TRANSILVANIA O R G A N U L

ASOCIAŢIUNII P E N T R U L I T E R A T U R A ROMÂNĂ ŞI C U L T U R A P O P O R U L U I ROMÂN.

Nr. III. Sibiiu, Aprile 1901. Anul XXXII.

N U M E L E „LATIN". (Studiu filologic).

Latium se numia o ţ a r ă în I ta l ia vechia , care a fost s i tua tă şi s'a lăţ i t în t re r îuri le T ibe r şi L i r i s , iar la apus a avu t de marg ine „Marea Tuscă" , şi astfel L a t i u m la apus a fost pe ţ e rm de mare . L a t i u m la Grec i se numia Lâ t ion .

I n L a t i u m au locui t Latinii, ca popor special, şi mai mu l t e popoare numi t e după j u r u r i , dar — în genere — toa te se n u m i a u „Latini", care n u m e purcede dela ţ a ra L a t i u m . I n mi to logia cea mai vech ia la t ină (res­pect ive romană) se găsesce un mit, care ne spune, că după-ce J u p i t e r a împins pe Sa tu rnus de pe t ron, aces ta d u p ă ră tăc i r i î nde lunga te pe mare , a ajuns la L a t i u m şi aci s'a ascuns , iar dela a scunderea aceas ta n u m e l e ţe re i s'a n u m i t L a t i u m .

Aces t m i t a fost folosit de scri i tori i r oman i mai târârii pen t ru de a dovedi or ig inea nume lu i L a t i u m . Astfel V i rg i l i e x ) ne s p u n e : Acela , (Saturnus) a a d u n a t genu l împrăş t i a t pe mun ţ i i înal ţ i , şi a da t legi , ca ţ a ra să se numiaseă L a t i u m , pent ru-că se ascunsese în aceste regiuni . I a r O v i d 2 ) a m i n t e s c e : Şi ţ a r a L a t i u m a fost numi tă , dăul fiind ascuns .

I n cuvân tu l L a t i u m , lat e rădăc ina , iar ium e sufix îndeosebi la n u m e de local i tă ţ i (ium formă lat ină, ion la Celţ i şi la Greci , a s e m e n e : Il-ion (Troia) la Greci , I l - ium la Romani) . R ă d ă c i n a lat, d u p ă Virgi l şi Ovid pu rcede din la t -eo, verb lat in, ce î n s e a m n ă : ascund, mă ascund, p . e. l a te t anguis i n herba , şerpele e ascuns în iarbă. In cuvân tu l La t - in , in î nseamnă om, locui tor (ca an în Rom-an , ca en în Rut -en , ca on în în Teut -on) , şi astfel dacă pe lat-eo îl p r imim de basă, de rădăc ină , L a t - i n

l ) Virgil în Aeneida VIII. vers 321. Is, genus indocile ac dispersum montibus altis composuit, legesque dedit Latium vocari maluit, his quoniam latuisset tutus in oris.

Ovid Fast. I. 236. Dicta quotjue est Latium terra, latente deo. 6

74

ar î n s e m n a : om ascuns . Aceas t a şi d u p ă fire şi d u p ă l imbă e ceva im­pos ib i l ! Nu avem să n e mi răm de filologia lui Virgi l şi Ovid, pen t ru -că e deja dovedi t , cumcă l i teraţ i i vechi romani mai t o t d e u n a au încerca t espl icări filologice, car i adi n u mai p o t fi admise .

D in cuvân tu l L a t i u m se află ad iec t ivu l : Latialis şi Latiaris. Aeneas , care de pe ţă rmi i Tro ie i a ven i t în L a t i u m , şi aci a d i spă ru t în luptă , se elice, că era înch ipu i t c a : Jupiter Latialis.

Să cerce tăm de-a r ându l cuvinte le la t ine , cari s 'ar pu t e aduce în * combinare . Latus, adiectiv, rom. = lat. Latus (gen. lateris), rom. = l ă t u r e ; de a c i : lat . lateralis, adiect iv , rom. de lă ture , la teral , şi forma lă tureni . Litus (gen. l i toris), lat . înseamnă ţărm, litoralis adiect iv , ce se ţ ine de ţ ă r m ; asemene l i toreus .

D in la tus , lat , în la t ina latitudo rom. l ă ţ i m e ; da r n u se poa te com­b ina lat-in, om lat . Şi în t ru câ t conceptu l lat s 'ar referi la a ta re loc (căci on, u m şi ion, ium, înseamnă loc) şi s'ar p u t e d J 0 6 •' La t - i um, la t loc, nici în an t ic i t a te n ' a fost, n ic i adi n u esistă n u m e de ţa ră , în ori ce l imbă, care să pu rceadă dela la tus , lat . U n câmp poa te fi la t şi to tuş i lat n ic i ca p red ica t n u e în us , p . e. în R o m â n i a se află mul ţ ime de s a t e : Câmpu l lung , Câmpul mare , dar n ic i unu l Câmpul lat. D in la tus (lateris) lă ture , nume le L a t i u m n u s'a p u t u t forma, căci ar fi t r e b u i t să se formeze în la tera le , d in l i tus în l i torale, pa r tea de că t ră mare , ce a l tcum corespundea concep tu lu i ţâr i i L a t i u m .

W i l h e l m Obermi i l l e r x ) la c u v â n t u l : L a t i n i (Ladini ) elice, „că numele e a tâ ta , c â t : numele popoare lor L id i , Le t t i , ce în g e r m a n a î n s e a m n ă : L e u t e (oameni , p o p o r de jos), din celt icul li (mic) şi dae (oameni) faţă cu Civis R o m a n u s şi P a t r i c i u s " . Dar autoru l aces ta ui tă , că numele L a ­t i um şi L a t i n i a exis ta t îna in te de R o m a şi de R o m a n i ; că La t in i i îna in te de R o m a n i aveau 30 de oraşe confedera te , şi astfel în patr ia lor vechia era u n popo r organisa t şi cult , şi că astfel R o m a n i i n u i-au p u t u t n u m i „oameni mici , de j o s " .

E adevăra t , că numele La t in i , L a d i n i , are acelaşi înţe les cu numele L i d i (Lydi) şi Le t t i , (precum se va vede mai jos) — dar g e r m a n u l : L e u t e e de o or igine cu al te cuvin te , a n u m e : la B o e m i : l ide (om) şi în p lura l l ide = L e u t e , oamen i ; la Poloni lud (popor) şi lud-zki (omenesc, u m a n ) ; la R u ş i lud, p o p o r . 2 ) Astfel numele L a t i n (la German i i e di f tongi t p r in e, Lat-e- i -n) n u se poa t e aduce în l egă tură cu g e r m a n u l : L e u t e , nici cu cele slavice, aci înş i ra te .

î n an t i c i t a t e mai toa te numir i le ţăr i lor s 'au fo rmat dela însuş i rea s i tuaţ iuni i , pos i ţ iuni i lor, aşa p . e. Dacia (dac deal, ia te ren , ţară), Moesia

1) Deulsch-Keltisches Worterbuch, Berlin 1872. 2) In Lex. de conv. Meyer: Lidi, Lati, Lassi, Lazzi, Leti, Liti în evul mediu ho-

miues pertinentes serviles (oameni ţinetori, slugitori. Hoiige Leute) de un domn de pământ. Astfel cu rădecina: lat, las, laz.

75

(moes deal, p e n t r a - c ă a fost răz imată pe H e - m u s , u n d e mus î n s e a m n ă : deal, ia ţară). Mai t â r z i u ţăr i le se n u m i a u dela numele popoare lor , aşa în Dacia s'a fo rmat Unga r i a şi Român ia , iar în Moesia, Bu lga r i a şi S e r b i a ; şi exemple de aces te sun t nenumăra t e . D a r nume le an t ice ale ţăr i lor şi adi sun t sus ţ inu te în n u m ă r mare .

L a t i u m e dar u n n u m e de t o t vechiu . D a c ă numele La t inos , ce pu rcede dela numele L a t i u m , se amintesce de H e s i o d o s d in K u m a e p e la anul 850 ant . Cr . ; numele L a t i u m t r e b u e să fie şi mai vechiu , deşi p . e. H e r o d o t o s (408 ant . Or.) des tul de t â r z iu îl s c r i e : La t ion , pe grecia , pănă-ce Po lyb ios (123 ant . Cr.) după numele poporu lu i lat in, îl numesce L a t i n e (unde /; î n seamnă loc). L a t i u m după s i tua ţ iunea sa a fost s i tua t în t re r îul T ibe r şi L i r i s , iar în lung ime la „Mare T u s c u m " , marea tuscică , aşadară la apă, — deci L a t i u m e o ţ a r ă la apă, şi aces t în ţe les t r e b u e să aibă şi nume le lui .

Lad la Indo-ar i i vechi , la Celţi , e t c , a însemnat , apă, r îu şi con­cep te asemeni . A din lad s'a s t r ă m u t a t în toa te vocalele şi de a c i : led, lid, Iod, lud, iyd e a tâ ta cât lad, dar d d in lad s'a s t r ă m u t a t în t, şi de ac i : lat , let, lit, lot, lut, ly t au în ţe lesul d e : apă, rîu, mare, ba l tă , mocir lă .

De aci urmează , că t r ebu ie să se afle n u m e de apă, de r îuri , de lacuri şi n u m e de popoare locui toare pe la a tar i ape, (ţie, să se afle nu ­miri , cari pu rced din lad, la t sau din celelal te forme mai sus înş i ra te , şi t r ebu ie să se afle cuv in te de toa te clilele purcese d in une le forme de sus .

P e n t r u aceas ta înşir numir i le şi cuvintele u r m ă t o a r e : L a d - a k , un ţ î nu t l ângă r iul Indus şi afluenţii lui. L a d , apă, ak, loc.

L a d â n y oraş l ângă r iul Criş în comi ta tu l B e k e s ; l ad apă, r îu, an, loc , y e înrnuiare mai tâ rd ie . L a d - e n - b u r g a fost la r îul Neckar , en = an, loc. L a d i k i e h şi La t ak i a , cândva L a o d i c e a ad mare. Lad -o , oraş p e ţ e rmu l s t ing al r îu lu i Nil în E g i p e t . Ladoga , u n lac în Rus ia , cel mai mare în E u r o p a : L a d apă, og = ok, loc, prejur . Lad-on, în mi to logia g reacă u n bălaure, lad apă, on om, fiinţă. Ori în ce l imbă, numele ba lauru lu i pu rcede dela c u v â n t u l : apă.

L e d a , fata lui Tynda reos , în formă de lebedă ; L e d a , fluviu de d r eap t a r iului E m s . Ledesma , oraş la r îul Tormes în Spania . L iez-en (Lizen) d în 2, orăşel la r îul E n n s în Stir ia. L o d â v e , vechiu L u t e v a la r îul E r g u e în E r a n c i a ; va = loc, j u r . L o d i în I ta l ia pe ţ e rmul d rep t al r îu lu i Adda . L u d e în E ranc i a la r îul Lo i re , Li id-er r îul la tera l al E u l d e i ; L u d i t z (de loc) oraş în Moravia la S t r e h l a ; L u d - C o e v or. în Angl ia la Temse . L y d i a ţ a ră vechia pe ţ ă rmuru l mări i aegeice.

La tak ia , v. Lad ik ieh , în Syria la marea medi te rană . L a t apă, ak loc, teren. La t i s ana , capi ta la provincie i U d i n e , l ângă rîul Tag l i amen to . La tov ic i , popo r la r îu l Sava, La tob r ig i , popor la R h o e n u s (Raina) de sus. L a t r i s , insulă ad_i Seeland. L e t h e , în mi to logia greacă , r îul din lumea de j o s , unde a lun t r i t Charon. Le t i - schev , oraş în P r u s i a la r îu l B u g .

6*

76

Le t - t i , popo r în P rus i a pe ţă rm de mare că t ră s înul R i g a ; ţ a ra lor L e t t -land, u n d e le t apă, t Ioc (din da, ta) sau t om (din dae tae). L e t t e r k e n y , oraş la r îul Swil ly în I r landia , L i t - av i (sau L i than i ) popor la Poloni , L i twa , L i twin i , L i t o w z o . L i t e r n u m , oraş vechiu în Campania la g u r a r îului Clanis. L i t i n , or. în Podo l i la r îul S g a r ; L i t t l e h a m p t o n , oraş cu bă i de mare în Angl ia . L o t , r îu în F ranc i a , L o u t h grofia la ţ e rm de mare în I r landia , şi L o u t h oraş la r îul L u d d în Angl ia . — L u t e ţ i a Par i s io rum, oraş pe o insulă a r îu lu i S e g u a n a (Seine) u n d e a î n t r a t r îul Mat rona . L u t = apă, l u t ; e t = loc, p re ju r ce e în făget, b r â d e t ; dela nume le poporu lu i Pa r i s i , a r emas nume le Oraşului Pa r i s . Lu t -on , oraş în Angl ia la r îul L e a ; Li i t t ich , or. în Belg ia la r îul Maas, carele aci p r imesce pe U r t h e . D şi t t r ec în g şi ţ, dar numir i de aceste forme n u mai înşir.

Cu p r iv in ţă la t ema noas t ră , să aud im numir i de local i tă ţ i d in R o ­mânia , şi î n t ru adevăr , t r ebue să ne mirăm.

L a d u , sat în j u d e ţ u l Te leorman . Valea L u d a l i ; Ludaş i , sa t în j u ­de ţu l B a c ă u ; L u d e n s a s t ână în j u d e ţ u l Vâlce , Ludesc i , Lud işor , L u d o , L iudesc i , Liuc]ii Tăbăr ţoae i , dar deoseb i : L a t a baltă în j u d e ţ u l Ia lomiţa , L a t a sărată se ţ îne de Iaz în j u d e ţ u l I a lomi ţa ; La t a , 2 sa te to t aco lo , Ape le se n u m e s c săra te . L ă t ă i sat în j u d e ţ u l Bo toşan i . L ă t e n i sa t în j u d e ţ u l Ia lomiţa , plaiul Ba l ta . Nu poa te fi din lat (latus) L a t i n , 1. c ă tun în j u d e ţ u l Brăi la , 2. odaia L a t i n , locuin ţă to t acolo, 3 . lat in, moşia ne­locui tă în j u d e ţ . Ia lomi ţa . De t re i ori numele Latin, d a r n u pu rcede dela numele poporu lu i is tor ic L a t i n u s , — pen t ru -că aces ta n u ni -a r emas în t r ad i ţ iune , ci purcede dela la t (baltă, apă, riu) şi in (an en on, con), loc, — pe a l tă cale, a sosi t t o t la aceea formaţ iune . L e ţ - c a nouă şi vechia, în j u d e ţ u l Vlasca, Le ţca -na , sat în j u d e ţ u l B a c ă u ; Lete, sa t în j u d e ţ u l Bacău , Le te sc i în j u d e ţ u l Neamţ . L i t e , locuin ţă isolată în j u d e ţ u l Mehe­dinţ i , L i t - en i sat în j u d e ţ u l Suceava, L i ţa , Li ţ -ca , L i t -ca -n i e tc . L n t a , L u ţ - a n i , L u t u l etc .

P e n t r u în ţe lesul rădec ine i Iad, lat , l imba F inn i lo r ne dă mater ia l f r u m o s 2 ) . L a t a i k k o mocirlă, ba l t ă ; la t (apă) ak ori ik l o c ; dar F i n n i i la capă tu l cuvân tu lu i t o t d e u n a adaugă o vocală. L a t k i a soarbe, l a tku b e u t u r ă ; apă tos , fluid. L iede , lietee, liete, năs ip , mocir lă , p ă m â n t ce-1 duce apa. L ie to , apă tos , l iet ta , a se năs ip i . L i t t a , bale . L i i t a a luneca, l iu ta lunecos , imalos. L u t a k k o bal tă , mocir lă , l u tka drum lunecos, imă los : L i m b a fineză dif tongează adeseori , iară două vocale se ţ in de s is temul ortografic, pen t ru -câ vocala respec t ivă să se in toneze .

Să cău tăm şi în alte limbi, cuvin te car i pu rced din rădăc ina Iad sau alte forme ale ei.

] ) Cele din România culese din Dicţionariul topografic al lui Dimitrie Frundoscu, se întemplă adeseori, că locul ce înseamnă pădure, baltă, adi nu mai corespunde.

'*) Finn-magyar szotâr de Dr. Szinnyei Jozsef.

77

L a i d d la Celţi rîu, lodh la Scoţ i şi I r i (din Celţi) mocir lă , lac >). L a grec i latax, s t rop , s t ropul din u r m ă ; la tos u n pesce în Nil , — mai to ţ i pesci i au numele lor dela concep tu l apă. L i t r a o măsu ră de flui­di ta te , 12 uncii , în t r ' o l i tră. Mesurele pen t ru beu tu ră îşi au numele dela apă. L o t o s e p lan tă în r îul Nil . L a L a t i n i : la ter vă iugă cărămidă, la t = lut . Laterne , l ampă respec t ive s te r ţ făcut de lut , p r in olariu. L i t e r a (li­teră) (ung. beţii, nemţ . Buchs t abe , adecă un»a, b, c) u n d e l i t e egal cu l u t 3 ) . L u t r a , V id ra (vid din bad apă). La t r ina , g roapa , cloaca de ieşi-toare , unde se adună udul . L u t i r e a lipi, l u t u m ; lut. Dela later , L a t e r a n , loc de cărămidi în Roma, mai t â rd iu sub Nero casa lui La t e r an i , a s t ăd i a papi i din R o m a .

L a R o m â n i : lud imală, m e n g i t u r ă ; lut, p ă m â n t umedos , l ip ic ios ; lutcă, lunt r i tă , lă tur i , spă l a tu r i . 3 )

Astfel nu încape îndoială , că Iad, lat şi celelal te forme î n s e a m n ă : apă, rîu, bal tă , şi toa te ce sun t s inonime şi sun t făcute din p ă m â n t apă tos .

De asemenea n u încape îndoia lă că Lat d in numele L a t - i u m (s i tuat în lung ime la apă, la marea tuscă şi în t re doue rîuri) î n s e a m n ă : apă. L a Celţ i şi la Greci ion sufixul dela numir i locale, î n s e a m n ă : l o c , 4 ) deci La t - ion loc la a p ă ; iar Roman i i (Latini i) pe ion l-au s t r ă m u t a t în ium, p. e. Aeg-ion, A e g - i u m ; Aegen- ion , Aegen- ium. Se află şi sufix on la Celţ i şi la Greci şi um la La t in i , p . e. Ami t e rn -um A r p i n - u m e t c , u n d e on, u m înseamnă loc. °)

Ca să se formeze n u m e de popor , căt ră r ădăc ina Lat s'a adaus in şi s'a format La t - in , om dela apă (Wasser leu te , Wasse rmann) , iar in n u e al ta decâ t an în R o m a n , en în R u t e n , on în Val l -on. Us d in capă t în La t - in -us , î n seamnă asemene om, a tâ ta cât as, es, is, os la Greci şi astfel us, pen t ru înţeles e superfluu. N u se află forme ca La t iu rn-us L a -t iumeus , p e n t r u de a în semna pe unul din L a t i u m , p r ecum p . e. se află I l ioneus , dela I l ion.

Şi în vechime şi adi mai toa te popoare le , cari locuesc la mare, în genere la apă, ' au numele dela apă. D in j o s de L a t i u m a fost Auson ia (mai târoliu Campania) , şi mai în j o s de Ausonia când-va (la H e ro d o t ,

') M. Bullet, Memoire sur la langue celtique. Besancin. a) Fiind cuvîntul litera de maro însemnătate, l'oiu pertracta separat. a) Dicţ. Rom. de Dr. D. P. Barcianu. în lătu-ri lătu înseamnă apă, ri e sufix, formă

de plural. Din latinul lautus noi avem lăut (spelat) ne-lăut (nespelat); u din lăut duce Ia v, deci lavt, = lavat, pănă-ce lătu e altă formă, e aceea, 'ce se află în numirile citate din România. Dicţionariul Ac. Rom. presupune o formă lotura, din lautus, şi de aci lături.

4 ) Wilhelm Obermiiller. Deutsch-Keltisches Worterbucli la numele Il-ion esplică: il (nalt), ion (loc).

6 ) In Latium i nu poate fi literă legătoare. Când se compune un cuvent din doue cuvinte i sau e întră de literă legătoare, p. e. latus, clavus, compus, lav-i-clavius, cel cu marginea purpureă, lată pe tunică. Lat-i-fundium. Dacus şi bal, în Dec-e-bal; dar ion nu e cuvânt ci sufix,

78

-4- 408 ant . C r . ; la Ar is to te les , - j - 332 ant . Or.), a fost Oinotr ia , pe ţăr­m u r i ! măr i i dela L u c a r n a şi B ru t t i um, şi şi Ausonia , Oinotr ia în seamnă ţ a r a oameni lor dela apă.

Acum dacă n e r e în toa rcem la numi rea satului Lă t -en- i din România , vedem că Lăt-en-i a tâ ta înseamnă cât Lat - in- i . F ă r ă ca doară Lă t - en i i să fie auciit v re -oda tă de L a t i n i şi să î m p r u m u t e numele lor.

De t re i ori se află î n#Român ia numele de local i ta te , Lăt - in . Aci in n u în seamnă om, locui tor , ci on (celt, grec) din an, ca en, in, un, l o c ; adecă loc la apă, loc la bal tă , loc la rîu, etc . ')

At. Marienescu.

ARCHIVELE BISERICILOR ROMÂNESC! D e repe ţ i t e ori am at ras a t en ţ iunea cercuri lor competen te pr in „Ga­

ze ta Trans i lvan ie i" , pr in „Transi lvania" şi p r in „Pa r t ea a Vl -a a Memo­r iu lu i " meu , a supra archivelor biserici lor românesc i , rugându-me , ca cei compe ten ţ i să d i spună pune rea în o rd ine a acte lor şi documente lo r află­toa re în parochi i le românesc i , îna in te d 'a fi n imic i te , ca cel pu ţ in acei vre-o câţ i -va d in t re R o m â n i , cari se mai in te resează de is tor ia acestui popor , să p o a t ă publ ica to t ce servesce spre în t reg i rea is toriei na ţ ionale . Nu- i vorbă , cunosc archive de ale biserici lor române , puse în b u n ă or­d i n e ; vor fi s igur şi de acele, p e care eu n u le cunosc , t o t în b u n ă ordine , deci n u la aces te se referesce ceea-ce eu r e s u s c i t e z ; am însă cunosc in ţă pos i t ivă despre acte şi documen te din vechime, îna in te de anul 1850, căci despre aceste e vorba , acte de valoare istorică, a runca te în pod, p r a d ă şoareci lor . Maghiar i i şi Saşii au aduna t , ba au şi pub l ica t sumedenie de documen te aflătoare în archivele biserici lor respect ive , chiar şi de acele, cari afară de cur ios i ta te l imbist ică, a l tă va loare n u au.

P u s e oda tă în ord ine archivele vechi , membr i i co responden ţ i ai sec-ţ iune i is torice, cari p r ecum sperez că vor fi aleşi la p r o p u n e r e a secţ iunei , nefiind număru l l imita t , d in t oa t e centre le românesc i . u n d e se găsesc bi­bl io tec i publ ice , apoi din sinul membr i lo r despă r ţ ămin te lo r Asocia ţ iuni i , aceia vor cerceta toa te archivele şi b ibl ioteci le aflătoare pe ter i tor iu l încre­d in ţ a t ac t iv i tă ţ i i lor, apoi vor face p ropune r i sec ţ iunei istorice, pen t ru de a-şi p rocura copie de pe documente le ce le va j u d e c a demne d'a fi pub l ica te .

Astfel cred eu că am p u t e în decurs de vre-o câţ i-va ani, esp loa ta şi î n t r eg i t o t ce păn ' acum n u s'a făcut. Cu alte c u v i n t e : membr i i cores­p o n d e n ţ i vor p u t e supl in i comisiuni le prevăclute în r egu lament . Cu u n astfel de personal am pu t e încerca pune rea în lucrare a d ispos i ţ iuni lor §-lui 12 ;din r e g u l a m e n t ; d ispos i ţ iuni pe cât de măre ţe , pe a tâ t de dificile.

Că în astă d i rec ţ iune păn ' acum puţ in s'a făcut e adevăra t . Şi n u s'a făcut , n u din nepăsa re , p recum pe n e d r e p t s'a înv inovă ţ i t comi te tu l

') Din' aceste forme se află ca preposiţiune an la Germani, in la Komani; ca post-posiţiune an? en, on, la Magiari etc. şi toate arată locul unde se află sau se petrece ceva.

79

Asocia ţ iuni i , la mai mul te ocasiuni , ci pu r şi s implu d in l ipsă de cap i ta l şi l ipsă de personal . Nu membr i i comite tu lu i , n ic i cei cinci m e m b r i or­dinar i ai sec ţ iune! po t fi obl igaţ i ca să pe regr ineze cu luni le p r in t o a t ă Trans i lvan ia şi Ungar ia , cu spese enorme, p e n t r u d'a cerce ta b ibl io tec i publ ice şi archive b i ser icese i ; cu a tâ t mai p u ţ i n d'a îndepl in i ei s ingur i t o t ce § 12 d i spune .

Şi să n u c rede ţ i că archivele biserici lor r o m â n e n ' a r con ţ ine do­cumen te vechi de valoare is tor ică. U n e x e m p l u : I n număru l t r ecu t al „Trans i lvanie i" ocupându-me cu genea log ia Huniadesc i lo r , mi-am adus aminte despre cele cet i te în anuaru l societăţ i i i s tor ice şi a rcheologice d in comi ta tu l H u n e d o a r a pe anul 1898, anume că, t i ne ra v ă d u v ă a lui I o a n Corvin de H u n y a d , a îna in ta t pe u n „popă va lach" la r angu l de p ro to ­pop în 24 Apri le 1516. Şi că numi tu l popă valach, P e t r u Socaciu, de şi pusese m â n a pe d ip loma t inerei văduve B e a t r i c e 1 ) , cu t oa t e aces te , aşa se vede că ceilalţ i pop i va lachi n u vor fi v r u t să-1 recunoască de p ro topop , căci p recum vedem din colec ţ iunea numi te i societăţ i , graful Georg de B r a n d e n b u r g îl numesce pe Pe t ru Socaciu în 22 Maiu 1526 a doua-oară , şi ancă cu t i t lul de „igazi p r o t o p o p " , în t re popi i va lachi ai comita tu lu i Hunedoa re i .

Din is tor ie seim că Bea t r i ce se măr i t a se a doua-oară d u p ă graful de B r a n d e n b u r g . Astfel avea P e t r u Socaciu d ip lomă şi dela b ă r b a t şi dela nevas t a aceluia. Gă popi i va lachi aveau să ierneze cânii de vâna t ai ne ­meşi lor şi că p ro topop i i va lachi aveau să poar te pe umer i pe super in ten-denţ i i calvini la s inoade, seim cu t o ţ i i ; dar că domni şi doamne de U n g u r numiau p ro topop i valachi , aceas ta nu cred s'o fi sc iu t nici cei ce se ocupă cu is tor ia biser icească.

Vede ţ i deci , că dor in ţa de a afla con ţ inu tu l archivelor bisericesei e pe depl in îndrep tă ţ i t ă , cu a tâ t mai mult , căci par 'că 'ţi-e g r eu să t e p ro ­voci la documen te descoper i te de ungur i , în archivele biser ici lor româ-n e s c i ; documente , despre a căror es i s ten ţă Român i i n ' au a v u t cunosc in ţă .

Profesorul de un ivers i t a te Szabo Kâ ro ly ce rce tând în anul 1887 archiva bisericei gr . -catol ice din H u n e d o a r a , d ice în r apor tu l său că, a găs i t mul ţ ime de documen te (szâmos) din secolul al XVI - l ea ; iar Dr . Ve-ress E n d r e , secre taru l societăţ i i , ce rce tând în anul 1898 a doua-oară ar­chiva, dice că cuvân tu l „mul ţ ime" (szâmos) n u e pot r iv i t , pen t ru-că din secolul al XVI - l ea sun t numa i trei d o c u m e n t e :

1. „Dip loma rege lu i Mathia , din 5 Iulie 1458, p r in care concede iobagi lor sârbi şi va lachi să-şi poată zidi o capelă.

2. D ip loma Bea t r i ce i P r a n g e p a n , v ă d u v a lui Ioan Corv in de H u ­nyad din 24 Apri l ie 1516, şi

*) în marele lexicon magiar „Pallas" se dice că Beatrice murise in anul 1510 în etate de 38 ani. Evident că aceasta e o greşeală, deoare-ce diploma de sub întrebare poartă data 24 Aprilie 1516,

80

3. D ip loma grafului de B r a n d e n b u r g d in 22 Maiu 1526, despre numi rea lui Pe t ru Socaeiu .

Afară de aces te mai s u n t 3 documen te din anii 1686—1711, pr ivi­toa re la p ropr i e t a t ea biser icei , care s'a r enova t sub pr inc ipe le Georg R â k o c z y bă t r ânu l , î n anul 1654! !

M'am adresa t că t ră dnu l p ro top re sb i t e r gr .-cat . d in H u n e d o a r a , Ioan P o p , cu r u g a r e a : să b inevoească a d i spune , ca pe spesele mele să mi se decopieze susnumi te le d iplome, p e n t r u a le pu t e p re sen ta în p ro­x ima şed in ţă a sec ţ iunei i s tor ice . L a aceas tă scr isoare am pr imi t u rmă­to ru l r ă s p u n s :

Preaonorate Domnule/ Rela t iv la epis tola d in 11, şi co re spond in ţa din 20 Apr i l a. c , pr in

cari cereţ i spre pub l ica re copii le d ip lomelor aflătoare în archivul bise­rici i noas t re , u n a dela v e d u v a lui Ioan Corvin, Bea t r i ce F r a n g e p a n , p r in care n u m e s c e pe preo tu l P e t r u Socaeiu p ro topop , şi al ta pr in care mai târejiu (1526) acelaşi Socaeiu P e t r u a fost n u m i t şi de B r a n d e n b u r g i Gyorgy (orgrof), de adevăra t p ro topop , p recum şi în fine d ip loma re­gelu i Math ia dela anul 1458, — Vi se notifică, că d ip loma da tă de Bea­t r ice F r a n g e p a n fiind scrisă pe hâr t ie , e toa tă r u p t ă în mai mul te bucă ţ i , aşa că p a n ă n u se va l ipi la olaltă, n ic i n u se poa t e descifra. D ip loma dela B r a n d e n b u r g i Gyorgy, p r in care t o t pe acelaşi P e t r u din Soce t îl n u m e s c e p r o t o p o p la anul 1526, se află deja t ipăr i t ă în ac te şi f ragmente de Cipar iu la pag . 72, iar d ip loma da tă de rege le Mathia la anul 1458 în 5 Iulie, fiind scrisă cu l i tere got ice , numa i u n special is t ar pute-o de-copia corec t şi eu necunoscend b ine toa te l i teri le got ice , n u o pociu decopia, fără dacă a-ţi t r imi te un individ pr icepă tor , bucu ros o pun la d isposi ţ ie ca să o decopieze. Al tcum aceasta d ip lomă n u e de ceva in­te res is tor ic pen t ru noi , ci în t reg con ţ inu tu l ei se referesce mai cu samă n u m a i la aceea c ă : regele Math ia concede , p r ecum a conces şi unch iu l seu banu l B i s t r i ţ e i 1 ) , ca Român i i şi Serbi i („nos fidelis olahos et r ă s t im" ) să-şi edifice o capelă în locul vechei capele în H u n e d o a r a .

D u p ă cari, r e m â n H u n e d o a r a în 23 Apr i le 1901. cu toa tă s t ima Ioan Pop p r o t o p o p gr . cath .

* * *

Să ne împl in im da to r in ţ a faţă cu neamul n o s t r u ; mult , ' pu ţ in , ce vom p u t e aduna să lăsăm poster i tă ţ i i , căci numai aşa se va pu t e com­p u n e o is tor ie , care să fie: „Vitae magis t ra" .

S i b i i u , în 21 Apri le 1901. losif Ster ca Şuluţu.

') Nu unchiul seu, ci tatăl seu Ioan Ilunyadi a fost numit prin Ladislau al V-lea graf si ban al Bistriţei în anul 1453, fratele tatălui seu, Ioan junior, murise deja în anul 1440.' Vedi „Transilvania" Nr, 2 anul 1901. Şuluţu,

81

MATERIAL ISTORIC

•privitor la alungarea Românilor din satele săsesci ale Scaunului Si­biiului la 1116.

Comunicări din protocoalele inedite ale magistratului Sibiiului,

de N i c o l a u T o g a n .

P r iv i to r la a lungarea Români lo r din satele săsesci ale Scaunu lu i Sibi iului la 1776, am publ ica t în „Transi lvania* d in 1897 (pag. 167 şi urm.) u n p rea in te resan t d o c u m e n t is tor ic , ce l-am descoper i t în a rchiva paro-chiei gr . -cat . d in S i b i i u ; era un r a p o r t ad resa t comisiuni i ins t i tu i te de împără teasa Măria Teresia din oameni dela guve rnu l t rans i lvan şi dela tesaurar ia t , cu scopul , ca să facă sfîrşit pr igoni r i i Român i lo r din satele săsesci ale Scaunulu i Sibi iului , in i ţ ia tă la anul 1776 de că t ră mag i s t r a tu l Sibi iului şi ca rac te r i sa tă de însăşi împără teasa ca o întreprindere îndrăz­neaţă (kiihnes U n t e r n e b m e n ) . Aceas tă comis iune era cons t i tu i tă sub pre -sidiul comite lui Be th len din următoare le p e r s o a n e : comiţ i i W o l f g a n g K e m e n y şi Carol Teleki , din pa r t ea guvernu lu i , şi corniţele G-eorge Bânffi şi Mihail Medve, din par tea t esaura r ia tu lu i . R a p o r t u l din ches t iune este adresa t aceste i comis iuni din par tea ba ronu lu i losif Miske, secre tar gu -vernial , şi Mihail Medve, v ice-d i rec tor al căuşelor fiscale, comisar i exmişi să cont ro leze în t ru -câ t s 'au execu ta t porunci le împără tese i şi ale guver ­nulu i , emana te cu pr ivi re la recons t ru i rea căsuţe lor Români lo r , demola te de că t ră Saş i în 9 sa te din Scaunul Sibiiului , a n u m e : Slimnic, Şura-mare, Hamba, Guşteriţa, Noul-Săsesc, Vurpdr, Roşia-Săsească, Caşolţ şi Brad, precum şi la reaşezarea acelora în ve t re le avu te .

Mater ia lul , ce se publ ică acum, n u numa i că adeveresce au ten t ic i ­t a t ea r apor tu lu i celor doi comisari , d a t a t din Noul-Săsesc la 28 Iun ie 1776, ci — lucru p r inc ipa l — ne pres in tă în lumină complec tă aceas tă catastrofă, ven i tă din chiar senin asupra capete lor bieţ i lor R o m â n i din satele săsesci , sco ţând t o t o d a t ă în relief mul te m o m e n t e de deosebi tă i m p o r t a n ţ ă p e n t r u i s tor ia noas t ră na ţ iona lă .

N u voiu în t i nde comentăr i le p rea mul t , căci mater ia lul is tor ic , cules din pro tocoale le ined i te ale mag i s t r a tu lu i Sibi iului , în l imba originală, es te însuşi des tu l de e loquent , şi cred că poa te fi ce t i t cu in teres de to ţ i ce t i tor i i cunoscă tor i de l imba ge rmană . Observ numai , că la şed in ţa mag i s t r a tu lu i din 24 Aprilie 1776, ţ i nu t ă sub pres idiul consulului provincia l Johann Georgius von Honnamon, în care s'a adus ho tă r î rea p e n t r u a lun­garea R o m â n i l o r din satele săsesci şi p e n t r u demolarea căsuţe lor lor, au pa r t i c ipa t u r m ă t o r i i * m e m b r i : Michael Seivert, j u d e scaunal , Johann von Bosenfeld, Michael Wagncr, Ban. v. Seeberg, Franz Ant. Offner, Michael Va-lentinus v. Kislingstein şi Johann Friedrich v. Bosenfeld, ca notar . P r o t o ­colul şedinţe i din 29 Apri l ie 1776 n u se găsesce în colec ţ iunea protQ' coaielor magis t ra tu lu i .

82

Vor fi poa te curioşi cet i tor i i să scie, că cine a fost acel H o n n a m o n , care a p res ida t cele doue şed in ţe fatale pen t ru bieţ i i R o m â n i din satele săsesci . H o n n a m o n era însuş i un vene t i c în Sibiiu, pr ipăş i t aici din Moravia , şi nici n u era p ro tes tan t , ci ca to l ic ; de altfel era om cu car te . Când solici tase ind igena tu l în Sibiiu, cererea lui puse pe g â n d u r i pe în­ţe lep tu l sfat al oraşului , căci era bănuială , că H o n n a m o n n u es te de na­ţ iona l i ta te gene t ică ge rmană , după d rep tu l săsesc condi ţ ie fundamenta lă pen t ru obţ inerea i n d i g e n a t u l u i ; îşi duceau senator i i , că „Morav" şi „Ceh" poa te să fie acelaşi lucru. Se vede însă, că H o n n a m o n îşi va fi dovedi t pr in ac te na ţ iona l i t a tea sa ge rmană , căci la 28 Iunie 1769 comuni t a t ea îl a lege consul provincial cu 90 votur i , p recând alt cand ida t la acest pos t însemnat , p ro te s t an tu l J o h a n n F i l t sch , pr imise numa i 67 vo tu r i . î n acest pos t H o n n a m o n fu şi în tă r i t şi ins ta la t la 4 Iulie 1770. „ în t r ep r inde rea îndrăz­nea ţ ă " în con t ra Români lo r , p res ida tă de el, 1-a lovi t g r eu pe b ie tu l om, cum se v a vede , iar la n o u a alegere din 6 Nov. 1776 acţi i le îi scădură în mesu ră foar te considerabi lă , căci din 80 vo tu r i î n t runesce abia 16, a legen-du-se consul con t racand ida tu l aceluia, no ta ru l provincia l J o h a n n F r i ed r i ch v. Rosenfe ld (protestant) cu 62 votur i . H o n n a m o n e ales to tuş i şi cu as ta ocas iune proconsul , dar se încurcase în mul te al te afaceri, cari n u ne pr ivesc .

Pen t ru o mai b u n ă or ien ta re în mater ia ce urmează , ce t i torul va reflecta şi la locul amin t i t din „Trans i lvania" , p r ecum şi la cele-ce le scrie fericitul Ba r i ţ i u în as ta pr iv in ţă în is tor ia sa, voi . I. pag. 390—397.

* Ş e d i n ţ a m a g i s t r a t u l u i d in 24 Apr i le 1 7 7 6 : Reso lu t i onen auf imind-

lichen V o r t r ă g e n : I-mo. D a der Termin , welcher vor e iniger Ze i t denen bei Hammersdorf, Gross-Scheuern, Hannebach, Stolsenburg e tc . zur prae judi tz der Sâchs ischen E i n w o h n e r commor ie renden Wal lachen anbera i imet wurde , zu E n d e i s t : so wird dem H . Senat . v. Kis l ings te in und H . S t a d t h a u p t -m a n n H e r t e l commit t ie r t , obspecifîcierte Dorfer zu circul ieren, und sol-cher ley Wa l l achen , we lche en tweder J o b b a g y e n und Sel leren sind, oder auch als freye L e u t e zu andere Wal lach i schen Ortschaf ten gehoren , von da weg , und einen j e d e n an den Ort, wo er oder seine E l t e r n he rge -kommen , h inzuweisen, besonders aber die in denen Bran i s t en u n d ubr ig . W a l d u n g e n befindliche K a l i b e n n iede rb rennen zu lassen.

Ş e d i n ţ a m a g i s t r a t u l u i din 20 M a i u 1 7 7 6 : A u c h erscheinen zwey F isca l -Cance l l i s ten im N a h m e n des H e r r n Causarum Fisca l ium Direc tor i s m i t einer admoni t ion und respec t ive inhibi t ion wegen deren, u t i p rae ten-di tur , von den Sâchs ischen hiesig. S tuhls-Ortschaf ten ex tu rb ie r t en W a l ­lachen. — R e s p o n d i t u r : In te l l ig imus, und seye der H e r r Di rec to r Causarum F i s c a l i u m dar inne mi t U n w a h r h e i t be r ich te t w o r d e n f dass man die W a l ­lachen aus diesem Stuhl ex turb iere , i ndeme m a n n u r solche, welche v o n Wal l ach i s chen Stuhls -Or tschaf ten , oder aus ande ren St i ihlen und Comi-ta ten , h i e rgekommen , u n d sich bey Sâchsischen Ortschaf ten e ingeschl i -chen, ad pr is t ina hab i t a t i onum loca zuri ickweise, vrie man den dieser*

83

w e g e n al lberei ts dem Hoch l . Gubernie- den u n t e r t h â n i g e n Be r i ch t abge -s t a t t e t habe .

Ş e d i n ţ a m a g i s t r a t u l u i d in 21 M a i u 1 7 7 6 : H e r r S t a d t h a u p t m a n n He r t e l re iche t die von ihm verfer t ig te Genera l -Tabe l le derer bey hies ig . Săchs ischen Stuhls-Ortschaf ten oommor ie renden W a l l a c h e n ein, we lcbe e sessione an das Hoch l . G u b e r n i u m h in i iberbeg le i te t wird .

Ş e d i n ţ a m a g i s t r a t u l u i d in 4 I u n i e 1 7 7 6 : T h o m a Opris sen. s tel let seine in die 40 J a h r e dem Dorfe Gross Scheuern theils als Kuhh i r t , Fe ldschi i tz , Ochsenhu te r und Pferde-Gest t i t ter , thei ls aber auch in die 14 J a h r e als F l e i schhacke r ge le is te te ni i tzl iche Diens te vor, und b i t t e t , da er in Meschen, Mediascher Stuhl , als se inem Gebur t so r t , n i ch t mehr a n g e n o m m e n w e r d e n dorfte, ihme zu er lauben, dass er als ein 60- jăhr iger Mann auch noch ferner seinen Aufentha l t bey Gross -Scheuern haben k o n n e . — Concl . D a bey Supp l ican ten die nehml iche B e w e g - U r s a c h e n vorwal ten , we lche rwegen auch andere Wal l achen an ihre Gebur t s -Oer te r zur i ickzuziehen bemiiss ige t sind, Supp l i can t noch iiber dieses n e b s t seinem Sohn n u n m e h r o die F l e i s c h b a n k in H a n n e b a c h und Neudorff i ibernommen hat , so k a n n seinem B e g e h r e n n i ch t wil lfahret we rden .

Ş e d i n ţ a m a g i s t r a t u l u i d in 10 Iun i e 1 7 7 6 : Nr. 602 e t 603. Z w e y Gubl . Dec re t e dd. 7-ma lun i i a. c , beyde sub Nro . 2732, derer eines ein Circulare, das andere aber an den Magis t ra t ge r i ch t e t ist, wor innen in t i -mire t wird , wie Allerhochst Jhro Mayestăt missfăllig vernommen, dass die bey den hiesigen StuMs-Ortschaften Gross-Scheuern und Hammersdorf (Wal lachen, care cuven t l ipsesce din text) ausgetrieben, auch sonst ubel behandelt worden scyen. Zufolge einem diessfalls hcruntergelangten Allerguădigsten Hof-Rescript vom 30-ten May a. c. wird befohlen, gedachte Wallachen unversuglich wiederum in ihre Wohnungen und Besits etc. innegehabter fundorum einzusetzen, fiihro-hin aber in dergleichen Făllen nach dem mit vom 17. May 17Oâ Allerhochst fiirgeschriebenen Normativo zu verfahren.

Aceeaş i ş e d i n ţ ă p u n c t u l u r m ă t o r : 2011. Cossio Gubl is dd. 10. Oc-tobr i s 1775 Nro 5241, w o r i n n e n auf dem von den H . Gubern ia l -Conc ip i s ten Grafen K o r n i s u n d R h e d e i abges t a t t e t en Ber ich t , dem Magi s t r a t die E r l a u b n i s er the i le t wird, alle bey Gross -Scheuern zur prae judi tz der dasig . Săchs ischen E i n w o h n e r s ich aufhal tende Wal l achen , dah in wo solche he rgekommen , wegzuweisen , mi t der g e b r a u c h t e n Vors i ch t j e d o c h , dass h iedurch ke in profugium verans ta l t e t , und dass einem j e d e n sein indu­str iale nach einer unpa r t ey i schen bi l l igen S c h ă t z u n g ve rgu t e t we rden sollen. — Conc l . : Da der Tit . H . P rov l . Bi i rgermeis te r h ierauf melde t . wie er g le ich nach e rha l tenen ob igen zwei Gb l . -Vero rdnungen die Ver-f i igung gemach t , dass mi t der vo rgehab ten Trans loc ie rung innegeha l t en und diejenig. Wal l achen , we lchen ihre Hi i t t en berei ts abger i ssen worden , mit t lerwei le in denen Schopfen und Scheuern der Săchsischen Einwohner unter-gebracht werden sollten: so wi rd diese vorlăufige d ispos i t ion vo l lkommen a p p r o b i e r t ; wei l der Magis t ra t indessen in A n s e h u n g der Gross -Scheuerer

84

W a l l a c h e n sich mi t obangefuhr ten G-ubl. V e r o r d n u n g dd. iO. Octobr . 1775 leg ie t imiren kann , u n d da sich die ubr ig . Săchs ische Stuhls-Ortschaf ten m i t G r o s s - S c h e u e r n in dem năhml i chnn Fa l i e befinden, ke inesweges gefehlet zu h a b e n vermeyent , auch bey diesen mi t der g le ichen Trans loca t ion der W a l l a c h e n zu v e r a n s t a l t e n : so wird beschlossen, durch den H . Sena to r v. Kis l ings te in bey allen diesen Ortschaf ten ein genaues Verze ichnis aller noch unpossess ion i r ten j u n g e n H a u s w i r t h e n sowohl, als auch der heyra ths -măss igen Săchs ichen Burschen , aufnehmen zu lassen, um h ievon bey der we i t e ren r emons t r a t i on den gehor ig . Geb rauch machen zu konnen .

Ş e d i n ţ a m a g i s t r a t u l u i d in 12 I u n i e 1 7 7 6 : Nr. 590. Cossio Gubl is dd. 15-ma Maji 1776 Nro . 2073. Communica tu r memor ia le Va lachorum penes pagos Nagy-Csur et Sze l indek commoran t ium in p u n c t o p rae tensae ex turba t ion is e loco h a b i t a t i o n u m pro d a n d a informat ione , m i t dem an-gefugten Befehl die que ru l an t en bis auf V e r o r d n u n g des Gubern i i friedlich an Ort u n d Stelle b le iben zu lassen. — Concl. Da der Magis t ra t auf mehre re derg le ichen K l a g e n seine V e r a n t w o r t u n g e ingesch ick t hat , u n d sobald der Ti t . H . Sena t . v. K i s l ings te in mi t der ihm aufge t ragenen Conscr ib ie rung der Sâchs ischen heyra thsmâss ig . J u g e n d und j u n g e r H a u s w i r t h e n zu E n d e k o m m e n wird, eine zweyte gehor sams te R e m o n s t r a t i o n in dieser Mater ia n a c h z u t r a g e n gedenke t , so wird diese besondere K l a g e bis dahin ad A c t a seponiere t .

Ş e d i n ţ a m a g i s t r a t u l u i d in 15 I u n i e 1776: H . Sena to r von Kis l ings te in i iberre icht den Be r i ch t ube r die in den freyen Sâchs ischen Stuhlsdorfern u n t e r s u c h t e Anzah l derer dase lbs t befindlichen n e u v e r h e y r a t h e t e n B a u e r n und led igen hey ra thmâss igen P u r s c h e n , welche wegen Mangel der P lâ t ze zu Hofs te l len zum Thei l bey ihren E l t e r n w o h n e n mrissen, zum Thei l n i ch t h e y r a t h e n konnen , u n d auf die Gri inde, worauf die in ihre G e b u r t s -Ortschaf ten t rans loc ie r ten W a l l a c h e n ihre Hi i t t en gehab t , anges iede l t w e r d e n konn ten . — Concl . Soli dem Al le rhochs ten H o f vors te l l ig g e m a c h t we rden . (Represen ta ţ iunea că t ră Maies ta tea Sa se şi face şi se cetesce în şed in ţa magis t r . d in 18 Iun i e 1776 şi se aproabă.)

Ş e d i n ţ a m a g i s t r a t u l u i d in 22 I u n i e 1 7 7 6 : Nr. 645. E i n e hohe Gub . -Ve ro rdnung dd. 17. J u n y 1776 No. 2877. Das H o c h l . Gube rn ium ber ich te t ( s i c ! ) : wie das Ih ro k. k. Mayt t . ve rnommen , das ohnangesehen die Al le rhochs ten V e r o r d n u n g e n v o r h a n d e n wăren , wie neml ich im Fa l l die Săchs ische J u g e n d anwachsen dorfte, die vorher von den W a l l a c h e n bewohn te Gri inde, wieder zu r i i ckgenommen und zum G e b r a u c h derer Sachsen angewende t we rden konn ten , dennoch in e in igen Sâchs ischen Dorfern H e r m a n n s t ă d t e r S tuhls die W a l l a c h e n aus ih ren W o h n u n g e n , nach Willkiihr derer Gemeinden ver jagt w o r d e n ; dalier Allerliochstdieselbe emstlich su befehlen geruhet, die vertriebene Wallachen ulsogleich in die ihnen wcggenommenen Griinde wieder einzusetzen, diesen Vorgang, und die Vrsachen o]er Amovierung durch eine vermischte Commission untersuchen su lassen; die

85

Oommuni t ă t en dagegen , zur Befo lgung der in g le ichen Fâ l l en im J a h r 1764 vo rgesch r i ebenen V e r o r d n u n g anzuweisen .

Zufolge dieser Al l e rhochs ten V e r o r d n u n g befiehlt E i n Hoch lob l . G u b e r n i u m , um einen grosseren , aus diesem voreiligen Unterfang vor das Aerarium zu erwachsen Mnnenden Ubel, vorzukehren, derg le ichen vertr ieberie W a l l a c h e n in ihre vor ige W o h n u n g e n alsgleich w iede r e inzusetzen, u n d verlangfc zugle ich v o n den Ober-Officianten des Magis t ra t s , neml ich Bi i rger-meister , K o n i g s - u n d Stuhls -Richter , wie auch P r o - J u d i c e n von 8 zu 8 T ă g e n den Ber ich t , in we lchen Oer tern , wie viei I nwohne r , u n d auf was vor A r t u n d W e i s e solche wiede r anges iede l t w o r d e n ? D a ansons ten der ley Officianten, im Fa l l solche wenngle ich und eine'n 8- tăgigen B e r i c h t e inzusenden ve r săumen sol l ten, lhro Ic. Ic. Maytt. vorgestellt werden mitssen.

A c e e a ş i ş e d i n ţ ă : No. 646. E i n e andere dd. 17. J u n y a. c. N o . 2877. Das Hoch lob l . G u b e r n i u m ber i ch te t ( s ic ! ) : Hochdas se lbe h a b e auf eine wiederhohl te K l a g e einiger aus dem H e r m a n n s t ă d t e r S tuh l ve r t r i ebener W a l l a c h e n wie dass sie noch n ich t in ihre H i i t t en angesiedel t , viei m e h r mi t A u s t r e i b u n g derer W a l l a c h e n auch aus ande rn Ortschaf ten for tgefahren wiirde, zu E r h a l t u n g dieses E n d z w e c k s denen in diesem Geschăfte in die h ies ige Stuhls-Ortschaf ten ausgesch ick ten Oommissar ien ange t ragen , nach g e e n d i g t e m der ley Geschăfte , in solchen Ortschaf ten, wohin sie gesch ick t worden , die W i e d e r a n s i e d l u n g im gan t zen H e r m a n n s t ă d t e r S tuh l for tzusetzen u n d zu E n d e zu br ingen. D a m i t aber diese hohe Gubern ia l -V e r o r d n u n g u m so s icherer befolget w e r d e : so wird zugle ich dem M g r t r t befohlen, dami t derse lbe n ich t n u r i ibe rhaupt den H a n n e n und Ge-schwohrnen derer Dorfer einschărfen moge , zu Be fo rde rung dieses W e r k s , denen h ierzu ausgesch ick ten Oommissar ien schu ld igen G e h o r s a m u n d B e y s t a n d zu leis ten, sonde rn auch liber diess ein gSschicktes I n d i v i d u u m von dem Officiolat des Magis t ra t s zu B e s c h l e u n i g u n g der Al l e rhochs ten und Gubernia l -Befehle beyzugeben , sich ange legen seyn lasse. — Concl . Da von Sei ten des Officiolats berei ts ein h ierzu taugl iches I n d i v i d u u m ausgesch ick t und den Dor fs -Beamten allen Gehorsam zu le is ten anbefohlen w o r d e n : so soli dieses von Sei ten der H . Oberofi icianten, wie auch wegen des F o r t g a n g s in Ri icks ich t der W i e d e r e i n s e t z u n g derer W a l l a c h e n von ach t zu (acht, care l ipsesce în protoc.) T ă g e n e inber ich te t werden .

Ş e d i n ţ a m a g i s t r a t u l u i d in 4 Iul ie 1 7 7 6 : Nr. 714. Die Hoch lob l i che konigl . in dem Geschăf te der t rans loc ier ten W a l l a c h e n e r n a n n t e Com-mission, ahnde t , dass ohnangesehen ve rmoge k. k. Resc r ip t vom 30. May a. c. durch das Hoch lob l . Gube rn ium noch u n t e r dem 7-ten Jun'y der erns t l iche Befehl g e g e b e n worden , die aus ih ren W o h n p l ă t z e n ex turb i r t e Wa l l achen , ohne allen Verzug in das g a n t z e wieder e inzusetzen, und von dem Er fo lg Hochdas se lbe zu ber ichten , so wie auch un t e rm 17-ten des neml ichen M o n a t h s J u n y wieder verordne t , dass der Burge rme i s t e r u n d S tuh l s r i ch te r insbesondere , un t e r anderen , auch e inen 8- tăgigen Be r i ch t h ini iber g e b e n sol l ten, wie viei berei ts Wal l achen , und auf vas fur A r t

86

solche wieder anges iede l t w o r d e n ? und zwar mit der Bedrohung, dass im Făli solches unterbleiben Wdrde, solche Beaniten nahmentlich Ihro k. k Maystt. angegeben werden sollten: demob.ueracb.tet weder der Magis t ra t , noch viel-weniger g e d a c h t e Beamten , wegen der Befo lgung g e d a c h t e n Al le rhochs ten R e s c r i p t e n o c h e twas be r i ch te t h a b e ; im Gegen the i l aus dem Ber i ch t der u m den Er fo lg wegen W i e d e r e i n s e t z u n g der ex tu rb ie r ten W a l l a c h e n zu be t re iben ausgesch ick te r H . Oommissar ien, vom 28. J u n y , erhel te , dass n ich t e inmahl e inige Befehle noch an die H a n n e n und C o m m u n i t ă t e n derer Dorfer, wegen unverzi igl icher W i e d e r a n s i e d l u n g of tgedachter ausge t r i e -bener W a l l a c h e n g e g e b e n w o r d e n : dahe r wird erns t l ich befohlen, ohne we i t e rn Verzug diese Al le rhochs te Wi l l ens -Meynung und V e r o r d n u n g in d iesem S tuh l zu aller Nachr i ch t publ ic ie ren zu lassen, und zwar mi t dem Befehl, der ley W a l l a c h e n n i ch t n u r in den Bes i tz derer Hăuser und daran stossenden Griinde, sondern auch Âcker, Wiesen und Freyheit der Wayde, wieder einzusetzen, so wie sie solches bisher im Genuss gehabt, wie auch alle Art von Wirthschaft, und Freyheit gleich andern Sachsen, ohne Ri icks ich t des vo rhm. den Săehs ischen Gemeinden pub l i c i e r t en Yerbo ths , welches h iemi t cassier t wiirde, ubera l l zu ges ta t t en , und i iber den Er fo lg e inen 3- tăgigen genauen , u. ums tănd l i chen B e r i c h t obgedach te r H o c h l . Com-miss ion e inzusenden .

Nr . 715. E i n hohe r Gubern ia l Befehl dd. 28-a J u n y 1776, sub Nr. 3054. Das Hoch l . G u b e r n i u m ber ichte t , wie dass Ihro k. k. Mayt t . die A u s t r e i b u n g der Wa l l achen sehr missfallen h a b e ; daher Al le rhochs t Diese lbe um diesem kiihnen Untemehmen ernsl ich E i n h a l t zu t hun , eine besondere Commiss ion u n t e r dem Vors i tz Sr. Exce l l en tz Grafen von Bethlen zu ve ro rdnen g e r u h e t habe , welcher von Sei ten des Hoch l . Gubern i i Ti t . H . Graf Wolffgang l$em6ny und Cari Teleki, von Sei ten des Hoch l . konig l . Thesau ra r i a t s aber Graf Georg Bânjfi beywohnen , und auch der Causarum Eisca l ium V. Di rec tor H . Michael Medve dazugezogen w e r d e n soli te . N eb s t dieser E r n e n n u n g habe Ihro k. k. Mayt t . zugle ich l au th Al le rhochs tem R e s c r i p t dd. 7. J u n y dem Magis t ra t u n t e r andern zu befehlen ve ro rdne t , H o h g e d a c h t e r Commiss ion allen Gehorsam und schuld ige Befo lgung ohne alle Ausflucht zu leisten, u n d auf die P u n c t a , iiber welche derselbe durch e rwehn te Commiss ion befragt w e r d e n dorfte, mit Wahrheit zu an twor ten . D a h e r der Mag i s t r a t sich nach diesen Al le rhochs ten Befehl sowohl im gan tzen , als auch in Rficksickt aller I n d i v i d u o r u m zu achten hă t t e . — Concl . D e r Hochlobl . Commiss ion zu ber ich ten , dass sowohl auf den ers ten hohen Gubern ia l Befehl dd. 7. J u n y a. c. Ti t . H . B u r g e r m e i s t e r m i t dem Trans loca t ions Geschăf te e inzuhal ten , u n d die Wal l achen , deren Hi i t en bere i ts abger i ssen worden , bey die Sachsen indessen e inzulegen v e r o r d n e t h a b e , als auch auf die le tz tere Gubl . Ve ro rdnungen vom 28- ten J u n y ein Commissar ius v o n Se i ten der L o b i . Comuni tă t , J o h a n n e s Cze-ke l ius auf die Sachs ische Dorfer m i t dem e m s t l i c h e n Auf t rag ausge-sch ick t worden , die W a l l a c h e n wieder in den Bes i t z ihrer Hofe u n d W o h -

87

nUBgen zu setzen, wei len solchen ihre I n s e m i n a t i o n u n d Grunds t i i cke ohneh in beygelassen w o r d e n ; ferner wăren die diesfăl l igen Be r i ch t e bere i t s u n t e r m 2- ten und 4, J u l y e ingesch ik t worden , die r i i cks tandigen aber sobald solche e ingegangen wiirden, E i n e r Hoch l . Commiss ion h in-iiber g e g e b e n werden . Ubr igens wi rd der Magis t ra t n ich t en t s t ehen H o c h g e d a c h t e r Commiss ion in aliem schuld igen Gehorsam zu leisten.

Ş e d i n ţ a m a g i s t r a t u l u i d in 8 Iul ie 1 7 7 6 : Nr. 734. E i n e andere dd. 11. J u n y a. c. sub Nr. 2677. Das Hoch l . G u b e r n i u m befiehlt den 8- tăgigen Be r i ch t , un t e r e iner sons t gewiss m erfolgenden schweren Ahndung, H o c h d e m s e l b e n e inzusenden ; was nehml ich , zufolge der A l l e rhochs t en in A n s e h u n g der W i e d e r e i n s e t z u n g derer ve r t r i ebenen W a l l a c h e n in ih re W o h n u n g e n u n d ver lohrne Sachen ohn lăngs t pub l ic ie r ten Befehls , g e -schehen seye. — Concl . I n einer Vors t e l lung an das H o c h l . G u b e r n i u m sollen mi t B e z i e h u n g auf die un t e rm 2- ten u n d 4- ten J u l y e ingesch ick te Informat ionen , der le tz te , von den Kas t enho l ze r Dorfs B e a m t e n e inge-g a n g e n e Ber ich t , h imibe r beg le i te t werden .

Ş e d i n ţ a m a g i s t r a t u l u i d in 10 Iu l ie 1 7 7 6 : Nr. 747. Ti t . H . Na-t iona l -Agen t von Tiiri ber ich te t dd. W i e n den 28. J u n y 1776, wie dass E r das Memorial w e g e n Uber s i ede lung derer Wa l l achen von den Săehs i ­schen Stuhls-Dorf 'ern, un t e r dem neml ichen T a g du rch den K a m m e r h e r r n h ine inzusch icken und den Al le rhochs ten Befehl zuri ick zu e rha l ten das Gliick gehab t , dass weilen Ihro Maytt. erst alles Allerhochst Selbst Ubersehen wollten, E r sich Sams tags ers t Vormi t tag bey Ihro Mayt t . me lden lassen solie, um Al le rhochs t Ih ro fernere Befehle ve rnehmen zu konnen . Die a l sdenn zu e n t n e h m e n d e Al le rgnăd igs te Wi l l ens -Ausse rung wolle E r sodann mi t der năchs t en Pos t dem Magis t ra t i iberschre iben. — Concl . D i e n t zur Nachr ich t .

H . J o h . Czikeli , Communi t ă t s -Verwand te r , welcher als Commissar ius in dem repos i t ions-Geschăf te derer W a l l a c h e n in die Săchsische S t u h l s -Dorfer von dem Magis t ra t ausgesch ick t worden , b i t te t , da E r viele U n -kos ten , Miihe u n d Arbe i t habe , um ein D iu rnum, se i th dem E r bey diesem W e r k e gea rbe i t e t hă t t e . — Concl. Die Dorfs -Beamten sollen supp l i can ten vor e inen j e d e n T a g seines Aufentha l t s 30 xr., als das vor einen Commu-n i t ă t s - V e r w a n d t e n in pub l iquen Geschăf ten be s t immte D i u r n u m aus dem das igen P r o v e n t e n zu bezahlen schuld ig seyn, und das gezahl te in die Dorfs -Bechnung b r ingen .

Be i dieser Ge legeuhe i t wird gedach te r Commissar ius vorgerufen, I h m ernst l ich befohlen, auf al len 9 Dorfern zu circul ieren, u n d vor die W i e d e r - E r r i c h t u n g derer Hi i t en Sorge zu t r agen . Zufolge dessen Dem-selben folgende In s t ruc t i on h inausgegeben w i r d :

I n s t r u c t i o n fur den Herrn Commissarium Joh. Czikeli.

H . Czikeli w i rd zu ke inem ande rn E n d e in die 9 Dorfer, aus wel -chen die Wal l achen , ehehin gewesene H i r t h e n , in ihre Gebur ths -Oer te r

88

zur i ick-gewiesen worden , depu t ie re t , als dass E r besorge, w o m i t die n ieder-ger i s senen Ka l iben wieder hergeste l le t , und diesen neni l ichen Wa l l achen die Gri inde, welche J e d e r derse lben, quoquo Consensu Pagi , bis in das le tz tverf lossene M o n a t h Apr i l usufructui re t , zum wei t e rn Genuss i iber-lassen werde , u n d dieses zwar n u r in so l ange bis die fernere Aller­hochs t k. k. Reso lu t ion in Sachen einfiiessen wird.

D a ich Consul auf nachdruck l i chen Befehl E i n e s Hoch l . Gube rn i i H . J o h a n n Czikel ius augenbl ick l ich zu der L o b i . in h a c re o rd in ie r t en Gubern ia l -Commiss ion exmi t t ie ren muss te , mi th in demse lben damals ke ine schrif t l iche Ins t ruc t ion g e b e n k o n n t e : so e rkenne t der Mag i s t r a t in Con­cre te , so wie ich in p r iva to alles p ro i r r i to , was H . Czikel ius e twa, wi-der die i h m mund l i ch gegebene In s t ruc t ion gerede t , geschr i eben u n d gehande l t m o g e oder woile .

U b r i g e n d s wird der Commissar ius geha l t en seyn, von j e d e n 3 zu 3 T ă g e n dem Magis t ra t zu ber ich ten , in welchem von besag ten Dorfern, wie viei , u n d nahrnent l ich vor we lchen W a l l a c h e n die Hi i t en wirk l ich herges te l le t w o r d e n ?

T o t în şed in ţa aceas ta se cetesce conceptu l unu i r a p o r t că t ră guvern , în u r m a ord inulu i guvern , d in 11 Iun ie 1776 Nr. 2677, „wegen der Ansie-d lungs-Geschăf te derer Wal l achen , welchen die Hi i t en abger i ssen w o r d e n " .

Ş e d i n ţ a m a g i s t r a t u l u i d in 16 Iu l ie 1 7 7 6 : No. 764. Die Hoch l . in dem repos i t ions Geschăf te derer Wa l l achen ve ro rdne te konigl . Commiss ion beschuldiget , ve rmoge In t ima t s dd. 12-ten J u l y 1776 den Magis t ra t e iner V e r z o g e r u n g und Saumseel igke i t in W i e d e r - E i n s e t z u n g derer ex tu rb ie r t en Wal l achen , we lche derse lbe besonders dadurch geăusser t , wei len E r die ac t iv i tae t seines Oommissar i i zu sehr, l au th der l h m er the i l ten In s t ruc t ion vom 10. Ju ly , e ingeschrenk t , und alles was E r wider seine miindl iche I n s t r u c t i o n ge than , vor nu l i und n i ch t ig e rkann t habe . Dahe r solcher die H . G u b . Commissar ios n u r bis Gire lsau annoch beglei ten wolle . D a also h ieraus erhelle, dass der Magis t ra t n i ch t g e s i n n t seye mi t dem gehor igen Eifer dieses W e r k zu bet re iben, so wird befohlen, mi t mehre rem E r n s t die W i e d e r e i n s e t z u n g derer Wa l l achen , sich ange legen seyn zu lassen, u n d ausgesch ick ten Commissar i i s allen erforder l ichen Be i s t and zu le is ten, die Hoch l . konig l . Commiss ion dagegen sogleich, inne rha lb 3 Tăgen , g e n a u u n d ums tănd l i ch zu ber ichten , u n d z w a r : l -o . W a r u m der Magis t ra t in ob iger In s t ruc t i on dem Cossario Czekeli n u r in 9 Dorfern die repos i t ion derer W a l l a c h e n anbefoh len? 2-o. Ob die auch in t ibr igen Săchs ischen Dor fe rn wohnhaf te Wa l l achen , we lche der S t a d t h a p t m a n n in 16 Dorfern beschr ieben, u n d in ihre Gebur t s -Oer t e r verwiesen, wirkl ich schon wieder anges iede l t worden , und woferne solches n i ch t geschehen , aus was vor U r s a c h e n die repos i t ion ve rzoger t w i i rde? 3-o. W a s vor eine miindl iche In s t ruc t i on dem Czekeli g e g e b e n worden , we lche der Mag i s t r a t vor nu l i und n i ch t ig erk lăr t habe , u n d aus welcher ley Gr i inden derselbe dah in g e b r a c h t worden , solche, folglich alles was der Cossar ius Czekelius m o g e

89

g e t h a n haben , verwerfen wol l e? Da ansonsten die Cossion genothigt segn wiXrde die WiderspenstigJceit des Magistrats Ihro h. k. Maytt. anzuzeigen. — Concl . Der Hoch l . Coss ion z a an twor ten , dass der Mag i s t r a t nach g e n a u e r Befo lgung aller in dieser Sache e rha l tenen Befehle den Comniissar ius J o h . Czekel ius aus der TJrsache n u r auf 9 Dorfer ausgesch ick t habe, wei l auf den i ibr igen 7 Dorfern ke ine Hi i t t en abgeb ro ch en worden , sondern die hierbefindl iche W a l l a c h e n sowohl in ihren W o h n u n g e n , als auch dem Genuss der bisher a n g e b a u t e n Grunds t i i cke geb l i eben wăren . D e n 2- ten P u n k t besagter I n s t ruc t i on betreffend aber, Die H E . G u b . Commissar i i den Commissar ium Czeckeli zu der Commission, n a c h A b g a n g des vom Hoch l . Gubern io bes t immten Commissari i , H E . Mich. So te r ius subcon-cepis ten, gezogen, folglich auch von I h m ve r l ang t habe , das in la te in ischer Sprache verfasste Coss ions-Protocol l zu unter fer t igen , we lcher Sp rache gedach t e r Commissar ius Czeckeli , als welcher n u r zur B e t r e i b u n g der wieder zu er r ichten . wal lachischen Hi i t t en h inausgesch ick t worden , n i ch t k i indig s e y e : daher der Magis t ra t sich gemiiss ige t gesehen , alles was derse lbe wider seine vor ige muudl i che In s t ruc t i on m o g e ge than , g e r e d e t u n d geseh r i eben haben , vor nu l i u n d n ich t ig zu erklăren , wovor er alles auch j e t zo erklăre . Das diessfalls verfasste Concep t wird hierauf ver lesen u n d expedire t .

No. 762. Sămmt l i che I n w o h n e r des Sâchs ischen Dorfs Gross -Scheuern k lagen dariiber, dass die dase lbs t an der Sei te des Dorfs , n u r un te r gewissen B e d i n g u n g e n , g e d u l d e t e Wal l achen , wor i iber sie die mi t den W a l l a c h e n vom Dorf ausgemach te Cont rac te beyschl iessen, in ihre Gerech t same ein-dr ingen, u n d das , was selbige bisher modo precar io genossen , vorschr i f t s -weise an sich re i ssen wol l ten . Dass , nach dem sie, auf e rha l t enen Ma-g i s t ra tua l Befehl zufolge ihrer g e m a c h t e n Vors te l lung w e g e n A n w a c h s und V e r m e h r u n g der das igen Săehs ischen J u g e n d , die W a l l a c h i s c h e Hi i t t en n iederger i ssen , nachhero nu r vor wen ig Tăgen , d u r c h den von Ti t . H . G u b . Secre ta i r B a r o n Miske u n d Vice-Direc tor Medve e rha l t enen Befehl angeha l t en worden , diese Cal iben wieder aufzubauen, welches sie auch befolgt , da aber e inige W a l l a c h e n wide r die hohe Gubern ia l Coss ion vom 10. Octobr . 1775, die W i e d e r e r r i c h t u n g ihrer Hi i ten auf dem neml ichen P la tz , wo solche vorh in ges t anden , e r r ich te t h a b e n wol l ten , u n d darauf beharre ten , ihre j u n g e L e u t e von denen, durch die ausgesch ick te HI . Gubernia l -Commissar ios angewiesenen , und du rch eine hohe Gubern ia l -Reso lu t ion vers icher ten W o h u p l ă t z e zu ve r t r e iben , — so b i t t e t das Dorf, der Magis t ra t wolle Mit te l ausfindig machen , womi t diese j u n g e Săchs ische W i r t h e n in denen I h n e n angewiesenen P lă t zen verble iben, und ihre b i sher angcwende t e Mtihe und U n k o s t e n n i ch t ve rgeb l ich seyn m o g e n ; ferner auch die das ige I n w o h n e r bey denen von so viei h u n d e r t J a h r e n beybe -ha l t enen Gerech t s amen schii tzen, a n b e y die gan tze Sache dah in e inzule i ten suchen, dami t die W a l l a c h e n in die ihnen von denen Landes -Gese t zen be s t immte und allemal im B r a u c h geb l i ebene Grăn tzen , auch v e r m o g e

7

9b

der m i t uns e ingegangenen Verb indungen , angewiesen w e r d e n mogten . —• Concl . E s soli dem Hoch lob l . Gubern io die gan tze L a g e dieses repos i t ions Geschăfts in conformi tae t des vorher igen Conclus i ber ich te t und zugleich auch gegenwăr t iges Memoria l beygeschlossen werden . We lches alles sodann auch Ihro k. k. Mayt t . vors te l l ig gemach t werden soli, mi t d^er a l le runter -thăn igs ten B i t t e , den M g r t auf den Fa l l wei te rer in Sachen wider ihn e twa a n b r i n g e n d e r Beschwerden Al le rmi ldes t zu horen, um specifice aus-weisen zu k o n n e n , wie eydespfl icht ig derse lbe sich ange legen seyn lasse, die w e g e n Wie de rhe r s t e l l ung der wal lachischen K a l i b e n erflossene Aller-hochste , u n d die sich hierauf g r i indende Gubern ia l Befehle, auf das schleunigs te zu vol lziehen.

E i n e Zuschr i f t an den hiesigen Magis t ra t , vom Na t iona l A g e n t e n v. Tiiri , dd. W i e n den 5. J u l y a. c. wegen der von Al lerhochst Ihro k. k. Mayt t . in obigem repos i t ions Geschăfte e rha l tenen nmndl ichen Ăusse rung . — Concl . D i e n t zur Nachr icht .

Der vom Magis t ra t ausgeschickte Commissar ius , Joii . Czeckelius, ubersch ick t die Ber ich te in wie wei t die W i e d e r e r r i c h t u n g der Wa l l a ­chischen Hi i t en in den Dorfern Kas tenho lz , R o t h b e r g und B u r g b e r g g e -k o m m e n sey, und vor welche Wal l achen nament l i ch ihre Ka l iben fertig geworden , mi t der Anfrage, was E r dabey zu t hun h a b e ? D a 3 Wal l achen in Kas tenbolz , welche, ihrem Vorgeben nach, vor einem J a h r ein Sti ick E r d e von Dorn -Hecken , doch ohne W i s s e n des Dorfs gere in ige t , auch g e a c k e r t hă t ten , diese von dem Dorf aus bey Nieder re i s sung der Ka l iben ihnen w e g g e n o m m e n e E r d e , wieder haben wol l ten . F e r n e r ein Wa l i ach in R o t h b e r g Nahmens Onye Bor t sche ihm g e k l a g t habe, wie dass Ihm das Dor f vor 3 J a h r e n ein Sti ick E r d e von % gegen jăhr l iche B e z a h l u n g gegeben , vor heuer auch wieder die B e a m t e n da rum angesprochen , welche ihm auch solches zugesagt , aber ke inen Al ldomasch dar i iber geha l t en hă t t en , wozu sich nachher ein Dor fsmann gefunden, Namens Georg ius Gross, und ihn davon abge t r i eben liătte, un t e r dem V o r w a n d : E r seye als ein Dor f smann năher als der Wal iach zu der Gemein E r d e n vor Be ­zah lung . — Concl . Diese Ber ich te sollen d e m H o c h l . Gubern io eingeschicket , dem Commissar io aber geschr ieben werden , die Grunds t i i cke , welche die Wa l l achen bey der Besch re ibung des S tad t l î aup tmann Her te l s in G e n u s s gehab t , denen Wal l achen wieder zu i iberlassen.

Ş e d i n ţ a m a g i s t r a t u l u i din 24 Iu l ie 1776: E s werden die Be r i ch t e des Magis t ra tua l Commissar i i , J o h . Czekelius, ver lesen, wegen der in den Dorfern B u r g b e r g , Girelsau, Neudorf, H a n n e b a c h , S to l t zenburg u n d Gross -Scheueren wieder e r r ich te teu Wal lach i schen Hi i ten . — Concl . Sol len der Hoch l . konig l . Commiss iou e ingesch ick t werden .

T o t în şed in ţa aceas t a : F e r n e r w e r d e n fo lgende Concepte ve r l e sen : l -o . E i n e Al le run te r th . Vors t e l lung an Ih re k. k. Mayt t . dd. 16. J u l y

a. c. liber die j e t z ige L a g e des repos i t ions Geschăftes derer Wal l achen ,

91

vermog welcher das Memoria l der Gross -Scheuerne r in dieser Sache bey-gesch lossen wird .

2-o. E i n Be r i ch t an das Hoch l . Gubern iu in de eodem da to in der nemliehen Mater ie , e tc .

Şedinţa magistratului din 1 August 1776 : Nr. 827. E i n Be r i ch t des Communi t ă t s -Verwand ten , J o h a n n Czekelius dd 26. bis 31-ten J u l y liber dem F o r t g a n g e des "Wallachischen res t i tu t ions-Geschăf tes in den Ort­schaften Ka s t e nho l z und B u r g b e r g , w o b e y sich derselbe in A n s e h u n g Gross -Scheuern und derer von das igen W a l l a c h e n im Genuss g e h a b t e n G r u n d s t u c k e , wie auch Scheuern , Stal le , Zai ime e t c , anfragt , wie er sich zu verha l ten habe . — Ooncl. Dem. H . Czekel ius zu a n t w o r t e n : der Ma­g i s t r a t verweise ihn auf die ihm miindlich u n d schrift l ich g e g e b e n e In-s t ruct ion, welche es ausdruckl ich entha l te , dass diesen W a l l a c h e n auch die G r u n d s t u c k e , welche sie in der N u t z u n g gehab t , r es t i tu i re t w e r d e n soll ten. E s seye also iiberflussig gewesen , sich diessfalls um fernere Verha l tungs Befehle anzufragen, zumahl ihm auch le tz th in geschr ieben w o r d e n , dass alles Niederger i ssene , wiedere r ich te t w e r d e n solie.

Şedinţa magistratului din 7 August 1 7 7 6 : Nr. 844. E i n Ber i ch t des H . J o h . Czekel ius von 2-ten u n d 3-ten A u g . v o n dem wei t e rn F o r t -g a n g e der W i e d e r a n s i e d l u n g der Wa l l achen bey Neudorff, H a n n e b a c h und Gross-Scheuern . — Concl . Soli dem Hochl . Gubern io e ingesch ik twerden .

Şedinţa magistratului din 28 August 1 7 7 6 : Nr. 916. Cossio Gublis dd. 9-na A u g u s t i 1776 Nr . 3839. Das Hochl . G u b e r n i u m communic ie r t das Pro tocol l der von dem T i t H . Gubl . -Secre ta i r Bar . Miske und dem T. H . Eisca l V. D i rec to r Medve perag ie r ten Vis i ta t ion der jenigen hiesig. Săchsich. Stuhlsor tschaf ten, allwo die W i e d e r e i n s e t z u n g derer W a l l a c h e n geschehen solie. U n d da aus solchem erhelle, dass annoch in versch iedenen Dorfern ein g rosse r Thei l der wieder he rzus te l l enden W o h n u n g e n und i ibrig. Gebai iden aufzubauen u n d auszufer t igen ru.cksta.ndig s e y e : So wi rd befohlen, dieses W i e d e r e i n s e t z u n g s Geschăft um so ernst l ich. u n d schleu-n ige r zu be t re iben, j e gewisser m a n sich widrigenfal ls die schwers te Ve­r a n t w o r t u n g zuziehen w i i rde ; auch von dem P o r t g a n g dieses W e r k e s alsogleich u n d lăngs tens b innen 8 T â g e n Be r i ch t abzus t a t t en .

Nr. 920. Cossio Gubl is dd. 16. A u g . 1776 Nr. 3922. E i n wiederhol tes Moni to r ium wegen Besch leun igung des Wal lach i schen repos i t ions -Ge-schăftes mi t dem Beysa tz , dass m a n sich hierinfalls durch ke iner ley vorfal lende F e l d a r b e i t e n zur i ickhal ten lassen solie. — Concl . E s wi rd der K a u f m a n n T. H . Mar t in He r t e l ad Sess ionem gerufen u n d demse lben befohlen, sămtl . 9 Dorfer, wo die repos i t ion geschehen, zu c ircul ieren, und das was an Hi i t t en , Zai imen etc . noch fehlet, ohne Ze i tve r lus t ma-chen zu lassen, auch von 8 zu 8 T ă g e n here inzuber ichten , wie we i t man g e k o m m e n seye.

Şedinţa magis tratului din 2 1 Septembre 1 7 7 6 : Nr. 1000. Cossio Gublis dd. 5. Sept . 1776 Nr. 4226. E i n Moni to r ium wegen voll ige res-

7*

92

t i t u i r u n g derer be i den hiesig. Săchsischen Stuhlsor tschaf ten commorie-r e n d e n Wal l achen u n d diessfăll ige r icht ige A b s t a t t u n g der anbefohlenen ach t t ăg igen Ber ich te . — Concl . D a der hiezuangeste l l te Commişsar ius Mar t in Her t e l eben mi t B e t r e i b u n g dieses r e s t i t u t i o n s - W e r k s beschăft iget i s t : so wird h ievon der ve r l ang te Ber i ch t von Ze i t zu Ze i t e ingesende t werden .

Ş e d i n ţ a m a g i s t r a t u l u i d in 26 S e p t e m b r e 1 7 7 6 : Nr . 1026. E i n e ande re (G-ubl. Cossion) dd. 20. Sept . a. c. sub Nr. 4531 in Betreff der K l a g e n einiger Gross-Scheuerer und B u r g b e r g e r K l a g e n mi t dem Befehl ers teren andere P lă tze in der nemlichen G u t e und Grosse wie die vo r igen anzuweisen, u n d ihre W o h n u n g e n so wie die vor igen wiede rum aufzar ichten, wie auch die Grunds tucke , im Fa l l soiche dergle ichen ge-habt , wieder zuri ickzustel len, indem die vor ige hohe Gubl . V e r o r d n u n g w e g e n amov ie rung dieser Wa l l achen nicht mehr s ta t t f inden konne , weil soiche ers t damahlen vor sich gegangen , als auch die andern ex turb ie re t w o r d e n ; gleicbfalls sol l ten auch die Hi i t t en derer B u r g b e r g e r Wal l achen ohne Verzug wieder aufgebaut werden , da die lăngere Verzogerung des Magistrats in diesem Fall gar nicht entschuldigt werden konne, sondern einer schweren Ahndung wiirdig seye. U b e r we lchen Er fo lg das Hochl . Guber -n ium den Ber i ch t innerha lb 8 T ă g e n e inzusenden ve r l ang t . — Concl . E s wi rd dem H . S t a d t h a u p t m a n n He r t e l aufge t ragen , in Gross -Scheuren se lbs t zu un te r suchen , ob die Sachsen e twas a uf die d e n e n Wal l achen a b g e n o m m e n e P lă t ze gebau t , oder nicht, und das Dorf im ers ten F a l l e n anzuhal ten , d iesen Wa l l achen auf andere anzuwe i sende G r u n d s t u c k e W o h n h u t t e n nach dem hohen Gub . Befehl, im le tz te ren Fa l l aber auf den neml ichen P la tz , woher soiche von E i n e m Hoch l . Gubern io weggewiesen worden , d ieselben wieder zu err ichten. In A n s e h u n g der B u r g b e r g e r Wa l l achen ber ich te t der H . Inspec to r das igen Dorfs , H . Sena t v. H e r m a n n s -feld, wie dass die Săchsische Inwohner nach ver l iossenen Montag beim Zubewer fung der bere i ts fer t igen Ka l iben zugefuhrt , und die Wal lachen se lbs t an den A n w u r f H a n d ange leg t hăt ten, so dass E r g laube , wie dass bis j e t zo alles fer t ig seyn wiirde. Welcbes auch dem Hochl . Gubern io e inzuber ichten .

Ş e d i n ţ a m a g i s t r a t u l u i d i n 16 Oct. 1776 : Nr. 1084. Cossio Gubl is dd. 24. Sept . a. c. Nro . 4418, wor innen in ma te r i a repos i t ion is Wa l l a -chorum ve r l ange t wird, die zwischen dem Dorf S to l zenburg und das igen Wa l l achen weg. vol l iger Ausfe r t igung ihrer W o h n g e l e g e n h e i t e n e r r ich te te Conven t ion im Original e i nzusenden ; in A n s e h u n g derer Gross-Scheuerer Wal l achen aber sich g e n a u e s t nach der lezthinnig. Gube rn i a l -Vero rdnung zu haltei), und endlich weg . den Wal l achen Gyorgye L u k a zu d isponieren , dass desselben Hi i t te aucli aufger ichte t wiirde, weil derse lbe desswegen, dass er se inem B r u d e r den K o p f e ingeschlagen haben solie, n icht mi t V o r e n t h a l t u n g seiner Hi i t te , sondern auf andere A r t zu bestrafen seye. — Concl . E s ist hierauf der ve r l ang te Oi ig ina l -Cont rac t bere i ts e ingeschickt

93

und zugleich ber ich te t worden , dass der Commissar ius Mar t in Her t e l den Befehl erhal ten habe , den Wal l ach G y o r g y e L u k a zufrieden zu stel len, und dass man dessen ferneren Ber ich t wegen dem reposi t ions- G-eschăfte năchs tens e inschicken werde .

Ş e d i n ţ a m a g i s t r a t u l u i d in 28 Oct. 1 7 7 6 : Nro . 1094. B ine andere Gubl . -Cossion dd. 8. Octobr . a. c. sub Nro . 4753, ve rmoge welcher befohlen wird, dass woferne die K lage des Vonya TJrss aus Gire lsau in Rueks i ch t seiner Wohnh i i t t en gegr i inde t sey, die so das Dach davon abger issen, u n d da-durch die W ă n d e dieser W o h n u n g nach erfolgten haufigen R e g e n geschwă-chet, n icht nu r das Dach, sondern auch die S e i t e n - W ă n d e herstel len, daher auch den S upp l i c a n t en in F ă l l u n g des Hol tzes zu diesem E n d z w e c k nicht h indern soll ten. Vberhaupt wird in Buclcsicht der NutsUng derer Wălder verordnet mit den Wallachen so vorzugehen, damit solche nicht durch ihre alhugrosse Unterdruckung und Einschrănkung auf das aiisserste gebracht werden mogten. — Concl . E s wird dem H. Her t e l commi t t i e r t diese K l a g e n zu un te r suchen , und von dem wahren Befund der Sachen den Magis t ra t zu informieren, um so da im den ve r l ang ten Ber i ch t E i n e m Hochl . Gubern io e insenden zu k o n n e n .

Nro . 1095. E i n e andere dd. 8. Octobr . a. c. sub Nro . 4766, mi t den Befehl, auch die Săehsischen Inwohner des Dorfs Kas tenho l tz , in Rtick-sicht der von 9 Wal lach i schen das igen Fami l i en wider j e n e e ingere ichte Klagen , zu horen , und nach B e o b a c h t u n g der Al lerhochsten w e g e n re-posi t ion derer W a l a c h e n e rgangenen Vero rdungen , e inen wahrhaften u n d genauen Ber i ch t alsbald hini iber zu geben .

Ş e d i n ţ a m a g i s t r a t u l u i d in 30 Oct. 1 7 7 6 : Nro. 2005. E i n e hohe Gubl . V e r o r d u n g dd. 11. Oct. a. c. sub Nro . 4915. Die repos i t ion derer Wal l achen wird zufolge der vor igen Befehle be t r i eben , und zwar mi t der le tz ten V e r m a h n u n g , dass woferne der Magis t ra t dies von einer solchen Zei t her aufgeschobene W e r k , n ich t zu E n d e b r ingen werde , das Hochl . Gubern ium auf Unlvsten des Lobi. Magistrats Commissarios zu Endigung dieses Geschăfts hinausschichen (werde), sodann aber denselben als ungehorsam in Befolgung der Allerhochsten Befehle Ihre Ic. h. Maytt. vorstellen wolle. — Concl. E s ist bere i ts der Commissar ius He r t e l auf die Dorfer, woher die Wal lachen t rans loc ier t werden sollen, daher ihre Hi i t en abger i ssen worden , mi t dem Auf t rag h inausgeschickt worden , zu un te rsuchen , was noch zu machen r u c k s t ă u d i g (wăre) und die Dorfer zu Wiede rhe r s t e l l ung anzu-hal ten.

N r o . 2011. E i n e andere dd. 1. 8-bris a. c. sub Nro . 4566, lau th welcher die Conven t ion derer Wal l achen aus Hammersdo r f mit denen Sachsen w e g e n Wiede rhe r s t e l l ung ihrer Hi i t t en in or iginal i ver langt , u n d zugleich befohlen wird, zu F o l g e Al le rhochs te r V e r o r d u n g e n auch vor die Fami l i en derer zwey des Diebs tah ls beschuld ig ten , die n iederger i s senen Hi i t t en wieder aufr ichten zu lassen, wei len solche, im Fa l l auch j e n e ger icht l ich deş Diebs tah ls t iberwiesen wiirden, die Ştrafe des Verbrecheoş

94

n ich t m i t t r a g e n k o n t e n . — Concl . gedach te Conven t ion soli in original i e ingeschickt w e r d e n mi t dem Ber icht , dass denen Hammersdo r f e rn auch die Be fo lgung des l e tz te rn anbefohlen worden .

Nr . 2008. Se Grâfliche Exce l l en tz Nicolaus v. Be th l en communic ie ren praev ie ein an das Hoch l . G u b e r n i u m dd. 3. 8-bris 1776 im repos i t ions Geschăfte derer Wa lachen er lassenes Al lerhochstes Hof-Decre t , m i t dem Befehl in A n s e h u n g aller Dorfer , woher diese ex tu rb ie r t worden , eine s ta t thaf te Auskunf t zu geben, in welchen Dorfern nemlich und wie viei r e p o n i e r t ? welche noch nicht wieder anges i ede l t ? u n d w e m die weg-g e n o m m e n e Sachen noch n ich t zur t ickgeste l l t w o r d e n ? — Concl . is t bere i t s dem Commissar io H e r t e l commit t i e re t worden .

Şedinţa magistratului din 2 Nov. 1 7 7 6 : E i n Speciesfact i n e b s t der vom H . Cossario Hertel vol lzogenen U n t e r s u c h u n g in Girelsau in Rucks i ch t der vom V o n y a Urss wegen Wiede rhe r s t e l l ung se iner Hi i t t en , dem Hoch l . Gubern io u n d von da heri iber g e g e b e n e n Klage , ve rmoge welcher die uns ta t thaf te exposi t ion dieses Supp l i can t en erhellet . — Concl . D e m L o b i . J u d i c a t zu commi t t i e ren um diesen here ingesch ick ten Wa l l achen hiert tber zu horen .

Şedinţa magis tratului din 4 Nov. 1 7 7 6 : Nr . 1117. E i n e hohe Gubl . V e r o r d n u n g dd. 3 . Oct. a. c. sub Nro 4691 în Rucks i ch t der von den Sachsen in Gross -Probs tdor f vol l ig n iederger i s senen Hi i t t e des das igen Kuhh i r t en , welcher w e g e n seiner k rănkl ichen U m s t ă n d e die Kiihe n icht mehr hi i ten konne . E s wird daher befohlen solchem wieder seine K a ­l iben hers te l leu zu lassen, u n d innerha lb 8 T ă g e n das Hochl . G u b e r n i u m von dem Er fo lg zu ber ich ten . — Concl . D e m das igen Prov i sor zur U n t e r s u c h u n g zuzuste l len .

Şedinţa magistr . din 11 Nov. 1 7 7 6 : Der Ber ich t des auf die Dorfer, woher die Wa l l achen t rans loc ie re t w e r d e n wol len , ausgesch ick ten Com-missar i i Mar t in Her te l , wegen W i e d e r e r r i c h t u n g ihrer Hi i ten, n e b s t dem in Rucks i ch t des Vonya Urss aus Girelsau geha l t enen Verhors . — Concl . D e m Hoch l . Gubern i i zufolge Hochdesse lben heri iber gegebenen Ver-o r d n u n g e n e inzusenden.

Şedinţa magis tratu lu i din 2 3 Nov. 1 7 7 6 : Nr . 1182. E i n e hohe Gubern ia l V e r o r d n u n g dd. 15. Nov. 1776 sub Nr. 5195, ve rmoge welcher, zufolge eines Al le rhochs ten H o f - D e c r e t s vom 3 Octobr . a. c. wegen ohnverzugl iche W i e d e r e i n s e t z u n g derer amovie r ten Wal lachen , befohlen wird , innerha lb 3 T ă g e n eine Tabe l le dar i iber e inzusenden iiber alle b isher vol l ig wiede r in ihre Giiter und Haiiser , oder n ich t ganz noch r epon ie r t e Wa l l achen , dami t Ihro k. k. Mayt t . ein ums tănd l i che r Ber ich t in Befo lgung e rwehn ten Allerhochsten Befehl h inaufgegeben werden konne . — Concl. Die anve r l ang te Tabel le soli dem Hoch l . Gubern io e ingesendet we rden .

Şedinţa magistratului din 21 F e b r . 1777: Nr . 189. E i n e Gub l . Cossion dd, 7, F e b r , a. c. sub Nr, 548 mi t dem Befehl, dieşs, da die

95

genere l le von dem Magis t ra t in dem repos i t ions Geschăfte derer "Wallachen dem Hochl . Gube rn io e ingeschickte Tabe l le mi t den Inves t iga t ions -Pro toco l l en der diesfalls ausgesch ick ten Tit . H . Oossar iorum n ich t i iber-e ins t imme, und die K l a g e n derer W a l l a c h e n wegen W e g n e h m u n g der Gri inde zum F e ldbau , N ich tge s t a t t ung Holz in freyer W a l d u n g zu făllen, und theils noch n ich t voll iger, theils găntz l ich un te rb l i ebenenen E r r i c h t u n g ihrer abger i ssenen Hăuser , tăglich iviederholt wiirden, der Magis t ra t die TJrsache anzeigen , aus welchem Grund denen ex turb i r t en Wa l l achen der F e l d b a u und frey Ho l t z zu făllen n ich t g e s t a t t e t wiirde, indessen aber die găntz l iche repos i t ion derer W a l a c h e n ohnverzi igl ich anordnen , und sowohl hieriiber, als obber i ihr tem das Hoch l . G u b e r n i u m informieren moge . — Concl . Der angeze ig te Ber ich t derer T. H. Cossar iorum in d iesem Geschăfte, soli von E i n e m Hochl . Gubern io ve r l ang t werden , um solche mi t den diessei t igen Tabe l l en gegene inande r hal ten, sodann v o n Dorf zu Dor f die U n t e r s u c h u n g diesfals vollziehen, u n d liber den wahren dermal igen S tand dieser Wal lachen dem Hochl . Gubern io ber ich ten zu konnen , welches E i n e r besondern Commission un te r der Aufs icht H . Senator i s Ke in mi t Zuz iehung eines Mitgl iedes aus der L o b i . C o m m u n i t a e t aufge t ragen w i r d ; worauf zugleich das diesfalls abgefass te Concep t s t an ţe sessione expedier t wird .

Ş e d i n ţ a c o m u n i t ă ţ i i o r ă ş e n e s c i d in 6 M a r t i e 1 7 7 7 : H ie rau f wi rd die zu F o l g e hoher, un te r ges t r igen Sess ion ver lesene Gubern ia l Ver­o r d n u n g herauf berufene Lob i . Communi tae t ad sess ionem eingeladen. (Mai îna in te se ţ inuse şed in ţă magis t ra tuală . ) W o r a u f auch alsbald die Tit . H . Depu t i e r t e von Sei ten des Lob i . Gubern i i Graf Keminy und Stephan von Hannenheim, nachdem beyden einige von Se i ten der Com­m u n i t a e t bis auf die S t iegen, die j i ingeren H . Sena to res d a g e g e n bis zur S t i egen en tgegen gegangen , e in t re t ten . Sobald Hochdieselben den Ihnen insbesondcrn angetoiescnen Plate eingenommen, tvird durch den H. Gubl. Con-cipisten Sam. Kărollyi ein Allerhiichstes k. Ic. Mescript dd. 23 Ian. 1777 verlesen, vermdge welcher lhro k. k. Maytt. Allerhdchst Dero Missfallen iiber das Verfahren des Mugistrats in der Ihm schiddyegebenen exturbation derer Wallachen von den Sâchsischen Dorfern nachdrilcklich su erkennen geben, und dem Magistrat solches bey offenen Thilrcn su verlesen, anbey ober sowohl die vor die diesfalls auf die Dor fer geschic/de Tit. H. Cossarios verivendete Aus-gaben und Contributiou dieser extiirbierten Wallachen pro A. 1776 su Vergii-tung des lhnen hiedurch verursachten Schadens und Zeit-Versailmniss, tvie auch die Bonification der Arbeit und Zcit-Versaumniss der Sâchsischen Dorfs Inivohner in 3 Theilen su bringen aiibefie/ilt, wovon einen Theil damaliger T. H. Consul Proulis von Honnamonn, und anstatt des vorigen PI. Stuhlsrichters Mich. Seivert, dessen Prben, tvie auch Herr Senator von Kislingstein, die iibrigen sivey Theile, aber diejenige Senatores, so in den Magistratual Sessionen vom 244en tind 29-ten April 1776 sugegen gewesen, su vergiiten gehalten seyn sollten,

96'

Tit. H. Gubl. Rath Graf Kemeny proponiert hierauf miindlich, dass diese Vergutung innerhalb 4 Wochen richtig in die Provl. und Cameral Cassa eingeliefert iverden milsse, zu welchem Ende Hochderselbe das Verzeichniss der Contribution der exturbierten Wallachen pro A. 1776 und die Specification der aus der Cameral und Provl. Cassa gelieferten Diurnorum und iibrigen in diesem Geschăfte gehabten TJnkosten dem H. Consuli Provii einreichet, mit dem Bedeuten, die Amtsleute von denen Săchsischen Dorfern, woher die Wallachen exturbiert worden sollen (sic!), ohnfehlbar den 10-ten dieses Mo-naths vor eine Hochl. Cossion zu berufen, um wegen der Forderung in Riick-sicht ihrer diesfalls gehabten Arbeit und Zeit-Y ersaiimniss eine gcnaue Unter-suchung anstellen zu Mnnen.

Tit. H. Provl Consul erwiedert, wie dass der Magistrat mit dem grdssten Schmertz diese Allerhochste Ungnade vernommen, und sich mit aliem moglichen Eifer befleissigen wiirde, sich der Allerhochsten Gnade in Zuhunft nicht un-wiirdig zu machen, zu der en™, Wieder erhaltung der Magistrat auch um die Unterstiitzung eines Hochl. Gubernii und Hochdesselben Fiirivort unterthănigst bitten wolle.

W o r a u f obgedach te Ti t . H . D e p u t a ţ i wieder abgehen, und sodann ver lesen w e r d e n : l -o . die hohe Gub . V e r o r d n u n g dd. 27. F e b r . 1777 sub Nr . 227 wegen A b s e n d u n g dieser Depu ta t ion , e tc .

Nro 231 . E i n e andere Gub . V e r o r d n u n g dd. 25. F e b r . 1777 sub Nro 627, v e r m o g e welcher die K l a g e zweyer Mayrer , dass auch sie aus H a n n e b a c h vo r 14 J a h r e n ex tu rb ie r t worden , u n d l au th Allerhochsten n e u e n Befehl wieder g a n t z r epon ie r t we rden soll ten, mi t dem Auf t rag h e n i b e r g e g e b e n wird, um das Hochl . Gube rn ium innerha lb 8 T ă g e n zu ber ich ten , in wie we i t diese K l a g e gegr i inde t sey. — Concl . Soli H . Sena to r i K e i n zur U n t e r s u c h u n g tibergeben werden .

Nro . 236. E i n e andere dd. 4. F e b r . 1777 sub Nro 9130, zufolge welcher die K l a g e n derer Gross -Scheurne r Wal l achen , w e g e n ex tu rba t ion und A b r e i s s u n g ihrer Hai i ser mi t dem Befehle communic i r t werden , um nach un t e r such t e r K lage , auf alle Pu i ik t e insbesondere e inen s t a t t -haften Ber i ch t dem Hochl . Gubern io e inzuschicken, indessen aber darauf zu sehen, damit denen Suplicanten keine Gelegcnheit weiter zu Klagen gegeben, sondern auf ihre găntzliche restitution gesorgt werde. — Concl . dem H . Se­na to r K e i n zur U n t e r s u c h u n g in loco mi tzuthei len .

Ş e d i n ţ a m a g i s t r a t u l u i d in 8 M a r t i e 1 7 7 7 : Z u mehrerer Glaub-wi i rd igkei t der zu un te r suchenden K lagen derer bey den Săchsischen Dorfern w o h n e n d e n Wal l achen wider die Săchs ischen Inwohner , wird resolvier t , zu dieser Inves t iga t ion zwey ungr i sche Gubl . Cantzel l is ten als Reg ios mi tzunehmen .

Ş e d i n ţ a m a g i s t r a t u l u i d in 13 M a r t i e 1 7 7 7 : Nro . 271. E i n e andere (Gubl . Cossion) dd. 28. Feb r . a. c. sub Nro . 870. Das Hochl . G u b e r n i u m i ibersendet auf Mgr tua l Ansuchen die liber die durcb den Cossar ius Her t e l in dem reposi t ions-Geschăf te derer Wal l achen e ingeschickte Tabel le g e -

97

machte Reflexionen in e iner sub Nro . 548 bey l i egenden re la t ion, mi t dem Befehl, zufolge vorher iger hoher G u b . V e r o r d n u n g e n alsbald fiirzusehen, dami t denen ex turb ie r ten , und nachher wieder anges iede l ten Wal l achen ke ine Gelegenhe i t b i l l ig k lagen zu konnen , g e g e b e n werde , zugleich aber auch die hohen Gubl . Befehle insbesondern den vom 7. F e b r . sub Nr. 548 er lassenen, zu befolgen, und den ve r l ang ten s ta t thaf ten Ber ich t einzu-schicken. — Concl . Soli dem diessfalls zur Un te r suchung auf die Dorfer h inausgesch ick ten Cossar io H . K e i n commun ic i e r t ; dem Hochl . Gubern io aber vor die communica t ion obgedach te r reflexionen gedank t , und da der Magis t ra t fiirsieht, dass die diesfăllige ungegriindete Klagen derer Wallachen nicht aufhoren, zugle ich das Hochl . Gubern ium ersucht werden , zu mehrer Glaubwi i rd igke i t der diesfăll igen U n t e r s u c h u n g einen Suba l t e rnen von Sei ten desse lben als R e g i u m der Mgr tua l Cossion beyzugeben.

L e g . die von der Commiss ion in Hammersdorff in dem repos i t ions-Geschăfte derer Wal l achen vol lzogene U n t e r s u c h u n g , wozu einige A n -m e r k u n g e n g e m a c h t werden . — Concl. Soli der Cossion h inausgesch ick t werden , und das A n g e m e r k t e noch nachzuhohlen, worauf diese Arbe i t dem Hochl . Gubern io e inzuschicken.

Şedinţa magistratului din 20 Martie 1777 . Nro 302. E i n e an­dere (Gubl . Cossion) dd. 6. Mărtz a. c. sub Nro 1128, ve rmoge welcher das Memorial der Aposdorffer Wal lachen , welche dar i iben klagen, dass sie von den Săehs ischen Mit inwohner vexiert , u n d in dem Incola t t u rb i e r t wiirden, mi t dem Befehl he r i ibe rgegeben wird, um die Ursachen dieser K lagen zu un te r suchen , und im Fa l l solche gegr i inde t befunden werden dorften, die bek l ag t en Sachsen von wei te rem denen Wal l achen zuzufii-g e n d e n Unrecl i t abzuhal ten , wie auch alle Gelegenhe i t we i t e r zu k l agen zu verh indern , von dem Erfo lg aber das Hochl . G u b e r n i u m zu informieren. — Concl. Z u ber ich ten , dass diese K l a g e n ungegr i inde t waren , i ndem die Hi i t t en vom Dor f aus vor die H i r t h e n er r ichte t worden , da die Supp l i -can ten aber n ich t mehr H i r t h e n Diens te t hun woll ten, so wăre das Dorf gemiiss ige t andere H i r t hen aufzunehmen, und solchen diese Hi i t t en zur W o h n u n g anzuweisen, n u n m e h r o ver langten Supp l i can ten e inen P la t z anzuweisen . um andere Hi i t t en vor sich zu bauen , welches n ich t geschehen k o n n e aus Mangel des Pla tzes .

Le tz t l i ch w e r d e n fo lgende Concep te ver lesen und a p p r o b i e r t : l -o . E i n e r re la t ion an das Hochl . G u b e r n i u m dd. 13. Marti j a. c.

w e g e n repos i t ion der W a l l a c h e n ad Nr. 271 , e tc . Şedinţa magis tratului din 1 Aprile 1 7 7 7 : Le tz t l i ch wi rd ver lesen

ein Concep t einer aller un t e r thăn igs t en B i t t e des hies igen Magis t r a t s au Ihro k. k. Mayt t . dd. 30. Mărtz 1777, wegen Milderung der demselben (Honnamon) zuerkannten Strafe in Rucksicht des Verfahrens wider die Wallachen.

Şedinţa magistratului din 29 Aprilie 1 7 7 7 : Nro 428. Cossio Gubl is dd. 25-ter Apr i l 1777 sub Nro 2104. E s wird der Ber ich t ver langt , ob und auf was Art der AHerhocbste Befehl in A n s e h u n g die dem Magis t ra t

98

w e g e n V e r t r e i b u n g der "Wallachen andic t ie r te Strafe vol lzogen w o r d e n seye. — Concl . zu a n t w o r t e n : dass der Mag i s t r a t d i e se rwegen Clemcntiam Principis imploriert habe, und aho bis zu erfolgender Allerhochsten Resolution um dilation bitte.

Ş e d i n ţ a m a g i s t r a t u l u i d in 16 M a i u 1 7 7 7 : Nr. 474. E i n e andere (Gubl . Cossion) dd. 15. Apr i l 1777 sub Nro 1513, ve rmoge welcher befohlen wird, den Hammersdorf fer Wal lachen , welche die geme ine Dorfs las ten so wie die das ige Sachseu tr i igen, die ihnen vor der ex tu rba t ion g e s t a t t e t e beneficia, auch ferner hin, ohne E i n s c h r ă n k u n g zu bewil l igen, und die w e g e n ihrer W i e d e r a n s i e d l u n g er lassene V e r o r d n u n g zu befolgen. In R u c k s i c h t eines Gubern ia l suba l t e rnen , welcher der von den Magis t ra tual Cossari is angefangenen Inves t iga t ion be iwohnen solie, e rwieder t das H o c h l . G u b e r n i u m , dass solcher n ich t no tb ig wăre , u n d keine Gelegenhe i t zu we i t e ren U n k o s t e n g e g e b e n werden dorfte, da Hochdasse lbe der von dem Magi s t r a t angefangenen U n t e r s u c h u n g der Klagen derer Wal la ­chen a l lerdings beypfl ichte, welche j e d o c h zu be t re iben , und dem Hochl . Gubern io der diesfall ige Er fo lg zu be r i ch ten wăre . — Concl. D i e n t zur Nachr icht , und soli diese bere i t s vol lzogene U n t e r s u c h u n g e ingeschickt werden .

Ş e d i n ţ a m a g i s t r a t u l u i d in 4 I u n i e 1 7 7 7 : Nr. 533. Commissio Gubl is dd. 22 Maji 1777 sub Nr. 2433. E i n Moni tor ium, die Al lerhochste Ver­o r d n u n g in nego t io repos i t ionis Valachorum, welche dem Magis t ra t durch Gubl . Commissar ios publ ic ie r t worden , bin. 8 T ă g . ein Geni ig zu leisten u n d h ie ruber Ber ich t abzus ta t t en . — Concl . Zu in fo rmie ren : Der Magis t ra t w e r d e die V e r a n s t a l t u n g machen , dass die andictierte Strafe vom Sallario der betrefenden Senatorum abgesogen iverde. Da diese Salar ien aber be -kann t l i ch so beschaffen, dass solche auch ohne dergle ichen Abzi ige zu an-s t ănd ige r U n t e r h a l t u n g einer Fami l i e n ich t zure ichen und verschiedenen Sena to rum V e r m o g e n s - U m s t ă n d e so condi t ion ie r t wăren , dass sie ausser dem ger ingen jăhr l . Salario, ke ine andere E i n k u n f t hă t ten , so b i t t e man um die E r l a u b n i s , diese Salar ien-Abzi ige in mass igen R a t i s successive vo rnehmen zu k o n n e n .

Ş e d i n ţ a m a g i s t r a t u l u i din 16 Iul ie 1 7 7 7 : Reso lu t iones auf miind-liche V o r t r ă g e : 3-o Den berei ts bey den Săchsischen Stuhlsdorf'ern woh-n e n d e n Wal lachen , soli n ich t e r l aub t werden , mehrere Hi i t t en anzubauen , als sie bey ihrer Trans loca t ion bere i t s gehabt , v ie lweniger aber ausser diesen einem W a l l a c h e n sich bey gedach ten Dorfern neue rd ings anzu-siedeln g e s t a t t e t werde .

Ş e d i n ţ a m a g i s t r a t u l u i d in 24 Iu l ie 1 7 7 7 : Nr. 705. E i n e andere (Gubl . Cossion) dd. 8. J u l y sub Nr. 3397, zufolge welcher in Rucks i ch t der e ingereichten, und beyge leg ten Bi t tschr i f t des Many Lâzâ r und Gyorgye L u k a aus H a h n e b a c h befohlen wird, die Ursachen und Beweggr i inde dem Hoch l Gubern io anzuzeigen, w a r u m ihnen v e r b o t h e n worden , ihre W o h n u n g e n zu ve rg ros se rn u n d neue zu err ichten. — Concl. Dem Hochl ,

99

Gubern io e inzuber ich ten die diesfăllige B e w e g g r u n d e wăren sowohl in dem Landesgese t z A p p r o b . Const i t . P . T . A., als in dem le tz ten Al le rhochs ten Befehl wegen A m o t i o n der W a l l a c h e n im Erforderungsfa l l gegr i indet , und diese angesuch te Verg ros se rung oder E r r i c h t u n g k o n n e um so we-n iger g e s t a t t e t werden , als h iedurch die sehr anwachsende Sachsische J u g e n d selbst von ihren Gebur ths Oer te rn ausgeschlossen, sodann ke inen s tabi len Aufenthal t zum gross ten Nachthe i l des vivi aerari i Reg i i finden wiirden, da der ley Wa l l achen dagegen in ihrem Gebur ths -Or t , oder an-dern wal lachischen Dorfern. w e n n solche n i ch t von N a t u r u n b e s t a n d i g wăren , j a auch in d e n e n Comita ten , wo ihnen h in lăngl iche Grunds t i i cke zum A n b a u g e g e b e n w e r d e n k o n n t e n , le icht anzus iede ln wăren , ohne dass freye Sachsen, und Inwohner jenen als tolerierten Inquilinis weichen mtissten. Das diefalls verfass te Concep t wird ver lesen u n d approb ie r t .

Ş e d i n ţ a m a g i s t r a t u l u i d in 29 Sept . 1 7 7 7 : Nro 865. Cossio Gubl is dd. 16. Sep tember 1777 sub Nro 4075. In Verfolg dessen, was von Se i ten des Magis t ra t s un te rm 24- ten Iu l i a. c. auf das A n s u c h e n zweyer W a l l a ­chen N a h m e n s Many L a z a r und Gyorgye L u k a vorgeste l le t , wird hin­lăngl iche Auskunf t ver langt , aus was fur e inem G r u n d e igent l ich die Sachs ische Dor f s -E inwohner den bey ihnen w o h n e n d e n W a l l a c h e n die E r b a u n g neue r H ă u s e r oder auch die E r w e i t e r u n g der b isher igen W o h n u n g e n ve rwehren wol l ten . — Concl . Zu a n t w o r t e n : Man gr i inde sich hiereinfalls 1-mo darauf, dass ve rmoge der in negot io repos i t ionis Va lachorum eman ie r t en Al le rhochs ten V e r o r d n u n g e n n u r die res t i tu t io in s t a tum pr i s t inum, ke ineswegs aber eine V e r m e h r u n g oder E r w e i t e r u n g der wal lachischen Hi i t t en bey den urspr i ingl ich Săchs ischen Dorfschaften anbefohlen w o r d e n . 2-do darauf, dass d iesen nehml ichen Al le rhochs ten Reso lu t ionen zufolge, der wal lachische Inqu i l inus dem Săchsischen Dorfs-e inwohner , so oft sich zwischen beyden e ine Coll ision ere igne , weichen musse . Da m a n n u n aber jezo bey denen hies igen Săchsischen Stuhls-dorfschaften ein derer Fa l l seye, dass es eine grosse Menge j u n g e r H a u s w i r t h e an W o h n p l ă t z e n und Grunds t i i cken zum A n b a u e n gebrauche , der he ranwachsenden und zum Thei l heyra thsmăss igen J u g e n d zu g e -schweigen : so wird es den Al lerhochs ten V e r o r d n u n g e n ge rade en tgegen gehande l t seyn, w e n n man i iber die bishero schon b e y Săchsischen Dorfschaften e ingeschl ichenen wal lachischen Fami l i en noch mehre re s ta-bi l ieren oder auch denen bere i t s u n t e r g e b r a c h t e n mehrere F reyhe i t en einrai imen und dadurch die e ingebohren Săchsiche E i n w o h n e r beschrănken und nahrungs los machen soli te. B e y einer anzus te l l enden unpa r they i schen U n t e r s u c h u n g wii rde sich auch bey den ubr ig . Săchs ischen Dorfschaften, so wie b e y Gross -Scheuern , allwo die U n t e r s u c h u n g geschehen seye, unwiedersprech l ich finden, dass die Wa l l achen den e ingebohrenen Săch­s ischen E i n w o h n e r n an ihnen wiirkl ich hinder l ich u n d nachthe i l ig w ă r e n ; soli te man also noch mehrere e inschleichen lassen : so wiirde h iedurch der Şchaden immer ^ r o s s e r , u n d w e n n in der F o l g e die N o t h w e n d i g k e i t

100

einer T rans loc i e rung erheische, solche andurch n u r schwerer g e m a c h e t wiirde.

Ş e d i n ţ a m a g i s t r a t u l u i d in 5 Nov. 1 7 7 7 : Nro . 921. Gommissio Gubl i s dd. 26. S e p t e m b e r 1777 sub Nro . 4524. Communica tu r memoria le derer b e y StolzeDburg commor ie render Wal l achen , wor inen sich solche bek lagen , dass denen wegen ihrer repos i t ion e rgangenen Al le rhochs ten V e r o r d n u n g e n ke in Geni ige g e s c h e h e : pro danda in t ra qu indec . informat ione . — Concl . D a die meis ten dieser K l a g p u n k t e in denen zu S to l zenbu rg anges te l l t en Inves t iga t ionen und dem Hochl . Gubern io darauf abges t a t t e t en Ber ich ten schon e ro r te r t und gehoben s i n d : so sollen die A n t e a c t a he rausgesuch t u n d die ver langte In format ion darnach abges t a t t e t werden .

Ş e d i n ţ a m a g i s t r a t u l u i d in 2 1 M a r t i e 1 7 7 8 : Nro . 232. Cossio Gubl is dd. 3-tia Marţ i i 1778 sub Nro . 888. Communica tu r Memoriale W a l a c h o r u m penes pagos S to l t zenburg , Gross-Scheueren , H a n n e b a c h , Hammersdorf , Neudorf, B u r g b e r g , Rothberg , Kas tenho lz e t Gire lsau commoran t ium, w o r i n n e n sich selbige bek lagen , dass denen wegen ihrer repos i t ion ema-nie r ten Al lerhochs ten VerordDungen noch da to kein voll iges Geni igen geschehen seye, mi t Befehl die Sache g e n a u zu un te r suchen , und die Al lerhochs te Befehle zu befolgen, auch von dem Er fo lg Ber i ch t abzu-s ta t ten . — Concl . Ti t . H e r r Provl Consul u b e r n i m m t es diese K l a g e n un te r suchen zu lassen, zu welchem Behuf dann deme die vo rhe rgegangene diessfăll ige U n t e r s u c h u n g e n resolvier t we rden sollen.

Ş e d i n ţ a m a g i s t r a t u l u i din 14 Oct. 1 7 7 8 : Nr. 781. Cossio Gubl is dd. 29. Sept . 1778 sub Nro . 4409. A. 1777 in t imier t in t ra oc tavum Auskunf t zu g e b e n : ob der un te rm 23-ten J u n i i 1777 iu A n s e h u n g der Res t i t u t i on der emovi r t en Wal l achen emanie r t en Al lerhochs ten V e r o r d n u n g e n ein Geniige ge le i s te t w o r d e n ? — Concl . zu a n t w o r t e n : Die Wa l l achen seyen beyder , in A n s e h u n g ihrer W o h n u n g e n , als auch derer ehedem im Genuss g e h a b t e n F e l d g r i i n d e vol l ig res t i tu i re t w o r d e n ; die pro A. 1776 vor selbige zu bezahlen anbefohlene Con t r ibu t ion an langend , h ingegen habe der Mag i s t r a t annoch im năchs t abgewichenen J a h r e der Al l e rgnăd igs ten Monarch in eine a l l e run te r thăn igs te Bi t tschrif t , wovon eine Abschrif t beyzulegen, zu Fi i ssen legen lassen, worauf zur Ze i t die Al lerhochs te Reso lu t ion noch n ich t erfolget s e y e ; w a n n e n h e r o der Magis t ra t diessfalls noch um wen ig Auf-schub und E i n e s Hochl . Gubern i i văter l . Un te r s t i i t zung gehor sams t b i t te .

Ş e d i n ţ a m a g i s t r a t u l u i din 15 Iu l ie 1 7 8 0 : Nr. 629. L e g . Cossio Gubl is dd. 3 . I u n y a. c. sub Nro 2757 mi t dem B e d e u t e n : in der von dem Magis t ra t Ihro Maytt . e ingere ich ten Supp l ique , wegen E r l a s s u n g der wegen A m o v i e r u n g der W a l l a c h e n im J a h r 1776 andic t i e r ten Strafe, so zufolge Al le rhochs ten Decre t vom 3. Maji a. c. p ro opinione zuriick-gesch ick t worden , wăren zwey U m s t ă n d e zur E n t s c h u l d i g u n g des Ma-g i s t r a t s bey diesem Verfahren hauptsăch l ich en tha l ten , u n d z w a r : E r s t l i c h weil bey Gelegenhei t der amovie r ten Wal l achen H . Medve, damal iger Vice-Director , durch seine Cantzel is ten , die K l a g e n im N a h m e n der amo-

101

v ie r ten W a l l a c h e n ver fer t igen lassen, und in diese K l a g e n auch solche einfliessen lassen, de ren die K l ă g e r n ich t e inmal gedacht , j a auch solche Wal l achen in die Anzahl der K lăge r geschr ieben , welche nicht e inmal amovier t gewesen , andere endl ich ein u n d den nehml ichen H a u s v a t e r un ter ve r sch iedenen N a h m e n bis zweymal u n t e r die Zah l der K l ă g e r gese tze t . 2- tens dass durch die A m o v i e r u n g der W a l l a c h e n ihnen n ich ts abgegangen , j a n a c h den Cont r ibu t ions -Tabe l l en in J a h r e n 1776 und 77 ihr Ve rmogens -S t and , folglich auch die C o n t r i b u t i o n der Amov ie r t en n ich t nu r n ich t ve r r inge r t worden , sonde rn auch gewacbsen seye. E h e u n d bevor also die Al le rhochs ten Orts anbefohlene Informat ion und Opinion Ih ro Mayt t . von dem Hoch l . Gube rn io e ingesch ick t wiirde, als wird dem Magi s t r a t befohlen, diese von dem H . Medve unr ich t ig , oder un te r versch iedenen N a h m e n zweymal in die Zahl der K l ă g e r e inget ra-gene Wal lachen , zu we i t e ren U n t e r s u c h u n g specifice und s ta t thaf t zu e rneuern , den S t a t u m aber der Cont r ibu t ion der jen igen wirkl ichen A m o ­v ie r t en vom vor igen J a h r und accrescent vom folgenden nach der Con-t r ibu t ions-Tabe l le ind iv idua l i te r auszuarbe i ten , u n d dem Hochl . Gubern io ehes tens e inzuschicken. — Concl . W i r d dem H. Notar io commit t ie r t .

S C I I N Ţ Ă , L I T E R A T U R Ă Ş I A R T Ă .

Diplome Maramureşene din secolul XIV şi XV. A d u n a t e şi co­men ta t e pr in Ioan Mihălyi de Apşa, doctor în d rep tu r i , p rocura to r al co­mita tu lu i . Maramurăş - Sziget . Tipograf ia lui Mayer şi Berge r . 1900. 672 pag. 8° mare . P r e ţ u l cor. 10.

Sub acest t i t lu a apă ru t în t impul d in u r m ă o publ ica ţ iune de mare valoare is tor ică, meni tă să a runce mul tă lumină asupra t r ecu tu lu i fru­moasei ter i a lui Dragoş -Vodă . Dl Dr. I oan Mihâlyi , zelosul sc ru tă to r al is toriei Maramureşu lu i , al cărui v redn ic fiu este, p r in car tea sa, de s igur o apar i ţ ie cum ra r ne este d a t să înreg is t răm pe te renul i s tor io­grafiei române , deschide boga te isvoare pen t ru cunoascerea t r ecu tu lu i acelui col ţ de ţeară , de care sun t lega te mari t radi ţ i i ale neamulu i r o ­mânesc , şi pr in aceas ta s'a avân ta t deoda tă în şirul f runtaşi lor sc ru tă tor i ai is toriei noas t re na ţ iona le . Ceea-ce r id ică foarte mu l t va loarea aceste i pub l i ca ţ iun i sun t pre ţ ioase le no t i ţ e , cu cari înso ţesce autoru l mul te din diplomele publ ica te , notiţ-e, cari dau dovadă de largi cunosc in ţe is tor ice . Volumul de faţă cupr inde toa te documente le din seci. X I V şi X V pri­v i toare la Maramureş , câte îi sun t cunoscu te au toru lu i d u p ă text , dar afară de cele publ ica te mai sun t ancă foarte mul te , cari neobos i tu l scru­tă tor p romi te , că-şi va ţ ine de da to r in ţă p lăcu tă să le caute şi publ ice şi pe acelea, dacă publ icul se va ară ta cât de cât păr t in i to r faţă de aceas ta în t rep r indere , care cu d r e p t cuvân t mer i t ă t oa t ă încurajarea . D i n diplo­mele publ ica te de as tă -da tă es acum mai ântâ iu la lumină 310 bucă ţ i d in

102

număru l to ta l de 366, câte cupr inde vo lumul p resen t . Pub l i ca rea celor-alal te era de t r e b u i n ţ ă n u numai pen t ru comple ta rea colecţ iunii , ci şi p e n t r u aceea, că din mul te le publ ica ţ iun i , în cari au eşit, n u m a i pu ţ ine se află, şi acelea eu g reu .

D u p ă p roven ien ţă d iplomele acum publ ica te se î m p a r t as t fe l : 67 bu­căţ i sun t din a rchiva conven tu lu i din L e l e s z ; 56 din diverse colec ţ iuni p u b l i c a t e ; 49 dela George Pe t rovay , p ropr ie t a r în N a g y - K i i r a ; 32 din a rchiva comi ta tu lu i Maramurăş , şi 162 dela par t icular i .

* Ioan Circa de Gatnbuts, ca episcop al Marmaţ ie i Dositeiu Circa,

1660—1730, de Ioan Puşcariu, m e m b r u al Academie i R o m â n e . (Ex t ras din Anale le Academie i R o m â n e . Ser ia II. Tom. X I I I ' M e m o r i i l e secţ iuni i i s to­r ice . Bucuresc i . In s t i t u tu l de ar te grafice Carol Gobl . 1901. 11 pag . 4° P r e ţ u l 20 bani). B r o ş u r a p resen tă cupr inde d iscursul au toru lu i acade­mician ţ i n u t în şed in ţa Academiei R o m â n e dela 16 Mart ie 1901, asupra unui personaj i n t e re san t din t impur i le ag i ta te dela începu tu l seci. X V I I I , căruia se încearcă „a-i da locul cuveni t şi b ine -mer i t a t în i s tor ia R o ­mâni lor" , presentându-1 „ca u n mar t i r adevăra t " .

* Higiena sau cartea sănătăţii, manua l pen t ru scoalele popora le de

Dr. Ştefan Erdttyi, Blaj 1900; o mică b roşu ră de 63 pag . p remia tă şi apoi t ipă r i t ă de despă r ţ ămân tu l „B la j " al Asocia ţ iuni i , care cupr inde ur­mătoare le c a p i t o l e : despre n u t r e m â n t ( inclusive beutur i ) , despre aer, despre îmbrăcămin te , d e s p r e locuinţă , despre îngr i j i rea corpului , despre ocu-pa ţ iuue , despre morbu r i şi despre în tâmplăr i per iculoase , r edac ta t e toa te la pr iceperea publ icu lu i mare, laic în ale h ig ienei şi cu mai p u ţ i n ă car te , î n aces te capi to le sun t înş i ra te o mul ţ ime de lucrur i bune şi de folos din domeniu l higienei, astfel că p u t e m r e c o m a n d a car tea t u tu ro r acelora, cari se in te resează de ches t iuni igienice. (Preţul e de 30 fileri). în fine dorim, ca edi ţ ia pr imă să se epuiseze cât mai îngrabă , p e n t r u a pu te scoate o n o u ă edi ţ ie cu u n l imbagiu mai îngri j i t .

* Ugrinus — I2QI. Discurs ros t i t la 9 (22) Mart ie 1901 în şed in ţa

solemnă, de Ioan Puşcariu, m e m b r u al Academie i R o m â n e , cu r e spuns de B. Petriceicu-Hasdeu, m e m b r u al Academie i R o m â n e . Bucuresc i . In ­s t i tu tu l de a r te grafice Carol Gobl, furnisor al Curţ i i Rega le . 1901.17 pag . 4". Pre ţu l 20 bani .

* Protocolul congresului naţional-bisericesc ordinariu al Metropol ie i

Român i lo r greco-or ienta l i d in Unga r i a şi Trans i lvania , î n t run i t în Sibi iu la 1/14 Oc tobre 1900. Sibi iu. E d i ţ i u n e a Metropol ie i . 1900. 181 pag . 8». P r e ţ u l cor. 1-40.

* Raportul anual al societăţ i i de lec tură „Petru Maior" d in B u d a p e s t a

pe anul admin i s t r a t iv 1899—1900. Budapes t a , 1901. P r o p r i e t a t e a societăţ i i .

103

36 pag. 8°. — E x t r a g e m din acest r a p o r t u rmătoare le d a t e : Soc ie ta tea „Pe t ru Maior" , al cărei scop este desvoltarea în cultură socială şi in cultură literară a membr i lo r sei, în anul 1899/900 a n u m ă r a t : m e m b r i fundator i 38, în t re cari doi membr i n o u i : Dr . Aure l Muntean , adv. în Orăşt ie şi ins t i tu tu l „Victor ia" din A r a d ; m. onor. 35 , şi m. ord. 59, va să clică abia ceva pes te o te r ţ ia l i t a te a s tuden ţ i lo r român i din B u d a p e s t a . Soc . a a ranja t doue conven i r i : o şed in ţă festivă publ ică comemora t ivă şi o sera tă l i terară cu concer t şi dans . Afară de acestea, în vre-o op t şed in ţe s'au cetit , d i scu ta t şi comen ta t par te p roduc te le or iginale ale membri lor , par te recensi i le-anal ise ale opera te lor incurse p e n t r u a lmanachul socie tă ţ i i şi ale p roduc te lo r mai noue ale l i tera tur i i noas t r e . Dec lamaţ iun i le , p recum şi p roduc ţ iun i l e co ru lu i şi orchest re i (aceasta din u r m ă înf i inţată în aces t an adm.) au format t o t d e u n a o va r i a ţ iune p lăcu tă şi educat ivă . Ches t ia edi tăr i i a lmanachu lu i se aprop ie de real isare . I n comi te t şi în soc ie ta te a domni t cea mai perfectă a rmonie şi discipl ină. Ave rea în bani g a t a a societăţ i i a fost de cor. 12,553-38; suma veni te lor în anul din ches t iune de cor. 4280-05, iar a chel tuel i lor de cor. 2972 - 72. S tarea bibl ioteci i la finea anului adm. 1899/900 a fost de 2240 opur i în 2856 voi . Cab ine tu l de lec tură a fost p r o v e d u t cu 36 diare şi revis te , în cea mai mare pa r t e t r imise g ra tu i t . Loca l i t ă ţ i l e soc ie tă ţ i i : IV. Molnâr u tcza 20, II, 10.

D I N S I N U L A S O C I A Ţ I U N I I .

Gregoriu Maior. (1859—1901.)

Ţinem să ne împl in im o da tor ie că t ră un v redn ic fiu al neamulu i nos t ru , a cărui moar t e t impur ie a s tâ rn i t s incere r eg re te în to ţ i Români i , cari se sciu însufleţi de îna in ta rea neamulu i şi de idealur i le lui. Modes t şi neobos i t munc i t o r pe cea mai sp inoasă carieră, cum este ju rna l i s t i ca la noi , căreia d in o înflăcărată iubi re de n e a m cu t o t sufletul i-a înch ina t ac t iv i ta tea sa, Gregoriu Maior a sc iut în t imp scur t să t r agă în ogorul cul ture i noas t re na ţ iona le o brazdă largă, ce n u se va p u t e t rece cu ve ­derea. D e ş t e p t a r e a poporu lu i , ca să-şi cunoască impor t an ţ a şi valoarea sa în aceas tă ţeară , şi îna in ta rea lui în cul tură, ca să poa tă ţ ine ros t cu popoare le conlocui toare mai favorisate de soar te , ia tă idealul acestui munc i to r des in teresa t , iar acest ideal fericitul Maior credea, şi b ine credea, că-1 servesce mai bine , dacă va s tă ru i să se dee poporu lu i o h rană su­fletească câ t mai aleasă şi mai abondan tă , să i-se deschidă isvoare de l u m i n ă : bibl ioteci popora le , şi în special bibl ioteci popora le ambulan te , pe cari le c redea pâ rgh ia cea mai po t r iv i t ă pen t ru luminarea poporu lu i şi îna in ta rea lui în cul tură . Maior a fost cel d in tâ iu , care a p l eda t şi lucra t cu t o t zelul seu pen t ru înfi inţarea astorfel de bibl ioteci , el a in i ţ ia t cele d in tâ iu concluse ale adunăr i lo r genera le ale „Asociaţ iuni i p e n t r u

104

l i t e ra tura r o m â n ă şi cu l tu ra poporu lu i r omân" , p r iv i to r la înfi inţarea de bibl ioteci popora le , şi idea p e n t r u care a t â t de m u l t a sc iu t să se însu­fleţească, el mai ân tâ iu a real isat-o pe te r i tor iu l despă r ţ ămân tu lu i B r a ş o v al „Asocia ţ iun i i " .

Aces ta este mai ales mot ivul , p e n t r u care aveam de împl in i t o da­tor ie faţă cu memor ia lui Maior, şi pe care ni-o şi împl inim, pub l icând şi în organul „Asocia ţ iuni i" u rmătoare le da te b iograf ice :

Gregor iu Maior s'a nă scu t la 1859 în Ormenişul de Câmpie , unde ta tă l seu era preo t . R ă m a s de mic orfan, un unch iu al seu îl ia sub gr i ja sa şi la 1866 îl t r imi te la şcoalele p r imare din Tî rgul -Mureşulu i , iar la 1868 la şcoalele din Bla j , unde la 1880 cu a jutorul unu i s t ipend iu d in funda ţ iunea lui P e t r u Maior absoalvă g imnas iu l şi face examenul de ma tu r i t a t e . î n t o a m n a aceluiaşi an e p r imi t în seminar iu l teologic , u n d e t e rmină la 1884 cursul de 4 ani . A n c ă ca cleric de anul al t re i lea se d is t inse Gr. Maior p r in publ icarea unu i r o m a n în t i tu la t „Coroana Si­cr iu lu i" . D u p ă t e rminarea s tudi i lor teologice pană în t oamna anului 1885, Gr. Maior pe t rece pe acasă pe la rudeni i le sale şi devine u n zelos co­r e s p o n d e n t al d iarului „Gazeta Trans i lvanie i" . î n aces t t imp încol ţesce în min t ea lui idea de a veni în a jutorul cul tur i i poporu lu i p r in înfi inţarea de bibl io tec i ambu lan t e , în care scop ini ţ iază pe Câmpie chiar şi o co­lectă, î n t o a m n a anulu i 1885 Gr. Maior e anga ja t ca co labora tor in t e rn la „Gazeta Trans i lvan ie i " , iar dela 1890—1900 a m u n c i t ca r edac to r r e s ­ponsabi l al aces tu i vechiu 4 i a r a ^ nos t ru . D a r pe l ângă t oa t ă m u n c a încorda tă , ce are să o săvîrşească în t re împre jurăr i le noas t re u n publ ic is t român , Maior cu in ima p u r u r e a caldă găs ia t imp să îmbră ţ i şeze şi să-şi p u n ă puter i le în serviciul or i-cărei cause, ce i-se părea, că con t r ibue la luminarea şi la p rogresu l cul tura l -na ţ ional al neamului , din care făcea pa r te . Astfel şi marea causă, ce o servesce „Asocia ţ iunea p e n t r u l i tera­t u r a r o m â n ă şi cu l tura poporu lu i r o m â n " a îmbră ţ i şa t -o cu to t sufletul seu, con t r ibu ind şi el mu l t ca de spă r ţ ămân tu l B r a ş o v al „Asoc ia ţ iun i i " să se avânte în t impu l din u r m ă la r angu l p r im în t re celelalte despăr ţă-min te şi să servească d rep t exemplu pr in felul, cum a p r i cepu t să lucre p e n t r u „cu l tu ra poporu lu i r o m â n " , înfi inţând deja p a n ă acum 17 agen tu r i comunale şi 12 bibl ioteci popora le ambu lan te . Cine n u scie, că sufletul dă t ă to r de v ia ţă al aces tor bibl ioteci a fost Gr. Maior ? î n r ecunoasce rea mer i te lor sale, adunarea genera lă a „Asocia ţ iuni i" , ţ i n u t ă în anul t r e c u t la Băi le He rcu l ane , 1-a ales m e m b r u în secţ iuni le l i terare , d is t incţ ie , la care Maior din cause sani ta re a t r e b u i t să r enun ţ e . P e la mij locul lui D e c e m b r e 1900 o g r ea boală de nerv i 1-a silit să-şi cau te sănă ta tea la Viena, de u n d e însă n u s'a mai r en to r s în mij locul neamulu i seu, pe care 1-a iub i t a t â t de mul t , căci în 11 F e b r . 1901 moar t ea a pus sfirşit Zi­lelor sale.

F i e v ia ţa lui Maior exemplu celor-ce doresc a lucra p e n t r u îna in ta rea şi luminarea neamulu i . (ut.)

Transilvania. Partea oficială.

Nr. 289—1901.

Proces verbal din 2 Maiu 1901. Şedinţa ordinară a comitetului central

al Asociaţiunii.

P r e ş e d i n t e : Dr . llarion Puşcariu. — N o t a r : Dr . Ilie Beu. — M e m b r i i p r e s e n ţ i : Zach. Boiu, Part. Cosma, Ioan Creţu, D r . Cornel Diaconovich, Ioan Popovici, Dr. Eusebiu R. Roşea, Leontin Simonescu şi

Nicolau Togan.

7 1 . Cu verificarea procesului verbal al şedin ţe i de adi Se încred in ţează d o m n i i : Ioan Creţu , Dr . E u s e b i u R e m u s

R o ş e a şi Nicolau Togan . 7 2 . (237—1901). Esce l . Sa dl Dr . Vic tor Mihâlyi , mi t ropo l i t de

Alba-Iul ia , pr in scr isoarea sa din 6 Apr i le a. c. însc i in ţează comite tu l central , că presidentul Asociaţiunii dl Ioan M. Moldovan, cu breve apostol ic din 28 Mart ie a. c. a fost distins cu titlu/ de prelat domestic.

Comi te tu l cent ra l ia ac t cu deoseb i tă p lăcere de aceas tă însc i in ţare şi dec ide a felicita din şed in ţă pe i lus t rul seu p res iden t la îna l ta d i s t inc ţ iune ce i s'a făcut. T o t o d a t ă mul ţămesce Esce l . Sale mi t ropol i tu lu i de Alba-Iu l ia pen t ru a t en ţ iunea ară ta tă .

7 3 . (257—191). Secre ta ru l I. p res in tă procesul verbal al secţiunii istorice a Asocia ţ iuni i , care s'a în t run i t în şed in ţă în Sibiiu la 16 Apr i l ie a. c.

T o t o d a t ă îna in tează expensaru l re ferentu lu i aceste i secţ iuni , al d lui Vasi le Goldiş , şi p r o p u n e as ignarea spre p la tă a diurnelor şi speselor de căletorie la şed in ţa de cons t i tu i re din 16 Octobre 1900 per K 36.— şi la şed in ţa din 16 Apr i le a. c. per K 5 1 . — în to ta l K 87,

Procesu l verba l se va publ ica în „Trans i lvania" . P r o p u ­neri le sec ţ iuni i is torice se vor del ibera în mer i t după ce vor fi t r ecu t e pr in şedinţa p lenară a secţ iuni lor .

D iu rne le şi spesele de căletorie ale dlui V. Goldiş, în suma de K 87.—, se as ignează spre p la tă în contu l do ta ţ iun i i secţ iuni lor .

7 4 . (276—1901). Direcţiunea şcoalei civile de fete îna in tează cu da ta 30 Apri le a. c. procesul verbal al conferenţei corpului didactic d in 6 Apr i l e a. c. î n aceas tă conferenţa s'au s ta to r i t clasificaţiile elevelor dela şcoala civilă pe t r imes t ru l al doilea.

Sp re scire.

7 5 . (231—1901). T r ibuna lu l regesc din Alba-Iul ia p r in scr isoarea sa Nr . 1363 din 18 Mart ie a. c. încunosc in ţează Asoc ia ţ iunea , că decisul curiei adus în procesul de dilapidare intentat lui Tit Liviu Albini (colecta în t repr insă pen t ru r id icarea unu i m o n u m e n t lui A v r a m Iancu) a în t r a t în valoare de drep t . (Conf. conc luse le : 89 din 1900 şi 54 din 7 Mart ie 1901).

Sp re scire. 4

34 Transilvania. Partea oficiala.

7 6 . (250—1901). J u d e c ă t o r i a cercuală din Cluj t r a n s p u n e ho tă r î rea sa Nr. O 2/8 din 27 Mar t ie a. c , p r in care Iosif Pe t r an , Iosif P i n t y e şi Măria Pin tye , eredii legali ai lui Ioan Petran, se î n d r u m ă la proces . A n u m i t aceş t ia n u au v r u t să r ecunoască t e s t amen tu l fer ici tului Ioan P e t r a n sus ţ inând, că ar ave defecte de formă. Dacă în t imp de 45 dile nu-ş i vor îna in ta cererea de împrocesuare , l ăsământu l se va p reda eredelui t e s t amen ta r .

Aceeaş j udecă to r i e sub acelaş n u m ă r decide , ca in t rav i lanu l v â n d u t de Ioan P e t r a n lui George Csorba şi soţiei sale născ . E c a t e r i n a To th , da r ancă ne t ranscr i s p e cumpără to r i , să se t ranscr ie pe numele lor.

Spre scire .

7 7 . (256—1901). Dl Iosif Gomboş, p r eo t în Abrud-sa t , d in încredin­ţa rea comite tu lu i parochie i g r . or. d in Vidra de sus roagă comi te tu l centra l , ca moşia r ămasă d u p ă Ioan Iancu să o v â n d ă biser icei amin t i t e oferind 10°/ 0 pes t e p re ţu l s tabi l i t de o comisiune exmisă cu doi ani îna in te .

Cons iderând, că comis iunea exmisă pr in conclusul Nr . 143 din 9 Iun i e 1898 nici pană astăcli n u a da t r ă spuns încred in­ţăr i i p r imi te dela comite tul centra l , r ă spuns sol ici ta t şi în 3 Ianuar ie 1899, şi în u rmare comi te tu l cent ra l n u scie cât p re -ţue sc real i tă ţ i le remase dela Ioan I a n c u ; cons iderând apoi , că comi te tu l parochia l n u face u n ofert concret , şi în fine consi­derând, că exmiterea unei nouă comisiuni de es t imare cere t imp, ceea-ce ar întârclia înac t ivarea fundaţ iuni i , comi te tu l cent ra l decide a n u se aba te dela conclusul său Nr. 58 din 4 Apri l ie a. c.

7 8 . ( 2 5 8 - 1 9 0 1 ) . Librăria W. Krafft îna in tează cu da ta 19 Apri le a. c. ex t rasul din cărţ i le sale de contab i l i t a te re la t iv la operele , ce are în comis iune dela Asocia ţ iune , t r a n s p u n â n d t o t o d a t ă suma de K 23'05 p e n t r u opere vându te . E x t r a s u l s'a aflat în regulă .

Spre scire. 7 9 . (232, 236 şi 269—1901). L a fondul Casei naţionale din t axe de

membr i fundator i au în t r a t câte K 500 - — dela ins t i tu te le „Crişana" din B r a d (rata ul t imă) şi „Aurăr ia" din A b r u d (rata ul t imă) şi dela dl Pa t r i c iu Barbu , advoca t în Regh inu l - săsesc (rata pr imă) .

Sp re p lăcu tă scire. 8 0 . (267, 268 şi 278—1901). P e n t r u înf i inţândul muzeu al Casei

naţionale au d o n a t : 1. Dl Iosif Popescu, cand. de adv. în Reghinul -săsesc , 5 obiec te

archeologice din bronz , găs i te în cimiterul românesc din Deda , comi ta tu l Murăş -Turda , cu 18 ani îna in te de aceas t a ;

2. D l Patriciu Barbu, advoca t în Beghinul -sâsesc , o cămaşă de zale găs i t ă în comuna Murăş-Cuieşd , comita tu l Mură ş -Tu rda ; şi

3. Dl Ioan Todescu, pa roch gr . or. în Buc ium-Cerb , buzduganu l lui Hor ia , comunicând t o toda t ă şi is tor icul păs t ră r i i aces tu i b u z d u g a n .

Dona ţ iun i l e înş i ra te se p r imesc cu mul ţămi tă .

Transilvania. Partea oficiala. 35

8 1 . (243—1901). Direcţiunea despărţământului „Mediaş" înaintează- eu data 6 Apr i le a. c.

I. Procesul uerbal al adunării cercuale, ce s'a ţ î n u t în Mediaş la 2 S e p t e m b r e 1900. î n aceas tă adunare s 'au p r e sen t a t şi lua t spre scire r apor tu l comi te tu lu i cercual şi ra ţ iociniul cassei, eons ta t ându-se în legă­tură , că de spă r ţ ămân tu l mai are la t re i debi tor i p re tens iun i în suma de circa K. 78 '—. B u d g e t u l anului 1901 s'a s ta tor i t la pe rcep ţ iun i şi e ro-ga ţ iun i cu câte fi. 6 - 80.

I I . Procesul uerbal al şedinţei comitetului cercual din 20 D e c e m b r e 1900. î n aceas tă şed in ţă s'a decis, ca fără amânare să se facă to ţ i paşi i p e n t r u încassarea pre tens iun i lor dela Ioachim Vint i lă şi Sofia H o r v â t h .

ad I. P rocesu l verba l se ia spre scire şi pro iec tu l de b u d g e t pe 1901 se aproabă .

ad I I . Spre scire. 8 2 . (275—1901). Dl. losif Morariu, p r o t o p o p şi de lega t al comi te­

tu lu i central , exmis pr in conclusul Nr . 279 din 7 D e c e m b r e 1899, cu scri­soarea sa dd to 23 Apr i le a. c. t r a n s p u n e procesul uerbal al adunării de organisare a despărţământului „Dobra" din 16 Apr i le a. c. Dl de lega t a deschis amin t i t a adunare pr in o cuvân ta re ocasională, în care a a ră t a t însemnă ta tea asocia ţ iuni lor în genera l şi a Asocia ţ iuni i noas t re în special şi a î n d e m n a t pe cei p resenţ i a se g r u p a în j u r u l Asocia ţ iuni i . D u p ă aceea a n u m i t n o t a r al şedinţe i pe dl L a z a r Vrac iu , cassar ad-hoc p e dl losif Pe t rov ic i şi a da t cet i re §-ilor din s t a tu t e refer i tor i la membr i i Asociaţ iuni i inv i tând pe cei-ce voesc a se înscr ie , spre care scop a sus ­penda t şed in ţa pe 10 minute . D u p ă redeschidere s'a consta ta t , că s 'au înscris 16 m e m b r i ordinar i n o i : anumi t d n i i : los i f Cris te , I oan Sî rb , I oan Pe t rov ic i , Sofronie Olariu, E m a n u i l Şuiaga, Nic. Gas t ae . S imion Dragomir , L a z a r Vraciu, L o n g i n Popa , P e t r u H a d a n , Serafin H a d a n , Alexandru Ra in , Vichente Crisovan, Ioan Ra in , Aure l Stăni lă , Avram Barbu , şi 19 m e m b r i a ju t ă to r i ; de faţă au mai fost ancă 5 membr i o rd inar i vechi . P rocedân-du-se apoi la a legerea comi te tu lu i cercual , a fost ales d i rec tor cercual dl losif Morariu, p ro topop , iar membr i în comi te t dni i A v r a m P ă c u r a r i u p ro topop , A d a m Lesn ican , d i rector de bancă, Ioan Sîrb , preot , şi Nicolau G-ostae, primar. î n l egă tu ră s 'au ales şi doi delegaţ i în pe r soana dlor N. Gos tae şi losif Pet rovic i , respec t ive N. M u n t e a n şi A d a m Lesn ican , car i să repres in te despă r ţ ămân tu l „Dobra" la proxima adunare genera lă a Asocia ţ iuni i .

Cu ocas iunea adunăr i i de organisare s'a încassa t suma de K 250"— De organisarea despă r ţ ămân tu lu i „Dobra" se ia act . D o m n i i

amint i ţ i se declară membr i ordinar i ai Asocia ţ iuni i . Alegerea co­mi te tu lu i cercual se aproabă . Dlui de lega t se expr imă mu l ţ ămi t a comi te tu lu i cent ra l pen t ru in teresul a ră ta t faţă de Asocia ţ iune .

20°/o a l Q sumei încassa te s tau la disposi ţ ia despă r ţ ămân­tu lu i pen t ru t r ebu in ţe le sale.

4*

36 Transilvania. Partea oficială..

83. (277—1901). Direcţiunea despărţământului „Hida-Huedin" î na in tează procesul uerbal al şedinţei comitetului cercual din 16 Feb rua r i e a. o. î n aceas tă şed in ţă s 'au pe r t r ac t a t afaceri cu ren te şi s'a decis , ca p rox ima adunare cercuală să se ţ înă în B. -Huedin .

Sp re scire.

84. (260—1901). Dl Moise Brumboiu, p reo t şi p res iden t al agen tu re i din Tohanul-vechiu , îna in tează cu da ta 19 Apr i le a. c. raport despre ac­tivitatea agenturei in 1900—1901. î n es t ras se va publ ica în „Trans i lvania" .

Spre scire.

85. (281—1901). Dl Leontin Simoneseu, cassar al Asocia ţ iuni i , r oagă cu da ta 2 Maiu a. c. comitetul central , ca din cause sani tare să-i aeoarde u n concediu de şese săptămâni. î n t impul absen ţe i va fi subs t i tu i t de dl Dr . E u s e b i u R . Roşea , m e m b r u al comi te tu lu i .

Concediu l cerut se încuvi in ţează , avend a se a n u n ţ a p re -sidiului începerea lui.

D . u. s. Dr . 11. Puşcariu m. p. , vice-preşed. Dr. JBeu m. p., secre tar I I . — S'a ver i ­ficat. Sibi iu în 5 Maiu 1901. Dr . Eusebiu lioşca m. p. , Ioan Oreţu m. p. ,

Nicolau Togan m. p .

Nr. 336-1901.

Proces verbal din 22 Maiu 1901. Şedinţa extraordinară a comitetului central

al Asociaţiunii.

P r e ş e d i n t e : Dr. llarion Puşcariu. — N o t a r : Dr. llie Beu. — M e m b r i i p r e s e n ţ i : Zaharia Boiu, Parteniu Cosma, Dr. Corn. Diaconovich, Nicolau Ivan, Ioan Popovici, Dr . Bus. Remus Roşea, losif St. Şuluţu, On. Tilea şi

Nicolau Togan. 86. Cu verificarea procesului uerbal al şedinţe i de acli

Se încred in ţează d o m n i i : Pa r t en iu Cosma, Dr . Cornel iu Diaconovich şi losif St. Şulu ţu .

87. (312—1901). Se pres in tă scr isoarea dto 16 Maiu a. c. a pres i -den tu lu i Asociaţ iuni i , dl /. M. Moldouan, pr in care — cu provocare la agra­varea morbu lu i de care pă t imesce din Mart ie 1899 — îşi dă demis iunea din pos tu l de pres ident .

Comi te tu l cent ra l ia act cu adâncă păre re de reu de de­mis iunea p res iden tu lu i seu şi va presenta actul de demis iune proximei adunăr i genera le .

Agende le presidiale în sensul s ta tu te lor le va provede v icepres identu l , iar pen t ru caşul dacă aces ta ar fi împiedecat , comitetul cent ra l des ignează din sinul seu pe dl losif St. Şu lu ţu ca sup len t .

Transilvania. Partea oficială. 37

8 8 . (322—1901). Secre ta ru l I, în u r m a însărc inăr i i pr imite pe cale presidială , pres in tă p ropune rea ceru tă cu pr ivire la des ignarea locului adunării generale din est-an.

I n vede rea mot ive lor a ră ta te de comi te tu l cercual al des­pă r ţământu lu i „L ipova" , comite tu l cent ra l — neavând garan ţ i i suficiente pen t ru succesul adunăr i i genera le în locul des igna t de adunarea genera lă din Băi le Hercu lane — n u poa te esecuta conclusul Nr . 18 al aoesteia. î n l ipsa al tei invi tăr i , precum şi cu cons iderare la t impul prea îna in ta t pen t ru a p u t e în t ră în pe r t rac tă r i cu al te despăr ţămin te , se decide, ca adunarea ge­nera lă din est-an să se convoace la Sibiiu pe diua de 21 Sep-t embre a. c. st. n . T o t o d a t ă se autor isează biroul a cere dela minis te ru l de comerc iu şi în es t -an beneficiul călător ie i cu pre ţ r edus pen t ru membr i i Asocia ţ iuni i , cari vor pa r t i c ipa la adu­na rea genera lă .

8 9 . (300—1901). Secre taru l I pres in tă procesul verbal al şedinţei secţiunii literare d in 11 Mart ie a. c. şi al şedinţei secţiunii sciinţifice din 5 Maiu a. c.

P rocese le verba le se vor publ ica în „Trans i lvan ia" . Con­clusele lua te în ambele şedinţe se vor del ibera în mer i t d u p ă ce vo r fi pe r t r ac t a t e şi îna in ta te pr in şed in ţa p lenară a sec­ţ iuni lor .

9 0 . (335—1901). Cu privire la ach i ta rea spese/or de călătorie şi a diurnelor membrilor din secţiuni

Se decide, ca expensari i le p resen ta te să se asemneze d in cas în cas din pa r t ea comi te tu lu i central . — în l egă tu ră se asemnează expensar iu l în suma de K 127'20 p resen ta t de dl Arsen iu Vlaicu pen t ru şedinţe le din Octobre 1900 şi Apr i le a. c.

9 1 . (546—1901). Secre tarul I. r apor tează , că r ep resen ta ţ iunea adre­sa tă min is t ru lu i de in te rne la 4 Octombre a. t r . în causa opririi adunării cercuale a despărţământului „Sătmar" pană as tădi a r ămas fără r ă spuns .

B i rou l se autor isează a adresa minis t ru lu i o nouă cerere p e n t r u resolvirea g rabn ică a r epresen ta ţ iun i i din 4 Octobre a. tr .

92. (301—1901). Dl Dr. Zosim Chirtop, advoca t în Câmpeni , p r in scr i­soarea sa dto 10 Maiu a. c. t r a n s p u n e con t rac tu l dto 9 Maiu a. c. în­cheia t în t re D-Sa ca r ep re sen t an t al Asocia ţ iuni i şi parochia gr . or. r o m â n ă din Vidra-de-sus re la t iv la vândarea realităţilor rămase dela Ioan Iancu pe p re ţu l de K 4200 - —. Mai depar t e comunică , că eredele r epo -satei A n a loane t t e n. Gomboş va solvi şi suma de K 242*—, împreună cu in terese le legale pe t re i ani. î n l egă tură dl Dr . Zos im Chi r top roagă comi te tu l cent ra l , ca suma rea l i sa tă să fie depusă la ins t i tu tu l „Doina" d in Câmpeni pe lângă 6 % in te rese .

D e scr isoarea dlui Dr. Zosim Chir top se ia act . Vândarea rea l i tă ţ i lor r ămase dela Ioan I a n c u se aproabă . T o t o d a t ă dl

38 Transilvania. Partea oficială.

Dr. Zos im Chi r top se autor isează a d e p u n e suma real isa tă la ins t i tu tu l „Doina" din Câmpeni , având l ibelul de depune re a se t r imi te la cassa Asocia ţ iuni i .

9 3 . (295—1901). Secre taru l I I . rapor tează , că în causa r idicăr i i une i cruci la mormântul regretatului G. Bariţiu membr i i famil ie i : Michail Bon te scu şi Măria Bon te scu născ . Ba r i ţ i u cu da ta H a ţ e g 5 Maiu a. c. şi George Boldea şi Aure l ia Bo ldea născ . Bar i ţ iu cu da ta T u r d a 7 Maiu a. c. au comunica t , că „dreptul de a aşeza m o n u m e n t la mormân tu l lui G. Bar i ţ iu şi-1 reservă şi ţ în de ob l igament p ios" .

Dec la ra ţ ia membr i lo r familiei r eg re ta tu lu i George Bar i ţ iu se ia spre scire.

9 4 . (310—1901). Dl v ice-pres ident Dr. Ilarion Puşcariu, a rch imandr i t şi v icar iu archiepiscopesc , donează pe sama bibliotecei Asociaţiunii diarul „Telegraful Român" dela înfiinţarea sa, anii 1853—1900, în 40 volume, 36 compac t a t e şi 4 b roşa te . Anii 1866 şi 1870—73 sun t dela dl I oan cav. de Puşcar iu , iar ceilalţi dela DSa . Numai anii 1867—69 sun t defectuoşi .

D o n a ţ i u n e a se pr imesce cu mul ţămi tă .

9 5 . (317 şi 327 — 1901). La fondul Casei naţionale a î n t r a t : 1) dela ins t i tu tu l de credi t „Lipouana" suma de K 100-— ca d o n a ţ i u n e ; 2) dela ins t i tu tu l de credi t „Oraviciana" suma de K 500-— ca u l t ima r a t ă din t axa de m e m b r u fundator al Casei na ţ iona le .

D o n a ţ i u n e a ins t i tu tu lu i „ L i p o v a n a " se pr imesce cu mulţă­mi tă , iar achi ta rea taxei de m e m b r u fundator al Casei na ţ iona le din par tea ins t i tu tu lu i „Oraviciana" se ia spre p lăcută sciinţă.

D . u. s.

Dr . II. Puşcariu m. p . vice-preşed. , Dr . 11. Beu m. p . secr. II . S'a ver i ­ficat. Sib iiu în 25 Maiu 1901. P. Cosma m. p. , Ios. St. Ştduţu m. p. ,

Dr . Diaconovich m. p.

Nr. 290—1901.

PROCES VERBAL lua t în şedinţa secţiunii literare a Asocia ţ iuni i pen t ru l i t e ra tura şi cul tura poporu lu i r omân ţ inu tă la 26 F e b r u a r i e st. v. (11 Martie n.) 1901 în Braşov , sub presidiul Dlui Iosif Vulcan, no ta r Dr . Iosif B laga , fiind presenţ i a n c ă :

Andreiu Bersean şi Virgil Oniţiu.

1. Se cetesce procesul verbal al şedinţe i din 17/30 Ianuar i e a. c. spre a lua şi d. I. Vulcan cunoş t in ţă de cupr insul lui.

Dl Iosif Vulcan se declară învoi t cu toa te conclusele . 2. Dl Iosif Vulcan p r o p u n e şi sec ţ iunea pr imesce,

ca să fie r u g a t Onora tu l Comi te t centra l al Asocia ţ iuni i a p r e sen ta la p rox ima adunare genera lă o p ropune re în sensul ca numi rea de „membrii corespondenţi ai Asoc ia ţ iun i i " să se

Transilvania. Partea oficială. 39

dea acelor m e m b r i es terni , cu cari ar fi a se în t reg i secţ iuni le , iară membr i i numi ţ i acum „corăspondenţ i " să poar te numirea de „membri i ordinar i ai secţ iuni i l i terare , is torice, sciinţifice, ori şcolare a Asocia ţ iuni i" .

Dl losif Vulcan p r o p u n e şi sec ţ iunea p r i m e s c e : Onora tu l comi te t cent ra l es te r u g a t a-şi da învoirea, ca

întrunirea secţiunii l i terare în şed in ţa ordinară , să se facă cu aba te re dela § 25 lit. a) a Regu l . secţiunilor, n u la Crăc iun ori Anu l nou, ci în luna lui Octobre a fiecărui an.

D l Virgi l Oni ţ p r o p u n e şi sec ţ iunea p r i m e s c e : Onora tu l Comi te t este r u g a t a se ocupa de ches t iunea

remunerăr i i lucrăr i lor or iginale — l i te rare şi sciinţifice, — ce se vor t ipăr i în Rev i s t a „Transilvania", fixând u n anume ono­ra r de şir, de pagină , sau de coală de t ipar şi a pune apoi p e n t r u acest scop în ne-care an o sumă co re spunză toa re în b u d g e t u l Asocia ţ iuni i .

D l Virgi l Oni ţ iu presen tează o consemnare despre cărţ i le , ce ar lucra pe seama bibliotecii poporale a Asocia ţ iuni i .

Consemnarea aceas ta se predă dlui A. Bâ r sean spre com­ple ta re , avend sec ţ iunea a se ocupa u l te r ior în deosebi cu aceasta chest iune.

D. u. s.

losif Vulcan m. p. , p reşed in te . Dr . losif Blaga m. p. , secretar . Andreiu Bârsean m. p. , Virgil Oniţiu m. p,

Nr. 299—1901.

PROCES VERBAL lua t la R o d n a în şed in ţa secţiunii scienţifice a Asocia ţ iuni i pen t ru l i t e ra ­t u r a română şi cul tura poporu lu i r omân ţ i nu t ă la 5 Maiu n . 1901 sub pres id iul II. Sale Domnu lu i Florian Porcius, p resen ţ i fiind m e m b r i i : Emil

Viciu şi Arseniu Vlaicu.

I . Deoare-ce sec ţ iunea n 'a p u t u t satisface §. 25 lit. a) din R e g u ­l amen t de a se în t run i în sărbător i le Crăciunului , află de l ipsă

a cons ta ta la protocol , că pedeca de a se î n t run i a fos t t impu l de ia rnă deosebi t de greu, aşa încâ t o conveni re a m e m ­bri lor pu t ea u r m a numa i espunendu-se la pericol .

I I . Dl p reşed in te deschidend şedin ţa dă espres iune condolenţe i s ec ­ţ iuni i pen t ru înce tarea din v ia ţă a va lorosulu i bă rba t Dr . G. Vuia.

iară sec ţ iunea îşi espr imă condo len ţa pr in r idicare cjicend: „ D u m n e 4 e u să-1 od ichnească!"

I I I . Se cetesce adresa secre tarulu i pr im al Asocia ţ iuni i Nr. 763 ex. 6 N o v e m b r e 1900, care luându-se în genera l la cunoscin ţă , u rmează a se d iscuta şi decide în mer i tu l s ingura t ice lor p u n c t e cupr inse în ea şi a n u m e :

40 Transilvania. Partea oficială.

a) Cu pr ivi re la p u n c t 1. despre e laborarea unu i Regulament intern şi a unu i p rog ram de ac ţ iune ,

sec ţ iunea crede, că aceste doue lucrăr i p regă t i toa re t re -buesc neapă ra t făcute în t impul cel mai scur t şi astfel dă însăr­cinare referentului , ca să lucreze nisce pro iec te conform cerin­ţe lor § 28 lit. h) din Regu lamen t .

b) Refer i tor la s tabi l i rea budge tu lu i Sec ţ iunea d e c i d e : 1. P e n t r u anul 1900 n u se mai face u l te r ior budge t . 2 . P e n t r u anul 1901 să se fixeze u rmă to ru l b u d g e t : a) Spese pen t ru o adunare a secţ iuni i la R o d n a K 150.—. b) Spese pen t ru adunarea la Sibi iu a t u t u r o r secţ iu­

nilor K 250.—. IV . Cu pr ivi re la d iurne şi la r emune ra ţ i unea referentului sec­

ţ iunea d e c i d e : a) Diurne le să se socotească pen t ru membr i i sec ţ iuni lor

cu K 10. — pe 4i-b) R e m u n e r a ţ i u n e a referentului n u e de l ipsă a se fixa deo­

camdată , deoarece n u sun t ancă lucrăr i de impor t an ţ ă de săvîrşi t . V. Cu pr iv i re la adresa secre tarulu i prim Nr. 149 es. 2 Apri l ie a. e.

şi anume referi tor la p ropune rea sec ţ iuni i l i terare faţă de moda l i t a t ea edi tăr i i v i i toare a revis te i „Transiluania" şi a analelor Asocia ţ iuni i ,

sec ţ iunea d i scu tând toa te punc te le cupr inse în p ropune rea acelei sec ţ iuni şi mot ivele invocate , le adop t ă şi ea şi se ală­tu ră fără nici o obse rva re la p ropune rea numi te i secţ iuni .

VI . P e n t r u în t reg i rea locurilor vacante în sec ţ iune , Sec ţ iunea decide a p r o p u n e în sensul § 8 din R e g u l a m e n t

pe următor i i d o m n i : 1. S imion Stoica, medic în Bran . 2. G-eorge Chelariu, d i r igent al şcoalei reale din Braşov .

V I L Dl P r e ş e d i n t e FI . Porc ius p resen tă un manusc r ip t sub t i t l u l : „Introducere în şciinţa botanică" luc ra tă de Dsa .

Sec ţ iunea pr imesce cu vie sat isfacţ iune aceas tă lucrare şi dec ide a o p reda referentului , ca s'o censureze pană la p rox ima şed in ţă şi apoi pe basa r apor tu lu i ce v a face să se p r o p u n ă sau n u t ipăr i rea aces tu i manuscr i s pe spesele Asociaţ iuni i , acor-dându-se au toru lu i r emune ra ţ i unea cuveni tă .

VI I I . Deoarece întrunirea secţiunilor în miez de ia rnă în sărbător i le Crăc iunulu i este adeseori împreuna tă cu mar i g r eu t ă ţ i şi inconvenien te , mai ales când e vorba de d i s t an ţe mar i şi mij loace insuficiente de co-munica ţ iune ,

sec ţ iunea espr imă dor inţa , ca p r ima în t run i re a secţ iuni lor să n u fie de r igoare la Crăciun, ci p r in t r ' un ad i t amen t la § 25 lit. a) să se lase la t i tud ine a se î n t run i la Pasci .

Cu acestea se încheie şedinţa . D . u. s.

Florian Porcius m. p . Emiliu Viciu m. p . Arseniu Vlaicu m. p . ref. no t .

Redactor: Dr. C. Diaconovich. Tiparul tipografiei archidiecesane.