unui n u m ă r 3 Lei Cenzurat Februarie 1 9 3 9

A B O N A M E N T U L :

„ a 150 Lei fln an a, jumătate . . . . 75 Lei

fo străinătate . . . 300 Lei

Înscrisă în registrul publicaţiunilor periodice al Tribunalului Târnava Mică sub Nr. 3—1938.

Proprietar: Mitropolia Română Unită din Blaj î n t e m e i e t o r i : + Al . L u p e a n u - M e l l n şi l u l i u M a i o r

Director, IULIU MAIOR Redactor, SEVER B A R B U

ANUNŢURI ŞI RECLAME

conform regulamentului de aplicare a tarifului comercial, categoria V

către i u b i t u l n o s t r u c i e r ş i p o p o r r o m â n e s c din A r d e a l , B a n a t C r i ş a n a ş i M a r a m u r e ş

In siua de 27 Februarie se împlineşte tn an de sile de când M. S. Regele Carol ¡1 a Mărit, cu Înalta Sa iscălitură, Con-ttitufia cea nouă a Ţării Româneşti, ce a rodit din frământarea sufletului Său mare, închinat poporului român cu toate podoa-iilc pe care 1-le-a hărăzit Atotputernicul Dumnezeu.

Găndindu-ne la tot ceeace însemnează intru Ţara Româneasca şi pentru strân-ţtrca rândurilor între toţi fiii neamului tntru această Constituţie, Noi Arhipăstorii ulor două biserici româneşti din Ardeal, m găsit de cuviinţă a ne apropia gândurile ţi inima într'un singur simţământ de thvâ, întocmai cum făceau odinioară, în tiltle mari ale neamului, înaintaşii noştri 4< glorioasă pomenire, cari au cinstitscau-*tlt arhiereşti dela Sibiu şi dela Blaj.

Iubiţii noştri fii sufleteşti ,

Începutul anului trecut ne găsise tn "Wrt frământări, în mijlocul unor lupte htre fraţi, ce ne iroseau puterile, în jurul *nor dispute mărunte, în loc de a închina «ceste puteri operei de consolidare a Stalului.

Totul era contestat tn viaţa noastră mia.

Nu era hotărîre de guvernământ, nu *r* persoană, autoritate, valoare morala, Ul' fi chiar Constituţia, care să nu fi fost **puse îndoelilor, care să nu formese o-Vtet de controverse şi de ceartă continuă.

Cm asemenea metode nu putea înainta «ţeastă ţară.

Mai ales în această epocă, la scurt *P după unirea naţionala, trebuia ca

gândurile şi puterile noastre să fie iJÎ l n a t e ecţiunei comune şi închegate de

W r i r " Neamului şi a Statului. Dumnezeu insă a binevoit să aducă şi

««s/d star* mult dorită prin înţelepciunea ]HfelMi *°stru prea iubit, care a avut vo-icorV*6 ° W e r g e dreP* l" t i n t a salvatoare, tlăh î * r a d i n frământarea care o M SDIN ** t n 8 L **r în acţiunea pornită,

g i l * a f ă c u t apel la toţi românii **ind în ajutorul şi în slujba ei.

**ritâifrUnfi d e * P i r i t u l a c e l e i c a î d t s o l i ~ mtutu C " r e t , i i r e e s ă î» l * t e r a n o u e i Con~ iru i " ''cunoscători lui Dumnezeu pen-î*fldCâlefieiunea> Puterea de muncă şi

c*rata dragoste de neam, ce a binevoit

I a sădi tn sufletul Suveranului nostru, Noi chemăm poporul la sărbătoarea aniversării Constituţiei, care va avea loc In ziua de 27 Februarie , In cetatea sfintelor împliniri na ţ io nale, la Albi. Inlia.

România întreagă va prăznui, în a-ceasta si, roadele strălucite ale unui an de muncă stăruitoare, desfăşurată cu încredere şi cu elan răscolitor de către M. S, Regele Carol 11.

fiecare oraş, fiecare sat, va fi in sărbătoare, aşa cum se cuvine in siua de aniversare a celei mai.de. seamă dintre biruinţele româneşti, dela Unire încoace.

Ardealul tradiţiilor naţionale trebue să prăsnuiascâ, osebit de toate sărbătoririle locale, siua aceasta, care a deschis larg porţile înfrăţirii şt ale redeşteptării noastre.

Inbit popor românesc ,

In slujba operei de împăciuire şi înfrăţire, trebue să se găsească şi acum, ca întotdeauna, Sfânta noastră Biserică sttă-moşască.

Cine nu ştie că, de câteori s'a petrecut un eveniment important în trecutul neamului nostru, Biserica a fost de faţă cu ajutorul ei, cu binecuvântarea ei.

Cu atât mai mult se cuvine astăzi ca Biserica să fie angajată la această operă de Renaştere Naţionala, care nu e o acţiune de caracter politic ci, în primul rând, are un caracter moral şi se adresează a-dâncurilor noastre sufleteşti prin mijloace şi argumente de ordin superior.

Deaceea, cu iubire de mamă, Biserica chiamă prin Noi pe toţi fiii ei la o sărbătoare a păcii şi a bunei învoiri.

Ceasul de faţă, in special, ne porunceşte să ne strângem rândurile.

Când ne pândesc atâtea primejdii din afară, datori suntem Până la unnls&stăm în ajutor înţeleptului nostru Suveran, ca, să conducă destinul acestui neam, spre limanuri fericite.

Şi se cuvine, cu amândouă, mâinile, să prindem cu toţii gândul mântuitor al Suveranului şi al sfetnicilor Săi luminaţi, dovedind astfel lumii dinafară solidaritatea şi unitatea noastră de oţel, capabilă de a Înfrunta orice ameninţare.

Iebitul nostru cler şi popor,

Ne vom întâlni deci cu toţii la Alba lulia, fraţii români ardeleni dela vlădieă până la opincă, legaţi strâns tn simţământul de frăţie românească, mal puternic şi mai grăitor decât toate celelalte.

Veniţi în jurul Arhipăstorilor voştri, veniţi cu sufletele larg deschise, ca să a-ducem închinare, după datina strămoşească, Celui ce este Bunul şi înţeleptul Părinte al Ţării, M. S. Regelui Carol al ll-lea.

Convinşi că Renaşterea Naţională, pe care toţi o dorim, va fi posibilă şi va rămânea trainică numai dacă va fi aşezată pe temelia elanurilor sufletelor noastre, noi îndemnăm pe fiii noştri sufleteşti, ca, ascultând de porunca conştiinţei lor şi de înalta poruncă a vremurilor de azi, sa vină la această mare sărbătoare a sufletului românesc.

Binecuvântarea Noastră Arhierească să aşeze tn sufletele Voastre pacea senină şi să întărească inimile Voastre tntru dragostea de Neam, de Ţară şi de Rege.

Dat în reşedinţele Noastre dela Sibiu şi dela Blaf, în ziua de 18 Februarie 193?

+ N i c o l a e 1 -f A l e x a n d r u Mitropolit ortodox al Ar- W Mitropolitul unit al Ar

dealului dealului

Congresul anual al Agrului în dieceza Lugojului

Anal aces ta adenarea genera l i a A. G R . U.-lai din d ieceza Lagojutoi se va ţinea In ţara Jiului, în Lapeni. Pentru o cât mai bonă reuşită a acestei adan ir i P. S. Sa Dr. Ioan Bălan t Episcopal Lagojalai , pregăteş te ca malta grijă de pe acam, toate ce le de l i p s i .

Ia acest s c o p Joi Io 9 Febr., a convocat la Reşedinţa Eplscopeascft comitetul de c o n ducere al Agrului d i e c e z a n . An fost de faţă: II. D. Dr. Nico lae Brinzen; II. D. Dr. Ioan Ma-r inesco ; Dl Dr. Victor Bârlea preşed. Agrului d iecezan; Dl prof. Cornel ia Zas lo ţ lS tegara , secr. gen. d lec . şi Onor. D . Petra Berinde, paroh II Lapeni. Ia această şedinţă prezidată de P . S. Sa, s'a hotărît întreg mersul adunării generale a A . G R . U . - l u i . Ia deosebi şedinţa s'a oprit a sapra: programului , în care local de cinste II ocupă viaţa sufletească ( s p c v e d l -rea şi cuminecarea a cât mai mulţi credincioşi) ş l bana rânduială in toate ce an legatară ca Congresul diecezan al Agrului.

http://mai.de

Pag. 2 U N I R E A P O P O R U L U I Nr. 9

Păcatul Cea mai mare tragedie a omului i 'a pe

trecut cu el Iu Paradis , atunci când a ascultat de şoaptele vrăjmaşului diavol, de a făcut greşala neascultare!. Aceasta a fost începutul tuturor relelor pentru neamul omenesc. Pedeapsa păcatului fiind moartea, el trebuia să moară după dreptatea damnezeească şi încă până la moarte a l petreacă în surghiun pe pământul blestemat, amestecat de bine şl de râu, care avea sâ-I dea seminţe de hrană, dar prin mulţi spini şl multă pălămldă... Mulţi se grăbesc să Judece aspru pe strămoşii noştri, pentrucă an gostat rodul cel oprit. Dar nu-şi văd grcşalcle lor, tot cam de acest fel, în cari se văd căzuţi nu odată, ca Adam, ci de sute şi de mii de ori. Şi după fiecare cădere in păcat vine aceeaşi dreptate dumnczeeasci şl la ei, care le scoate sufletul din harul dumnezeesc şi îi trimite în surghiunul chinurilor amare, sufleteşti şi trupeşti. Fericirea noastră, a celor din zilele herulul, este că nu aşteptăm ca Adam mii de ani mântuirea; cl ce ajunge ca numai decât să dorim din toată Inima pocăinţa, să plângem şl să căutăm biserica şi pe preotul el, căruia să-l mărturisim păcatul şl să Inim deslegare. A-tunel sufletul nostru reintră în graţia lui Dumnezeu cea dintâi, se împacă adecă ca Ei.

Plâns-a toată viaţa lai Adam, pierderea fericei raiului, dar mai mult a plâns de ia-, pararea ce a pricinuit-o lai Damnezea, făcătorului s lu de bine. Ori decâte ori aazla pădurea fremătând, îşi aducea aminte ca multă durere de pomii doici ai ralului. Ori de câte mirosea un trandafir, lacrămile îl veneau în ochi amlntindu-şl fericirea paradisului. Ase

menea şi fiul cel rătăcit din Evanghelie, ori decâte ori vedea porcii mâncând roşcove şi el na avea nici macar de acelea să mănânce, îşi aducea aminte de ospăţurile bogate din casa părinţilor săi, şl plângea vizând cât de lipsit a ajuns. Tot aşa şl omul cazat in păcat îşi aminteşte ca darere de timpurile nevinovăţiei sale; ce fericit era şl cam na se mal poate simţi pe sine fericit fiindcă urgia lut Dumnezeu stă pararea asupra sa. Singura Iul măngiere este plânsul, şl acest plâns 1-se întoarce lui spre noroc şl câşt gare, căci prin el se botează de a dona oară. De sub apa lacrâmllor sale de căinţă, el se naşte an om noa, împăcat ca Damnezea.

Dar ce este păcatul? Păcatul este o răzvrătire a omulnl contra lai Damnezea creatorul s in . Dumnezeu când a creat lomea a pus tuturor făpturilor sale Itgl bone, din care făpturile cele mal mărunţele niciodată nu ies. De exemplu: an bou, an cal, niciodată n o m a -eâocâ sau bea mai mult decât 11 trebueşte, niciodată nu se dedă la necnmpăt. Se supune omului, îşi bagă cepul el singar în jog. Ornai singur, fiindcă are libertate, se revoltă contra Creatorului săo. Omul distruge legile naturale din însăşi fiinţa ea. Făcând acestea, el produce mari turburări în organismul său. Acestea încă sont asupra lai însuşi , dar cele ce le calcă omul asupra celorlalte făpturi tont ş! mal rele. Căci lî vezi portando-se nemilos ca vitele sale de mane i , care îl sont date spre ajutor, no spre chinuire.

O dacă aceste făpturi a lai Damnezea nevinovate ar avea spirit să se înalţe şl ele p ină la Dumnezeu, malte din ele ar cere voe Creatorului, să li-se permită să omoare pe om, pentru că acesta aşa de rău ştie să asculte de porancile dumnezeeşti, şt se poartă cu atâta nemilostlvlre faţă de celelate fâp-turl... Dacă nn boa ca patere de 20 de ori mei mare decât a anal om, care II vezi ple-cândo-şi capul cuminte sub jugul stăpânului, ar patea şti cât e de vinovat faţă de stăpâna! săo Ceresc, l-ar strâpacge imediat cu coarnele sale, omorînda 1 ca pe un monstru. Tot aşa celelalte făpturi, pietrele, lemnele, a-

Foiţa „UNIRII POPORULUI* âiiluifiiiiiniiiiniliitiiuiiiiiiiMiniuiiî

Creştinii în amfiteatru1) - După de Rille? —

Acei cari mor, o Cezar', te salută! Ne poţi distruge trupurile 'n chinuri, Credinţa insă nu ne-o poţi lua. Acei cari mor, o Cezar, te salută!..

Oraşul e ia mare sărbătoare. In circ o larmă mare 'ngrozitoare: Mulţimea-aşteaptă crâncenul spectacol...

In cantul lin de corn şi de chimvale, Ia urma înarmaţilor lictori 2 ) Pe marmură 'ntre aur şi cristale, . înaintează albele vestale, 3) Tăcuţii consuli, mândrii senatori.

Iar noi, conduşi în lanţuri, In arene, De patima duşmanilor, privim încrezători spre ceriuri; auzim

') Clădirea aceea mare la Romani, la care se dădeau Jocuri populare. ') Soldat! cari însoţeau pe conducătorii Romei. •) Preoţesc la vechii Romani, care ţinea focul pe altarul zeiţei Vesta.

Aproape urletul de lei şi hiene, Cari ne vor fi morminte vii — o ştim..

• * *

Dar iată fatalul semnal.,. Se 'nlăturâ mari bariere Şi tigri şi lei şi pantere, Apar în arene 4 ) urlând..

O fraţi, să fim gata, Spre cer să 'ndreptăm O ultimă rugă;

— Puternice Doamne, Isuse preabun, Eroilor sceptru martirilor scut, Spre Tine acum ne 'ndrepţ im O, sfarm' aste lanţuri de chin,te rugăm.—

Sositu-ne-a ceasul din urmă! E ceasul doritei măriri viitoare Ce'n ceriuri pe veci ne aşteaptă, E ceasul solemn al învingerii, care De zbuciumul lumii ne scapă..

Un val roş de sânge se 'mprăjtie 'n circ, Iar soarele'n nouri se ascunde. — O Crist, jertfei noastre răspunde: Ne fie dar moartea, 'nviere In cer...

T r a i a t i S â m l e a m i

•) Locul unde 8 e dcafăjurau jocurile.

pele, toate s'ar lua după rin ascultătorul ora, pentru a-1 nimici dintre făpturile pământului,'

Pedeapsa păcatului este moartea. O, de.' câte ori ar fi trebuit să moară omul, d a C | bunătatea lai Dumnezeu na s'ar fi milostivit asupra lai, trecândo-i ca vederea păcatele i| aşteptândn-1 întoarcerea şi pocăinţa! — Q decâte ori făpturile lai Damnezea, pietre, stânci, maluri, râarl de spă n'ar fi putut st acopere şl s i strivească pentru totdeauna p e om, trecând pe sub ele şi prin ele, ca si meargi la fâridelegea lai! Aceste elemente n'aa aşteptat decât an semn al Damnezeirel, ca s i cadă asupra păcătosului. Sub puterile valorilor măre! înfuriate, decâte ori nu vor f| zis aceite ape păcătosului căzut în marc: Ulti-te păcătosule om, care te răzvrăteşti veşnic prin p ica te le tale în contra lui Dom-nezeo, acom eşti cu totul în braţele mele, Pot să te înghit ca pe na bob de grâa, numii Dumnezea să-mi dea această voe. însă Dam. nezeu ce! supărat de om, Stăpânnl a toate, deşi ofensat, îl la r t i şi de data aceasta; interzice mârei să-I înghită şl porunceşte anei bucăţi de lemn oarecare, să se apropie de el şi să-l scape... Damnezea Iartă mult şl se înduioşează, însă odată şl odată, toate se împlinesc; atonei nimeni no-1 mal poate scoate din mâinele lai Damnezea pe cel păcătos. Vii de ceasal acela!

Damnezea crfişte păcatul. II arăşte, fiindcă păcatul na este o creaţie a sa. De aceea îl urăşte şi î i pedepseşte acolo ori unde s'ar afla. Dreptatea lat Damnezea voeşte ca pâcatal să fie pierdot d n toate făpturile sale. Astfel Damnezea a pedepsit păcatul în îngerii cel ril , în Lucifer şi în ostile lai ; a pedepsit păcatel în strămoşii noştri în Adam şi Eva şl în tot neamul ieşit din el până la răscumpărarea Flatai lai Damnezea. A pedepsit ca potop pe cei ce făceau aricione înaintea Lai, a pedepsit Sodoma şi Qomora pentro păca-cetele lor contra fire); a pedepsit ca moarte pe Oaan nepotul lai lada, pentru faptele sale rele; a pedepsit pe Faraon, cel ce se Ircăpă-ţ'naae să se dpană la ieşirea lai Izrail din Egipt, înecându 1 în Marea Roşie şi a pedepsit, d o p a cât vedem noi Înşine, pe neamul

D o i n e

Mâi bădiţă, bădişor, Semăna-ţi-aşi numele Prin toate grădinile, Să răsară flori domneşti Sâ vii iar să mă iubeşti. Că de când tu m'ai lăsat Nici o cină n'am cinat, Nam'am plâns şi am oftat, Nici un prânz nu am prânzit Num'am plâns de-am veştejit.

De-ar fi badea cum se ţine N'ar mai fi frunză pe spine, Dar badea-i numai cum poate Frunzele pe spine-s toate.

Mănioase-8 fetele, Mănioase-s, calce-le. De manie stau să scrie Ca domnii'n cănţălărie, Dar n'au peana şi hârtie; Peana, hârtie le-oi da Şi-or scrie pân' le-o călca...

Culese de P e t r u P . B a c l u Sf. Nlcolaeîjud. T-va Micft

U N I R E A P O P O R U L U I Pag. 3

7,0 z l ] e i e noastre pentru î n c i p l ţ i n a r e a | d I na crede In venirea lai Mesia, în Isas lol, 1 0 a . ^ â „ d a -se rătăcit printre neamarile H r l i io i , * c a n a

plrflinto'0 • ^ j n J 0 a m Q e z e a a lovit de malte 0 r C n i r t e si pe foarte mulţi din semtnll

or' c a 2 e dedat la păcate . Câţi din tova-

tf'i „ « S e c e r i reie nu mai anat acum e rândul

poate câteva

tăi de petreceri reie nu mai anat astăzi r l f . In Să poate întâmpla că a * dacice mal aş tepţ i? Mal al

i câteva zile, câteva ceasuri . Pocăeşte-te l i /ntdînadlnsul, rupe odată cu păcatul. A-c B î ia Dumnezeu cu lacr imi şl îmbrac i - te Inc si cenuşi . Ia P"dă bnuă dela Nenlvl-

II cel de demult. Mârturiseşte-ţi p icate le Ml spală conştiinţa, măcar acum în vremea «tor 40 de zile de post şi de pocăinţă.

, c A r h i m . T e o d o s i o B o n t e a n u

Pilde pentru viaţă:

P u t e r e a rozarului Acum câţiva ani, într'uu oraş din Alsacia

(Franţa), trebuia s i aibă loc uciderea unui înfloritor criminal. Lume multă se adunase Io cartea puşcăriei ca e i vadă cum se ghilotinează (cam se taie capul) unui criminal condamnat la moarte. înainte de a i-se aşeza cjpnl sub Îngrozitoarea cnţitoaie, 1-s'a dat criminalului voe s i - ş l spună ultima dorinţă.

Criminalul chemă la sine duhovnlcul-(preotnl) Închisorii, şi scoţindu-şl din bazanar nn rozar, ii zise: „Părinte, iată aici rozarul (mitiniile In cinstea Preacuratei Vergure Marii) pe care mi I-a dat mama în ziua primei mele împărtăşiri. Ia copilărie, l-am recitat zilnic cu ea; şi multe sfaturi bane mi-a dat biata mimă după ce sfârşlam de spus rozarul.,.

Ficându-mi flăcău mare, am plecat în lume; în lame însă am uitat sfaturile mamei pi ale bisericii; lumea cu păcatele ei m'a cucerit, ml-a răcit credinţa şi mi-a alungat din safiet tot ce a fost religios; am plecat pe o cale rea şl am a]uns să s ivârşeac îngrozitoarea fărădelege pentru care azi t rebue să-mi iau răsplata, plecânda-ml capul sub caţltoaia

grea a călÎului.M'am jurat chiar aci In temniţă să nu mă întorc niciodată la o viaţă creştinească, şl ori de câte ori a trecat vre-un preot pe la celula mea încercând s i m i readucă pe calea cea bună, eu m'sm arătat încăpăţînat in răutatea mea.

Iată însă c i Intr'o b u n i zl am dat peste rozarul acesta ascuns într'un colţ de buzunar. La vederea sa mi-a venit tn minte chipul dulce, blând şi evlavios al mamei mele şi o-d a t i cu chipul daios al mamei, ml-au venit în minte toate binefacerile ce ie-a avut faţă de rain?.. Şl după câţiva ani de viaţă păcătoasa, am început din nou s i récitez rozarul. Te rog, Părinte, du mamei mele acest rozar, cel mal scump obiect din viaţa mea, şi spune-1 c i eu mor împăcat cu Dumnezeu şi c i o rog şi pe ea s i m i ierte pentru multele supărăr i grele ce i-am făcut. Şi sărutând cu m u l ţ i căldură rozarul şi mâna preotului, criminalul se l i să în mâna c i l i l lor care îşi făcură datoria porunciţ i de lege!

* -

Cea mai frumoasă oglindă O domnişoară dlntr'o mare familie ceru

mamei sale să-i cumpere da ziua naşterii o ogl indi frumoasă. Mama fiind o femee cuminte şi evlavioasă Ii cumpără o Icoani de-a Maicii Domnului şi l-o dase însoţită de următoarele vorbe: „Aceasta să-fi fie oglinda ta". Darul mamei mişcă adânc, p l ient şi ca mult folos inima fiicei şl a celor adunaţi spre a o serba. Mal mul t : din acea seară nu trecu nici o zi ca domnişoara s i nu fl îngenunchiat înaintea icoanei.

Preacurata Vergură Maria nu-şi uită de cei ce o cinstesc

Dacânda-se evlaviosul vlădică al Blsju-Inl, Petru Pavel Aron, în părţile Haţegului pentru a pane cep i t tarbnrărilor făcute de calvini împotriva Sfintei Uniri, o familie renegată cu numele Mara, din Galaţi, încercă de trei ori să împuşte pe marele păstor. Dar

arma nu lu i toc. Vlădica, credincioşii ş] p re oţii din jarul său atribuiri această fericiţi s c ipa re de Ia moarte Preacuratei Vergure Marla, pentru care vlădica avea o cinste cu totul deosebi ţ i . Mal mult: la înmormântarea marelui vlădici a l icr lmat icoana Maicii Domnului, cea adniă de la Ministlrea Prislopului şl aşezată în biserica curţii vlădiceşti. Minunea se săvârşi în faţa multor preoţi şl mireni învăţaţi. Maica Domnului nu-şi uită de evlaviosul său cinstitor.

(I. V.)

Din Bihor — O frumoasă serbare religioasă la Holod —

Ziua de duminecă 12 Februarie a fost penfru credincioşii comunei Holod fi a satelor din împrejurimi, o zi de adevărată bucurie f l multă mângâiere sufletească. In aceas t i zi cercul agrist din Holod fi împrejurimi a ţinut o mare şedinţă urmată de o frumoasă fl reuşită serbare religioasă. Au luat parte sătenii din comunele apropiate în frunte cu preoţii f l învăţătorii lor.

Serbarea a început cu „Trăiască Regele", cântat de toţi cei de faţă. A urmat apoi: cuvântai de deschidere ai din! preşedinte A. VI -căresen, despre: .Creşterea copiilor în frica de Dumnezeu", mai multe declamări de poezii frumoase, jocuri româneşti şi cuvântările dlor Teodor Bondor şi Teodor Santău.

La sfârşit părintele Victor Ghergar din Holod, Intr'o scor i i cuvântare a mulţumit tuturor acelora cari au ostenit pentru reuşita acestei frumoase serbări, îndemnând apoi pe toţi cei de faţă să la parte la Binecuvântarea Euharistiei slujită în biserica gr. cat. din Ioc.

O m u î p r o s t î m b r ă c a t d o m n e ş t e

Zicea badea Nicolae înţeleptul — fie i«rtat —, c i trei lucruri sant în lame pe ctrl omul au le poate ascunde, anume: tusa, «racla şl prostia; şi oricât s'ar strădui bietul 0 1 8 »» le acopere, ele îşi vor scoate ghiarele Prin sac — cura e vorba —, şi se vor reco-m a n d « de proprietate a aceluia care le are.

E lucra şod însă, câ pe cele două dintâi, «ecă tusa şl sărăcia, ştie omul că Ie are, ba

D c i D « s ştie, şl ar vrea să le vândă — de Jr p a t e » —i dâudu-le oricât de lesne. Pe cea l 1 t r e I * însă, adecă prostia, omul nu ştie and o are, ba chiar i se pare că nici vorbă

«e la el, pe câtă vreme el o vede atât de i e

, e o r I , a «'ţii. Prostul se crede cuminte, şl • l i ' 2 ? * 8 8 ? I a m e 8 t c c ă in toate lucrările şl *eca\ î ° r ' v o r o e I e ' c a ceapa, care se ames-'»o n t o s t s mâncările, până şi-n lapte acra,

l e i i c i i 0 m a l ^ ^ t ^ e c ^ t , ' c a r i vreau s i - ş l îun-HBljC v l a i a » Până la o sută de ani, şl mal

îl , t | P r ? l t B l n i 11 8*â râu oricum, dar mai răn când e m C Î I B O r ă c a t domneşte. Rău îi stă şl «deci â t ; d « r mai rău când e femeie, , t râmti 6 p r o a s t a t B n s â I 1 c a r o c h i a turj, ' o r I c n , a r vopsită pe unghii şi pe

R • « umblat mult şi am trăit cu malte

feluri de oameni; apoi între mnlţl am avat norocirea să fiu şi ca astfel de „proşti îmbrăcaţi domneşte", şi am das-o bine, căci uneori râdeam stegar de prostia cu palton şi pardesiu, cu mănuşi şi ciorapi de mâtasă, de mă strâmbam, nn sita. Trebuia însă să mă ascund s i nu mă vadă nimenec, căci domnii mei cei proşti , pe cât erau de proşti , pe atât erau de gingaşi. Să nu le fi dat a înţelege cumva despre un lucru c i ei nu-I ştiu destul de bine, că s'ar fi supărat nevoie mare. Cum să nu ştie dumnealor, câtă vreme sunt îmbrăcaţi ca şl directorul liceului şl ca şl doamna profesoară de ştiinţe naturale? Apoi pentru că alţii şi-au frecat coatele pe băncile şcoalelor câţiva ani, asta ce „compoartâ", — zicea domnul — pe când doamna se mângâia că doară omul poate să se „culturească" şi afară „din işcosll

P a g , 4 U N I R E A P O P O R U L U I

Zlot aceas ta p l in i de i t l t e i Invftţitnrl frumoase şl sfaturi luminoase va r imânea multa vreme In amintirea banilor credincioşi din aceste p i r ţ l .

Veşti din Şercaia — Cămin cultural şi cantină şcolară —

la târgaforal noi t ra a laat fiinţă na cămin cnltnral Intitulat Cimlnul Caltnral „Dr. Gheorghe Mifor*, după numele nnnl fin vrednic, născut In localitate. Acest cimln cnltnral a şi început i i lucreze prin conferinţa ţinută de citre d. Nlcnlale Bălteanu, Judecător şef şl preşedintele acestui cămin. D. N. Bâlteann, a vorbit deipre roitul Serviciului social ş 1 despre bătrâna societate culturali ardeleană „Astra*.

Păr. Valerln Crlşan, dlrectorol Căminului cultural a arătat c i începând cu ziua aceasta Căminul cultural Işl începe munca şl dânsul a asigurat pe cel prezenţi, c i precum In trecut a luptat f i r i încetare timp de aproape 6 ani până a isbntlt, ca s i se ridice pentru Românii de acolo o şcoală primară de stat şl o grădini de copil de stat, care au costat a-proape 2 milioane Iei, cu acelaşi zel va lupta ca lângă aceste zidiri şcolare, s i se ridice nn cămin cultural, o bale comunali şl altele.

*

Urmând ordinelor venite de sus s'a înfiinţat şl în localitate pe lângă şcoala primari de stat o cantină şcolari, care are următorul comitet de conducere: Preşedinte: Valerln Crlşan; v. protopop on. gr. catolic, v. preşed.: Ie-ronitn Maier înv. dlr., secretar: C-tin B i l in i c i înv. maestru, casier: Septlmiu Tunsoin înv., iară ca membrii: dna Eugenia Crlşan, prez. Reuniunii femeilor române unite, Dr. Ea gen Bolfa medic de circumscripţie, Nicnlaie Băl-teanu judecător şef, Emil Popa adv. şi primarul comunei, Inocenţin Prnnă, Gh. Angelescn agronom, Petrn Vlad, Ylcenţiu Prnnă casier de bancă, Aurel Prună şi Virgli Pranâ.

Oamenii ca carte din comună, plugarii, Reuniunea femeilor române unite şi Societatea tinerilor români uniţi, de sub conducerea pir .

că .maţele ca intestine cu to t "? Dacă nu-ţi „complice" „comportaţi»" mea, n'ai decât s i bagi „recurs". Al înţeles? Aşa! Nu-mi mai fase „mofturi* ca o „hananiancâ*. Na „dlscnt", şl „gata". Al tnţeiei? (lisă furculiţa cu zgomot pe masă şi se ridică mânios, plimbâoda-se de doui ori prin casă ca manile Ia spate, ca şi cum ar fi cltrinlt). Nn discat.

Doamna: (prlvindu-1 mirată) — Iaci , Iaci . Ţi-a sărit ţandăra 'n nas? (ie ridici şi ea dela masă mânioasă, şi se pl imbi ca domnul). Apoi mie nu-mi faci „ţlrcus" „uenlşorule". Cum iţi zice X., cam nu-ţi zice, indiferent; dar mie nu-ml face „ficţit" In „public", în faţa servitoarei. Na-ţl admit. I ac i s'o şti, că nu-ţl admit. Alta i „delicateţa" ca care trebuia să-ţl „prevezi" soţia? Aţa se „pertracteazi" cn o persoani intelectuali? Mersli.Na-ţl-o frântă c i ţl-am dres-o. Apropo. Ni la el. „Halam" de tine.

Domnul: (aşezându-io Iarăşi la masă şl începând si mănânce tot ca aşa lăcomie ca şl înainte). Ia lasă dragi , na te enerva. Nu-ţi ruina „uervosltatea" pentru o nimica. Un fleac Şezi acolea şl mancă, c i s i r iceşte, apoi câr-naţul cn mămăligi numai cald e bun. Lasi-l în „haram" pe X. Da ce al ta cu el, şl el ca mine? (O mângte la bărbie). Na ţi pese de el. Eşti doari „doamna" „coafată" la cap şl cu „undolaţle perpetâ". D a c i nu-I place de unghiile tale, n'are decât să şl faci şl el „raa-nlchlor". Mincă liniştită şl fll „flegmatic*",

Valeriu Crlşan, ap făcut diferite darnrl băneşti şl In natură, aşa c i această cantină şcolară a şl Început s i funcţioneze. împărţirea alimentelor se face de c i t re d-şoara Oeorgeta Vodă, Iov. maeştri de gospidărie casnici.

La ora 10 dimineaţa zilnic primesc pâine şl lapte gratuit peste 50 de copii dela şcoala primari şl dela grădina de copii de stat.

Porniri bune la Reghin Curatoratnl bisericii române unite din

Reghin oraş a hotir î t să picteze frumoasa şi istorica biserici a lai Petra Maior. In acest scop a hotirît ca s i se întrunească In flecare sâmbătă înti'o sa l i mai mare c i t mai mulţi credincioşi, să asculte câte o conferinţă şi apoi s i faci câte o coleeti pentru pictura bisericii.

Damlneci în 12 Februarie a conferenţiat păr. director Iulia Maior, fia al acelui oraş, despre săptămânile trlodice. Ca acel prile] s'a adunat din colectă 1600 Lei.

O altă pornire bună este corni bisericesc condus de dl. profesor Nicolae Pintea. In cărând coriştii vor fi atât de bine pregătiţi, încât se vor putea înfăţişa înaintea credincioşilor.

Natnal prin mancă continui, prin dragoste şl Însufleţire i e poate ajunge la Izbândă!

P e n t r u r i d i c a r e a u n u i m o n u m e n t la m o r m â n t u l lui A l e x a n

d r u L u p e a n u - M e l i n Am mal primit numele următoare:

1. David Deac preot pensionar Gherla Lei 500 2. Midiraş Vasllr, Certeglal de sas „ 50 3. Gabarla Petra Nădlac „ 10 4. Un necunoscut „ 2

562 Sama colectată până acama (vezi Nr. 4 din 1939 pag. 6) L-i 5508

Total Lei 6070 Aceşti b m i sunt depăşi ca libel în regală

la Banca Populară „Axente Severu" din Blaj. Lista o ţinem deschisă, rugând pe iubiţii

noştri cetitori să n u l uite pe celce 19 ani i-a încântat prin scrisul săn minunat.

ca doară eşti doamna mee. (II pune o bucată de cântat In farfurie, şi o mângâie Ia birbl t) .

Doamna: (plângând de duioşie) — Ştiam ea c i tu eşti „melancolic", şl când e la adecă îmi lai apărarea. N'ajonge el „berbeleui* de X. ca noi, orcât a'ar ţinea de „antagonist" şi „cultural*. Că doară „cul turala" na se „desluşeşte" namai în .«şcoală", ci şi pe cale „particulească". (Chiami servitoarea). Aoleo! Adi „laboşnl" cel „afund", cu moarea de ' ca -rechlu mura t !

Cine vrea s i aieagi ceva din conversaţia acelei perechi domneşti, aleagă dac i poate, şl veseleasci-se cum m'am veselit şi ea când l-am auzit.

N. Lupu

Din U r i s i u l d e Jos . Curatoratnl bisericii noastre din Urisiul de jos, pe această cale aduce mulţumirile cele mai călduroase Ini Aron Lateş şi Dumitru Neag, amândoi fruntaşi ai bisericii şi comunei noastre, cari ca mâni şl Inimi largi ştiu s i ajute biserica de aici, care e cu total lipsiţi de mijloace băneşti, neputându-şl altfel acoperi lipsurile mnlte, între cari şl multe cirţl bisericeşti. Aşa de data aceasta Aron Lsteş ne-a dăruit nn Straşnic nou, Iar Dumitra Neag un Octolh pentru cari bunul Dumnezeu sâ-le răsplătească! din darurile sale nesfârşite.

Cercea bătrânul Sunt anii oameni, cari trec prin v|»i

asta, de na le pasă de nimic, trec râzând, trec bătându-şi Joc de toată lumea şl chiar d'e ( | Chiar aşa-I şi badea Nicolae, Cercea bătrânul cum îi spune lumea spre deosebire de fcclor care-I Cercea t inăral . Aşa-1 ştie tot satul, vest] totdeauna şi făcând merea poasne, încât râzi de te doare la capul pieptului.

Cioban, de când era mic, na 1-a vizgt nimeni ca coasa sau la coarnele plognlu) *\ m'aş putea rămaşi c i nici săpa na ştie entn se cade. Dar la ol, na-1 tale păcurar pe Ium( Câţi ciobani sunt în sat, toţi an început ci strungari la dansai . Cunoaşte bine treburile ciobiniel; tunsul, mulsul, cusutul cojoacelor dar asta na ar fi mare lacra. Dar cunoajtj oile până la al noai lea neam. Parecă acum 11 aad cam spunes : Mâl vere Mtroene, ştii tg de u n d e i oaia a s t a ? (Drept să spun, tata era sUb cunoscător Ia ol). Asta-1 dela oaia pj care a fătat-o mioara ce o căpătat-o ginerele tău în cinste dela vâru-săa din Boian. Sin; Asta-i prăsită dela osia ce-ai cumpărat-o dtU târgul Sânmlclinşnlnl, când ai vândnt-o pe ala ca cornal rapt. Şi aşa mal departe, ia fiecare oaie ii ştie povestea ei.

Na ştie carte, dar na greşeşte niciodată ca socotelile. N'are ceas, dar 1(1 spâne vremei şi cel mult dac i greşeşte o jamatate de ceas, zloa ceteşte pe soare, Iar noaptea de pe stele.

Cel dintâi care d i ştirile îl Cercea. Daci s'a aranjat an osp i ţ , dac i a fugit nevasta deli cineva, dac i s'an b i t o t feciorii, dacă s'au certat două cametrr , Cercea ştie cei dintâi.

La an ospăţ, când se dace şl Cercea şi apoi ceteşte cazania ţigănească, s i fi mort de jumătate şi masai să râzi. Na ştie carte, dar de cetit trebae s l o cetească, fie de pe o carte, fie de pe foaie de g t z e t i pe care o ţine ca capul în jos, sau fie chiar şi de pe o hârtie de pachet de tabac.

La ol se pricepe nu-I vorbă, dar tot mal bine se pricepe s i p i c i l e a s c i oamenii. Molie o mai ficat, dsr ca ana a rămas de pomloi.

Era ca strângă pe dosal lai Dale). Na departe de-acolo era şi strângă lai lona Todll. Cercea aude că vecina-s ia Ion s'ar fi certat la plecare cu nevasta, Iar aceasta, i-a spoi: Acolo s i stal la stână, pâuăce voia mal veni eu la tine. C i t r i amlazl Cercea trimite pe Vâsilica lai Mol s i : Du-te, mâi frate Vâsillci, şi spune-î nevestei lai lona Todil, s i vie ca carul să-1 d a c i Ia doctoru, c i de azi dimineaţa" stă cârlig In stână şi n'am avat pe cine porunci până acum.

Sopirare mare acasă, când an primit şlirea. In grăbi mare an prins boli la jog, aa pus an strejac şi o perini în car şi aa luato 'n jos pe după biserici. Femeea şedea pe oltra carului şl plângea ca după mort. Când •a trecut de podul Şuierului şi se vede» strunga, badea Ionn Todll îi vede şi proptln-du se In măciucă str igi aşa cam e glas«' damalsale apăsat şi răsunător:

— Da voi unde căicâtară aţi luat-o m ă i ă l ?

— Ia am vint să te ducem la doftoru. — Val t r isnl-v 'ar Dumnezeu, c i v*o

prostit Corcea ca pe nişte copii. Cercea era mal sas ca oile, c i t r i râpH(

Teulal şi se făcea c i nici na vede nici fl" •ude ce se întâmpla.

Destul c i întâmplarea na se a l t i şi când se mal ceartă vreun soţ cu soţia şi acea«" Ii spâne c i na-1 mal are baiol, îi răspund»

V m avea şcoli de stat maghiare şi germane — înmormânta p apei — Cum se va face alegerea noului Papă —

Războiul spaniol pe sfârşite — Neînţelegere între Franţa şi Italia — Cum se înarmează lumea

S f a t u l î n ţ e l e g e r i i B a l c a n i c a l a B u c u r e ş t i

Io săptămâna frecată a început la Buca-,ti «fatal ţărilor cari fac parte din înţele

gerea Bslcanlcâ (România, Jagoslavla, Gre-r sl Tarcla). Ia aceste consfătuiri delegaţii

1 ! ' 0 r poiru ţâri p r i e t e n e l o r lucra şi mai mult la întărirea legatarilor de prietenie şl la în-tlrlrea păcii în această par te a Europei .

A f@@t p r i n s u n c u n o s c u t f r u n t a ş l e g i o n a r * c a r e v o i a s a f u g ă Tn P o l o n i a c u a v i o n u l

Sâmbăta frecată ia Ocopeni a căra t dela o înălţime destul de mică, pe când voia să-şl ii iborol, un avion. Conducătorul avionului şl cititorul care se afla lângă el au fost a-mândoi răniţi.

Politia făcând cercetări mai amănunţite „gpn câlltornlul rănit din avion, a afiat că el este cunoscutul fruntaş l ' g ' ona r Victor DMg>miresca. Acesta voia să fogâ cu avionul fa Polonia, ca să scape de urmăririle poliţiei.

Pentru a-şi dace la îndeplinire acest în-drizneţ plan de fugă, el s'a înţeles cu aviatorul Andrei Costin, care s 'a învoit aâ-1 ducă k Polonia. Spre nenorocnl lor, însă avionul ca care voiau să plece a căzut şt ei amândoi *a tjans pe mâna poliţiei.

S o p o t î n f i i n ţ a ş c o l i p r i m a r a d e s t a t m a g h i a r e ş i g e r m a n e

Ministrul educaţiei naţionale a hotârit d In comunele, in cari sunt mai mulţi ungari ori saşi, se pot înfiinţa şcoli primare de «tot maghiare şl germane. Ia aceste şcoli copiii de tas şl ungur vor putea învăţa carte în limba mamei lor. Părinţii acestor copii sunt "beri astfel, să aleagă şcoala care le place şl '» «ceea să şl-1 trimită.

î n m o r m â n t a r e a P a p e i P l u s XI

înmormântarea Papei Plus XI s'a făcut marţi U Februarie. A fost de faţă popor mult venit din toate colţurile Italiei şl din strâi-nltate. 1

De pe patul morţii corpul neînsufleţit al | *pei a fost dus în sala mică a Tronului şl «nbalsamat. Două zile după aceasta preoţii Ja biserica Sfântului Petra aa priveghiat

an*"« el în rugăciuni şl ca lumânări aprinse.

N'batul: Namal să nu păţeşti şi tn ca Rachlla lonn Todil.

a a Şi câte şl mal câte nu face Cercea, dar * e ««Pâră oamenii, că nu te poţi sapăra.

, o Na te lăsa bade Nlcolaeşl mal trage câte dâ-o8»*" °* d e a b e a m s i «Hă lumea de necaz, Soi ID '° c 8 ă 0 a r d 8 « c â d o a r n B v o m tr

Pag. 6 0 R 1 R S A P O P O R U L U I

început apoi iă-1 atace că ar fi de orìgine germană. Dl Imredy a r i spnns tnturora repede a ră tând că este negar neaoş.

L-a trântit insă pe dl Imredl propria sa lege, adusă Împotriva evreilor. Era oprit adecă In Ungaria ca cineva să fie mare deregitor de stat, dacă n'are cel puţin opt strămoşi ne-evrel. Şl s'a aflat c i o parte din strămoşii dl Imredy au fost evrei.

In urma acestei descoperiri dl Imredy ţ l - a dat demisia din fruntea guvernului şi s'a retras cu total din viaţa politică. Noni guvern a fost format de contele Telekl

î n a r m a r e a A n g l i a !

In nrma întâmplărilor nipraznlce, cari an dos lumea In p n g u l războiului, Anglia şl-a fient un mare plan de Înarmare. Acest plan, care este In adevăr uriaş, se va duce la îsde-pllnire In timp de cinci ani. Cheltulelelile împreunate cu Inarmirile sunt şi ele urlate, 900 milioane lire sterline.

Pe de altă patte se vesteşte că acelaş lacra 11 face şl Franţa. Se inarmeazi şi ea. In America a f ient până acuma nennmârate comenzi de avioane de război.

Statele Unite ale Amerlcilau ho tă r l t s l - ş ' sporească numărul avioanelor de luptă, aşa ca in vreme de război s i aibă cam 5500. Şi acest lucra îl fac şl ţările mai mici. Trăim vremuri ca adevărat ciudate, când oamenii îşi trag din pâinea zilnici, pentru a face gloanţe şi tunari.

N e î n ţ e l e g e r e a d i n t r e F r a n ţ a ş i I t a l i a

Cele donă ţări vecine şl surori n'au ajuns încă s i se înţeleagă nici acuma. Bătălia se dace însi nomai între gazetele italiene şl franceze. Gazetarii italieni şi francezi, in gazetele lor se înjură necontenit şi fac mit anii c i t re alţii. De a s t i d a t i an găsit an noa prilej de ceartă. Na se înţeleg acuma asupra războiului din Spania. Italienii se tem anume, c i francezii amestecânda-se în războiul de acolo ar scirlţa biruinţa generatala! Franco, Ier la rândul lor francezii învinuiesc pe italieni c i el sunt cauza c i Anglia şi Franţa na au recunoscut până acum guvernul naţionalist şl na an putut ajunge la o înţelegere ca generalul Franco.

In cărând insă Spania nu va mal fi prilej de ceartă In Europa. Biruinţa naţionaliştilor este apropiată şl, oda t i ca eceesta, pacea şl liniştea se va aşterne pe pământul atât de frământat al Spaniei.

C u m ş t - a m u t a t u n a m e r i c a n s t u p i i . Un moşier american din Ohio, îşi vânduse pământul şl îşi comparase altul la o depărtare I de câteva sute de kilometri. Trebuia acum să | se mute acolo ca întreagă gospodăria lai. Na ştia însă cum să-şl mate şi albinele, căci avea câteva mii destupi de cari nu voia să se despartă. După nopţi nedormite, pline de frământări şl griji, 11 veni în minte un gând minunat. Cum ştia că albinele merg după ei fără să-l facă vr'an râu, s'a euit intr'o maş in i , în care a pus câteva butoaie piine cu miere. A pornit apoi şl, spre marea lai bucurie, albinele au început să-l urmeze. Vcnian in urma lai ca o negură zumzăitoare. A avut apoi grija, ca In dramul său să nn treacă prin sate şl oraşe, ci să meargă mai mult peste hotare, prin mirişti şi livtzi. Din loc în loc se mai oprla, ca albinele s£ poată mânca din mierea din butoaie. După 36 de ore de drum îndrăzneţul american a Izbutit «ă-şl dacă la noua sa moşie Întregul său popor de albine.

C e t i t o r i i c a r i t r i m i t b a n i l a f o a i e sunt rugaţi ca să pun i pe mandatai cu care trimit banii şl numărul abonamentului cu care le merge gazeta.

C o n f e r i n ţ a . Dumineci 19 Februarie cunoscutul scriitor şl gazetar delà Bucureşti, dl Cezar Petrescu a ţinut o conferinţă la Blaj, ca subletul . P e armele lai Emlnescu la Blaj". Renumele de mare scriitor al diul Cezar Petreacă a atras întreg publicul blijan la această conferinţă.

A d u n a r e d e g a z e t a r i l a S i g h i ş o a r a . Zilele trecute s'a ţinut la Sighişoara o mare adunare de gazetari. Au luat parte peste 100 de inşi. An fost ca toţii bine găzduiţi. La adunare au vorbit mal mulţ'. A armat apoi an banchet.

C u m v a fi s ă r b ă t o r i t ă z i u a d e 2 7 F e b r u a r i e . La 27 Februarie se împlineşte an an de când nona constituţie a fost dată ţării şl poporalul românesc. Gnvernul a hotă-rlt ca ziua aceasta atât de însemnată pentru neamul nostra să fie sărbătorită în întreagă ţara. Iu toate bisericile se vor face slujbe religioase, la cari vor lua parte funcţionarii şi fruntaşii „Frontalul Renaşterii Naţionale". Căminele calturaie şi şcolile vor ţinea şezători la cari se va arăta poporului ce urmăreşte gavernnl de az'.

C â t e a u t o m o b i l e a u G e r m a n i i . Număra! automobilelor în Germania este intr'a-devir mare, Namai în anal fracnt aa fost fabricate 572.000 automobile şi motociclete. T i ă -surlle şl căruţele cu cal aproape că nu se mal văd. Acolo din 51 de locuitori anul are aatomobil.

Ca a m a i î n a l t ă c a s ă d i n l u m e se află în Atnerlha. Are o înălţime de aproape un sfert de kiiometra (240 metri) şi a costat 13 milioane dolari. Are 55 de etaje, 3 mii de ferestre şi 3 mii de uşi. In ea ard 80 mii de lămpi şi este locuită de câteva mii de persoane. Fiecare etaj işi are posta iul, iar la mijtocsl zidirii ae află şl an restaurant pentrn numeroşii ei locuitori.

Tot e s t e b u n l a c e v a ş i r o ş u l d e b u z e . De boala Inroşitulal pe baze safer mai ales cucoanele şi delà ele an început s i se înveţe şi fetele şl nevestele satelor noastre. Cam vopseaua aceasta de buze se vinde în ni ţ te tuburi de aramă, ministrul de război al Australiei s'a gândit să folosească aceste tu-bctrl la fabricarea cartofelor de răsboi. A şi înfiinţat câteva fabrici cari schimbă tuburile de roşul de baze în gloanţe ucigătoare de luptă.

S p r â n c e n e d e v â n z a r e . Mal înainte vreme erau la modă sprâncenele tunse şi rase. Doamnele şi domnişoarele, dupăce îşi rădeaa sprâncenele cari le erau l isate de Damnezen, îşi făceau altele din plaivas şi cărbune, ca să lie mai frumoase şi mal la modă. Moda-i ca vremea Insă şi într'o bună zl lumea s'a reîntors iar la sprâncenele vechi. Dar, cnm multe dintre doamne şl domnişoare de atâta ras nu mal au de loc sprâncene, işi cumpără. In America se găsesc de vânzare tot felul de

sprâncene, după toate gusturile. Sunt sp rj cene mari şi stufoase, inngl şl subţiri, J îndepărtate sau mai apropiate, după ' p o , ' inimii şi după grosimea pungii fiecărui», j' schimbi sprâncenele mal des decât rochlli,'

U n s t a t ţ i g ă n e s c . Ţiganii din to,,, lumea încep să se mişte. Na mai vreaa «{{ de râsal şi batjocura altor neamuri. Rrgt>, , tnror ţiganilor, Jac I-uI Ie-a dat semnalu l^ luptă. Anal acesta vreaa s i ţină o mare t ^ 1

nare la Varşovia în Polonia. Acolo vorpi j B t el şl vor pane ia cale cam vor crede c i v , | mai bine, unirea ţiganilor de pretutindeni! Dnpă această mare adunare el va alcătui şir de sute de care şi cărate ţigăneşti şi ( J vor străbate Europa şi America, pentru a g j ' cn loc unde s i întemeieze marea împ| rj|i ( ţigănească.

A u p i e r i t î n f l ă c ă r i . O groaznică m.1

norocire s'a întâmplat nu de mult în conasi 1

Baca din jadeţal Ialomiţa. In vreme ce | d teannl Ion Ţfgia , din comuna Buca, Hp t e t de acas i , an tăciune a cizut din sobă pen( 1

naelele de alăture», aprinzâadu-le. Dela sobl1

focal s'a întins ca o iuţeală folgeritoare, i | , ' c i In scur ţ i vreme tntreagi casa era caprinii?1

de f l icir i . In casă na ae aflau decât copiii'! gospodarului, anal de 5 ani, altoi de 3 ani ţi' ultimul de 2 luni. Nefiind nimenla prin apropiere ca să-i scoată afară din cas i , nefericiţii copilaşi au mnrit arşi de vii.

O ţ a r ă c a r e v i n d e a p ă . Nici vin nici iapte, ci apă chioară, aşa cum iasă din laici pământului vinde acum de câţiva ani Scoţii, In fiecare an, din orăşelul Lrj.h Kttrine, din această ţară sunt trimise în Aoglia sate de vagoane de apă. Această apă adasă pe dm-j mol de fier ca trenai dela mar! depărtări sitei foarte iubită de englezi pentru însuşirile elf minunate. |

Un s a t d s o r b i . Io ţara sârbească ii foit întemeiat acum zece ani an sat pentn oibi. Satul se numeşte Veternlc şi este socoti! ca an sat model de acest fel. Fiecare orb i primit, când s'a aşezat în acest sat, o sfoirl de pimâct , o cas i , o vaci , an plug şi toate celealalte unelte trebuincioase onnl p lug^ Le mal trebuiau numai neveste bieţilor oibl şi, pentru a H-se găsi, însuşi regele a ficat o rsgare către ţara întreagă. Cam era şi de a-şteptat, s'ao găsit mai molte decât trebuiau. Azi acest sat a întrecut toate aşteptările. Este îndestulat şl bogat şi are cei mai mulţi copii-Fiecare familie are în mijlocia cam opt copii'

J u d e c a t ă a m e r i c a n i . Americanii » bună seama că na-s oameni ca toţi oameolii căci în ţara lor se întâmplă toate minunăţiile-De cărând namai, an judecător din orişelol Rochester a ados o hotărâre foarte b a n i , care Inei namai după lege na prea este. Anomeel trebuia s i judece pe on şofer, care fiind beat a Intrat ca maşina într'o prăvălie. Şoferul şi-» recunoscut vin», dar s'a « g a t cu lacrimi ochi să nu-1 închidă, căci atunci îl rămân pe drumuri copiii şi nevasta şi vor mari de foame. Oai milos, judecătorul s'a înduioşat de reg*' minţile bietului şofer şi, ca să na-1 nenorocească, l-a osândit să faci şase zile de încbl' soare, în şase dumineci. In felul acesta Isteţul Judecător american a împăcat şi legea şi 1

împlinit şi rugimintea celni osândit, lăefindo-' liber în zilele de lucra.

Cetiţi „ U N I R E A P O P O R U L U I "

U W R I E A P O P O R U L U I

l i n istoria b i s e r i c i i u n i t i

Ale erea ş i h i r o t o n i r e a iu i — C â ş t i g ă c a s e p a r o h i a l e ş i p o r ţ i u n i

A I C on ice p e n t r u p r e o ţ i — Z i d e ş t e b i s e r i c i la C l u j , M e d i a ş , A l b a Canf: r â v n i i M l

Iulia T â r g u M u r e ş ~ N u m e ş t e c e i d i n t â i c a n o n i c i d i n B la j

pâratal porunci consilierului guvernial nj Carol Teleki de Szek, ca pe aiaa de 12

f i 1782 să convoace Ia Blaj sinod pentru i f w a de episcop. Ii mai poruncea apoi atât i'fjjt şi cancelarului provincial contelui Wolf-r lemiay, să grijească, ca Intre candidaţii ' • ge rer trimite, să fie lacob Aron prepoziţ i a Oradea, şi Andrei Zsetkei prepozitul J , Mancacin. Aceştia se vede că erau prote-. t i i împăratului.

Intre călngări şi clerul mirean era mare Bilnţelege lijiratnl

cu privire la candidări şi Ia votare, trimise pe episcopal romsno-catolic

lila Alba Iulia, contele Bâtyâny, ca să domo-liuci neînţelegerile din Biaj, şi să stea acolo

după alegere. Acela merse ia Blaj cu câteva j | 8 înainte, Încercând să facă pace Intra cât iutei.

Viear era Ignatie Darabant. Acesta spuse [niBatTany că protopopii şi preoţii au tălmăcit munca împărătească aşa fel, că pe călugări să ui nai lase nici Ia vot, pentrncă ei sant vino-i'J, ci Qrigorie Maior a trebuit să-şi dea di-ii. Ba*yăoy li spuse Insă că ieromonahii an Irtit de vot, dar fraţii laici nu, | [n ziaa votării ss născu iarăşi pricină pe rotiţei că cine să voteze mai întâi, călugării ori protopopii şi preoţii? Apoi tn sinod cino să şadă 'luieapta comisarului Împărătesc? [ Notar al sinodului fu numit şi întărit pro

bau Bob din Târgu-Mureş, care mai fu-notar al unui sinod din anul trecut. Când erau gata, doi protopopi merşerâ să dea

M'ire episcopului Grigorie Maior care aştepta «astei, şi care veni şi rosti sinodului o vor « înduioşătoare. Protopopul Dănilâ Pop din

răspunse episcopului In numele clerului. P̂i aceasta, doi protopopi şi doi ieromonahi

l!"â pe comisarul împărătesc, apoi toţi mer-»»" dela reşedinţă, în biserica catedrală, unde se '«rotarea.

S'au dat 179 voturi din 207. Ignatie Dara-primit 63; lacob Aron 57, IoaB Bob 37.

:|1'|» trei au fost prezentaţi împăratului ca să nnul din ei şi să-1 întărească. Toţi pre-

Ww»n că va fi întărit Ignatie Darabant, căci " e a m a i m i l t e voturi. Dar împăratul nu întări

h g 6 h l 8 n f t t i e ' n i e i D e I a c < > b . ci pe protopopul • ^e Şi avea mai puţiue voturi decât

t , l a l%. Episcopul Grigorie Maior, care trăia mănăstirea din Alba Iulia, îl hirotoni

în catedrala din

'tos i a u n

U £ ? p '* 6 k n i e 1 7 8 4 > WtODil C U G r i g o r i e M s i o r s ' s terminat şirul foit e â , n g ă r i d i H scaunul Blajului, căci Hu' C " r t 6 a d i n V i e n a a J n t a r i t numai », " m i r ' t i i Q i c ă l a g ă r i i C H t o t a l Înlăturaţi f'Htsşti* T e p i s c o p e s c dela a , t e demnităţi s cum e a c e s t e a la*&> aveau să se spargă kkli ca T i ° r b * ~~ l D C a p n l I a i B o b ' c r e z â n d c ă " K\ e a * a r „ f i intervenit pe lângă curtea din »lmDă a c ă a S a . de şi acestea erau gându-1 1 «do l 0 8 i f 1 1 , D c ă d e p e c ă a d ! n e e " Pa la i v j 8 1 " * , m P r e n n â cu mamă-sa, adecă

^î° ! ! g , B o b ' 8 a u »BabbK — cum se scria % a t l * n a 8ca t în i a n a lui Noemvrie 1739,

«»«Ua î S o m e ? ) , din părinţii Andrei Babb născută Timandi. Studiile le făcuse ^" 'OUai n i *"*»auui . o m u u i e ie l a c u s o

''Mtească ţ * , n Dej şi Cluj, apoi vru să se f«« . »a una din mănăstirile din Blaj,

că nH va patea duce viaţa aceea

aspră pe care o pretindea Episcopul Aron şi Atanasie Rodnic.

Merse Ia Iesuiţii din Odorhei, de unde avea de gând să meargă In Ungaria ca să înveţe advocatura, dar Intre timp ti muriră binevoitorii, şi aşa nu pata ajunge la universităţile din Ungaria.

Era foarte priceput în ale gospodăriei, din care motive fa chemat Ia Blaj ca econom al moşiilor, adecă „zeciuitor", unde rămase până Ia 1773, când episcopul Grigorie Maior îl trimise Ia Tirnavia, ea să-şi împlinească studiile teologice. Acolo a rămas patru ani. întors Ia Blaj fa câtăva vreme scriitor Ia cancelarie, apoi fu trimis protopop la Daia, unde rămase însă numai opt lani, şi fa mutat Ia Târgu-Mureş, de unde fu ales episcop.

Am amintit mai sus că Bob era foarte bun gospodar. Se şi apucă de gospodărie, aşa cam ştia el, şi îşi aflase pe împăratul Iosif 11, care par'că sămăna Ia fire cu el. Ineepu să ceară salarii pentru preoţii săi cari n'aveau, porţiuni canonice şi locuinţe pentru preoţi, şi primi multe, deşi niciodată na tot ce cerea; dar el se tnvă ţase cu apucăturile Împăratului, că întotdeauna cerea mult, aşa ea să aibă şi de unde lăsa.

Făeu biserici prin oraşe, ca Cluj, Mediaş, Târgu-Mureş, Alba Iulia, Hălmagiu ş. a., iar averile şi le ştiu administra bine aşa că acelea încă-i aduceau venite destul de frumoase.

După porunca împăratului, pe călngări nu-i întreba In afacerile gospodăreşti ale bisericii, din care pricină Îşi făcu o mulţime de duşmani, cari credeau că acelea le face el din capul Iui.

In urma desfinţării mănâstirei şi ...a seminarului Bunei Vestiri, şi în urma poruncii împărăteşti de a nu mai fi primit nimenea Iu mănăstire Înainte de 29 de ani, călugării Începură a se împuţina, aşa că au mai avea nici profesori pentru scoale, nici sfetnici pentru conducerea şi ocârmuirea bisericii. Ceru deci dela Împăratul voie să şi formeze uu „capitlu" din şapte preoţi de mir, adecă necălugâri, ca şcari să se sfătuiască şi eari să-1 ajute întru vizitarea diecezei, care pe atonei se întindea dala munţii Făgăraşului până Ia Satumare, şi dela graniţa Bucovinei şi a Galiţiei până jos la Donare. Curtea din Viena ar fi făcut pe voia vlădicului, dar era ga-vernal ardelean, care mereu, mereu punea beţe tn roate.

Pe vremea Iui Bob au trăit la Blaj cei trei călugări învăţaţi: Samoiiă Clain, Gheorghe Şincai şi Petru Maior cari ou prea'1 iobeau, şi cari, mari scriitori fiind, au reuşit întru câtva să facă ea Bob să nu fie iubit nici de alţii, mai cu seamă de către urmaşi, cari cunoşteau pe Bob numai din scrierile lor. In arhiva mitropolitană din Blaj se afiă acte şi documente, pe cari am avut prilejul să le cuuose, şi chiar să copiez o. mulţime din ele, pe cari le am Ia mine, şi din cari am publicat mai multe prin revista .Blajul" şi aşi publica şi celelalte, dar n'am unde. Din acestea eu cred că mi-am putut face o mai adevărată i-coană a lui Bob, decât după cele spuse de Petru Maior, care — Dumaezeu să-1 ierte, — a avut şi el scăderile Iui, şi n'a fost întotdeauna drept şi zmerit cum se cade unui cucernic călugăr In capitolele viitoare Insă, vom cunoaşte cât mai bine, şi pe Bob, şi pe harnicii călugări şi mari scriitori dela Blaj din veacul XVIII.

N. Lupu

P*c. 7

Iiigrijitul şi stropitul pomilor Ne găsim fn spre sfârşitul Iunel Febru

arie. Timpul e frumos şl cald, foarte potrivit pentru îngrljitul şl stropitul pomilor.

După cum viţa de vie trebuie s i f'e săpată, tăiată şl stropită căci altfel nu p ro duce, Ia fel sunt şi pomii fructiferi, nici el nu produc dacă nu sunt tăiaţi, curăţiţi, stropiţi, săpaţi şl guooiţi

Spre deosebire de lucrările viei, cari t rebue ic ficute primăvara şi vara, în timpul muncilor agricole, pomii fructiferi pot fi îngrijiţi acum fn timpul iernii, când plugarii au mai multă vreme.

Tâls ţ l toate crengile uscate ori rău crescute. Strângeţi toate colburile de omizi ce se găsesc pe pomi şi ardeţl-le. Desfaceţi an cuib şl veţi obssrva o mulţime de larve cari no aşteaptă decât căldurile primăverii spre se începe dUtregerea frunzelor deci a pomilor.

Crengile şi trunchiurile pomilor groşi, de regal i , sunt atacate de muşchi, iar printre crepâturiie cosjel se găsesc tot felul de insecte vătămătoare, ce trebueec înlăturate ca ajutorul anei perii de sârmă.

Pomii t rebsesc stropiţi contra insectelor vătămătoare şi bolilor cari fac ca frunzele s i se uş t r , iar poamele să putrezească.

Sunt o mulţime de preparate ce se întrebuinţează pentru stropitul pomilor. — Camera de Agricultură a judeţului Târnava-Mlcă recomandă două preparate şl anume: „L'-bex universal", care se vinde la toate circumscripţiile agricole din Blaj, Dumbrăveni, Adă-mus şi Isrnut cu 50 lei Kgr. şi zeamă sulfo-calcică care poate fi pregătită de orice om priceput.

Zeama sulfo-calclcă se prepară din două kg. praf de pucioasă şi lkg , de var nestins în felul următor: Intr'un vas de tucio ori de pă mânt smălţuit de 15—20 litri se stinge varul . După ce varul a fost stins se amestecă ca praful de pucioasă, se toarnă exact 10 litri apă şl se pune la fiert. Se fierbe o oră, Apa evaporată trebue complectată. Pentru ca s i ştim câtă apă trebue să adăugăm; însemnăm pe vas sau ne b i tu l ca care se amestecă p â n i unde vin 10 litri.

Zeama când este gata are culoare roşl-etlcă şi miros puternic de ouă stricate.

Zeama pregătită în felul acesta este tare şi a rde pomii, din care cauză trebuie subţ ia ţ i .

Pentru stropitul merilor şl perilor 1 kgr. de zeamă tare se subţiază cu 9 litri de apă, iar pentru piersici, caişi, pruni cu 19 litri de apă. In timpul primăverii şi verii se subţiază şi mal mult.

In fiecare comuni din Judeţul Târnava Mică este potopi de stropit pomi. Aceste pompe date de Camera de Agriculturi, ca meri sacrificii, stan şă fie mâncate de vreme şi rugină, fără să fie întrebuinţate.

Piagarl, folosiţi timpul acesta bun, plantaţi şi tugrljiţi-vâ pomii, cereţi sfaturi dela Inginerii Agronomi şi camerele de agriculturi , deoarece numai în felul acesta veţi avea poame bune şl multe In fiecare an, cari sunt foarte hrănitoare şl din cari puteţi face biol grei.

l o g . A g r . : V i c t o r R u s u .

Pa*. 8 U N I R E A P O P O R U L U I Nr. 9

La ce e bună varza creaţă Medicii învăţaţi de pe la universităţi an

dovedit c i varza creaţ i (chel) este foarte bnnă împotriva somnnlnl, fiindcă conţine vitamine A. (Vitamine se numeşte ceva nelă-l lmurlt încă deplin, pe cari dacă Ie mâncăm, ne sunt de mare folos). Guvernul Statelor Unite Mordamerlcane, observând acest lucru, a dat poruncă s ă . mănânce cât mai multă varză creaţă conducătorii trenurilor, automobilelor şl tramvaielor, ca să nu aţipească şi adoarmă, iară plugarilor le-a poruncit să sa-mene cât mai multă varză creat?.

R e u n i u n e a M e s e r i a ş i l o r şi C o m e r c i a n ţ i l o r r o m â n i d i n Bla j

Convocator Domnii membri al „Reuniunii Meseriaşi

lor şi Comercianţilor români din Blaj* se convoacă prin aceasta la a XXXI-a a d u n a r e g e -n e r a l ă - o r d i n a r ă , care se va ţinea Duminecă în 4 Martie 1939, ora 4 d. m., In localul Reuniunii, cu următoarea

O r d i n a d e z i :

1. Deschiderea adunării şi designarea aior doi membri pentru verificarea procesului verbal.

2. Raportul general al comitetului. 3. Raportul casierului şi proectul de buget

pe 1939. 4. Alegerea comisiunilor pentru censurarea

rapoartelor de sub 2 şi 3. 5. Raportul comisiuailor de sub 4. 6. Alegerea noului comitet. 7. Eventuale propuneri*). Blaj, din şedinţa comitetului ţinută la 15

februarie 1939.

Dr. C o r i o l a n S u c i u P o m p e i u B â r l s a preşedinte secretar

•) In sensul arf. 14 lit. d. din statute, propunerile se vor trimite Comitetului cu cel puţin tiei zile InaiDte de adunarea generală.

Banca „Victoria" s . p . a. d in A g r i ş t e u

Convocare Domnii acţionari ai B ă n J i .Victoria" s. p . a.

se invită la

A XII-a adunarea generală ordinară care se va ţine la 1 Aprilie 1939, la ora 16

In biroul institutului.

ORDINEA DE ZI 1. Aprobarea dării de seamă şi bilanţul

încheiat la 31 Decemvrie 1938. 2. Decărcarea consiliului de administrare

şl cenzorilor de gestiunea anului 1938. 3. Stabilirea mărcilor de prezenţă pe

anul. 1939. 4. întregirea consiliului de administraţie. 5. Eventuale propuneri.

Agrişteu, la 31 Decemvrie 1938 Consiliul de Administraţie

Bilanţul Încheiat la 31 Decemvrie 1738 Activa: Cassa lei 22 644.— Debitorii în

•onverslune 1.519 624.— Cont cambial cu giranţi 942.368.— Cont curent 4.122.— Pierdere 235322.— Mobilier 21.000.— Cont de virament 2.255.— Total lei 2 .747 .335-

Contul de ordine: Cauţiuni statutare 150.000.— Efecte reescontate In conversiune 466.123— Total Lei 616.123.—

Pasiva: Capital 2.000.000.— Fond de re-aervă 110.300.— Fond de penzlune 22.000.— Depuneţi S D r e fructificare 258 572— Reescont

295.000.— Diverşi 15 631.— amortizare la pierdere 12.103.— Divldendă neridicată 3729.— Beneficiu net 30.000.— Total Lei 2.747.335.—

Contul de ordine: Deponenţi de cauţiuni statutare 150000.— Angajamente de reescont în conversiune 466 123.— Total Iei 616.123.—

Profit şi pierdere: Debit: Diverse spese curente 28776.—

Salare 39.500— impozit 3.736.— Interese de depuneri 11.673.— Interese de reescont 4.745.— Amortizare la pierdere 12.103.— Beneficiu net 30.000.— Total Iei 130538.—

Credit: Interese dela împrumuturi şl altele lei 130.538.— Total lei 130.538.—

Consiliul de Administraţie fi

Conzillul de cenzori 1164 (1—1)

Iuiin Zaliarie — Bucureşti. Te rugim să ne trimiţi adresa. Gazeta o trimitem de acuma la Bucureşti.

Jeron Ion — Baiţa. Din cei 200 de lei trimişi 150 lei s'au trecut în abonamentul de pe 1937 si 50 in 1938. Aţi fost trecut la posta gazetei, in Nr. 8.

Dini Teodor Periau Paulsboro, America. Am primit 8 dolari prin »Dresdner Bank în Danzig*. I-am repartizat dupăcum aţi cerut în scrisoarea D. Voastră din 30 Ianuarie 1939.

Roiba.ii Ioan Sighişoara, aţi achitat pe 1934 Lei 28.

Enegeu Augnstin Belting, aveţi restanţă ţi pe 1937 Lei 60, pe 1938—150, suma de 150 am trecut-o la rest, pe 1936 Lei 60, pe 1937 Lei 90.

Jereoşan Petru inval. Măderat, suma de 300 Lei am trecut-o la restanţa de pe 1936 şi 1937.

Dragos Vasile cantor Cremina, suma de 50 Lei am primit-o, mai aveţi pe 1938 restanţă 50 Lei.

Lei 75: Dreghiciu Vasile, Cajocnean Vasile, Păstor Simion, Ştefu Simion, Ispasu Sevastian, Popa Filon» Popa Petru, Puia Ioan, Şerban Gheorghe, Toderean Andreiu, Petrean Pettu, Ognean Cornel, Ognean Petru, Borşan Constantin, Coste Simion 1. Nucu, Văd. Şoldea Elena, Arcăiean Andreiu, Moldovan Iacob, Toader Mi-ron, Boteanu ioan preot, Olariu Titu Mihaiu, Pop Ambrozie, Andreşan Iuliu, Trifan Bogdan, Stan Ioan, Ţarină Ştefan, Ţipariu Naftanail, Oltean Ioan, Popa Nicolae Uţu, Oficiul paroch Cârnecea.

Lei 150: Stâncel Laurenţiu, Ofic. paroh. Ciagud, Pologea Nicolae, Bazil Groze inv. pena., Tulai Teodor, Colceriu Ioan inv.,Andraş Vasile, Avram Septimiu preot, Ariton M. Popa protop. Surorile de Notce Dame din Timişoara, Valea Iacob, Pintea Ioan, Şuş Teodor, Sin-giorzean Teodor I. Zaharie, Avram Mihailă 1. M., Rev-nlc Anton, Catarig Măria, Fărcaş Demetriu protop., Medveşan Ştetan preot, Rinea Andrei Vasile, Motoc D. Iosif, Cerc. Cult. «Astra» Micăsasa, Bărbat Vasile înv., Gherman Ioan, D-na Elena P. Comşa, Radu Pavel, Radu Vasile, Circa Kugen preot., Parduţu Ilarie, Briciu Nicolae cantor, Coşar Nicolae, Vancea Gheorghe, Crăciun Ioan 1. Gh.

Cânta Dumitru, Pop Aureliu preot, Pop Ovidiu, Pop Gavrilă 1. Gh. cantor, Puşcă Isale 1. V., Sasu Vale-riu preot, Crişovan Nicolae, Costi Ioan, Vidac Gheorghe, Raduenţean Ioan, Gherman Aurei, Herlo Teodor cantor, Dobrin Isaila, Sasu Emil, Avram Teodor, Boieriu Ioan preot, Stoica M. Romulus protop., Pânzari Nicolae, Pop Gheorghe protop., Doroş Nicolae preot, Bucioacă Şt. Ioan, Stâncel Aron, Căminul »Avram Iancu« Gălăuţaş Şerban Ioan ptru Nr. 4729, Sâlbăgean Ioan, Popa Ioan 1. Teodor, Merloş Vasile, Albu Petru, Oiiciul paroch Făgăraş, Spinean Gheorghe preot, Casa Domnului Blaj, Matelu Vasile, Cernea Eugen, Oficiul paroch Steiu, Be-rariu George, Soc. de Lecf »Agru« Şemlac, Socaciu M. preot, Tegzes Petiu Mihoc, Ofieiul paroch Maieiu, Talan Teodor, Dr. Petean Victor adv., Bârna Silvia înv. pens., Chetan Nicolae, Pop Ioan preot, Solomon Emil inginer, Dr. Sabău Coriolan preot, Bai Ioan, Cristea Ioan 1. Gh, Suciu Ioan.

Botoş Teodor înv. pens. Pop Eugen preof, Oficiul paroch Dârlos, Neagu Iuliu, Dehelean Ioan Cantonier, Ciunterei Gvigorie protop., Dna Dr. Cheţian Virginia^ Muntean Ioan, Dămian Ioan Achim, Olteanu Alexandru Tipografia SaiainaruiuJ Teologic gr.-c*t. Biaj

preot, Bărbat Ioan, Negruţiu Nicolae inspector, z c Nicolae preot, Filipan Vaier preot, Popa l l j e ' ^ Bozdog Ioan preot, Gherman Petru preot, Bogdan Si'*' on înv. dir., Pascu Aurel, Câmpean Gheorghe, F J t" t i Ilie înv. pens., Of. paroch. rom. cat. Tg. Trotuş, i$ can Valeria văd. de canonic, Crainic Gheorghe, Coi Lucreţia înv., Păltinean Eugen, Blaj Vestiman. 1111

Lei 100: Liscândroi Gheorghe, Cozi Ioan cam,. Soporan Alexandru tânăr, Dr. Paul Laurean p r o ( g j Mureşan Alexandru, Suciu Gheorghe America, Po p a yj sile, Sălăgean Vasile, Teodor Ioan cantor, p 0 ? a j Gogu, Muntean Adrian cantor. Croitor Ioan, Cfoij Augustin preot, Trifu Ioan.

Lei 200: Botezan Ilarie, Mârza Teodor I. p ( t Domşa Iuliu, Turcu Ioan şi Toma Mihail 1. Glig, p̂ ' cuţiu Grigorie, Viad Rusalin, Petru M. Blaj, P o p a y' sile casier, Raca Petru, Căliman And. Mihai, H e a stantin, Anton Giorgică.

Lei 300: Toderuţ Simion, Rusu Teodor caatf Bigheriu Gheorghe, Tâlnariu Ioan preot, Cordea Hi lae 1. Ioan, Oficiul par. Homorod, Probeja Achim, p Traian casier, Oficiul par. Turda veche, Socol Vicii Mihai Miculiţ, Paroch. Catolică Buruieneşti, Bogdj Naşcu preot, Saturn Izidor preot, Tureni Dionisiu, 0; ciul paroch Gărdani, Aftenie Ioan, Dna Domşa Milj,

Alte sume; Păr. Chezan Vasile 380, Bălan Trii 130, Nemeş Petru 164, Solomes Teodor 180, Ciolacîi ma 164, Of. paroch. Hunedoara 398, Dr. Iustin 180, Botiş Ioan 500, Oanca Vasile 165, Ciurariu H| 164, Radu Nicolae 40, Priscorniţă Cornel 220, Bai Dănilă 25, Biserica gr. cat. Ocniţă 175, Pascu .Meci, 68, Vasile Pop preot 750, Todoran Ioan preot % Gergely Victor preot 5050, Modor Ioan 165, Neamţ | ( t 230, Pop Ioan cantor 613, Mateoc Ioan 160, Pop k gustin 450, Pop Traian 50, Betea D-tru 84, Ioănaj sile 80, Oancea Iacob preot 375, Fernea Ioan 42 Bârsan D-tru 1. Dan 38.

Universala Haţeg 85, Cheţeanu Simion Ameii 600, Alexă Gheorghe 242, Fechete Iosif cantor% Nistor Dimitrie cantor 170, Botian Aurelia 162, Sigaiti Teodor dir. 190, Dancea Victor preot 1040, Stoica In 40, Petran Alexandru preot 164 Primăria Ohaba Forji 350. Piaşca D-tru înv. pens. 140, Of. paroch. Timişoi: Fabrică 375, Of. paroch. Uilac 450, Şuteu Nicolae I Şandru Petru 40, Moldovan Ioan 125, Nicolaeşiu Gk ghe 400, Strene Gheorghe preot 263, Beniamin 1 Mi' preot 425, Iclozan Ariton 290, Câmpeanu Teodor tt Nicolae E. Ferv. 161, Chioreanu Petru 40, Dr. Cori» Sabău preot 750, Nyergeş Ştefan 600, Baciu Vasile! Cismaş Pavel 385, Man Iuliu preof 1000, Biserica Seini 160, Bătăcui Ioan preot 161, Betea Vasile 50,1 Merlos Irene 290, Cernea Eugen 70, Muntean Ioan Dr. Aftenie Vasile canonic 432, Goie Ioan 157, Coc» Ilie preot 400, Of. paroch. Vintire 600, Of. paroch. i vasul de sus 716, Galea Ştefan Tecar cantor 750, Baia Gheorghe 165, Crăciun Ioan 115, Serboş Teodoiî! Nistor Aug. 225, Mârza Traian preot 2500, Jurca Si* 130, Chira Ioan 1. Fr. 400, Păcurar Aurel perceptor»

Se aduce la cunoştinţa generală ti. Oficiul Poştal Blaj — în cancelaria sal»11

natului — se va ţine licitaţie publică, » ferte închise şl sigilate, în ziua de 6 M