CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XI I I nr . 11 (314) 16 iunie 2011 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

Centrul 21 „Anghel Saligny” este o unitate milita-rã înfiinþatã la 1 mai 2002, ce se aflã în subordineaBazei 2 Logistice „Valahia”. Este specializat în lu-crãri de reparaþii ºi întreþineri, asigurare cu materialede construcþii, instalaþii ºi de gestionare a patrimo-

niului imobiliar a unitãþi-lor militare din zona deresponsabilitate, pe timpde pace, cât ºi în situaþiide crizã ºi la rãzboi. De laînfiinþare ºi pânã în pre-zent, Centrul 21 a înde-plinit cu succes misiunileordonate.

În perioada august2006 – ianuarie 2007,

Batalionul 2 Infanterie ,,Cãlugã-reni” a participat la misiunea ISAF III

în teatrul de operaþii Afganistan, aflându-se sub con-trolul operaþional al Comandamentului Regional SUD.Batalionul 2 Infanterie ,,Cãlugãreni” a acþionat în pro-vincia Zabul, cu un batalion de manevrã, ºi în regiuneaKandahar, cu un detaºament de infanterie, fiind totoda-tã ºi prima unitate româneascã care avut în responsabi-litate provincia afganã Zabul.

Complexitatea destul de mare a misiunii a fost ceacare a stat la baza deciziei în urma cãreia Detaºamentulde Infanterie din Kandahar a fost redislocat în regiuneaZabul pentru sprijinirea acþiunilor Batalionului deManevrã. Datoritã profesionalismului ºi dãruirii de careau dat dovadã, militarii Batalionului 2 Infanterie

,,Cãlugãreni” auprimit Medalia NA-TO ,,Non – Article5” din partea co-mandantului Co-mandamentului Re-gional SUD, breve-tul acestei medaliifiind semnat perso-nal de cãtre secreta-rul general al NA-TO, domnul Jaap de Hoop Scheffer. Începând cu datade 5 iunie 2011, la ceremonia care a avut loc cu ocaziatransferului de autoritate, comandantul Batalionului 2Infanterie ,,Cãlugãreni” a preluat aria de responsabili-tate ºi misiunea de la comandantul Batalionului 20Infanterie „Scorpionii Negri”. (pag. 5)

Cent ru l 21 - Ca lã to r ia une i ide i sp re rea l i ta te

P ã m â n t a f g a n , m i s i u n e N A T O º i s p i r i t r o m â n e s c

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

La 1 iunie, comandamentul Diviziei 1 Infanterie„Dacica” a fost vizitat de membrii Comisiei Parla-mentare de Apãrare, Ordine Publicã ºi SiguranþãNaþionalã. Comisia a fost întâmpinatã de cãtrecomandantul diviziei, general-maior NicolaieDohotariu, locþiitorul acestuia, general de brigadãIulian Bacºiº, ºi ºeful de stat major, colonel GheorgheViºan. Comisia este un organ de lucru al Parlamentu-lui constituitã pentru legiferare, precum ºi pentru e-xercitarea funcþiei de control parlamentar. Ca ºistructurã, ea este abilitatã sã examineze proiectele delegi sau propunerile legislative...

Par lamen ta r i î n v iz i tã de i n fo rmare

„Iatã de ce eroii ro-mâni din toate timpurile,aceºti îngeri ai istorieicare aureoleazã pante-onul sacru al neamului,sunt astãzi pomeniþi spreneuitare în Sfânta Zi aÎnãlþãrii Domnului”, sub-linia în alocuþiunea dom-niei sale domnul col. ing.

Nicolae Antonie, comandantul Garnizoanei Târgoviº-te. Activitatea s-a bucurat de un real succes prin me-sajele transmise, dar ºi prin eleganþa detaºamentuluide onoare...

LECÞIA DE ISTORIE

Regimentul 9 Roºiori în KubanAm intrat în dispozi-

tivul Regimentului 5Cãlãraºi, preluându-i dinmers poziþiile pentru aataca linia ruºilor – para-lelã cu cota 202, cuceritãde sublocotenentul Pan-tazi cu ostaºii sãi. Am î-naintat înspre Guban-Timrukunde. Misiuneaprincipalã a revenit locotenentului Sebastian Nicolae,care prin tactica ºi curajul sãu, a condus în aºa felatacul, reuºind sã spargã rezistenþa sovieticilor spreTimriuk în apropierea fluviului Kuban, cu puþinepierderi în oameni ºi armament.

O tânãrã inventatoare a venit cu un design revo-luþionar pentru o maºinã care poate fi condusã pedrumuri, nisip, gheaþã ºi chiar pe apã. Autovehicul,

care poate atinge o vitezãde 100 de km pe orã,funcþioneazã cu o pernãde aer ºi se poate deplasafãrã probleme pe supra-feþe diferite. DesignerulZhang Yuhan, o tânãrã învârstã de 21 de ani, acreat uimitoarea maºinã.

Autoturismul care poatesã meargã pe nisip

Recunoº t i n þã e te rnã

INTERACTIV

KAKI 100%

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 11 (314) din 16 iunie 2011Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

BELGRAD – Reuniune a NATO la Belgrad, o premierãîn Serbia de la bombardamentele Alianþei din 1999. NATOa organizat o conferinþã la Belgrad pe probleme de parteneriatmilitar, o premierã în Serbia de la bombardamentele Alianþeidin 1999, relateazã AFP. Aceastã conferinþã anualã a NATOprivind parteneriatul militar strategic – precedenta a avut loc înFinlanda în 2010 – s-a desfãºurat, în principal, la nivel de ºefide Stat major ºi s-a axat pe „schimbul de experienþã ºi opiniiprivind principalele probleme strategice de interes comun”, adeclarat ministerul sârb al Apãrãrii. Ideea a fost aceea de areuni statele membre ale NATO cu þãri care nu fac parte dinAlianþã, dar care participã la programe de cooperare cu orga-nizaþia, precum „Parteneriatul pentru pace”, la care Serbia aaderat în 2006, ºi care propune un cadru de cooperare cu þãrilece vizeazã aderarea la Alianþã. Þãrile din cadrul Iniþiativei decooperare de la Istanbul, ce are drept scop promovarea coope-rãrii dintre NATO ºi þãrile din Orientul Mijlociu, au fost de a-semenea reprezentate, ca ºi Rusia, prin intermediul adjunctu-lui ºefului de stat major. „Este vorba de o reuniune mai multtehnicã decât politicã”, a afirmat o sursã militarã europeanã,precizând cã este vorba totuºi de „primul eveniment importantal NATO organizat în Serbia”. Sârbii se opun însã în conti-nuare unei eventuale aderãri a þãrii lor la NATO, care a bom-bardat Serbia în primãvara lui 1999, pentru a-l constrânge pefostul preºedinte iugoslav Slobodan Milosevic sã înceteze pre-siunea asupra insurgenþilor separatiºti din Kosovo. Potrivitunui sondaj publicat în aprilie, doar 15% dintre sârbi sunt înfavoarea unei aderãri la NATO ºi 75% au o „opinie negativã”despre Alianþã. WASHINGTON – Camera Reprezen-tanþilor din SUA a votat împotriva finanþãrii operaþiuni-lor din Libia. Camera Reprezentanþilor din Statele Unite aadoptat un amendament ce vizeazã interzicerea utilizãrii fon-durilor pentru operaþiunile militare americane din Libia, rela-teazã AFP. Congresmenii au adoptat textul – un amendamentla un vast proiect de lege pentru finanþarea instalaþiilor militare– cu 248 de voturi pentru ºi 163 împotrivã. Numeroºi congres-meni ºi-au exprimat nemulþumirea faþã de decizia preºedin-telui Barack Obama de a trece peste aprobarea Congresuluipentru a declanºa operaþiunile în martie ºi pentru a le continuadupã termenul legal de 60 de zile. Ei invocã Legea privindPuterile de Rãzboi („War Powers Act”) din 1973, conceputãpentru a limita prerogativele prezidenþiale privind declanºarearãzboaielor, dar care a fost ignoratã de mai mulþi preºedinþi.„Nici unul dintre fondurile disponibile în acest proiect de legenu poate fi utilizat cu încãlcarea War Powers Act”, precizeazãtextul adoptat de cãtre de membrii Camerei Reprezentanþilor,prezentat de democratul Brad Sherman. Aceeaºi mãsurã, pre-zentatã într-un alt proiect de lege, pentru finanþarea securitãþiiinterne, a eºuat la 2 iunie. Congresmenii urmeazã sã adoptelegea de finanþare în ansamblul sãu, iar mãsura trebuie sã fieaprobatã ºi de Senat. Pe de altã parte, Camera Reprezentanþi-lor a adoptat recent o rezoluþie care îi cere preºedintelui sã pre-zinte în termen de 14 zile un raport detaliat privind intervenþiamilitarã. LONDRA – Marea Britanie ar putea revizuiprioritãþile în Libia, dacã misiunea NATO se prelungeºte.Marea Britanie ar putea lua decizii importante privind reorien-tarea prioritãþilor militare în Libia dacã intervenþia NATO înaceastã þarã se prelungeºte, apreciazã comandantul ForþelorNavale britanice, amiralul Mark Stanhope, citat de AFP. Potri-vit amiralului, prioritãþile trebuie regândite dacã operaþiuneaNATO dureazã mai mult de ºase luni. Aceastã campanie ar fifost mai puþin costisitoare dacã Marea Britanie ar avea un port-avion operaþional, a explicat amiralul Stanhope. În cadrul pla-nului de reducere a bugetului Ministerului Apãrãrii, singurulportavion operaþional britanic, HMS Ark Royal, a revenit labazã în decembrie 2010. Avioanele de vânãtoare ar fi fosttrimise în doar 20 de minute de pe un portavion, comparativ cu90 de minute în cazul decolãrilor de la bazele NATO din Italia,subliniazã amiralul Stanhope. „Oare cât timp vom putearãmâne în situaþia în care ne aflãm în prezent în Libia? Din-colo de termenul de 90 de zile al misiunii NATO, am puteacere Guvernului sã ia decizii importante privind prioritãþilesale”, adaugã amiralul britanic. Marea Britanie este unul din-tre actorii principali ai misiunii militare NATO din Libia, careare rolul evitãrii atacurilor regimului împotriva civililor.

SOFIA – Armata bulgarã vinde bunuri de care nu maiare nevoie în valoare de zece milioane de euro. Armata bul-garã a început sã vândã armamentul de care nu mai are nevoieºi alte bunuri în valoare de zece milioane de euro, relateazãsite-ul Novinite.com. „Pânã în 2014 intenþionãm sã strângemcel puþin 20 de milioane de leva (aproximativ zece milioanede euro) din vânzarea de echipamente ºi bunuri de care numai avem nevoie”, a declarat ministrul bulgar al Apãrãrii,Aniu Anghelov. Obiectele puse în vânzare includ de la tancuriºi rachete pânã la obiecte de îmbrãcãminte. Potrivit planurilorde reformã, armata bulgarã trebuie sã îºi reducã personalul la26.000 de membri pânã în 2014, de la 34.000 în prezent. Pla-nul prevede ca armata sã rãmânã cu 80 de tancuri, 280 devehicule blindate ºi 80 de avioane de luptã. (P.I.)

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaanneeSSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã

iinntt.. 00111122

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Sg.maj. Narcis Guþã Toma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt.. 00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

Redactori

PPlltt.. RRaadduu SSããccããrreeaa CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt.. 00115566

ISSN 1582-1269

B 64409C 11/2011

La 1 iunie, comandamentul Diviziei 1 Infanterie„Dacica” a fost vizitat de membrii Comisiei Parlamen-tare de Apãrare, Ordine Publicã ºi Siguranþã Naþionalã.Comisia a fost întâmpinatã de cãtre comandantul divi-ziei, general-maior Nicolaie Dohotariu, locþiitorulacestuia, general de brigadã Iulian Bacºiº, ºi ºeful destat major, colonel Gheorghe Viºan.

Comisia este un organ de lucru al Parlamentuluiconstituitã pentru pregãtire proiectelor în vederea legi-

ferãrii, precum ºi pentru exercitarea funcþiei de controlparlamentar. Ca ºi structurã, ea este abilitatã sã exami-neze proiectele de legi sau propunerile legislative ºi sãhotãrascã asupra avizelor sau rapoartelor care urmeazãa fi supuse dezbaterii Parlamentului.

Pe tot parcursul vizitei, membrilor comisiei le-aufost prezentate un scurt istoric al constituirii diviziei dela transformarea ei din corp de armatã, situaþia actualãa comandamentului diviziei, a marilor unitãþi ºi unitã-

þilor din subordinea acesteia. Vizita comisiei parlamentare

s-a încheiat în Sala de Tradiþii adiviziei, unde au fost admiratefotografiile de la începuturileconstituirii Armatei I pânã înzilele noastre, Drapelele de Lup-tã, fanioanele ºi insignele folositede-a lungul timpului. La sfârºitulactivitãþii, membrii comisiei ausemnat în Cartea de Onoare aDiviziei 1 Infanterie.

Suntem convinºi cã aceastãvizitã a contribuit substanþial laînþelegerea fenomenului militarºi cã, pe viitor, Ministerul Apã-rãrii Naþionale va fi sprijinit maimult în ceea ce priveºte asigura-rea unui buget corespunzãtor, înspecial la capitolul înzestrare cumijloace tehnice ºi echipamente.

Plutonier Radu SÃCÃREA

Parlamentari în vizitã de informare

Î nãlþarea Domnului se sãrbãtoreºte în fiecarean în joia sãptãmânii a ºasea dupã Paºte,

adicã la 40 de zile dupã Înviere, când Iisus s-a înãlþatla cer. În acelaºi timp, odatã cu sãrbãtoarea ÎnãlþãriiDomnului, aceastã zi este dedicatã ºi comemorãriieroilor neamului românesc cãzuþi pe câmpul de luptãîn Rãzboiul de Independenþã, precum ºi în cele douãrãzboaie mondiale.

Ziua Eroilor a fost sãrbãtoritã pentru prima datã înanul 1920 (Decretul-lege nr 1693/mai 1920) odatã cuZiua Înãlþãrii Domnului Iisus Hristos, Romaniadevenind cu acest prilej primaþarã care i-a asimilat pe eroiistrãini celor naþionali.

Astfel, aceastã datã a fostdecretatã sãrbãtoare naþionalã apoporului român. În perioadaregimului comunist, însã, con-form decretului nr. 71 din anul1948, Ziua Eroilor a fost stabili-tã pe data de 9 mai, sãrbãtorin-du-se în acelaºi timp ºi „ZiuaIndependenþeide Stat a Româ-niei ºi a Victoriei asupra Fas-cismului”.

Dupã prãbuºirea comunis-mului, Ziua Eroilor a fost dinnou sãrbãtoritã odatã cu Înãlþa-rea Domnului. Mai mult decâtatât, Biserica Ortodoxã Româ-nã, în anul 2001, a consacratZiua Eroilor ºi ca sãrbãtoarenaþionalã bisericeascã.

Din pãcate, însã, în docu-mentele referitoare la ZiuaEroilor sunt menþionaþi doar cei cãzuþi pe câmpurile deluptã din Rãzboiul de Independenþã, precum ºi dinPrimul ºi al Doilea Rãzboi Mondial.

Ministerul Apãrãrii Naþionale, prin Oficiul Naþionalpentru Cultul Eroilor, în colaborare cu reprezentanþiiadministraþiei publice locale, a organizat, pe 2 iunie,ceremonii militare ºi religioase de Înãlþare a DomnuluiIisus Hristos, pentru celebrarea Zilei Eroilor, în locali-tãþile în care sunt amplasate monumente ale eroilor.

La Bucureºti, manifestãrile s-au desfãºurat dupã unanumit program, în urmãtoarele locaþii: la CimitirulIsraelit „Filantropia”, la Mormântul Ostaºului Necu-

noscut din Parcul Carol, la Monumentul Eroilor mili-tari români cãzuþi la datorie de la Palatul Naþional alCopiilor, la Monumentul Eroilor din al Doilea RãzboiMondial de la Universitatea Naþionalã de Apãrare„Carol I”, la Cimitirul „Eroii Revoluþiei”, la CimitirulGhencea Militar, la Monumentul „Ultimul Strãjer alCapitalei”, la Parcela Eroilor de pe D.N. 1, la Monu-mentul Eroilor Jandarmi, din Parcul Ciºmigiu, la Par-cela de Onoare din Cimitirul Reînvierea ºi la Monu-mentul Pompierilor din curtea Bisericii „SfântulGheorghe - Plevna”.

În timpul ceremoniei de la Mormântul Ostaºul Ne-

cunoscut, în semn de omagiu adus memoriei eroilorPatriei, douã formaþii de aeronave militare - trei avioa-ne MIG-21 LanceR ºi trei elicoptere IAR-330 PUMASOCAT - au survolat întreaga zonã.

În municipiile reºedinþã de judeþ ºi în localitãþileunde sunt dislocate unitãþi ºi mari unitãþi militare, auavut loc ceremonii de depuneri de coroane de flori lamonumentele eroilor, cu participarea cadrelor militareîn activitate, în rezervã ºi în retragere, a veteranilor derãzboi ºi a reprezentanþilor autoritãþilor publice locale.

Plutonier Radu SÃCÃREA

Ziua Eroilor, o zi a îngerilor istoriei

Pentru o saptãmânã, în perioada 6-10 iunie, Ploieºtiul, prin intermediul Bazei 2Logistice „Valahia” a fost gazda concursului aplicativ-militar de varã, faza pe divi-zie. Cu sprijunul extrem deimportant ºi implicarea co-menzii Bazei 2 Logistice,echipa de organizare a reuºitsã desfãºoare, în foarte bunecondiþii, concursul.

Scopul principal al con-cursului a fost întãrirea stãriide sãnãtate, dezvoltarea ºiperfecþionarea calitãþii fiziceºi moral-volitive a parti-cipanþilor, dar ºi stabilireacelor mai bune echipe ºisportivi în vederea selecþio-nãrii acestora pentru consti-tuirea lotului sportiv al Divi-ziei 1 Infanterie care urmea-zã sã participe la etapa supe-rioarã a competiþiei. Pe toatãdurata concursului, organi-zarea ºi desfãºurarea acestu-ia a cãzut în grija Comitetu-lui format din: maiorul Cornel Jipa de la Batalionul 117 Logistic, maiorul LuigiUdrea de la Brigada 2 Infanterie „Rovine”, locotenentul Cãtãlin Koszta de la Briga-da 2 Vânãtori de Munte „Sarmizegetusa”, locotenentul Valentin Cãciunoiu de laBatalionul 49 Apãrare CBRN, plutonierul- major Fãnel Lupan de la Batalionul 96Geniu ºi plutonierul Costinel Diaconu.

Probele de concurs au constat în: proba de duel de foc, masculin ºi feminin, probade patrulã militarã, masculinã ºi femininã, ºi proba denataþie, atât masculinã, cât ºi femininã. La startul con-cursului, au participat ofiþeri, maiºtri militari ºi sub-ofiþeri, precum ºi soldaþi gradaþi voluntari constituiþi înloturile sportive ale marilor unitãþi ºi unitãþi din subor-dinea Diviziei 1 Infanterie.

Proba de duel de foc constã într-o alergare de vitezã

pe distanþa de 50 de metri ºi executarea tragerii, loviturã cu loviturã, asupra unuicâmp de þinte. Proba se desfãºoarã pe echipe, formate obligatoriu din 5 trãgãtori ca-

re executã focul asupra unor þinte. Aceastã probã se deruleazã în sistem tur-neu, fiecare cu fiecare, ºi tur-retur, respectându-se planificarea în urma tra-gerilor la sorþi.

Proba de patrulã militarã constã în parcurgerea unui traseu cu o lungimede 12-15 kilometri, pe parcursul cãruia, concurenþii acþioneazã pentru execu-tarea urmãtoarelor momente obligatorii: tragerea cu armamentul individual,aruncarea grenadelor de mânã de exerciþiu ofensive ºi trecerea printr-o porþi-une de teren contaminatã. Patrula militarã masculinã este compusã din 7 mi-litari, iar cea femininã, din 5 militari. La nataþie, s-au desfãºurat urmãtoareleprobe: la masculin - proba de 100 metri liber, bras ºi ºtafetã combinatã, iar,la feminin, proba de 50 metri liber ºi bras.

La finalul sãptãmânii, clasamentul general se prezenta astfel: pe locul I -Brigada 2 Vânãtori de Munte „Sarmizegetusa”, pe locul al II-lea - Brigada 2Infanterie „Rovine”, pe locul al III-lea - Brigada 1 Mecanizatã „Argedava”,iar pe locul al IV-lea - Baza 2 Logisticã „Valahia”. La festivitatea de premie-re, ceremonialul a fost oficiat de cãtre comandantul Bazei 2 Logistice, colo-nel ing. Maricel Moldovianu, iar Divizia 1 Infanterie „Dacica” a fost repre-zentatã de locotenent-colonelul Iulian Ungureanu, ºef birou planificare acti-vitãþi de comandament în G7 Instrucþie, ºi de plutonierul-adjutant principalTudora Bãraru, consilier al comandantului diviziei pe probleme de maiºtrimilitari, subofiþeri ºi soldaþi gradaþi voluntari. Mesajul comandantului divizi-ei a fost transmis participanþilor de cãtre locotenent-colonelul Iulian Ungu-

reanu, prin care a mulþumit participanþilor care au luat startul la concurs, cu cuvintede îmbãrbatare pentru cei care au pierdut ºi de încurajare pentru cãºtigãtori ca, la fa-za superioarã, sã reprezinte cu mândrie divizia ºi sã demonstreze cã fac parte din Di-vizia 1 - „Oriunde, oricând, doar pe locul întâi!”.

Plutonier Radu SÃCÃREA

An de an, începând cu 1941, pe data de 10 iunie, sesãrbãtoreºte înfiinþarea primelor trupe de paraºutiºtimilitari români, considerate trupe de elitã ale ArmateiRomâne. Aceastã nouã structurã militarã a apãrut încontextul evenimentelor politico-militare interne ºiinternaþionale din perioada anilor 1940-1941, factoriide decizie politicã ºi militarã de la Bucureºti hotãrândînfiinþarea, la 10 iunie 1941, a primelor unitãþi deparaºutiºti militari români. Aºa se face cã statul majoral Ministerului Aerului din acea vreme a dispus înfi-inþarea ºcolii de paraºutiºti militari pe lângã Centrulde Instrucþie al Aeronauticii Militare.

Prima unitate de paraºutiºti care a absolvit acestecursuri a avut o contribuþie majorã la nimicirea unitã-þilor hitleriste din nordul capitalei, în perioada 23-30august 1944, în aceste lupte înregistrându-se 19morþi, 159 de rãniþi ºi 3 dispãruþi, iar pentru faptele lorde arme au fost decoraþi 22 de ofiþeri, 9 subofiþeri ºi173 de elevi paraºutiºti. În dramaticele lupte duse deparaºutiºtii militari români, aceºtia au produs inami-cului pierderi însemnate, soldate cu 147 de morþi, 203rãniþi, 354 de prizonieri. Cu toate acestea, la scurttimp, s-a decis desfiinþarea unitãþii de paraºutiºti. Mo-tivaþia era cã o parte din efectivul companiei de para-ºutiºti cu misiuni speciale a participat ºi a acþionat îna doua jumãtate a anului 1943 ºi în prima jumãtate aanului 1944 împotriva paraºutiºtilor ºi a partizanilorsovietici care acþionau în grupuri mici, dar numeroase,în zonele operative ale marilor unitãþi ale Armatei ro-mâne de pe Frontul de Est, în puncte strategice de peteritoriul României.

În ce priveºte reînfiinþarea unitãþilor de paraºutiºti,acest lucru s-a decis abia la 1 noiembrie 1950, odatãcu reînfiinþarea unui batalion de paraºutiºti cu sediulîn garnizoana Tecuci.

Aceastã zi ne emoþioneazã deoarece reprezintã re-cunoaºterea efortului paraºutiºtilor, a celor care au îm-plinit visul de veacuri al omului de a zbura, de a sesimþi liber, de a reuºi. Cu acest prilej, îºi vor scoate odatã în plus beretele viºinii ºi vor cinsti memoriaînaintaºilor, se vor aniversa pe ei, îºi vor face planuride viitor, dar vor privi ºi în urmã la ceea ce au fãcutpânã în prezent.

Momentele de bilanþ sunt cele care, de cele maimulte ori, îþi aduc în memorie asemenea unei peliculecinematografice ,,aventurile”, mai mult sau mai puþindramatice, ale oamenilor ce fac parte din aceastãarmã.

LA MULÞI ANI!Plutonier Radu SÃCÃREA

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 11 (314) din 16 iunie 2011 Pagina 3

Comunicarea cu mediul sau comunitatea localãnu mai este de mult timp o opþiune. Organiza-

þiile, cu toate orizonturile lor de interpretare, inclusivcele militare, au rolul de a se integra în viaþa comu-nitãþii, precum ºi de a primi sprijinul, consideraþia ºiîncrederea cã toate comuniunile de scopuri sunt nobileºi altruiste.

Dacã am lua în seamã faptul cã stãm bine la pers-pectivele conceptuale ºi teoretice, atunci argumenteledescrise în prembulul textului se dovedesc neîndoiel-nice. Altceva ne atrage însã atenþia. Anume, ºtiinþa dea comunica în mediul local. Sigur, ieºirea în mediulextrainstituþional se face prin comunicare ºi rela-þionare. Deºi pare uºoarã forma de a conchide (comu-nicare ºi relaþionare), totuºi, cele douã competenþe nuse fac oricum. Este nevoie de specialistul în manage-mentul problemelor publice (ºi de relaþionarea cucomunitatea localã), care îi învaþã pe lideri sã prevadãevenimentele organizaþiei, sã anticipeze consecinþeleºi sã planifice intervenþiile pentru corectarea erorilor.

Comunitatea (mediul) localã se vrea a fi cunoscutã.Cu guvernãrile ei formale, precum ºi cu cele „invizi-bile”. Includem în prima ierarhizare instituþiile careaparþin mediului social (consiliile locale, judeþene,entitãþile cu variate orizonturi de interpretare, asociaþi-ile ºi fundaþiile de toate dimendiunile etc.).

Pentru guvernarea „invizibilã”, îi recunoaºtem doar

pe liderii formatori de opinie, care, cu toate cã nu suntînrolaþi în vreun tip de entitate socio-comunitarã, îºi a-vanseazã cu succes intervenþiile în concretizareadeciziilor.

Strategia de consolidare a imaginii organizaþieiconþine inclusiv planurile ºi resursele care se cer în auºura colaborarea cu structura de putere a comunitãþiilocale. RReellaaþþiiaa ccuu mmeeddiiuull ((ccoommuunniittaatteeaa llooccaallãã)) sseeîînnvvaaþþãã.. De cãtre lideri, cu ajutorul practicienilor derelaþii publice. Pe o duratã lungã de timp ºi dupã oplanificare adoptatã de nevoile de comunicare alecomunitãþii ºi ale organizaþiei direct interesate.

Deja, multe organizaþii ºi instituþii ºi-au intensificatactivitãþile de comunicare cu mediul local. Au progra-me ºtiinþific argumentate, sunt în mãsurã sã gestionezeevenimentele speciale, cunosc metodologia de cerce-tare a documentelor istorice sau statistice ºi îºi evalu-eazã frecvent calitatea imaginii publice.

La rândul ei, comunitatea localã ne ajutã sãexistãm. Cu exigenþele ºi cu proiectele proprii. Cum?Prin sponsorizãri, publicitate, perfecþionarea stilurilorpersonale de management ºi contactele inteligente cureprezentanþii mijloacelor de informare.

Cu atâtea exigenþe impuse, oare ne poate interesa,cu adevãrat, comunitatea localã?

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

N e i n t e r e s e a z ã c o m u n i t a t e a l o c a l ã ?

O r i u n d e , o r i c â n d , d o a r p e l o c u l î n t â i !

În toatã þara, în toate garnizoanele, pe 2 iunie, s-asãrbãtorit Înãlþarea Domnului ºi Ziua EroilorRomâniei.

Astfel, la Monumentul Eroilor Târgoviºteni dinPiaþa Tricolorului, s-a desfãºurat un ceremonial mili-

tar public religios dedicat acestei importante zi. Lafestivitate, au participat reprezentanþi ai autoritãþilorpublice locale, Arhiepiscopiei, instituþiilor neguverna-mentale, Asociaþiei Naþionale „Cultul Eroilor”, cadremilitare active, în rezervã ºi retragere, veterani de

rãzboi, cetãþeni ai municipiuluiTârgoviºte.

„Iatã de ce eroii români dintoate timpurile, aceºti îngeri aiistoriei care aureoleazã panteonulsacru al neamului, sunt astãzi po-meniþi spre neuitare în Sfânta Zi aÎnãlþãrii Domnului”, sublinia înalocuþiunea domniei sale domnulcol. ing. Nicolae Antonie, coman-dantul Garnizoanei Târgoviºte.

Activitatea s-a bucurat de unreal succes prin mesajele trans-mise, eleganþa detaºamentului deonoare ºi prin interpretarea unei„Rugãciuni” de cãtre coralaArhiepiscopalã .

A fost o zi a recunoºtinþei, a ru-gãciunilor ºi a respectului faþã deeroii noºtri.

A consemnat ºeful Comenduirii Garnizoanei

Târgoviºte Maior Aurelian Drãgan

R e c u n o º t i n þ ã e t e r n ã !

10 i un ie , Z iua Pa raºu t i º t i l o r

m i l i ta r i

CMYK

Curierul ARMATEINr. 11 (314) din 16 iunie 2011Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

C e n t r u l 2 1 , c ã l ã t o r i a u n e i i d e i s p r e r e a l i t a t eCentrul 21 „Anghel Saligny” este o unitate militarã

înfiinþatã la 1 mai 2002, ce se aflã în subordinea Bazei2 Logistice „Valahia”. Este specializat în lucrãri de re-paraþii ºi întreþineri, asigurare cu materiale de con-strucþii, instalaþii ºi de gestionare a patrimoniului imo-biliar a unitãþilor militare din zona de responsabilitate,pe timp de pace, cât ºi în situaþii de crizã ºi la rãzboi.

În actuala sa structurã organizatoricã, potrivit com-petenþelor ºi responsabilitãþilor, Centrul 21 a îndeplinit,în condiþii foarte bune, misiunile ordonate de asigurarecu materiale de resortul construcþii-cazare pentru mari-le unitãþi ºi unitãþi din subordinea Diviziei 1 infanterie„Dacica” ºi subordonate Statului Major al ForþelorTerestre pentru zona de sud a þãrii. Domeniile de com-

petenþã, responsabilitãþile ºi atribuþiile acestuia cuprindo arie destul de largã: coordoneazã, îndrumã ºi verificãactivitãþile privind organizarea ºi conducerea eviden-þei, explotarea ºi mentenanþa imobilelor; deruleazãactivitãþi pentru promovarea ºi implementarea proiec-telor de investiþii imobiliare ºi NSIP; coordoneazã ºicontroleazã activitatea de prevenire ºi stingere a incen-diilor; coordoneazã activitatea de urmãrire în timp aconstrucþiilor ºi instalaþiilor, a fondului imobiliar curisc seismic crescut ºi intervine pentru reabilitareaacestuia; gestioneazã activitatea de modernizare a in-frastructurii ce poate fi pusã la dispoziþia naþiunilor so-licitante, conform legislaþiei Host Nation Support;participã cu delegaþi în comisiile de recepþie a lucrã-rilor de investiþii ºi intervenþie; organizeazã convocãriîn vederea perfecþionãrii pregãtirii de specialitate aadministratorilor cazãrmilor; analizeazã ºi face propu-neri privind asigurarea sau îmbunãtãþirea condiþiilor decazare ºi a gradului de ocupare a spaþiilor din cazãrmi;achiziþioneazã bunuri materiale, servicii ºi lucrãri pen-tru mentenanþa construcþiilor ºi instalaþiilor aferente.Centrul 21 administreazã un numãr de 148 de cazãrmi,dintre care 100 ale Diviziei 1 Infanterie ºi 48 aleS.M.F.T.-ului.

CCoommaannddaannttuull CCeennttrruulluuii 2211 eessttee ddoommnnuull ccoolloonneelliinngg.. ((II)) GGhheeoorrgghhee AADDAAMM,, ccee aa pprreelluuaatt ººeeffiiaa uunniittããþþiiiimmiilliittaarree îînn aannuull 22000044..

Centrul de greutate al unitãþii îl constituie birourileºi compartimentele tehnice, ce asigurã suportul tehnicpe linie de construcþii-cazare al unitãþilor militareaflate în administrare: biroul tehnic, biroul planificare,cu atelierul de reparaþii, biroul energetic, comparti-mentul patrimoniu. Toate aceste birouri ºi comparti-mente sunt conduse, coordonate, îndrumate ºi verifi-cate de cãtre inginerul-ºef al unitãþii, locotenent-colonel ing.(construcþii) Fãnel-Eduard IORGA, unuldintre ofiþerii care a pus bazele acestei unitãþi la înfiin-þare.

Maiorul ing. Mihai Urlea - ºef bbiirroouu tteehhnniicc -îndrumã ºi coordoneazã activitatea privind reparaþiilecurente ºi de întreþinere la construcþii ºi instalaþii afe-rente. În cadrul acestui birou se propune necesarul defonduri materiale ºi bãneºti destinat desfãºurãrii înbune condiþii a acestei activitãþi ºi asigurã asistenþatehnicã de specialitate. În funcþie de necesitãþile, opor-tunitãþile ºi de perspectivele de operaþionalizare alestructurilor militare, biroul tehnic planificã executarealucrãrilor de reparaþii ºi întreþineri în regie proprie sauantreprizã în unitãþile militare aflate în administrare,întocmirea documentaþiilor tehnice, stabilirea soluþiilortehnice cele mai oportune ºi viabile, cu un consum deresurse cât mai mic. De comun acord cu eºaloanele su-perioare ºi beneficiarii de folosinþã, se stabilesc lu-crãrile care comportã nevoi urgente de execuþie, acor-dându-se prioritate acelora care influenþeazã directcondiþiile de cazare a personalului (reparaþii centraletermice, hidroizolaþii terasã ºi învelitori, instalaþie ter-

micã, alimentare cu apã, etc). Din cauza faptului cã, înperioada 2009-2011, fondurile bugetare au fost foartemici, lucrãrile de reparaþii s-au executat în regie pro-prie prin formaþiunea de cazarmare, completatã cumuncitori calificaþi de la alte unitãþi militare din zonã,lucrãrile fiind conduse de membrii biroului tehnic. Ast-fel, s-au executat reparaþii hidroizolaþie terase, ºarpan-tã acoperiº cu învelitoare din tablã zincatã, tencuieli,glet de ipsos, compartimentãri, zugrãveli interioare ºiexterioare, pardoseli din parchet melaminat, instalaþiielectrice, sanitare, termice, alimentare cu apã, canali-zare, reþele termice, vopsitorii.

Biroul tehnic îndrumã ºi dã soluþii tehnice pentruexecutarea lucrãrilor de reparaþii cu grad ridicat de

tehnicitate ºi urmãreºte ca unitãþilemilitare sã foloseascã mijloacele de ca-re dispun (utilaje, materiale, reparaþiiîn atelierele proprii) pentru întreþinereaîn bune condiþii a cazãrmilor. De ase-menea, verificã ºi promoveazã lucrãride investiþii ºi reparaþii capitale, coor-doneazã urmãrirea comportãrii în timpa construcþiilor, stabilesc mãsuri teh-nice pentru pavilioanele care prezintãrisc seismic în exploatare. Din cadrulbiroului tehnic, fac parte ºi s-au evi-denþiat oameni capabili pe care am vreasã-i amintim: m.m. Ovidiu Petra,plt.maj. Florentin Duminicã, sing. Con-stantin Mihai, teh. Mircea Stãncioiu.

BBiirroouull ppllaanniiffiiccaarree este condus deplutonierul-major Nicolae Sandu, careîndrumã ºi coordoneazã activitatea deachiziþionare bunuri materiale de resor-tul construcþii-cazare, recepþia acestoraºi distribuþia la unitãþile militare dinadministrare. Acest birou þine o eviden-þã statisticã cu distribuþiile de mate-riale, având un control riguros asupramiºcãrilor de materiale. Îndrumã ºicontroleazã operaþiunea de inventariere

a materialelor de construcþii-cazare, verificã tehnic ºiavizeazã documentele de scoatere din funcþiune aactivelor fixe ori de clasare a obiectelor de inventar,participã la casarea bunurilor materiale, asigurã asis-tenþa tehnicã de specialitate solicitatã de gestionari înlegãturã cu primirea–recepþia, depozitarea, întreþinereabunurilor materiale, emite ordine de distribuþie bunurimateriale, completeazã acte de primire, note de recep-þie constatãri-diferenþe, bonuri de transfer-restituiridin gestiunea proprie. În cadrul biroului lucreazãplt.maj. Gabriel Mãtanie, sg.maj Marinel Vãlugã, teh.Pavel Aldoescu, th. Valentina Lungu, merceolog Con-stantin Drãgoi, merceolog Stela Adam Stela, ºef depo-zit Sofia Petcu.

Sublocotenentul AnaMaria Dobre este ºefulbbiirroouulluuii eenneerrggeettiicc.. Aici seanalizeazã propunerile deplan ale unitãþilor militarepentru consumul de com-bustibil lichid, solid, ener-gie electricã, apã, verificãcorectitudinea fundamen-tãrii necesarului pe bazãde norme de consum anu-ale (proces-verbal de alo-care la drepturi) ºi moni-torizeazã aceastã activita-te. Aici se stabilesc soluþiitehnice de ansamblu ºi seurmãreºte ºi controleazãaplicarea acestora la situ-aþia concretã din unitãþilemilitare pentru realizareaprogramelor de contoriza-re ºi sectorizare a instala-þiilor electrice ºi termice.Se stabilesc mãsuri con-crete pentru utilizarearaþionalã a energiei elec-trice ºi combustibililor,pentru limitarea pierderi-lor tehnologice ºi elimina-rea celor netehnologice,pentru înlãturarea risipeisub orice formã. Se organizeazã activitatea de reparaþiicurente, pentru exploatarea în condiþii de siguranþã ºicu eficienþã maximã a instalaþiilor energetice ale cazãr-milor din zona de responsabilitate. Se controleazã ºi severificã modul de exploatare a instalaþiilor energeticedin cazãrmi, parametrii realizaþi de cãtre acestea, efi-cienþa utilajelor aflate în funcþiune, se fac propuneripentru scoaterea din funcþiune a celor neeficiente, pen-tru introducerea în planurile de investiþii a lucrãrilor decompletare, modernizare sau îmbunãtãþire a perfor-manþelor tehnice. De aici se înainteazã eºaloanelorcompetente propuneri pentru dotarea unitãþilor cu apa-

rate de mãsurã, control ºi verificare, necesare exploatã-rii instalaþiilor complexe ºi cu grad ridicat de pericu-lozitate.

Biroul se pregãteºte sã devinã autorizat ca formatoriîn vederea autorizãrii ºi pregãtirii fochiºtilor din uni-tãþile militare aflate în administrare. De asemenea, bi-roul coordoneazã activitatea de verificare a valorii re-zistenþei de dispersie a prizelor de pãmânt, legãturile ºicontinuitatea conductoarelor, existenþa ºi fixarea su-porþilor de susþinere, legãturile tuturor pãrþilor metaliceale clãdirii la conductoarele de captare, starea tehnicã astâlpilor ºi tijelor de captare, menþinerea zonelor de si-guranþã, în vederea protejãrii consumatorilor ºi a insta-laþiilor împotriva descãrcãrilor electrice. Biroul energe-tic s-a preocupat de îndrumarea ºi controlul pe linie deapãrare împotriva incendiilor în vederea aplicãrii ºirespectãrii prevederilor legale, mãsurile privind preve-nirea incendiilor ºi a modului de acþiune în caz de in-cendiu, la unitãþile militare aflate în administrare. S-auevidenþiat în cadrul biroului energetic: ing. MarianaIancu, sing. Maria Stanciu, teh. Dorina Beclea.

CCoommppaarrttiimmeennttuull ppaarriimmoonniiuu este condus de ing.Carmen Pantilimonescu, ce îndrumã ºi coordoneazãactivitatea de patrimoniu a unitãþilor militare aflate înadministrare, ºi anume: verificã ºi avizeazã documen-taþia pentru închirierea unor spaþii disponibile în uni-tãþile militare, scoaterea din funcþiune a activelor fixe -construcþii, reþele ºi obþinerea autorizaþiei de desfiin-þare, verificã ºi avizeazã fiºele modificatoare cu modi-ficãrile constructive, propunerile de schimbare de des-tinaþie a construcþiilor, coordoneazã actualizareadosarele tehnice ale cazãrmilor. Tot în fiºa postului aacestui birou se aflã ºi desfãºurarea unor activitãþi deverificare a pãstrãrii integritãþii patrimoniului adminis-trat, participarea în comisii de predare-primire a con-strucþiilor ºi terenurilor. Biroul analizeazã ºi face pro-puneri privind asigurarea sau îmbunãtãþirea condiþiilorde cazare ºi a gradului de ocupare a spaþiilor în ca-zãrmi, participã la activitatea de demolare a construc-þiilor, þine evidenþa intabulãrilor cazãrmilor, coordo-neazã activitatea de inventariere a construcþiilor, reþe-lelor ºi terenurilor. Acest compartiment are, de aseme-nea, oameni care nu trebuie uitaþi: cpt.ing. GabrielNicolaiciuc, teh. Mariele Târcolea.

Maistrul Constantin Avarvarei conduce aatteelliieerruullrreeppaarraaþþiiii, în cadrul cãruia se desfãºoarã activitãþi dereparaþii ºi confecþionare mobilier, tapiþerie, confecþiimetalice, tinichigerie, rebobinãri motoare, lãcãtuºerie,sudurã, de diferite tipuri, în timp util ºi de bunã calita-te, onorând comenzile unitãþilor militare din adminis-trare. S-au evidenþiat în cadrul atelierului urmãtoriimuncitori calificaþi: Ion ªtefan, Niculae Popovici, BicãDumitru, Vasile Hristache, Petre Neacºu, Iulian Ale-xandru, Gheorghe Valache, Adriana Valache, Sabina

Negru, Romicã Gheor-ghiþoaia, RomulusGheorghiþoaia, IonelBaºta, Ion Oancea.

Oamenii atelieruluidin Centrul 21, puþinidar inimoºi, au execu-tat lucrãri de: reparaþiihidroizolaþii terase, re-paraþii canale termice,confecþionat ºi montatuºi ºi ferestre, reparaþiila instalaþia sanitarã,termicã, canalizare, e-lectricã, reparaþii cen-trale termice, reparaþiiutilaje, zugrãveli ºivopsitorii, montat ta-vane false, lambriuri,parchet melaminat,compartimentãri uºoa-re, reparaþii jgheburi ºiburlane, paratoniere,stâlpi metalici de ilu-minat. Cu aceºti mun-citori, s-a intervenit însituaþii ce nu au supor-tat amãnare, executândlucrãri de intervenþieîn unitãþile militare dinadministrare, în acestfel contribuind la func-

þionarea în condiþii optime a construcþiilor, instalaþiilorsau centralelor termice.

Centrul 21 Bucureºti, în actuala structurã organiza-toricã, cu un nivel minim de încadrare pe linie tehnicã,este în mãsurã sã-ºi îndeplineascã foarte bine misiunilespecifice.

Ziua constructorilor militari se aniverseazã înfiecare an pe 18 iunie. Cu aceastã ocazie, le urãm sãaibã parte de sãnãtate, putere de muncã ºi idei inge-nioase! La mulþi ani, constructorilor militari!

Locotenent-colonel ing. Fãnel-Eduard IORGA

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 11 (314) din 16 iunie 2011

Î n perioada august 2006 – ianuarie 2007,Batalionul 2 Infanterie ,,Cãlugãreni” a par-

ticipat la misiunea ISAF III în teatrul de operaþiiAfganistan, aflându-se sub controlul operaþional alComandamentului Regional SUD. Batalionul 2Infanterie ,,Cãlugãreni” a acþionat în provinciaZabul, cu un batalion de manevrã, ºi în regiuneaKandahar, cu un detaºament de infanterie, fiind,totodatã, ºi prima unitate româneascã care avut înresponsabilitate provincia afganã Zabul.

Complexitãtea destul de mare a misiunii a fostcea care a stat la baza deciziei în urma cãreia Deta-ºamentul de Infanterie din Kandahar a fost redislocatîn regiunea Zabul pentru sprijinirea acþiunilor Bata-lionului de Manevrã. Datoritã profesionalismului ºidãruirii de care au dat dovadã, militarii Batalionului2 Infanterie ,,Cãlugãreni” au primit Medalia NATO,,Non – Article 5” din partea comandantului Coman-damentului Regional SUD, brevetul acestei medaliifiind semnat personal de cãtre secretarul general alNATO, domnul Jaap de Hoop Scheffer.

Începând cu data de 5 iunie 2011, la ceremoniacare a avut loc cu ocazia transferului de autoritate,comandantul Batalionului 2 Infanterie ,,Cãlugã-reni”, locotenent-colonelul Iulian Berdilã a preluataria de responsabilitate ºi misiunea de la comandan-tul Batalionului 20 Infanterie „Scorpionii Negri”,locotenent-colonel Claudiu Sava.

La acest eveniment, a participat colonelul WoodTood, comandant al Combined Team Zabul, colone-lul Marius Harabagiu, comandant al contingentuluiromânesc, vice-guvernatorul provinciei Zabul,Mahommad Jan Rasoolyar, colonelul Abdul Malik

Wahidi, ºef al poliþiei provinciale Zabul, ºeful de statmajor al Brigãzii 2 ANA, ºeful echipei de legãturãcu R.C. SOUTH, colonel Vasile Soare, ºi comandan-tul Elementului Naþional de Sprijin, colonel VeronelVarvurã, care a fost ºi preºedintele comisiei de ro-tire.

Ceremonia a debutat cu intonarea imnurilor de

stat ale Afganistanului, SUA ºiRomâniei, dupã care a avut locfestivitatea de predare - primi-re a ariei de responsabilitate.Drapelele de Luptã ale celordouã unitãþi au ieºit în faþa for-maþiei ºi comandantul Bata-lionul 2 Infanterie ,,Cãlugã-reni”, locotenent-colonel Iuli-an Berdilã a sãrutat drapelul.Dupã raportul dat comandantu-lui Combined Team Zabul, s-adesfãºurat slujba religioasã,unde au fost binecuvântaþi mi-litarii care încep misiunea.Ceremonia sa încheiat cu în-mânarea certificatelor de apre-ciere.

La sfârºitul ceremoniei, amstat de vorbã cu domnul locote-nent-colonel Iulian Berdilã,comandant al Batalionului 2Infanterie ,,Cãlugãreni”, carea declarat urmãtoarele: „Bata-lionul 2 Infanterie ,,Cãlugãreni” a preluat misiuneade la colegii din Batalionului 20 Infanterie „Scorpi-onii Negri” ºi, cu aceastã ocazie, le aduc mulþumiripentru tot ce au reuºit sã facã în cele ºase luni demisiune.

Dupã o perioadã de pregãtire în þarã, pe timpulcãreia am executat o largã varietate de misiuni, amajuns la momentul preluãrii ariei de responsabili-tate.

Pentru perioada imediat urmãtoare, mai impor-

tante sunt anumite sarcini: preluarea misiunilor ºiresponsabilitãþilor de cãtre fiecare militar ºi valori-ficarea experienþei colegilor noºtri de la Batalionu-lui 20 Infanterie „Scorpionii Negri”, pentru cã, de lao unitate la cealaltã, este foarte important sã asi-gurãm transferul succesului. Am învãþat foartemulte de la colegii pe care îi înlocuim ºi o sã dez-

voltãm proiectele începute decãtre aceºtia.

Prezenþa la ceremonie atuturor oficialitãþilor localeºi militare demonstreazã cãechipa care planificã, coor-doneazã ºi executã misiuni înprovincial Zabul este o echi-pã multinaþionalã care îºidedicã munca în special po-pulaþiei din Afganistan.

În încheiere, doresc sãadresez rugãmintea famili-ilor militarilor din teatrul deoperaþii Afganistan sã fiealãturi de ei, sã manifesteînþelegere ºi sã accepte cãtimp de ºase luni militarii vorfi departe de cei dragi, dar cugândul cã, la sfârºitul misiu-nii, se vor bucura de reîntâl-

nire ºi se vor mândri cu privilegiul de a trãi alãturide eroii României.”

Ulterior, am vorbit ºi cu comandantul Batalionu-lui 20 Infanterie „Scorpionii Negri”, locotenent-co-lonel Claudiu Sava, care la rândul dumnealui a sub-liniat câteva aspecte importante ale misiunii abiaîncheiate: „Vã pot spune cu mâna pe inimã cã estecel mai înãlþãtor moment din viaþa unui ofiþer, dinviaþa unui comandant, sã mã aflu alãturi de militariibatalionului, ce trãiesc o mândrie care cu greu poa-te fi exprimatã în cuvinte.

Misiunea primitã a fost realizatã pe deplin, amreuºit sã ne îndeplinim toate sarcinile trasate deautoritãþile militare din þarã ºi de comandanþii dinteatrul de operaþii. Militarii Batalionului 20 Infan-terie „Scorpionii Negri” ºi-au îndeplinit cu devota-ment, cu onoare ºi cu demnitate toate misiunileîncredinþate, iar bucuria unui comandant în faþaunor astfel de subordonaþi nu poate fi redatã încuvinte suficient de mãreþe pentru a exprima acestesentimente.

Ne întoarcem acasã printre cei dragi, ne întoar-cem la copiii noºtri, la soþiile noastre, la pãrinþiinoºtri ºi putem sã le spunem cã ne-am îndeplinitdatoria, cã ne-am îndeplinit misiunea; putem sã lespunem cã am acumulat o experienþã unicã, o expe-rienþã pe care puþini o pot înþelege, dar pe care mili-tarii unei unitãþi luptãtoare, care ºi-au îndeplinitmisiunea în teatrul de operaþii Afganistan, au dato-ria sã o transmitã, atât celor dragi, cât ºi camarazi-lor din þarã, deoarece aceºti oameni constituie elitasocietãþii româneºti ºi au dreptul sã afirme cã aureprezentat România la mii de kilometri depãrtare,printre zeci de naþiuni implicate în soluþionareaproblemelor din Afganistan.”

Maior Sorin CONSTANTINESCUFoto: Sergent-major Dan VEREª

Pãmânt a fgan , m i s i une NATO º i sp i r i t românesc

D rruummuull ddee lluuppttãã aallRReeggiimmeennttuulluuii 99

RRooººiioorrii ccoonnssttiittuuiiee oo ppaaggiinnããgglloorriiooaassãã ddiinn ccaarrtteeaa ttrraaddiiþþii-iilloorr ccaavvaalleerriieeii rroommâânnee aa ccãã-rreeii îînnaaiinnttaarree ddee llaa BBeerrddiiaannsskkllaa NNoovvoorroossssiijjsskk aa ffoosstt ccaarraacc-tteerriizzaattãã ddee uunn ccoorreessppoonnddeennttddee rrããzzbbooii ggeerrmmaann ccaa uunn „„ffee-nnoommeenn uunniicc ccaarree aa aadduuss ccãã-llããrreeþþiilloorr rroommâânnii oo gglloorriieenneeppiieerriittooaarree ccee ppooaattee ffii ppuu-ssãã,, ppee bbuunnãã ddrreeppttaattee,, aallããttuurriiddee mmaarriillee mmaarrººuurrii aallee ccaavvaa-lleerriieeii lluuii CCaarrooll aall XXIIII-lleeaa aallSSuueeddiieeii””..

Am intrat în dispozitivulRegimentului 5 Cãlãraºi,preluându-i din mers poziþii-le pentru a ataca linia ruºilor– paralelã cu cota 202, cuce-ritã de sublocotenentul Pan-tazi cu ostaºii sãi. Am înaintat înspre Guban-Timrukunde. Misiunea principalã a revenit locotenen-tului Sebastian Nicolae, care prin tactica ºi curajul sãua condus în aºa fel atacul, reuºind sã spargã rezistenþasovieticilor spre Timriuk în apropierea fluviuluiKuban, cu puþine pierderi în oameni ºi armament.Sovieticii, intraþi în panicã, s-au retras în grabã pesteKuban.

Noi i-am urmãrit pânã la trecerea fluviului sub foculsporadic al artileriei. Aici au intervenit unitãþile degeniu ºi pontonieri germane, care în mare grabã aureuºit sã monteze pontoanele peste fluviu, asigurând cutehnica lor condiþii de traversare pentru întreagaDivizie. Totul s-a realizat cu minimum de pierderi, subloviturile executate de artileria sovieticã de pe celãlaltmal, noi fiind sprijiniþi de puternicul foc al artilerieiromâne ºi germane. Deoarece am reuºit sã trecem flu-viul cu puþine pierderi, ruºii s-au retras în vitezã spreºoseaua Novorossijsk-Crimskaia. Din când în când,trãgeau cu artileria, ceea ce demonstra cã se retrãgeaucãtre un nou punct de rezistenþã.

Ordinul de la marele comandament româno-germanera sã îi urmãrim pe sovietici pe direcþia Novorossijsk-Crimskaia-Krasnodar, de-a lungul ºoselei. Deºi istoviþide urmãrirea obositoare, am mers totuºi pe ºosea vreotrei kilometri, când în faþa noastrã a apãrut un mic grupde oameni între care se afla un bãtrân de aproape 80 deani – moº Gheorghe -, care avea în mâini o pâine ºi tra-diþionala sare, însemnele ospitalitãþii ºi bucuriei, urân-du-ne: „Bine aþi venit la noi!”. Erau locuitori din comu-na Moldovanskaia – moldoveni colonizaþi aici, la poa-lele Caucazului, din 1812 – care se ocupau cu cultiva-rea viþei de vie. Dupã informãrile de rigoare despresituaþia trupelor sovietice din zonã ºi dupã ce ne-amasigurat tactic, avându-se în vedere starea de epuizarea regimentelor, s-au primit dispoziþii de la comanda-mentul diviziei noastre sã ne cantonãm 48 de ore în

Moldovanskaia pentru refacere. Conform ordinului,dupã douã zile de refacere a forþelor ºi a moralului,ne-am încolonat la ora 5.00 dimineaþa pe ºoseauaCrimskaia – Krasnodar. Am înaintat prin Crimskaia ºi,dupã ce regimentul a traversat râul Abin, acesta a pri-mit ordin sã rãmânã în Abinskaia cu postul de co-mandã, iar escadroanele au ocupat poziþii la poaleleMunþilor Caucaz. S-a stat pe aceste poziþii circa o sãp-tãmânã, dupã care am predat poziþia detaºamentului„Korne”. Am primit noi dispoziþii privind ordinea debãtaie ºi am pornit în dispozitiv de luptã spre comunaSeverskaia, care se afla pe acelaºi aliniament cu ºosea-ua Crimskaia – Krasnodar, fãcându-se joncþiunea cuDivizia 4 vânãtori de munte, comandatã de generalulgerman Kress.

Eram la începutul lunii septembrie 1942, începusesã se îngãlbeneascã frunza de vie, era liniºte pe poziþie,moment de reculegere de ambele pãrþi. Sovieticii, dincând în când, ne mai trimiteau câte un proiectil debrand, urmat de o salvã de katiuºe, care ne þineau treji.Fumând câte o þigarã cu agentul meu, la marginea satu-lui, lângã un butuc de viþã, caporalul Condrachiu mãatenþioneazã cã se aud niºte paºi în urma noastrã. El seridicã în picioare ºi-mi spune zâmbind cã vin bucãtariicu marmida, aducându-ne o ciorbã caldã. În timp cemâncam, soseºte un agent de la postul de comandã alregimentului care ne spune sã fim atenþi, cãci într-o orãsau douã vom pãrãsi poziþia din ordinul colonelului N.Dafinescu ºi cã nemþii vor ocupa aceastã zonã a fron-tului. Vânãtorii germani au sosit la timpul fixat pentrua prelua poziþia. Pentru prima datã regretam cã pãrã-seam o poziþie de luptã defensivã mai puþin primejdi-oasã. Am predat sectorul în liniºte ºi cu mirarea cã ruºiiau fost mai liniºtiþi. Vânãtorii germani din Divizia 4munte a generalului Kress, spre norocul lor, au gãsitpoziþia preluatã de la noi pregãtitã tactic, cu amplasa-mente ºi ºanþuri de comunicaþie fãcute de noi; era opoziþie muncitã ºi regretatã de noi. Dupã ce am schim-

bat poziþiile cu nemþii, am primit ordinul de a înaintacu dispozitivul nostru pe ºoseaua care ducea laKrasnodar ºi am ocupat, în dreptul comunei Abinskaia,o poziþie la poalele munþilor, zonã plinã cu vii din celemai bune soiuri. Aici am gãsit artileria cehoslovacã,care ne-a susþinut cu foc pânã a sosit artileria noastrãdin Regimentul 3 „Franþa” de la Brãila. În aceastã zo-nã de luptã au rãmas pe loc escadronul de comandã alcãpitanului Florea Alexandrescu (Gaga) ºi plutonul debranduri din escadronul de armament greu, comandatde curajosul locotenent Sebastian Nicolae (Culiþã), carese remarcase în luptele de la Canalul Curca ºi de laKuban – Timriuk, la trecerea periculoasã peste fluviu.Restul Regimentului 9 Roºiori a fost deplasat pe ace-laºi aliniament, pe stânga, pe ºoseaua spre Krasnodar,paralel cu restul escadroanelor din munþi.

La 18 decembrie 1942, ne aflam în continuare curegimentele 9 ºi 10 cãlãraºi pe acelaºi aliniament cucentrul la colhozul Tabacinscki de pe ºoseaua spreKrasnodar. Întreaga nostrã poziþie ocupa câþivakilometri pãtraþi la poalele Munþilor Caucaz.

La colhozul Tabacinski, unde era instalat postul decomandã al colonelului N. Dafinescu, se aflau în jur de3-4 camere anexe mai mici, în care se gãseau, provizo-riu, postul de prim ajutor pentru rãniþi, bucãtãriile pen-tru escadroanele de pe poziþii ºi administraþia regimen-tului.

La un puternic atac al sovieticilor cu artilerie, katiu-ºe ºi branduri ne-au fost distruse firele telefonice ºi ampierdut legãtura cu escadroanele, cu plutoanele dinstânga ºi din dreapta noastrã pe întreaga linie ºi cucomanda regimentului. Întrucât escadronul nostru eracel mai apropiat de comanda regimentului, printr-unagent am primit de la colonelul N. Dafinescu ordinulca, pânã la venirea transmisioniºtilor pentru resta-bilirea legãturilor telefonice pe întreaga linie, cãpitanulEugen Marinescu, comandantul escadronului, sã se de-plaseze urgent ºi sã ordone escadroanelor sã ia mãsurisevere de atenþie ºi apãrare pentru cã sovieticii urmausã declanºeze atacuri în acea noapte.

(...) Nici nu fãcusem 10 metri, când a început sã setragã de parcã se rãsturnau munþii. M-am aruncat atun-ci într-o groapã fãcutã ºi am stat aºa vreo 15 minute ºi,când s-a mai rãrit tragerea, am mãrit compasul ºi, cât aizice peºte, am ajuns la escadronul cãpitanului Alexan-drescu. Acesta era rãnit la umãr ca urmare a tragerilorde artilerie care se opriserã în urmã cu câteva minute.Ajuns la cãpitan, salut ºi încep sã-i raportez ordinul co-mandantului. Dânsul se uitã la mine ºi începe sã vor-beascã nervos: „Sã vie el acum aici, în locul meu!”.Într-adevãr, l-am gãsit pe cãpitan la marginea ºanþului,dezbrãcat de cãmaºã ºi un sergent îi rupea bucãþi din eaºi cãuta sã-l panseze, cãci avea mari pierderi de sângedin umãr. El s-a uitat din nou la mine ºi, cu o privireblândã, îmi spune: „Littau, te rog sã nu fii supãrat pemine. Vezi ºi tu în ce hal sunt. Fugi repede ºi raportea-zã cã sunt rãnit, pierd mult sânge, iar colonelul Dafi-nescu sã trimitã urgent un locþiitor la comanda esca-dronului meu ºi brancardierii”.

Din volumul „„DDee llaa SSttaalliinnggrraadd llaa bbããttããlliiaaMMoollddoovveeii”” – „„VVeetteerraanniiii ppee ddrruummuull oonnooaarreeii ººii jjeerrttffeeii((11994411-11994455))””

Pãca te le sãvâ r º i t e cu gându l

Î n multe locuri ale Sfintei ºi dumnezeieºtiiScripturi, aflãm cã Dumnezeu cel Atoateºtiu-

tor ºtie gândurile oamenilor ºi vede mai înainte toatecele ce vom face ºi vom gândi noi. Acest lucru îl arãtaºi psalmistul care zice: „Cele nelucrate ale mele le-aucunoscut ochii Tãi”. Prin proorocul Ieremia,Dumnezeu arãta acelaºi lucru, zicând: „Eu sunt cel cecerc inimile ºi ispitesc rãrunchii ca sã dau fiecãruiadupã cãile lui ºi dupã roadele isprãvilor lui”.Proorocul David zice la fel: „Acela ce cerci inimile ºirãrunchii, Dumnezeule”.

Aºadar, fraþii mei, nu trebuie sã ne mirãm cãDumnezeu ºtie gândurile noastre, ci mai ales, sã netemem de Dumnezeu, fiindcã El nu numai cã ºtie gân-durile noastre, ci ºi pedepseºte pãcatele ce nu le vommãrturisi la duhovnic ºi nu ne vom pocãi de ele, pãzin-du-ne mintea de gândurile rele.

Legea darului, Sfânta Evanghelie, scoate pãcatuldin rãdãcinã, adicã din gândire, cãci dupã învãþãturaSfinþilor Pãrinþi, gândurile sunt rãdãcinile faptelor.Sfinþii ºi dumnezeieºtii Pãrinþi, având în vedere cãDumnezeu pedepseºte pãcatele cu gândul, pururi îºipãzeau mintea ºi inima de gândurile pãtimaºe ºi rele,aducându-ºi aminte cã: „Cuvântul lui Dumnezeu esteviu ºi lucrãtor ºi mai ascuþit decât orice sabie cu douãtãiºuri ºi pãtrunde pânã la despãrþirea sufletului ºiduhului, între încheieturi ºi mãduvã, ºi destoinic estesã judece simþirile ºi cugetãrile inimii”.

Mântuitorul nostru Iisus Hristos ne spune de undese nasc gândurile rele în mintea noastrã: „Cele ce iesdin gurã pornesc din inimã ºi acelea spurcã pe om”.Sfântul Casian Romanul spune cã opt sunt gândurilerãutãþii: lãcomia pântecului, desfrânarea ºi pofta dedesfrânare, iubirea de arginþi, mânia, întristarea, trân-dãvia, slava deºartã, mândria. Atât monahii, cât ºi creº-tinii de rând pot scãpa de gândurile rele prin douã faptebune, ºi anume: prin paza minþii, numitã ºi trezia aten-þiei prin sfânta rugãciune, ºi mai ales prin rugãciuneainimii.

Singurul chip duhovnicesc de-a alunga de la noigândurile rele ºi toate cursele vrãjmaºului diavol estede a repeta neîncetat, în toatã vremea ºi în tot locul,rugãciunea lui Iisus: „Doamne Iisuse Hristoase, milu-ieºte-mã pe mine, pãcãtosul!”. Acest lucru îl ade-vereºte ºi Sfântul Pimen cel Mare care zice: „Omul casã se mântuiascã nu are nevoie decât de minte treazãºi de rugãciune”.

Am vorbit astãzi despre pãcatele pe care le facemcu gândul în toatã ziua, în tot ceasul ºi în orice clipã, casã ne dãm seama cã ºi pentru aceste pãcate vom da rãs-puns la judecatã. Apoi, sã ºtiþi cã mulþi dintre creºtinise pãzesc de pãcatele mari de moarte, dar se osândescpentru mulþimea pãcatelor cu gândul, care îi robescpânã la moarte ºi ei nu le iau în seamã.

Sã stãm bine ºi sã luãm aminte de pãcatele nostrefãcute cu gândul ºi sã nu ni se parã cã ele ar fi un rãumic. Dupã învãþãtura Sfinþilor Pãrinþi, rãul cel mic nu

este mic, dacã aduce pagubã mare. Oare diavolul nu acãzut din cer prin pãcatul mândriei cu gândul, împreu-nã cu toatã mulþimea îngerilor de un gând cu el? Iatã cezice dumnezeiasca Scripturã în aceastã privinþã: „Tu aizis în cugetul tãu: În cer mã voi ridica ºi deasupra ste-lelor Dumnezeului celui puternic voi aºeza scaunulmeu. ªedea-voi pe muntele cel Înalt, peste munþii ceiînalþi, care sunt spre miazãnoapte. Sui-mã-voi deasu-pra norilor ºi asemenea celui preaînalt voi fi”. Iatã ºipedeapsa lui Dumnezeu asupra lui Lucifer, pentrucugetul sãu plin de mândrie: „ªi, acum, tu te vei pogorîîn iad, în cele mai de jos ale adâncului!”.

Vedeþi cât de mari sunt urmãrile pãcatelor cu gân-dul? Câþi dintre creºtini, robiþi de cugetele rele ºi pãti-maºe, nu cad în cele mai grele pãcate din care nu maipot fi izbãviþi? Câþi nu poartã în inima ºi mintea lorgândul de a se rãzbuna pe semenii lor, de a fura ceva,de a sãvârºi nelegiuiri sau chiar de a-ºi pune capãtvieþii? ªi dacã cel stãpânit de asemenea cugete relenu-ºi mãrturiseºte gândurile, dacã nu se roagã stãruitorºi nu urmeazã sfatul duhovnicului sãu, ajunge sã sãvâr-ºeascã cu fapta cele ce le cugetã în mintea sa, spre veº-nica lui pierzare.

Sã-L rugãm pe Preamilostivul Dumnezeu sã neizbãveascã de toate gândurile pierzãtoare de suflet ºi sãne lumineze mintea, inima ºi voinþa, sã cugetãm numaila cele bune ºi sã facem cele bune, pentru a ne izbãvide pãcate ºi de a trãi în veci cu Hristos! Amin!

Colonel (r.) ªtefan MITINCU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 11 (314) din 16 iunie 2011Pagina 6

R e g i m e n t u l 9 R o º i o r i î n K u b a n

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

LECÞIA DE ISTORIE

☺ABUZ = fãrã buzeACTRIÞÃ = matriþã pentru fabri-

carea acelorAMÂNAT = fãrã mâiniAMPULÃ = amintiri din tinereþeAPOI = apã mareAPOPLEXIE = stare de discon-

fort creatã de apa provenitã de la ve-cin, neconvenþional, prin tavan

AÞÂÞAT = fãrã sâniBIRMANIA = predispoziþie ma-

ladivã a unui ministru de finanþe de apune noi taxe ºi impozite

BIROCRAÞIE = democraþie ori-ginalã, bazatã pe încasarea cât maimultor biruri, cam ca la noi

BIZAR = zar dubluBOSUMFLAT = ºef supraponde-

ral

CELULOZÃ = boalã cãpãtatã înînchisoare

CHILOT = moldovean ce chilo-teazã un avion

COLONEL = intestinul subþireCOMBINEZON = lenjerie uºoa-

rã, transparentã, purtatã de lucrãtoriide pe combine

GHINIOANE = varianta moldo-veneascã pentru ardelenescul „Bine,Ioane!”

ÎMPRêTIERE = rezultatulprocesului prin care beþivii se facpraºtie

ÎNCHINARE = transport cãtreChina

ÎNFOCARE = transformare înfocã

ÎNVINUIRE = procesul defermentare a mustului

ÎNVIORAT = prevãzut cu vioarã

LEªINÃ = pe unde circulã „letren”

MÃCEL = mac micMERITORIU = teritoriul ocupat

de livada de meriMICROSCOP = scop mãruntMOPS = câine care a fãcut ceva

box la viaþa luiNASOL = amintiri despre viitorNASTURE = plasture pentru nasPAPANAª = naºul PapeiPAPARUDE = rudele PapeiPIRELLI = firmã care a dat fali-

ment când or venit moldovenii cu„firma pi buni”

PIRON = locul unde opreºtetrenul în gara din Iaºi

MOLIERE = cutiuþe în care sepãstreazã naftalina

MONOLOG = olog de un piciorBIOLOG = olog de ambele

picioareSEXOLOG = olog de ...

Auto tu r i smu l ca re poa te sã meargã pe n i s ip

O tânãrã inventatoare a venit cu un design revoluþio-nar pentru o maºinã care poate fi condusã pe drumuri,nisip, gheaþã ºi chiar pe apã. Autovehicul, care poate a-

tinge o vitezã de 100 dekm pe orã, funcþioneazã cuo pernã de aer ºi se poatedeplasa fãrã probleme pesuprafeþe diferite.

Designerul ZhangYuhan, o tânãrã în vârstãde 21 de ani, a creat uimi-toarea maºinã, numitãVolkswagen Aqua, pentruun concurs sponsorizat deproducãtorul auto german.

Vehiculul are o formã elegantã de maºinã sport,cuprinde patru turbine de mare putere ºi perne de aerpentru a se ridica de la sol. Un parbriz se întinde deasu-pra scaunelor pentru ca pasagerii sã aibã o vedere pa-noramicã drumului. Intrarea ºi ieºirea din autoturism seface prin partea din spate a maºinii.

Funcþionarea maºinii se bazeazã pe o tehnologiecare este disponibilã în prezent, Volkswagen Aquafolosind combustibil pe bazã de hidrogen pentrumotoare, fãrã a avea emisii de carbon.

Un motor umflã perna de aer care ridicã vehicululdeasupra solului, iar cele douã turbine laterale contro-leazã direcþia maºinii. „Nu existã o formã de transportmai bunã decât vehiculul pe pernã de aer, deoarecepoate circula la fel de bine pe orice suprafaþã, pãmânt,gheaþã, apã”. Zhang Yuhan, care a absolvit designulindustrial în China, a adãugat: „Sper ca VolkswagenAqua sã devinã o supermaºinã accesibilã, la dispoziþiapublicului larg”.

Oamen i i dev in ma i s cunz i , i a r c re ie ru l se face m ic

Oamenii au pierdut din înãlþime ºi din mãrimeacreierului în decursul evoluþiei, iar oamenii de ºtiinþãcred cã agricultura ar putea fi responsabilã pentru aces-te descreºteri. Omul zilelor noastre este cu 10% maiscund decât strãmoºii sãi,iar creierul uman a scãzutîn aceeaºi proporþie.

Descreºterea, spun oa-menii de ºtiinþã, a începutacum 10.000 de ani, mo-mentul în care agriculturaa devenit una dintre acti-vitãþile de bazã ale strã-moºilor noºtri.

Scãderea în înãlþime eun fenomen caracteristicperioadelor de malnutriþiesau foamete, spune Amanda Mummert, antropolog alUniversitãþii Emroy din Atlanta, explicând acest feno-men prin dispariþia unor micro-nutrienþi, odatã cuschimbarea dietei, în urmã cu 10.000 de ani.

Specia umanã este rezistentã la extincþie

Un antropolog britanic a emis o teorie extrem de sur-prinzãtoare potrivit cãreia specia umanã ar fi indes-tructibilã, în sensul cã ar ar putea fi rezistentã laextincþie. Darren Curnoe, lector la Universitatea NewSowth Wales, a publicat un articol în care îþi explicãuimitoarea teorie, conform cãreia, comparând cicluriledispariþiei fiinþelor umane cu cele ale dispariþiei anima-lelor, ar reieºi faptul cã extinderea agriculturii pe scarãlargã în urmã cu 8.000 de ani a influenþat în mod funda-mental evoluþia speciei umane.

Astfel, explozia demograficã ºi întregul sistem alcivilizaþiei umane, comparate cu ciclurile istorice aledispariþiei altor specii, ar indica faptul cã evoluþiaspeciei umane se aflã în afara riscului extincþiei.

„Agricultura a dat speciei noastre asigurarea cãbiologicul nu este întotdeauna inevitabil. Diferenþelesunt atât de mari, încât acum am putea fi, cu sau fãrão schimbare a climei, indestructibili”, a spus cercetã-torul. Articolul lui Curnoe a apãrut dupã ce BuletinulOamenilor de ºtiinþã din Domeniul Cercetãrii Atomice(BAS) a dat înapoi cu un minut ora virtualã a sfârºitu-lui lumii, la ºase minute, datoritã progreselor obþinute întoatã lumea în douã domenii-cheie: arme nucleare ºischimbãri climatice. Ora virtualã a sfârºitului lumii esteun indice al potenþialului risc al extincþiei umanitãþii,calculat în funcþie de riscul virtual cu care specia umanãse confruntã.

Ceasul este folosit drept o numãrãtoare inversã aunei apocalipse teoretice, care ar însemna sfârºituluirasei umane, „ora exactã” fiind stabilitã în funcþie deameninþãrile cu care se confruntã civilizaþia.

Cel mai „departe” de sfârºitul lumii a fost în anul1991, când, în urma tratatelor de neproliferare a armelornucleare dintre SUA ºi URSS, civilizaþia s-a aflat la 17minute de apocalipsã. (F.C.)

MOZAICCurierul ARMATEINr. 11 (314) din 16 iunie 2011

Pagina 7

Bitcoin - moneda hakerilor ºi a infractorilor

de pe internetFolositã la început de hackeri

pentru a face schimb de servicii,bitcoin-ul sau moneda bit devineun instrumentpopular de platãpe internet. Fap-tul cã tranzacþi-ile efectuate înbitcoin sunt im-posibil de urmã-rit este însã unparavan pentru oadevãratã indus-trie ilegalã.

Bitcoin este omonedã digitalã creatã în 2009 deSatoshi Nakamoto. Iniþial, monedaa fost folositã de hackeri pentru aface schimb de servicii, însã im-portanþa sa a crescut în timp, fiindun mijloc important pentru desfã-ºurarea a diferite tranzacþii ilegaleonline.

Doi senatori americani auînºtiinþat Agenþia de Luptã împo-triva Drogurilor (Drugs Enforce-ment Agency) de un site ilegalnumit Silk Road. Acesta funcþionaca un eBay ilegal, unde utilizatoriiputeau sã obþinã ºi sã vândã dro-guri fãrã reþineri, de la cocainã ºiheroinã pânã la ecstasy ºi marijua-na. Pentru asta, foloseau bitcoin-ul.

Ceea ce face moneda bit atât de

atractivã pentru infractori, estefaptul cã tranzacþiile efectuate cuea sunt imposibil de urmãrit. Per-soanele de bunã credinþã o folosescpentru a-ºi proteja datele person-ale, cerute de obicei de cãtre site-

uile de cumpã-rãturi online.

Potrivit TheGuardian, mo-neda, care va-loreazã 9,22de lire sterlineeste folositãpentru diferitetranzacþii, de lavânzarea de de-coraþiuni de

grãdinã, pânã la jocuri videosau îmbrãcãminte.

Spre deosebire de mone-dele naþionale, moneda-bit nueste controlatã de o autoritatecare sã o punã în circulaþie.Teoretic, monedele pot fi cre-ate de oricine, dar pentru astaeste nevoie de un computerputernic ºi de mult timp. Re-zerva de monede virtuale estecontrolatã folosind o serie dealgoritmi matematici com-plecºi încorporaþi într-un software.

Autoritãþile se tem cã monedaar putea sta la originea unui vestsãlbatic pe internet, ca paravanpentru jocuri de noroc, prostituþiesau contrabandã.

S-a lansat primul telefon Facebook

Veºti bune pentru dependenþiide social media. Primul telefonFacebook este disponibil de curândpe piaþa din Marea Britanie, în re-þeaua Vodafone.

Mai concret, acesta se numeºteHTC ChaCha ºi costã 99 de lire cucontract în Facebook pe doi ani. Dereþinut însã cã, pentru un astfel decontract, veþi plãti de 20,50 de lirepe lunã.

HTC Cha Cha funcþionezã cusistem Android ºi deþine un butondedicat reþelei de socializare Face-book. Butonul Facebook este ilu-minat intermitent, ori de câte ori

veþi desfãºura activitãþi ce permitinteracþionarea cu celebrul site.Apãsarea prelungitã a acestuibuton vã va duce direct pe paginade Facebook.

sursa:www.realitatea.net

DE LA LUME ADUNATE. . .

SS oo ff tt && TT ee hh nn oo ll oo gg ii ee

Prietenii nu sunt o specie josnicã.Nu sunt buni decât la douã lucruri:sã mãnânce împreunã cu noi ºi sã iaun aer trist în faþa mormântului nos-tru.

Iluziile pierdute sunt adevãruridescoperite.

Singura prietenie de preþ este ceacare s-a nãscut fãrã motiv.

Numai prezentul existã. Trecutulnu mai este ºi e nebun de-a bineleacel care se preocupã de viitor.

Fiecare dintre noi trãim o experi-enþã unicã chiar ºi prin faptul cãexistãm separat.

Iubirile neîmpãrtãºite nu sunt iu-biri, ci doar încãpãþânãri.

Am început sã trãiesc când am în-ceput sã muncesc ca sã trãiesc.

Prima carte care ar trebui interzisãeste catalogul cãrþilor interzise.

Cel mai nefericit dintre toþi estecel care nu mai iubeºte ºi nu poateuita cã a iubit.

Fii indulgent cu alþii ºi sever cu ti-ne însuþi.

Este o mare greºealã sã nu-þi daiseama de propria-þi fericire.

Selecþie realizatã deColonel (r.) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

ªª tt ii ii nn þþ ã㪪 tt ii ii nn þþ ãã

Un profesor de filosofie stãtea în faþa clasei având pe catedrã câteva lucruri.Când ora a început, fãrã un cuvânt, a luat un borcan mare, gol, pe care l-a um-plut cu mingi de golf. I-a întrebat pe studenþi dacã borcanul este plin ºi aceºtiaau convenit cã era.

Profesorul a luat atunci o cutie cu pietricele pe care le-a turnat în borcan,scuturându-l uºor. Pietricelele au umplut golurile dintre mingile de golf. I-a în-trebat din nou pe studenþi dacã borcanul era plin, iar aceºtia au fost de acord cãera. Mai departe, a luat o cutie cu nisip pe care l-a turnat în borcan. Firesc, nisi-pul a umplut de tot borcanul. I-a întrebat iarãºi pe studenþi cum stãtea treaba, iaraceºtia au rãspuns în cor „Pliiin!”. Profesorul a scos apoi de sub catedrã douãceºti cu cafea pe care le-a turnat în borcan umplându-l de aceastã datã definitiv.Studentii au râs.

„Acum” a spus profesorul dupã ce hohotele s-au domolit, „aº dori sã înþele-geþi cã acest borcan reprezintã viaþa voastrã. Mingile de golf reprezintã lucru-rile importante pentru voi, familia, copiii, sãnãtatea, prietenii ºi pasiunilevoastre, ºi cã, dacã totul ar fi pierdut în afarã de acestea, viaþa voastrã ar fi totplinã.”

„Pietricelele sunt celelalte lucruri care conteazã pentru voi, serviciul, casa,maºina, iar nisipul e restul lucrurilor mãrunte”. „Dacã veþi începe cu nisipul”,a continuat el, „nu veþi mai avea unde sã puneþi mingile de golf ºi pietricelele”.„La fel ºi în viaþã, dacã îþi irosesti tot timpul ºi energia pentru lucrurile mici,nu vei avea niciodatã timp pentru lucrurile importante pentru tine.”

„Acordã atenþie lucurilor importante pentru fericirea ta. Joacã-te cu copi-ii, fã-þi controale medicale periodic, ieºi cu soþia în oraº la cinã, joacã golf; veiavea suficient timp altã datã sã faci curat sau sã repari cine ºtie ce dispozitiv .Ai, în primul rând, grijã de mingile de golf; ele conteazã cu adevãrat. Stabileº-te-þi prioritãþile; restul e doar nisip.”

Unul dintre studenþi a ridicat mâna interesându- se ce reprezentau cele douãcãni de cafea. Profesorul a zâmbit.

„Mã bucur cã întrebi asta; ele vor doar sã arate cã, oricât de plinã ar pãreaviaþa ta, e loc totdeauna pentru douã cani de cafea, împreunã cu un prieten.”

F i l o s o f u l º i c a f e a u a

CMYK CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 11 (314) din 16 iunie 2011Pagina 8

Miercuri, 1 iunie 2011, în FOB Lagman din provincia Zabul,Afganistan, a avut loc transferul de autoritate dintre comandamentulBrigãzii 2 Infanterie „Rovine” ºi comandamentul Brigãzii 1 Meca-nizate „Argedava”. Militarii craioveni au predat comanda contigen-tului românesc dislocat în provincia Zabul cãtre colegii lorbucureºteni, dupã 6 luni de efort susþinut.

La acest eveniment au participat colonelul Wood Tood, coman-dantul Combined Team Zabul. Alãturi de oficialul american,autoritãþile locale afgane au fost reprezentate de guvernatorul provin-ciei Zabul, excelenþa sa Mahommad Asharaf Naseri ºi ºeful poliþieiprovinciale Zabul, colonelul Abdul Malik Wahidi.

Dupã semnarea actului de predare primire, domnul colonel ViorelAlbãstroiu a mulþumit militarilor americani pentru sprijinul acordatpe timpul desfãºurãrii misiunilor ºi a urat mult succes militarilorromâni care încep misiunea.

Comandantul Brigãzii 1 Mecanizate „Argedava” domnul colonelMarius Harabagiu le-a urat drum bun militarilor craioveni ºi a pre-cizat cã noua echipa este conºtientã de sarcinile deosebit de dificilepe care le au în perioada urmãtoare þinând cont ºi de condiþiile desecuritate existente în aceast moment, dar este hotãrâtã sã îºiîndeplineascã cu demnitate, onoare ºi responsabilitate aceastã misi-une.

În încheiere, comandantul Combined Team Zabul, colonelulWood Tood a mulþumit militarilor craioveni pentru modul în careºi-au îndeplinit misiunea ºi a precizat cã doar în câteva zile miltariidin comandamentul Brigazii 1 Mecanizate „Argedava” s-au integratîn echipa de comandã ºi sunt în mãsurã sã conducã alãturi de mili-tarii americani misiunile specifice din aria de responsabilitate.

Maior Sorin CONSTANTINESCUFoto: Sergent-major Dan VEREª

Comandamentu l B r igãz i i 1 Mecan iza te „Argedava” ,l a p r ima m i s i une în t ea t ru l de opera þ i i

Gean tã de p ro tec þ i e ba l i s t i cã d i s imu la tã , t i p c i v i l

Î n actualul context internaþional, majoritatea sta-telor lumii manifestã preocupare pentru redefini-

rea strategiei lor de securitate în condiþiile în care amenin-þãrile cãrora trebuie sã le facã faþã îºi au rãdãcini în locuridintre cele mai surprinzãtoare, iar terorismul este din ce înce mai prezent, mai specific ºi mai ancorat în capabilitã-þile materiale.

Deºi este greu de acceptat de cãtre lumea civilizatã,fenomenul terorist a devenit o realitate cu implicaþii glo-bale greu de prevenit ºi gestionat. Ameninþãrile teroris-mului sunt o realitate a situaþiei internaþionale, pe careoricare stat, prin intermediul structurilor cu responsabili-tãþi în domeniu, trebuie sã le ia serios în consideraþie, pen-tru a preveni sau reduce la maximum efectele mijloacelorutilizate de teroriºti în scopul producerii de pierderi devieþi omeneºti ºi pagube materiale. Mijloacele folosite deformaþiunile teroriste sunt extrem de variate (rãpirea depersoane, luarea de ostatici, asasinatul, producerea de ex-plozii, rãspândirea unor boli contagioase, etc.). La meto-dele „tradiþionale” s-au adãugat altele noi, cum ar fi aten-tatele asupra ºefilor de state, atacurile asupra misiunilordiplomatice ºi a diplomaþilor, asupra personalitãþilor poli-tice sau asupra unor persoane particulare cunoscute pen-tru opiniile lor, atacarea unor instituþii, etc.

Una dintre formele de terorism, care se detaºeazã prinfrecvenþa ºi mai cu seamã prin consecinþele sale asupraraporturilor interstatale, este terorismul politic. Potrivitinformaþiilor vehiculate prin mass-media, în prezent, înlume acþioneazã peste 500 de organizaþii ºi grupãri tero-riste de diferite orientãri. Dar, dincolo de statistici, realita-tea este mult mai dureroasã.

Fiind o activitate ascunsã, terorismul poate fi contra-carat în mod eficient de serviciile secrete ºi de structurispecial pregãtite. În cazul unui duºman invizibil, rachete-le ºi bombele nu sunt de folos. În cazul intervenþiilor an-titeroriste, forþele speciale au nevoie de mijloace specificede intervenþie care sã vinã sã asigure protecþia balisticã aechipei de intervenþie sau a demnitarilor care constituieþinta atacului terorist.

Odatã cu intrarea României în NATO s-au creatcondiþii propice pentru participarea tuturor forþelor dinsistemul naþional de apãrare al þãrii la realizarea unui cli-mat de securitate ºi cooperare.

Dotarea cu echipamente de protecþie balisticã a forþe-lor armate, poliþiei ºi structurilor de intervenþie în majori-tatea statelor dezvoltate a demonstrat, odatã cu derulareaunor conflicte ºi evenimente, deplina lor utilitate. Pe lân-gã protecþia realã pe care o oferã, aceste echipamente con-stituie ºi un suport moral pentru utilizarea lor, în condiþii-le în care beneficiazã de o ergonomie ºi o esteticã din ceîn ce mai performante.

Produsul „Geantã de protecþie balisticã disimulatã tipcivil” are ca scop combaterea ºi/sau limitarea efectelor ac-telor teroriste care pot viza anumite personalitãþi.

În România, eforturile întreprinse privind cercetarea ºiproiectarea de echipamente de protecþie balisticã au fostdirecþionate exclusiv spre realizarea de echipamente des-tinate militarilor ºi forþelor de intervenþie din linia I (vestede protecþie balisticã, cãºti de protecþie balisticã, scut deprotecþie balisticã, etc).

DestinaþieProdusul „Geantã de protecþie balisticã disimulatã tip

civil” (denumit GPC) are ca obiectiv realizarea unui sis-tem de protecþie antiglonþ ºi antischije a personalitãþilorde cãtre operatorii din microstructurile de protecþie antite-roristã.

GPC este proiectatã ºi realizatã în cadrulCCSACBRNE, având dimensiuni care sã asigure protec-þia utilizatorului ºi este prevãzutã cu un sistem de protec-þie a mâinii purtãtorului, lucru care o diferenþiazã de ce-lelalte produse existente pe plan naþional ºi internaþional.

ComponenþãMaterialele utilizate pentru confecþionarea produsului

„Geantã de protecþie balisticã disimulatã tip civil” suntdintre cele mai performante pe plan internaþional. Pache-tul de protecþie balisticã este realizat din þesãturã poliara-midicã cu impregnare hidrofobã de ultimã generaþie, iargeanta suport este realizatã dintr-un material rezistent laagresiuni mecanice, ignifug, antistatic ºi hidrofob.

GPC protejeazã organele vitale ale demnitarilor ºi aleoperatorilor din echipele de protecþie aflaþi în misiune,împotriva:

- rãnirii cauzate de folosirea armelor de foc de calibrumic de la distanþe mai mari de cinci metri;

- fragmentelor de naturã diferitã (schije metalice, frag-mente de piatrã, cioburi de geam, aºchii de lemn, etc.)generate de explozia unui dispozitiv.

La proiectarea produsului s-a avut în vedere obþinereaunui nivel de protecþie ridicat, concomitent cu pãstrarea

uºurinþei în utilizarea produsului în luptã, asigurat demanevrarea cu o singurã mânã.

Produsul „Geantã de protecþie balisticã disimulatã tipcivil” are formã dreptunghiularã, fiind confecþionatã pedouã mãrimi (talia „L” ºi talia „M”) ºi se compune din:

- geanta suport confecþionatã din þesãturã de marerezistenþã;

- pachet pliabil de protecþie balisticã, confecþionat dinþesãturi poliaramidice protejat împotriva factorilor clima-tici (radiaþie solarã, umiditate, etc) de o husã realizatãdintr-un material peliculizat.

Configuraþia „Genþii de protecþie balisticã disimulatãtip civil”:

- pachet pliabil, care în poziþia „operaþionalã” asigurãtrei segmente de protecþie;

- mânere de purtare utile, atât pentru poziþia „disimu-latã”, cât ºi pentru poziþia „operaþionalã”;

- element de protecþie a mâinii;- husã de pãstrare/depozitare.

Caracteristici tehniceSuprafaþa de protecþie balisticã a produsului „Geantã

de protecþie balisticã disimulatã tip civil”, în poziþia ope-raþionalã, este de 0,66 m2 pentru talia „L” ºi 0,60 m2 pen-tru talia „M”.

Masa produsului este de 4,2 kg, talia „M” , respectiv4,5 kg talia „L”. Din punct de vedere al rezistenþei balis-tice la gloanþe, structura balisticã realizatã corespundenivelului de protecþie IIIA, conform standardului NIJ0101.04/2004, ºi nivelului SR 5 (suplimentar faþã denivelul IIIA 7,62 mm TT), în conformitate cu STP-M40202/99.

În conformitate cu planul de testare ºi evaluare de dez-voltare, la solicitarea beneficiarului, produsul „Geantã deprotecþie balisticã disimulatã tip civil” a fost testat ºi laschije reale. Produsele testate au fost amplasate la ununghi de 1200, 900 ºi 600 faþã de sol, urmãrindu-se rezis-tenþa balisticã la schijele generate de explozia uneigrenade defensive la distanþa de 1m. În urma testãrilorexecutate, produsul „Geantã de protecþie balisticã disi-mulatã tip civil” asigurã protecþie balisticã de 100% laschijele generate de explozia unei grenade defensive ladistanþa de 1m.

Concluzii Elementul de protecþie balisticã (pachetul) „Geantã de

protecþie balisticã disimulatã tip civil” este proiectat ºiexecutat din þesãturã poliaramidicã cu impregnare hidro-fobã, de ultimã generaþie. Husa de protecþie, realizatã din-tr-un material peliculizat, îi conferã produsului protecþieîmpotriva factorilor climatici (radiaþie solarã, umiditate,etc).

De asemenea, produsul asigurã un nivel de protecþieridicat, este comod la purtare ºi utilizare, având greutateredusã în raport cu suprafaþa de protecþie asiguratã.

„Geanta de protecþie balisticã disimulatã tip civil”este prevãzutã cu sistem de protecþie a mâinii, sistem cenu este prezent la produsele similare existente pe planextern.

Maior Cezar STROE

Colone lu l V io re l A lbãs t ro iu º i co lone lu l Mar iu s Harabag iusemneazã ac tu l de p redare -p r im i re a comenz i i