nu sunt daţi copiii la scoli · şi păduri şi uitate de dum ... untrică si închinăm o lacrimi...
TRANSCRIPT
àMià i d f L X X n X - l w a-1 U S HUÏÀRÜL 2 Lti f i l . V i n i 19 Octomvrie 1926»
«AŢA UBERTAŢ3 BRAŞOV Telefon 226
Abonament ansal 360 tel Pentru sMnătate 809 tel Aaoetuii, redăm*. dopi tsrtfţ
la 1 8 8 8 de ieerge lariţra-■ '*
Apare de trei ori pe săptămână
8i( j
Prin iine însuţi, cefâfene, ş
fine, la libertate, legalitate şi cinste
Nu sunt daţi copiii la scoli#•Cüîântarei dlil director geieril al Coistricţiilsr, ROIUIUS BAIULISCU
rostita la strftpanerai tiiolalil Talia.Iotâsplfttor, ne*a ajuna la mână o seriaoare. Primarul şi acere tarul comunei Holba? adreseaaă «Damci- ei Sale Domnului Secretar al Partidului Poporului — Braşov* următoarele:
L \ adresa Dvoastră din 4|X 1926 retentoare laprimirea bursei pentra capii săra#', avem onoare a Yâ raporta că în comuna noastră nu aunt copii daţi la şcoală pentru a primi burse.
Iscăliturile secretarului şi primarului ne fa3 să credem că ceea-ce se spune In scrisoare, aşa este: Comuna Holba?, adecă, „n-are copii daţi )a şcoli pentru a pruni burse“ . . .
Fericiţi, sau nefericiţi oameni, — Holbăşenii 11,...
Căci fericită e comuna, care n’are copii neyeiţi de a primi burse.
Cunoaştem Insă prea bine comuna Holba?. E curat româneasca. Şi tocmai pentru aceea e dosită la spatele lui Dumnezei?. Vitregia vremurilor trecute 1-a hărăzit Românului această soarte...
Aşa e Holbavul!Dacă scrisoarea amintită
mai sus era datată din a- ce!e vremuni de necaiuri româneşti, — nu ne surprindea. Ea poartă însă data de «20 0Aomvrie 1926*. Adecă tocmai şapte ani după unire.
Şi cu toate acestea uitata de Dumnezeu comună Holba? nu are «copii daţi la şcoli pentru a primi burse*....
Semnificeţia scrisorii este mai mult decât dureroasă. Soartea acestei comune de Români prigoniţi pe vremi de Unguri a rămas şi astăzi tot cu jalea trecutului ei....
Nu, că n’are copii Pentru a primi burse, ci n’are copii la şcoli.... pentru a avea nevoi de burse.• • • • • • • i •
Tâlcul nu e greu de înţeles. Sub guvernarea ave-
i roşcată, ca şi sub cea libera* ă, nu s’a găsit omul, care să-şi aducă aminte că lângă binecuvântatul Bur- zenland al Ţârei româneşti îşi duc veleatul şi comune române şti,dosite Intre dealuri şi păduri şi uitate de Dumnezeu.
Doar alegerile, nevoia do voturi, dacă mai fac să treacă automobile cu d-ni prin această comună ascunsă între munţii dela marginea judeţului Braşov...
De altfel scrisoarea o spune pe faţă: ea e adresată — nu Prefecturii — ci «domnului secretar al Partidului Poporului“.
E de prisos orice co- mentar: Partidul Poporului — vorba vine — împarte burse pentru copii de şcoală?...
Răspundă cei visaţi şi cei unşi cu friptura..
Interesele de partid trec şi calcă în picioare orice nevoi obşteşti şi ronoâacşti: sărutări cu Saşii şi pactări cu Ungurii...............................
Iar comunele româneşti uitate în mizeria trecutului lor, glăsuesc ca Holbavul:
„...Nu sunt copii daţi la şcoli, pentru a primi burse...
O Intrellsare. In raportul pe care-1 publică ziarul „Krons- fădter Zeitung* asupra festivităţii străpungerii tunelului Teliu, cetim următoarele:
»Nu s’a făcut amintire de un bărbat, care ar fi meritat să fie relevat în mod elogios: de fostu Îmi- nistru el comunicaţiilor Dr. Mt- hal Popouici, care se poate considera ca autorul spiritual al liniei Braşov—Nehoiaş, precum o dovedeşte aceasta procesul* verbal el consiliului de miniştri din 22 Ianuarie 1920, care conţine hotărârea consiliului de mirfiştrii adusă la propunerea d-lui Popovici de-a construi a- ceastă linie".
Bacalaureatul se va meiflne.Comisiunea pentru reforma învăţământului secundar a hotărât să menţină examenul de bacalaureat şi prin noua reformă a învăţământului secundar* Bine înţeles, examenul de bacalaureat va fi adaptat nouei programe de învăţământ.
Strbsre« aceasta, elrela pria preseaţa D-Voastră je'a dat o deosebită strălucire, fere o dubii semalfltsre.
In primul rând este sărbătoare« muncei şi a energiei desfăşuraţi; este sărbătoarea lutră- fortlor, «ere de doi asi de zile. Iutrează fără preget zl şl noapte tu Intuneresul ascetul tunel, cxrufi )a torte primejdiile.
Este şi sărbătoarea InUrpria- deret Iuitus Berger, aere prin puternteeie instalaţiunl, pe nare le-aţi vizitat şt in deosebi prin remarcabil« organizaţiune, «are este datorită distinşilor logiaeri fraţii Kolberg, d reetorii acestei întreprinderi pe şantierele noastre, s’au arătat a li la înălţimea obligaţiunilor contractual« şi !a înălţimea trecutului aeestcl firme mondiale în spesialîtetea de construcţii de tun«le.
E te însă şi sărbătoarea Inginerilor, «ici ei suni, ~ ceri delà începutul lucrărilor şt delà ora* bale capete ale aeestui tunel am călăuz t pe mlnrri cu instrumentele ştiinţei, în adâncimile masivului şl pe drumurile Inia- nerecuiui, «a să se întâlnească.
Şi s’eu întâlnit.S au întâlnit su o exeet tsde
din eele mai satisfăcătoare, ccu- zând diferenţe In ex négligea- bile, pentru o lungime de tunel de 4370 de metrii.
Izbânda ştiinţifici a unei a- tare străpungeri Io tunelul cel mei lung, ce se va ii construit în ţară, până In zilele noastre o primului tunel cu cale dublă şi la primul tunel transcarpatin cro t şi constru t de forţe româneşti. nu putea să rămână firi un e«ou de satisfacţiune care se monifetteazft prin sărbătoarea de astăzi, pe eare D- Voastră o onoraţi.
Buturii noastră a inginerilor şi personalului din Direcţia Generată de eoniiru«ţli de căi ferate nu poate fi completă; o lacrimă de durere va curge şl In această zi feitivl in amintirea pierderel premature şi recente a unui distins şi ssump cerne- rad, inginerul şef Cotôrfâ, thiar şeful diviziei acestei lusifirl.
Tunelul în eprfgoi împotrivire la lucrările noastre de pătrundere a pândit pe vajnicul Coté rţa, nl l’a răpit, făcând u l prima victimă. Nu putem trece peste această zl festivi fără ca In- tr'o clipă de eoitemploţiune lăuntrică s i închinăm o lacrimi de pioasă şi dulce amintire fostului nostru camarad şi de admiraţie pentru devotamentul şi pentru jeitia adusă Statului eu viaţa sa.
In a doua semnificare a a- eestei solemnităţi, sărbătorim Insă şi zorile unei mari opere naţionale, a circi reuşită este astăzi asigurată, fiindcă am străbătui la lumină.
Ssrbătorim o operă a tech- niciel Româneşti, fiind-el ea a zămislit* o din zorile primelor zile de după rlzbolu.
ingineri români au studiat a-
•esslă linie pe vili« învecinate ale Dobârliuhil, Zizlsulul şl Teliéiül, el an aşternut-o pe a- «castă frumoasă vale, au pătruns-o prin tunelul pe eare-l seibătortm şi au sbos-o pe incintă torul plalu al latorslturei rtulul Buzău pe eare de acolo înainte şi «bler din pragul izvoarelor tale !l Însoţeşte neclintit pe costiţele sale până fn şesul Munteniei, pentru sa să dea naştere celei mal indispensabile ell de comunicaţie eare s-a arătat a li pentru politica noeatrft de transporturi In noutle noastre hotare.
Credem să tot Românismul este impacient, de a vedea rea- llzându se această operă vitală la tnălţarea şi propăşirea vteţei noastre economice.
Căci prin Hala pe «are o construim şi «are esle destinată tâ întoarsă şi să îndrepte spre răsărit şl spre porturile navale Dunărene şi maritime produafiunea Ardealului, care mal înainte şi-avea drumul des- •hls şi pieţele de desfacere spre apusul hotarelor noastre, reţeaua aceasta de «ăi ferate va deveni un instrument şi mai puternic pentru politica noastră esoaomiei.
Spre a evidenţia lasă contribuţia pe eare o v-a aduce a» ceaati lini« la Intensificarea capacităţii de transport a liniilor transcarpatine ectc suficient se amintesc, c i atunci când pe li-
D). dr. Romulus Reuţ, decan al baroului bucovinean şi fost deputat, a trimis dlui iuliu Ma- niu, preşedintele partidului Na* ţional-Ţărânesc, următoarea
scrisoare de adeziune la parti* dul N&ţionai-Ţărănesc:
Cernăufl, 20 Oct. 1926.Mult stimate d la Preşedinte, Contopirea săvârşită a parti
delor democratice într’un singur partid National Ţărănesc, înseamnă nu numai o nouă o- rientare a politicei interne a României Mari, dar şi inaugurarea mult aşteptată a unei epoci de regenerare şi consolidare a patriei noastre* Din frământările politice din cei opt ani dela răsboi Încoace, s’a cristalizat în fine ceea ce am dorit cu toţii: o orientare spre civilizaţia eu• ropeeni, eeând ea obiectiv înălţarea prestigiului şi a progreleului Steiului noetra pe toate terenurile de eulturâ şt economie.
Partidul Naţional-Ţărănesc, avându-şi obârşia în însăşi instinctul sănătos al masselor naţiunei noastre are misiunea de a i asigura neamului românesc un viitor şi un loc de cinste în concertul Statelor europene.
Naţiunea românească va tre-
nfa Timişului spre Predeal na se pot remarca In trMl jitrae- ţlune decât abia 375 tone brute, pe linia Telfului se vor remorca In simpla tracţiune 750 de tone brute; când debitul anual cumulat al celor trei Unii transcarpatine «xla- tenie o Ghlmeşului, Prahovei şl Oltului se ridică abia la 200000 vegoane, debilul liniei Teliu eare se sonstrueşte eu sale dublă va fl de 4 ori mai mare.
Asum când In Ardeal pentru producţlunea se rămâne ne in* săpătoare In transpoartele actuale transcarpatine se caut! din nou eşlri prin hotarele noaitre din apus, linia Teiiului nu numai că va aspira întreaga această produoţlune, Intensf- sând şi activitatea Internă a ţârei, dar eredem — fără de a fese profeţii să va putea pe a- seastă nouă lloie de scurgere şl o parte din traficul Europei centrale destinat răsăritului Îndepărtat, spre al îndrepta pe a- ceastă cale mei dreaptă ş! mai scurtă spre porţile Orientului.
Domnilor, Ţara noastră, a cărei hotare sud-estice se scaldă In apele Dunărei şi ale Măreţ, are o ursită înaltă şi sfântă, care eere contribuţia energiei întregului siflet românesc.
Ridic Domnilor acest pi har In realizarea acestor înalte teluri şM închin în onoarea întregului guvern, care prin parti- ctparen sa ta această festivitate cu caracter pur technie, ne-a dat dovadă sprijinului, pe tarei putem aştepta îa aspiraţiunile noastre.
bui sâ*i slăvească totdeauna pe acei bărbaţi cari punând interesele patriei mai pe sus decât orice alte interese au înfăptuit contopirea part.delor democratice într’un singur partid.
Fără a micşora cât de puţin meritele celorlalţi bărbaţi de Stat din ambele partide azi contopite, ţin să |aduc prinosul meu de veneratiune mai întâiu Dvs., mult stimate domnule Preşedinte. Persoana Dvs. scumpă nouă tuturor încă de pe atunci, când în timpul asu- prirei ungureşti ati apărat în mod hotărât drepturile neamului românesc — şste cea mai trainică chezăşie pentru izbânda ideei pe care o vedem cu toţii înscrisă pe steagul Partidului National Ţărănesc.
In această ocazie, Vă rog, să primiţi declaraţia mea sinceră că, înroiându mă în rândurie Partidului Naţional'Ţârănesci voi lupta din toate puterile mele atât pentru realizarea programului Partidului, cât şi pentru înrădăcinarea acestui program în rândurile prietenilor mei.
Primiţi, muit stimate Domnule Preşedinte» asigurarea venera ţiunei mele sincere.
Dr Romolns ReniDecan al Baroului Buco
vinean şi fost Deputat,
Dela organizaţiaPartidului Naţional-Ţărănesc
i i .a 2. Ü È S K tJk TIAHSILVABEE R ii 113— m t
Asfra“ în BasarabiaDi« OHIŞINEW ni se scrie:
sersbia stă la ajaaal «nor •stivltiţi culturii«, Ca o
.» adunări! dala Z*lăs, pecetlui* frăţia sulte-
re Ardelaui şi Bcaarabaai, ugurasză ztlaie acaita ia
Tşulu Chfitila şi Orhaiu ac- (iiiaa caltarală prla nari fes tlvităţl. **
Iată prograatai acestor serbări.Ia Chifliii.
Sâmbătă 50 Octomvrie 1926, ora 4 d. a.
laaagararea localalal .Astral* (Bilavardal Aiezaadra cel Bsn, No. 67) şl al zlsrelor »Rotai lia Noaă* şl »Cuvâstnl Moldove- aesc*, pase ia servieiel acesteia.
1. Srrviciai divla ofic at de I. P. S. S* Arhiepiscopul Guri», membra fondator al „Astral*.
2. Cavâatarea d lei Vatlla Goldlş, aiaistral căitelor ţi ar. taior, preşedintele »Aatral*.
3. Cuvântarea d*lai Onislfor Ghibu, coailsaral general al •Astral* paatra Basarabia, dl* rectorii *:ar»ior „România Noiă* şi »C® tatei Moîdovtaesc*.
4. Cftvatitare* d- lai Sebastian Teodorascufflmunl ■BBlcipiilei Chiytnăe.
ă, Caviatări ale repraz«utai- ţilor Societăţilor caii a râie dla Ch'yinâu.
Ora 6. Şedinţa plasară conitl- teantk a Secţiosllor literare si ştiinţifice tle »Astrei* basara* baae, seb presideatia d*lai rai* niit a V. Goldlf, preşcdlatela «Astral*.
Coastitairaa sactiaailor yi fi* zirva programului de activitatepantra aiul 1926*27.
Dumineci 51 Ottomorle ora 12. Sala Eparhială ;
{oaagurarea analei al X lea do activitate a Universităţii po- palare din Chlşinăe, ca eoacar» ■al »Astral*.
Conferlaţa d lai Oalsifor Ghlba, profesor la Uslversitatea din Cle), despre a clocea Uslversi* tate a României: Ualvarsitatsa din Chlyisăa.
Cocfcrlnjele Secţiei medicale a »Astrei*:
Dr. lullu Hoţleganu, profesor
la facaltstaa da asadlciaă dia Ciaj, praiedkJfPI^Vaţiet nudi- tale:. Cajftlt da .dea«k[ăerc.
2. D rfla llirM o m ta n , pre* fesor ia»aa«tatiipW asedlciaă dla Clij^Ci eate Biepolitlc»?
3. Dr. Sabin M â n u ită Eda* ea|ia usţicitlă bleisg că a ■»»- saler.
. U lihâli.Luni 1 No» m urla 1926. Ora
10 a. ai. Şalluţa «taţlllor iituraru ţi ytiiatiflae, salte ca Ceasilial jadeţalai Oriiais:
1. Desehi darea şedinţei pria proşed ntele „Aatrei\ d-l miale* tra V. Qoldit, yi prefectal jada- 1* 1*1 O’liiic: d-l ceieae! 6is. CMIriţi.
2. Cavâatarea d lai O. Ohlba, preşedinte al secţiei şcolare, se* aator al Coasillllor somaaaio dia jada|al Orhaiu.
3. Coefsriaia d-lei dr, Uliu Nafleganu, proftsor la Fecal* tataa de medicină, dla Ciaj, pra- şediiteie secţiei medicala: Des pre paiadlsm.
4. Coafariaia d lai laoobouiei, profesor la Facaitatea de rnedi* ciaă dia Ciaj: Admi&istraila cu* maială şi jadeteasă Ia raport sa sâaătatea publică.
Ora 3 j«m. 1, CoafsrisU d’lai mlaistrn Varii» Gold ş: Ce este »Astra*?
2. laaagararea ca or clici bl bliotocl «ta »Astrei* dia coma* «ele Oliţcaa», Csgliia, Bravicaa, Chiperceni şi Ciocâltts?. Cavla* tares d-lmt proK Ştefan &iob»nu, societarei general al „A;trai* paatra Basarabia.
Ora 9. Coscart dat de cî na Vatur'a O. Ghibu, in beeeficlnl Palaiatai Caitaral din Chifiaăr.
La oficial teleiralie ceitrai ăia*|GV fiind mul rnu.te vacante de factori telegrafic?, se aduce la cunoftînta doritorilor da a ocupa acest post, să se prezinte la can* ceiaria Oficiului cu cererea şl ac» tee următoare: 1. Actul de nas- tere. 2. Actul de studii (4 clase primare) 3. Actul de satisfacerea obligaţiunilor militare. 4* A:tul de sănătate. 5. Actul de naţio* nalitate.
înmormântaread-rului Ion
Mi m «vie:Mort latr’an «aaetorla dla
Elveţia andr ee daseee să-şi eaate de slratate, la ioritpţu lai a fsst adas yi lamormâatat la la «ocaua ini natală Sslalaig, la 19 Oitombris.
Deşt o vrams ploioaaă şi rsce, totişi o mulţime mare da popor, fraataşl dia toata Săcalale pre* ■am şl o malţlme da raprszen taaţi al dlferltslor fabrici dia Aaaga (■ fraate cu primarul, an alsrgit să dsa iltlma ciasts a- ssiai ca a fost: Medie primar şi dlrsstor al spltalalil »Priaclpeis Nlcolas* din Azega, nada s ssr* vit ca dsstoiilcls pâiă la sfârşitul vie|li saie.
Copilăria lai, este o pagiaă daioasă, ea a tataror copiilor dala ţară, cari părăsesc vraja eămiaalai păriatasc şi aleargă la depărtări ia învăţătură, paatra i i să realizeze ea Ideal.
Spre an ideal a alergat yi dr. I. Colceag, şi după mulţi ani dc stadia, prin mască stârnitoare şi i*a ajans: da*a fi »allnăţorul »uferluielo* celor mutft*. Foat do.tor la spitalul dla Anaoaayt*, foat sabdirectoral sarviclaiai sa- sitar saparlcr, prifitr’un strălucit coacars. a foat numit de E- forla ipltaialor medic primar- dtrector al spitalslal »Primi puia Nicolae* dia Aaaga, de ende moartea !i răpaytc ia patera» bărbăţiei, la etatea de 53 de aaî.
A avat o iamormâaure dia cala mal frnmoaae ce an vizat comatele Sftceieaf. Biserica S ’. Adormiri din S«tnlnng deşi mare, s’f dovedit a fi nelasâ- pâtoare a mirai mulţimi ce a •late la îemormâttare.
Servicial înmormântării a fost iadepltait da preoţii z* Popovicl yi P. Lancă, iar duioasele cân tari feaebrale an foit cântate de coral mixt coada« ca mnltâ pricepere db d yoara Învăţătoare Victoria Moldoveasu.
D«pă tarmisarea servteinlui, preotul Z. Popovici & ţiaat o frumoasă civântere scoţâad in relief diaetissele calităţi ale dc* cadatalai dr. Colceag şi arâtâid că vUţ* lei b's foit ca o cora- bis ce trece peata valsil fără
să lase arme, ci prin fapte atât pria domesiul medical, cât yl a earltăţli creytla^l*a fişat na* mele nemuritor. Dla frumoasa
avere latre alte donstll, : a lăsat biserlcel •! »coaie! dia Satulung câta 100.0DO de Lsl, cari
forma feudal »Dr. I. Coi-
:colag ai răposata* iei, doi învăţători, primarei «o- maasi Azugi, toţi sa piruetat ta cariata elogioase pe râpos*- tal dr. Colceag, da0%ăAnd moartsa prea timşarie a acâatai valoros om, aa sumai paatra familie, ci yi pentra societate.
Era aproape seară, câni sicriu! psrtat da prlstlal, la sue« tal clopotalor, îr. acordările câa ţărilor fanabre şi la copleşitoa rea jale a f/m’lia! şi a la* tragei mallitai — a fost lăsat (a cavoul familiar.
Z P.
Dia publieLiaiâl« 1« îm ila •rişili! Braşavl
Se ştie e l oraşai aoatru dtsn pane de aameroasc păduri. C toate aeeste leiaaele de foo•nai destul de saumpe. Da am primi tasl e$l puf ia lemne ba* ne, dar aftad plătim pentru 1 slAajea eu aduc coasă 1640. Ltf, blaaele aaat — putrede. No! eredem eă Osorata Primărie ar lieoaToa s i elassze lemnele ta două elase şl anume: eiasa I a iemae prime dar au oulrigsi şl claca U a Iemaeie mal slabe sari să f a eeva mei eftlaa. Ar reai fi un espeiiea’, na să nu fie pagubei aumpiritorl*: &*n> aele putrede aă se liferrae la- stltufUlor şl persosaelor eeri au piitees bsal pentru ele.
6 a deos'bllă stimă.U a n A id ta
Una olar.
Pflmărla Bnolcipiolai Brişef.No. 20280/1926.
V erificarea şi Centralizarea lis telor de R ecrutare la 4 -6
Noemvrie 1926.Lista de Retensăm&at a! eon*
tîgeatuiui 1928 (asul naşterii 1906) preeurn şi amânat!!, «ăe- cutl în anul 1904 ş! 1905 şi listele pregătitoare pentru eoa* tlngenleie 1929 yi 1930 (inul naşterii 1907 şl 1908) suni ier* minate.
I. Verifiesree acestor liste ce va fese Ia 4 Novembrle 1926 ora 8 dimineaţa 2a Sestla MiK orlş. (Primăria Slr. Porfîi 63 E\ II.)
Înaintea Cozr.isiunii de verlfi «are, «ere controlează latocmt* rea iiateior, ae poate prezenţi ori elne şt poate să fieio biea* ţiunl pentru fatrodii cerea ne- exiatS sau neîntrodusersa tine* rlior, însă aceasta trebue să se dovedească eu act?, m baza cărora se va lase $Qrect*?ea sau completarea eorespunzi* toare a listelor.
II. Centralizarea acestor liste se va fjae ia 5—6 Noemvrle 1926, deitt ora 8 dimineaţa dea- semeaea la Seifia Militară orlş. Iaaistea Comlslunei de Centre-
Uzare se vor prezintă tinerii a- mâpa|l aMaauţi 1« aaul 1904 şi1905 eont/geat 1926 şi 1927 şi !• seeelol esl nlatufi la anul1906 eoetlgant 1928 «ari cer o dlapenei sa susţlnlfor de fs- miile, ssu ear! eer ta bsui ca- iiliaeflei ştohru tirvldni cu termen redue psatru obţinerea gradului da cflf^r de rezervi sau «el de subotiţ r de rez. se vor prtzâetd lavă tinerii înăcriţi îa Hat* rlfi r«&€B8ftroânl a eontigentolui 1928 earl optează vre*o «etăţeaîe străini, apoi finei din aontiggatvie mei vechi earl au foat omişt şi eventual trecut! ulterior In lista de re- erutsre pe anul 1928 fi cari pot dovedi, că eu tre&ut de 46 anf şl în sfârşit e*£î earl la baza tegei militare, eu dreptul a fi şterşi din lista de recrutare, «mri condamnaţi ţadecâtoreşte.
Se notează eâ vor putea fi dispensei! uumal suplinitorii dc f«mîlie. Tinerii cazi au fraţi mai mari sănătoşi nu pot ft dispensaţi.
Referitor te întocmirea cere- : rilor necesare peairu ajungerea favorurilor indi&ate, «omisiunea de teatralizare va da lămuririle aeeesare.
Braşov, la 15 Oitomvrle 1926.838/1-1 Primara!
FOILETONUL .GAZETEI TRANSILVANIEI*
Studiu critic de pref. Va’erli Mixlallfai.
O operă de artă picturală e reoglindlrea modului de a vedea, de a înţelege si de a i- dea Iza diferitele fenomene fiziee şl psihice, pe ceri nl-Ie oferă comflrxul vast al naturel. Magistrul pUtorufui e natura. Delà natură îşi însuşeşte el elementele, pe cari, după ce le treae prin prisma othiior săi sufle* teşii, ni-le redă închegate într’o cree|iune unitară, mal frumoasă detât natura. Afcentuc z : „mai frumoasă decât natura* de* oarece «cnceptia modernă a plsturei nu mai admite eeea*ee făceau artiştii până la Renaş* tere, adecă: copierea cât msi fidelă a tot eeea*ce vede o- «hiul.
Până Ia invenţie aparatului fotografic, pletura îi tiaea locul, când era vorba de ex. de un portret, de un ftfistj sau de o natură moartă. Cât. oe a a* părut aeeastă invenţie şl câl ee c-a perfecţionat prin fotografia pollcronă. concepţia picturei s’a închegat în următoarea formulă condiţionată: Dacă fotografia cromată redă natura în colori, absolut fidel, pictura trebue să selecţioneze şi să accentueze lucrurile mai importante, cu proprietăţile lor, iar pe cele de mâi puţină importanţă să lei.laee în planul ai dollee; — procedeu.pe eer© fotografia nul are, Foto
grafia ne reprezintă toate; pia- tura numai ceva. Fctsgrafte e fidelă, e absolut realistă.. Pic* ture e eeieatieă şl e idealistă. Aeeaetă deosebire, mică la a* perecţă, e cu perspective aiâ! de mari, tncât goana pe care a înoeput-o in zilele noastre io* tografia pe urmele ptefurel, e identică cu goana soarelui după lună, din basmele noastre...
Ca să ştim cum trebue să fie o pictură aitUticI, trebue să cunoaştem ta primai rând e* senţa şi scopul şe i urmăreşte fiecare gen pictural, io part*; adecl: porlrelu5, tabloul de genere, peis j i i , pletura de fauni, natura moartă şl eerlaa- tura. Toate aceste genuri, trebue să Întrunească următoarele condiţii artistice, cori iu st împrumutate dela fenomenele fizice ale lucrurilor din natură, anume: perspectiva, relieful, lumina, atmosfera şi emoţia, res* pestive sentimentul ce trebue să ni-i provoace aceste proprietăţi fizice.
Deoarece pictura e ett5, el cărei ilmbsj trebue s i fie universal. rezultă că ea trebue sâ se ţină strict de cocd ţlite artistice amintite, deoarece ele nu*s aitseva decât limba, cu car© ue vorbeşte natura, şi deci limba pe care o cunoaşte orice naţiune de pe plraânt, fie ea
de orice nivel cultural. Clei arta in genere, are două scopuri mari: Uau! naţional, de s cultiva şi nobilita facultăţile pai* hice ale individului, ea nefiune, şi de 8*1 ambiţiona, iar altul u niversai, adeeă da a apropia, de a provosa aceiaşi grad de resonanţă în sufl tel popoarelor, deci de a se cunoaşte, şt de a se inţ^iege.
Dtetre toaie genuriiâ de pictură, eel aere se o supă mai mult eu studiul stfLiufu'i oaie* nesa, şi eu care ne-am familiarizat mai u or, % :
PoitfetolPortretul are ea «aop princi
pal studiarea stfl.luiui ocne* nesa Ineadrat intr'ua eorp, ou expresia eorăspuozltoare îasu şlrilor predominate ale acestui suflet. Aid e deosebirea e- normă între portntjl fotografie şl portretul pictural. Câtă vreme fotograful urmăreşte accentuarea conturelor în totalitatea lor, dâadu-le o lumină favorabilă şl aşezând persoana Iu anumite poziţii, ţn anumite mişcări graţioase, cari n’au nimic comun eu caracterul sau cu temperamentul persoanei, Încadrând o şi tntFun fond strein de sufletul ei;—pictorul urmăreşte toi mai earaoterul psihic al persoanei, adeoă eul ei, pentru a cărui obţinere se foloseşte de o expresie corespunzătoare, de expresia permanentă a vieţii, nu de cea pe care ţi-o itcpjne conştiinţa că te sfii în Ma ten Ulei fotografice, şi ’ca eter î îţi tei o poza anumită care ,să te scoată frumos** ş! oare n’jre nimic comun eu cu! tău.
Până au s‘a inventat fotografie, portretul îi ţinea locul. Ei reprezenta ded f.zionomia fidelă a persoanei, Ură a da vre-o importanţă deosebită eu- fl tulul el. Abia in sev. 16 şi 17 srlisiil se osupă mai serios m problema psihică (Mlahel- Arg lc, Reif el, Van Ey k Ru* bsus, Rembrandt eta.). azî, «âad se studiază portretele lor, nime nu ss mei tnircebă că dne a fost persoana d n portretul respectiv, ai a® expresie a voit ca să redea pictorul persoar^ respectivă. Portretul lu! Napo ieon, de exemplu, «szl ne evoasă ra&i mult im-ginea unui spirit fe&omend da iniţiativă, de voinţă, marţiai, de memorie fenomenală, deeâl tmsgiaea unui sorp frumos stând pe tron şi frMărcat cu io&te ornatele im- pertele.
SI luăm un exemplu, pe care studiindu i după toâte condiţiile artistice amintite mei au*, vom v^dea îndată, cum trebue să se prezinte o operă portretată.
Ila moşneag pe gânduri.Piatorul est trebue să ce re
dea expresia gânditoare, o fi* zonomie ştii bătută de curente de eontracţiuni mus sula re, manii asta te in în;reţk«:a frunţii şi ia căutătura în vag a unor priviri sünje, obosite şl euf&rinde... Ca utere, persoana trebue suăl* dată î&tr’o lumină palidă, de toamnă, a cârd maximum de intensitate să fie concentrata te tete, căci teta e ciula - cu oare ni-se deschid tainiţele aufieiuiuf.
Hâteo moşneagului trebue aă fie tatt’o táramé mal sti^Bl, chiar te umbri, şj teh;o coloa-
re de toamnă, aeeaate pentru ea să armonizeze eu vârsta înaintată g persoanei.
Lumina feţei si nu fie repartizată uniform, ei eu intensităţi gradate. Ea trebue să fie mat vie ta asele regiuni aie fetei, ec;i ne Feoali&dese mai bine Sproeesui psihic ai sugaiărel. A- «;;ctea su&t: fruntea şi ochii. A^eeniuâvd lumina lor, rezultă «ă fee reliefează şl cutele frunţii şt ecaturds orhiter şi aie orbile! in geaere, oşa ie obţine şi relieful formelor precum şt perspectiva ior udecă: Orbitele şi fruntea eu nasul, filai mal apropiate de noi, trebue simen- tuale mai mul*, iar silueta cra- ateteî resp. e plruiup, a urechilor şi a hainei, va trebui să fie mai ştearsă efâidu-se la dis- tanţă mai mare de spectator.
Cu tăi coatrastui dintre Iu* iniiita frunţei şi umbra orbitelor e mal mare, eu eiâi mai muU ee poate obţine expresia de gândire. Fenomenul e foarte explicabil: E ştiut că umbra sau iatanerecul f ivorizeoză mai bine ’ procesul gândire! adânci, decât lumina.
Deodată eu realizarea lumi- nil s-a rezolvi! şi problema atmosferei. Suhtedul trebue c l fie tetr'o atmosferă reee tom- netîcS, ceea-ce rezultă din lumina palidă a labioului.
Afară de asta, se refere ca soloritut fondului s i fie în armonie cu cei ai persoanei. De se, dscă hiln^le persoanei sunt v rzl rugini1, fondai nu poate fi de un roşu sau violet expresiv d s u negru, s^u cafeniu sau verde iomuatic, tetuneaai,? Deci toate elementele trebue să con«
H*. 113— «P2i
LA REOUTA LA REDUTA
T an ase la B raşo vBf lj II 11 I II w„
M a r ţ i 2 N o e m v r l e
Aşa e Viaţar
M i e r c u r i 3 N o e m v r i e
Nostimă şi eu pieăţeleJ o i 4 N o e m v r i a
Este d a r s’a isp răv itCelebra trupă VELESGBla fiecare reprezentaţie
Biletele de rân zare la K L I N G S O R
A T E N Ţ I U N E
PREŢURI U E R ECLA M ĂAvem onoare să rugăm Onor Public să viziteze pră*
văha noastră bogat asortată cu haine de dame.
Cele mai moderne articole de modăPaftoane lungi blănite . Paltoane scurte blăn.te Paltoane de piele Paltoane de stofă . Costum e....................
dela 12,000— Lei in sus „ 7,000 - „ , »„ 4 ,0 0 0 - » , ,. 2,000'— „ * *
3.5C0 — , „ „Hrine de stofă lână curată * 1,500'-Paltoane de copii . . . . 1 ,000— m m m
Deşi nu e obligat nime să cumpere» suntem siguri, că privind prăvălia noastră seva convinge orişicine că cea mai bună şi cea mai ieftină sursă de cumpărare e la noi.
Cu distinsă Stimă :„ N o u v e a u t e d e P a r i s 11
BRAŞOV, S tr. P o rţii No. 11.780 9 -1 0
Irlbue la a«sentuarea teetimcn- laiul pe care Pa avut ta vedere autorul la expresia f zonomiatt a subiectului.
la picturi stm îsfira are douft înţelesuri şi ambele trebue si fia prezente, anume: atmosfera proprie (aerul), sare te cbj!®u prin accentuarea şt slăbirea «• lealelor de lumini. Al doilea taţtles ® «uBoseut ta limbajul obicinuit ta forma cft „tabloul ere o atmosferă tristă, seninii, da basm eaîiflaative «arişrlveae coloritul «caia, vioiu, sau îataaecst ei tabloului.
Dacă atmosfera uaut tablou depinde de lumină şi daci relieful şt reapcaliva lucrurilor Inei depind de lumini, rezultă ci lumina e problema cea mat serioasă yi mai grea într’o o* peri picturali. — Şi de fapt aşa şi este. Ca sA vedeji sât -de greu se poate obţine o lumină reali taiPun tablou, e su- flciesl să vă amintesc faptul următor:
Orice picior de talent poate reproduse cât de exact un tablou de Grigoreesu ssu de Rembroadt, — lumina Inşi nici odată n’o va putea reda txic! şt reali... Aici se poate vt d *a dacă cineva are talent şi daci li are, de se entitate e. Sunt ta« blouri foarte frumoase, deoarece suftt f jarte f-deie, dar aăad e vorba de realizarea iumlnet adevâîate, numai atunci ne putem ci>ufi;g, dacă au sau nu, toate vniouic uriisltsă...
Lumina e sufluul iâblGuluS, precum cuvântul privit ca fond e s J t iu î pocalei, nu cei far« met îatPo închegare de uuseis ari îţi detectează urechea...
Precum Emlnessu se plângea să n’a putut glsl euvâ&tat, care s l exprime sdevlru), aş« şi pis« torul adevărat de fosrie multa cri se vaelA şl te frământă In căutarea, în realizarea acestui cu?âi>\ sare la el se chtamă „lumini*,,, Clei cuvântul poetului şi lumina pictorului sunt formele uneia şl aceleaşi no puni sare este „seniimeotul" sau .cugetarea*
Portreta! poate fi bust dér poete fi §1 statură î i t 'eagA — asta după fmporisi&ţs pe car® o ere «crpol întreg la reliefa« rea scopului ariistis urmărit de autor.
Portretul e da o valoare mal mere oi unii, efiad persoana e reprezentată îs cadrul unul colţ al natúrét, îatr-un peisaj. In a* cest caz peisajul ere un roi secundar, iasă trebue să cotrirî« bue cu coloritul şi cu formele lui la reliefarea sentimentului sau a eugeiăre! urmărite. P«L sejul trebue să «orlspnndl atât eu sufletul cât şl cu vârsta per* soanei respeativ®. Principalul e sa persoana si osupe un spaţiu mal mare decât plesejul, altcum ar fi o Idilă, nu portret.
O manieri moderni reprezintă persoana ca ce o apariţie luminoasă tah’un fond mai îs* tuneoof, în care solitarele hai* nei (şi chiar şl ai® sepuiul) suat topite gradat, spre marginile tabloului, Maniera se bazează pe o însuşire cunoseuis a ochilor noştri, asume: E ştiut că orice punct aţintit de odri, se vede mai dar, iar nssesoriiie din jur se vid ns&i puţia dure.
Considerând Seini expresiei, portretul poate f de aer Ifrin
s il fA m m F*ţfeta? 3 .
n T ^ e s r o c s a r a n
le vâazire z ' ° î m i10 minute dela centru. Adresa la administraţia ziarului
856 1 - 3
No. 959/926.
PibliciţiinsSe aduce la cunoştinţa ge*
neraiă că în z ua de 1 Decemvrie 1926 ora 10 a. m„ se va tine licitaţie publică cu oferte închise în localul primăriei comunale din Mâieruş pentru vânzarea unei porţiuni de ICO Ha 48 ari din pădurea »Pârâul Bli« darii* proprietatea comunei Ma ieruş.
Vânzarea pădurei a fost publicată în »Monitorul Oficial* No. 238/926.
Estimatia este de Lei 2,136,600Condiţiunile detailate se pot
vedea la O-olul silvic Feldioara şi la primăria comunală Maie- ruş.
Maieruş» la 24 Oct. 1926.854 1— 1 Fr.mŐrla comunală.
C IN EM A A P O L L OAzi zltima zi
S in i t o idr*mă la 8 acte.
Ia rolul principal .* Marj Pkkford. Afară de aceasta 2 acte comedie.
29, 30, 31 lOctomvrir, 1 No* vimbrie, ş’iger mondial
Fraţii Schsilenbergtfapi celebrul rom ai al ÎuiB#ra hard Kelhrnun \& 10 mari acte.
I q roiţii principal: m irele artist Conrad Veidt, Lil Dagower, Liana Hayd, Bobb Dody, Bruno Kastner.
$(veselie, tristeţe, dor de viaţă de moarte, entuziasm dff.jriL.elc.)' eoi* (yâsderî ta trecut; uu ex: M hd eoafempiâad capul lui Aodrei Bă'hory — subiect îu cere « prepo&deraot elementul co i, celui Ifrla, sau: Isus Iu GeSa$mvsi implorând pe Tatăl: „Pârlate, de e cu putinţă freacă dela mfsae şi acest pahar!. —moment sare nu 'evoasă toate i&p 1 e! şi auferltiţrie Lui «sute- rioa?e) sau dramatic (:âfid per* Goana e pusâ ta f iţa unul fapt zguduitor, de Importanţă naţio- aaii sau universală, (x: ladila îa «lfpa eâi»d se .yropie eu spada de capui fa\ Hjlofer», sau: Uns «u privirile allntlte în vlzdi h d îinourat strig!: .Pârin* Ic, Plrlnt-, îa mările fsle.tml dou suflitjl meu!*). Io ginere, pori??tul reprezintă suf etui la* dlfldului, în d.firitele lui momente sie vletif. îndată ce a» cest suflet necesitează tn mani* fjstările iui prezenţa uneia sau a mai multor persoaoe b tablou, subiectul fa numirea da tcbiju dâ genere.
— Va urma —
Namărol de cuvinte de care aven nevoie. După cele ma! noi rezultatei aie cercetărilor întreprins® în Anglia, un copil de cinci ani are nevoie, pentru a se exprima, d« 1700 cuvinte, un om matur necesită 3000-10.000 cu* vinte, IntdecHialn au nevoe de 12,000 Shakîspeare aintrebuln* ţat în scrierile sale 24 000 cuvinte, tar redactorul şef al unu! mare ziar de astăzi trebue să cunoască 45.0J0 cuvinte.
Fandaţi« CalftaralA „Prîaalpala Ca ra l“Sala Teatrului N a ţ i o n a l Român — Apolla
Sâmbătă, 6 Htiubfle 1926, «fa • Mijri
Un singur mare ConcertConsacrat câetec^^ poouimre sl liturgice armene. — Dil de maestrul armean: Léan Egh'annrîan abt. al Concervatorolni Naţional de muzică st deeiamcţte din Parts, Cu eon aureai eoralaf toe. „Br&mó M«şy »r Dt^â^d«*, sub eouduccrea Maestrnhd
Lé îc Eghiasarian.Solişti: D-oa Eliza BsICOlaai sopran st d sul Jtifi! Ffbll fiaoto.
Ln pica: Maestrul dr. Wll«r I«Slf.
Preţurile locurilor: Loje mare: (7 locuri) Lei 850; Loje mieă; (7 locuri) Lei 700; Balcon: Lei 1 0; Rezervat: Lei 110; Stal I.s Lei 90; Stal II.: 05; <Gte-
leria I.: Lei 45 şi Galeria II.: Lei 25. IncluaiT taxele legale.B ile te ge găsesc l a : Firma Király, Str. Principele Oarol, la cassa Teatrului
National şi la administraţia ziarului „Gaaeta Transilvaniei“.
MAREYANZAREDE RECLAMĂ!
Preţuri foarte reduse !Valour penuu mantale 550'—
(lână curată)Plus. u pentru mantăle 480 — Stofă engl. pentru costum 320'—
(14J cm. lat)Cele mai nouă stofe pen-
tru haine . . . 280'—Căptuş&iă de mătase • 280’—Catifea ripsatâ cu desemn 130’—
„ » într'o s n*gură coloare . . 98*—
Flanele modeme • • 98 —Cloth negru (140 cm- lat) 9 8 -Pânză pentru cearceafuri 98*—6 buc. batiste băibăteşti 98'—Câptuş&lă pentru balton
şi costum . . . . 98 —Barchet de modă . . • 85—Ch.fîon Jchroll* . . . 55 —Pânză gălbuia . . . . 40 —Fianeluţâ . . . . • • 38*—Zeph.re pentfu bluze 75*—
„ 9 c&ma&i « 60*-—„ f c u m u l i 9 v v /
Plăpomi de Ssten . . 6L0' — Popelifi peniru basmale 520’ —şi cele mai frumoase şi mai moderne noutăţi paris ene se pot cumpăra cu preţ foarte redus, la
| fuma
i rum isiiEiBRAŞOV, Str. Porţii 5.
846 3~ ,0__g____
MAŞINI DE SCRIS STRICATEÎNAINTE sî d u p ă9
reparaţie la ateliern l special LIEHN, HEIDENOORFF & Co,
Strada Mihail Weis No. 23—25 847 2—3 TELEFON 384.
C O N V O C A R EDelegaţii Comitetelor Şcolare
aparţinătoare Comitetului Şco Iar Comunal, Braşov, precum şi deiegiţii de drept sunt invitaţi la adunarea generală ordinară a Comitetului Şcolar comunal, Braşov, care se va ţine Joi în 18 Noemvrie 1926 la ora 11 a. m., în sala de Şedinţe a Sfatului.
Ordinea de zi :î. Deschiderea adunării şi nu
mirea a doi verificatori.2. Raport g neral*3. Votarea bugetului Comite
tului şcolar comunal.4. Înfiinţarea şi edificarea de
şcoli primare şi grădini de copii pe teritoriul municipiului Braşov.
5. Propuneri şi interpelări înaintate biroului în scris cu cel puţin 48 ore înainte de aduna* rea generală.
B raşou. Dm şedinţa Comitetului şcolar comunal, ţinută la 2i Octomvrîe 1926.
Preşedinte SecretarSocoziu. Ardeleana,
l855 1 -2
Svaftita Jaliţnl Braşşv. P isit Bării de s i r
No. 1151—1152/1026.
Publicaţiune de licitaţiaSe aduce la cunoştinţa pu*
blică, cumcă primăria comuna* lă Cristian, jud. Braşovi exarân- dează următoarele bunuri eo* munale, şi anume :
1. In ziua de 4 Decemyyîe Í926 p. m., la ora 3, măcelăria comunală, pe timp de trei ani, dela 1 Ianuarie 1927 până la 31 Decemvrie 1929. Preţui de strigare 20000 Lei. Vadiur 10%.
2. In ziua de 4 Decemvrie 1926 p. m., la oara 3V» localul de bărberit (măcelăria de primejdie) pe timp de trei ani, dela 1 Ianuarie 1927 până let 31 Decemvrie 1929. Preţul de str.gare 2000 Lei. Vadiu 10*/«»
3. ia ziua de 11 Decemvrie 1926 p. m. la oara 3 cariera de piatră (Cvarţ) „Schneebrich* pe timp de 3 ani dela 1 Ianua* rie 1927 până Ia 3! Decemvrie 1929. Preţul de strigare 3000 Lei* Vadiu 10V«.
4. In ziua de 11 Decemvrie1926 p. ra* la oara 37* cariera de piatră (Cvarţ) „Woif" pe timp de 3 anij dela 1 Ianuarie1927 până la 31 Decemvrie 1929» Preţul de strigare 6000 Lei. Va* diu 10°/«.
Licitaţiunile se vor ţine în conformitate cu dispoziţiunile cuprinse în Art* 72—84 al legii con* tabiiitătii publice.
Condiţiunile de licitel e pen* tru fiecare obiect separat se pot vedea între oarele oficioase în zilele de lucru la Pri* măria comunală Cristian.
Cristian» la 21 Oztomvrie 1926* 850 1—1 Primărie comunală.
PublicaţiileSe aduce la cunoştinţă pu
blică că cârciuma comunală din comuna Holbav jud. Bra* şov de sub No. 95 se va esa- rânda prin licitaţie publică pe termin de 3 ani şi anume» dela 1 Ianuarie 1927 până la 31 Decemvrie 1929.
Licitaţia se va ţinee Ia 1 Decemvrie 1926 oara 10 a. m.. în localul Primăriei comunale Holbav.
Preţul de strigare 15.007 Lei» vadiu 10%.
Se primesc numai oferte închise şi sigilate, provăzute cu vadium de mai sus» care trebue puse în mâna preşedintelui de adjudecare cu 1 oară înainte de începerea licitaţiunii.
Pius-oferte nu se primesc.Condiţiunile mai detailate se
pot vedea în oarele oficioase ln orimăria comunală.
Holbav, la 10 Octomvrie 1926. Notar, Primar,
Şerban. Simian Orna.
A b o n a m e n te la G a z a ta T ra n s ilv a n ie i sa p ót îmmo r i şi c t o g tim p m a l tm- é a l u n g a t mm lu n a r a .
Nr 115—QAZBTA W m SiLV W im
0 t i r i a r e culturaliiccpiffialiti! n&itra" IlfU f. I N F O R M A Ţ I U N I
P«niB««i (a 24 O etan vria e. t ’p teorgaifeat ia tractaşi co* «aci Ktiaev Despărţi ariatal «Astral*.
Graţia cescarsslul d*lal dlrte* tor local B, llpet şl al latregn- fai corp faviţlteresc, ftl prima* ralal Oh, iile fiii taisror fraa- teşlfor Rlştt vilul aetal rsorga- alxâril a !»at proporţiile aaai strălucite elibătorl caitarala.
In rsfataata aproape a tetaror sltenFer, copt! din şcoalsft io* cale Imbricaţi Io frtmoaio por teii ra|fona!e an axeeatat o se* rla do daftce 9l jocuri romi- ie»t), cari an prooai o vie im* preelr.
D*1 dirrcfer TI pe! a ţiait o inimoşii coiferioiă reievâsd Inrportirţ» H rolei „Astral* la viata eaitaraiă ş! atţloaală a poporalei aostre.
DI dr. Votca Nifeecu, dale* fatal centri), acompaniat de dall dr. N. loeneş, Oh, Qateanu şi dr, Vlnttlă, delegaţii comitetului judeţean dapi o jtatrodncere In care evidenţiază importanta ho* târâte a e a „Aitrel* şi in aceato vremuri, procedeeză ia aetal re* «rginizirii.
Adaearea proclami aleşi ca unanim t*ts pe srmător!': B. Ti* peia preşedinte, Eugen Popescn vlccpreş?diate, a-şocra Aurelia Clratocra aecretară, Anaataao Vâftaa caaiir, i. Ctocola cos* trolor, Ana Scurta bibliotecară, Oh. Scurta econom şi loan Nan paroh, Qh. Iile, D. Dobreacn, loslf Renghi«, Ion Nan înv, V. Bade, N. Htmzea, Volcn Popa membii.
D-l prefadlnte preia apoi cele 31 volnme da cărţi frumos legate fi registrele trimise da Deepăr|I»tetil central judeţean.
In pauză ie tas «du 20 meni* bii pe vieţi, 48 fictivi şi 6 eju* tltorl.
Dnpl pauză D l Vintilâ tine Ufr’nn ilmbej ta jelea, popular o prea interesant! «onfer<n|l des* pre sifilis 11 murind şi stăruind asupra m jiooteîor de ccmba* fere a escalei boit,
înainte de fnehe'erea adunării d*l preşedinte fine să osl- pure e l Despărţământul reorganizat îff va tace întreagă da* toria, ier De’egitul cc mUetuluI Central mnitămeşte de îneiăe* firea şi înţelegerea unanimă •ere a domnit In adunare şi-şi exprimă nld< jdeş eă noul comitet va da o cât mai vie a?en- flene vieţi ealtorale din Râşnov şl cornutelor , ţinând i e a* cest Despărţământ.
Ca aceasta serbarea a luat sfârşit !ntt*o atmosferă de o a* devtretă reculegere şi tnăifare aafieteesci. Gtr.
■fllfile Dna Dr. Qisela Pa de U, dantistă specialistă, consultă şi mai departe zilnic dela 9—12 şi 3 —5 afară de Sâmbăta, în atelierul dantistic Dr. Adler, Str. Porţii» Vila Kertsch. 853 1 -1
(•■(fetii le sM ilitn fle il fu tn il l «Ipille*, in şedinţa deerl a comitetplii central jade* teán Braşov al „Astral* s V a- les aa comitet mat reatrâna ca toiărciaarea de s eoadace ad mînfitrarea Teatru lai „Apolîo*. la acest comitet an foat aleşi: preşedlate şt «dviaietrator dele* gat d*l dr. liberia Brediceenu, econom ca locuinţa ia clădirea Teatrele! d l ieipeatoral nencU P. Muntean u, iar membrii ie comitet: di rect«r /. Prieut dr, Câlimant Oh. Cuteanu şi V. Braniace.
I . I Bee’e i l i Ctiidi. După o săptămâna continui de vizite in diferite îocsl tiţl ale Statelor* Unite, unde M. S Regina Marla a fost obiectul celei mai viu entuziasm exprimat vreodată de populaţfunea mar el republici americane, a plecat spre Canada. Va poposi câteva ore la Estpoint, unde va trece In revistă corpul cadefilor. De acolo la Niagara, apoi la Toronto, Montreal, Oi* tava, unde, tnv.tatâ da guver* natorul general, lordul Viimgton, va descmde la Gouvernement House.
Din New*Yo k se anunţă, că d'l dr. Finley, celebrul scriitor, care in ultimul rizboi a fost şeful Crucei Rofii americane in Orientul apropiat, a pronunţat un inflfcărat discurs în cinstea M. S. R. Mar a a României, cu prilejul unui banchet ce l*a fost ofer t.
Femeile in şcolile eebosloviceNumărul farnebor care studiază In şcolile cehoslovace se ridici la peste 72 mii, şi anume : în şcolile superioare studiază 3 mii, în şcolile med i 30 mii, în şcoli agricole 1500, în şcoli corner* dale £030, în şcoli profesionale Industnaie 30 000. Cu toate că Cehoslovacia are destule şcoli de fete, elementul femenln a pă* truns înti’o mare măsură şl în şcolile de bie(f. Studentele for* meeză 1/10 din tineretul unlver* sitar, 1/4 din tineretul şcolilor medii, 1/3 din tineretul şcolilor comerciale, 1/7 din persoanele cari frecventează şcolile econo. mice şi mai mult decât o jumă* tate din persoanele cari învaţă în şcolile profesionale. In şcolile primare fetele formează 50% din şcolărim?, in şcolile comerciale superioare 1/4, far în şcolile profesionale Inferioare mai mult de 50V0. Este deci vádit ci femeile j pătrund toi mai mult in scoli fn scop de a se pregăti pentru pro* fesluni de toate feiur le.
*Ud institut aittrabic !o Timi*
fosra. D'Oul dr. loan Teieguţ a întocmit un proiect pentru înSin* ţa rea la Timişoara a unui Institut antlrabic, care va deservi în* treg Banatul şi judeţul Arad. Consiliul comuna! ai oraşului Timişoara va discuta în prima şe* dinţă această chestiune.
◄<◄
◄◄
y i Z 1 T A T I
( V A S I I i E D E J A N )
Vinuri excelente, Grătar special, Bucătărie română, germană, franceză.
R ed u cere de 20°|0p e n tru d om n ii o f i ţ e r i ş i fu n c tin n a rr .
Ueieertaazft zilnic e orchestră escrîPBtă ca vestita! eflatăret1 - 3 U U iî BÂ6EI0,
►
►►►►►►
►►►►
►
Ireimlial irigai I i i Fierlli I leit filmat- Daabta aeum s a aflat că uraganul mrt a pustiii da curând coasta Florid«!, nlml* dnd frumosul oraş Mlami a fost cinematografiat. Operatorul so> clătiţii Patha Fraras este acela, care a săvârşit îndrăzneaţă faptli stlnd 8 ore intra ruinele una* case şi cinematografilnd deşiin. ţutrea furioasă a elementelor, Filmul a fost Imediat developat şl reprezentat acum câteva zile tn America. Sa pot vedea râuri de apă curgând pe locul, unde au fost frumoasele alele ale oraşului, palmieri puternici aplecân- du-şi vârfurile până la pământ sau smulşi din rădăcini, vase de tot soiul aduse de apă pe străzile neooroaitulul oraş. Se pare că numai clădirile grele de fier ale marilor hoteluri au rămas întregi. Atest film unic a fost lucrat cu atâta repeziciune, tncât numai aceasta eonstltoe un record in arta cinematografică.
Americanii se ocupă cu pla~ nurlie de reclădire a oraşului Mtaml dela capul da sud al Floridei, distrus de curând de ma* rele uragan. S’a constatat că marile clădiri construite după mijloacele technlce moderne au rezistat mult mal btne furieri ura* genului declt locuinţele cele mal vechi, Ia care nu sfa întrebuinţat betonul armat. De lucrul acesta se va ţine seamă la reconstruire. De fapt, Americanii nu se mal gândesc sâ reconstruiască Mfami sa oraş de lux şl loc de ex* curşiI ci ca un centru comercial căruia t - se prezice un mare viitor.
0 eomoiri de anr la Iundil nării. Acum vre-o 4 ani s*a scufundat în apropierea portului Brest un mare vapor, pe at cărui bord se »fieu pe lângă alte sume şt 1.600.000 lire sterline aur. De curând s’au făcut încercări pentru a scoate Ia suprafaţi această comoară. Societatea de asigurare, căreia scufundarea vasului l a pricinuit mari pagube, a oferit un pre miu acelui scafandru care va reuşi să aducă aurul a lumina zilei. Plră acum n’a fsbu* t’t încă nimeni, deoarece nlel un scafandrler nu se poate cobori mal jos de 100 m. sub nivelul mării, diri cauza prea mare! presiuni a apel. in curând încercările vor fi reluate sub conduce« rea unul cunoscut căpitan, care s'a mai distins tn cazuri de acest fel. Totuşi cunoscătorii tn materie sunt foarte sceptid asupra reuşitei. *
Molfnmită. Subsemneta preşedintă in numele comitetului Reuidunei Femeilor Române pentru ajutorarea «Iducelor sărase din Braşov şi SStele are onoare e exprima d*nel Teodora Literat, eeîe mai vii şl e&ldu- roase mulţumite pentru done- j unea de Lei 500, in memoria prea iubitului ei soţ f Maior Literei.
Dumnezeu tă i odihnească tn pace.
Braşov, 25 Octomvrle 1926.Elena Sobodeanu,
preşedinţi.
Ceneertul maestrului Leon Eghiaaerlan >’• a-mâoak din catiza unor reparatori la Teatrul .Apoll*“pe Sâmbătă 6 Novembrie.
•Ştire ■Idlfllft. Dr. Căliman,
getul laboratorului de igienă, reîntors, şi a reluat consultaţiile de boli interne şi de copii şi analize de laboraior. Strada Castelului 52. 857 1—3
■ertalltalea eeplller la Baia-anta. Dapl I l tu m data Cti- tlltlc«, prfea■ ş| dapft toasta* tlTtl« ficat* da medical corni-tatalal din Htvec, cart a orga nlzat o aachctâ aespra «târli sanitare, ac poete vadea eă mor-v talitetea cepllor din Uagarla cete foarte ridicată. S’a eoaatatat eft dla toţi cop'il cari te aaee ta Uageria, 25V# mar îael iaa* late de a împilat virata de aa •a. Aetst proceat ee referă şl la Badapeeta şl se prezlată dactil da mare, malalei atâada-ae ta vadare că aci există mai malta peaibiiitiţi da aalvara a •opiiler dla paaet da vsdara medical. In arma aceatai realităţi coastatata ea latinţ'oaaiză la Bcdapasta crearea aaei pa* teraica iaitltaţlt deatiaita si aa* pravaghaza apărarea copiilor.
«„Afâilll*, societate de muzică
Braşov cu onoare Invită la se* rata muzicali împreunată cu cin« ţări, teatru şl dans, ce o va a> ranja Sâmbătă, In 13 Noemvrle 19Z6 în toate sălile dela „Redută". Începutul la orele 8 seara. Venitul curat ai seratei muzicale, societatea îl destinează Instruirii tn arta muzicală a copiilor săraci, dar cu aplicare spre muzică. Seprasoivirl se primesc cu mare mulţumiţi.
P r o g r a m : Gh. Muzica seu : Marş Regal (cor mixt acompaniat da orchestri). 2. Stoiz: „Cântecul nostru* (orchestră). 3. Dadamaţlune. 4. Fr. Lachner: „Faurul* (cor bărbătesc). 5. Şer* bănescu: „Nunta ţărănească* (orchestră). 6. Dcclamaţlune. 7. Stoîz : „Regina mea* (orchestră). 10. Şeroănescu: „Oltenit veseli*, potpourti naţional (orchestră), 11. Teatru: mRobineon Necrusoe* co medie tntr'un ect de Speranţă. mCincl Cinei" , comedie cu cântece într‘un act de V. Alexandri.
Corul ş! orchestra sunt dirijate de a l iocot. Anton S&stok.
•
Iseeiaţli medicilor Braşov tine o şedinţă Mar|l 2 Noembrie ora 6 exait ia eaao Sfatului: 1. Cdeferlaţele dr. Kshana şi dr. Opreacu, «are nu s’au putut ţinea tn şedinţa trecută. 2. Dr Fieehtenmacher: a) Caşuri e!l- nl»e interesante, b) Intervenţii •hlrurgleole In sarcină.
Şedinţele ttatadn-se regulet ta prima Marti a fiecărei luni — Isvitaţluni separate nu s mal trimet.
Oficiul Public de Plasare din Braşov
Str. SIt. Ioiu 25, Telefaa 385
1 argintar, 1 brutar, 1 tea* comisar, 1 cofetar, 6 croitori de bărbaţi, 1 eurelar eăsătorlî, 1 fochist, 2 franzelei!, 4 lăcătuşi metaniei, 3 mecanici, 1 mon- teur de auto, 1 morar şef, 4 «oferi mecanici, 5 strungari în fler, 2 tâmplari de mob, 2 zugravi.
1 administrator de moşie, 2 ţeserile, 2 funcţionar!, 2 vânzătoare şi 1 vânzător coloniale,4 lucrători de fabrică, 3 paznici de noapte, 2 servitori de birou ctr., 2 vizitii, 3 ztlerL
Ocupaţie pot «ăpăta; 5 psn- I teferi, 4 frizeri, 1 riehtuitosre, 2 eurelar!, mal mulţi zidari, mineri şl ziler! pentru construcţia tunelului dia Teliu, 20 mineri pentru Clpent, 1 mecanic *pe- eiel pentru fabricarea de matce (mctrlţc), 2 gravori, 1 coafor şi o coafezi de dame, 1 frfinghler,2 rotvrf.
Un du cinstit remâ. nuc «Stic comoară pentru uu fiicăroi Romănt Abonaţi du „UâZETâ TRARSÎLVANÎEI“
•matca iicrttfâTENIS
la slt.la d. 33, 2*. 24 rt’2&Odoaure aa a*at los la Bicu* roşfl pa admirabilele conut srl ala tcaic eiabalal, finplODltde ■llltlfă de teaie ca armâtoral reznltat:
Simple: I. Cotai Dl mi trio (Col> ţea Braşov). 1!. Lt. Col. Rada- lll. Colonii Iscobici.
Dublu'. Lt. Co?. Rida, Lt.Co* maidor Q<orgesn, 11. CoIobcI iaeoblcl — Cpt. Dlmitris,
Bete recentă victoria reparUfă de Cipltan D:mitrlo, tn Septemvrie, câed a obţisat pe adevirat merit local L la Brsşov.
Căpitan Dlmltria (şi sdjadrcS «cum ş| tuiul de campion mlittir*
Dovadă că t«sis-«l a *3regresat ia Braşov, datorit cit bălai „Colţaa", circ ee afirmă tfr toata ramariie sportive.
Corespoiieat
Dela .A s t r a “ .lfipftf|ftmâatDl ceatral JadeţoiB
Brifov.S’eii mai înscris următorii
membri:Membra activ: log. Sabin Mo
rarii*, Inspector Industrie!, Braşov, cu taxa de 100 Lei.
La Cercul Cultural din Bra- ! şovechiu:
Membru pe oiafâ : cutrxads | de Lei 500. Cheorghe Putu, ma* estru zidar şi Marionra Baiea funcţionară.
Membri act iui: cu 100 lei Oh» Dulă, zugrav cu câte 50. iei Gheorghe Puiu, m. zidar, Dumitru Cârstes, Abx. Tau», funcţionar, Nlcolae Rusau, mehanlc Dumitru Joliu funcţionar, Gheor- | ghe Crieius, zidar, Const. Chi- | vftrar, zidar, Gh. Tarlungean zi- \ dar, Gheorghe Jugănar zldar Gh. Sondu zidar, Gh. THudru- j mar, cu 20 iei: I.Munteanfuncţ,, ( D. Noian m. z d ,r, G. Parşinar ' econom, 1. Fierar zidar, 1. Micu zidar, Vas. Muntean zldsr, I. Crăciun zidar, Gh. Uzoni m. zidar, loan Bratu funcţionar, L Prlşcu econom, P. Marişan zidar, G. Ghimblşan m gniuer,D. Ţiţei ii funcţionar, Cocs, Mun* teanu m. eonstr, V. Oprea zidar, Gh. Piticorlu aroiter, N. Dâreter comers. Mihail Şiacan zidar, Gh, Puiu ctr. Sitii, I. Al- den ierna ar, loan D. Ţlţdu. (Toţi " pe lista pir. Dr. Petru Debu).
Membri ajutători: D. Cristo* | lovean iua«ţ., Bucă loan elev j ilc., M. Pope seu, Aur. Mftnecu- f ţi, Nlo. Grlvu, M. Cârlln€scu, | Ctta. Foca, Gh. Vîsîao, Gh«. f Prunesau, toţi «u câte L*$i IO, | dela Soc, D.A.N., transpuşi prin I Dr. M. Suelu Sibionu.
Electrician Mecaniccare a servit în uzini electrice şi are cunoştinţe de turbini de j apă şi curent de înaltă tensiu* ; ne, găseşte post la Uzina electrică a soc* „Tărlungul* din Să* cele, unde se va adresa la biroul Societăţii din Cernatu. Cunoaşterea limbei române obli- \ gatone pentru reflectanţi*
„Tărlungul* S. A. R,852 1—2 6erna1uSâcele I
C IN EM A M OgEfUiAzi şi mâiae
Farmecul unui Valsdupă renumita operă a lat Oi- k?r Sitraass.
Ia rolul principal cei mai buni artiştii: Xenia DesoiV Willy Fritsch, Iacob Tiedt- ke, Hsms Brausewalter.
Vise 1 Vinei
Inimă de câineExtraordinară dr&mă soBza(io* gală ca fcionresstal câine
Bin-Tiu-Tin.rcsponzablh IDAN BROTiA