CREŞTINISM PRACTIC

SAU

BISERICA ÎN DURERILE CREŞTERII

BODOG IOAN

SCURTĂ PREZENTARE A CURSULUI

1

“Biserica ce va avea cu adevărat impact asupra secolului XXI este biserica alecărei visuri sunt mai mari decât amintirile sale”

( Ron F. McManus)

Scopul acestui cursA dori să pornim în această incursiune de la adevărul că Dumnezeu are unș

plan cu fiecare copil al Său. Dumnezeu ne-a pus unii lângă al ii în biserică pentru a- iț ș

împlini scopul Său cu noi, dar problema este că mul i nu au o idee clară despre ț ce

este de fapt Biserica i ce ar trebui ș să facă Biserica. În lucrarea de fa ă, pe care amț

dorit-o cât mai pragmatică, sunt prezentate câteva principii biblice pentru cre tereaș

unei Biserici pornind de la convingerea (premisa) că ceea ce face Biserica derivă din

ceea ce este Biserica.

Am fost provocat în alegerea acestui titlu de Apostolul Pavel care se adresează

fra ilor din Galatia (Galateni 4:19), împărtă indu- i durerea pe care o simte, după ceț ș ș

le vorbe te despre durerile na terii (dureri care nu se pot anestezia), dureri care vorș ș

continua – spune apostolul - “până va lua Hristos chip în voi” (până ve i cre te, pânăț ș

vă ve i maturiza; „ț a lua chip” tradus literal înseamnă „o minte i via ă în completăș ț

armonie cu mintea i via a lui Hristos se va forma în voi”). Adevărul este că nimic nuș ț

doare mai tare ca facerea de ucenici în Biserica Domnului.

Biserica Creştină s-a născut odată cu pogorârea Duhului Sfânt în ziua

Cinzecimii, la Ierusalim. În Noul Testament cuvântul biserică îşi are originea în

termenul grecesc ekklesia. Acesta provine de la un cuvânt de bază, compus din

prepoziţia ek (din) şi verbul kaleo (a chema). Ekkaleo înseamnă “a chema din”.

Creştinii sunt chemaţi afară din lume, cu scopul de a fi o comunitate aparte, un popor

sfânt al lui Dumnezeu (Matei 16:18) => chemaţi de la ceva, pentru ceva.

Biserica se referă aşadar la cei care au fost chemaţi din păcat la mântuire.

În Noul Testament, cuvântul Biserică este folosit de o sută cincisprezece ori.

Biserica este o institu ie divino-umană. Biserica este divină deoarece Capul eiț

este Hristos (Efeseni 5:23), deasemenea este divină pentru că s-a născut prin Duhul

Sfânt i este călăuzită de Duhul Sfânt (Fapte), apoi Cuvântul folosit de Biserică esteș

de natură divină. Biserica este umană prin membrii care o compun, care chiar dacă nu

sunt perfec i, prin credin a în Isus Hristos, sunt socoti i sfin i.ț ț ț ț

2

Poate este locul aici să men ionăm că Biserica nu este o clădire ridicată cu scopulț

inerii serviciilor religioase de către o comunitate cre tină a a cum cred unii.ț ș ș

Dumnezeu i-a format un popor, care nu era un popor, cu care licitează neascultareaș

evreilor, n-au avut o lege, dar Dumnezeu a pus legea Lui înlăuntrul lor.

Biserica este cea care dă expresie practică învă ăturilor Domnului Isus; împline teț ș

misiunea i lucrarea Lui.ș

C.S Lewis spunea: „Cred în cre tinism a a cum cred că soarele a răsărit: nuș ș

doar pentru că îl văd ci pentru că prin el văd celelalte lucruri.”

Prea adesea ne privim cre tinismul numai ca o scăpare de iad i o garan ieș ș ț

pentru cer i că avem dreptul să ne bucurăm de tot ce ne oferă bun această via ă,ș ț

ignorând responsabilită ile i pre ul pe care trebuie să-l plătească cei care doresc să-Lț ș ț

urmeze pe Hristos.

Atunci când vorbim despre Biserică trebuie să facem distinc ie între Bisericaț

universală i Biserica locală.ș

Biserica universală este alcătuită din adevăra ii credincio i în Domnul Isusț ș

(Efeseni 3:3-12; Coloseni 1:24-27). Ei sunt oameni născu i din nou care formeazăț

grupul invizibil i indivizibil al celor răscumpăra i din toate timpurile i din toateș ț ș

locurile de pe glob. A apărut ca urmare a lucrării încheiate a lui Hristos pe cruce, a

învierii i înăl ării Lui, concomitent cu coborârea Duhului Sfânt în ziua Cincizecimii.ș ț

Biserica locală este alcătuită dintr-un grup de credincio i dintr-o localitate,ș

aduna i în Numele lui Hristos (Matei 18:20), sub autoritatea Domnului Isus (Capul),ț

controlul Duhului Sfânt i având ca normă de credin ă Cuvântul lui Dumnezeu.ș ț

Din ea ar trebui să facă parte numai credincio ii adevăra i (1Corinteni 1:2), dar se potș ț

furi a în acest grup i necredincio i (Fapte 8:9-13,18-23; 20:29; 2 Petru 2:1; Iuda 4).ș ș ș

Exemple de biserici locale: Fapte 8:1; 13:1; Apocalipsa 2:1,8, etc. Termenul de

biserică, aplicat la biserica locală apare uneori la plural: Fapte 15:41; 16:5; 1

Corinteni 7:17, etc. Aceste biserici locale poartă în Noul Testament diferite denumiri:

„bisericile lui Dumnezeu” – arătând originea i dreptul de proprietate asupra lor (1ș

Tesaloniceni 2:14); „bisericile lui Hristos” – subliniind răscumpărarea iș

responsabilitatea lor (Romani 16:16); „bisericile sfin ilor” – arătând alcătuirea iț ș

3

caracterul lor (1 Corinteni 14:33); i „bisericile dintre Neamuri” – vizând alegerea iș ș

amploarea lor ( Romani 16:4 i implicit Fapte 15:14).ș

IMAGINI ALE BISERICII

Dacă privim la Biserică într-un mod practic am putea să spunem că există câ ivaț

termeni descriptivi care definesc caracterul i scopul ei. Să observăm câteva analogiiș

(asemănări), câteva imagini pe care le găsim în Scriptură cu referire la Biserică, într-

un mod explicit sau implicit:

1. Biserica este un Trup (Romani 12:4-5; 1 Corinteni 12:12-13; Efeseni 1:22-23; 4:4;

Coloseni 1:18). Ideea este aceea de întregire, de complementaritate, de unire vitală

între Hristos Capul – sediul vie ii Bisericii (Efeseni 1:11,13; 4:15-16) i cre tini caț ș ș

mădulare ale Trupului Său. Capul este cel care coordonează întreaga activitate a

trupului i supunerea fa ă de cap nu este op ională. Prin membrii Trupului Său,ș ț ț

Capul î i găse te expresia pe pământ; ei îi împlinesc voia (noi suntem mâinile iș ș ș

picioarele Domnului). De i există o unitate a întregului, membrii de in o varietate deș ț

func ii (unitate în diversitate). ț

2. Biserica este o Clădire ( 1 Corinteni 3:9; Efeseni 2:19-22; 1 Petru 2:5-6), un

edificiu spiritual, un templu sfânt, un sanctuar în care locuie te Dumnezeu prin Duhulș

Sfânt. Gândul dominant este acela al sfin eniei.ț

3. Biserica este o Familie care se adună împreună pentru părtă ie, încurajare, hranăș

spirituală i disciplină. Familia este o biserică mai mică iar biserica este o familie maiș

mare. Familia (biserica) este compusă din familii (Efes.3:15).

4. Biserica este o Turmă (Ioan 21:15-17; Fapte 20:28-29; 1 Petru 5:2-3) care caută

protec ia lui Dumnezeu într-o lume periculoasă. Păstorul Isus le oferă oilor Sale via ăț ț

din bel ug (Ioan 10:10) le asigură de prezen a Sa (Matei 28:20) i le-a încredin at unș ț ș ț

mandat: „Iată, Eu vă trimit ca pe ni te oi în mijlocul lupilor.” (Matei 10:16).ș

5. Biserica este o adunare cu oameni amenin a i, încerca i, răni i (Fapte 4:29; 5:40-ț ț ț ț

41) care se strânge la închinare pentru împărtă irea poverilor, legarea rănilor iș ș

vindecarea inimilor zdrobite.

6. Biserica este un grup de sclavi (robi) care caută să îndeplinească voia Stăpânului

lor (Cartea de vizită a lui Pavel: Rob al lui Isus Hristos).

4

7. Biserica este o armată care se adună pentru a se echipa de luptă spirituală i de a fiș

de ajutor unei lumi aflate în nevoi ( nu e ti un osta cu sabie de carton poleită cuș ș

staniol care mimează o bătălie, un heirup duminical din care se opre te apoi i esteș ș

din nou civil; pe capul tău se pune un pre , n-ai merge lini tit de la biserică acasă dacăț ș

ai ti că ora ul este plin de afi e ce poartă chipul tău i inscrip ia ”viu sau mort” iș ș ș ș ț ș

recompensa!).Atât de mul i cre tini nu constituie un pericol pentru Împără iaț ș ț

întunericului (sunt cumin i!)ț

8. Biserica este o mireasă (Efeseni 5:28-32) care î i exprimă devotamentul fa ă deș ț

Mirele ceresc (nu po i să mergi de bra cu logodnicul tău i să întorci capul după toatăț ț ș

lumea!!). Această expresie figurativă pune în lumină gândul cură irii, purită ii, alț ț

dragostei care se jertfe te, al dăruirii reciproce, al fidelită ii i al loialită ii fa ă deș ț ș ț ț

Domnul. Deasemenea denotă caracterul ceresc i etern al Bisericii (Apocalipsa 19:7;ș

21:2,9). Ea nu este orice mireasă, ea este „Mireasa lui Hristos”.

9. Biserica este o epistolă (2 Cor.3:3). Biserica este responsabilă înaintea Domnului

de mărturia, imaginea i de comportamentul ei în lume. Membrii bisericii trebuie săș

fie predici umblătoare (Albert Schwaitzer). Oamenii vor să vadă predici nu doar să

asculte predici.

10. Biserica - lumina lumii (Matei 5:14,16). O lumină este întotdeauna destinată să

folosească celor care sunt în întuneric, ca prin aceasta ei să vadă. Soarele luminează

întunericul acestei lumi. Biserica lui Hristos este lumina oamenilor. Dumnezeul

veacului acestuia a orbit ochii lor; ucenicii lui Hristos trebuie să strălucească în

întunericul lor i să le dea lumină; faptele bune ale credincio ilor sunt lumina careș ș

cucere te întunericul din jur. Faptele bune sunt mijloace de a aduce suflete pierduteș

din întuneric la Dumnezeu, chiar mai mult, scopul faptelor bune este, ca să fie slăvit

Dumnezeu. Atunci când faptele noastre bune sunt ceva mai mult decât virtu iț

obi nuite ale oamenilor, i poartă pecetea lui Dumnezeu asupra lor, oamenii vor slăviș ș

pe Dumnezeu. „Voi sunte i lumina lumii! " - cuvintele exprimă chemarea Bisericii caț

un întreg. Îndeplinirea datoriei ei va depinde de credincio ia cu care fiecare membruș

în mod individual iube te i trăie te pentru cei din jurul lui.ș ș ș

În eforturile noastre de a ne trezi Biserica pentru a evangheliza lumea,

5

obiectivul nostru trebuie să fie acela de a ridica standardul de via ă pentru fiecareț

credincios în parte: a a după cum o lumânare există cu scopul de a da lumină înș

întuneric, un credincios există ca să răspândească lumina i dragostea lui Dumnezeuș

printre oameni. Roagă-te ca Dumnezeu prin Duhul Sfânt să- i ajute să- i îndepline tiț ț ș

scopul.

Misiunea Bisericii:

Misiunea Bisericii este să formeze o comunitate de credincioşi, în care

oamenii credincioşi se adună petrecând timp împreună în laudă şi închinare

înaintea lui Dumnezeu, în echiparea sfinţilor pentru slujire, în rugaciune de umplere

cu putere pentru slujire, ca apoi credincioşii să devină adevăraţi câştigători de

suflete pentru Hristos!

Biserica cre te nu prin programele ci prin calitatea membrilor ei.ș*** Hellen Keler – o tânără mută, surdă i nevăzătoare. Cineva a investit în ea și a ajutat-o să comunice cu cei din jur. A ob inut o diplomă de doctorat i a ș ț ș

scris 14 căr i. Ea a fost întrebată: ț- Ce este mai rău decât a fi orb? - A vedea dar a nu avea viziune – a fost răspunsul.

Iosua i Caleb au avut viziune, de aceea au supravie uit, i mai mult, au condusș ț șgenera ia următoare.ț

Apostolul Pavel a avut viziunea să evanghelizeze Imperiul Roman i a reu it.ș ș

Martin Luther a avut viziunea să pună Biblia în mâna oamenilor i a făcut-o.ș Întrebări1.Cum va arăta via a ta / familia ta / slujirea ta peste 1, 3, 5 sau 10 ani?ț

(Ce ai dori să scrie sub poza ta după moartea ta?) 2. Rela ia ta cu Dumnezeu a schimbat modul în care (tu) î i trăie ti via a?ț ț ș ț2.Care sunt priorităţile şi viziunea bisericii pe care o frecventezi, ce scop declarat arebiserica în care eşti membru?3.Ce crezi că ar trebui să realizeze biserica în interiorul şi înafara ei?4.Ce faci împreună cu biserica tiind că sunte i mâinile i picioarele lui Hristos? (Vi aș ț ș țrode te cât rodesc mlădi ele)ș ț

Nu este un secret că biserica organizată a zilelor noastre este plină deprobleme. Nu numai că instituţia bisericii şi-a pierdut avântul, dar se poate spune fărăteama de a greşi că şi-a pierdut şi direcţia. Ne-am îndepărtat atât de mult de lamandatul pe care l-a dat Cristos bisericii, încât dacă cineva îl transformă în mod deviaţă este privit ca un fanatic. Cre tinismul nu a fost încercat i găsit necorespunzător,ș șci a fost găsit dificil i lăsat neîncercat. Ca să fii cre tin nu se cere mult...se cere tot.ș ș

Biserica evanghelică este mult prea dependentă de mijloacele artificiale care

6

pot doar să simuleze adevărata putere spirituală. Bisericile nu mai sunt acele centrede echipare a sfinţilor, ci mai degrabă sanatorii pentru bolnavi. Am proliferat o religieautoconsumantă, un sindrom a ceea ce poate face bisercica pentru mine. Creştinulobişnuit este parcat în zona de confort, gândind sau spunând : „plătesc păstorul săpredice, să administreze şi să consilieze. Eu îl plătesc, el îmi slujeşte...eu suntconsumatorul, el este furnizorul“. Păstorul devine un pompier de serviciu, un polonicîn toate ciorbele, alergând dintr-o parte în alta şi Satan se bucură de lucrul acesta.

Biserica uită că misiunea ei este penetrarea lumii după cum ne învaţametaforele despre ea: sare, lumină, aluat, armată, ambasadori, pelerini; toate evocămişcare şi penetrare.

Criza bisericii este una de producţie, a felului de oameni pe care îi produce.Cel mai adesea se pune întrebarea: câţi oameni sunt prezenţi în locul acesta (înbiserică)? Întrebarea corectă este: ce fel de oameni sunt cei care se adună? Ce fel defamilii au ei? Sunt corecţi în afaceri? Cunosc ei Biblia? Împartăşesc ei Evanghelia lalocul de muncă? Sunt ei martori eficienţi ai lui Christos? Ce impact au ei asupralumii?

*** În Ninive erau 120.000 care nu cuno teau stânga din dreapta, dar nici Ionașnu cuno tea, pentru că a luat-o la stânga în loc de dreapta. Este important să tii, ca-nș șarmată, stânga i dreapta, să tii i să nu dai cu banul să vezi cum o să faci. Întreș ș șstânga i dreapta este moarte! Iona a crezut că atât îl costă i pe el biletul ca i peș ș șceilal i dar l-a costat mai mult...ț

Isus Hristos a poruncit bisericii Sale să facă ucenici (Matei 28:18-20). Isusdescriind ucenicul o face astfel:

este gata să se lepede de sine, să-şi ia zilnic crucea şi să îl urmeze pe Hristos(Luca 9:23-25)îl pune pe Hristos înainte de sine, de familie, de posesiuni(Luca 14:25-35)

este dedicat învaţăturilor lui Hristos(Ioan 8:31)

este dedicat evangelizării lumii(Matei 9:36-38)

îi iubeşte pe alţii aşa cum îl iubeşte pe Hristos(Ioan 13:34-35)

ramâne în Hristos, este ascultător, aduce roade, îl glorifică pe Dumnezeu, arebucurie şi îi iubeşte pe fraţi (Ioan 15:7-17)Astăzi diferenţa dintre creştini şi necreştini, s-a subţiat şi este pe cale de

dispariţie. Biserica este lumească i lumea este bisericoasă. Predicile nu-i pregătescșpe oameni să trăiască vieţi creştine eficiente. Modul în care creştinii îşi folosesc banii,prioritaţile lor cum ar fi: timpul, atitudinea faţa de muncă şi distracţii, divorţul sirecăsătorirea, reflectă din ce în ce mai mult cultura în care trăim şi nu perceptelebiblice. John Owen, unul dintre cei mai proeminen i teologi pe care i-a cunoscutțvreodată Anglia a scris: „Din tot răul pe care l-am văzut în zilele pelerinajului meu,nu-i nici unul mai cumplit decât dispre ul public fa ă de uimitoarea lucrare aț țEvangheliei în via a celor ce se numesc cre tini”. Adevăra ii cre tini careț ș ț șinfluen ează lumea sunt aceia care nu se lasă influen a i de ea. În noaptea acestei lumiț ț țeste o voce care te strigă: „Samuel” i lumea vrea să- i spună că ea te-a strigat i vreaș ț șsă- i dea de lucru (Eli măcar a fost cinstit; a spus: nu eu te-am chemat).ț

Transferul valorilor şi al priorităţilor de la părinţi la copii este foarte slab

7

(spiritualitatea noastră se vede în cei care vin după noi), deoarece majoritateapărinţilor din bisericile evanghelice au deja un sistem al valorilor acomodat (acordat)după cel al lumii. Poţi foarte uşor aduna o mulţime, dacă ceri foarte puţin de la ea şi îimai şi oferi un ”spectacol” de calitate. Billy Graham spunea că 95% dintre creştinitrăiesc un creştinism înfrânt. În urmă cu câ iva ani am crezut că exagerează...Bisericațsuferă de o viziune înceţoşată şi de pierderea pasiunii. Sunt tot mai mulţi creştininominali care au o relaţie formală cu biserica, dar nu sunt afectaţi în modsemnificativ de Evanghelie, sunt deficitari în cunoaşterea Bibliei, în credinţa si viaţadevotată, neaplicând “crestinismul” lor la viaţa de zi cu zi (ne lăsăm prin i de cortinașde catifea) .

David Wilkerson, autorul căr ii „Crucea i Pumnalul” spunea: „Mă uit astăzi laț șîntrega scenă religioasă i tot ceea ce văd sunt inven ii i lucrări ale oamenilor i aleș ț ș șcărnii, fără putere i nu are nici un impact asupra lumii. Văd mai mult lumea vedindșîn biserică i având impact asupra ei, decât biserica având impact asupra lumii. Vădșmuzica având mai multă importan ă decât Biserica, văd spectacolul mutându-se înțBiserică, obsesia amuzamentului i ura sau indiferen a la mustrare i corectare.ș ț șNimeni nu mai vrea să audă de asta. Ce s-a întâmplat cu suferin a, cu durerea înțBiserică? Ce s-a întâmplat cu suferin a în slujire? E un cuvânt pe care nu-l mai auzi înțaceste vremuri de toleran ă. Suferin a înseamnă durere i epuizare, amărăciune, oț ț șadâncă durere interioară din cauza felului în care e ti tu sau cei din jurul tău. Să sim iș țsuferin a din inima lui Dumnezeu. Adevărata pasiune este născută din suferin ă.”ț ț

Undeva în călătoria ei, biserica şi-a pierdut sensul scopului său. Ori de câte oriceva fals are succes, înseamnă că ceva adevărat a falimentat. Influenţa ascunsă aculturii moderne numită secularism susţine că singurele criterii pentru a determinaceea ce este real sunt cele cinci simţuri. Această filozofie neagă importanţa luiDumnezeu şi valorile spirituale. Miezul filozofiei seculare este umanismul, un modde a gândi centrat în jurul omului şi nu în jurul lui Dumnezeu. ”Traieşte pentru acumşi aici” - este o filozofie de viaţă. O altă dimensiune a secularismului estematerialismul, o filozofie de viaţă bazată pe beneficii materiale. Întrebarea este cu cene alegem de aici? Sau ce câştig la afacerea asta?

Globalizarea este deasemenea un fenomen care afectează societateapostmodernă, prin presiunea pe care o exercită punând accent pe aspectul economic,financiar, conformism, modă, muzică...promovând secularizarea i materialismul.șGlobalizarea este un tăvălug care î i propune să omogenizeze, să uniformizezeșpracticile i valorile na iunilor, identitatea na ională dispare, comunitatea globalăș ț țfiind accentuată în detrimentul identită ii individuale, având la bază o motiva ieț țeconomică: dorin a de câ tig, cre terea nivelului de via ă, bunăstarea. Globalizarea nuț ș ș țeste o mi care gândită, este haotică i afectează într-un mod negativ credin a.ș ș țGlobalizarea promovată de media, televiziune, coală... exercită o presiune evidentășasupra societă ii, să creadă că cre tinismul este irelevant, este ira ional. Bătălia esteț ș țpentru credin ă: să nu existe religie (spiritualitate) adevărată, bisericile să se goleascăți adevărata spiritualitate să fie înlocuită cu una falsă, cultura dă tot concursulș

necredin ei. Guvernele ar trebui să salute integritatea i moralitatea cre tinilor iț ș ș șvalorile cre tine, ori ele sunt ostile. Dacă e ti cre tin parcă e ti un obstacol în caleaș ș ș șglobalizării. Dar nu trebuie să ne pierdem nădejdea când Dumnezeu este de partea

8

noastră. Globalizarea nu este un fenomen nou. Toate marile imperii prin cultura lor,au promovat acest fenomen al globalizării. Nu trebuie să uităm însă că lumea nu va fi niciodată atrasă de farmecul i deșstrălucirea bisericii, ci de neprihănirea acesteia. O biserică ce face compromisuri întoate planurile vie ii, de dragul succesului, este o biserică ce amăge te lumea. Cauzaț șdeclinului actual al bisericii constă în normele vie ii pe care le-a adoptat i predicatț șbiserica, a redus Evanghelia la o solu ie simplă pentru problemele vie ii. S-a trecut cuț țvederea pocăin a în goana după converti i! Ne mul umim cu aparen ele în loculț ț ț țesen ei fiind lipsi i de profunzime (cre tinismul-un ocean adânc de-o palmă!). Prof.ț ț șHerb Hodges spunea ca cea mai mare tragedie a cre tinismului modern este că nimenișnu mai vrea să ne persecute (nimeni nu ne mai bagă în seamă). Acela i profesorșspunea că „O Evanghelie care nu are puterea să ridice opozi ie, nu are putere sățmântuiască păcăto i.” Lumea este prietenă cu biserica. Biserica nu va fi niciodatășpopulară, pentru că merge împotriva curentului lumii.

Un alt aspect este acela al diferen ei dintre genera ii. ț ț Prima genera iețeste de obicei genera ia care se luptă să descopere i să stabilească adevărul,ț șeste genera ia de sacrificiu care trasează calea, principiile. Această genera ie poartăț țbătăliile spirituale, plăte te pre ul victoriei i se bucură de ceea ce lucreazăș ț șDumnezeu. A doua genera ieț a bisericii încearcă (se luptă) săpăstreze adevărul i să-l facă cunoscut (proclame) celor care vin după ei. Aceastășgenera ie nu cunoa te sacrificiul primei genera ii, este adevărat că nici bucuriile,ț ș țdar ”mo tene te” valori de la genera ia de dinainte, valori pe care le respectă iș ș ț șaproape crede în ele. A treia genera ieț aunei biserici n-a luat parte la lupta primelor două genera ii i cunoa te pu in dinț ș ș țtrăirea, via a i bucuriile acestora. Această genera ie este caracterizată de indiferen ă,ț ș ț țeste greu de mul umit, pierde prea mult timp cu lucruri neserioase i este mai pu inț ș țpreocupată de cauza lui Dumnezeu. Indiferen a are un copil numit critică. Este u orț șca cineva să ajungă la punctul în care să ia totul ca ceva de la sine în eles i săț șînceapă să critice orice imperfec iuni pe care le găse te.ț ș

Ceea ce are nevoie această genera ie – ca oricare dealtfel – este o pocăin ăț țautentică, bazată pe o rela ie reală i personală cu Domnul (Andrea - Psalmul 93).ț șEste nevoie de o experien ă personală nu doar de amintirea experien elor genera iilorț ț țapuse. Găsim în via a lui Iacov această situa ie. El vorbe te despre credin a buniculuiț ț ș țsău Avram (prima genera ie), a tatălui său Isac (genera ia a doua) i când este vorbaț ț șde el (genera ia a treia), nu are nimic de spus (Genesa 31:42). De aceea el are parte dețo întâlnire personală cu Dumnezeu (Genesa 32:24-32). Distan a dintre noi i putereț șeste de un caracter („Cum î i este numele ?” - Gen.32:27), nu de o stăruin ă, nu de 20ț țde ani...Fiecare genera ie trebuie să experimenteze o întâlnire cu Domnul i oț șîntoarcere autentică la El. Când l-am întrebat pe unul dintre profesorii de la EuropeanTeological Seminary, dr. Carl Simpson, care crede el că este solu ia pentruțmaterialismul i secularismul care slăbesc biserica, a răspuns scurt: persecu ia.ș ț

Bisericile fără viaţă sunt cunoscute mai mult pentru ceea ce dezaprobă decâtpentru ceea ce sprijină. Ele accentuează “să nu” şi scot în evidenţă doar interdicţiilecreştinismului şi nu iau în seamă harul, speranţa şi posibilitaţile care sunt în Cristos.

9

Aceste biserici nu ac ionează ci mai mult reac ionează la ceea ce se întâmplă în jurulț țlor. Pe de altă parte fariseii zilelor noastre, sunt duri (aspri) cu al ii i din cale afară deț șblânzi cu ei în i i, uitând că oamenii spirituali se poartă blând cu al ii i aspru cu eiș ș ț șîn i i.ș ș!!! Tot ce tii esen ial ai grije să tii de la Domnul !!!ș ț ș

Nu vreau prin aceste „cli ee” să măresc durerea nimănui (pentru cei care o maișsimpt) dar pentru un tratament eficient este nevoie de un diagnostic corect, trebuieidentificate toate simptomele chiar dacă nu este plăcut să faci acest lucru. Dacăaruncăm termometrul nu rezolvăm febra. Întrebarea este cum poate biserica săsupravieţuiască si să prospere într-un astfel de context? Dumnezeu cheamă bisericaînapoi la adevărata ei natură duhovnicească - proclamarea domniei lui Isus peste toatedomeniile vieţii. Pentru aceasta bisericile trebuie să ia modelul Bisericii NouluiTestament şi să înveţe din principiile găsite în Faptele Apostolilor şi în epistolelecătre bisericile Noului Testament.Ceea ce vom observa este o Biserică orientată spre slujire cu Domnul Isus Hristos încentru, Cuvântul lui Dumnezeu ca temelie şi Duhul Sfânt umplând biserica. FărăCalvar nu există Cincizecime. Fară zdrobire nu există putere. Trezirea ne ocole teșpentru că vrem să părem sănăto i i perfec i spiritual, în timp ce Domnul ne dore teș ș ț șîn prezen a Sa cu inima zdrobită. O biserică sănătoasă se va concentra pe oameni nuțpe clădiri (identificarea bisericii cu clădirile), pe funcţie (scop) nu pe formă, pespiritualitate şi nu pe succes. Succesul lucrării (bisericii) nu depinde atât de ceea ce seîntâmplă duminica (la amvon) cât de ceea ce se întâmplă de luni până sâmbătă (peteren). Ceea ce se întâmplă înafara amvonului determină succesul sau e ecul.șCele mai multe institu ii sunt interesate doar de ceea ce pot ob ine de la tine, darț țBiserica vrea să dea. Mul i vor să profite de tine, dar Biserica este locul unde po iț țveni i auzi adevarul, i nevoile tale să fie satisfăcute. Lumea s-a schimbat dupăș șRusalii, din cauza influen ei Bisericii în acea lume. i ar trebui să fie la fel astăzi.ț ȘNoi suntem în fa a unei hăr i i învă ăm traseul, dar noi nu facem traseul real; dacăț ț ș țvrem să-l facem vom plăti pre ul i vom culege beneficiile.ț șMulte biserici se zbat să existe fără nici un obiectiv clar definit. Bisericile suntfrustrate i dezamăgite nu pentru că nu au activită i ci pentru că nu au siguran a căș ț țceea ce fac este ceea ce ar trebui să facă, că asta a teaptă Dumnezeu de la ele. Fra iiș ța teaptă de multă vreme ca Dumnezeu să lucreze a a cum a promis, dar trec cuș șvederea principiul Scripturii potrivit căruia Dumnezeu lucrează împreună cu ceicredincio i (Fapte 2:46-47, 5:42). De aceea vom încerca să studiem câteva scopurișpe care le are Biserica lui Dumnezeu oriunde s-ar găsi aceasta. Dar înainte ca cinevasă facă ceva trebuie să fie ceva, înainte ca cineva să facă parte din Biserică trebuie săse nască, de aceea am vrea să începem cu na terea din nou.șBiserica va fi transformată pe măsură ce fiecare membru al trupului se schimbă.Schimbarea începe cu na terea, na terea din nou.ș ș

NA TEREA DIN NOUȘCUM SĂ DEVIN UN ADEVĂRAT CRE TIN ?Ș

!!! Mul i încearcă să trăiască ca i cre tini fără să fi devenit vreodată cre tini.ț ș ș ș10

Ideea de a fi “cre tin prin na tere” este complet străină de Biblie. Începutulș șvie ii cre tine de credin ă nu poate avea loc la na tere, atunci când un copil se na teț ș ț ș șîntr-o familie cre tină. Biblia arată foarte clar ca a fi crestin este o problema deșalegere personala. Nimeni nu poate sa decida în locul altuia. Cre tinismul este oșrela ie personală cu Isus Hristos: “ț Dacă voie te cineva să vină după Mine, să seșlepede de sine, să- i ia crucea în fiecare zi i să Mă urmeze” Luca 9:23ș ș

NECESITATEA NA TERII DIN NOUȘ

Cum să intri într-o rela ie de via ăț ț cu Dumnezeu???

Via a cre tină presupune un început pe care Mântuitorul îl nume te na terea din nou -ț ș ș ș(Ioan 3). Nu există cre tin ne-născut din nou (neregenerat), a a după cum un omș șnăscut din nou necre tin este o contradic ie de termeni. Regenerarea este termenulș țteologic folosit pentru a descrie na terea din nou. Ea se referă la o nouă generare, oșnouă geneză, un nou început. Este mai mult decât „a o lua de la început”; marcheazăînceputul unei vie i noi într-o persoană schimbată în mod radical.ț

Pavel prezintă convertirea sa ca un fapt nu ca un sentiment. Experien a lui Pavel sețbazează pe fapte verificabile, lucruri pe care al ii le pot atesta.ț

TREBUIE să existe un nou început…un început de via ă nouăț . Via a nouă începe cuțo NA TERE – NA TEREA DIN NOU.Ș ȘNasterea – cea mai mare minune – conditia de a intra in lume.

Prin nastere fizică, primim viata fizică, intram si traim in lumea fizică.Prin nastere spirituală, primim viata spirituală, intram si traim in lumea spirituală.

Conditia pentru a intra în lumea lui Dumnezeu, în Împără ia lui Dumnezeu, înțfamilia lui Dumnezeu, pentru a deveni un cre tin autentic ș => na terea din nou (Ioanș1:12-13; 3:3,5). Na terea din nou este lucrarea Duhului Sfânt în cei care sunt mor iș țdin punct de vedere spiritual. Oamenii născu i din nou sunt crea ii noi (2 Cor. 5ț ț :17).Nu exista om care trăie te i să poată spune că nu s-a născut, deoarece via a peș ș țpământ începe cu na terea.Te-ai născut natural, fizic, biologic ca să începi aceastășvia ă; trebuie să te na ti din Duh (spiritual) ca să începi o altă via ă. Na terea din nouț ș ț șeste punctul de plecare al vie ii spirituale. Este un act suveran i instantaneu chiarț șdacă o con tientizare a convertirii poate fi progresivă.ș

Prima nastere da startul unei vieti care se va sfarsi in moarte.

A doua nastere care constituie momentul de intrare in adevarata familie a luiDumnezeu, da startul unei vieti numita viata vesnica, eterna (Ioan 17:3, Ioan3:15,16 ; 3:36, 6 :47) . Isus a spus: “…oricine traieste, si crede in Mine, nu va muriniciodata.” (Ioan 11:26)

Problema, marea problema care exista este ca ne-am născut păcăto iș (în modgre it), într-un trup care are o natură păcătoasă (Psalmul 51:5), dorin e păcătoase,ș țînclina ie spre păcat (omul - o fabrica de pacate), o fire pamanteasca, pacatoasa, carețne descalifica pentru relatia cu Dumnezeu, pentru lumea lui Dumnezeu si pentruvesnicia lui Dumnezeu si nu doar ca ne descalifica dar atrage condamnarea sipedeapsa lui Dumnezeu asupra noastra (Romani 6:23a). Prin pacatuirea si caderea

11

lui, Adam a introdus păcatul (ca principiu sau putere activa) în via a neamuluițomenesc.

Pentru ca este nascut cu o natura umana pacatoasa, omul poate actiona numaipotrivit acelei naturi. Chiar daca cineva nu ar savarsi nici un pacat in viata lui, faptulca s-a nascut in pacat (Psalmul 51:5) este sufficient ca sa fie condamnat (estepurtator de pacat), de aceea fiecare om în mod personal trebuie să se nască din nou.

A adar, problema omului nu stă în circumstan ele sale, ci în natura sa.ș țPăcatul nu este o boală de piele, ci una a inimii. Domnul Isus îi spune lui Nicodim:„Ce este născut din carne este carne…” – Ioan 3:6, adică specia na te specie, via aș țfizică reproduce via a fizică, natura umană decăzută nu poate reproduce altceva.țCopiii născu i din părin i sunt născu i în păcat, fiind total neputincio i de a se mântuiț ț ț șpe ei în i i.ș ș

Schimbarea n-ar avea loc nici daca prin absurd un om s-ar putea întoarce iarasiîn pântecele mamei sale i să se nasca a doua oara (Ioan 3:4) cum credea Nicodim,șdeoarece in felul acesta problema nu este rezolvata, natura pacatoasa care îlcondamnă ramâne în om i chiar să se nasca de 1.000 de ori omul este tot carne.ș

Asadar “ce este nascut din carne este carne” asa cum afirma Mantuitorul, dar Elcontinuă spunând: “ si ce este nascut din Duh, este duh” Ioan 3:6.Ce este nascut din Duh are via ă spirituală.ț Nasterea din nou este un imperativ. Isus îndiscutia cu Nicodim îi spune acestuia: > Nu te mira ca ti-am zis: ” Trebuie sa vanasteti din nou…” Ioan 3:7. Trebuie sa existe un nou început, o nouă sursă, un nouizvor al vie ii, o nouă na tere diferită de cea fizică.ț ș

>>> NU SE POATE FARĂ UN NOU ÎNCEPUT!!!

Problema noastră este una de na tere i solutia este tot o na tere, o altăș ș șna tere, o nouă na tere, una spirituală, cerească, de sus, din Dumnezeu.ș șNu-i vorba de cuvinte frumoase, obiceiuri pioase, forme exterioare, ritualuri, traditiimenite sa ridice standardele morale, sentimente religioase…nu-i suficient sa fii cevamai bun, sa fii un adept al învataturii lui Isus, nu-i vorba de un asentiment mintal,ra ional…ci vorbim despre o nouă facere, regenerare, o nouă crea ie, o nouă faptură,ț țo nouă zidire, o nouă via ă, un om nou.ț

Nu trebuie trecut cu vederea faptul ca Domnul Isus porunceste nasterea din noupentru prima data unui om religios, unui om care se pare ca avea o parere buna despreel insusi si, in acelasi timp, unui om despre care si altii aveau o parere buna.

Nicodim era un frunta al iudeilor, din cea mai îngustă partidă, cea a fariseilor (Ioanș3:1). De asemenea el era membru al Sinedriului, deci era unul din conducatorii luiIsrael. Nicodim se bucura, în popor, de reputa ia de învă ător (Ioan 3:10), era unul dinț țînvă ătorii de frunte, care i-a dedicat via a studiind i învă ând religia. ț ș ț ș ț S-ar părea căîndepline te toate condi iile, că se califică pentru un loc în Împără ia lui Dumnezeu.ș ț ț

Unui om cu astfel de calitati Domnul Isus îi arata că nu este suficient să ai o religie,nici macar sa cunosti foarte bine Sfanta Scriptura sau sa mergi frecvent la biserica, ci,daca vrei Imparatia lui Dumnezeu, trebuie sa experimentezi nasterea din nou.

12

CE ESTE NA TEREA DIN NOUȘ ?

Na terea din nou este o experien ă personală (Ioan 3:3), caracterizatăș țprintr-o schimbare totală - începută în interiorul fiin ei umane - (2 Corinteniț5:17; Galat. 6:15; Romani 12:2; Ezechiel 36:26-27), fiind făcu i părta i firiiț șdumnezeie ti (2 Petru 1:4), lucrare realizată de Dumnezeu prin Cuvântul Său iș șprin Duhul Sfânt (Ioan 3:5; 1 Petru 1:23; Iacov 1:18; Tit 3:5 ; 1 Cor. 4 :15;Efes. 5:25-26), atunci când un om îl prime te prin credin ă pe Isus Hristos caș țMântuitor (Salvator) i Domn (Ioan 1:12), putînd intra astfel în Împără ia luiș țDumnezeu (Ioan 3:5).

=> Na terea din nou înseamnă primirea vie ii dumnezeie ti (îndumnezeire) i intrareaș ț ș șîntr-o rela ie nouă cu Dumnezeu: ț rela ia Tată – fiu ț (Ioan 1:12).

Naşterea din nou, fiind o a doua naştere, este un act al lui Dumnezeu prin care viaţaveşnică este atribuită persoanei credincioase (2 Corinteni 5:17; Tit 3:5; 1 Petru 1:3; 1Ioan 2:29; 3:9; 4:7; 5:1-4, 18).

=> Na terea din nou ș înseamnă deasemenea intrarea în Familia (Trupul) lui Hristos:BISERICA - 1Corinteni 12:13 – „Noi to i, în adevăr, am fost boteza i de un singurț țDuh, ca să alcătuim un singur trup…”

Aceasta transformare spirituala (nasterea din nou) care are loc la convertire îl asazăpe credincios “în Christos” unindu-l cu al i credincio i (în Trupul lui Christos).ț ș

=> Nasterea din nou inseamna totodata primirea lui Isus Hristos in inima (Ioan 1:12),de fapt Apostolul Pavel spune ca Dumnezeu ne-a adus la viata impreuna cu Hristos(Efeseni 2:5). Interesanta este taina întrupării Fiului lui Dumnezeu pe care o descrieîngerul Gavril când stă de vorbă cu fecioara Maria: „Duhul Sfânt se va pogorî pestetine i puterea Celui Preaînalt te va umbri…” ș (Luca 1:35)

=> Nasterea din nou este înfă i ată prin participarea noastra la firea lui Dumnezeu,ț șfiind partasi chiar ai firii (naturii) divine. În noua na tere, Dumnezeu ne transmiteșpropria sa fire, în eleaptă i sfântă, care se gânde te la El (Col.3ț ș ș :10), simte ca El,voie te ce vrea El (1 Ioan 3:14; 4:7,8). Acest aspect descris de Apostolul Petru ș (2Petru 1:4) ne ajuta sa intelegem cum ne putem conforma lui Dumnezeu si sfintenieiLui (1Corinteni 6:19; Efeseni 4:24).

Această „altoire” a naturii divine în fiin a noastră ne ajută să rodim în accordțcu natura divină, spirituală, implementată în noi (Galateni 5:22-23). Fireapamanteasca (pacatoasa) nu se poate comporta spiritual, ci va produce roade numai înasemanarea ei (Galateni 5:19-21). Nasterea din nou însă controlează caracterul vie iițviitoare.

Firea pamanteasca i firea dumnezeiască sunt într-un permanent conflict (Galateniș5:17) de aceea avem nevoie de calauzirea Duhului Sfant (Galateni 5:16), si saveghem ca nu cumva să dea lăstari firea veche, pământească, aducând întinare(pângărire) sfin eniei din via a noastră (Evrei 12:14-15).ț ț

Asadar, prin nasterea fizică, biologică, pământească, ne-am făcut părta i firiișpământe ti (Ioan 3:6), dar prin na tere din nou, din Dumnezeu, ne facem părta i firiiș ș ș

13

dumnezeie ti (2 Petru 1:4).ș

=> Prin nasterea din nou se realizeaza trecerea din starea de moarte spirituală(despăr ire de Dumnezeu) – Efeseni 2:1 – la via ă spirituală (părtă ie cu Dumnezeu) >ț ț șColoseni 2:13. Cine s-a născut o dată va muri de două ori, cine s-a născut dedouă ori moare o singură dată.

CUM SE REALIZEAZĂ NA TEREA DIN NOUȘ

Care sunt factorii sau instrumentele prin care se realizează opera na terii din nou?ș

A a cum am văzut deja, noi devenim copii ai lui Dumnezeu prin credin a înș țDomnul Isus Hristos i primindu-l pe El ca Mântuitor (Ioan 1:12; Galat. 3:26). Acestșadevăr este ilustrat de Domnul Isus în Ioan 3:14-15, ca răspuns la întrebarea pusă deNicodim: „Cum se poate face a a ceva?”. A a cum israeli ii în agonia mor ii, otrăvi iș ș ț ț țde veninul erpilor înfoca i, erau salva i printr-o privire la arpele de aramă înăl at înș ț ț ș țpustiu, privire a credin ei, aducătoare de via ă; tot a a, oamenii otrăvi i de păcat,ț ț ș țsorti i pieirii, sunt salva i privind la Hristos care „într-o fire asemănătoare cu aț țpăcatului” (Rom. 8:3), a fost înăl at pe cruce, i în urma acestei priviri prin credin ă,ț ș țsunt însufle i i de o nouă via ă.ț ț ț

După ce am văzut importan a credin ei pentru lucrarea na terii din nou, săț ț șurmărim acum factorii care contribuie la na terea din nou.ș

1. Na terea din nou se realizează prin ac iunea purificatoare, însufle itoare iș ț ț șcreatoare a Duhului Sfânt (Ioan 3:5-6; Tit 3:4-5). A a cum am observat dinșmaterialul prezentat i cum vom vedea i la capitolul „Necesitatea na terii din nou”,ș ș șDuhul Sfânt este cel care transmite via ă unor oameni mor i în gre elile i păcatele lorț ț ș ș(Efes.2:1,5). Duhul Sfânt realizează lucrarea tainică de înoire (2 Cor. 5:17).Profetul Ezechiel vorbe te despre promisiunea lui Dumnezeu, aceea a unei inimi noiși a unui duh nou (Ezechiel 36:26,27). Cât de mărea ă este această experien ă aș ț ț

na terii din nou, ce har minunat i neîn eles, ca Dumnezeul Prea Înalt să coboare laș ș țcei mai de jos i strica i păcăto i, mor i în păcatele lor, să-i ridice, să-i cure e i săș ț ș ț ț șpună via a Lui în ei. Ce lucru plin de slavă!ț

2. Cuvântul lui Dumnezeu este instrumentul folosit de Duhul Sfânt pentruopera na terii din nou (Iacov 1:18; 1Petru 1:23,25). În textul de referin ă din Ioan 3:5,ș ț„apa” poate simboliza „Cuvântul”. N-ar trebui să interpretăm acest verset ca fiindvorba despre botezul în apă ca echivalent al na terii din nou. Textele din NoulșTestament care vorbesc despre na terea din nou, lasă să se în eleagă că este vorbaș țdespre Apa Cuvântului (Efes. 5:25-26). Desigur că cineva ar putea să se întrebe de ceIsus n-a spus direct: „Dacă nu se na te cineva din Cuvânt i din Duhul...” Dacăș șprivim cu aten ie capitolul 3 din Evanghelia lui Ioan, vom observa că intreg pasajulțeste simbolic. Chiar i cuvântul tradus prin „Duhul” este figurativ sau simbolic.șLiteral el vrea să spună: vânt, nearticulat. Domnul Isus vorbe te în context despreș„vântul care suflă încotro vrea”, i nu-l vezi dar îi vezi ac iunea. Vântul simbolizeazăș țpe Duhul Sfânt cel dătător de via ă (vezi i Ezechiel 37:9), iar apa simbolizeazăț șelementul purificator, adică Cuvântul lui Dumnezeu. Duhul Sfânt lucrează prinCuvânt i a a cum spune i Ap. Pavel, Cuvântul este sabia Duhului (Efes. 6:17).ș ș ș

14

A adar factorii care contribuie la na terea din nou sunt Duhul Sfânt i Cuvântulș ș șlui Dumnezeu. Ace ti factori sunt de natură, de origine divină, spirituală. Poate că arșmai trebui adăugat aici i factorul uman folosit de Dumnezeu în această lucrareșsupranaturală, i anume:ș

3. Slujitorii lui Dumnezeu care predică Evanghelia sunt folosi i de DuhulțSfânt la na terea din nou a celor care cred in Domnul Isus. Apostolul Pavel scrie înșepistola scrisă fra ilor din Corint: ț „Chiar dacă a i avea zece mii de învă ători înț țHristos, totu i n-ave i mai mul i părin i; pentru că ș ț ț ț eu v-am născut în Hristos Isus,prin Evanghelie.” - 1 Corinteni 4:15

Un părinte este mai mult decât un sfătuitor. Părintele simte ceva pentru copilulsău care este parte din el. Dacă vine copilul de la coală i n-a în eles lec ia părinteleș ș ț țva face tot ce poate pentru copil ca să-l scoată la liman. Când Solomon a vrut săîmpartă copilul între cele două presupuse mame, i să-l taie în două, adevărata mamășa renun at la preten ia ei, nu pentru că nu i-a iubit copilul ci pentru că a refuzat ca săț ț șfie tăiat în două; sim ea ceva pentru el. Nu- i este indiferent ce se întâmplă cu copilulț țatunci când ai plătit un pre ; când ai investit în el…î i pasă.ț ț

CE NU ESTE NA TEREA DIN NOUȘ

Potrivit cuvintelor Mantuitorului consemnate in Ioan 1:13 na terea din nouș nu este:

din sange – Nu este din descendenta umana. Faptul că tatăl meu a fost credincios numă face i pe mine unul. Dumnezeu are mul i fii dar nu are nepo i. Mântuirea nu seș ț țtransmite de la părin i la copii prin circuitul sanguin. Nimeni nu devine cre tin doarț șpentru că părin ii lui sunt cre tini, nu-i ceva care se mo tene te.ț ș ș ș

din voia firii – Nu este prin hotărâre proprie, ambi ie umană. Un om nu are puterea,țîn propria sa fire să producă na terea din nou. Chiar când ș firea se îmbracă cu cel maibun comportament, este de condamnat. De i pentru a fi mântuit omul trebuie sășdorească acest lucru, voin aț omului nu este suficientă pentru a-l mântui. Efortulomenesc nu ajută. Nu se poate deveni cre tin străduindu-ne să trăim ca un cre tin.ș ș

din voia vreunui om – Nu este prin medierea cuiva. Nici un om nu-l poate mântuipe un alt om. Un predicator poate dori foarte mult ca cineva să se nască din nou, darnu are puterea de a produce această na tere miraculoasă.ș

Na terea din nouș nu înseamnă botez în apă, botezul urmează după na terea din noușdar nu cauzează na terea din nou. Botezul în apă este o confirmare, o autentificare,șvalidare a na terii din nou (1Petru 3:2; Marcu 16:16). Na terea din nou nu esteș șbotezul, deoarece unii au fost boteza i fără să fi fost însă i născu i din nou (Fapteț ș ț8:18-25). Acela i gând reiese din 1 Cor. 4ș :15, unde Pavel spune sfin ilor din Corintțcă el i-a născut din nou. Dacă botezul era na terea din nou, atunci Pavel ar fi spus cășde fapt el i-a botezat, fapt contrazis de Pavel în 1 Cor. 1 :14, 17, unde afirmă că n-abotezat pe niciunul din ei, afară de Crisp i Gaiu. De aici rezultă că botezul iș șna terea din nou sunt două lucruri cu totul diferite, două lucrări distincte.ș

Milioane de cre tini au fost învă a i că botezul în apă îi na te din nou. Născut din apăș ț ț șnu înseamnă na tere din nou prin botez (vezi i Ezechiel 36:24-28)ș ș

Na terea din nou ș nu este botez cu Duhul Sfânt.

15

Na terea din nou trebuie să preceadă atât botezul cu Duhul Sfânt cât i botezul în apă.ș șDacă nu a avut loc na terea, candidatul nu are ce marturisi în apa botezului pentru cășel nu există. Deasemenea daca cineva nu s-a născut din nou în familia lui Dumnezeu,nu poate primi “darul Sfântului Duh” (Fapte 2:38), deoarece Tatăl dă daruri copiilorSăi care s-au născut în familia lui, nu lumii (Ioan 14:17). Darul lui Dumnezeu pentrulume este mântuirea (via a ve nică) prin credin a în Isus Hristos (Ioan 3:16; 5:24),ț ș țdarul lui Dumnezeu pentru cei mântui i (născu i din nou) este “darul Sfântului Duh”ț ț(Fapte 2:38).

Na terea din nou ș nu înseamnă a fi religios. Nicodim căruia Domnul Isus îi spune cătrebuie să se nască din nou, era un om foarte religios. Fariseii credeau în existen ațunui singur i adevărat Dumnezeu i în adevărul Legii revelate în Vechiul Testament.ș șEi credeau că fiecare om este responsabil, din punct de vedere moral, în fa a luițDumnezeu i de aceea insistau asupra respectării stricte a sute de legi i tradi ii (613)ș ș țcare erau menite să ridice standardele morale ale omului. Probabil aceste calită i l-arțfi îndreptă it pe Nicodim să se considere deja intrat în rândurile membrilor Împără ieiț țlui Dumnezeu. Problema fariseilor, însa, era că imprimau religiei un carecter exterior,ei fiind exponen ii celor care urmăreau o formă de religiozitate, fără esen ă. Nicodimț țreprezintă o ilustrare a credin ei false. Mintea lui a acceptat într-o oarecare măsurățadevărul despre Isus Hristos, însă inima lui nu a fost regenerată (schimbată). Nupu ini sunt oamenii pe care îi reprezintă Nicodim!!!ț

Na terea din nouș nu este afilierea la o biserică, deoarece Biblia ne spune că unii aupătruns în biserică pe furi (Galateni 2:4).ș

Na terea din nouș nu este participarea la Cina Domnului, deoarece unii au mâncatîn chip nevrednic i i-au atras asupra lor osândaș ș (1 Corinteni 11:29).

Na terea din nouș nu este rugăciunea sau cântarea cuiva, deoarece Isus spune: “Poporul acesta se apropie de Mine cu gura i Mă cinste te cu buzele, dar inima luiș șeste departe de Mine!” (Matei 15:8).

Na terea din nouș nu înseamnă o reformare (ajustare) a vie iiț vechi. Biblia arataca omul, din punctual de vedere a lui Dumnezeu, este pierdut din temelii. Nu-I vorbadespre o zugraveala noua (spoiala), ci despre o cladire noua, o zidire noua pe otemelie noua. Deoarece nimic bun nu locuieste in firea pamanteasca (Romani 7:18),singura solutie este rastignirea ei pe cruce (Galateni 2:20)…

Nasterea din nou nu consta in indeplinirea unor ritualuri.

“ Caci în Hristos Isus nici taierea împrejur, nici netăierea împrejur nu sunt nimic, ci afi o faptură noua.” – Galateni 6:15

Inainte de a invata sa umbli, trebuie sa te fi nascut. La fel, pentru a umbla incele duhovnicesti, trebuie sa aiba loc mai intai nasterea duhovniceasca (spirituala).Forma religioasa, cunostintele religioase nu fac pe cineva copil al Tatalui din cer.Dimpotriva! Isus numeste copii ai diavolului tocmai niste oameni care aveau si formasi cunostinte religioase, darn u erau gata sa puna capat ipocriziei lor religioase (Ioan8:41-44).

16

DE CE TREBUIE SA NE NASTEM DIN NOU ???

(NECESITATEA NA TERII DIN NOU)Ș

Asa cum am anticipat deja, nasterea din nou este unul din marile imperativeale vietii crestine. Domnul Isus nu-l intreaba pe Nicodim: “Ai vrea sa te nasti dinnou?” Marele predicator George Whitefield, când a fost întrebat de o femeie de cepredica intotdeauna „Trebuie să te na ti din nou”, a răspuns: „Doamnă, pentru cașTREBUIE să vă na te i din nou!”ș ț

1. Motivul pentru care trebuie să ne na tem din nou este ca ș ne-am nascut cu onatura pacatoasă, noi to i prima dată ne-am născut gre i i. Când Dumnezeu a hotărâtț ș țsă creeze o rasă de oameni, a spus: “Să facem om după chipul Nostru, dupăasemanarea Noastră” (Genesa 1:26). Dumnezeu a creat o pereche perfecta si aasezat-o intr-un mediu perfect. Dar primii nostri parinti au pacatuit. Deseori noinumim aceasta <<Căderea>>. Mai tarziu cand Biblia vorbeste despre urmasii luiAdam, spune: “Adam a nascut un fiu dupa chipul i asemanarea ș lui” (Genesa5:3).Urmasii lui Adam s-au nascut nu dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, cidupa chipul si asemanarea lui Adam care a pacatuit, ne-am născut cu natura omuluicăzut. Tot ce ne-a dat na terea naturală este „carne”. Apostolul Pavel ne înva ă ceș țrode te carnea sau firea pământească (Galat. 5:19-21). Carnea este în întregime rea iș șcu neputin ă de a fi ameliorată sau schimbată (Ieremia 13:23). Ceea ce este necesarțnu este înbunătă irea sau ameliorarea vechii naturi (cărnii), ci primirea unei naturițnoi.

„Este la fel ca tatăl lui” – spun oamenii de atâtea ori. Sau poate spunem: „Tatălmeu a fost un om mânios, iar acum i eu am temperamentul luiș !” i suntemșcondamna i să repetăm istoria la nesfâr it prin i în acest ciclu al decăderii datorităț ș șnaturii noastre . Vestea bună este că atunci când îl prime ti pe Hristos ca Mântuitor,șEl sparge ciclul. Când e ti „născut din Duhul” prime ti un Tată nou i o natură nouă.ș ș șNu mai trebuie să umbli asemenea tatălui tău pământesc, po i umbla asemeneațTatălui tău ceresc i po i deveni mai mult ca El în fiecare zi. ș ț

Ilustratie: Cu cativa ani in urma un doctor era pe moarte. In profesia lui era un omremarcabil, dar el nu era pregatit sa moara. Un prieten credincios era langa patul lui,incercand sa-i explice calea de mantuire a lui Dumnezeu. El a mentionat si textuldespre nasterea din nou. Dintr-o data medicul s-a ridicat de pe perna. “Tocmai deaceasta am nevoie” a spus el. “Eu trebuie sa ma nasc din nou. Eu am vazutnascandu-se multi copii si un lucru este sigur: un nou-nascut nu are trecut; el arenumai viitor. Cum pot sa ma nasc din nou?”

2. Trebuie sa ne nastem din nou deoarece nu avem viata spirituala, suntem morti, sisub stapanirea celui rau, sau asa cum il numeste Apostolul Pavel, domnul puteriivazduhului (Efeseni 2:1-2). Este interesant acest paradox: mor i i totu i trăia i.ț ș ș țMor i fa ă de ceva (Dumnezeu) i vii fa ă de altceva (păcat). Schimbarea careț ț ș țintervine în via a celui născut din nou este că el devine mort (despăr it) fa ă de păcatț ț ți viu (rela ie) fa ă de Dumnezeu.ș ț ț

Prin nasterea din nou viata vesnica din Insusi Dumnezeu este impartasita

17

credinciosului (Ioan 3:16; 2 Petru 1:4; 1Ioan 5:11), el devine un copil al luiDumnezeu (Ioan 1:12; Romani 8:16-17; Galateni 3:26), o faptura noua (2 Corinteni5:17; Coloseni 3:9-10), si nu se mai conformeaza chipului acestei lumi (Romani12:2).

Lucrarea pe care Dumnezeu o face la nasterea din nou, se poate asemana cu ceea ces-a intamplat la creatie cand Dumnezeu “ i-a suflat (lui Adam) in nari suflare de viatasi omul s-a facut astfel un suflet viu” (Genesa 2:7).

Verbul “ a suflat” (gr. emphusao) din Genesa 2:7, este întâlnit în Ezechiel 37: 9 >>“sulfă peste mor ii ț ace tia ș ca să învieze” << și este folosit deasemenea in Ioan20: 22 cand Isus a suflat peste ei (ucenici) si le-a zis: “ Lua i Duh Sfânt ” cu scopulțde a produce via ă i o faptură (crea ie) nouă, a a cum Dumnezeu a suflat peste omulț ș ț șfizic suflarea vietii si el a devenit o noua creatie.

Aşadar, o persoană are nevoie să fie născută din nou pentru a avea păcatele iertate şipentru a avea o relaţie personală cu Dumnezeu.

3. Nasterea din nou este necesara deoarece «...nu poate carnea i sângele sășmo tenească Împaratia lui Dumnezeu, i ș ș putrezirea nu poate mostenineputrezirea.» 1 Corinteni 15 : 50

1 Petru 1:23 - ne prezinta 2 seminte, 2 nasteri si 2 firi (naturi).

Noi suntem păcăto i prin na tere, alegere i practicăș ș ș . Păcatul este devastator (Isaia59:2; Ieremia 17:9,10). Păcatul a distrus i ruinat această lume i Dumnezeu nu vaș șaccepta păcat în cer. Pentru aceasta este necesară na terea din nou. Dumnezeu trebuieșsă înfaptuiască o minune care să ne transfere din familia lui Adam, în care ne-amnascut biologic, si sa ne trasfere in familia Lui, cu o noua natura care ii place Lui.

Sămân a care putreze te dă na tere la o fire care putrezeste. Sămân a omului aț ș ș țdevenit degradabilă când Adam a păcătuit în Gradina Edenului. Omul stricat nu poateda decât o sămân ăț care putreze te (Psalm.51:5). ș Nu e tiș păcatos pentru căpăcătuie ti: păcătuie ti pentru că e ti păcătos!!!ș ș ș

Sămân a care nu putreze te dă na tere la o fire care nu putreze te. Firea nouă este fărăț ș ș șpăcat, de aceea omul nascut din nou poate să:

- vada Imparatia lui Dumnezeu (Ioan 3:3)

- intre in Imparatia lui Dumnezeu (Ioan 3:5)

- mosteneasca Imparatia lui Dumnezeu (1 Corinteni 15:50)

REZULTATELE (URMĂRILE) NA TERII DIN NOUȘ

Nimeni nu poate ascunde faptul că este născut din nou.Dacă o persoană esteîntradevăr născută din nou, atunci în via a sa, în caracterul său, s-au produsțschimbări radicale. Lucrarea pe care a facut-o Isus in inima persoanei nascute dinnou, îi schimbă până i gusturile, dorin ele, plăcerile, modul de a se comporta cu ceiș țdin jur, speran a pentru viitor…ț

18

1. Un semn distinct, sigur, pentru un nou-nascut spiritual, care are viata dinDumnezeu este acela ca, dupa ce a gustat, va dori (engl. astepta cu nerabdare) sa sehranesca cu laptele curat (pur) al Cuvantului, prin care va creste în mântuire. (1Petru2:2-3)

***O adevărată foame pentru cre terea spiritualăș .Mantuirea nu este doar un eveniment, ci un proces, nasterea fiind doar începutulacestui proces care continua cu cresterea (Galat.4:19).

O îngrijorare serioasa o constituie pierderea foamei, a dorintei pentru Cuvantul viu sivesnic al lui Dumnezeu si o dorinta crescanda fata de valorile trecatoare ale acesteilumi. Lumea pune pe taraba astazi tot felul de surogate alternative cu care liciteazapentru sufletul infometat al crestinului, iar miza este eterna !

Biblia nu te ajuta cu nimic până în clipa când îi prime ti adevărul ei în inimă iș șîi dai voie să- i schimbe viata. Daca în mod regulat deschizi Biblia fara apetit spiritualțsi lectura ei nu te mi că, ceva nu e în regulă. Gandeste-te ce altceva citesti saușurmaresti. Daca iti hranesti mintea cu gunoaie, î i vei pierde dragostea pentruțCuvântul lui Dumnezeu. A avea pofta de mâncare este un semn de sanatate(Psalm.119 :131). Dacă nu flămânze ti roaga-l pe Dumnezeu sa-ti arate de ce.ș Oatitudine corecta a inimii este importanta deoarece atitudinea gresita afecteazaapetitul spiritual.

Fii deschis pentru a experimenta puterea Cuvantului care este duh si viata, siasteapta-te ca Duhul Sfant sa-ti descopere comorile ascunse in aceasta carte Biblia,cea mai veche carte din lume, si totusi mai actuala decat ziarul proaspat iesit de subtipar. Consecintele neglijarii Cuvantului lui Dumnezeu sunt fatale!

2. Cel nascut din nou iubeste într-un mod nou, într-un mod cum n-a mai facut-oniciodata, de dragul lui Hristos

«...Si oricine iubeste, este nascut din Dumnezeu, si cunoaste pe Dumnezeu »1Ioan4 :7. Dragostea, care este un aspect al roadei Duhului Sfânt (Galateni 5 : 22), caracterizează via a ț credinciosului care înainte de a face ceva, este ceva (2Cor.5 :17), altfel, cuvintele Ap. Pavel : ”...dacă ...n-a avea dragoste, ș nu sunt nimic ”din 1Corinteni 13:2 (capitolul dragostei), sunt o realitate tristă. Odată ce ne predămDomnului, i îi permitem să lucreze în vie ile noastre, El va face ca dragostea noastrăș țpentru al ii să crească, ca o roadă a Duhului Sfânt.ț

tefan a arătat dragoste cre tină atunci când s-a rugat pentru cei ce-l omorau cuȘ șpietre: „Doamne nu le inea în seamă păcatul acestaț !” - Fapte 7:60.

Domnul Isus Christos, modelul dragostei supreme, jertfitoare, s-a uitat la cei ce aveaumâinile murdare cu sânge, sângele Său, i s-a rugatș : ” Tată iartă-i că nu tiu ce fac” -ș Luca 23:34

Ioan spune deasemenea : ”Căci dragostea de Dumnezeu stă în păzirea poruncilorLui. i poruncile Lui nu sunt grele” -Ș 1Ioan 5 :3

3. Cel născut din nou va dori o adevărată separare de lume (Romani 12 :2 ; 1Ioan2 :15-16), având pasiune pentru Dumnezeu i lucrurile Lui (Psalmul 42ș :1).

19

« M-am uitat în fa a lui Isusț » spunea cineva « i de atunci sunt nemul umit de totș țce nu seamănă cu El ». De dragul lui Isus credinciosul va fi gata să renun e la lucrurițaparent nevinovate (filme, distrac ii, moda...), sau chiar la lucruri permise (calculator,țcheltuieli justificate, prietenii, concediu, vizite, timp liber...) pentru a fi mai aproapei mai placut Domnului. Acest aspect este legat de o altă consecin ă (urmare) aș ț

na terii din nou i anumeș ș :

4. Cel născut din nou nu mai trăie te în păcatș ! (ură te păcatul)ș

1Ioan 3:9 : « Oricine este nascut din Dumnezeu, nu pacatuieste, pentru ca samantaLui ramane in el; si nu poate pacatui, fiindca este nascut din Dumnezeu ».

Cuvantul « păcătuie teș » (gr. hamartano) din versetul de mai sus,este, în textulgrecesc, un timp infinitiv activ prezent, sugerând o ac iune continuă. Aceastațînseamnă că o persoană născută din nou nu ‘continuă să păcătuiască’, nu ‘ practicăpăcatul’, nu ‘ stăruie te în păcat’ș , nu poate face din păcat un mod de via ăț . Păcatul învia a unui om născut din nou este mai degrabă un accident decât un mod de via ă.ț ț

Lepădarea de via a păcătoasă nu este op ională pentru credincio i, a a cum sus ineauț ț ș ș țînvă ătorii antinomieni din primul secol. Ioan a luptat împotriva în elegerii gre ite aț ț șdoctrinei harului i mântuirii, arătând că nimeni nu poate pretinde că Îl cunoa te peș șDumnezeu, într-o rela ie de mântuire, i în acela i timp, să fie indiferent fa ă deț ș ș țporuncile i voia lui Dumnezeu, nerespectându-le (1 Ioan 2ș : 3-6).

5. Cel născut din nou trăia te în ascultare - păze te poruncile Domnuluiș ș

1Ioan 2:3; 5:3 – cei născu i din nou nu vor doar să cunoască, ei doresc să iț șîmplinească voia lui Dumnezeu.

Nimic nu este prea greu pentru cel născut din nou. Na terea este primul pas, apoișurmează o via ă de ț ascultare. Ioan 14:15: Dacă mă iubi i ve i păzi poruncile mele –ț țnumai atunci când un om îl iube te pe Domnul va putea să păzească poruncile Lui.ș

6. Cel născut din nou va tânji după plinătatea puterii lui Dumnezeu.

Duhul Sfânt este cel care contribuie la na terea din nou, dar lucrarea lui nu seșsfâr e te aici, de aceea cel născut din nou se va supune i se va preda tot mai multș ș școntrolului Duhului Sfânt. Cre tinul va dori să culeagă toate beneficiile mântuirii iș șse va folosi de pozi ia sa de copil al lui Dumnezeu pentru a trăi o via ă din bel ugț ț ș(împlinitoare). Na terea din nou este doar începutul vie ii de cre tin căreia îi urmeazăș ț șexperien a botezului cu Duhul Sfânt i apoi repetate umpleri cu Duhul Sfânt.ț ș

Selwyn Hughes, cunoscut autor cre tin spunea: ” Duhul Sfânt a fost deja la șlucru în via a ta, de când te-ai convertit i până acum. Dar El dore te să umple nu ț ș șnumai o parte, ci toată fiin a ta. To i cre tinii au Duhul Sfânt, dar Duhul Sfânt nu-i areț ț șpe to i cre tinii. Prin asta vreau să spun că fiecare credincios are o anumită experien ăț ș țcu Duhul Sf ânt lucrând în el, dar sunt păr i din personalitate unde Lui nu i s-a permisțaccesul. Roagă-l pe Dumnezeu, chiar acum, să umple fiin a ta cu Duhul Lui, a a încâtț șfiecare domeniu din via a ta să fie sub controlul Lui. Apoi, continuă să păstrezi via a ț țta deschisă fa ă de Duhul, în fiecare zi a a încât să ai o experien ă constantă a ț ș țumplerii i împuternicirii Lui”ș

20

7. Cel născut din nou biruie te lumea (1 Ioan 4:4; 5:4)ș

În bătălia spirituală de fiecare zi, în care este implicat credinciosul, el estebiruitor datorită puterii pe care o are de la Dumnezeu. Cre tinul are de înfruntatșsistemul păcătos de via ă al acestei lumi care îl are în spate pe Satan. Apostolul Ioanțspune: ”Căci tot ce este în lume: pofta firii pământe ti, pofta ochilor i lăudăro iaș ș șvie ii, nu este de la Tatăl, ci din lume ” (1Ioan 2:16). Prima familie în grădina Edențeste confruntată cu aceste aspecte ale ispitirii (Genesa 3:6), la fel ca i Mântuitorul înșpustiu (Matei 4:1-11). Cine iube te lumea i lucrurile lumii nu poate birui lumea.ș ș

i de ce să n-o spunem, de atâtea ori cre tinul moderm de azi, este biruit în loc să fieȘ șbiruitor. El mimează un fel de luptă spirituală duminică diminea a, dar renun ăț țrepede, după masă este din nou civil, sabia lui este de carton, i echipamentul lui careșface impresie, este unul de paradă. Cre tinul care nu este gata să plătească pre ul, n-ș țare nimic de câ tigat, pentru că nu există victorii la pre redus.ș ț- 1 Cor: 10:13 - Dumnezeu este în control! Eşti de partea Biruitorului!

Viitorul este necunoscut pentru noi, dar va veni o zi în care cei ce nu au fost născu i din nou vor dori să nu fi fost născu i deloc. ț țMulţi din zilele noastre care nu sunt departe de Împărăţia lui Dumnezeu vor fi pierduţi pentru că nu au fost gata să se decidă pentru Isus. Tot ce avea Nicodim nu erade ajuns pentru a-i pregăti o întîlnire cu Dumnezeul veşnic. Tu eşti pregătit să te întîlneşti cu Dumnezeu? Întrebare pentru medita ie:ț Ce se întâmplă când în via a unei persoane care pretinde țcă a fost născută din nou, nu se vede schimbare? De multe ori ne confruntăm cu fel de fel de situa ii i nu mai tim ce să mai credem. Ne întrebăm văzând via a unor ț ș ș ț„cre tini”, dacă au fost sau nu născu i din nou. Se poate să asistăm la următoarele ș țsitua ii: țUneori se prea poate ca cineva să fie „aproape” născut din nou, de fapt să nu fie născut. O astfel de persoană se poate să fie mi cată, sensibilizată, dar nici o șschimbare nu s-a produs la nivelul duhului a a cum este nevoie, ci influen a este la ș țnivelul sufletului (emo iilor). Este atinsă coarda sensibilă, sentimentele lucrează i ț șomul crede că este gata să- i implice voin a. Dar schimbarea aceasta nu ine. ș ț țAdevărata schimbare începe din interior, în duhul omului; aici Duhul Sfânt produce via ă, treze te con tiin a i aduce revela ia divină. Domnul Isus î i ia locul în inimă i ț ș ș ț ș ț ș șastfel omul este adus într-o rela ie adevărată cu Dumnezeu: rela ia Tată – fiu. ț ț

O altă situa ie posibilă este când cel născut din nou nu se îngrije te de lucrurile ț șspirituale ci poartă de grijă firii pământe i; embrionul vie ii noi se „usucă” i dă ș ț șlăstari firea veche (Evrei 12:15). Ace ti lăstari cresc repede, dau rod i omul devine ș șun om firesc, lumesc (1 Cor.3:1-3). Mărturia unor astfel de „cre tini” este o ru ine la ș șadresa Domnului Hristos i a Bisericii Sale. Dacă vrem să vedem biserica prosperîndșnu doar supravieţuind trebuie să dezvoltăm un caracter bazat pe scop.

O situa ie deloc lipsită de importan ă din care învă ăm o lec ie mare este ț ț ț țrelatată în cartea Judecători 14:5-7, unde îl găsim pe Samson într-un loc gre it, în vie ș(el era nazireu – Numeri 6:1-6) i se îndreaptă spre un alt loc gre it (la Timna, unde a ș șvăzut o femeie filisteancă) i totu i „Duhul Domnului a venit peste Samson” ș ș(Jud.14:6). Samson a trecut limita, grani a, a depă it hotarul, nu se afla acolo unde ț ș

21

trebuia, i cu toate acestea, Dumnezeu nu-l pedepse te ci lasă Duhul Său peste ș șSamson. Este periculos când ungerea, talentul merge mai departe decât caracterul, când nu mai ai acoperire în trăire pentru succesul tău. Aten ie: când Dumnezeu țfolose te în mod suveran o persoană, nu înseamnă întotdeauna că El validează șcaracterul acelei persoane (Matei 7:21-23)

Copilul mic î i spune ce a desenat după ce a terminat desenul, când mai cre te, înț știmp ce desenează î i spune ce desenează... dar apoi î i spune dinainte ce o săț țdeseneze. Un cre tin trebuie să tie cine este i ce vrea să facă.ș ș ș

Întrebări

1.Care sunt priorităţile şi viziunea bisericii pe care o frecventezi, ce scop declarat arebiserica în care eşti membru?2.Ce crezi că ar trebui să realizeze biserica în interiorul şi înafara ei?3.Ce faci împreună cu biserica tiind că sunte i mâinile i picioarele lui Hristos? (Vi aș ț ș țrode te cât rodesc mlădi ele)ș ț

ÎNCHINAREA

(ÎNĂL ARE)Ț

„ Închinarea este ca dragostea. Putem cheltui mult timp i energie în definirea iș șexplicarea ei, abia după ce am experimentat-o vom ti despre ce-i vorba, dar probabilșnu ca rezultat al explica iilor. La fel ca în dragoste i închinarea este o expresie aț șrela iei, o rela ie în acela i timp i simplă i complexă, de vreme ce are loc întreț ț ș ș șpersoane. În mod evident lucrurile sunt cu mult mai simple i mai complexe cândșavem de a face cu rela ia dintre Creator si creatură.’’ - Robert Schaper (1922-2007),țprof. la Fuller Theological Seminary - „In His Presence”

„…Domnului, Dumnezeului Tău să te închini i numai Lui să îi slujesti” - suntșcuvintele Domnului Isus (Matei 4:10) - (fiecare personană se închină la ceva sau lacineva; unii oameni î i venerează munca, al ii banii, al ii posesiunile, al ii adoră oș ț ț țvedetă, un cântaret sau un star pe care îl numesc „idol”…). Noi am fost crea i să nețînchinăm lui Dumnezeu - este cel mai important adevăr pe care l-a descoperit Mariadin Betania (Luca 10:42), că a ne închina Lui este chiar mai important decât a lucrapentru El. În primul rând închinare i apoi slujire. Părtă ia noastră ș ș cu Domnul trebuiesă fie prioritară lucrării noastre pentru Domnul.

Închinarea înaintea lui Dumnezeu iubitor reprezintă întreaga ra iune a existen eiț țumane (Isaia 43:21). Dumnezeu a creat fiin e inteligente care să fie capabile, dințpunct de vedere spiritual i intelectual, de a-I aduce închinare. De aceea ne-amșnăscut, i de aceea ne-am născut din nou, de aceea a fost o geneză, la început, i deș șaceea este o „regeneză” numită regenerare.

Dacă ne uităm la Adam în grădina Eden vom observa că Dumnezeu l-a creat i l-așa ezat acolo deoarece dorea să aibă părtă ie cu el. Acest adevăr este valabil până înș șziua de azi. Dumnezeu dore te ș să aibă părtă ie cu noi. El îi caută pe cei ce doresc săș

22

petreacă timp cu El, pe cei ce-L iubesc suficient de mult ca să urască păcatul, pe ceice nu-l caută din obliga ie ci din dorin a de a-I sim i prezen a i a avea părtă ie cu El.ț ț ț ț ș ș

Dacă omul nu ar fi căzut, închinarea ar fi fost pentru el cel mai natural lucru dinlume, deoarece Dumnezeu l-a făcut pe om pentru a I se închina Lui. Motivul pentrucarre Isus s-a născut din fecioara Maria, a suferit sub Pilat din Pont, a fost răstignit, amurit i a fost îngropat, motivul pentru care El a învins puterea mor ii i a ie it dinș ț ș șmormânt este acesta: să facă închinători din ni te rebeli…ș

Închinarea este unul din pu inele activită i pe care omul le are în comun cu îngerii !!!!ț ț

Isus nu ne-a răscumpărat ca să ne facă lucrători ci ca să ne facă închinători. Dinînchinarea arzătoare din inima noastră izvoră te i lucrarea noastră.ș ș

●Dumnezeul care nu are nevoie de nimic, totusi dore te închinatoriș !!!

Neemia 8:5-6: „Ezra a deschis cartea înaintea întregului popor, căci stătea mai susdecât tot poporul. Si când a deschis-o, tot poporul s-a sculat.Ezra a binecuvântat pe Domnul, Dumnezeul cel mare, si tot poporul a răspunsridicând mâinile: „Amin! Amin!" i s-au plecat i s-au închinat înaintea Domnului,ș șcu faţa la pământ." Închinarea constituie acele acţiuni şi atitudini prin care se venerează şicinsteşte demnitatea unicului Dumnezeu al cerului şi al pământului.Astfel, închinarea îl are în centru pe Dumnezeu, nu pe om. În închinarea creştină,noi ne apropiem de Dumnezeu cu recunoştinţă din cauza a ceea ce El a făcutpentru noi în Hristos şi prin Duhul Sfânt. Aceasta necesită o ancorare în El acredinţei şi o recunoaştere a faptului că El este Dumnezeul şi Domnul nostru.Cre tinul nu gânde te că Dumnezeu ne va iubi pentru că suntem buni ci că Dumnezeuș șne va face buni pentru că ne iube te.șNoi îi apar inem lui Dumnezeu; noi nu împărtă im timpul i talentele noastre cu El,ț ș șdar El le împărtă e te cu noi. ș ș Ironia este că în timp ce Dumnezeu nu are nevoie de noitotu i ne dore te, noi avem disperată nevoie de Dumnezeu i totu i de cele mai multeș ș ș șori nu-L dorim cu adevărat.

În Ev. după Ioan 4:23 Domnul Isus vorbe te despre adevăra ii închinători (care seș țînchină Tatalui - închinarea focalizată pe Dumnezeu) pentru că exista pericolul uneifalse închinări adusă de închinători fal i.șI. Falsa închinare pune accenul pe formă i nu pe con inutș ț , esenta (substantainchinarii). Fariseii se rugau, forma era corectă (recomandată de Dumnezeu) , daratitudinea lor era gre ită.ș Reu ita în închinare nu depinde de corectitudinea ritualuluișci de atitudinea inimii. Nu conteaza dacă sunt cântări vechi sau noi, majore sauminore, nu contează dacă există sau nu amplificare, că avem sau nu videoproiectorsau carte de cântări, dacă e ti bolnav sau sănătos, vesel sau trist... Po i păstra formaș țdar să pierzi inima.

*** vezi jertfa lui Cain - Dumnezeu nu caută în primul rând după închinare ci dupăînchinatori (oameni care I se dăruiesc Lui).

II. Falsa închinare rezumă închinarea la atmosferă (senza ii, emo ii, sim uri),ț ț ț23

sacrificând, de dragul atmosferei, adevărul revelat al lui Dumnezeu.

În dorin a lor după atmosferă (creată de practici, de senza ie, divertisment,ț țmuzică), oamenii au rătăcit de la adevăr—au ob inut căldura atmosferei dar auțpierdut lumina adevărului !!!În Exod 32 :1-6, pe altarul atmosferei a fost sacrificat adevărul—atmosfera ce înso eațînchinarea avea ca scop satisfacerea poporului nu glorificarea lui Dumnezeu,mul umirea poporului nu mul umirea lui Dumnezeu. Oamenii au încetat să-l caute peț țDumnezeu, ei s-au mul umit să caute atmosfera, au căutat o experien a (fie ea chiarț țexperien a închinării) în locul lui Dumnezeu. Niciodată experien a noastră nu trebuieț țpusă deasupra adevărului, ci să-i urmeze adevărului. Trebuie păstrat echilibrul întrespiritual i scriptural. Lec ia din 2 Sam.6 ne spune că entuziasmul trebuie înso it deș ț țreveren ă.ț

*** Când Dumnezeu pleacă, ceea ce rămâne în urmă este distrac ieț !!!

III. Falsa închinare pune accentul pe ac iune i nu pe ascultareț ș , pe activitateareligioasă i nu pe rela ia strânsă cu Dumnezeu. Nu mul imea sacrificiilor (jertfelor),ș ț ța lucrărilor, a proiectelor, a activită ilor, nu tehnica (arta, performan ele) îlț țimpresionează pe Dumnezeu ci important pentru Dumnezeu este devotamentul nostrufa ă de El, pasiunea,ascultarea i timpul pe care îl petrecem cu El.ț ș

Închinarea este suma a ceea ce suntem noi întreaga săptămână, că nu po i să conducițun tir i să cobori toată săptămâna, iar duminica să dai în spate ca să nu te găseascășacolo, ci să fii undeva pe culmi.

Închinarea este raspunsul fata de prezenta reala a lui Dumnezeu,caracterizata prin adorare, veneratie, reverenta, respect, devotament,consacrare, credinciosie, predare...

Închinarea trebuie să fie o explozie de laudă îndreptată spre Dumnezeu.

!!! Entuziasmul din tribunele unei arene sportive de multe ori este mai mare decât celdin băncile bisericilor.

Se poate că nu întotdeauna ne închinăm cu accea i intensitate, ș dar ori de câte orioamenii se pierd pe ei în i i în închinare, vor strigaș ș : ’’ Dumnezeule, Tu e tișDumnezeul meu, pe Tine Te caut’’ (Ps. 61 :1)

Ps.46:10 – Opri i-vă i... după aceea vorbim. Sta i lini ti i (nu fi i ve nicț ș ț ș ț ț șocupa i, îngrijora i) i să ti i că Eu sunt Dumnezeu (vezi Exod 14:13,14; Isaiaț ț ș ș ț30:7,15). Noi nu ne întâlnim la închinare cu cineva pe care l-am votat i ne esteșdator...

!!! Dumnezeu este prezent pretutindeni; marea preocupare a oamenilor însă nu estecum să-L găsească ci cum să se ascundă de El. Închinarea este o atitudine interioară,o stare a min ii i un act sus inut. Ea ț ș ț cunoa te grade diferite de perfec iune iș ț șintensitate.

Închinarea trebuie să izvorască dintr-o atitudine interioară, care va da na tere unuișsentiment de venera ie i umilin ă, care ne smere te i ne încântă în acela i timp.ț ș ț ș ș ș„Dumnezeu a făcut omul mic i universul mare pentru a spune ceva despre Sineș

24

Însu i.” - John Piperș

Astăzi, biserica pare să creadă că scopul ei este de a-i ajuta pe oameni săse simtă mai bine i să fie mai mul umi i de sine. De multe ori ea este privită caș ț țo organiza ie care se concentrează asupra nevoilor omului, în loc de un organismțcare pune accentul pe cunoa terea i glorificarea lui Dumnezeu.ș ș

Evrei 12:28, 29 ”Fiindcă am primit, dar, o împărăţie care nu se poate clătina,să ne arătăm mulţumitori şi să aducem astfel lui Dumnezeu o închinare plăcută, cuevlavie şi cu frică, fiindcă Dumnezeul nostru este „un foc mistuitor”.

Coloseni 2:23 ”… ace tia au, în adevăr, o înfăţişare de înţelepciune, într-ș o închinare voită, o smerenie şi asprime faţă de trup, dar nu sunt de niciun preţ împotriva gâdilăriifirii pământeşti.”

Închinarea nu începe pe o platformă sau într-o întrunire, închinarea începe îninima credinciosului. Astăzi există prea multe Marte i prea pu ine Marii în bisericăș ț(Luca 10:38-42). Suntem a a de ocupa i cu servitul, că nu ne facem timp să edem laș ț șpicioarele lui Isus. Simon, fariseul, a crezut că ospă ul este la masa lui, când de faptțsărbătoarea era la picioarele lui Isus (Luca 7:37,38,48). Dar locul acela nu l-a găsitdecât o femeie păcătoasă care a adus un vas de alabastru cu mir mirositor. A fost unmir pre ios cu siguran ă, mirul cu care femeia păcătoasă a uns picioareleț țMântuitorului, dar lacrimile cu care le-a spălat au fost mult mai pre ioase. Ungereațputea să fie pur i simplu un spectacol în fa a altora, dar Domnul a văzut motivul dinș țspatele lacrimilor.

Este imperios necesar ca „ascultătorii” să dorească să fie ascultători, adică să dorească mai mult decât un loc în bancă, să dorească un loc în prezen a Domnului. țCând eram copil îmi aduc aminte când era câte o nuntă în sat la noi i nunta ii treceauș șpe drum cântând i dedeparte se auzea sunetul instrumentelor muzicale, noi copiii șpriveam de după câte-un gard, printre scânduri i admiram bucuria lor. Eram doar șspectatori…sărbătoarea trecea pe lângă noi. În biserici sunt atâ ia spectatori care sunt țmartori la bucuriile altora, dar ei n-au învă at să se bucure pentru că n-au învă at să ț țse închine. Ei doar au auzit vorbindu-se despre experien e măre e care de fapt le erau ț țdestinate i lor.ș Închinarea adevărată nu-i povară (nu este plicticoasă nici monotonă) este în duh i în adevăr (Ioan 4ș :24). Dacă închinarea te plictiseste, nu esti pregatit pentru cer (nu i-ar plăcea acolo)ț !

Se spune că Biserica a luat na tere într-un serviciu de închinare (Fapteș2)! De fapt se poate spune, fără teama de a gre i, că închinarea este pentru cei careșs-au întors la Domnul, au primit propovăduirea i au fost boteza i (Fapte 2:41-42).ș țÎnchinarea nu are sens pentru cineva care nu-l cunoa te pe Domnul, prin Duhul Sfânt.ș

Despre rolul Duhului Sfânt în închinare A.W.Tozer spune în cartea sa„Închinare i distrac ieș ț ”: „ Realitatea crudă, tragică este că eforturilemultora de a aduce închinare nu Îi sunt plăcute lui Dumnezeu. Fărăcălăuzirea Duhului Sfânt nu poate avea loc o adevărată închinare. Nu te închini lui Dumnezeu aşa cum ar trebui, dacă ţi-ai compartimentat viaţa astfelîncât unele zone ale tale se închină, în timp ce altele, nu. Veghează ca nu cumva săexiste un punct, o oră, un loc sau o zi care să nu fie consacrate şi date lui Dumnezeu.

25

Atunci te vei închina lui Dumnezeu - şi El va primi închinarea ta!Este imposibil să ne închinăm lui Dumnezeu fără ajutorul Duhului Sfânt.

Acţiunea Duhului Sfânt în interiorul nostru este cea care ne face în staresă ne închinăm lui Dumnezeu într-un mod plăcut, prin acea Persoană pecare o numim Isus Cristos şi care este El Însuşi Dumnezeu.

Se poate vedea cât de gol şi de fără sens este serviciul religios dintr-o bisericăobişnuită de astăzi. Toate formele exterioare sunt prezente; singura slăbiciune,prevestitoare de rău, este absenţa puterii Duhului. Forma de evlavie este prezentă, bachiar adeseori această formă este perfecţionată până devine un triumf estetic. Muzicăşi poezie, artă şi oratorie, veşminte speciale şi tonalităti solemne se unesc pentru afermeca mintea închinătorului, dar mult prea des inspiraţia divină nu este prezentă.Puterea de sus nu este cunoscută, nici dorită de pastor sau de enoriaşi.Acest lucru este într-adevăr tragic, şi asta cu atât mai mult cu cât se petrece îndomeniul religiei, unde este vorba de destinul veşnic al oamenilor.

E posibil să ne închinăm lui Dumnezeu cu buzele noastre, dar să nu neînchinăm şi cu vieţile noastre. Însă vreau să accentuez că dacă viaţa ta nu se închinălui Dumnezeu, nici buzele tale nu o fac. Viaţa în totalitate, omul întreg, trebuie să I seînchine lui Dumnezeu. Credinţa, dragostea, ascultarea, loialitatea, comportamentul,viaţa – toate acestea trebuie să se închine lui Dumnezeu. Dacă este în tine ceva carenu se închină lui Dumnezeu, atunci nu există nimic în tine care se închină Lui foartebine. Nu orice închinare este primită de Dumnezeu. În societatea noastră cultivatăeste multă închinare pe care Dumnezeu nu o va primi niciodată.Nu te poţi închina după bunul plac. Acesta este unul dintre şiretlicurile diavolului şi opractică favorită a poeţilor neconvertiţi – în general a oamenilor neconvertiţi – carecunosc atingerea sublimului în mintea lor, dar nu sunt născuţi din nou. Ei spun că nutrebuie decât să ne închinăm lui Dumnezeu, indiferent în ce mod, şi totul va fi bine.Este întru totul posibil să ai experienţe religioase autentice şi să nu fii creştin, să nu fiiconvertit, ci să te afli pe drumul spre iadul cel veşnic. Vă amintiţi că şi Cain a avut oexperienţă religioasă autentică: a vorbit cu Dumnezeu şi Dumnezeu a vorbit cu el.Este posibil a avea experienţe cu Dumnezeu şi totuşi, să nu ai o experienţământuitoare cu Dumnezeu. Este posibil să te închini şi totuşi, să nu te închinibine.Se poate stabili următoarea axiomă: dacă nu ne închinăm, nici nu putem face olucrare eficientă. Duhul Sfânt poate lucra numai prin intermediul unei inimiînchinătoare, şi nu altfel. Noi putem alerga încoace şi încolo, autoamăgindu-ne cuactivitatea noastră religioasă, dar prin aceasta nu facem decât să ne expunem uneideziluzii puternice în ziua cea mare. Nu încape îndoială că accentul în învăţăturacreştină de azi ar trebui să fie pe închinare. Însă e puţin probabil să devenim doarînchinători, neglijând implicaţiile practice ale Evangheliei. Oricine se închină luiDumnezeu în Duh şi în adevăr, nu se poate împotrivi chemării la slujire sfântă.Părtăşia cu Dumnezeu duce direct la ascultare şi fapte bune. Aceasta este ordineadivină şi ea nu poate fi inversată.”(„Închinare şi distracţie” – A.W. Tozer)

*** Samariteanca i închinarea (unde te închini sau cui te închini? Te-ai întâinit cuș

26

Dumnezeu în închinare? Cu ce scimbă închinarea via a ta?)ț

Putem să punem minte i inimă în închinare dar trebuie să implicăm si duhul ( nastereșdin nou). Deasemenea trebuie să cunoa tem Adevărul; Cine este Cel căruia neșînchinăm. (Nu are de-a face cu stilul, gusturile sau preferin ele noastre).ț

Nu vom găsi cu adevărat plăcere în închinare dacă nu am ajuns să-L cunoastem peDumnezeu prin experien a personală, spirituală, a na terii din nou, de sus, prin Duhulț șSfânt. Dumnezeu este atât de mare cât îi permitem noi să fie în inima noastră.

„Voi vă închina i la ce nu cunoa te i...” - ț ș ț este un adevăr trist cu care Domnul Isus oconfruntă pe femeia din Samaria i poate că l-ar putea spune în dreptul multora înșziua de azi. Întrebarea este: „Noi ne închinăm la ce cunoa tem?” ș

Adevărata închinare are loc atunci când în mod spiritual suntem conecta i cuțDumnezeu, focaliza i pe Dumnezeu i apoi ț ș raspundem liber i cu bucurieș la prezen ațlui Dumnezeu. Nu ne închinăm to i la fel, un lucru însă este sigur: ț când Duhul Sfântvine în mijlocul nostru cu ungerea Lui, noi devenim ni te închinători.ș

Închinarea ne duce mai aproape de Dumnezeu, ne descoperă mai mult dinfrumuse ea, gloria i caracterul Său i ne transformă în asemănarea Dumnezeului peț ș șcare îl adorăm. Pascal spunea că Dumnezeu l-a făcut pe om după chipul ișasemănarea Sa, însă omul L-a făcut pe Dumnezeu după chipul i asemănarea lui.ș

Închinarea influen ează fiin a umană determinând valorile si priorită ile acesteia—ț ț țlucrurile dintâi pe primul loc (decide cursul vietii : ce anume vei deveni i dupășchipul cui vei fi modelat- Isaia 6 :1-8 ; Ps 115 :4-8).

Dacă vrem să fim mai mult ca Dumnezeu trebuie să fim mai pu in ca noi.ț*** David Yanghi Cho – închinarea după metoda cortului

Închinarea se face în termenii lui Dumnezeu nu după plăcerea omului...(să scăpămdacă se poate mai ieftin & victorii la pre redus)ț

*** 2 Sam.6 – David dore te un loc al prezen ei lui Dumnezeu pentru el, eraș țflămînd după prezen a lui Dumnezeu, ardea o pasiune în el... dar David se comportățdupă modelul Filistenilor (scopul nu scuză mijloacele). Dorin a, inten ia era bună, darț țmetoda era gre ită. Dumnezeu nu ac ionează după logica noastră ci după Cuvântul,ș țdupă Legile Sale. Un alt adevăr pe care-l învă ăm din această lec ie despre închinareț țeste că entuziasmul trebuie înso it de reveren ă ț ț i experien a nu trebuie să ia loculș țadevărului (să nu contravină adevărului). În entuziasmul lor (v.5), David i ale ii luiș șIsrael (v.1) au înlocuit persoanele consacrate care trebuia să ducă chivotul, cutehnologie (car nou) pe care o cârmuiau ei (v.3). Rezultatul a fost un mort lângăchivotul (prezen a) lui Dumnezeu. Sărbătoarea s-a transformat într-un serviciuțfunebru. Dumnezeu nu are nevoie să-L sus inem ci să-L cinstim.ț

Omul încearcă să vină înaintea lui Dumnezeu în termeni proprii (car nou), fărăpregătire, fără jertfă. Ceea ce este frumos în această relatare este faptul că Israel ișDavid au în eles că trebuie să-L onoreze pe Dumnezeu i să ac ioneze după Cuvântț ș ț(2 Sam. 6:13). David nu a fost îngrijorat să arate ca un rege ci mai degrabă erapreocupat să arate ca un închinător. Cople it de prezen a lui Dumnezeu, David uită deș ț

27

demnitatea lui de rege, i joacă din răsputeri înaintea Domnului, încins cu efodul deșin sub ire (v.14). David avea o pasiune profundă pentru prezen a lui Dumnezeu i nuț ț șinten iona să ofere un spectacol sau să-i satisfacă pe trecători, ac iunile lui nu erauț țpentru plăcerea oamenilor ci pentru plăcerea lui Dumnezeu. David i-a scos inutaș țîmpărătească. În închinare nu este vorba de ceea ce noi putem să facem pentruDumnezeu, nu este vorba de „hainele regale” ci de ceea ce Dumnezeu poate facepentru noi. David se umile te în fa a lui Dumnezeu i nu este preocupat de sine.ș ț șEugene Peterson spunea: „Închinarea este strategia prin care încetăm să mai fimpreocupa i cu noi în ine.” Această atitudine a lui David a fost caracterizată ca oț șnebunie de către Mical, i-a atras dispre ul ei (un om de nimic - v.20). Uneori nu teș țpo i închina dacă nu e ti dispus să ara i ca „un om de nimic”. Din perspectivaț ș țomenească închinarea pare o nebunie: să cân i Cuiva pe care nu po i să-L vezi, i să- iț ț ș țridici mâinile spre Cineva pe care nu-l po i atingeț !

Închinarea implică participarea întregii fiin eț : duh, suflet i trup ( este mai multșdecat o emo ie subiectivă, ridicarea mainilor, etc...) Dumnezeu te vrea în întregime.ț

Dumnezeu nu este interesat de resturi : - de inimă- de timp- de săptămână- de concediu- de via ăț

Întreaga noastră personalitate trebuie să se închine lui Dumnezeu, altfelînchinarea noastra nu este perfecta. Nu înseamnă că nu avem momente când neatârnăm harfele în sălcii i refuzămș ” să cântăm cântările Domnului pe un pământstrăin” (Ps 137 :2,4), dar a a cum spunea i Tozer, dacă în mine este ceva ce nu seș șînchină lui Dumnezeu, atunci nu este nimic în mine care să se închine lui Dumnezeuîn chip desăvâr it.ș

Nu putem sa ne închinăm lui Dumnezeu i să trăim după natura noastră. Natura luișDumnezeu i natura noastră trebuie să fie în armonie una cu alta pentru a puteașac iona în noi puterea numelui lui Dumnezeu. În cazul acesta trebuie îndepărtate,țcură ite elementele rele din natura noastră.ț

Nu putem sa-i aducem lui Dumnezeu o închinare placută dacă fiin a noastră este unțdepozit de lucruri pe care El le dezaprobă (Romani 12 :1). Dumnezeu este mult maiinteresat de caracter decât de talentul cuiva. Când caracterul se termină i talentulșsau darul continuă persoana respectivă patinează pe o ghia ă sub ire i în cele dinț ț șurmă va cădea. Astfel de persoane sunt interesate să rămână în picioare în fa ațoamenilor, chiar i atunci când tiu că ș ș mărturia lor personală nu se ridică laînăl imea ungerii publiceț (vezi 1 Samuel 15:30).

*** Maleahi 1:6-14 – parada animalelor bolnave!

- oamenii i-au mutat groapa de gunoi la Casa Domnuluiș

- Maleahi îi provoacă: ai oferi efului tău a a ceva?ș ș

- cât te costă închinarea? (2 Sam. 24)

28

- închinarea a devenit o povară în loc de o prioritate

*** Cel mai reu it timp pentru închinare este deasupra Londreiș

Trebuie să ne pregătim pe noi în ine pentru închinare, nu-i suficient să pregătimșcântarea, poezia, îndemnurile...(unii nici pe acestea nu le pregatesc ci actioneaza învirtutea inertiei !)

Trebuie să (re)facem conec ia între gura (vorbe) noastră i inimă (Domnul a spusț șdespre poporul său că îl laudă cu gura dar inima....).

Uneori un predicator se poate înflacara atât de tare când predică, încât să spunălucruri pe care nu le crede cu adevărat. Închinarea acoperă prapastia dintre inimă ișDumnezeul pe care îl adoră.

Esen a închinării este PREDAREA(Rom.5ț :10 ; 6:13b)

Cum găse ti tronul harului în vremuri de necaz? Urmăre te picăturile de sânge!ș șApoi vino cu toată îndrăzneala...pe genunchi. Cel care se roagă este cel pe care cerulîl vede cu pete însângerate pe genunchi. E ti atât de aproape de Dumnezeu cât vrei tușsă fii...

Oferă-I lui Isus gândurile tale ! Fă din ele un sanctuar unde poate locuiDumnezeu. Uneori putem pierde comunicarea cu Dumnezeu, sentimentul prezen eițLui i sentimentul atmosferei spirituale doar gândindu-ne la ceva rău, ori El nușlocuieste în gânduri murdare...

Trebuie să privim închinarea ca pe un dar oferit lui Dumnezeu. Să nu vii cu mâinilegoale înaintea Domnului (Exod 34 :20).

Principiul ”da i i vi se va da” - enun at de Mântuitorul, încă este valabil.ț ș ț

Dacă ai rămas acela i în urma închinării s-ar putea să fie pentru că n-ai dăruit preașmult în închinare. La urma urmei nici nu se pune problema cât i-am oferit noi, ci cât aprimit El din ce i-am adus noi!

Închinarea ne pregăte te inimile pentru sămân a Cuvântului care va fiș ț

semănată. Poate fi comparată cu aratul i grăpatul pământului în care se va semănaș

sămân a. ț Portivit învă ăturii Domnului Isus din „Pilda Semănătorului” sămân aț ț

cre te acolo unde este semănată, în categoria, felul de pământ în care este semănată.ș

Ori dacă este a a se pune întrebarea cât timp petrecem pregătind predica i cât timpș ș

pregătind oamenii. Cuvântul va avea impact în măsura în care oamenii sunt pregăti iț

să-l primească. Rugăciunea i lucrarea pentru pregătirea inimii ascultătorilor esteș

a adar un aspect care nu trebuie neglijat. Am auzit întrebări de genul: „Cântarea esteș

un răspuns sau o pregătire pentru predicare ?” Eu cred că poate fi i una i cealaltă.ș ș

Problema e când nu este nici una nici cealaltă.

29

Cântarea este cel mai răspândit aspect al închinării tuturor celor ce sunt vii înHristos. Noi cântăm la o audien ă formată din Unul (Dumezeu).ț

Rolul cântării cre tine este unul întreit: de a aduce laudă lui Dumnezeu, de a zidișBiserica Sa i de a transmite Evanghelia către cei necredincio i.ș ș

Există peste 1.000 de referin e la muzică în Biblieț !!!

*** O armată i un cor (2 Cron 20:20-23) – puterea laudei = Victorieș

Nu a tepta ca Satan să plece ca să-l lauzi de Domnul, laudă-l pentru ca a a-l faci peș șSatan să plece!

*** Fapte 16 – Pavel i Silaș

Roagă-te când po i să te rogi, dar laudă când nu po i să te mai rogi. Lacrimi s-ț țar putea să curgă din ochii tăi, dar lauda curge din inima ta! i Dumnezeu la inimăȘprive te! Duhul lui Dumnezeu va începe să lucreze ca să te aducă în locul unde u ileș șse deschid i lan urile cad.ș ț

●Psalmistul ne prezintă calea de intrare, modul în care avem acces în prezen ațDomnului: „ Intra iț cu laude pe p o r i l e Lui, ț intra iț cu cântări în c u r i l ețLui !” (Ps.100:4). Isaia aseamănă prezen a lui Dumnezeu în mijlocul poporului Săuțcu un ora , pe care îl prezintă astfel: „…vei numi zidurile tale ”ș Mântuire” i por ileș țtale ”Laudă” (Isaia 60:18). Singura cale de acces în ora ul a cărui ziduri se numescșMântuire, este prin por ile Laudei. Uneori, când circumstan ele vie ii ne suntț ț țîmpotrivă poate nu vedem motive pentru care să-L lăudăm pe Domnul. Ne ajutăpsalmistul prin cuvintele aceluia i Psalm: „Căci Domnul este bun; ș bunătatea Lui inețîn veci, i ș credincio ia Luiș din neam în neam.” (Ps.100:5) Dacă inem cont de acestațmotive, care nu pot fi schimbate de experien ele noastre, nu vom înceta niciodată să-țL lăudăm pe Domnul.

*** IUDA (laudă) pornea în fruntea semin iilor lui Israel în timpul călătoriei sprețCanaan.

Rugăciunea este adesea o bătălie dar lauda este o victorie!!! Din acest motiv laudaeste ceea ce Satan ură te cel mai mult. Numai atunci când lauzi i atunci când nu maiș șpo i lăuda, lauda devine cu adevărat Jertfă.ț

*** Richard Wurmbrand în închisoare (Sălta i de bucurie)ț

Cântarea de laudă i rugăciunea sunt un imperativ spune apostolul Iacov (Iacovș5 :13), atât pentru cei cu inimă bună cât i pentru cei în suferin ă.ș ț

Cântările inspirate în robie au altă greutate, alt mesaj, alt în eles...ț

Libertatea = anestezia ce produce ni te cântări superficiale.ș

Duhul Sfânt dore te să cânte prin tine (2 Sam.22:1; 23:1-2; Efes.5:18,19)șDuhul Sfânt este un Duh care cântă: Cuvântul lui Dumnezeu este Cartea Lui decântări (Colos.3:16). Închinarea prin cântare, când este din duh de dragoste, nudevine pricină de poticnire ci dimpotrivă, îi une te pe oameni.ș

30

Cartea Psalmilor se încheie cu îndemnul : „Tot ce are suflare să laude pe Domnul !

Lăuda i pe Domnulț !” (Psalmul 150:6)

Necazul este că în centrul slujbelor noastre este omul i nevoile lui, nu Dumnezeuș

i gloria Sa.ș

Meditează:

Când L-ai lăudat ultima oară pe Domnul cântând o cântare nouă prin Duhul?

De câte ori îl lauzi pe Domnul pe zi /săptămână / lună?

L-ai lăudat vreodată în situa ii limită...?ț

Rugaciunea este parte a închinarii, manifestată prin aspectele ei : marturisire,lauda, multumire, meditatie, mijlocire si cerere.

Dacă Biserica are nevoie de ceva este întoarcerea la rugăciune. Dacă un credincios nuse “în elege” bine cu Tatăl, po i să-i predici lucruri cât mai interesante că nu-l ajută laț țnimic. “Casa mea se va numi o casă de rugăciune…” - Matei 21:13a.Dacă vreau să tiu cum se în elege un copil cu tatăl lui, ar fi necesar să asist la o ș țdiscu ie între cei doi. Tot a a, dacă vrei să tii cum se în elege un credincios cu Tatăl ț ș ș țlui, ascultă-l cum se roagă...

Rugăciunea s-ar părea să fie elementul de probă al închinării. Uneori ne este datsă vedem cre tini care se închină cântînd cu pasiune cântare după cântare stând în șpicioare, pasiune care se stinge însă atunci când trebuie să se roage aceluia i șDumnezeu. La cântare cân i cuvintele altuia, la rugăciune însă, stai în fa a lui ț țDumnezeu i trebuie să spui adevărul. Când stai în fa ă la închinare (când conduci) ș țe ti în fa a Trupului lui Hristos i trebuie să fii smeritș ț ș : e ti unul singuratic în fa a ș țacestui Trup imens i important. Măcar 70% din timp trebuie dat sălii (adunării) șpentru rugăciune i cântare. Oamenii din sală ar trebui să se simtă responsabili pentru șceea ce se întâmplă la închinare. Lungim timpul adesea ca să câ tigăm auditoriul, să șle câ tigăm aten ia (”să-i prindem”) dar se pare că-i pierdem … chibriturile noastre ș țsunt ude !

Valoarea rugăciunii stăruitoare constă nu în faptul că EL ne va auzi, ci că în cele din urmă noi îl vom auzi pe El. În rugăciune este mai bine să ai inimă fără cuvinte decât cuvinte fără inimă.

Marele luptător în rugăciune George Muller a spus: „Cea mai importantă parte a rugăciunii au fost primele 15 minute după ce am spus *Amin* ”

Adorarea, lauda sau proslăvirea lui Dumnezeu, este parte a rugăciunii închinate Domnului. Este esen ial să cunoa tem atributele lui Dumnezeu i să-L lăudăm pe ț ș șDomnul pentru ceea ce este El i pentru ceea ce ș face El. Psalmii sunt un bun exempluîn acest sens. James Simpson după ce a descoperit cloroformul ( i nu numai) a fost intervievat de șun reporter i întrebat: ” Domnule Simpson care este cea mai mare descoperire pe șcare a- i făcut-o în via a dumneavoastrăț ț ?”, la care el a răspuns: ”Cea mai mare descoperire pe care am făcut-o în via ă este aceea că sunt un păcătos mizerabil.” ț

31

Nemul umit de răspunsul primit, reporterul a continuat repede cu a doua întrebare: ț” i care este a doua mare descoperire a dumneavoastră?”. Simpson a răspuns: ”A Șdoua mare descoperire de care am avut parte este că Isus Hristos a venit în lume să mântuiască păcăto i ca mine”ș

Nu uita că rugăciunea este o bătălie, i de fapt se dă o bătălie pentru ecranul min ii ș țtale în fiecare moment ; cu toate acestea adorarea trebuie să fie o realitate a vie ii țnoastre.

Mărturisirea ne face loc în prezen a Domnului. Este important să recunoa tem cine ț șsuntem, să ne recunoa tem e ecurile i falimentele, să ne inventariem sărăcia (Ioan 21ș ș ș– n-am prins nimic). Mărturisirea înseamnă să fii de acord cu Dumnezeu („Doamne, Tu toate le tii” - Ioan 21ș :17), să vezi a a cum vede Dumnezeu păcatul. ”Doamne, te-șam contrazis de atâtea ori dar acum vreau să fiu de acord cu tine”. În această epocă a „harului” ne-am dezvoltat ideea că putem păcătui i apoi să folosim 1 Ioan 1:9 ca șsolu ie pentru cură ire. Poate că dacă am privi acest verset în context i l-am ț ț șinterpreta ca atare am fi mult mai aten i cu via a noastră. Păcatul în via a ț ț țcredinciosului este mai degrabă un accident decât un mod de via ă.ț

Apostolul Pavel scriind Bisericilor din Galatia, enun ă următorul principiu: ț„… Ce seamănă omul, aceea va i secera.” (Galat.6ș :7) Prea mul i cre tini seamănă înț șfirea pământească (sămân ă rea) toată săptămâna i apoi merg duminica la biserică i ț ș șse roagă pentru o cultură compromisă. Nu se va întâmpla nimic. Chiar dacă am încerca să scăpăm de consecin ele ac iunilor noastre, fără pocăin ă, eforturile noastre ț ț țar fi ca încercarea de a opri un incendiu într-o pădure, cu un pistol cu apă, de jucărie, sau încercarea de a opri o invazie de lăcuste cu un spray pentru gândaci.

Trebuie să mărturise ti păcatul tău, pentru ca rugăciunea să poată merge mai șdeparte. Nu po i trece peste aspectul acesta pentru că pe Domnul nu-l po i face să se ț țschimbe, să lase pentru săptămâna viitoare această realitate a păcatului nerezolvată. Dacă nu spui adevărul (nu mărturise ti) n-ai sonor la microfon, nu se aude ce spui șde-acum încolo. Înainte de a te ruga pentru cineva trebuie să te rogi pentru tine. i Șînainte de a te ruga pentru tine trebuie să te rogi pentru păcatul tău. ***Importan a cură irii (ai vrea să te opereze un medic murdar pe mâiniț ț ?) Problema păcatului este una capitală; dacă păcatul nu este luat în serios atunci nici mântuirea nu este ceva important (1Ioan 3:1-3). Problema păcatului este motivul pentru care ne-am pocăit, motivul pentru care nu auzim predica, pentru care nu avem acces la resursele spirituale… i lista ar putea continua. Este nevoie de un moment de ștăcere în care Duhul Sfânt să ne arate lucrurile pentru care trebuie să ne rugăm, un timp în care ne smerim i recapitulăm în minte unde ne-am despăr it de Domnul Isus ș țultima dată! Mărturisim păcatele - de comitere

- de omitere (omul cu un singur talant -Luca 19- nu a fost

judecat pentru ceea ce a făcut ci pentru că nu a făcut nimic)

●Satan se hrăne te cu lucrurile pe care le ascundem de Dumnezeu (Iosua 7ș :13). Păcatul este un stăpân rău care pune poveri grele iar răsplata lui este întotdeauna

32

amară. Întotdeauna păcatul te va duce mai departe decât crezi, te va ine mau mult țdecât e ti dispus să stai i te va costa mai mult decât e ti gata să plăte ti (Naomi i ș ș ș ș șElimelec în Moab). Păcatul este periculos i prin faptul că orbe te pe cre tinul cel maiș ș șsigur pe el, i pe cel mai spiritual, dacă nu veghează.ș

●Dacă cineva ar fi vorbit cu David înainte ca el să aibă rela ia cu Bat eba ț ș(2 Samuel 11), i i-ar fi spusș : "David, înainte de a ajunge la capăt, vei încălca fiecare poruncă a Domnului, de pe cea de a doua tablă a Legii", fără îndoială ar fi răspuns categoric : "Omule, trebuie să fii nebun să spui una ca asta, eu n-a face niciodată a a ș șceva!" Dar el a făcut-o!!! El a comis o crimă (2 Samuel 11:15), adulter (11:4), el a furat (11:4), el a depus mărturie falsă, mincinoasă (11:8, 21), precum i a poftit șnevasta aproapelui său (11:2, 3).

*** Ionică i sora lui, Maria s-au dus în vacan ă la bunica la ară. Într-o zi Ionică a ș ț țlovit o ra ă i a omorât-o. A fost îngrozit, pentru că el iubea pe bunica, dar ce era să ț șfacă ? A luat o lopată i a îngropat-o în grădină, bucuros că nu l-a văzut nimeni. În șacea seară, după cină bunica îi zise Mariei : ”Vreau ca tu să speli vasele.” Dar Maria se întoarse spre fratele ei i ziseș : ” Ionică vrea să spele vasele.” Apoi i-a optit șfratelui ei : ”Aminte te- i de ra ă”. Ionică a spălat vasele deoarece i-a fost teamă că ș ț țMaria o să-i spună bunicii despre ra ă. A doua zi diminea a, bunica i-a cerut Mariei săț țmăture prispa casei, dar ea a spus : ”Ionică vrea să măture”. Apoi i-a optit fratelui șei : ” Adu- i aminte de ra ă ”. Toată săptămâna aceea Maria l-a inut pe fratele ei în ț ț țrobie. De fiecare dată când ea avea ceva treabă de făcut îl oferea voluntar pe Ionică ișîi opteaș : ” Aminte te- i de ra ă”. Atunci când Ionică n-a mai putut, a mers la bunica ș ț țplângând i i-a mărturisit că a omorât ra a. Atunci bunica i-a zis: ” Stăteam la ș țfereastră în bucătărie i te-am văzut când ai lovit ra a i am văzut pe fa a ta că i-a ș ț ș ț țpărut rău. Am văzut când ai luat lopata i a-i îngropat-o ”. Apoi bunica i-a zis șnepotului ei : ” Eu te-am iertat în momentul în care ai omorât ra a, te-am iertat pentru țcă te iubesc. Nu trebuie să te îngrijorezi cu privire la iertarea mea ” ; i bunica a școntinuat : ” Tu trebuie să te ier i pe tine însu i. M-am întrebat cât timp Maria te va ț ține în robia ei…”ț

Reabilitarea i ș revigorarea au loc doar în urma regretului, remu cării, ș ru inii, șrecunoa terii iș ș renun ării la păcat. Părerea de rău, căin a, nu este de ajuns, ea trebuie ț țînso ită de mărturisirea păcatelor i pocăin ă. Psalmii 32 i 51 sunt un bun exemplu înț ș ț șsensul acesta.

Dumnezeu nu va lăsa după tine – degeaba strigi tare – până nu ier i, până nu țmărturise ti. Distan a dintre tine i Dumnezeu nu este de o „rugăciune” ci este de un ș ț șcaracter. Vrei să tii cât costă păcatulș ? Uită-te la Calvar, la cruce. Zidul păcatului L-a costat pe Dumnezeu un Fiu, ca să strice ce-am făcut noi. Adesea credem că venim la biserică să repetăm victoria trecutului. Dumnezeu vrea săne binecuvânteze dar oamenii dau adresa gre ită (ei se cred altundeva, într-un loc maișbun, se cred altCINEVA), dau poza de la 5 ani când erau nevinova i. Recunoa te ț șînaintea Domnului i spune-I: Doamne dacă vrei să mă găse ti sunt după grămada ș șasta de păcate, nu în altă parte. Stai lângă păcatele tale, că este Cineva care te poate scăpa de ele. Dacă vrei să scapi de această realitate cruntă, de această povară cumplită i grea, vino la Isus. Întrebarea este când vrei să scapiș ? Faraon a zis :

33

mâine…(Exodul 8 :10).

Jim Cymbala (autorul căr ii „Vânt proaspăt, Foc proaspăt”) spuneaț : ” Am descoperit un adevăr uimitor : Dumnezeu este atras de slăbiciune. El nu le poate rezista celor care recunosc cu smerenie i sinceritate ce nevoie disperată au de El.” șHarul, ca apa, curge spre locurile cele mai de jos !!!

*** Hermina - un animal care în mod instinctiv î i păze te blana. Decât să î i păteze ș ș șblana (vânătorii murdăresc cu noroi intrarea în vizuină) preferă să fie sfâ iată de șcâinii vânătorilor. Pentru hermină puritatea este mai scumpă decât via aț !

- Iacov a vrut să primească binecuvânterea dar înainte a trebuit să mărturisească, dar nu ca înainte cu 20 de ani când a spus: „Eu sunt …Esau” (Genesa 27:32) ci a trebuit să recunoască i să spună că el este Iacov adică în elătorul (Genesa 32:27).ș ș

*** Sine cera

- Adesea ne justificăn spunând că numai un pic am ie it din voia lui Dumnezeu, ca iș șcum ar ajuta cu ceva faptul că avionul cu care călătorim, doar un pic…câ iva metri ațaterizat pe lângă pistă.

Mijlocirea este un alt aspect sau moment al rugăciunii. După ce oamenii intră în acela i ritm, putem vorbi de unitate; urmează rugăciunea de mijlocire.ș

Biserica trebuie să fie învă ată să se roage pentru lucrătorii ei i să-i pre uiască ț ș țpentru că este cine să lovească în ei, dar n-ar trebui să lovească biserica; pentru că nu-i normal să te lovească cel pe care-l cari în spate i să râdă că ai alunecat. Nu noi le-șam dat dar i nu noi le vom cere socoteală. Ei sunt paratrăznetul bisericii, ei stau în șpicioare ca simbol al bisericii. Pentru lucrător nu-i duminică, el are emo ii de țsâmbătă sau poate cu o săptămână înainte. Ce caraghios ar fi pentru un jucător să râdăde portar că a luat gol când ei sunt în aceea i echipă! Dacă cel de la amvon vorbe te ș șceea ce nu ar trebui, roagă-te pentru că a reu it diavolul să-i arunce praf în ochi i e ș șsupărat…pe cineva… Oricine iese din rând i face ceva diavolul îl caută i nu-l lasă ș șîn pace…

Mijlocirea pentru cei bolnavi i mai ales pentru cei cu infirmită i spirituale ș ț(oameni cu mâna uscată, boli de inimă…) este deasemenea parte a rugăciunii de mijlocire în care biserica trebuie să persevereze (să aibă o listă de rugăciune). Mul ume te Domnului că tu te rogi pentru al ii i nu se roagă cinci sau zece biserici ț ș ț șpentru tine.

După ce ai cerut pentru al ii, po i să ceri i pentru tine. Dacă ai problemă pe ț ț șcare o poate rezolva un om, atunci nu ai nici o problemă. Credin a începe acolo unde țputerea omului se sfâr e te. Credin a nu operează în zona posibilului. Nu există glorieș ș țpentru Dumnezeu acolo unde există posibilită i umane.ț

●Rugăciunea ta pentru al ii, poate să-i schimbe pe ace tia sau nu, dar ț șîntotdeauna te schimbă pe tine!!!!!

Mul umireaț nu trebuie să lipsească din rugăciunile noastre (Luca 17:15-18). Numai cine fură nu mul ume te. Pentru ce să-i mul umim lui Dumnezeuț ș ț ? Pentru toate lucrurile (Efeseni 5:20). Cineva spunea : „eram nemul umit că n-aveam pantofi,ț

34

până am văzut pe cineva care n-avea picioare ”. Orice zid este o invita ie de a privi înțsus. Pune-i pe oameni să facă o listă cu lucrurile pentru care să mul umască. țÎngrijorarea noastră nu gole te ziua de mâine de problemele ei, în schimb gole te ziuaș șde azi de tăria i bucuria ei.ș

Ora de rugăciune reu ită este când nu tii cine a fost la ora de rugăciune (ca iș ș șsarea, e acolo i nu tii). Nu uita că rugăciunea nu-i o joacă. Chiar dacă Domnul a ș șînmul it pâinile n-a desfiin at legea semănatului i seceratului i în primul rând este ț ț ș șsemănatul i nu seceratul. Este cineva care saceră de unde n-a semănat, dar acela nu șe ti tu i nici eu, este Domnul care, în zilele vie ii Sale pământe ti, a adus rugăciuni iș ș ț ș șcereri cu strigăte mari i cu lacrimi către Cel ce putea să-l izbăvească de la moarteș …(Evrei 5 :7). i l-a izbăvitȘ ? Nu, dar L-a ascultat.

●Postul dă aripi rugăciunii. După 3 zile de post tii câtă valoare ai, altfel te ui i la ș țcasa pe care o ai, la ma ina pe care o conduci, la diploma pe care ai ob inut-o, la ș țpozi ia la care ai ajuns (Filipeni 3ț :7-8), Duhul Sfânt schimbă toate etichetele de pre uri (valori) din via a ta. Ce păcat ar fi să crezi că ai ajuns undeva sau e ti cineva ț ț șpentru că te-ai descurcat, că ai tiut ce i cum să alegi, că ai studiat la coala cea mai ș ș șbună, ai ales profilul potrivit ; ce păcat ar fi să crezi că e ti sănătos pentru că ai ales șmedicul potrivit i experimentat care a tiut să te trateze, să- i dea tratamentul ș ș țpotrivit. Nu uita să fii recunoscător i mul umitor lui Dumnezeu. Orice succes fără ș țDumnezeu este doar un alt cuvânt pentru e ec. Uneori nu realizăm ce recunoscători arștrebui să fim Domnului pentru acele rugăciuni la care El alege să nu răspundă. Greută ile, încercările pregătesc adesea o persoană obi nuită pentru un destin ț șneobi nuit.ș

●Două lucruri sunt greu de întâlnit în lume : un tânăr smerit i un bătrân șmul umit.ț

Roagă-te i a teaptă ca Dumnezeu să- i răspundă în Biblie, nu în vizele din pa aport,ș ș ț șîn contul din bancă sau în fi a de observa ie de la medic.ș ț

*** Semnează coala în alb i lasă-L pe El să scrieș

Iacob s-a rugat pentru binecuvâtare i ceea ce a primit a fost o schimbare...ș

(Copiii : „Ce-ai pă it tatăț ?” Tata : „Am fost binecuvăntat ! M-am întâlnit cuDumnezeu i niciodată nu voi mai umbla ca i până acum”)ș ș

●Teney Tommy: să nu urmezi pe omul care nu schiopătează !

➢ „Doamne, Tu îi iube ti pe cei ce te răstignesc i îi răstigne ti pe cei ce te ș ș șiubesc!”

*** Se spune despre primii africani converti i la cre tinism că erau credincio i în ceț ș ș

prive te timpul lor devo ional, timpul de părtă ie cu Domnul în rugăciune. Fiecareș ț ș

avea un ungher, un loc separat, declarat, în hă i ul, desi ul în care î i turna inimaț ș ș ș

înaintea lui Dumnezeu. Cele mai multe cărări, poteci, înspre aceste locuri au devenit

35

marcate distinct; iar atunci când unul din ei nu mai mergea la rugăciune, acest lucru

era curând evident pentru al ii. Atunci ei cu amabilitate îi aminteau fratelui spunând:ț

" Frate, cre te iarba pe cărarea ta."ș

Este reală, evidentă puterea lui Dumnezeu în via a ta în aceste zile? Dacă nu, atunciț

poate că a crescut iarba pe calea ta spre DUMNEZEU!!!

Jertfele de închinare : a) trupurile noastre (Rom 12:1, Filip. 2:17) ;b) rodul buzelor

(Evrei 13:15); c) binefacerea si darnicia (Evrei 13:16)

- Închinarea conduce spre slujire

Închinarea nu este condi ionată de o clădire.( Fapte 17ț :24) - avem Templul cu noi( 1 Cor 3 :16) ;

Nu este legată de o anumită zi, nici de o aumită oră - închinarea este un mod devia ă (1 Cor. 10:31; Col. 3:17)ț

Casa de adunare nu-i deosebită pentru că noi suntem prezen i, ci pentru că El estețprezent. Din păcate oamenii au accentuat un loc sfânt în detrimentul unui om sfânt, ocasă în detrimentul unei vie i.ț

Închinarea este o alegere

- Psalmul 84; psalmistul ferice te pe cei care practică prezen a lui Dumnezeu iș ț șdore te să fie în Casa Domnului.ș

” Eu vreau mai bine...” v.10-11 - via a este plină de alegeri (bine este du manul luiț șfoarte bine)

Închinarea nu depinde de împrejurările în care suntem – Habacuc 3:17-18.

Evrei 11:21 spune că Iacov „s-a închinat rezemat pe vârful toiagului său.” E ti preașocupat ca să te opre ti i să te rezemi de vârful toiagului tău? Închinarea este maiș șmult decât a participa la întâlnirile de închinare sau a cânta cântece religioase.Închinarea este o stare a inimii, este spontană i izvore te din dragoste i dinș ș șrecuno tin a fa ă de ceea ce a făcut Dumnezeu pentru noi. ș ț ț Cuvântul Domnului prinapostolul Pavel ne îndeamnă: ”Ruga i-vă ne-ncetat” - 1Tes 5:17, adică ruga i-vă înț țorice situa ie.ț

Dacă nu te închini lui Dumnezeu 7 zile pe săptămână, nu I te poti închina o zi pesăptămână. Prea adesea „ne achităm” de obliga ia fa ă de Dumnezeul Atotputernicț țîntr-o singură zi, printr-un drum sau două drumuri la biserică în aceea i zi, cândșoricum nu avem altceva de făcut.

Închinarea cea mai bună este expresia unei vie i depline, căci ț închinarea noastră nueste mai puternică decât ne este via a.ț

Închinarea nu este făcută de al ii în locul tău...Nici măcar cei care ne conducț

36

în cântare nu cântă în locul altora...

*** Maria: Ce pot să fac pentru El? & Iuda: Ce pot să câ tig de la El...? Ce șatitudini diferite!!! Aten ie! ț Să nu confundăm ritualul cu reveren a (respectul)! ț*** Imaginează- i că e ti un israelit trăind în sec.XV Î.Hr. i-ai trăit toată via a în ț ș Ț țEgipt ca sclav. Piramidele sunt mărturia muncii tale. Dar un om numit Moise a apărutpe scenă i a vorbit din partea lui Dumnezeu...pentru prima dată e ti liber. Ai fost ș șmartor la plăgile din Egipt, la trecerea Mării Ro ii. Ai făcut o călătorie prin de ert i ș ș șai fost călăuzit de un stâlp de foc i de nor. Iată că e ti la piciorul muntelui unde ș șMoise s-a întâlnit prima dată cu Dumnezeu. Ai văzut multe dar n-ai văzut niciodată ceva atât de teribil ca la Sinai. O trompetă anun ă că Dumnezeu este pe munte. țTunete, fulgere i un nor gros învăluie muntele care fumega i se cutremura cu putere.ș șMoise dispare în nor apoi se întoarce să spună ca nimeni să nu se apropie de munte pentru a nu muri. Este un loc teribil i sfânt. Dumnezeu vorbe e din cer i oamenii cerș ș șsă nu le mai vorbească pentru că vor muri (Exod 19:16-25; Evrei 12:18-24). Crezi că dacă erai martor la scena aceasta altfel ai fi definit închinarea?Realizezi cu Cine te întâlne ti la închinare??? șCre tinii sunt pe un pământ sfânt la închinare; oare n-ar trebui să ne întrebăm ce ne șdesparte de Dumnezeu? Pe Moise numai încăl ămintea l-a despăr it i a trebuit să i-oț ț ș șscoată din picioare!!!

Putem noi să spunem când venim la închinare ?: ”Doamne, indiferent ce primesc saunu primesc, ce câ tig sau nu câ tig astăzi, vreau Domnul meu ca tu să câ tigi lauda iș ș ș șeu sunt mul umit.”ț

În încheiere câteve gânduri frumoase care îi apar in lui J.N.Darby cuprinse în țlucrarea „Cu privire la închinare i adorare” pe care a scris-o: "La cruce s-a arătat cu șputere ce este Dumnezeu; în temeiul jerfei ne putem bucura de Dumnezeu: El este partea noastră, potrivit cu dragostea Lui infinită în Cristos. Şi tocmai aceasta este temelia închinării. Numai pe terenul lucrării desăvârşite a lui Cristos, prin care avem acces liber, cu inima plină de bucurie în prezenţa slavei lui Dumnezeu, putem să fim închinători. Cum am putea să stăm înaintea Dumnezeului desăvârşit de sfânt, ca să-L adorăm, dacă păcatele noastre n-ar fi date la o parte? Aceasta este numai partea celor care sunt în Cristos, care se pot odihni în El. În Cristos, păcatele nu mai sunt ale noastre: ele au fost purtate odată pentru totdeauna de Domnul Isus. Eficacitatea lucrării Lui de la cruce este pe deoparte desăvârşită şi pe de altă parte veşnică. Aceasta dă libertate afecţiunilor noastre spirituale."- Nu po i să vii în prezen a Domnului i să nu fii s c h i m b a t !!! Nu uita aceasta.ț ț ș

Discu ii în grupț

Ce loc crede i că ocupă închinarea în via a credinciosului? De ce crede i asta?ț ț ț

Cum crede i că am putea să facem din închinare un mod de via ă?ț ț

Care este urmarea faptului că cineva este plin de Duhul Sfânt (Efes.5:18-19)?

37

Studiu Individual

Scrie i Coloseni 3:16 în cuvintele voastre proprii.ț

Ce înseamnă să te închini lui Dumnezeu cu toată inima?

Este vreo legătură între închinare i dărnicie (Matei 26:6-13)?ș

Unde se află închinarea pe lista priorită ilor tale?ț

Ce crezi că ai putea să faci pentru a avea o via ă de închinare?(dacă este cazul)ț

Roagă-te lui Dumnezeu să- i reaprindă pasiunea pentru El.ț

PĂRTĂ IAȘ

(ÎNCURAJARE)- „Ei stăruiau în …legătura fră ească…” Fapte 2:42țDecizia ta pentru Hristos î i aduce mântuire, dedicarea ta unui grup de credincio iț șduce la părtă ie. Atunci când cre tinul L-a primit pe Hristos ca Salvator personal,ș șDumnezeu i-a dat o nouă capacitate, aceea de a iubi. A a cum Dumnezeu iube te peș șto i, chiar dacă ei sunt antipatici i păcăto i, tot a a El pune în noi, la momentulț ș ș șconvertirii, aceea i capacitate de a iubi pe care o are El (Rom.5:5).ș●Căci toată Legea se cuprinde într-o singură poruncă : ”Să iube ti pe aproapele tăușca pe tine însu i” - Galateni 5:14ț

Autorul şi fostul pastor al City Temple din Londra, Leslie D. Weatherhead, a scris despre doi prieteni care erau la propriu prieteni de tranşeu; erau soldaţi amândoi. El povesteşte că în momentul în care unul dintre soldaţi a fost rănit şi nu a mai putut să se întoarcă spre zona de siguranţă, prietenul său a plecat după el, împotriva ordinelor ofiţerului. S-a întors cu o rană care i-a provocat moartea, iar prietenul lui, pe care l-a adus cu el, murise deja. Ofiţerul era furios. „Ţi-am spus să nu te duci,” a zis el. „ Acum v-am pierdut pe amândoi. Nu a meritat.” Bărbatul ce era pe moarte i-a răspuns: „Ba da a meritat, domnule, pentru că atunci când am ajuns la el, mi-a spus: Jim, ştiam că vei veni.”

Spre deosebire de situaţia acestor doi bărbaţi, conflictele cărora va trebui să le faci faţă nu vor fi, probabil, pe câmpul de război. Probabil că nu vor fi conflicte între viaţăşi moarte. Dar oricum ar fi, nu ai prefera să le faci faţă cu un prieten alături de tine? Dacă da, fii un prieten adevărat pentru ceilalţi, acel prieten în care ceilalţi pot avea încredere indiferent de situaţie.

*** Samariteanul milostivDiavolul nu vrea ca să ai o părtă ie reală, profundă ci o „părtă ie” superficială: oș șstrângere de mână, un salut ocazional: „Ce mai faci ?” „Cum e tiș ?”, dar să nu ajungila felul de părtă ie în care devii responsabil pentru celălalt, în care să- i mărturise tiș ț șpăcatul unul altuia, să cuno ti nevoile reale ale cuiva, să te rogi împreună cu celălalt.ș- Biserica este o familie mai mare, familia este o biserică mai mică. Dumnezeu vreasă faci parte din familia Lui (Efeseni 2 :19).??? Este biserica ta o familie sau un orfelinat !!!???- Pentru a cre te ai nevoie de Biblie i de Biserică.ș ș

38

- Familia Lui Cristos are nevoie de tine i tu ai nevoie de Familia lui Cristos. Familiașta spirituală va dăinui ve nic. Ce păcat că de atâtea ori (practica o dovede te) membriiș șfamiliei, care este biserica, nu beneficiază de ajutorul i sprijinul pe care Domnul vreașsă-l acorde prin biserică. Membrii î i poartă poverile de unii singuri, nu î iș șîmpărtă esc problemele, e ecurile, nu cer ajutor în rugăciune de teama de a nu fiș șdispre ui i. Situa ia probabil că ar arăta altfel când fra ii sau surorile ar avea încredereț ț ț țunii în al ii, ar împărtă i cu ceilal i falimentele lor, i le-ar da posibilitate să- iț ș ț ș șexerseze compasiunea i dragostea. Galateni 6:2 spuneș : „ Purta i-vă sarcinile uniițaltora, i ve i împlini astfel legea lui Hristos.”ș ț- Galat.6:1 : „Fra ilor, chiar dacă un om ar cădea deodată în vreo gre ală, voi careț șsunte i ț duhovnoce tiș să-l ridica i (restaura i) cu duhul ț ț blânde iiț . i i-a seama la tineȘînsu i, ca să nu fii ispitit i tu (că po i fi ispitit i tu, sau că ai putea să cazi i tu).”ț ș ț ș șKatartizo (gr.) = a repara, a pune la loc, a consolida, a pune în ordine, a completa, etcUn păstor i-a adunat comitetul să discute despre modul în care ar putea să-l ridice peșun frate care a căzut în păcat. Când s-au întâlnit, membii din comitet au luat cuvântuli unul după altul au început să-l acuze pe fratele căzut i să-l judece pentru celeș ș

întâmplate, cu excep ia unuia care a spus: „Fra ilor, dacă eu a fi trecut prin situa iaț ț ș țprin care a trecut el, mă tem că a fi căzut mai rău”. El a fost omul pe care păstorul l-șa luat cu el ca să meargă la cel care trebuia ridicat.„…voi care sunte i duhovnice ti să-l ridica i…” - Galat.6ț ș ț :1. Ca să-l judeci nu esteneaparat nevoie să fii duhovnicesc (po i să fii i firesc), dar ca să-l ridici este imperiosț șnecesar să fii duhovnicesc.- Când te izolezi de turmă e ti o pradă u oară pentru Satan (cunoscutul dicton „divideș șet impera” se aplică i aici).ș- Părtă ia te ajută să înfrun i problemele vie ii.ș ț ț*** Sora Orz la grupul de rugăciune de diminea a.ț- Botezul : identificarea cu trupul lui Cristos. Botezul nu te face membru al familieilui Dumnezeu, ci arată că faci parte din familia Lui.„Folose te-te de darurile pe care le ai: căci o pădure ar fi prea lini tită dacă dintreș șpăsări ar cânta doar cea mai bună” - anonim - Trupul lui Hristos este alcătuit din mădulare unite între ele, sănătoase, slujindu-sereciproc – Efeseni 4:16 ;O celulă izolată = cancer- Părtă ia biblică înseamnă a fi la fel de dedica i unii altora cât suntem de dedica i luiș ț țIsus Cristos.- Darurile pe care le avem le putem exercita doar fiind în Trupul lui Hristos.Noi suntem Trupul Lui - împreună, nu separa i - de aceea nu po i să nu faci parteț ț

dintr-o biserică locală sau să nu participi la serviciile bisericii din diverse motive

(Psalm.133:1; Fapte 2:1).

- Nu întotdeauna oamenii caută adevărul, dar de cele mai multe ori ei caută ajutorul

bisericii.

- Nimeni nu este imun la ispită. Faptul că Dumnezeu ne-a pus unii lângă al ii înț

39

Biserică, avem responsabilitatea de a veghea unii asupra altora.*** Sunt eu păzitorul fratelui meu ? - Cain- Ca i cre tini suntem chema i să apar inem nu doar să credem.ș ș ț țTu nu e ti responsabil pentru to i membrii bisericiiș ț ; dar e ti responsabil fa ă de ei.ș țCeea ce faci tu s-ar putea să afecteze spiritual toată adunarea. Păcatul fratelui meuafectează părtă ia noastră chiar dacă nu afectează mântuirea noastră.ș« E treaba mea » - nu este o expresie cre tină. De fapt sunt două aspecte care trebuieșevitate i anume: „nu-i treaba altora ce fac eu” i „nu-i treaba mea ce fac al ii” ș ș ț *** Acan!!! Tu e ti o verigă dintr-un lan i nimeni nu ar trebui să uite că întotdeauna lan ul seș ț ș țrupe acolo unde este veriga cea mai slabă.- Într-o adunare cre tină în care lipse te părtă ia, rugăciunile sunt impersonale,ș ș șaprecierile anonime, atmosfera rece, slujbele rigide...

Lumea caută dovada unei vie i transformate în legatura fră ească. Roadaț țDuhului Sfânt implică i rela ia cu al ii.ș ț ț

*** Iată cât de mult se iubesc!Ce au adus cre tinii? ș - grecii >> cultura - romanii >> civiliza iaț - cre tinii >> iubireaș- Ori de câte ori îl judeci pe un alt credincios se întamplă câteva lucruri:

a) Pierzi partasia cu Domnulb) Iti expui mandria si nesigurantac) Te pui in pozitia de a fi judecat de Domnuld) Produci rau partasiei bisericii, de aceea :

Alege să încurajezi în loc să critici.- În epoca modernă, în pofida progreselor realizate, omul devine tot mai singuratic...- Omul modern însetează să vadă un mediu cre tin caracterizat de dragoste, undeșdomne te afec iunea i comunicarea fră ească.ș ț ș țMaturitatea ta spirituală este dată de calitatea rela iilor tale.ț>>> Viaţa împreună cu ceilalţi membrii din biserică, imaginea publică a bisericiilocale în care oamenii ar trebui să vadă că:1.Noi aparţinem laolaltă şi suntem de nedespărţit. (Romani 12:5, 15; Efeseni 4:25)2.Noi ne iubim unii pe alţii (1 Ioan 3:11)3.Noi ne rugăm unii pentru alţii (Iacob 5:16)4.Noi ne îngrijim unii de alţii (1 Corinteni 12:25-26)5.Noi ne slujim unii altora (Galateni 5:13)6.Noi ne iertăm unii pe alţii (Efeseni 4:32; Coloseni 3:13)7.Noi ne îngăduim unii pe alţii ( Efeseni 4:2; Coloseni 3:13)8.Noi ne învăţăm unii pe alţii (Coloseni 3:16)9.Noi ne sfătuim şi atenţionăm unii pe alţii (Coloseni 3:16)10.Noi ne stimulăm unii pe alţii (1 Tesal. 5:11; Rom. 14:19)11.Noi ne încurajăm unii pe alţii (Evrei 3:13)

40

12.Noi ne mângâiem unii pe alţii (Evrei 3:13)13.Noi suntem reciproc primitori de oaspeţi ( Romani 12:13)14.Noi ne recunoaştem şi mărturisim greşelile unii altora (Iacob 5:16)15.Noi folosim darurile slujindu-ne unii altora (1 Petru 4:10)- Cultivarea comuniunii cere sinceritate: Adevărul fără dragoste este brutalitate,dragostea fără adevăr este fă ărnicie.ț- Pentru a se aprofunda, părtă ia fră ească are nevoie de mai mult decâtș țîntâlnirile din localul bisericii - Ioan 1:39.- Cre tinism înseamnă rela ii – pe verticală i pe orizontală i acestea se influen eazăș ț ș ș țreciproc.- Nu po i să iube ti pe Isus i să nu iube ti i mireasa Luiț ș ș ș ș- Cultura de azi alimentează individualismul, de aceea unii cre tini fug de la oșbiserică la alta fără să dea socoteală nimănui; se bucură cu to i i nu plâng cu nimeni.ț ș

*** Ai câ tigat pe fratele tău – Matei 18:15ș

SFATURI PENTRU A REFACE O RELA IE (PĂRTĂ IE)Ț Ș

1.Vorbeste cu Dumnezeu înainte de a vorbi cu persoana în cauză (rel.pe verticala)

2.Ac ionează, nu lăsa situa ia să se agravezeț ț

3.Caută să în elegi sentimentele celuilaltț

4.Mărturise te partea ta în conflictș

5.Atacă problema, nu persoana

6.Fă tot ce- i stă în putin ă să ajungi la o în elegere, fii cooperantț ț ț

7.Pune accentul pe împăcare nu pe rezolu ie (hotărârea luată în urma dezbaterii)ț

- Pentru a fi gata pentru Cincizecime, cei din odaia de sus au restaurat părtă ia, auș

avut un timp de reconciliere, au trebuit să se privească în ochi unii pe al ii (Fapte 1)ț

- Mărturisi i-vă unii altora păcatele - Iacov 5:16aț

>>> Dacă vrei să mergi repede du-te singur, dacă vrei să mergi departe du-te

împreună cu al ii.ț

Intrebari:

Cu cine trebuie sa-ti refaci relatia (partasia)?

Dovedeste implicarea ta ca esti dedicat familiei lui Dumnezeu ?

Dovedesc relatiile tale maturitatea ta spirituala?

Ai un grup de partasie din care faci parte?41

Cum poti sa protejezi unitatea Bisericii

UCENICIZAREA

(MATURIZAREA, ZIDIREA, ECHIPAREA)

„Duce i-vă i ț ș face iț ucenici...” Matei 28:19

„După ce au propovăduit Evanghelia în cetate … au făcut mul i ț ucenici...”

Fapte 14:21

Cuvantul „ucenic” apare de aproximativ 266 de ori în Noul Testament (înEvanghelii de aproximativ 240 de ori, în Fapte de 26 de ori, în epistole niciodată), pecând cuvântul cre tin apare doar de 3 ori. În Vechiul Testament cuvântul „ucenic”șeste folosit o singură dată (Isaia 8:14). Isus nu a construit o catedrală ci a formatucenici dintr-un grup de oameni foarte diferiti. I-a luat cu El la coală timp de 3 ani,șla zi, nu la fără frecven ă, sau la frecven ă redusă, s-a ocupat de cre terea lor formândț ț șdin ei slujitori prin care î i va continua lucrarea după înăl area Lui.ș țPlanul de mantuire al omenirii avea sa atarne de acesti ucenici.Billy Graham a spus : "Mântuirea este gratuită, dar ucenicia costă tot ce avem"Ucenic (discipol >>disciplina)Domnul Isus a ales metoda seminar:1.Chemând 12 oameni la ucenicie în şcoala Lui.2.Ucenicii au dat dovadă de ascultare urmându-L pe Învăţătorul.3.Oamenii aceştia au frecventat şcoala trei ani.4.Ucenicii au fost dispuşi să înveţe ceva nou.5.Ucenicii au fost dispuşi pentru sacrificiu.6.Oamenii aceştia au fost fideli scopului divin chiar şi atunci când alţii au plecat.7.Isus i-a învăţat şi echipat cu cunoaşterea Scripturilor, necesară pentru îndeplinireamisiunii pe care avea să le-o încredinţeze.„Si învă a i-i să păzească totț ț …” , „ Ei staruiau în învă ăturaț apostolilor.” (Matei28 :20 ; Fapte 2 :42)

- Să conduci Biserica de la „vino i vezi” la „vino i mori” (vino i ia- iș ș ș țcrucea).Întrebare: Există în serviciile nostre din biserică un timp sau un mod practic,controlat, evident, con tient, de învă are, de ucenicizare, de cre tere a bebelu ilorș ț ș șspirituali pentru a deveni ucenici?Predicarea i ucenicizarea nu sunt acela i lucru...( vezi în Faptele Apostolilorș șalternan a ț >> în Templu i acasă <<ș - celebrare i învă are) - Fapte 2:46; 5ș ț :42;11:20,26; 15:35*** Sticlele peste care arunci ori torni apa (Spurgeon)Ucenicizarea este procesul de instruire, echipare prin care aju i oamenii născu i dinț ț

42

nou (converti i), să crească în asemanare cu Cristos - Coloseni 1:28, i cu cât deviiț șmai mult ca El, cu atât lumea te va trata ca pe El (nimeni nu ne mai ură te...poate cășnu vede la noi ceva pentru care ar face-o).Dacă cineva este viu i sănătos va cre te, dar asta presupune disciplină; nu existăș șvictorii la pre redus.țUcenicizarea aducerea cre tinilor într-o rela ie dinamică cu Dumnezeuș ț ; să-Lpoată recunoa te al ii pe Dumnezeu în via a noastră: manifestarea exterioară aș ț țmântuirii.Asemănare cu Cristos = maturitate spirituală.*** Evrei 5: învă ători - copii (un om matur î i poartă de grije sie i, i altor câtevaț ș ș șpersoane)Maturitatea spirituală nu este dată de cuno tintele acumulate ci de ș modul de via ă.țSunt a a de mul i cre tini cu mintea plină de adevăr dar via a lor este neschimbată.ș ț ș țInforma ia biblică nu rezolvă problema; informa ia biblică aplicată inimii trebuie săț țfie o realitate.Pe Satan nu-l deranjază că faci studii biblice cât timp nu faci nimic cu ceea ce înve i!țStudiul Bibliei este de mare valoare, dar vie ile noastre nu sunt destinate să fiețbiblioteci, ci mai degrabă laboratoare ale dragostei lui Dumnezeu.Prin ucenicizare credinciosii sunt întări i în credin ă.ț ț

Ucenicizarea transformă membrii inactivi în membrii activi. De i efortul nu are de așface cu mântuirea, are de a face cu cre terea spirituală.șPrinde-i unui om un pe te i ai rezolvat problema pentru o zi; înva ă-l să pescuiască iș ș ț șai rezolvat problema pentru totdeauna.Biserica a încercat să evanghelizeze lumea, dar fără să facă ucenici >>>> un singurdrum conduce la evanghelizarea lumii : facerea de ucenici.Mul i cre tini sunt mântui i, ț ș ț dar nu sunt ucenici ! Mântuirea înseamnă acceptarealucrării crucii lui Hristos, ucenicia este purtarea crucii noastre.Crucea lui Hristos înseamnă substituire (înlocuire) – Hristos a murit pentru noiCrucea noastră înseamnă identificare – noi am murit împreună cu HristosVia a cre tină presupune mai mult decât a fi salvat de trecut i de păcate; Hristos nu aț ș șmurit pe cruce doar pentru a-i salva pe oameni de iad, ci pentru ca to i să poatățdeveni una cu Hristos.Nu-i greu să mori pentru Isus, e greu să trăie ti pentru El – trebuie să mori în fiecareșzi.Criza Bisericii este una de produc ie, adica a felului de oameni pe care îi produceț :cei mai multi membrii nu sunt implicati în nimic, si ceea ce este mai rău este faptul cănu văd lucrul acesta ca fiind rău. Scopul lor este să- i trimită sufletul în rai (asigurareșpentru ve nicie).șCare manager ar mai continua să investească într-o societate care nu areproduc ie ??!!!țProdusul final al Bisericii sunt ucenicii (nu converti ii).ț*** Care este diferen a dintre un convertit (născut din nou) i un ucenic?ț ș- Un bebelu este o fiin ă cu nevoi la ambele capete, care depinde tot timpul deș ț

43

cineva.- Să ne amintim însă portretul ucenicului, descris anterior:este gata să se lepede de sine, să-şi ia zilnic crucea şi să îl urmeze pe Hristos (Luca9:23-25)îl pune pe Hristos înainte de sine, de familie, de posesiuni (Luca 14:25-35)este dedicat învaţăturilor lui Hristos (Ioan 8:31)este dedicat evangelizării lumii (Matei 9:36-38)îi iubeşte pe alţii aşa cum îl iubeşte pe Hristos (Ioan 13:34-35)ramâne în Hristos, este ascultător, aduce roade, îl glorifică pe Dumnezeu, are bucurieşi îi iubeşte pe fraţi (Ioan 15:7-17)Nu există doar o poruncă de a face ucenici, ci i o împuternicire ce o înso e te:ș ț ș»… i iată că Ș Eu sunt cu voi… Matei 28:20Ceea ce face Biserica este rezultatul a ceea ce este Biserica (a fi).Mul i cred că sunt cre tini pentru că nu fac sau nu sunt...nu beau, nu fumez, nu suntț șca...ceilalti oameni; ei nu spun ce fac ci ce nu fac i ce nu sunt.ș*** Femeia: eu niciodata n-am facut ce-a facut DavidAi vrea sa ta opereze cineva care nu-i medic*?!Duhul Sfânt realizează asemanarea noastra cu Domnul Isus- 2 Cor 3:18, Galateni 5:22-23Restaurarea imaginii pe care am pierdut-o, nu imitatie

*** Muzeul Madame Tuseaud*** Monaco (Charlie Chaplin)

Biblia nu a fost data ca sa ne mareasca cunostintele ci ca sa ne schimbe vietile.Nu a fost data doar sa ne informeze ci sa ne reformeze.Trebuie să traducem Biblia în

comportament, trăire, mod de via ă. Să învă ăm oamenii să trăiască pe bazaț ț

adevărurilor ce i le însu esc, altfel spus, să ac ionăm pe baza a ceea ce învă ăm.ș ș ț ț

Via a este 10% lucruri ț ce ni se întâmplă i 90% ș cum reac ionăm la ceea ce ni seț

întâmplă.

*** Prăpastia dintre cuno tin e i comportament. (Cine tie i nu face = păcat) ș ț ș ș ș

„Nu mă îngrijorează acele pasaje din Biblie pe care nu le în eleg, ci acelea peț

care le în eleg i nu le trăiesc.” - D.L.Moodyț ș

Domnul Isus doreste „desăvâr irea sfin ilor” ș ț în vederea lucrarii de slujire pentru

zidirea trupului lui Cristos pana vom ajunge toti la unirea credintei si a cunostintei

Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare la inaltimea staturii plinatatii lui Cristos ;

ca să nu mai fim copii plutind încoace i încolo purta i de orice vânt de învă ătură ...ș ț ț

ci să cre tem în toate privin eleș ț ...(domeniile vietii) » Efeseni 4 :12-15

44

Ucenicizarea echipeaza oamenii cu principii, valori si le definesc prioritatile.

Astfel de oameni iau decizii corecte i nu- i negociază valorile.ș ș

Noi am transformat crestismul în lucrare de predicare , ori crestinismul este o

lucrare orientata spre oameni; cunostinta trebuie sa influenteze si sa schimbe

comportamentul tot mai mult. Teoria ca teorie dar practica dă via ă.ț

De multe ori nu vedem oamenii de program!

*** Albert Schwaitzer – o predică umblând

Milioane de crestini îmbătrânesc dar nu cresc niciodata !

Varsta spiritula nu se masoara în ani vechime de la botez, pentru ca sunt oameni care

nu s-au lasat modelati si calauziti de Duhul Sfant, n-au experimentat plinatatea vietii

din belsug si n-au adus roada pentru Domnul.

>>> Daca nu cre ti i nu aduci roadă nu contează cât de lungă este via a ta.ș ș ț

Mituri despre maturitatea spirituală

Mitul nr. 1 : Creşterea spirituală are loc automat, o dată ce eşti născut din nou.

Multe biserici cred acest mit pentru că nu au niciun plan organizat de ucenicizare a

noilor convertiţi şi nicio strategie pentru dezvoltarea membrilor în maturitate. Ele

presupun că creştinii vor creşte automat în maturitate dacă participă la serviciile

bisericii.

Adevarul este că creşterea spirituală este intenţionată. Ea necesită un angajament

pentru a creşte. Persoana trebuie să dorească să crească, să decidă să crească i săș

depună un efort pentru a creşte.

Mitul nr. 2 : Creşterea spirituală este mistică, iar maturitatea poate fi atinsă doar

de câţiva aleşi special.

Adevărul este că creşterea spirituală este foarte practică. Orice credincios poate

creşte spre maturitate daca va dezvolta acele obiceiuri necesare creşterii spiirituale.

Pavel compară adesea pregătirea pentru viaţa creştină cu modul în care sportivii se

pregătesc pentru a fi în forma. Trebuie să îndepărtăm misterul de deasupra creşterii

spirituale prezentând elementele componente ale acesteia în obiceiuri preactice

45

zilnice.

Mitul nr. 3 : Maturitatea spirituală poate apărea instatntaneu daca gaseşti cheia

potrivita.

Mulţi creştini sinceri işi petrec întreaga viaţă căutând cu ardoare o experienţa, o

conferinţă, o trezire, o carte, o casetă sau un singur adevăr care îi va transforma în

credincioşi maturi. Această căutare este zadarnică.

Adevărul este ca creşterea spirituală este un proces gradat de dezvoltare. Nu există

scurtături spre maturitate.

Mitul nr. 4 : Maturitatea spirituală este masurata prin ceea ce cunosc.

Multe biserici evaluează maturitatea spirituală doar prin prisma a cât de bine poţi

identifica personajele biblice, interpreta pasaje biblice, cate versete biblice şi explica

teologia biblica. Deşi cunoaşterea Bibliei este fundamentală pentru maturitatea

spirituală, ea nu este singura măsură a acesteia.

Adevărul este că maturitatea se demonstreaza mai mult prin comportament decât

prin cuno tin eș ț . Viaţa creştină nu este doar o problemă de crezuri şi convingeri,ea are

de-a face cu conduita şi caracterul.

Mitul nr. 5 : Creşterea spirituală este o problemă personală privată.

Idolatria individualismului din cultura noastră a influenţat modul în care privim

creşterea spirituală. O aşa de mare parte din învaţaturile despre formarea spirituală

este egocentrică şi orientată spre sine, fără să facă nicio referire la relaţia noastră cu

alţi creştini. Acest lucru este total nebiblic şi ignoră mare parte din Noul Testament.

Adevărul este că creştinii au nevoie de relaţii pentru a creşte. Nu creştem izolaţi unii

de alţii. Ne dezvoltăm în contextul părtăşiei.

Mitul nr. 6 : Pentru a creşte ai nevoie doar de studiu biblic.

Multe biserici evanghelice au fost zidite pe acest mit. Ele se numesc biserici « sală

de clasă .»

Adevărul este că ai nevoie de o varietate de experinaţe cu Dumnezeu pentru a

produce adevărata maturitate spirituală. Pe lângă studiul biblic e nevioe de închinare,

slujire, părtă ie, experien e de evanghelizare personală. Cu alte cuvinte cre tereaș ț ș

spirituală are loc prin participarea la toate scopurile bisericii. Cre tinii maturi nu doarș

46

studiază vi a cre tina, ei o experimentează.ț ș

Intrebari

1.Cum se numeste omul de curand intors la Domnul?

2.Ce a spus Domnul Isus sa facem? Oare facem? Cum?

3.Esti un crestin autentic, smerit, care creste in toate privintele?

4.Ai crescut in ultimul timp? Cat? De unde stii?

5.In ce-ti masori spiritualitatea, cresterea?

6.Ce crezi ca ar trebui sa faci pentru a fi un ucenic devotat

SLUJIREA- Iubeşte pe aproapele tău ca pe tine însuţi (Marcu 12:31)- Slujirea este demonstrarea dragostei lui Dumnezeu faţă de alţii prin împlinireanevoilor şi vindecarea rănilor lor în Numele lui Isus ( Luca 10 - Samariteanul)- Opusul mîndriei = slujirea (Ioan 13)- Biserica, prin slujitorii ei, trebuie să-i echipeze pe sfinţi în vederea lucrării de slujire(Efes 4:11-16). Atunci când credincio ii î i cunosc chemarea i darurile i sunt gata săș ș ș șslujască în locul în care Dumnezeu i-a chemat, se evită trei pericole (Efeseni 4:14):a) Imaturitatea. Credincio ii care nu se angajază niciodată în slujirea lui Hristos cuștoată râvna, nu ies niciodată din starea de copilărie spirituală (Evrei 5:12).b) Instabilitatea. Credincio ii imaturi sunt i nestatornici. Ei sunt atra i de toateș ș șciudă eniile i în elăciunile ce apar; sunt ni te „turismatici” ducându-se când încoaceț ș ș șcând încolo, de la o fantezie care îi atrage, la alta. Nu au un sim al apartenen ei, seț țduc doar unde-s „bucurii”, se bucură cu to i i nu plâng cu nimeni.ț șc) Credulitatea. Cel mai mare pericol pentru cre tinii imaturi i nestatornici este acelaș șde a fi amăgi i. Ei nu pot discerne între bine i rău (Evrei 5:13,14), sunt manipula iț ș țu or i du i în rătăcire. Dacă ace ti cre tini creduli ar studia Biblia ar detecta oriceș ș ș ș șviclenie a învă ătorilor care profită de naivitatea lor. Pericolul pentru cre tinii imaturiț șnu este acela că ajung să nu mai creadă ci acela că ajung să creadă orice.- Deseori credincioşia este definită în termenii prezenţei la Biserică în locul slujirii şiastfel membrii doar stau, acumulează şi se înăcresc. Mersul la biserică este asemeneamersului la cantină în armată. Nu este un scop în sine; este un mijloc înspre scop.- Dumnezeu are suficiente resurse când ne cere să slujim. Ucenicii au vrut să înceapăslujirea cu co urile pline i să termine cu co urile goale. Domnul Isus a vrut ca ei săș ș șînceapă slujirea cu co urile goale i în urma slujirii co urile să fie pline. Sunt atâ iaș ș ș țcre tini care ar vrea să se implice dar invocă lipsa de resurse, fonduri insuficiente...șNiciodată problema nu a fost lipsa fondurilor ci lipsa unui om cu viziune, cu pasiune,a unui om care acceptă frângerea i zdrobirea, care să se pună la dispozi ia luiș țDumnezeu i să spună: „Doamne, fă ce vrei cu via a mea.” Problema nu sunt banii,ș ț

47

problema este omul, nu banii sunt greu de găsit ci omul este greu de găsit.D. L. Moody, a mers să-l asculte predicând pe cel ce era recunoscut ca prin ulț

predicatorilor, Charles Spurgeon. Moody era un anonim, unul pierdut în mul ime, darțvia a lui a fost schimbată când l-a auzit pe Spurgeon rostind cuvintele: „Lumea n-ațvăzut, nu tie i nu- i poate imagina ce poate face Dumnezeu cu un om care se predăș ș șîn totalitate i se pune la dispozi ia Lui.” Când Moody a auzit aceste cuvinte a zis:ș ț„Doamne, vreau eu să fiu omul acela.” Moody a devenit unul din cei mai marievangheli ti pe care i-a cunoscut lumea, prin care mii de oameni au fost condu i laș șDumnezeu.- „Am fost mântuiţi ca să slujim” - Motto-ul pentru anul 2003. Dumnezeu n-a mântuitpe nimeni doar ca să-l ducă în cer. Dacă ar fi a a, cel mai potrivit moment pentru a fișlua i la Domnul ar fi în clipa întoarcerii noastre la El. Dar Dumnezeu are nevoie dețnoi ca să-i slujim de aceea ne mai ine pe pământ.ț*** Universitatea Taylor oferă absolven ilor câte un prosop!!!ț- Odată Napoleon a arătat spre o hartă a Chinei i a spus: „Acolo zace un uriaș șadormit. Dacă se va trezi vreodată, nu va mai putea fi oprit.” Uneori Biserica pare a fiun uria adormit plină cu membrii care nu fac nimic cu credin a lor cu excep iaș ț țfaptului că o ”păzesc”.- Slujirea te ajută să-ţi descoperi darurile ca apoi să le foloseşti- De obicei creştinii cîrtitori şi critici nu sunt implicaţi în slujire (se simt chemaţi lalucrarea de împotrivire). Când ai mâinile ocupate cu lucrul, nu mai po i să iei pietrețsă arunci în al ii.ț- Cînd faci lucrarea pentru care te-a făcut Dumnezeu, ai un sentiment de mulţumire,că e ti acolo unde te vrea Stăpânul. Diavolul nu va dori să-i sluje ti lui Dumnezeu cuș șpasiune, cu consacrare.●Cartea Exodul ne prezintă un moment de răscruce din via a copiilor lui Israel, cândțace tia doresc să aducă jertfe lui Dumnezeu în pustiu. „Faraon a zis: ș vă voi lăsa săpleca i ca să aduce i jertfe...numai ț ț să nu vă depărta i prea multț ...” (Exod 9:28). Dece să te despar i, să renun i, să te separi de Egipt (lume)? Rămâi în robie i dacă vreiț ț șsluje te-i i lui Dumnezeu. Nu trebuie să- i schimbi radical modul de via ă, dorin ele,ș ș ț ț țambi iile, obiceiurile, gândirea... doar îl adaugi pe Isus la stilul tău de via ă. Po i săț ț țrâzi la acelea i glume, să fii consumat de ură i invidie, de mândrie, de lăcomie iș ș șdacă ai timp po i să mergi i la adunare i este OK.ț ș ș

Nu trebuie să mergi prea departe...Fii un cre tin limitat. Lasă o punte înșspatele tău ca să te po i întoarce, nu da foc la toate podurile în spatele tău. Dacă totțvrei să te închini, nu- i implica i casa, lasă- i copiii în robie, renun ă la ei nu la Egiptț ș ț ț(Exodul 10:10-11), du-te la închinare cu mâinile goale, nu te închina cu ceea ce ai(Exodul 10:24). i se par cunoscute aceste „sfaturi”? Ele sunt atât de actuale!ȚVrei să te închini? Cântă că doar este o cântare, dar să nu mergi prea departe...să nute închini. Dacă te închini cu adevărat cineva s-ar putea să fie eliberat, s-ar puteasă ob ii victorie, să se deschidă ferestrele cerului, să curgă ungerea, să se rupățlan urile robiei, să se nască dorul de libertate în inima cuiva, sa nu vă depărta i preaț țmult...

Copiii lui Israel nu s-au supus limitărilor lui Faraon, nu au acceptatcompromisul, preten iile lui n-au însemnat nimic pentru ei. Circumstan ele lor,ț ț

48

e-adevărat, arătau a robie, dar mirosea a libertate. Faraon nu avea nici un drept săspună: „nu merge i foarte departe”, a a cum diavolul nu are nici un drept astăzi să- iț ș țspună: „să nu mergi prea departe”. Îl vei lăsa să te limiteze, să- i dicteze?țLa vârsta de 110 ani, în ultimul lui mesaj adresat poporului Israel (Iosua 24), Iosuatrece în revistă tot ce a făcut Dumnezeu pentru ei, apoi îi provoacă să ia o decizie, săfacă o alegere, să slujască ori lui Dumnezeu ori idolilor. Iosua prezintă poporului:a) Standardele slujirii - „cu scumpătate i credincio ie” ( v.14)ș șIosua îi provoacă la o slujire fără rezerve, cu toată inima, responsabilă, fărăcompromis. Să aleagă între dumnezeu i orice altceva care ar căuta să-i ia locul, sășaleagă între oportunitate i principiu. Dacă vre i să sluji i idolilor nu se cere mult, esteș ț țmai u or, dar Dumnezeu cere angajare totală. Iosua nu lasă loc pentru slujirea înștermenii no trii, o slujire de ocazie, când lucrurile merg bine, când via a este u oară,ș ț șci o slujire chiar fără apreciere, cu opozi ie, chiar dacă-i greu, chiar dacă alternativelețsunt mai u oare. Iosua îi cheamă la o slujire bazată pe ac iuni nu pe vorbe (v.23),ș țbazată pe ascultare i rela ie (v.24), bazată pe legământ (v.25) i mărturie (v.26).ș ț șb) Motiva ia slujirii - ac iunile i caracterul lui Dumnezeu (v.17-19)ț ț șIosua încearcă să schimbe mentalitatea, gândirea lor, i le îndreaptă aten ia de la listaș țcu minuni, de la un Dumnezeu care face lucruri pentru ei, la un Dumnezeu care estesfânt i gelos pentru dragostea i slujirea lor. Iosua face apel la o slujire bazată peș șcaracterul lui Dumnezeu nu doar pe ac iunileț lui Dumnezeu, o slujire bazată pe cineeste Dumnezeu nu doar pe ce face Dumnezeu. Dacă slujirea noastră se bazează peac iunile lui Dumnezeu, vom ovăi atunci când Dumnezeu nu ac ionează cum gândimț ș țnoi, când nu în elegem circumstan ele: „Unde este Dumnezeu?” „De ce nuț țintervine?”În schimb, caracterul lui Dumnezeu nu se schimbă: Dumnezeu a fost sfânt pe vremealui Iosua i este sfânt i astăzi, a fost gelos atunci i a rămas la fel până azi. Esteș ș școncludent exemplul celor trei tineri în Babilon: „Iată Dumnezeul nostru căruia îislujim poate să ne scoată din cuptorul aprins, i ne va scoate din mâna ta, împărateș(baza i pe ac iunile lui Dumnezeu). i chiar de nu ne va scoate, să tii, împărate, căț ț Ș șnu vom sluji dumnezeilor tăi i nici nu ne vom închina chipului de aur pe care l-aișînăl at!” - (baza i pe caracterul lui Dumnezeu). Un alt exemplu este cel al lui Iov, careț țeste acuzat de Satan că sluje te pentru ceea ce Dumnezeu face pentru el. În urmașîncercărilor i suferin ei prin care trece, Iov dovede te că slujirea lui era bazată peș ț șcaracterul lui Dumnezeu.c) Consecin ele slujirii (v.31)țAlegerea lui Iosua de a sluji Domnului i provocarea pe care el a făcut-o poporului, așavut rezultate de lungă durată, a avut impact asupra genera iei care a trăit chiar dupățmoartea lui. Poate uneori nu ne dăm seama că noi îi influen ăm pe al ii prin alegerileț țnoastre. Iosua a avut un plan pentru na iunea pe care a condus-o, dar înainte de toatețel a avut un plan pentru familia lui i a dat o direc ie casei sale, i-a exercitat calită ileș ț ș ți abilită ile în casa lui apoi în fa a poporului, a ini iat o rela ie cu Dumnezeu pentruș ț ț ț ț

casa lui, împreună cu care a hotărât să slujască Domnului (Iosua 24:15). - Adevăratul slujitor nu alege cui, cînd, cum să slujească. El se dăruieşte pe sinenecondiţionat, ca un izvor care nu-şi alege i nu- i numără clienţii. (Matei 25 - oileș șdau fără să ştie)

49

- Prin ce ne cunosc vecinii no trii, în afara faptului că ne îmbrăcăm frumos duminicași mergem la Casa Domnului? Pentru ce dorim ca biserica noastră să fie cunoscută deș

către cei din jur: pentru întâlnirile noastre sau pentru slujirea noastră?- Î i pasă dacă copilul tău trece clasa? Dar dacă Biserica trece sau nu clasa sim i cevaț țpentru asta?- Slujitorul adevărat consideră slujirea drept oportunitate, nu obligaţie. Adevăratulslujitor nu este acela care lucrează cât zece, ci acela care dă de lucru la zece.Tony Campolo spune un lucru uimitor: „Adolescen ii părăsesc bisericile, nu pentru cățle cerem mult ci pentru că le cerem pu in.”ț

●„Dacă a fi tiut că lucrez pentru mine altfel a fi lucrat.”ș ș ș- Nu vom fi răsplătiţi după numărul talan ilor ci după felul cum am lucrat cu ei.țDumnezeu nu răsplăte te succesul ci jertfa, sacrificiul (Spurgeon i Davidș șLivingstone).- Adevărata slujire izvore te din dragoste. ș Nu trebuie să-L slujim pe Dumnezeupentru a primi acceptarea Lui, ci pentru că Îl iubim. Domnul Isus a spus: „Dacă Măiubi i ve i păzi poruncile Mele.” ț ț (Ioan 14:15) La prima vedere se pare că Isus spune:„Dacă mă iubi i, ve i dovedi aceasta păzind poruncile Mele” sau „Dacă ve i păziț ț țporuncile Mele, ve i dovedi că Mă iubi i”. Ceea ce spune Isus este de fapt cu totulț țaltceva, i anume: „ș Numai dacă mă iubi i (numai atunci când vă ve i îndrăgosti deț țMine), ve i putea să păzi i poruncile Meleț ț ”. Rela ia contează, nu porunca. Mul iț țcre tini se întreabă de ce este atât de greu de slujit, de ce sunt atât de greu de păzitșporuncile Domnului. Motivul este că ei nu sunt înrădăcina i în dragoste. Aceasta erațproblema Bisericii din Efes la care Domnul Isus îi repro ază: „Dar ce am împotrivașta, este că i-ai părăsit dragostea dintâi.” (Efes. 2:4) Apoi o sfătuie te: „...pocăie te-teț ș și întoarce-te la faptele tale dintâi.” (Efes. 2:5) Problema acestei biserici, ca dealtfel aș

multora, era că Îi slujea Domnului din obliga ie, din obi nuin ă, de obicei i nu caț ș ț șurmare a unei rela ii de dragoste, slujea având o motiva ie gre ită. Slujirea devine oț ț șpovară când inima nu este înrădăcinată într-o dragoste fierbinte pentru Domnul.

Mul i cre tini merg la biserică, se roagă, cântă cântările, ascultă predica, ajutăț șlucrarea, dar fac toate acestea dintr-un sentiment al datoriei, din rutină, nu sunt preaîncânta i de lucrurile spirituale. Dacă însă ai avea o conversa ie cu ei i ai ajunge săț ț șdiscu i despre un subiect interesant pentru ei cum ar fi afacerile, sportul, succesul,țfilmele, mâncarea sau moda, vei vedea o licărire de lumină în ochii lor i sunt gata sășse angajeze într-o discu ie captivantă, care le solicită toată aten ia. Sunt subiecte care-ț ți interesează, sunt obiectul dragostei lor, lucruri care le domină gândirea. Să nu ui ițniciodată în slujirea ta că Dumnezeu răsplăte te pe cei ce-L caută (Evrei 11:6), iș șpromite că-l vom găsi dacă-L căutăm cu toată inima (Ieremia 29:13).

●2 exemple: oamenii lui Saul îi slujeau de frică, pe când oamenii lui David îislujeau acestuia din dragoste (vitejii lui David). David a fost ridicat de dragosteapentru Dumnezeu, iar Saul a fost nimicit de dragostea pentru sine. David era omuldupă inima lui Dumnezeu, Saul era omul interesat doar de împără ie. Succesul,țreputa ia i ambi iile egoiste au dominat inima lui Saul, pe când inima lui David aț ș țfost dominată de dragoste pentru Dumnezeu i durere că rănise inima Lui. Saul erașinteresat de ce vor zice oamenii, David interesat de ce va zice Dumnezeu.- Slujirea ta cea mai eficientă va rezulta din durerile tale cele mai adînci:

50

*** Ghedeon, Neemia, Moise, Pavel (îi voi arăta tot ce va suferi)●Iosif din Arimatea - cer e te mijlocind pe lângă Pilat să-i dea trupul lui Hristos.ș șBântuia o nălucă a mor ii peste tot, Iosif iese din anonimat, când to i au ales să plece,ț ți este gata să investească într-un cadavru, într-un trup care nu mai promite nimic.ș

Cui îi trebuia un trup cu nevoi? To i voiau un Hristos viu, care face minuni, carețînmul e te pâinile, care vindecă bolnavii...dar iată că nu mai e nici o speran ă. Era oț ș țzi pivotală în istorie, o zi care făcea alegerea (selec ia) urma ilor lui Hristos. Se pareț șcă era cea mai neagră zi din istoria acestui pământ, când trupul Celui în care uceniciii-au pus toată speran a era acum fără via ă, o zi în care nu se mai putea face nimic.ș ț ț

Iosif crede că se mai poate face ceva i face din averea lui, din mormântul lui,șun loc de înviere. Cei mai mul i fac din averea lor un loc de îngropare. Când nu maițera nimic, nu exista nici o biserică, nici un verset din Noul Testament i nu era nicișIsus, Iosif spune: vreau să stau lângă El până înviază, să-l ung cu mir, să-l îmbrac înin sub ire. Câ i n-ar fi vrut duminică să fie Iosif din Arimatea, să dăruiască i ei, săț ț șslujască, să- i aducă miresmele ?...dar era târziu, Hristos a înviat!ș

i totu i...rămâne o provocare: „Cui îi trebuie astăzi Trupul lui HristosȘ ș(Biserica)?” Poate este un Trup cu nevoi, poate că nu arată cum ar trebui, poate căunii vor să plece în altă parte pentru că nu se mai poate face nimic, poate că investi iațasta nu promite nimic, i crezi că- i irose ti timpul i- i îngropi tinere ea...Vrei să fiiș ț ș ș ț țtu Iosif din Arimatea, să îmbraci în in sub ire Trupul lui Hristos? Vrei să daițsemnifica ie timpului tău i banilor tăi, transferându-i în cer unde nu este infla ie, vreiț ș țsă investe ti când cei mai mul i preferă să fie consumatori, să fie doar iubi iș ț țascultători?

Când privesc la acest Iosif îmi dau seama de un lucru care mă face să-mi fieru ine, i anume, că el l-a iubit pe Isus cel mort, mai mult decât eu îl iubesc pe Isusș șcel viu. Cât î i pasă de Trupul lui Hristos? Sim i ceva, te doare pentru rănile lui, careț țpoate că miros greu? Poate zici: „Cineva ar trebui să facă ceva.” Iosif a ales să facăceva atunci când nimeni nu a făcut nimic.●Marta i Maria (slujirea i închinarea)ș șMarta: „Ce privilegiu, ce onoare să pregătesc masa pentru Stăpânul!!!Maria: „Ce privilegiu să stau la picioarele Stăpânului!!!De multe ori am pus în contrast pe Marta i Maria, crezând că fiecare cre tin ar trebuiș șsă facă o alegere: să fie ori un slujitor ca Marta, ori un închinător ca Maria. Însăslujirea i închinarea sunt ambele necesare, dar trebuie să fie în echilibru. Problemașnu era în lucrarea pe care o făcea Marta, atitudinea cu care făcea lucrarea a devenit oproblemă. Marta se îngrijora prea mult de ceea ce făceau al ii, se autocompătimea pețsine i era nemul umită de al ii, chiar i de Domnul Isus căruia nu-i păsa (ea a hotărâtș ț ț șcum trebuia să-i pese Domnului). Problema Martei era una de echilibru între a mergei a sta, între a face i a asculta. Ea voia ca Maria să-l slujască pe Isus în felul ei, aș ș

încercat să impună sistemul ei de valori Mariei. Când pierdem din vedere motiva iaț(de ce facem ceea ce facem), ne vom sim i suprasolicita i i neaprecia i. Dacă nu neț ț ș țfacem timp să stăm cu Isus, vom sfâr i lucrarea obosi i dar nu binecuvânta i. Săș ț țcultivăm în via a noastră slujirea Martei i ascultarea Mariei.ț ș

Nu lăsa ca ceea ce faci pentru Hristos să devină mai important ca rela ia tațcu Hristos.

51

ÎNTREBĂRI1. La ce se referă expresia " membru activ " ?2. Care crezi că este lucrarea la care Domnul te-a chemat?3. Ce diferenţă este între dar şi talent?4. Care chemare reprezintă cea mai mare provocare pentru tine?5. Ce te preocupă mai mult: să slujeşti sau să fii slujit?6. Ce căi găseşti pentru a sluji altora?7. Cum crezi că ar arăta biserica dacă membrii ei şi-ar recunoaşte darurile şile-ar folosi în lucrare?

Una dintre cele mai importante lucrări în biserică este de a-i ajuta pe membriibisericii să- i descopere darurile cu care i-a înzestrat Mântuitorul i apoi să slujeascăș șcu acele daruri Trupului lui Hristos.Cu siguranţă că sunt multe darurile cu care cineva poate să slujească dar am alescîteva ocazii de slujire pentru a te provoca să te gîndeşti şi să-ţi descoperi chemarea.

OCAZII DE SLUJIREMarturisindu-L pe Domnul la locul de muncaVizite la SpitalSlujirea celor neputinciosi sau a celor din azileInstruirea dupa convertire a noilor membrii (mentorare)Stabilirea de legaturi cu vizitatorii BisericiiSlujirea in situatiile de crizaLucrarea de ucenicizareInvatatori la Scoala Duminicala (copiii, tineret, adulti)Lucrare de slujire la videoproiectorLucrare de slujire la statieLucrare de slujire in corul BisericiLucrare de slujire in grupele de lauda si inchinareLucrare de administrare, ispravnicieLucrare de îmbarbatare, încurajare a celor slabi i încerca iș țSprijinirea in rugaciune a fratilorLucrare de slujire ca usierLucrarea de slujire la parcareEchiparea altora pentru lucrarea de slujireLucrarea de slujire cu bolnavii terminaliSlujind impreuna in vizita cu Cina DomnuluiLucrare de consiliere, sfatuireDistribuire de literature religioasa pe strada, in spitale, serviciu, scoalaRugaciune pentru trezire spiritualăRugaciune pentru formatii muzicale (cor, orchestra)Lucrarea de misiune (grup de misiune)Sa iau unul sau mai multi copiii de la olferinat la sfarsit de saptamana si sa le

52

impartasesc dragostea lui Isus HristosSa ajut vaduvele batrane in nevoile lor (spalat, curatenie, mancare)Sa iau copiii orfani sau din familii numeroase sa ies cu ei in oras la sfarsit desaptamanaSa am partasie un ceas pe saptamana cu fetele de la orfelinatul (Copiii Fagaduintei),din cartier, incurajandu-le, rugandu-mă impreuna cu eleCapacitatea de a observa o nevoie si de a o impliniAbilitatea de a organiza idei, oameni si proiecte pentru a implini un anume scopSa slujesc oamenilor din spitale, penitenciare sau case de odihna pentru ai mangaiaCapacitate de intelegere care ofera solutii practice la probleme deosebiteSa-i incurajez si sa-i sfatuiesc pe cei descurajatiAbilitatea de a studia un pasaj biblic in profunzime si de a impartasi apoi cu altiiResponsabilitatea de a asista la cresterea spirituala a unuia sau a mai multor fratitineri in credintaSa petrec timp cu necrestinii, in special cu dorinta de a le spune despre IsusSa dau din timpul meu liber ca sa implinesc nevoile altoraSa invit persoane care sa-L accepte pe Isus ca MantuitorSa-i eliberez pe altii de muncile de rutina pentru ca ei sa poata implini proiectesocialeSa conduc un grup de oameni spre implinirea unui scopSa intalnesc oameni noi si sa ii prezint altora din grupGasesc satisfactie atunci cand implinesc nevoile oamenilor facand ceva pentru eiSimt nevoia de ai provoca pe altii, sa se imbunatateasca in special cresterea lorspirituala fara sa-i condamnSa prezint Evanghelia intr-o limba straina intr-o tara a carei cultura si stil de viatasunt diferite de a meaSa spun si altora cum sa devina crestini si sa-i invite sa-l primesca pe Isus in vietilelorSa-mi folosesc casa pentru a primi oaspeti si sa fac cunostinta cu noii veniti si cuvizitatorii BisericiSa ma rog pentru vindecarea fizica a oamenilorSa-i ajut pe crestinii care s-au indepartat de D-l sa gaseasca calea inapoi spre orelatie personala cu ElSa prezint Evanghelia si sa formez grupuri de crestini in zonele sau localitatile incare nu sunt BisericiSa folosesc orice dar cu care sunt inzestrat in folosul lucrarii lui Hristos.Să aleg din cartea de telefoane numerele unor persoane necunoscute pentru a le vorbidespre Isus Hristos

53

EVANGHELIZARE

(Câ tigarea oamenilor pentru Christos)ș

“Ne-am îndepărtat atât de mult de mandatul pe care l-a dat Hristos Bisericii, încâtdacă cineva ia acest mandat pentru sine ca mod de viaţă, este privit ca fanatic.”- Robert Coleman“Oamenii Bisericii se gândesc cum să-i aducă pe oameni în biserică; oameniiÎmpărăţiei se gândesc cum pot să ducă Biserica în lume. Omenii Bisericii se necăjesccă lumea ar putea schimba Biserica; oamenii Împărăţiei lucrează pentru a vedeaBiserica schimbând lumea” - Howard Snyder„Mulţi din membrii care figurează în registrul unei Biserici sunt la fel de prieteni cuSatan, pe cât erau fariseii din zilele lui Isus.” - Larry Pyle„Nu există probabil un individ mai periculos pentru Împărăţia lui Dumnezeu decâtFariseul modern de azi.” - Larry Pyle>>> Evanghelie vine din grecescul „evanghelion” = “Veste Bună”

Şi se referă la:Vestea bună că Dumnezeu, în Isus Cristos, a împlinit promisiunile Sale iș

calea mântuirii s-a deschis pentru toţi.Pavel priveşte Evanghelia ca o însărcinare sacră. (1 Cor.9:16)Ce este evanghelizarea?Evanghelizarea este transmiterea veştii bune că Isus Cristos a murit pentru păcatelenoastre şi apoi a înviat din morţi după Scripturi, iar acum face tuturor celor care seîntorc la El (pocăiesc) prin credinţă, oferta iertării păcatelor şi a Darului eliberator alDuhului. (Declaraţia de la Lausanne, Elveţia, 1974)Evanghelizarea în sensul strict al cuvântului este proclamarea ve tii bune a mântuiriiștuturor oamenilor, având drept scop convertirea lor i integrarea în biserică.ș

●Evanghelizare înseamnă împlinirea marii trimiteri de a duce vestea bună amântuirii la cei pierduţi.

Dr. Robert Crick autorul căr ii „Dincolo de por i” spune: „Biserica pierde bătălia,ț țdacă a teptăm ca oamenii afla i în nevoie să vină la noi.” Adevărul este că oameniiș țcare au cea mai mare nevoie de ajutor rareori îl vor cere. Durerile mari sunt mute. „O Biserică ce a teaptă ca păcăto ii să viziteze clădirea lor, este ca un poli ist careș ș ța teaptă ca cei ce au încălcat legea, să viziteze sediul poli iei.”ș ț●Freddy Gage spune că a vizitat 2 biserici diferite, i a învă at 2 lec ii ș ț țdiametral opuse. O biserică, spune el, era pe moarte, cealaltă era înfloritoare i șîn cre tere. Una avea o inscrip ie mare pe frontispiciu: „Bun venit tuturor. Vă ș ța teptăm înăuntru.” Aceasta era pe moarte. Cealaltă era înfloritoare, dar șinscrip ia nu era afară, era înăuntru, deasupra u ii, la ie ire: „Acum intra i pe ț ș ș țcâmpul de misiune.” Cu alte cuvinte: „Du-te i adu oameni de pe câmpurile șpăcatului.”

Matei 28:18-20 Isus S-a apropiat de ei, a vorbit cu ei, şi le-a zis:„Toată puterea Mi-a fost dată în cer şi pe pământ.

54

(Duceţi-vă şi) Mergând faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Şi (învăţaţi-i) învă ândț u-i să păzească tot ce v-am poruncit. Şi iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului”. AminAsta înseamnă că:

Întreaga Putere a lui Dumnezeu a fost dată, ca

Întreaga Biserică să ducă

Întreaga Evanghelie

Întregii Lumi

De remarcat este faptul că în pasajul de mai sus numit Marea Însărcinare, Marea

Provocare, Marea Misiune sau Marea Trimitere în originalul grecesc sunt trei

participii verbale i un imperativ (face i ucenici). ș ț Marea Misiune este porunca

Domnului Isus de a duce Evanghelia în întreaga lume, la orice făptură i de a face ș

ucenici din toate na iunileț . Scopul vestirii Evangheliei este acela de a face ucenici

care să respecte poruncile lui Hristos. Domnul nu dore te doar decizii de convertire, ș

nici mărirea numărului de membrii, ci ucenici care să se separe de lume, să rămână în

Cuvântul Lui, i să-L urmeze cu toată inima (Ioan 8:31).ș

>>> Luca 4:18 ”Duhul Domnului…M-a uns sa vestesc saracilor Evanghelia, M-atrimis...”

În Evrei 3:1 – ISUS este numit APOSTOLUL adică TRIMISULDumnezeu a avut un singur Fiu i l-a făcut misionar, apostol (trimis) : „Cum ș M-aitrimis Tu pe Mine în lume...” Ioan 17:18aDomnul Isus continuă rugăciunea din versetul de mai sus arătând că este vorba deacela i fel de trimitere pe care El le-o face ucenicilorș : „...a a ș i-am trimis i ș Eu pe eiîn lume.” Ioan 17:18b, Ioan 20:21>>> ”...ve i primi o putere (dunamis), i-Mi ve i fi martori” – Fapte 1:8.ț ș ț>>> Isus nu ne cheama dor sa venim la El, ci si sa mergem pentru El ( Matei 28 :19 ;Marcu 16:15).Doua extreme: a) unii merg neechipati b) altii se echipeaza si nu mai merg>>> Marea trimitere ( nu marea sugestie) este pentru fiecare urmas al lui Hristos.(Ioan 20 :21)>>> Intr-o zi Marea Trimitere va deveni Marea Realizare.>>> Dumnezeu ne spune : ’’Castigati-i pe cei pierduti cu orice pret’’ !!!!„Orice credincios care trăieşte indiferent (nepăsător) faţă de semenul său nemântuit,îşi dă tacit (fără cuvinte) acordul ca acesta să meargă în iad.”Vance Havner a spus: „Evanghelia nu este ceva ce venim la biserică să auzim, esteceva ce mergem de la biserică să spunem. Noi nu avem un secret pe care să-l

55

ascundem, ci o veste pe care s-o anun ăm, un adevăr pe care să-l împărtă im.”ț șActul de a împărtă i Evanghelia este numit evanghelizare. Oamenii au nevoie să audășEvanghelia dar de atâtea ori ignorăm problemele lor datorită programelor noastre.Un cre tin german î i împărtă e te experien a astfel: „Am trăit în Germania în timpulș ș ș ș țholocaustului nazist. Eu m-am considerat un cre tin. Am auzit despre ceea ce seșîntâmpla cu evreii, dar ce puteam să facem noi? Prin spatele bisericii noastre trecea ocale ferată, i în fiecare duminică diminea a auzeam în depărtare fluierul apoiș țzgomotul ro ilor care anun a că trenul se apropia. Am devenit deranja i de strigăteleț ț țvenind dinspre trenul care transporta evreii ca pe ni te vite înspre lagărul mor ii.ș țSăptămână după săptămână auzeam fluierul trenului, sunetul ro ilor i ipeteleț ș țevreilor, care ne chinuiau. În momentul în care auzeam fluieratul trenului începeamsă cântăm imnuri, iar când trenul trecea prin dreptul bisericii cântam cu putere pânăcând nu mai auzeam ipetele. Anii au trecut i nimeni nu mai vorbe te despre asta.ț ș șDar eu încă mai aud fluierul trenului în somn. Doamne iartă-mă, i iartă-i pe cei careșî i zic cre tini i nu au făcut nimic...”ș ș șExistă oameni în jurul nostru cu o situa ie similară cu cea a evreilor din acelețvagoane, dar destina ia lor este una chiar mai rea: ei sunt pe drumul care duce însprețiad. Nu suntem cumva ca acei cre tini germani? Nu cumva ignorăm suspinele iș șipetele lumii, cântând un pic mai tare? Nu ar trebui să ne îndoim de faptul că avem oț

responsabilitate i avem deasemenea ceva care poate salva lumea de la distrugere:șEvanghelia.

●Asemănarea dintre cre tinii mântui i i înso itorii de zborș ț ș ț

"... i vorbirea î i are vremea ei ." Eclesiastul 3:7ș ș" i cum vor auzi despre El fără propovăduitor?" Romani 10:14Ș"... i vai de mine, dacă nu vestesc Evanghelia!" 1 Corinteni 9:16ș

Atunci când călătore ti cu avionul, după ce ai urcat în avion înso itorii de zbor ș țse ocupă de pregătirea pasagerilor pentru zbor . Pasagerii nu au acela i sentiment de șurgen ă, ci mai degrabă tendin a de a- i vedea de treburile lor, citind reviste sau poate ț ț șascultând muzică sau scriind un mesaj pe telefon. Chiar dacă nimeni nu acordă o aten ie deosebită la instruc iunile (avertizările) de dinaintea zborului, mesajul este ț țcrucial atunci când lucrurile nu merg bine.Uneori înso itorii de zbor fac apel la călători să acorde aten ie mesajului lor cu privireț țla procedurile de siguran ă. O propozi ie nu o uită niciodată: „În cazul în care cabina ț țpierde presiune, mă tile de oxigen vor cădea din plafonul de deasupra în dreptul șfiecărui pasager. Mai întâi, a eza i-vă masca pe nas i gură, apoi, ajuta i-i pe al ii ...". ș ț ș ț țEi fac caz de acest lucru la fiecare zbor.Când presiunea din cabină scade, la 11.000 de metri altitudine, i viteza de 800 de kmșpe oră aspiră oxigenul din cabină, via a capătă alt sens, se schimbă priorită ile, se ț țschimbă etichetele de pre uri. Lucrurile bune din via ă nu mai contează prea mult. Nuț țai timp pentru a servi o cafea sau să te bucuri de un apus de soare. Nici gând de asta. Fiecare fărâmă de energie este redirec ionată spre scopul unic de a achizi iona oxigen,ț țîn primul rând pentru tine, apoi pentru cei din jurul tău. Mesajul este foarte clar:a) Mă tile de oxigen cad.șb) Î i fixezi masca.ț

56

c) Aju i pe altii să- i pună mă tile lor.ț ș șObserva i că nu lasă mult loc pentru activită i secundare:ț ța) Mă tile de oxigen cad.șb) Fixează- i masca ta.țc) Termină băutura i articolul din revistă.șd) Ia în considerare să-i aju i pe al ii, dacă nu ai nimic mai bun de făcut.ț țPentru cei cu inimă, articolele din revistă, jocurile, băutura nu mai sunt o prioritate i șob inerea de oxigen pentru cât mai mul i posibil devine primordială.ț țA a este cu misiunea noastră. Avem aceste scurte ocazii de contact cu oamenii i ș șoportunitatea de a-i salva de la ceea ce se va termina cu siguran ă în tragedie ve nică ț șpentru to i cei fără Hristos.țA a cum înso itorii de zbor dau instruc iuni clare a a i noi ca i cre tini mântui i ș ț ț ș ș ș ș țtrebuie să dăm instruc iuni clare. Înso itorii de zbor nu spun oamenilor numai cum săț țse ajute singuri. Ei explică modul în care ace tia pot ajuta pe al ii, de asemenea. ș ț„În primul rând, pune- i masca ta. Apoi, ajută pe al ii.”ț țCa mesageri ai lui Hristos, putem spune oamenilor cum să fie salva i de mânia lui țDumnezeu. i putem antrena (echipa) pe cei converti i să spună altora cum pot să fie Ș țsalva i (mântui i).ț țEste ciudat să gânde ti că cineva pe un avion fără presiune în cabină să- i pună ș șpropria mască de oxigen i apoi să se întoarcă pentru a- i citi revista, fără a ajuta pe ș șcei din jurul lui. i unul dintre cele mai mari parodii (în elăciuni) imaginabile, este unȘ șcredincios cu mântuirea asigurată, călătorind prin via ă ignorând pe cei din jurul lui. țFiecare cre tin cu normă întreagă are un mesaj biblic pentru al ii:ș ța) Harul lui Dumnezeu a venit.b) Asigură-te de mântuirea ta.c) Ajută-i pe al ii să- i asigure mântuirea lor.ț șPământul i-a pierdut presiunea! Măsura (solu ia) este urgentă! Toată lumea trebuie săș țpoarte "masca de oxigen" a Evangheliei, sau vor fi în curând pierdu i pentru țtotdeauna. Noi trebuie să fim la fel de aten i (vigilen i) ca înso itorii de zbor în a da ț ț țoamenilor instruc iuni clare pentru salvarea lor. Fără o explica ie clară, ei pur i ț ț șsimplu nu vor în elege adevărurileț1. Dumnezeu te iube te într-un mod minunat!ș"Dar Dumnezeu î i arată dragostea fa ă de noi prin faptul că pe când eram noi încă ș țpăcăto i, Hristos a murit pentru noi." (Romani 5:8)ș2. Cu toate acestea, păcatul din via a ta este un lucru grav!ț"...nelegiuirile voastre pun un zid de despăr ire între voi i Dumnezeul vostru; ț șpăcatele voastre vă ascund fa a Lui i-L împiedică să vă asculte!” (Isaia 59:2)ț ș3. Mânia lui Dumnezeu te ajunge cu siguran ă datorită păcatului.ț"Dar, cu împietrirea inimii tale, care nu vrea să se pocăiască, î i aduni o comoară de țmânie pentru ziua mâniei i a arătării dreptei judecă i a lui Dumnezeu, care va răsplătiș țfiecăruia după faptele lui.” (Romani 2:5,6)4. Isus Cristos a murit, i-a vărsat sângele pentru a oferi adăpost de judecata viitoare.ș"Căci, pe când eram noi încă fără putere, Hristos, la vremea cuvenită (exact la momentul potrivit) a murit pentru cei nelegiui i." (Romani 5:6)ț5. Po i apela la el chiar acum ca să fii salvat de pericolul în care te afliț"Fiindcă oricine va chema numele Domnului va fi mântuit!" (Romani 10:13)

57

Dumnezeu dore te ca prin nebunia propovăduirii crucii să-i salveze pe cei care cred.șAcesta este un mesaj important orientat spre mintea, voin a i emo iile ascultătorilor,ț ș țun apel la ac iune, un mod de a ilustra caracterul urgent al Evangheliei i de a-i ț șprovoca pe credincio i sa vadă oamenii pe care Dumnezeu îi aduce în via a lor pentruș ța le spune despre Hristos, sau cel pu in pentru a-i invita la biserică.țEvanghelizare se adresează i acelora care au primit, undeva în trecut, credinţa șcreştină, dar care au încetat de a aprecia frumuseţea ei, considerând-o, chiar, un obstacol în calea atingerii fericirii lor.*** Vecinul din iad"Nu ai nici o dorinţă ca toţi cei din jurul tău să fie mântuiţi ?Atunci nici tu nu eşti mântuit. Fii sigur de asta !" - Charles Spurgeon

>>> Satan preferă să faci orice numai să nu î i împărtă e ti credin a.ț ș ș ț El te lasă săfaci tot felul de lucruri bune atâta timp cât nu iei pe nimeni cu tine în cer.

Prietenii noştri poate sunt numai cei din biserici, în timp de Isus a fost“prietenul păcătoşilor”. Aşa că fă-ţi timp să fii prieten şi cu cei care nu suntcredincioşi cu scopul de a-i vedea şi pe ei mântuiţi, dar niciodată pentru a fi părtaş lapăcatele lor ! Aminteşte-ţi că fiecare persoană care moare în păcat fără să primeascăiertarea prin jertfa lui Hristos va avea o zi în care se va întâlni cu Judecătoruluniversului.

*** Evanghelizarea - confruntare dintre două puteri nu dintre două min i.ț>>> Dumnezeu a avut dintotdeauna un plan : ” Să- i salveze crea ia (omenirea)”ș țEl cauta oameni pe care El i-a salvat, sa I se alature la salvarea celor pierduti.Esti unul dintre cei salvati? Ai promis cumva Domnului ca 24 de ore pe zi vei ficrestin? Vrei să fii unul de care să se folosească Mântuitorul la salvarea altora ???Tradi ia s-ar putea să te împiedice, i să nume ti necurat ceea ce Dumnezeu a cură itț ș ș ț(Fapte 10)“Nu avem decât intervalul unei generaţii pentru a mântui acea generaţie. Oricegeneraţie are nevoie de regenerare.” Reinhard Bonke>>> Ce onoare !!! – Sa iei o inima pacatoasa si s-o impaci cu Tatal (2Corinteni 5:20)>>> Nu te po i ab ineț ț să nu vorbe ti despre ceva ce este atât de importantș : Dragostea Mantuitorului ! Lucrurile sunt într-o continuă schimbare. Un singur lucru nu se schimbă : Dragostea lui Dumnezeu. Întrebarea nu se pune dacă merită sau nu să facem evanghelizare, dacăeste sau nu nevoie de fiecare dintre noi la seceri ul Domnului, ci întrebarea este ș cum am putea noi împlini acest lucru.Cum vede Dumnezeu oamenii ? (Matei 9:35-36). Isus a văzut mul imile. Nu cumva țproblema noastră este că noi nu vedem gloatele? Ne-a orbit succesul i nu-i mai șvedem pe oameni. Ucenicii voiau să-l protejeze pe Isus de oameni. Isus voia să se mistuie pentru oameni. Astăzi nu vedem oamenii din cauza clădirilor, ne-am închis pentru a avea un loc confortabil, să nu fim deranja i de nevoile i starea lor. Noi nu ț șputem să-i auzim pentru că noi cântăm mai tare decât pot ei să suspine sau să ofteze. Îi salutăm cu „bună ziua” i tim că nu-i bună nici ziua nici ce urmează (ve nicia). ș ș ș

58

Isus a văzut gloatele. Ce a văzut El ? Oameni necăji i, oameni cu nevoi, cu întrebări, țoameni respin i, abandona i, nebăga i în seamă…ș ț ț

Când Moody a fost întrebat de câ iva din prela ii anglicani din vremea lui în ce ț țconstă succesul lui, el i-a dus la fereastră i i-a întrebat ce văd. Ei au răspuns: o șfamilie, un copil, doi bătrânei...iar Moody a răspuns : eu văd oameni care merg în iad dacă nu aud Evanghelia !!!

Druhora poveste te că pe când se afla în Springfild, într-o vineri seara pe când șse pregătea să plece acasă de la Institutul la care preda, a văzut lumina aprinsă într-unbirou de-al unui profesor, coleg de-al lui, care plângea de durere că este vineri i n-a șapucat să spună nimănui despre Domnul în săptămâna aceea.Motivul timidită ii noastre de a le împărtă i altora credin a este că deseori nu preaț ș țavem ce le împărtă i!șDacă n-ai nimic de spus, fie nu-l cuno ti pe Dumnezeul Bibliei i n-ai o rela ie cu el,ș ș țfie ai o rela ie, dar e ti atât de departe de Dumnezeu încât nu-l po i alege dintr-oț ș țmul ime.ț”Cea mai mare teamă a noastră nu ar trebui să fie teama de e ec, ci teama de succesșîn lucrurile din via ă care nu contează cu adevărat.” - Francis Chanț

*** Puterea unei bro uri (Herb Hodges i ospătara ce a primit bro ura)ș ș ș

Feti a din Chile – 10 aniț ; mama a murit. Seara pe când pregătea tatălui pachetul cumâncare pentru a doua zi, fata a strecurat înăuntru o bro urică pe care o primise de lașun misionar. A doua zi minerii au fost prin i într-o prăbu ire subterană i neputând fiș ș șsalva i, cei 8 mineri au fost găsi i mor i, stând în cerc. Înainta de a muri, tatăl feti eiț ț ț țapucase să scrie un bile elț : ”Draga mea Maria. Când vei citi aceste rânduri, eu voi fiîmpreună cu mama ta. Am citit bro ura pe care mi-ai oferit-o, apoi am citit-o deșcâteva ori i celorlal i în timp ce a taptam să fim salva i. Speran a noastră pentruș ț ș ț țaceastă via ă scade, dar pentru cea viitoare, nu. Am făcut cum scria aici i ne-amț șrugat, cerîndu-I lui Isus să vină în inimile noastre. Te iubesc foarte mult, i într-o zi,șcurând, vom fi cu to ii în cer.”ț>>> La fel ca omul care i-a nesocotit talantul, tot a a un cre tin care i-a pierdutș ș ș șdragostea pentru Dumnezeu nu mai are ce împărtă i celorlal i ( Matei 25ș ț :24-30)>>> Dumnezeu vrea sa spuna ceva Lumii prin noi... - trimi i ca să vorbim pentrușIsus ( 2Corinteni 5:20)- Maica Tereza spunea: „Noi to i suntem creioane în mâna lui Dumnezeu, care trimitețscrisori de dragoste lumii.”***Pilda pescarilor care nu prind pe teș>>> Biserica - un grup de oameni afla i în misuneț pentru Domnul lor.*** Să vezi nevoia – aici to i sunt descul i!ț țCei patru lepro i (2 Regi 7:1-10) - Noi tim prea mult ca să tăcem din gură.ș ș

●Un cre tin care în mod obi nuit merge la biserică, într-o via ă, ascultăș ș țaproximativ 5.000 de predici, se roagă în medie 20.000 de rugăciuni, cântă25.000 cântări, i conduce la Hristos 0 persoaneș !?!

>>> Duhul Sfânt dore te să împuternicească Biserica pentru a îndeplini Misiuneaș59

(însărcinarea) încredin ată de Domnul Isus ( Luca 24ț :47-49 ; Fapte 1 :8)??? Cum te-ai sim i dacă ai avea o afacere care să ajungă până la marginilețpământului ?*** Rămâne i... Duce i-vă = 2 imperative ț ț- Fapte 8:4 >>> Măsura sănătă ii unei biserici este capacitatea acesteia de ț a trimite i ș nu de a primi oameni.

- Freddy Gage spune că a vizitat 2 biserici diferite, i a învă at 2 lec ii diametralș ț țopuse. O biserică, spune el, era pe moarte, cealaltă era înfloritoare i în cre tere. Una ș șavea o inscrip ie mare pe frontispiciu: „Bun venit tuturor. Vă a teptăm înăuntru.” ț șAceasta era pe moarte. Cealaltă era înfloritoare, dar inscrip ia nu era afară, era țînăuntru, deasupra u ii, la ie ire: „Acum intra i pe câmpul de misiune.” Cu alte ș ș țcuvinte: „Du-te i adu oameni de pe câmpurile păcatului.”ș

Aceasta este genera ia pe care Dumnezeu ne-a dat-o pe mâna noastră.țEvanghelizarea începe înainte de a ne deschide noi gura. Isus a spus: Cina m-a văzut pe mine L-a văzut pe Tatăl. Trebuie să avem ceva mult mai atractiv decât lumea: o inimă care sângerează pentru oameni. Cel mai mare păcat pe care-l poate face cineva este acela de a nu primi oferta dragostei lui Dumnezeu. Al doilea mare păcat este ca cineva care a primit dragostea lui Dumnezeu să n-o împărtă ască cu nimeni.șChiar dacă nu este deloc măgulitoare, afirma ia lui Francis Chan este grăitoareț : „Cre tinii se aseamănă cu gunoiul: împră tie-i i vei ob ine o recoltă bună, ine-i într-ș ș ș ț țo grămadă mare i vor mirosi îngrozitor.” ș➢ John Ashkroft, un penticostal cu peste 30 de ani de func ii (trezorierul Statului țMissouri, procurorul general al Statului Missouri, 8 ani guvernatorul Statului Missouri, 6 ani senator de Missouri la Washington, procuror general al S.U.A în timpul atentatelor din 11 septembrie 2001), la o întâlnire care a avut loc la Oradea în 10.07.2010, spunea: „Cea mai înaltă onoare acordată cuiva este aceea de a împărtă i șEvanghelia lui Isus semenilor lui. Nimic nu-i mai important decât să fii lucrător împreună cu Isus. Când mă uit în urmă văd că Domnul a fost credincios.” Poate că nu este lipsit de importan ă să ne amintim, fiindcă tot am pomenit de 11 țseptembrie, că în turnurile de la World Trade Center au fost oameni din 88 de ări ale țlumii. Martorii tragediei erau împăr i i. În timp ce unii spuneau: „cineva ar trebui să ț țfacă ceva...” al ii... au făcut. Acest fapt mi-a adus aminte de o istorioară cu patru țpersonaje (TO I, CINEVA, ORICINEȚ i ș NIMENI), care poartă titlul: A CUI ESTE ACEASTĂ SLUJBĂ ? Iată con inutul eiț :

Evanghelia trebuia dusă până la marginile pământului...

i TO I erau siguri că CINEVA o va duce.ș Ț

ORICINE o putea duce, dar NIMENI nu a dus-o.

CINEVA s-a enervat pentru că TO I aveau slujba aceasta.Ț

TO I au crezut că ORICINE o putea face,Ț

60

dar NIMENI nu i-a dat seama că TO I nu o vor face.ș Ț

În cele din urmă, TO I au certat pe CINEVAȚ

pentru că NIMENI nu a făcut lucrarea de evanghelizare

pe care ORICINE o putea face.

Vi se pare cunoscută această imagine ?

Într-adevăr, a cui este această slujbă ?

Când vrem să sensibilizăm inimile oamenilor punem pozele copiilor străzii să le

vadă to i (copiii ajung în canale, oamenii ajung în iad!).ț

Întrebarea pe care D. L Moody o punea era aceasta: "Dacă ai muri în noaptea

aceasta, unde ai merge?" Această întrebare răspunde la toate celelalte întrebări.

De exemplu, dacă persoana spune, "nu tiu", citi i-i 1 Ioan 5:13, apoi citi i Ioan 1:12.ș ț ț

*** Capelanul închisorii din Lids, Anglia>>> Evanghelizarea nu este un program - este un mod de via ă (iadul nu este numaițpentru sfâr itul de săptămână). Nu-i suficient să trăim frumos, trebuie să vorbimșoamenilor; Isus a trăit frumos i totu i a împărtă it Evanghelia celor pierdu i.ș ș ș ț*** Lista lui Oscar Sindler (1938-1945) – a salvat de la holocaust 1200 evreiUltimele lui cuvinte: „A mai fi putut salva încă un suflet...”ș>>> Terori tii î i dau via a ca să piardă sufleteș ș ț ; Nu vrei să- i dai via a ca să câ tigiț ț șsuflete ?(Tînăra care a vrut să meargă să misioneze printre sălbatici)

MEDITEAZĂ:–Va fi cineva în Rai datorită ie?ț–Ai adus pe cineva la Hristos? De ce ?–Dore te Domnul (iar place) să-l prezentăm altora, să vorbim cuiva despre El?ș–

OCAZII DE EVANGHELIZARE-Evanghelizare de la om la om (1-1)-Întâlniri de tineret cu scop evanghelistic-Evanghelizare printre studen iț-Evanghelizare prin lucrarea cu copiii (programme în parc, sat…)-Vizită la bolnavii nemântui i din cartierț-Vizită în familiile unde unul din so i este nemântuitț

61

-Invitarea prietenilor la biserică- Cu Evanghelia la de inu i (”pantofi misionari”)ț ț- Săptămână de rugăciune pentru vecini- Evanghelizare prin mărturie i dragoste cre tină (ajutorarea celor în nevoi)ș ș

- Evanghelizarea părin ilor prin copiii de la coala Duminicalăț Ș

- Evanghelizare la benzinării, supermarket-uri…-Evanghelizare prin ”Alege Via a”ț-Invita ii la ocazii speciale (sărbători, botez, 8martie…)ț-Împăr ire de literatură cre tină cu caracter evanghelisticț ș-Studii biblice pentru familie-Seminarii cu tema : ”Modalită i de câ tigare a sufletelor”ț ș-Evanghelizare prin sondaj religios-Excursii cu caracter evanghelistic-Misiune cu un grup de evanghelizare în zone aride (1 săptămână vacan ă)ț-Proiec ii cre tine cu caracter evanghelistic în casele celor nemântiu iț ș ț-Lec ii pentru pian, chitară, limba engleză pentru copii i tineri nemântui iț ș ț-Vizite la spital, orfelinate, case de bătrâni-Studii biblice de vacan ă (VBS)ț-Biblii oferite pentru camerele de hotel (Cristi Ben e)ț-

Întrebări1.Ce este evanghelizarea?2.Cine trebuie sa o faca?3.Stiu oamenii ca tu-l mai iubesti pe Domnul?4.Bate inima ta pentru cei pierduti?5.Cati oameni nemantuiti ai pe lista de rugaciune?6.Îi vezi pe cei din jurul tău? Cum îi vezi? Cum i-a văzut Isus ? (Matei 9:35-36)Tema:1. Înva ă cele 4 legi spirituale i împărtă e te-le cu cel pu in 3 persoane.ț ș ș ș ț2. Împărtă e te cu o persoană apropiată (so , so ie, prieten) care nu este la curs, în ceș ș ț țmod ti-a vorbit Dumnezeu în ceea ce prive te câ tigarea oamenilor pierdu i.ș ș ț

62