perdut!" murmură ea apoi se, d u s e . . .

S tar i ţa si; bucura nespus de uiull, că Victoria a r e m a s ; de aceea - - îndată ce plecă D-na' Nelia se d u s e ş i o îmbrăţişa.. Victoria de asemenea era Corle v e s e l ă . . .

'*' ' *

* *

Domna Nelia —• tot drumul cătră casă nu a, vorbit nimic cu Emil , — era forte superatâ. Vorbei .î Victoriei o durea ne­spus de m u l t . . . Tote speranţele sale le vedea, n i m i c i t e . . . visul de f e r i c i r e . . . departe, depar 'e de realisare . . .

Un morb îndelungat — ce i-a prevenit din superare o stinse în fine er Emil remase ca şi tatăl seu . . .

In schit înse Victoria se simţea nespus de bine în sulletul ei plana liniscea. şi pacea pe el îl uitase er de ceialalţl nu-şl mai bătea capul. Linisce . şi pace, ce dulci mai sunteţi voi pentru un suflet zdrobit de ch in! Ce bine o scia spune aces ta Victoria .

„Liniscea pentru un suflet Fentr 'o inimă zdrobiiâ E ca rouă dimineţii l 'enlr 'o Hore veş te j i t ă . "

Mângâierea, mea e Domnul, dieea ea adesea . Apoi când vorbeau despre o dragoste nefericită . . . plângeau ambele , şi Maica S la r i l â şi Victoria plângea, ea să se mângâie pe rend una pe c e e a l a l l ă . . . cu cuvintele ..nu mai plânge c ă mirele nostru trăesee în veci !"

Ştefan V. Velţian.

Mórtea Názdravénului. Tot horea Năsdra ventil, De se legăna codrul. Tot codruţul se leagănă Din verf pană in râdcină. Şi măsa l'a. d'audit Cam aşa că i-a g ră i l : ••— „Năzdraven. dragul mâinii, „Ce se leagănă codriiV „Horesc! tiu orî tinguescî, „Ori pe mandra t i -o-agodescî? 1

- • - „Nu horesc nu tinguesc, „Ci pe mândra-o agodesc ."

„Năzdraven dragul, mami, ,,Nu hori. nu tîngui, „Dute-n fundul grădinii „ F ă mor i şcă de a ramă „Şi mac ină Iară v a m ă : „Câţi de veste-or audi, , ,La mor işcă-or vini „Şi mândra ta va sos i . " Câţi de veste-au audit. L a morişcă-au vinii Dar mândra lui n ' a sosit.

To t horea Năzdravenul. De se legăna codrul. To t codrului se leagănă Din verf pănă 'n rădăcină. Ş i măsa l 'a d'audit Ş i cam aşa i-a grăi t :

— „Năzdraven, dragul mami, „Ce se leagănă codr i ? „Horesc! tu, orî t inguescî „Orî pe mândra-agodesc î? ' '

— ,,Nu horesc nu tînguusc, „Ci pe mândra agodesc . " — „Nu hori, nu tîngui, „Năzdraven dragul mami. „Du-te 'n fundul grădini „ F ă morişcă de-argint

„ S e umble singură 'n vent „Măcinând fără de rend. „Câţî de veste-or audi, , ,La morişcă-or veni „Ş i mândra t'a va sos i . " •Câţi de veste-or audit L a morişcă-au venit, Dar mândra lui n ' a sosit.

T o t horea Năsdravenul, De se legăna codrul. T o t codruţul se leagănă

1 Ascepţî.

Din verf până 'n rădăcină. Şi m ă s a l ' a d'audit Şi cam aşa i-a grăi t :

— „Năzdraven dragul mami „Ce se leagănă codr i? „Horesc! tu orî tinguescî, „Orî pe mândra agodesc! ? "

— „Nu horesc , nu l înguesc, „Ci pe mândra agodesc ."

„Du-le numai tu acasă , .Si 'n tmul ii ui cu florî, „ F ă fântână cu isvor. „Câţî de veste-or audi, „ L a fânlânâ-or veni „Ş i mândra ia va sos i . " Câţî de veste-au aiujl.it, L a fântână-o venit, Dar mândra lui n'a sosit.

Tot horea Năzdravenul, De se legăna codrul. Tot codruţul se leagănă Din verf pană 'n rădăcină. Ş i măsa l 'a d'audit Ş i cam aşa i-a grăi t : — „Năzdraven dragul înainiî „Ce se leagănă codr i i ? „Horescî tu orî t inguescî, „Orî pe mândra agodesc î? — - „Nu horesc nu t inguesc „Ci pe mândra agodesc . " „Năzdraven dragul inamil „Nu hori nu tîngui. „Du-te numai tu acasă „Şi te-aruncă mort pe m a s ă ; „Eu ine duc la clopotar, „Ca se tragă clopotul, „ C a murit Năzdravenul : „Câţî de veste-or audi, „Toţ i la morlei or veni „Şi mândra la va sos i . " Câţi de veste-au audit, Toţi la mortul ci au venit Şi mândra lui a sosit Măsa lui când o-a vedut, Peste prag că a trecut. Na asceplat alta nimic , Ci îndată-a rupt şi-a d i s : „ le pânza de pe pictore „Ş i vedî moi'tea ' n şe lâ to re ; „ le pânza de pe obraz „Ş i vedî mortea cu n ă c a z . "

Atunci mândra Ia el merge, F run t ea de sudori io şterge. — ,,Cine beata şi-a vedut : ,.Obraz roşu ca ruja. „Mânurî albe ca spuma,

El atunci s 'a şi sculat Ş i -a prins 'o şi-a sărutat, Iniiua- 'n ei a crcpat : Şi-a treia <,!i i-a 'ngropal.

Aiesandu Ciple.

O conferinţă preoţescă. D-le Redac to r !

Sâmbă tă , 2 7 Septenivre a. o. Prco(,iI gr.-calh. din proto­popiatul Reghin şi-au ţinut sinodul de toruna în comuna Ha­bió şi a decurs în următorul mod :

L a órele 9. a. m. s'a început Sân ta liturgic în biser ica locală , c e a mai veche de peatră în tot protopopiatul; zidirea ei s 'a început în 1834 şi s'a terminal în 1840 şi nu i se făcuse nici o reparaţia. Ciedincioşi respectivi, deci cea nud mare parte săraci lipsit! şi avisalî Se-şl caute pânea dilnicâ servind pe câmpie, totuşi în anul curent în urma. stăruinţei ()n. 1). paroch, Aurel Dumbravă, am contribuit cu 9 2 0 cor. şi biserica din Habic s 'a reperat şi acum e în cea mai bună stare.

Serviciul divin s'a. celebrat de Rss . I). P. niñean, pro­topopul tractual, asistat de M. 0 . D. Al. Tarnovean, vice-proto-pop onorar şi paroch în Hodac şi Gr. Nislor, paroch în Solo-văstru. Ca lector a servit 0 . D. Valerio Popescn din B e i c a -română. Au ascultat serviciul divin, prelângă cei 2 5 preoţi pre­sentí la sinod, şi mai mullí locuitori, bărbaţi şi femei, deşi era di de lucru.

După terminarea serviciului ()n. D. Grig. Nislor preot în Solovăstru a ţinut o deşărtătiune ocasiónala cu t e m a . . . „Lă­saţ i pruncii se vină, la mine," Care temă, acum la începutul anului şcolar, a fost cât se pote de bine a leasă şi t ractarea ei na lăsat nimic de dorit. Sfinţia s 'a recunoscut de bem orator, în termini populari a arătat folósele şcolei, îndeninend părinţii

se-şl trimită copil la şedlă şi făcând o transaţie fericită a arătat rolul părinţilor, mai cu seină a maniei în educţiune tinerimei.

Disertaţia acesta a lacul bune impresiimî asupra credin­cioşilor presenfî şi On. I). disertanie merită tdtâ lauda.

După predică preotimea, cu Rev. I). protopop, s 'a retras în şcolă şi au ţinut şedinţă secretă . Din câte a transpirat in public adu că. sa. desbălal şi decis următdrele :

I. Să se, retină fie căruia, preot din ajutorul ce i s 'ar acorda de sta 5°ui; er nu 2 5 % cum se propusese, căci paroohiile din aces t tract sunt forte slabe ; er nu ca cele din protopopiatul M. Lu-doşului de es. unde a decis a se reţinea 2 5 % Acestea, reţininerî se se facă pentru întemeierea şi al imentarea „Podului de salarisare

II. Relativ la „Fodul de pensionare* s'a. admis nu tocmai Decis iunea sinodului din protopopiatul M. Ludoş, luată in se siunea de tdnină.

III. S ' a urgitat punerea in lucrare a Decisiunei Sinodul Archidecesan din 1 8 9 9 : S e vor distribui de Ordiuariat mise pe la preoţii mai slab dolalî şi .punctate din stipendiile cuvenite să se ret ină pentru acel fond.

L a orele Va p. m. s'a închis şedinţa sinodului şi toţi cei presenţl, cum şi câţl-va locuitori s ' a în t :uni t la masa ospitalică a paroch ului local, unde s'a mâncat şi petrecut frălesce până la. orele (> sara, când sau despărţit cu folii, multămind preotului respectiv şi stimatei Domne Victoria Dumbravă, soţia Sfinţiei sale, care împreună eu soţul seu, n 'a cruţat nimic ca se mulţă-mească pe toţi ospeţh, c e a ce, le-a şi reuşit pre deplin. —

( orespondentele.

Aman séu Jom Purim. — Tragedia în 5 acte, cu un prolog. —

( U r m a r e )

SCENA XTIJ.

(Vócea Angerului . . . — după perdea — Kslhera scăpând hârtia

din mână, sare de pe scaun şi fuge în mijlocul salei.)

„Asculta o ! Fecioră , ce îngerul 'ţ,î spune, „Că-eî Domnul audit 'a plângânda-ţî rugăciune.

(Se lasă cu faţa la pământ.)

Şi nu te teme fică, când Domnul ' ţ l vorbesce. „Mardocheu, tot poporul, evreu, ce se numesce, „Sadune, şi-'n trei dile, s 'ajune'n nópte 'n di „Pre Pomnul, prin aces ta putându-1 îmblândi. „Se vină, se ve-ajute de morte se scăpaţi, „(Că-cl postul rugăciunea, sunt forturi ne -a tăca ţ l ! ) „Tu încă. ajunavei, pentru alor salute, „Şi dènsi! pentru tine; ca ceriul se ve-ajute.

„Ar]I unul pentru altul, s'aveţî numai o sórte : „îmbrăţişaţi în vièta, îmbrăţişaţi îrr morte ! „Şi apoi fără de. frică, te du la Tron, la R e g e : „Pentru Popor, Credinţa, şi D-(,leu şi Lsge !" — —

Esihera (în genunchi cu manile înălţate) —

La munţi eu ridicat 'am al meu ochiu plângăloriu De unde o se-mi vină a l ' meu sânt ajutoriii '? Şi numai de la Domnul, Putinţele şi Sântul, Cu mâna, ce eroal 'a şi Ceriul şi P ă m â n t u l . . . S e nu dai spre clătire, piciorul, ce păşesce, — Şi nici se dormitese, acel, ce le păzesee. 0 ! Nu va durmitare şi nici nu va diiruii, Pre Israil, acela , se scie al păz i ! Şi Manei tale drepte, "ţî este domnul scul . Şi Sorele , n'a-arde obrazul teu plăcut, Şi nice Luna, noptea, te va păzi, de ren, — Şi va [lăzi in pace de chin, sufletul leu. Şi va păzi, o ! Domnul veghiend intrarea ta, — Şi-ţ î va. păzi eşirea, acum şi pururea ! — Acum se sein eu t o t c . l a Unchiul meu iub i t -S e Pică pre cum Domnul a cjis şi ne-a vorbit!

— Se pune şi scrie — (Cortina cade.,)

A c t u l III.

SCENA 1.

(In una casă evreică din Susa — Jiidei îmbrăcaţi în sac şi cenuşă)

1. San ie , Puternic, Sân t Sabaoth , Nu vedi c ă pere poporul t o t ' ? . . . Scolă- te Domne, nu ne lăsa Ridică-ţl Dómne a h ! Drépta T a !

Adona-i ! Adona-i ! 2. La Mizraim, cànd-va nu ne-ai lăsat, — De Moab Donine cum neai scăpat ! . . . Prin Marea roş ia cum ne-ai trecut : Carăle tòte sau înneeat Şi c ă esci „Mare" — Te-aiu cunoscut,

Adona-i ! Adona-i ! ii. Trimite Donine, Domne ridică, Ridică Dómne a c e e a Mână, (lare se s c a p : de asta frică Poporul nostru-n ţera s t ră ină!

Adona-i ! Adona-i ! 4 . Slăbiţ i de-ajunurl şi storsi de plângeri, Mai morti de fonie la Tine venim ; — Trimite Donine, pre-a morţii Îngeri Ca se omóre pre-acest Strein Acolo unde, în stâlpul Casei Nu va se tie : El-Elochim /

Adona-i ! Aduna-i ! 5. Aman, o ! Aman, Aman ! ! (0 batere cu piciorul în pământ.) Tiranul, şi crudul D u ş m a n ! ! Fulgere, trăsnet, pre capul lui, Ajungă! şi-n fundul pămentului ! ! Aman, o ! Aman, Aman ! !

ti. 0 ! Susa negră, oraş de j a le — Şi ţera crudă şi cu durere, Aici în tine noi vom m u r i . . . Şi c ine Donine, ne va j ă l i ?

Adona-i ! Adona-i (Cortina.)

SCENA II. (Se represintă o Sinagogă — Susa.)

Prim-Cantorul.

1. Lăudaţi pre Domnul, întru Sânţi i lui Lăudaţi-1 pre El întru tăria puterii lui !

Chorul. Domne, al Puterilor fii cu noi,

Ca pre altul ajutor înlru necasurl nu ave in. Domne al Puterilor fii cu n o i !

Prim-Cautorul.

2. Lăudaţi-l pre El înlru puterile Lui, Lâudati-1 pre El după mulţimea mărirei L u i !

Chorul.

- - Domne al Puterilor fii cu noi e le . etc 1

Prim-cantorul.

3. Lăudaţi-l pre El în vers de trimbiţă, Lăudaţii pre El în Psaltire şi Alăută !

Chorul.

— Domne al Pulei ilor (ii eu noi e tc . e tc .

Prim-('autorul.

4 . Lăudaţi-1 pre El in l impănă şi choră. Lăudaţi-1 pre El în strună şi organă !

Chorul.

--— Domne al Puterilor fii cu noi, e tc . etc!

Prim-Cantorul.

5. Lăudaţi-1 pre El în Ţimbale bine resunălore, Lăudati-i pre El în Ţimbale de s t r igare : To tă suflarea se laude pre Domnul!

Chorul.

-— Domne al Puterilor fii eu noi e tc . e t c ! /Urmeză. o proscerdere la păment, timp de 5 minute.)

Prim-Canto ral.

1. Audiţî pân la marginea pămentului!

Chorul.

— Că cu noi este D-deu, înţelegeţi neamuri şi ve plecaţi,. Că cu noi este Dumnerjeu !

Prim-Cantorul.

2. Cei puternici, plecaţi-ve !

Chorul.

— Că cu noi este D-deii, e le . e t c !

Prim-Cantorul.

I 3 . Şi erăşl de veţi putea şi erăşî veţi li învinşi!

CRONICA TIMPULUI. — 10 Novembre n. 1901.

In sesonul lomnei, — din anul aces ta , pre lângă mă­re ţa. Adunare Asociâţiuniî, —- au avut loc şi Adunările generale, ale aşa numitelor: Reuniuni generale încetat or escî, din 3 diecese gr.-cath. A Blaşiului, Lugoşului şi Gherlei. — —

Cu drept cuvent, ani putut bo te / a , timpul a c e s l a : Tim­pul Reuniunilor!...

Reuniunea învăţătorilor archidiecesani , convocată la Blaşiu, pre dina de 4 Octomvre şi-a desbâtat şi linii agendele în şi i

prin 3 şedinţe în dilele 4 şi 5 Octomvre, în sala mare de gim­nastică. —

Deschisă Adunarea, de Preşedintele ei Georgiu Munteanu în faţa Metropolitului. present, carele a intimpinat Cuvântul de deschidere cu un respuns âi salutare şi bineventare dăruind şi. 1 0 0 cor. Reuniunii — sa trecu'; în meritul Răportelor şi dis-cuţiunilor.

Din Raportul acestei Reuniuni, însemnăm următorele : Comi­tetul central în decursul anului espirat a ţinut 2 şedinţe, er'

biroul 5 , care intre alte multe, a decis, ca de aci în colo, ori care Decente se (le considerat ca membru ordinar al senatului scolast ic . —

Reuniunea are 5 4 0 membr i i : Ordinari 4 4 6 , fundatori 2 1 , ajutători 5 0 şi onorari 13 . —

Averea Reuniunii 3 9 3 8 . 8 3 cor. din cari s 'a aplacidal pentru Foia scolastică 1571 cor. — O crescere se arată, fată de anul t recu t ' eu 192 cor. 4 1 fii. plus taxele restante ne eo.nputate la acesta sumă. —

S e constată puţinul Interes din partea membrilor în Des-părţeminte.

Asemenea se eonsta teză c ă Foia scolast ică — organul învăţătorilor este forte slab spriginită. Raportul cetit se predă unei comisiunl. spre studiare.

Raportul cassariului constată un Intrat de Mi(>3.ti3 cor. şi un Esit de 1 6 4 9 . 8 9 cor. —

Din Raportul Redăcţiunii Foia scolastică însemnăm c ă aces ta foia se t ipâresce în peste 6 0 0 esernplare, nici pro jumăta te nu e plătită, aşa cât conform unei hotărîrî ant.eriore s 'a anticipat din fondul Reuniune! suma de mai sus. — Ca un mijloc de ajutorare se insistă asupra eererei ca, foia se fie in-pusâ senatelor şcolare, •— având a se solvi din banii scoici .

Tot după aces ta şedinţă a avut ioc şi Bancheta! in Otelul „Corona," ce se lini la 4 ore p. m.

In şedinţă II se recomandă premiare aloi- 2 operate eon-eursuale a învăţătorului din Agărbiciu, Eliu Câmpean, cel din-lâiu cu 2 0 cor. şi al doilea cu 10 cor.

In şedinţa III comisiunea însărcinată cu ştudiarea Rapor­tului Comitetului redactor al Foii scolastice prin Raportul sen Dl. Bardosi, referezâ, că el este in ordine şi propune ca Foia se apară şi de aci în colo, făcându-se apel mveţtăorilor, se spri-ginescă singurul organ pedagogic, ce-l mai au intrega monarhia Austro-Ungară. —

Ca temă de discutat la proxima Adunare se propune: „Cercarea mijUcelor. ca cunoscinţe de cetit şi scris, câştigate în şcâla primară să se conserve şi augmenteze. S e acentuază slaba spriginire a foiei sco las t i ce !

Putem se ne mândrim şi noi cu o inveţătorime sau Corpdi-dadic, cât de bine, faţă cu concetăţeni i noştri!. Ceea, c e , - -ar pune pre învăţătorunea nos t ră in o stare mai înferiorâ cul­turală, ar 11 numai si numai, starea materială, respective doră datăţiunea, — fiind dascăl r o m â n e s c ! . . . Este imposibil, o stare culturală avântată clădită pe o stare materială - s l a b ă !

Insă, considerând timuurile, când plăţile dăscă lesc! erau mai mici, şi totuşi invuţntoriinoa putea sta la culmea misiunii, când aţâţa şi aţâţa bărbat! de instrucţiune au funcţionat la şco lele no-tre învăţători de renume — pre cari ni-i arată între altele repausat i Rev i s t ă : .Convorbiri pedagogicecând pentru şi prin învăţători! din trecut, se. susţineau foi pedagogice ca „Magazinul pedagogic. Amicul şcolei, Şcola, Şcola română, Bise­rica si şcdla, Economul, Foia scolastică, Cărţile săteanului, Higiena şi Şcdla, ma, şi „Foia înveţătoriului poporului edată de Br. Iosif Eb'tvos şi altele şi altele; când emulau cu articl.il de discusiune, învăţătorii noştri! în ace lea jurnale — atunci, doră, nai drept se te superi, de Raportul comisiunil Foiei şco-lasteee, blăşiene, pentru acum, cure foiă după (.lisa lui Rardosy, este singurul organ pedagogic. - - - î n Austro- l 'ngar ia?! ••- -----Şi ore, K! uite pentru adl, cân învâţătorimea, eaeste pentru, ori ce popor şi naţiune, casta levitieâ augurică enciclopedică intru fericirea umanităţii — midi discutată de filosfii Evde-înoniş t t? Or! ce cin, dacă ieşind depre bănci le şcolei , nu se perfecţionezi), remâne in derept ; —- si el singur s e miră că cât de puţin scie, şi cât de puţin a învăţat în şcola — t eo r i e i ? ! . . .

In Iote timpurile şi la tote poporă e, preoţii si învăţători! au format casta sacerdotală a Egiptului, la ei s'a căutat, s 'a conservat, s'a aflat sciinţa şi cultura. — Şi e drept asta sau n u ? ! . . .

De tot, condusă, do un spirit social, a fost Reuniunea generală din diecesa Lagosului, la Haţeg, ţinută în (Jilele 2 5 , 2 5 , 2 7 septemvre sub presidiul canonicului Boroşiu.

Pertractările şi agendele au format 3 şedinţe. In şedinţa I s'a cetit o Disertăţiune de Docenţele din Lu-

goş — Iosif Miclâu : O paralelă comparativă între Metodul vechili şi nou (Treptele formale) —

In şedinţa II s 'a ţinut o prelegere de învăţătorul div Gu-gir loan Muntean, despre : Dătorinţele şcolarilor în şcolă, pre' stradă şi acasă . Tot aces t învăţător a ţinut şi în şedinţa III , o Diser tă ţ iune: Cum potè deveni un învăţător plăcut în naintea poporului şi atrăgător faţă de ş c o l a r i ? Apoi o Jecţiune de model a I) . învăţător din Fo lea -Băna t : loan Musteţiu, despre : „Ştefan cel sânt, ca primul rege creştin ai patriei nòstre."

Acesta Reuniune. \ fost insoli tă de Banche t , Concert — dat de corurile din Orăviţa şi Lugoş — Representă ţhme teat­rală (Cinei Cinei şi Vlâdutul mamiî) şi in urmă Peregrinagiu la. Mănăstirea Silvaşiului. ,

„Reuniunea Mariană" •—' diii diecesa Gherlei, care cuprinde Vicariatul Rodnei , protopopiatele Bistriţii şi al Budacului român şi-a ţinut Adunarea generală, împreunată, cu serbarea jubileului de, 25 an! la 2 0 şi 2 1 Octomvre n. în Nâsăud cu o programă pre cât de bine alesă, pre atât de copiósa.

După celebrarea s-tei liturgie împreunată cu părăstaşiu pentru odiclma sufletului marelui Vieat loan Marian, a.l cărui nume '1 portă, s'a deschis adunarea în aula gimnasiului din Năsăud, începând cu prima şedinţă festivă, al ăarei program, a, fost: a) Imn ocasional , cor micst, esecufat de Reun iunea rom. de cantra!, b) Deschiderea, şedinţei, c.) Esmiterea comi-si unilor pentru decificarea protocolului şi pentru înscrierea de membrii noi. d) Raportul despre activitatea, de 2 5 ani a reuni unei. e) Odă festivă la jubileul de 2 5 ani. f) Alegerea de mem­brii onorari [ire basa propuneiei comitetului. — g) Dar n'a fost ris, cor micst de C. M. Cordonean - esecutat de reuniu­nea de cântări , h) închiderea şedinţei festive. — Tot în aces ta di, la óra I : banchet in sala de gimnastică, ér séra concert, dat de reuniunea rom. de cântări împreunat cu petrecere de j o c .

Luni in 21 Oct. s 'a ţinut şedinţa II, în ca rea a u rmat : 1. Raportul cassariului despre averea reuniunei. 2. Raportul eomisiunei pentru ceusurarea raţiunilor reuniunei. 3 . Rap. des-pr> s tarea bibliolecei. 4 . Cetirea disertăţiunilor. 5 Rap. coin, pentru înscr ierea de membri! noi. 6 . Rap. comitetului la înser-c inarea adunarci generale, din anul trecut, referitor la edarea Memorudulu jubilar. 7. Per t rac tarea propunerilor Insinuate la preşedinte. S. Stător i rea timpului şi locului pentru adunarea vittóre. 9. Ocuparea postului de preşedinte. 10. închiderea adu­narci . —

„Astfel deja de Sâmbă tă séra — luăm aces tea notiţe după valorósa Gazetă — cu tot timpul nefavorabil şi in mânia, ploii, ce curgea fără întrerupere, soseau rână pe rând, trăsurile, ce aduceau înveţătorimea română din tòte unghiurile comitatului nostru ; apoi ospeţ! aleşi din Rodna, Bistr i ţă şi satele din jur .

„Acesta împrejurare 'ţi face impresia încă de la început şi putea se, prevedi că serbările jubilare ale Reuniunii învăţ. Mariane vor fi încoronate de cel mai strălucit succes , mai ales, ca. Escel l . S ' a Dr. 1. Szabó ascultând glasul Reuniuni! Mariane prin delegăţiunea trimisă la Densul, — a bine voit a trimite c a Représentant al său la aces tea festivităţi pre Rev . D. Cano­nic, Ioane Georgia, subinspector general al şcolelor nòstre contes, gr.-cath. din intrega diecesa, care s'a şi achitat în modul de însărcinare, cu ca rea a fost onorat din partea Episcopului.

Preşedinte a Reuniunei t a ales M. On. Gerasin Domide, âr locul pentru. Adunarea vi ito re s 'a ales, comuna mare Monor.

SCIRÎ MEHUNTE. S. P. Simonu. Redactorul acestei foi, a terminat cu tradu­

cerea din original a P r e d i c i l o r celebrului orator M o n t e f e l -t r o . Traducerea e însociată de comentari i valoróse, făcute de traducăforiu, pre, vastul teren de sciuţă al predicămentulni bise­r icesc .

îndată ce se vor acoperi spesele de tipar, prin părtini­tori şi spriginitorî, opul se va şi pune sub tipar şi se va vinde cu 2 II. v. a. (4 coróne.) Traducerea e fidelă originalului italian. —

Asemenea, se va pune sub tipar tot de acelaş autor în Germania : „Elemente din limba semitică — hebraică, partea I ..Analitică până Ia verb — cu un „Adaus: Afinitatea limbei

evreice cu „Siro-clialdaica" înscriere şi vorbire. Aces ta grama­tica, pote prima la Români, e compusă după o mulţime de auctorl, creştini şi mai mulţi — judei. Abonamentele la autor — în Şiomfalâu — cu preţul de un esemplar 1 fl sau 2 cor.

f Necrolog. (larr'da Hoss.su economul institutului ..Ristri-ţ iana" în urma unui morb scurt şi gr hi după o muncă împli­nită cu mult zel şi lăudabilă ardore, şi-a dat blândul seu suflet în manile oreatoriului acjî la 12 ore in anul al 61- lea al etăţii şi 36- lea ai fericitei căsătorii . Remăşi ţele pămentescl s'au aşsdaf spre odihna vecin ic ă J o i în 7 Novembre c. la 2 oro d. a. in cimiteriul gr.-cat. din loc. Fiei ţerina uşorâ şi memoria bine-cuventată.

f Necrolog. Danila -turda practicant la, tribunalul rog. din Bistri ţă, şi-a dat sulletul în manile ereaioriului în 8 Novembre 190.1 în etate abia de 25 ani. Remăşi ţe le pămentescl ale ne­uitatului reposat s'au inmormenlal S â m b ă t ă în 9 Novembre la 2 ore p. m. in cimiferiii gr.-cat. dm loc. Eiei somnul lin şi memoria neuitată,!

Dela Curte. Cununia arehidueesei Elisaheta cu prinţul Windisehgraetz se va face la, 2 5 lanuare 1902 , în cerc; rcstr ins. După nuntă va li un dineu in castelul dela. l la lzendorl 'e r însuşi actul cununiei va. fi precedat de renunţarea la dro.plurilc de moscenire a Tronului din partea miresei.

Ofiţeri români în armata austriacă. Diareic din România aduc soirea ea M. S. Regele României a dat, malta. Sa apro­bare pentru trimiterea in armata aiistro-ungară pe linip de 10 luni, a celor 6 ofiţeri de stat major cart au fost propuşi. Acreşti ofiţeri suni următori i : căpitanii Ltiposcu Alex., Slrati leseu D., Rujinschi N., Rraporgescu David, Mihaiescu liie şi Solcanescu E. Aces t ! ofiţer! vor pleca, pe la junie ia îea lunci Deoemvrio la Viena. d<; unde apoi vor li roparfisaţl pe la diferite regimente.

Profesorele Virchow, celebrul şi ingeniosul om al sclintii • în 13 Octomvrie, a. c . şi a serbat jubileul de 8 0 a n i :

El este vestit pentru inaugurarea a.şa numitei „Medicina moderne cu sistema patologică. „Patologia celulară." Dar nu numai ca om de sciinţâ este renumit Virchow, ci şi ca om de politică, şi de partid.

Ne proscerneni şi. noi omului şi talentului; şi admirăm şi noi spiritul minţii şi pre omul de carte şi sc i in ţâ ! La mulţi atu!

In tocmai „Mmmnseu" un archeolog german de renume, şi-a serbat dilele aces tea jubileul de 5 0 ani de profesură la Universitale. -—

Marele Duce Mihail Nicolaeviciu, unchiul Ţarului a sosit în 2 9 Octomvrie, incognito la Budapesta.

Ministrul de culte austriac, a adus o decisiune, în urma căreia , la Univesităţ ile austriaco, numai cetăţeni austr iac! se vor promova la gradul de doctor în medicină.

Comitetul asociaţiunei, a predat secţiuni! istorice spre dis­cutare propunerea sa, că adecă să se serbeze, acum când se împlinesc 1 8 secii — „Descălecarea Românilor în Dacia." —

In comuna „Făuresc!" — Chioar — a repausat în diua de 2 8 Octomvrie — o muiere bet rână, „Palaghia liodea" în etate de 116 ani.

Leo CzolgOSS. care a omorit pe Preşedintele, Mac-Kinley — a fost esecutat prin curent electric la 2 9 Octomvrie.

D6ue sute de muncitori Evrei din laşi au plecat dilele trecute la Argentina.

La gara Vâsârhelyi-Kutas s'a întimplat c iocnirea a lor doue trenuri de povorâ, 15 vagone au fost sdrobite.

Viaţă îndelungată. Diarele g recesc! anunţă că, cel mai betrân om din lume a murit într'un sat in Albania. El se numea Ismail Haga, e ra în verstă de 1(50 ani şi lăsă 2 0 0 urmaşi. Betrânul a avut toţi dinţii şi a fost sănătos până în ultimul moment al vieţii sale

„Clipe de Repaus." Volumul anunţat septâmânile trecute „clipe de Repaus" de Sorcovă, a apărut dilele aces tea . Autorul volumului elegant, „Sorcovă" este; bine cunoscut publicului şi aces ta este chizăşie destulă pentru valorea conţinutului. De vendare la tipografia A. Mureşan, Braşov. Preţul 2 corone plus 2 0 de hani porto.

Congresul catolic unguresc. In dina de 4 Novembre s'a deschis in Rudapest i al doilea congres catolic unguresc sub preşedinta contelui loan Zichy. Congresul şi-a, început lucră­rile în trei secţiuni. 1) Secţ ia pressei, 2) Secţia, pedagogică şi 3) Sec ţ i a sociologică şi cali tat ivă. Tot cu aces ta ocashme s'a ţinut şi congresul eucharistic sub preşedinta, episcopului Majlât şi congresul societăţilor calfelor catol ice , sub preşedinta, cano­nicului Schiffer din Pajon.

Gâcitură de şach de; /. I'anqm, a-se deslega. după săritura calului.

ere-

VÓH-

tea ti l)e li ti Ira

ei.e- Ic. iţi

SCr- ca eo- IXN tei. De rS '<>

in. iu­ ca- pe-a Fă­ liti nil

biţi ! Ic J ri ră XC li S' biţi

sus­ nie Lin ră iu- pă- cri-

si ja- im­ 'fa- in dof . Nu

lă- paci- Şi, Sfiţî la-

nurì chi­ in

L o g o g r i f.

de: F r u n q l ă .

Din următorele s i l abe : „di, gi, don, jon , bym, Ies, an, no, boc , ri j , ne, no, mid, ra, h;, s, mar, ti, il. ge, ra, ba, cu, me, a, nan, Ies, su, ed, cu, ţop, vi, ria, du, cu, cer , to, ea, ha, Ies, vie, na, su, t, ur, horn, i, ba, sop, ri, cu, a, can, as" se sc; formeze 1,6 cuvinte, a căror însemnare e nrmătorea :

1. Literat românesc . 2 . Rin. 8. Nume femeesc. 4 . Imperat din vremea ajitică. 5 . Poet tragic grec. (i. Oraş în India. 7. Imperat asyric. 8. Erou Român. 9. Numire de biblie din vremea antică.

10. Comune familiar românesc. 1 1. Popor. 12. Poet german. 13. Animal. 14. Oraş din vremea antică. 15 . Poet englez. .10. Imperat care a domnit prin seclul prim după Christos.

Liferile iniţiale ceti te de sus in jos dau numele unei reviste remânescî . Literile linale cetite de jos în sus dau nu­mele unui poet românesc .

Quadrat magic.

i

9

Câmpurile gole din quadratul alăturat sunt a se umplea eu câte o litera, aşa. c ă cuvintele obţinute se aibă următorul în ţe les :

1. Un stadiu omenesc 2. Un mic obiect de lemn 3. 0 parte a unei casă mare. 4 . Un nume 'de statură, 5. O mesură. (). Un termin folosit de cei mai mulţi economi cari au vite.

Niţu Pop.

A P E L.

Simţind noi Pancioveniî din ce în ce lot /nai mult lipsa unei instituţiunl care se facă p js ib i lă poporului nostru român de aici, şi eventuel şi jur câştigarea cu uşurinţă de cunosciuţă folositore şi cugetând că golul a c e s l a / s ' a r putea umple mai bine şi mai potrivit prin crearea unei biblioteci oii şi care, am decis înfiinţarea unei biblioteci parochiale.

însemnătatea bibliotecelor in genere este peste lot cunos­cută, dar mai vertos cunoscute şi credem şi deapreţiat sunt folosele, car i din înfiinţarea aces tora şi resultă. r f i n e r a a 0 D " serva la acest loc că acestei biblioteci — cu considerare la împrejurările estraordinare din loc şi jur — i-s'a destinat ori pole chiar predestinat o misiune cultural naţ ională specială.

Lipsându-ne inse necesare le mijloce proprii, apelăm prin aces ta cu totă căldurii la bunăvoinţa şi maruumosi latea on. pu­blic, dar mai vîrl.os apelăm la bunăvoinţa şi marinimositalea on. domni autori şi editori, precum şi la on. nost re librării, ca prin donaţiunî de diferite scrieri întru ajungerea scopului propus. —

Marinimosele donaţiunî rogăm chial gr.-or. român din loc. -••

Panciova, din şedinţa comitetului parochial gr.-or. român ţinută la 2 9 . Iulie (11 August: 1 9 0 1 .

se b ineveiască a ne ajuta

a se adresa în oficiu paro-

lancu Cerbu preot ort. român.

George Hasan preşedinte ad. hoe.

Nic. Ţinţariu notarial corn. parochial.

C o n c u r s

Dela „Asoeiaţumea pentru literatura română şi cultura poporului român" cu începutul anului şcolar 1 9 0 1 - 1 9 0 2 sunt de conferit urmâlorele stipendii:

1. Un stipendiu loan Roman de K. 120.-— destinat pentru studenţi români de gimnasiu ori şcolă reală .

2. Un stipendiu de K. HO. — din r Fundaţiunea studiosului de clasa a V gimnasială Emilia Dionisin Basiota Dembulu din Abrud," destinat pentru studenţi români de gimnasiu ori şcolă reală, originari din munţii apuseni ai Transilvaniei sau din districtul Năseudului; vor ii preferiţi cei înrudiţi cu familia Basiola," fără considerare la ţinutul, de unde sunt originari.

3. Un stipendiu de K. 100 . - - din „Fondai Avram Ian cu,"

destinat pentru studenţi români de gimnasiu, şcolă reală sau comercia lă .

4 . Un stipendiu de K. 120 . — din „Fundaţiunea loan. Gtdliauu," des ' inat pentru studenţi români de g imnasiu; vor fi preferiţi, ceteris paribus, rudeniile fundatorului din familiile „Popii" şi „Anton."

5. Un stipendiu K. 8 0 . — din „Fundaţiunea Dr. loan Moga si sofia Ana născută Bologa," destinat pentru fetiţe de naţionalitate română din Ardeal, ca re freeuenteaza vro şcolă roiuanescâ în prima linie şcola civilă de fele a Asociaţiuni sau şcola elementară de fete a „Reuniunii femeilor române din S ib iu ; " vor fi preferite, ceteris paribus, fetiţele, cari vor pute documenta, că sunt înrudite cu familia Dr. loan Moga sau cu familia Bologa.

Cererile pentru aces te stipendii au să se înainteze comitetu­lui central al Asociaţiunei în Sibiu (Strada Morii nr. 8) până la 3 0 Novembre a. c., provedute cu următorele documente.

a) Atestat de bo t ez ; b) Testimoniu şcolar de pe semestrul din urmă al anului

şcolar 1900 - 1 9 0 1 ; c) Atestat de paupertate. d) Eventualul document de înrudire. Cererile întrale după termin nu se vor considera. Sibiu, din şedinţa comitetului central al „Asociaţiunit

penlru literatura română şi cultura poporului român," ţinută la 2 7 Octomvrie 1 9 0 1 .

losif Sterca Suluţ. M. Beu. seer. li.

Bibliografia. A apărut „Calindarul Poporului" pe anul comun 1902.

(editura tipografiei pe acţiuni în Sibiiu. Cu un cuprins variat şi ilustraţiurh frumose. S e pole comanda dela „Tipografia" societate pe acţiuni în Sibiiu.

Sub titlul „0 fată de Tarabostos" roman de pe timpul Dacilor scris de Tit Chitul, tomul I, a apărut in editura tipogra­fiei diecesane în Gherla. Opul este forte interesant cu privirea la istoria vechia şi la poporul român. S e estinde pe 2 7 0 pagini format 8° şi costă numai 1. cor. 5 0 fii. plus porto. S e pote comanda dela tipografia diecesanâ din Gherla.

Recomandăm cu căldură aces t roman interesant şi frumos tuturor cetitorilor noştri.

A apărut Nr. 1 din „Biblioteca Săteanului," cuprindend „Balade alese," culese din gura poporului transilvănean de Teodor A. Bogdan. Editura proprie Bistri ţa. Tiparul tipografiei A. Baciu 1901 . Preţul 2 0 bani. — Broşura are 2 4 pagini şi conţine ba lade le : 1) liiănaş, 2) Todoran, 3) Fa ta banului, 4) Maica nepriceputa, 5) Căpitanul şi ti) Vodă.

D-l Bogdan promite în prefaţă, c ă va scote în fie-care lună câte o asemena broşură, publicând asll'el rend pe rend tot ce va credo d-sa de interes pentru ţeranul român, din nu-merosele balade, doine, hore chiuituri, colinde, cimilituri, des­cântece , legende, povesti e tc . pe car i le-a adunat în timp de mai mulţi ani, cutreerend aprope întregâ „Câmpia Ardealului." D-l Bogdan a publicat deja specimene din bogata d-sale colec-ţinne atât în ..Revista Ilustrată," cât şi în alte di are jşi re­viste. S e pote comanda dela autor din Bistr i ţă precum şi dela administaţia „Rev. 11." — 0 recomandăm cu căldură cetitori­lor noştril — şi cu deosebire bibliotecilor poporale.

Domnii abonenţî cari încă nu şi-au achitat abonamentul pe semestrul II, sunt rugaţi se bine-voiască cu întorcerea poştei a şi-1 achita.

^sfeTiîîsm^ - -

wm

mm..,

S É

cift şmk

Tipografia A. Baciu Bistri ţă, str. Lemnelor 4 4 .

Aducem la cunoscinţa on. public acesta nouă tipografìa, provedută

cu cele mai bune mijlóce technice, aranjată după stilul cel mai nou unde

putem esecuta orl-ce lucrări aparţinetore artei tipografice în cel mai i

scurt timp, precum :

Tipărituri de bancă, B I L E T E D E V I S I T Ă

Cărţi şi broşuri, Foi periodice,

Bilete de logodnă, Invitări la nuntă,

ANUNŢURI,

•I

Registre, B I L A N Ţ U R I ,

Compturi, P R Ü T U n í - C U R E N T E

Cu verte, Anunţuri funebrale,

C I R C U L A R E .

Comándele se esecută promt, cu acurateţa, cu cele mai eftine

şi mai moderate preţuri.

Transportul comandelor dela 1 0 corone in sus îl plătesce tipografia.

Condiţiunile de plătire la tipăririrea de cărţi, bro­şuri etc. sunt forte favorabile.

Tipografia A. Baciu Bistriţă, str. Lemnelor 44.

mm

más

Mg

•Jmsm

.•. .• . A < A ^ ^ ^ f e p s