Vasile Novac

Regimentul 2 Dorobanți - Vâlcea

MUZEUL AURELIAN SACERDOȚEANU VÂLCEA

Vasile Novac

REGIMENTUL 2 DOROBANŢI - VÂLCEA

Lucrare finanțată de Ministerul Culturii și Identității Naționale prin proiectul strategic „Centenarul Marii Uniri” – proiectul

„Salonul Național de Artă Contemporană”

Râmnicu Vâlcea 2018

Vasile Novac Regimentul 2 Dorobanţi - Vâlcea © Muzeul Județean Aurelian Sacerdoțeanu Vâlcea. Toate drepturile rezervate Supliment al Revistei Buridava ISSN 0258-140X Coperta: Carol Terteci Ilustrație copertă: Încrâncenarea ultimului efort, Enache Dumitru Bogdan (lucrare realizată în cadrul taberei de pictură Măldărești plein-air în cadrul proiectului „Salonul Național de Artă Contemporană” finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale prin proiectul strategic „Centenarul Marii Uniri”) MUZEUL JUDEŢEAN “AURELIAN SACERDOŢEANU” VÂLCEA Adresa: Calea lui Traian, nr.143, Râmnicu Vâlcea, ROMÂNIA Tel./fax: 040 0250 738121 E-mail: muzeuljudeteanvalcea@gmail.com Tipar executat de: PCPrint www.pcprint.ro

CUVÂNT ÎNAINTE

Armata română a fost, este și va fi întotdeauna un stâlp al statalității țării noastre.

Vâlcenii au fost dintotdeauna apărători ai granițelor țării, ai suveranității ei. Regimentul „2

Dorobanți” Vâlcea a fost una din unitățile de elită ale Armatei Române, o unitate care și-a

făcut datoria pe câmpurile de onoare de la Plevna, Mărășești, Cotul Donului, Ulmanka.

Apariția monografiei Regimentului „2 Dorobanți” Vâlcea reprezintă un omagiu adus

miilor de luptători, care și-au făcut datoria către țară. Pentru mine înseamnă ținerea unei

promisiuni făcută unui erou al acestei unități, maiorul Constantin Popescu, care în bătălia

de la Stalingrad, împreună cu 18 camarazi, a apărat 3 km de front, nelăsând inamicul să

treacă prin poziție, decât numai după ce muniția s-a terminat, iar tancurile sovietice îi

încercuiseră. Au urmat 8 ani de prizonierat, dintre care peste un an de carceră severă într-

un lagăr situat la Irkutsk, lângă Cercul Polar, pentru singura vina de a nu-și trăda

jurământul militar și de a rămâne fidel steagului tricolor.

Tuturor celor care au luptat în această unitate de elită a Armatei Române un gând pios

de recunoștință!

Adrian Busu

Vicepreședinte al Consiliului Județean Vâlcea

INTRODUCERE REGIMENTUL 2 DOROBANŢI - VÂLCEA

Războiul și detronarea conștiinței

Regimentul 2 dorobanţi ia ființă în anul 1872 și existența lui se întinde până în 1946. Apare în

documente şi ca Regimentul 2 Vâlcea, Regimentul 2 infanterie sau Vijelie. La înfiinţare era compus din 3

batalioane: Batalionul I cu sediul la Tg.Jiu, Batalionul II având reşedinţa la Râmnicu Vâlcea şi

Batalionul III la Piteşti.

Reşedinţele Batalionului II Vâlcea: Compania 7-a la Râmnicu Vâlcea, Compania 8-a la Pleşoiu şi

Compania 9-a la Drăgăşani.

Primul comandant al Regimentului a fost maiorul Bărsescu Constantin şi primii comandanţi de

batalioane au fost: Măleanu Alexandru - Batalionul I, Negruţ Gheorghe - Batalionul II şi Condeescu

Vasile - Batalionul III.

Reşedinţa regimentului şi a Batalionului II era la Râmnicu Vâlcea.

Regimentul 2 dorobanți ia parte la campaniile din: 1877-1878, 1913, 1916-1918, 1919, 1941-1944,

1944-1945,comportându-se ca o unitate de elită a Armatei române. Prestaţia sa a fost elogiată de mai

marii Oştirii şi ai Statului român, fiind răsplătită cu numeroase ordine şi medalii primite de Regiment şi

de ofiţerii, subofiţerii şi soldaţii săi. Locuitorii judeţului şi ai capitalei de judeţ i-au primit pe oșteni cu

entuziasm la întoarcerile de pe câmpurile de luptă.

Comandanţii de regiment erau mândri că şefii Armatei au lăudat activitatea unităţii şi la plecarea

din fruntea Regimentului au exprimat cele mai frumoase gânduri despre comportarea meritorie a

ofiţerilor, subofiţerilor şi soldaţilor de oriunde veneau la oaste. Pe lângă purtarea eroică a celor mai mulţi

oşteni, au existat şi cazuri de dezertări, de lipsă de punctualitate la concentrări şi la revenirea din concedii,

care au fost sancţionate conform legislaţiei militare în vigoare. Regimentul 2 dorobanți Vâlcea a luat parte

la acțiuni sociale caritabile. Au fost şi cazuri când regimentul a hrănit şi îngrijit pe copiii sărmani, orfani

sau fără nici un sprijin.

Concentrările care de multe ori cuprindeau 2-4 fraţi şi uneori pe tatăl lor au făcut ca oamenii

sărmani mai ales de la sate să rămână fără forţa de muncă în agricultură și au determinat pe unele mame,

adesea văduve după Războiul de întregire a neamului, sau soţii să solicite desconcentrarea fiilor sau

soţilor lor, sau cel puţin concentrarea mai aproape de localitatea din care proveneau pentru a putea să le

ajute la muncă sau la adusul lemnelor pentru iarnă. Comandanţii au insistat pentru o comportare

exemplară în localităţile unde cantonau pentru a exclude eventuale abuzuri ale oştenilor, insistând pe

latura umană față de lumea cu care veneau în contact.

Cartea de față este o carte-document, consemnând ca într-un dicționar numele și datele biografice

ale celor ce au participat la Războiul de Independență și la cele două războaie mondiale. Documentele

relatează activitatea de pe front și numărul mare al morţilor, răniţilor şi dispăruţilor, precum şi imensele

pierderi de armament, muniţii şi materiale. Majoritatea oştenilor proveneau din judeţul Vâlcea, dar uneori

erau prezenţi şi din alte judeţe ale Olteniei, Munteniei, Transilvaniei, Moldovei, Basarabiei şi Bucovinei

de Nord.

Ostaşii care se remarcau prin vitejie, curaj, dispreţ de moarte şi comportare eroică erau răsplătiţi

prin avansare, ori prin medalii şi ordine militare române ca: ''Avântul Ţării'', ''Bărbăţie şi credinţă'',

''Virtutea Militară'', ''Coroana României'', ''Steaua României'', ordinul ''Mihai Viteazul'' şi ''Mihai

Viteazul'' cu spade.

Pentru a ilustra comportarea eroică a Regimentului 2 Vâlcea cităm din ordinul de zi nr 40, din 15

octombrie 1941 al Diviziei a 11-a infanterie privitor la luptele din 8-13 octombrie 1941: ''În special s-a

remarcat Regimentul 2 dorobanţi care, într-un elan desăvârşit, a cucerit la 12 curent ''Gniliacovo'' şi

şanţul anticar, dând una din cele mai grele şi neregulate lupte de localitate. Prin ordinul de zi nr 90

Regimentul va releva modul de luptă al Batalionului II, condus magistral de maiorul Dănciulescu Toma,

căruia Regimentul îi este recunoscător. Aduce vii mulţumiri comandanţilor Batalionului II şi, precum şi

tuturor ofiţerilor, subofiţerilor şi trupei acestor două batalioane.

Ostaşilor răniţi (ofiţeri, subofiţeri şi trupă) le aduce recunoştinţa sa. Ostaşilor morţi le cinsteşte

jertfa, dându-i ca exemplu de supremă înţelegere a spiritului de sacrificiu şi datorie pentru Neam şi

Ţară, înscriindu-i în Cartea de aur a Neamului, pentru făuritorii de patrie mărită şi întregită''.

Din numeroasele fapte de vitejie, cităm aici pe cea a soldatului Meianu Ion din 22 februarie 1917,

care era de gardă la Manutanţa Bălţi: luptând împotriva mai multor inamici pe care-i omoară, răneşte sau

îi pune pe fugă, determină pe şefii săi să-l elogieze şi să-l decoreze: ''Fapta soldatului Meianu Ion este

una din faptele de îndrăzneală şi curaj cât se poate de mare. Regimentul este mândru de a avea asemenea

soldaţi... iar Ţara poate privi cu încredere şi linişte în viitor cu asemenea bravi la frontiera cea mai

primejduită''. Meianu Ion este citat pe ordin de zi şi propus la decorare cu ''Virtutea militară'' de război şi

cu un premiu în bani de 300 lei.

Sunt multe exemplele de eroism ale oștenilor din Regimentul 2 dorobanți Vâlcea, ale tinerilor care

au făcut suprema jertfă pentru apărarea țării. Ei au umplut trenurile care duceau la moarte, trenurile din

iadul sovietic, din Primul Război Mondial, supunându-se ordinului ”Români, treceți Prutul!” spre a

elibera teritoriile ocupate și spre a păstra întreagă vatra strămoșească.

Regimentul 2 dorobanți Vâlcea a fost decimat în luptele de la Cotul Donului din 1942. Au renăscut

însă, și-au refăcut forțele și au luptat mai departe și au murit toți, atacând la baionetă pozițiile germane.

Cartea de față este o imagine a unei lumi fără noroc care înfățișează viziunea dezeroizantă a

războiului. Mitul conștiinței ține de estetica sincerității absolute, aceea că după război nu există decât

învinși, fiind însă beneficiari ai războiului.

Războiul este pagina de acută psihologie a luptătorului lăsat în voia morții. El face posibilă singura

realitate despre război, aceea a adevărului crud. Dacă războiul, în ultimă analiză, nu este altceva decât

organizarea savantă a crimei colective, atunci organizarea aceasta caută să fie cât mai metodică, mai

impecabilă. Cartea de față nu înalță imnuri eroismului și nu combină situații sublime. Ceea ce numim

erou cu glas declarator e un biet om hărțuit de foame și de plictiseală, bătut de gloanțe și de obuze,

scuturat de frigurile morții și înghețat de spaimă, degradat de superstiție și pândit de demență. Războiul

surprinde și analizează fără ipocrizie frica, superstiția, insensibilitatea la durere, lașitatea, panica și, după

cum combatanții își dezvăluie firesc, spiritul de camaraderie.

Viața pur rațională este învinsă de cea practică, iar maturizarea conștiinței în război se produce prin

botezul eului în suferința colectivității. Războiul, oricât ar fi el de modern și de evoluat în tehnici militare,

constituie o tragedie umană. Mediatizat, ca în timpurile noastre, devine o dramă a întregului univers locuit

de suflete, sau un spectacol cinic.

Cartea de față este un gest de plecăciune pioasă în fața milioanelor de ostași pierduți în drama

existenței, fiindcă războiul nu e drept ori nedrept, ci pur și simplu un cataclism. Nu experiență capătă

eroul întors de pe front, ci neîncredere, prăbușire lăuntrică, ruperea axei sale sufletești. Războiul pune sub

semnul distrugerii fizice și morale cea mai frumoasă dintre creațiile lui Dumnezeu: Omul.

Autorul

9

REGIMENTUL 2 DOROBANŢI VÂLCEA

Din istoricul Regimentului 2 dorobanţi

La 5 iunie 1872, prin Î.D. nr. 1.064, s-a creat Regimentul, în ziua de 1 iulie 1872, şi i s-a dat

numele de ''Regimentul 2 dorobanţi''. Prin Decretul nr. 1.065 din 5 iunie 1872, a fost organizat pe 3

batalioane cu reşedinţele în trei oraşe: Batalionul I la Tg-Jiu, Batalionul II la Râmnicu Vâlcea şi

Batalionul III la Piteşti, cu Statul major la Râmnicu Vâlcea. Regiunea de recrutare era constituită din

judeţele: Gorj, Vâlcea şi Argeş.

Reşedinţele companiilor Batalionului II Vâlcea:

Compania 7-a - plasa Râmnic - Râmnic

Compania 8-a - plasa Oltul de Sus - Pleşoiu

Compania 9-a - plasa Drăgăşani - Drăgăşani.

Tot la 5 iunie s-a stabilit numărul de ofiţeri şi cadre permanente care să instruiască dorobanţii cu

schimbul: 4 maiori, 5 căpitani, 8 locotenenţi, 15 sublocotenenţi, 13 sergenţi majori, 18 sergenţi, 18

caporali şi 40 cornişti şi toboşari.

Primul comandant al Regimentului, numit la 5 iunie 1872, a fost maiorul Bârsescu Constantin.

Comandanţii de batalioane: Măleanu Alexandru - Batalionul I, Negruţ Gheorghe - Batalionul II;

Condeescu Vasile - Batalionul III. Reşedinţa Regimentului şi a Batalionului II era la Râmnicu Vâlcea.

Comandanţii de companie şi subalternii:

Subalterni

locotenenţi sublocotenenţi

Compania 6-a - căpitan Georgescu Constantin 1 2

Compania 7-a - căpitan Borănescu Constantin 1 2

Compania 9-a - locotenent Georgescu Bereşteanu - 21.

De la 1 iunie 1872 până la 1 aprilie 1873, administraţia se făcea pe batalioane, iar comandantul de

regiment se ocupa de supravegherea administraţiei şi de chestiunile de comandament.

La 1 februarie 1873 este numit comandant al Regimentului locotenent colonelul Papadopol

Alexandru. De la 1 aprilie 1873 batalioanele nu se mai administrează singure şi predau toate fondurile şi

actele Statului major al Regimentului. În acelaşi an se organizează magaziile de arme, muniţii şi

echipament la reşedinţa fiecărei companii şi a fiecărui batalion pentru echiparea şi instrucţia miliţienilor.

Companiile teritoriale au organizat în 1873 prima concentrare a miliţienilor pe timp de 15 zile.

Concentrarea s-a efectuat la Râmnicu Vâlcea, la reşedinţa Regimentului. Colonelul Iarca s-a declarat

foarte mulţumit la terminarea concentrării. În anul 1873 nu s-a făcut recrutarea din cauza legii din 1872,

care a mărit cu un an vârsta tinerilor care trăgeau la sorţi. În anul 1874, s-a instruit un contingent de

dorobanţi, care au fost concentraţi pentru 15 zile. Concentrarea s-a făcut la Piteşti, cu 2 batalioane

(Vâlcea şi Argeş), cu un efectiv de 700 ostaşi. Regimentul făcea parte din Divizia 2-a, condusă de

generalul Racoviţă. Din Piteşti, Regimentul a plecat la Ghergani cu trenul, de unde a plecat în marş la

Ploieşti, pentru a se întâlni cu diviziile 1 şi 3 active, care manevrau dinspre Buzău. Comanda supremă a

luat-o domnitorul Carol, care a înaintat pe 3 coloane spre Bucureşti, iar apoi spre Colentina. La manevră

au luat parte mulţi ofiţeri străini. La sfârşitul manevrei, la 14 octombrie, Regimentul 2 dorobanţi a primit

drapelul, după care domnitorul Carol a primit defilarea. La 18 ianuarie 1875, prin Înaltul Decret nr. 107

din 18 ianuarie 1875, s-a aprobat să se serbeze ca patron ''Sfântul Ioan Botezătorul'' pe data de 7

ianuarie2.

1 Arhivele Militare Istorice Române ''General Radu Rosetti'' Piteşti, fond RIZO 1, dos. nr. 3.256, f. 1.

2 Ibidem, f. 2.

10

În anul 1875, concentrările s-au efectuat în luna octombrie, destinându-se câte 3 zile de instrucţie

pentru fiecare parte din regiment. La concentrare, Regimentul a dispus de batalioane a câte 400 oameni şi

70 rezervişti luaţi din cele 3 judeţe.

În anul 1876, Regimentul a primit un contingent de 478 recruţi dorobanţi. Sub influenţa

evenimentelor politice din Orient, concentrarea a durat mai mult. Între noiembrie 1876 şi martie 1877 o

parte din trupă a trecut în concediu.

La 1 ianuarie 1877 s-au creat 8 regimente. Prin Î.D nr 2.118, înfiinţându-se Regimentul 4 Argeş, ''s-

a dezlipit de Regimentul 2 dorobanţi, Batalionul III Argeş. Aşa că Regimentul 2 dorobanţi este format

numai din 2 batalioane (Gorj şi Vâlcea). Cu această ocazie se schimbă împărţirea tactică a regimentului,

după cum urmează:

Statul major al Regimentului la Râmnicu Vâlcea, Statul major al Batalionului I la Tg-Jiu, Statul

major al Batalionului II la Râmnicu Vâlcea; Compania 1-âi în plasa Vulcan, la Buliga; Compania 2-a în

plasa Novaci la Drăgoeşti, Compania 3-a în plasa Jiu şi Ocolu la Tg-Jiu, Compania 4-a în plasa

Amaradia-Gilort la Cărbuneşti, Compania 5-a în plasa Cozia la R. Vadului, Compania 6-a în plasa

Horezu la Râmnicu Vâlcea şi Compania 7-a în plasa Olteţu de Jos la Drăgăşani3.

La 4 aprilie, Regimentul a primit ordin de concentrare pentru război. Avea un efectiv de 1.600

oameni, în afara: sanitarilor, servitorilor şi cadrelor. Concentrarea a durat 5 zile şi la 10 aprilie a plecat în

marş spre Craiova, unde a ajuns la 13 aprilie.

Ordinea de bătaie a Regimentului în război: colonel Papadopol - comandantul Regimentului,

administrator clasa III-a Braustein Iosif - casier, înlocuit la 10 mai cu sublocotenentul - ..., locotenent

Dănescu Ioan - ofiţer cu îmbrăcămintea, medici: Ciobanof Cristea şi Ivănuşi Dimitrie, maior Cuciuc

Ioan - comandantul Batalionului I, maior Macri Dumitru - comandantul Batalionului II (înlocuit în iunie

1877 cu maior Jurescu Gheorghe).

Batalionul I: Compania 1-âi - căpitan Tetoveanu Nicolae subalterni: lt. Alexandrescu, aghiotant;

sbl. Teodorescu I şi sbl. Hristache Nicolae. Compania 2-a - căpitan Moisescu Ahil, subalterni: lt.

Andreescu Vasile şi sbl. Culcer Ioan. Compania 3-a - căpitan Popescu Hristache subalterni: sbl.

Olănescu Nicolae şi sbl. Făgeţeanu Grigore. Compania 4-a - căpitan Stănescu Nicolae subalterni: serg.

Poenaru Ghiţă.

Batalionul II: Compania 5-a - căpitan Avrămescu Alexandru subalterni: lt. Olănescu, sbl.

Stănescu şi serg. Ionescu Florea. Compania 6-a - lt. Tăutu Constantin subalterni: lt. Făinescu, sbl.

Pleşoianu şi sbl. Popescu Henafont. Compania 7-a - lt. Oltenescu Iosif subalterni: sbl. Stanovici, serg.

Pârvu Ion. Compania 8-a - căpitan Trandafirescu Matei subalterni - sbl. Dumitriu. Căpitanul Antoniu a

decedat în aprilie 1877.

Regimentul face parte din Brigada II-a Divizia 1-âi Corpul 1 armată. La 18 aprilie a plecat din

Craiova şi a ajuns la Băileşti, la 18 aprilie şi-a detaşat Compania 1-âi la Serviciul de geniu al Diviziei

pentru a construi linia telegrafică Galicea Mare - Băileşti pentru a lega Calafatul cu cartierele şi

depozitele generale de la Băileşti. La 23 decembrie, a plecat în localitatea Pisc, pe malul stâng al Dunării,

dându-se companiile 5 şi 6 în avanposturi, ocupând linia dintre comunele Desa şi Măgura lui Cercel,

legându-se şi cu vedetele Brigăzii de călăraşi ce se întindeau spre Gura Jiului.

Căpitanul Antoniu, încetat din viaţă, a fost înhumat în comuna Piscu.

Batalionul II a fost detaşat, la 24 aprilie, în comuna Ghibici, formând avanposturi între localităţile

Desa şi Negoiul, ocupând comunele: Piscu, Ghidici, Rast şi Negoiul.

Batalionul I a primit ordin să meargă la Poiana, unindu-se la stânga cu Călăraşii şi la dreapta cu o

parte a Regimentului 2. La 4 mai, Batalionul II e trimis la Poiana. La 7mai, Batalionul I pleacă la

Ciuperceni ca ajutor al Regimentului 1 linie la Serviciul de avanpost pe marginea Dunării. Pe data de 15

mai, domnitorul Carol a trecut în revistă Batalionul I, la Ciuperceni. La 19 mai orele 3, Batalionul II a

plecat din Poiana la Calafat, iar la 21 mai, Regimentul întrunit la Ciuperceni, făcea brigadă cu

Regimentul 1 linie la Serviciul de avanposturi pe marginea Dunării. La 16 iunie 1877, când bateriile din

Calafat au început bombardarea Vidinului, bombele turcilor au rănit pe Oprescu I. şi pe Rădulescu Ioniţă

din Compania 8-a. Trecerea Dunării se face la 28 iulie la Nicopole, şi la 12-20 august la Corabia.

Corpurile de armată se reorganizează la 26 iulie. Divizia general Anghelescu, Cerchez şi A.

Angelescu formează un corp de operaţie condus de domnitorul Carol. La Calafat, se formează un corp de

3 Ibidem, f. 3.

11

observaţie sub conducerea generalului Lupu. În timpul înaintării diviziilor române spre Plevna,

Regimentul 2 dorobanţi, parte a Corpului de observaţie, rămâne în ţară.

La 22 iulie Regimentul, aflat la Ciuperceni, detaşează Batalionul II la Rast, cu obligaţia de a face

serviciul de avanposturi şi a se pune în legătură cu călăraşii la Bistreţ. La 26 iulie, Statul major al

Regimentului şi Batalionul I se mută la Calafat. Batalionul II de la Rast e înlocuit de Regimentul 1 linie

şi soseşte la Calafat. La 9 august, soldatul Vergatu Vasile este primul soldat din regiment împuşcat de

inamic.

Batalionul I pleacă la Bechet, la 25 august. La 29 august, căpitanul Avramescu, comandantul

Companiei a 5-a, pleacă în recunoaştere. Căpitanul, însoţit de sergentul Pietraru Constantin, de caporalii:

Drăgoescu Tudor şi Nae Nicolae, de cornistul Mămularu Gheorghe şi de 16 ostaşi trec Dunărea, noaptea,

cu bărcile, în Ostrov, observă avanposturile şi mişcările inamicului, stau în ziua de 30 şi se reîntorc

noaptea, raportând Diviziei4. La 5 septembrie, comandantul Diviziei ordonă ca Statul major al

Regimentului şi Batalionul II să meargă din Calafat la Corabia pentru a se întâlni cu Batalionul I. La 9

septembrie orele 8 seara, Regimentul întrunit, după o odihnă de 5 ore, pleacă în marş forţat la Turnu

Măgurele, unde ajunge pe 10 septembrie la orele 10,30, aşezându-se în bivuac, pe marginea Dunării în

faţa Nicopolului. La 11 septembrie Ion C. Brătianu, ministru de război, vizitează bivuacul şi ordonă

comandantului de regiment ca, a doua zi, să treacă Dunărea pe podul de la Nicopole cu 5 companii,

oprindu-se în Găureni, iar una să rămână la capul podului, alta la Nicopole şi alta la Turnu Măgurele.

Regimentul trece sub comanda colonelului Slăniceanu, comandantul Armatei din Vidin. Compania 8-a şi

Statul major al Regimentului pleacă din Turnu Măgurele, trece Dunărea pe un pod de pontoane de la

Nicopole, la 12 septembrie.

Între 13 şi 28 septembrie Regimentul se ocupă de construirea unei redute pe înălţimea Găurile şi de

construirea de bordee pentru oameni, fiind ajutat şi de un batalion din Regimentul 6 dorobanţi.

Companiile 5 şi 7 de la Nicopole şi de la Turnu Măgurele se ocupau de paza podului şi de repararea

şoselei Nicopole-Muselim Selo. Un detaşament de 100 oameni din Compania 6-a îngrijea bolnavii din

ambulanţele de la Târgu Măgurele. La 28 septembrie Regimentul cu un batalion din Regimentul 6

dorobanţi pleacă din Găureni spre Ribev, aproape de Plevna, unde ajunge seara. Regimentul este ataşat de

Divizia 2-a, care acţiona la Plevna. La 1 octombrie, Batalionul I, condus de comandantul Regimentului,

părăseşte Ribevul la 9 dimineaţa, trece râul Vidin prin vad şi ajunge la ora 2 la Dimeschioc. Compania 1-

âi înaintează în pădurea din dreptul Susurlului, schimbă călăreţii din avanposturi. Companiile: 6 şi 8

părăsesc Ribevul şi sunt ataşate Brigăzii de călăraşi. La Susurlui încep să se construiască bordee pentru

ostaşi, cu ajutorul lopeţilor Lineman, care s-au dovedit foarte eficiente. La 2 octombrie, Companiile 3 şi

4, sub comanda căpitanului Popescu Hristache sar în ajutorul călăraşilor de pe înălţimile Vid care fuseseră

atacaţi de turci, la Opanez, zădărnicind acţiunea inamicului. Compania 2-a face o recunoaştere la satul

Susurlui pe care-l găseşte neocupat. Turcii au început să tragă, iar Compania s-a retras fără pierderi. La 6

octombrie, Compania 6-a primeşte ordin să ocupe reduta Carpova, iar Compania 8-a să facă servicii de

avanposturi cu călăraşii la Cacemonica. La 7 octombrie, la atacul Diviziei a 4-a, Batalionul I stă în faţa

redutei Griviţa nr 2, cu o companie în avanposturi. Pe data de 8 octombrie, Compania 6-a schimbă

poziţia pentru a se lega cu avanposturile Batalionului I, fiind susţinută de bateria Boteanu, aşezată în faţa

Susurluiului. Din acea zi, Regimentul intră sub comanda Diviziei a 4-a. În ziua de 11 octombrie ora 6

dimineaţa, Batalionul I şi Brigada Cantili pleacă la Dolin-Etropol pentru a opera sub comanda generalului

rus Cernozubov unde ajunge seara şi ocupă înălţimile din dreapta satului Dolin-Etropol. Toată noaptea,

Batalionul I a lucrat la tranşee. Pe 12 octombrie bombardament de artilerie inamică asupra poziţiilor

Batalionului I, fără a produce victime. Seara, poziţia de la Etropol a fost întărită cu 2 regimente din

Brigada Cantili. La 19 octombrie trupele ruse ocupă linia până-n dreptul satului Dolin-Etropl şi

Batalionul I detaşează Companiile 1 şi 2 la lucrări de fortificaţii la Gorni-Etropol. Companiile 3 şi 4

rămân pentru servicii de avanposturi până la 25 octombrie, iar Companiile 6 şi 8 la Brigada de călăraşi.

În ziua de 20 octombrie, soldatul Dorobanţu Voitichescu Ion din Compania 8-a este împuşcat când

era de serviciu la reduta Crayova5.

Companiile 3 şi 4, la 25 octombrie, s-au retras la Gorni-Etropol şi au ocupat fortificaţiile făcute

acolo. La 3 noiembrie, Batalionul I este mutat în Brigada Borănescu şi pleacă cu toată brigada în

4 Ibidem, f. 4-5.

5 Ibidem, f. 5.

12

localitatea Susurlui, cu susţinerea Batalionului I vânători. Tot la 3 noiembrie, căpitanul Popescu

Hristache conduce o patrulă de 12 ostaşi spre recunoaşterea dreptei turceşti. Patrula s-a apropiat la 600 m

de inamic, a fost întâmpinată cu foc şi s-a retras fără pierderi.

La 6 noiembrie Batalionul I, cu un batalion din Regimentul 5 dorobanţi şi cu 3 companii ruseşti,

ocupă linia Susurlui. La 25 noiembrie Companiile 6 şi 8 au fost înlocuite cu 2 companii din Regimentul 6

dorobanţi. Compania 2-a este trimisă ca sprijin maiorului Bancu, care comanda stânga avanposturilor

Brigăzii. Celelalte companii sunt destinate a sprijini centrul liniei. Trupele române, ajungând în Valea

Plevnei, au văzut armata lui Osman Paşa fugind în neregulă. Generalul Racoviţă, comandantul Diviziei a

4-a, ordonă ca turcii cu bagajele lor să fie duşi la cartierul diviziei sale.

La 4 decembrie, Batalionul I a primit ordin să escorteze din Valea Plevnei 3.000 de prizonieri la

Cartierul general Griviţa şi să-i predea Regimentului 8 dorobanţi.

Cu toate că Regimentul 2 dorobanţi a avut puţine pierderi la împresurarea Plevnei, lipsa de hrană a

înmulţit bolnavii, ridicându-se la ½ din efectiv. Regimentul a avut 63 de morţi la sfârşitul Campaniei. La

19 ianuarie, se încheie Armistiţiul, iar trupele române ocupă Vidinul. La 21 februarie 1878, la San

Ştefano, se încheie pacea6.

După căderea Plevnei, Regimentul 2 dorobanţi face parte din Divizia 4-a şi intră în tranşeele

Vidinului. La 11 ianuarie, ora 4½, Brigada II-a din care făcea parte Regimentul 2 Vâlcea, atacă satul

Tatargic şi apoi, cu Divizia Leca - localitatea Novo Seli.

La 12 ianuarie Brigada II-a, compusă din Regimentul 8 linie, Regimentul 2 dorobanţi, Regimentul

7 dorobanţi, Batalionul III vânători şi bateriile: Hepites şi Fotino, conduse de colonelul Papadopol,

pleacă în satul Bucovia, pe platoul din faţa Tatargicului, Regimentul 8 linie cu Batalionul I din

Regimentul 2 dorobanţi, în linia I-âi, sub comanda locotenent colonelului Poenaru C., iar Regimentul 7

dorobanţi şi Batalionul III vânători - în rezervă. Regimentul 8 linie cu Batalionul I din Regimentul 2

dorobanţi înaintează spre Tatargic, având ordin să nu tragă, fiindcă inamicul evacuase satul. O patrulă de

12 oameni din Compania 4-a, comandată de sublocotenentul Teodorescu I., face o recunoaştere în stânga

localităţii Novo Seli7. Această patrulă trece primul pod de la Tatargic şi înaintează până aproape de

Novoselo. Pe când înainta spre Novoselo, Compania 4-a, condusă de locotenentul Stănescu Nicolae, o

urma pentru a o susţine şi a o proteja, înaintând până la al doilea pod de la Tatargic unde s-a oprit şi apoi

s-a retras. Câteva obuze trase din bateria de la Novoselo asupra Companiei a 4-a nu i-au cauzat nici o

pierdere. La întoarcere s-a raportat că Novoselo nu era fortificat şi că inamicul este dispus să se retragă.

La ora 3,30, locotenent colonelul Poenaru, comandantul trupelor din Tatargic, primeşte ordin de

retragere, spre Bucovica, fiindcă s-a suspendat atacul asupra localităţii Novoselo. La 14 ianuarie, după o

alarmă venită de la trupele din Tatargic, Regimentul 2 dorobanţi, format din 6 companii, pleacă în marş

forţat şi rămâne la Tatargic, sub comanda maiorului Cuciuc Gheorghe, comandantul Batalionului I.

În noaptea de 14-15 ianuarie, 200 lucrători din Compania 3-a şi a 4-a, comandaţi de

sublocotenentul Teodorescu, merg la podul al doilea de pe şoseaua Vidinului spre a construi o baricadă şi

a fortifica mai bine poziţia, dar din cauza obuzelor şi focurilor de infanterie inamice sunt siliţi a se

retrage. În această noapte, soldatul rezervist Burcea Constantin din Compania 3-a este rănit uşor la un

picior. Regimentele: 2 şi 7 dorobanţi au fost înlocuite din Tatargic de către Regimentul 8 linie şi la 16

ianuarie se retrag la Belarada, unde cantonau şi celelalte trupe ale Brigăzii şi Cartierul general al

comandantului Corpului Vest, generalul Haralambie.

La 18 ianuarie, Batalionul I din Regimentul 2 dorobanţi pleacă iarăşi la Tatargic, pentru a întări

Regimentul 8 linie, fiindcă se bănuia un iminent atac inamic. Companiile 6 şi 8 rămân la Belarada şi

alături de Regimentul 7 dorobanţi construiesc o redută pe înălţimile din dreptul Tatargicului, aproape de

dreapta şoselei Belarada - Novoselo. Trupele se schimbau între ele în avanposturi şi la ridicări de pământ,

pe perioada împresurării Vidinului până la 23 ianuarie.

Campania din 1877-1878 era terminată pentru români. Turcii au evacuat Vidinul la 12 februarie,

când au fost trecuţi în revistă de generalul Manu Gheorghe, după care trupele române sub comanda

generalului Anghelescu au fost trecute în revistă de generalul Izet-Paşa, comandantul turc din Vidin. După

această formalitate, trupele române intră în Vidin şi lasă acolo o garnizoană. Regimentul 2 dorobanţi,

6 Ibidem, f. 6-7.

7 Ibidem, f. 8-9.

13

după defilare, se întoarce în cantonamentul din Bucovica. Vidinul a capitulat în faţa românilor cu toate

onorurile militare, iar turcii au avut dreptul să se retragă cu arme şi bagaje.

La 19 februarie Regimentul 2 dorobanţi pleacă spre ţară la ora 9, trecând Dunărea pe un ponton tras

de o barcă cu abur ''Săgeata''. Bagajele şi 2 companii au trecut primele la Ciuperceni, iar Batalionul I

cantonează pe malul drept al Dunării în satul Vidbol. A doua zi întreg Regimentul din 6 companii pleacă

la Ciuperceni, iar la 1 martie ora 8 dimineaţa ajunge la bariera oraşului Severin, unde se afla Divizia 4-a,

condusă de generalul Anghelescu. Aici, Regimentul şi întreaga Divizie a 4-a sunt trecute în revistă de

generalul Anghelescu, după care are loc un serviciu divin8. La intrarea în oraş trupele sunt primite cu cel

mai mare entuziasm din partea autorităţilor şi a orăşenilor. La 7 aprilie companiile: 5 şi 7 care de la 12

septembrie 1877 erau la paza podului de la Nicopole se întrunesc cu celelelte subunităţi ale corpului la

Turnu Severin. La 4 mai domnitorul Carol I inspectează Regimentul, după care primeşte defilarea tuturor

trupelor Diviziei. În aceiaşi zi a conferit câte 6 medalii ''Virtutea Militară'' fiecărei companii pentru cei ce

au dovedit vitejie şi bravură pe câmpul de luptă. La 7 mai Regimentul sub conducerea locotenent

colonelului Scheleti pleacă la Slatina unde ajunge la 17 mai, iar între 18 şi 19 mai se deplasează în

comuna Tâmpeni, unde s-au primit recruţii contingentului 1878. Aici, Regimentul se ocupă cu instrucţia

oamenilor.

La 5 august Armata se desconcentrează, trecând pe picior de pace. După o lipsă de 1 an şi 4 luni,

Regimentul se întoarce în propria-i garnizoană. Batalioanele de Gorj şi Vâlcea au fost primite în

districtele lor cu entuziasm de toată populaţia pentru sacrificiile făcute de oşteni pentru patria lor.

În Campania din 1877-1878 s-au înfiinţat decoraţiile: ''Steaua Romîniei'' cu şi fără spadă în 5 clase,

''Crucea Trecerii Dunării'' pentru cei ce au fost în Bulgaria, şi ''Apărătorii Independenţei'' pentru toţi cei

care au luptat în campanie9. Împăratul Rusiei a gratificat Oştirea română care a făcut parte din armata ce

împresurase Plevna cu Medalia Campaniei Ruse a anului 1877-1878.

Prin Decretul nr. 1.263 din 1 aprilie 1880, Regimentul 2 Vâlcea, format din 2 judeţe: Vâlcea şi

Gorj, s-a despărţit şi fiecare judeţ şi-a format regimentul său10

.

Regimentul 2 dorobanţi a împărţit teritoriul judeţului în 8 regiuni militare:

Reşedinţa Regimentului - Râmnicu Vâlcea

Reşedinţa Batalionului - Râmnicu Vâlcea

Compania 1-âi - Râul Vadului

Compania 2-a - Râmnicu Vâlcea

Compania 3-a - Şirineasa plasa Otăsău

Compania 4-a - Drăgăşani

Compania 5-a - Horezu

Compania 6-a - Broşteni

Compania 7-a - Tetoiu

Compania 8-a - Oteteliş.

Prin dispoziţia nr. 114 din 1881 s-a hotărât înfiinţarea fanfarelor militare la regiunile teritoriale.

La manevrele din 1882, a luat parte Batalionul I, comandat de maiorul Jurescu cu: 2 căpitani, 6

locotenenţi, 5 subofiţeri şi 420 trupă. Batalionul a plecat din Râmnicu Vâlcea şi a ajuns la Piteşti la 16

septembrie ora 18, cantonând în noaptea de 15-16 septembrie la Bascov. La 18 septembrie, Batalionul s-a

îmbarcat pentru gara Focşani. La manevră, Batalionul a fost în avangardă în toate luptele.

În anul 1883, la 13 septembrie, s-au concentrat 5% din cadrele cu schimbul pentru 2 luni. La 1

aprilie, colonelul Măldărescu, comandantul Regimentului 2, trece comandant al Brigăzii III infanterie, iar

locotenent colonelul Ivanovici devine comandantul Regimentului 2 infanterie. La 25 septembrie sunt

convocaţi recruţii pentru 60 de zile de instrucţie. S-au mai făcut 2 serii de concentrări: 28 august-20

septembrie şi 20 septembrie- 20 octombrie, fiecare serie cu câte 700 de oameni. Generalul Vlădescu,

comandantul Diviziei a 2-a, inspectează Regimentul la 19 septembrie.

În anul 1884, concentrările s-au efectuat pe brigăzi. Între 20 şi 27 septembrie companiile au

executat marşul la Râmnicu Vâlcea şi apoi la Piteşti - reşedinţa Brigăzii. Generalul Vlădescu i-a trecut în

revistă. Între 28 septembrie şi 15 octombrie a executat programul ordonat de brigadă. La 11 octombrie,

8 Idem, Rija 1, dos, nr. 3257, f. 25-27.

9 Ibidem, f. 27.

10 Idem, dos. nr. 3256, f. 8.

14

fiind timp ploios, Regimentul a intrat în cantonament la Piteşti până la 15 octombrie, când a plecat la

Lunca Corbului''11

.

Concentrarea pentru manevra anului 1885. La 10 februarie 1885, au fost concentraţi recruţii cadre

permanente. La 1 mai, s-au concentrat, la reşedinţa judeţului, 500 recruţi ai trupei cu schimbul pentru 60

de zile. La 20 mai s-a efectuat un marş la Olăneşti, iar la 2 iunie, alt marş la Gura Văii. Pe data de 10

iunie au fost inspectaţi de către generalul Angelescu, comandantul Corpului 1 armată. La 20 iunie s-a

executat un marş şi o manevră la Brezoi, după care a urmat desconcentrarea, la 29 iunie. Pe data de 20

august, cadrele permanente şi ofiţerii se aflau în tabăra de instrucţie de la Craiova, unde la 1 octombrie,

au fost inspectaţi de Rege. Generalul Vlădescu, comandantul Diviziei a 2-a infanterie, a efectuat o

inspecţie administrativă, la 3 octombrie.

La 10 august 1886 au fost concentraţi recruţii contingentului 1886 şi dorobanţii cu schimbul din

contingentul 1882, pentru 20 de zile. Efectivul prezent: 18 ofiţeri şi 600 soldaţi. Între 26 şi 27 septembrie

s-au dat lupte între batalioane în satul Băbeni, cu Batalionul I în avangardă. În zilele de 29-30 septembrie

s-au executat mici exerciţii şi s-a desconcentrat trupa12

. Concentrarea pentru manevra din 1887.

Regimentul 2 dorobanţi a concentrat dorobanţii cu schimbul şi rezerviştii din contigentele: 1881, 1883,

1887 şi cadrele permanente din contingentele: 1880, 1881, 1882, 1883, 1884, 1885 şi 1887. Efectivul

Regimentului era de: 3 ofiţeri superiori, 14 ofiţeri inferiori şi 2.130 trupă, pe durata de 20 de zile. La 20

septembrie, Regimentul a bivuacat la Voiceşti şi la 25 a pornit în marş de la Drăgăşani la Pleşoiu. A doua

zi, marş de la Pleşoiu la Enăşeşti, unde a intrat sub comanda colonelului Papadopol. Între 26-30

septembrie Regimentul a bivuacat şi s-a pregătit pentru manevrele din 1, 2 şi 3 octombrie. La 30

septembrie Regimentul constituie brigadă cu Regimentul 4 Argeş şi pleacă în marş spre Ioneşti, pe

şoseaua ce duce la Corniş şi apoi, prin Pădurea Sarului, la Sineşti. La 3 octombrie manevra a încetat şi a

doua zi, regele Carol i-a trecut în revistă, după care a urmat defilarea13

.

În anul 1888, s-au concentrat contingentele 1884 şi 1886. Ca să intre în constituirea Brigăzii la

Voiceşti, Regimentul 2 dorobanţi a plecat la ora 6,20 din Râmnicu Vâlcea şi a ajuns la Drăgăşani la ora

4,40, unde a bivuacat. La 27 august ora 11, a mărşăluit spre Voiceşti, unde a ajuns la ora 1 p.m. A

bivuacat lângă satul Ştefăneşti. Între 28 august şi 14 septembrie, Regimentul a executat programul impus

de Brigadă, iar la 18 septembrie, a desconcentrat trupa14

.

Concentrarea pentru manevră din anul 1889 s-a efectuat în 3 serii: prima de la 5 mai la 5 iulie

cuprinzând rezerva cadrelor permanente disponibile, formând două companii cu un efectiv de: 10

subofiţeri, 26 caporali şi 76 soldaţi de fiecare subunitate. Pe data de 1 iulie se formează din Regimentul 2

Vâlcea companii permanente cu trupa din rezerva cadrelor. Seria II-a şi a III-a de la 15 august la 15

octombrie.

La 17 septembrie Regimentul s-a îmbarcat cu direcţia Piatra Olt de unde a plecat în marş spre Balş

unde a cantonat, iar a doua zi a pornit spre Craiova. Între 20 septembrie şi 2 octombrie a efectuat

programul zilnic. La 2 octombrie a intrat în constituirea Corpului Sud cu Brigada de infanterie, Batalionul

I vânători, 2 escadroane din Regimentul 2 călăraşi şi 3 baterii din Regimentul 5 artilerie, sub conducerea

colonelului Boteanu, având misiunea să manevreze contra Diviziei 1-âi, care se numea Corpul de Nord,

pentru a nu ocupa Craiova.

Concentrarea pentru manevra din 1890. Timp de 90 de zile s-a făcut instrucţia recruţilor la Râmnicu

Vâlcea pentru manevră. Pe data de 1 septembrie Regimentul a concentrat la Drăgăşani un batalion de

1.000 de oameni, format din 2 companii permanente plus contingentul 1888, 1889. La 2 septembrie,

Batalionul I intră sub ordinile Diviziei a 2-a general Cruţescu. La manevră a luat parte Regele, prinţul

moştenitor Ferdinand şi delegaţi străini. La 1 octombrie Batalionul mărşăluieşte spre garnizoana Râmnicu

Vâlcea15

. Concentrarea pentru manevra din 1891. Locotenent colonelul Ivanovici, comandantul

Regimentului 2 Vâlcea, este numit la conducerea Regimentului 6 linie, iar în locul lui a fost numit

locotenent-colonelul Jurescu Gheorghe. Instrucţia s-a efectuat la Râmnicu Vâlcea între 24 aprilie şi 15

iulie. În urma unei legi din 24 iunie, regimentele de linie fuzionează cu cele de dorobanţi şi Regimentul 2

dorobanţi se va numi Regimentul 2 infanterie. Regimentul 2 dorobanţi a primit de la Regimentul 2 linie

11

Ibidem, f. 9-10. 12

Ibidem, f. 10. 13

Ibidem. 14

Ibidem. 15

Ibidem, f. 11.

15

companiile 1 şi 2, care împreună cu alte 2 companii ale Regimentului formează Batalionul III permanent.

Pentru manevră, s-au concentrat la Râmnicu Vâlcea contingentele: 1886, 1889 şi 1890, iar din cele

permanente contingentele 1884 şi 1886, cu care s-a completat efectivul fiecărui batalion la 504 ostaşi.

Regimentul 2 Vâlcea pleacă, la 2 octombrie, spre Drăgăşani, unde face brigadă cu Regimentul 3

Olt. La 4 octombrie, Brigada este inspectată de către generalul Lahovari, ministrul de război. La 7

octombrie, Brigada, cu 2 escadroane călăraşi şi 1 baterie artilerie mărşăluieşte pe şoseaua Drăgăşani-

Slatina, executând serviciul de siguranţă în marş. La 11 octombrie, Regimentul revine în garnizoană16

.

Concentrarea pentru manevra din 1892. La 1 martie, colonelul Ivanovici Mihail a fost numit

comandant al Regimentului Vâlcea nr. 2, iar locotenent colonelul Jurescu a fost mutat în Regimentul 17

Mehedinţi, la 1 mai. De la 13 aprilie, timp de 3 luni s-a desfăşurat instrucţia contingentului anului curent.

Pentru 329 recruţi au fost concentraţi: 10 sergenţi şi 13 caporali din trupa cu schimbul. Generalul

Angelescu, comandantul Corpului 1 armată, a inspectat Regimentul în timpul instrucţiei, când s-a

executat un exerciţiu cu batalionul în ofensivă, sub conducerea maiorului Vlădoianu. S-au executat trageri

cu contingentele 1888 şi 1889, cu foarte bune rezultate. Ministrul de război, I. Lahovari, a dat un ordin de

zi, din care reţinem: ''Arăt de asemenea mulţumirea mea deplină ofiţerilor de toate gradele, care au lucrat

cu atâta râvnă la pregătirea instrucţiei voastre militare şi înainte de a ne despărţi de fraţii noştri care se

întorc la casele lor, să strigăm cu toţii: trăiască Armata română! Trăiască Majestatea Sa Regele, şeful ei

suprem!''

La 3 decembrie s-a semnat contractul de căsătorie între Majestatea sa Regele României şi M.S.

Regina Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei referitor la căsătoria prinţului Ferdinand al României

cu principesa Maria a Marii Britanii şi Irlandei. La 29 decembrie, s-a celebrat căsătoria la Castelul

Sigmaringen. Principele Ferdinand a fost înaintat la gradul de maior17

.

Concentrarea pentru manevra din 1893. S-au concentrat recruţii pentru trupa permanentă şi pentru

armata teritorială. Din efectivul de 717 militari, 41 erau instructori din trupa cu schimbul, 129 erau

destinaţi armatei permanente şi 23 erau din alte contingente. Programul zilnic s-a executat până la 20

iunie. Generalul Angelescu este pus în disponibilitate şi lasă comanda provizorie a Diviziei a 2-a

generalului Cruţescu. La 23 martie, generalul Dona a fost numit comandant al Corpului 1 armată18

.

Concentrarea pentru manevra din 1894. Din trupa cu schimbul concentrată, s-au alcătuit 3

batalioane, 2 teritoriale şi unul permanent. Efectivul unui batalion era de 504 militari. Concentrarea a

început la 25 aprilie şi a durat 2 luni. La 5 septembrie. Regimentul porneşte în marş spre Drăgăşani. Între

7 şi 17 septembrie execută programul zilnic. Pe 17 septembrie formează brigadă cu Regimentul 3, iar la

19-21 septembrie exerciţii de brigadă, sub comanda colonelului Ivanovici. S-au executat 22 exerciţii de

luptă regiment contra regiment. La 24 septembrie - desconcentrarea şi plecarea spre garnizoană.

Generalul de divizie Berindei Anton este numit comandant al Corpului 1 armată de la 1 ianuarie19

.

Concentrarea pentru manevra anului 1895. Concentrarea s-a desfăşurat între 15 aprilie şi 2 iunie.

Efectivul: 191 recruţi din contingentul 1895, 55 recruţi prisosul armatei permanente şi 20 oameni din alte

contingente, în total 268 oameni. S-au concentrat pentru 6 zile contingentele 1893 şi 1894 în vederea

aplicării noului regulament de tragere la ţintă. În vederea concentrării de toamnă la Manevrele regale, s-

au concentrat din contingentul 1887, 236 oameni plus Batalionul permanent. Efectivul Regimentului

pentru manevră - 1.512 oameni. De la 9 la 12 s-au efectuat exerciţiile cu batalionul, de la 18 la 20 cu

brigada, între 25-29 au fost manevre în jurul Bucureştilor. La 18 a avut loc inspecţia generalului Berindei

Anton. S-a decis aducerea companiilor: 9, 10 şi 12 de la Ocnele Mari la Vâlcea, instruindu-se în cazarmă,

rămânând pentru pază doar Compania 11-a20

.

Generalul Budişteanu este numit ministru de război. Compania 11-a a fost readusă de la Ocnele

Mari, paza fiind preluată de Regimentul 19 Romanaţi. La 1 februarie Regimetul 2 Vâlcea trimite la

Ocnele Mari: 4 ofiţeri şi 130 soldaţi comandaţi de către căpitanul Dobrescu Nicolae. Colonelul Ivanovici

Mihail, comandantul Regimentului 2 Vâlcea, este transferat la comanda Regimentului 29 infanterie.

16

Ibidem. 17

Ibidem, f. 12. 18

Ibidem, f. 12-13. 19

Ibidem, f. 13. 20

Ibidem.

16

Locotenent colonel Segărceanu este mutat la Regimentul Ialomiţa nr. 23 şi este înlocuit de locotenent

colonelul Ionescu Vasile din Regimentul 18 Gorj, în calitate de comandant21

.

Concentrare pentru manevra din 1896. Concentrarea a avut loc între 24 aprilie şi 24 iunie.

Locotenentul Giuran Alexandru, cu 2 subofiţeri, este trimis la Bucureşti pentru a urma cursurile Şcolii

Manualul lucrărilor de infanterie, între 1 iulie şi 16 august. Concentrarea de toamnă s-a efectuat de la 1

septembrie pentru contingentele 1892 şi 1894, şi la 6 septembrie pentru contingentul 1896. La 11

septembrie, Regimentul constituit din: 4 ofiţeri superiori, 24 ofiţeri inferiori şi 1.179 trupă, 60 de cai şi 17

trăsuri s-a îmbarcat în 2 trenuri militare cu direcţia Craiova. Intră în bivuac la Balta Verde, unde execută

exerciţii divizie contra divizie şi la 25 septembrie revine la Râmnicu Vâlcea. Între 1 şi 10 octombrie se

concentrează 500 miliţieni din contingentul 1884. La 15 octombrie a murit colonelul Ionescu Vasile, care

a fost înmormântat la Biserica ''Sfântul Ioan'' din Râmnicu Vâlcea. La 8 aprilie 1897, locotenent colonelul

Anastasescu Ştefan Magheru a fost însărcinat cu conducerea Regimentului Vâlcea nr. 222

.

Concentrarea pentru manevra din 1897. Între 18 aprilie şi 26 iunie sunt concentraţi 574 de recruţi.

Generalul Stoilov, comandantul Diviziei a 2-a, a inspectat Regimentul, la 9 iunie, iar generalul Poenaru,

comandantul Corpului 1 armată, la 13 iunie. La 1 septembrie sunt concentraţi miliţienii. Generalul Stoilov

a fost foarte mulţumit, în urma inspecţiei efectuate23

.

Concentrarea pentru toamna anului 1897 a început la 12 septembrie cu: 49 sergenţi, 76 caporali şi

1.468 trupă din contingentele: 1893, 1894, 1895 şi 1896. Generalul Stoilov, comandantul Diviziei a 2-a şi

generalul Poenaru, comandantul Corpului 1 armată, inspectează Regimentul la 23 septembrie. La 1

aprilie, colonelul Anastasescu Ştefan este mutat la comanda Regimentului Prahova nr. 25, fiind înlocuit

de locotenent colonelul Vlădoianu. S-a decis, prin Î.D. nr. 1.415, ca fiecare regiment să fie compus din 3

batalioane (12 companii) trupă permanentă şi cu schimbul24

.

Concentrarea recruţilor contingentului 1898 s-a efectuat între 17 aprilie şi 25 iunie. Efectivul

Regimentului - 490 oameni. Între 1 şi 10 septembrie s-a concentrat contingentul 1.888 miliţieni şi

contingentele 1890, 1891, 1893 şi 1894 de la 12 la 26 septembrie. Generalul Poenaru, comandantul

Corpului 1 armată, inspectează Regimentul în octombrie.

Concentrarea din 1899 a cuprins recruţii cu schimbul, auxiliarii, oamenii cu schimbul din celelalte

contingente şi recruţii permanenţi din contingentul 1894. Pentru trageri, s-au concentrat contingentele:

1896 pentru 6 zile, 1897 şi 1898 pentru 10 zile. Maiorul Găluşcă Corneliu Grigore, ajutorul

comandantului, a fost transferat în Regimentul Romanaţi nr 19, fiind înlocuit cu maiorul Bunescu Grigore

de la Marele stat major. Generalul Iarca, comandantul Brigăzii III infanterie, a inspectat Regimentul în

ziua de 22 octombrie, generalul Stoilov, comandantul Diviziei a 2-a, la 29 şi 30 octombrie, iar la 31

octombrie, 1 şi 2 noiembrie, de către generalul Argetoianu, comandantul Corpului 1 armată şi inspector

general pentru inspecţiile din toamna anului 1899/1900. Prin ordinul nr 12 al Ministerului de război, din

12 companii au rămas doar 8, constituind 2 batalioane şi 4 companii cu schimbul, cu următoarele

reşedinţe: Compania 9-a la Călimăneşti, Compania 10-a la Horezu, Compania 11-a - la Lădeşti şi

Compania 12-a - la Drăgăşani. La 1 noiembrie s-a format Şcoala regimentară în trei părţi: clasa I-âi a

sergenţilor, clasa II-a a caporalilor şi clasa III-a a soldaţilor. Şcoala a funcţionat doar până la 31 martie

1900. În februarie fusese inspectată de către generalul Iarca, comandantul Brigăzii a III-a Infanterie şi de

către generalul Stoilov, comandantul Corpului 1 armată. La 17 aprilie, au fost concentraţi 230 recruţi din

contingentul 1900. La 1 mai, Regimentul a dat un detaşament pentru paza penitenciarului din Ocnele

Mari25

.

În iulie şi august s-a trimis în concentrare, prin rotaţie, câte un batalion pentru a se face economii

bugetare. La 24 septembrie s-a efectuat manevra. Generalul medic Petrescu H. Zaharia inspectează

Regimentul la 1 octombrie, generalul Stoilov la 6 şi 7 octombrie, iar generalul Argetoianu Ioan la 14, 15

şi 16 octombrie. Maiorul Nenişor Gheorghe este mutat la Regimentul Dolj nr 1, fiind înlocuit cu maiorul

Ghidionescu Eugen de la Regimentul Rovine nr. 26. Căpitanul Chiriţescu Dumitru este mutat în

Regimentul 2 Vâlcea din Regimentul 5 vânători. Căpitanul Bădescu Iordache a fost pensionat, prin

demisionare.

21

Ibidem, f. 13-14. 22

Ibidem, f. 14. 23

Ibidem, f. 14-15. 24

Ibidem, f. 15. 25

Ibidem.

17

Ordinea de bătaie a comandanţilor de companii din 1 noiembrie 1900:

Căpitan Soficu Nicolae - Compania 1-âi, Păltineanu Mihai - Compania 2-a; Georgescu Alexandru -

Compania 10-a, Dumitrescu Gheorghe - Compania 6-a, Paulian I. - Compania 5-a, Glogojan Dumitru -

Cercul de recrutare şi Nicolae I. - Compania 12-a.

Locotenent colonelul Ştefănescu Anghel este trecut în disponibilitate pentru o infirmitate temporară.

Sublocotenentul Negreanu Nicolae, cu un caporal şi 12 soldaţi, sunt trecuţi la paza pichetului Râul

Vadului, începând cu 16 noiembrie. Au fost avansaţi la gradul de căpitan locotenenţii: Cârpeanu Grigore

mutat la Regimentul Olt nr. 3, Nicolae Ioan, mutat la Regimentul Romanaţi nr 19 şi căpitanul Nicolae Ion

care rămâne pe loc până la alte dispoziţii. Căpitanul Sofia Nicolae, pe lângă comanda Companiei 1-âi a

primit şi comanda Companiei depozit a Batalionului de miliţii Vâlcea.

La 14 februarie 1901, generalul Iacob Lahovari demisionează din fruntea Ministerului de război26

.

Dimitrie A. Sturza este numit ministru ad-interim la Război. Căpitanul Nicolae Ioan este transferat la

Regimentul Romanaţi nr 19, căpitanul Vlădescu Dumitru demisionează şi trece în rezervă,

administratorul clasa I Georgescu Petre, ofiţerul cu îmbrăcămintea, este pensionat şi înlocuit cu căpitanul

Bacalbaşa. Generalul Iarca, comandantul Brigăzii a III-a, este numit comandant al Diviziei 1 infanterie,

lăsând la comanda provizorie a Brigăzii pe locotenent colonelul Urianu Ion. Concentrarea recruţilor cu

schimbul s-a făcut de la 10 aprilie la 15 iunie. Instrucţia soldatului a durat 30 zile, şcoala companiei - 20

zile şi şcoala batalionului 16 zile. S-au executat şi 10 şedinţe de tragere. La 1 mai, a încetat din viaţă

generalul Stoilov şi comanda Diviziei a 2-a a fost încredinţată colonelului Corvin Gheorghe. Un

detaşament din: 5 ofiţeri şi 145 trupă a fost trimis la Ocnele Mari pentru paza penitenciarului27

.

La 10 mai s-au produs mutări de ofiţeri superiori şi inferiori: colonelul Cică Constantin de la Şcoala

militară de infanterie şi cavalerie la comanda Brigăzii III infanterie, rămânând detaşat la Şcoală până la

sfârşitul anului şcolar, iar locul lui la brigadă va fi ţinut de locotenent colonelul Vlădoianu, comandantul

Regimentului Vâlcea nr 2; căpitanul Zătreanu Petre din Regimentul Vâlcea 2 la Consiliul de război al

Corpului 1 armată; căpitanul Brânduşi Dumitru de la Corpul 1 armată la Regimentul Vâlcea 2, Comanda

Diviziei 2 infanterie i s-a încredinţat generalului Gigârtu Petre, comandantul Brigăzii I călăraşi, până la

venirea titularului. Maiorul Bunescu Grigore din Regimentul Vâlcea nr 2 s-a transferat la Regimentul 18

Gorj. Regimentul Vâlcea nr 2 concentrează pentru manevră: 28 ofiţeri contingentele 1894 şi 1896, şi 237

militari din contingentul 1901, trupe cu schimbul. Între 1 şi 14 septembrie s-au executat: şcoala

soldatului, companiei, batalionului şi regimentului şi şedinţele de tragere. Pe data de 15 septembrie,

Regimentul se îmbarcă în gara Râmnicu Vâlcea pentru gara Strejeşti, în 2 trenuri. Manevra s-a desfăşurat

în jurul Craiovei şi a încetat la 25 septembrie. Alte mutări: căpitanul Dumitrescu Gheorghe este transferat

de la Regimentul 2 infanterie la Regimentul 6 infanterie, generalul Argetoianu, comandantul Corpului 1

armată, demisionând, este înlocuit cu generalul Popescu Mihail, la 20 octombrie; generalul de brigadă

Tătărescu Nicolae devine comandantul Diviziei 2 infanterie, la 1 decembrie, medicul locotenent stagiar

Popovici B. Nicolae din Regimentul 1 Cetate a venit în corp, la 16 decembrie; căpitanul Mateescu Lazăr

din Regimentul 20 infanterie este adus la Regimentul Vâlcea nr 2. În zilele de 15-17 ianuarie 1902,

generalul Popescu Mihail, comandantul Corpului 1 armată, inspectează Regimentul. Şcoala regimentară

a gradelor inferioare şi-a desfăşurat activitatea între 1 decembrie 1901 şi 31 martie 1902. La 10 mai s-au

serbat 25 ani de la Războiul de Independenţă. Cu această ocazie, Regele a schimbat drapelele

regimentelor care au participat la Război. Regimentul a trimis o companie la Bucureşti pentru aducerea

noului drapel28

.

470 recruţi cu schimbul au fost concentraţi în 1902. Sublocotenentul Dumitriu Nicolae este înaintat

la gradul de locotenent, la 1 aprilie medicul locotenent Hacman Gheorghe vine de la Închisoarea militară

Târgşor la Regimentul Vâlcea nr 2, medicul locotenent stagiar Popovici B. Nicolae pleacă din

Regimentul Vâlcea nr 2 la Regimentul Dragoş nr 29, iar la 16 aprilie locotenentul Hacman devine

căpitan. La 1 aprilie, s-au efectuat următoarele mutări, în interesul serviciului: căpitanul Cereşeanu

Gheorghe din Batalionul VI vânători în Regimentul 2 infanterie, căpitanul Paulian Ioan din Regimentul 2

infanterie în Regimentul 3 infanterie; locotenent Malaca Gh. din Regimentul 28 infanterie în Regimentul

2 Infanterie29

. La 11 şi 13 mai au loc exerciţii de îmbarcare şi debarcare în gara Râmnicu Vâlcea. La 10

26

Ibidem, f. 16. 27

Ibidem, f. 17. 28

Ibidem, f. 16-18. 29

Ibidem, f. 20.

18

mai s-au făcut următoarele înaintări: locotenentul Malaca Gheorghe - căpitan, sublocotenentul Ştefănescu

Constantin - locotenent, căpitanul Cereşeanu Gheorghe - maior şi comandant al Batalionului II din 10

mai.

Regele Carol I a decorat drapelul Regimentului Vâlcea nr 2 cu ''Crucea Trecerii Dunării''.

Locotenent colonelul Vlădoianu Luca trece de la comanda Regimentului 2 Vâlcea la conducerea

Regimentului 4 infanterie, iar locotenent colonelul Cantea Ioan de la Regimentul Tecuci nr 24 la

Regimentul 2 infanterie. Sublocotenentul Piscureanu Constantin, absolvent al Şcolii militare de infanterie

şi cavalerie, este repartizat la Regiment, pe data de 1 iulie. Un detaşament compus din: 2 căpitani, 3

subalterni ofiţeri şi 172 trupă activă este trimis pentru paza Penitenciarului Ocnele Mari, între 1 august şi

1 noiembrie 1902.

În toamna anului 1902, s-au concentrat contingentul 1897 din concediu, contingentul 1895 din

rezervă şi contingentul 1902 din trupa cu schimbul, cu un efectiv total de 1.123. Din 13 ofiţeri de rezervă

au fost reţinuţi doar 3, iar ceilalţi au fost dispensaţi de Ministerul de război. La 13 septembrie, Regimentul

se îmbarcă la Râmnicu Vâlcea cu destinaţia Balş, unde a cantonat în noaptea de 13-14, iar dimineaţa

începe marşul pentru a executa exerciţii de luptă cu regimentul până la 17. De la 17 la 20 septembrie -

exerciţii de luptă cu brigada, de la 20 septembrie cu divizia. La 21 septembrie se încheie manevra. Pe 22

are loc defilarea pe platoul de la Balta Verde, după care se îmbarcă la Craiova pentru a reveni în

garnizoană30

.

La 28 septembrie 1902, s-au concentrat următoarele contingente: 1899 cu un efectiv de 304, 1900

cu efectiv de 174, 1901 cu un efectiv de 570 şi 1902 cu un efectiv de 451 pentru a executa trageri. Primele

2 contingente au fost reţinute 6 zile, de la 28 septembrie, şi ultimele 2 pentru 10 zile, de la 5 octombrie.

Pe data de 1 noiembrie s-au mai efectuat unele mutări: căpitanul Brânduşă Dumitru din Regimentul

2 infanterie în Regimentul 18 infanterie; căpitanul Ionescu Ilie din Regimentul 26 infanterie în

Regimentul 2 infanterie; locotenent Bendescu Nicolae din Ministerul de război în Regimentul 2

infanterie, locotenent Draga Constantin din Batalionul II Vânători la Şcoala superioară de război şi

locotenent Dabija Gheorghe din Batalionul IV Vânători la Şcoala superioară de război31

.

Sublocotenentul Nicolau Gheorghe, care fusese aflat în disponibilitate pentru infirmităţi temporare, a fost

rechemat în activitate la Regimentul 2 infanterie. La 1 decembrie, generalul Popescu, comandantul

Corpului 1 armată, însoţit de colonelul Gigârtu, comandantul Diviziei 2 infanterie, de colonelul I. Istrate,

şef de Stat major, şi de dr. colonel Petrescu Grigore inspectează Regimentul, la 1 decembrie.

Ordinea de bătaie a Regimentului 2 infanterie pe data de 1 ianuarie 1903:

Comandantul Regimentului 2 infanterie - locotenent colonel Cantea Ioan, ajutorul comandantului -

maior Ghidionescu Eugen; Batalionul I: comandantul Batalionului - maior Anastiade Constantin.

Compania 1-âi - locotenent Florescu Anton cu 1 ofiţer subaltern,

Compania 2-a - căpitan Georgescu Alexandru cu 2 ofiţeri subalterni

Compania 3-a - locotenent Mutu Mihail cu 2 ofiţeri subalterni

Compania 4-a - căpitan Ionescu Ilie cu 2 ofiţeri subalterni

Batalionul II - comandantul Batalionului - maior Cereşeanu Gheorghe

Compania 5-a - căpitan Gherescu L. cu 2 ofiţeri subalterni

Compania 6- a - căpitan Nicolau Ioan cu 2 ofiţeri subalterni

Compania 7-a - căpitan Mateescu Lazăr cu 2 ofiţeri subalterni

Compania 8-a - căpitan Marinoiu Dumitru cu 2 ofiţeri subalterni.

Batalionul III - comandantul Batalionului - maior Chiriţescu Dumitru

Compania 9-a - căpitan Păltineanu Mihai cu 1 ofiţer subaltern

Compania 10-a - căpitan Dumitrescu Apostol cu 1 ofiţer subaltern

Compania 11-a - căpitan Malaka Gheorghe cu 2 ofiţeri subalterni

Compania 12-a - locotenent Roşianu Ilie cu 1 ofiţer subaltern.

Batalionul miliţii: comandant - căpitan Glogojan Dumitru, casier - administrator căpitan clasa I-âi

- Andronescu R., ofiţer cu îmbrăcămintea - căpitan Bacalbaşa Al.

30

Ibidem, f. 20. 31

Ibidem, f. 21

19

Cercul de recrutare: căpitan Glogojan Dumitru, medic corp - Hacman Gh., farmacist corp -

locotenent Papazolu Ludovic, şeful muzicii - şef fanfară clasa I-âi - Soltz Ioan32

.

La 1 februarie 1903, maiorul Anasiade Constantin a fost transferat la Regimentul Rovine 26. Tot la

1 februarie s-a modificat ordinea de bătaie: maiorul Kiriţescu preia comanda Batalionului I, iar maiorul

Ghidionescu Eugen va fi ajutor al comandantului de regiment şi comandant al Batalionului III.

Locotenent Rădulescu Gh. este mutat la Regimentul 26 infanterie. S-a înfiinţat cordonul sanitar pe

întreaga linie a Oltului şi prin localităţile judeţului unde bântuia febra aftoasă. Pentru aceasta au fost

destinaţi: 2 căpitani, 3 locotenenţi, 7 sublocotenenţi, 10 sergenţi, 36 caporali şi 227 soldaţi. Durata

cordonului sanitar: 6 februarie - 1 aprilie.

Sublocotenentul Stănescu Ilie este mutat în Regimentul 8 Dragoş nr. 29, iar locotenentul Bendescu

Nicolae este trecut în disponibilitate pentru infirmităţi temporare.

15 aprilie-15 iunie sunt concentraţi recruţii cu schimbul din contingentul 1903.

La 22 aprilie se mai efectuează următoarele mutări: maiorul Ghidionescu Eugen în Regimentul 3

Dâmboviţa nr 22, maiorul Kiriţescu Dumitru din Regimentul 22 din Regimentul 4 Ilfov în Regimentul 2

infanterie, maiorul Druiu Gheorghe din Regimentul 22 infanterie în Regimentul 2 infanterie, maiorul

Nenişor Gheorghe din Regimentul 1 infanterie în Regimentul 2 infanterie, căpitanul Iancovescu

Constantin din Marele stat major în Regimentul 2 infanterie, căpitan Ioanovici R. din Regimentul 24

infanterie în Regimentul 2 infanterie şi căpitanul Dumitrian Gh. din Regimentul 31 infanterie în

Regimentul 2 infanterie33

.

Regimentul a trimis, la 1 mai, în gardă, la Penitenciarul Ocnele Mari: 1 căpitan, 3 ofiţeri subalterni

şi 176 trupă pentru perioada august. La 10 mai, căpitanul Iancovescu este avansat la gradul de maior. La

13 mai încep manevrele pe garnizoană. În zilele de 2 şi 3 iunie, Regimentul este inspectat de către

generalul Gigârtu, comandantul Diviziei a 2-a infanterie, iar pe 4 mai s-a executat un exerciţiu în direcţia

satului Bogdăneşti (Gura Văii) la care a participat şi generalul Gigurtu, însoţit de şeful Marelui stat

major, locotenent colonelul Russo. S-a desconcentrat şi Seria II-a de recruţi cu schimbul. Administratorul

clasa II-a, Constantinescu Alexandru, trece în disponibilitate temporară pe data de 31 mai. La 14 iunie

Ştefan Demetrescu, Săndulescu Cicerone şi Săulescu Ioan, absolvenţi ai Şcolii militare de infanterie şi

cavalerie sunt repartizaţi Regimentului 2 infanterie. La 13 septembrie, pentru Manevrele regale s-au

concentrat: contingentul 1898 şi un rest din trupa cu schimbul din contingentul 1903 până la completarea

efectivului de 1.662 oameni. Manevra s-a desfăşurat între 13 septembrie şi 2 octombrie. Căpitanul

Marinoiu Dumitru trece în disponibilitate pentru concediu de un an, începând cu 1 octombrie. S-au

concentrat pentru trageri: contingentul 1899 cu 309 oameni, contingentul 1900 cu 575, contingentul 1901

cu 575, contingentul 1902 cu 463 şi contingentul 1903 cu 560 pentru 5 zile34

.

Generalul Popescu, comandantul Corpului 1 armată, generalul Gigârtu Petre, comandantul Diviziei

a 2-a, şi locotenent colonelul Tănăsescu, şef de Stat major, inspectează Regimentul, la 15 octombrie. La

28 noiembrie, generalul de brigadă Popescu N. este înaintat la gradul de general de divizie. La 15

decembrie, medicul general Vercescu inspectează Regimentul şi localul.

Ordinea de bătaie la 1 ianuarie 1904: comandantul Regimentului - locotenent colonel Cantea Ioan,

ajutor - maior Dianu Gheorghe, Batalionul I - comandant - maior Iancovescu Constantin;

Comandantul Companiei 1-âi - căpitan Ivanovici Romulus cu 2 ofiţeri subalterni.

Comandantul Companiei a 2-a - căpitan Georgescu Alexandru cu 3 of. subalterni

Comandantul Companiei a 3-a - lt. Mitu Mihail cu 2 of. subalterni

Comandantul Companiei a 4-a - lt. Drăgoescu Ioan cu 2 of. subalterni

Batalionul II - comandant - maior Cereşeanu Gheorghe

Comandantul Comp. a 5-a - căpitan Gherăscu Anton

Comandantul Comp. a 6-a - căpitan Nicolau Ioan cu 2 ofiţeri subalterni

Comandantul Comp. a 7-a - căpitan Mateescu Lazăr cu 2 ofiţeri subalterni

Comandantul Comp. a 8-a - căpitan Demetrian N. cu 2 ofiţeri subalterni

Batalionul III - comandantul Batalionului - maior Nenişor Gh.

Comandantul Comp. a 9-a - căpitan Bălteanu Mihai cu 1 ofiţer subaltern

32

Ibidem. 33

Ibidem, f. 22. 34

Ibidem.

20

Comandantul Comp. a 10-a - căpitan Ionescu Ilie cu 1 ofiţer subaltern

Comandantul Comp. a 11-a - căpitan Malaka Gheorghe cu 1 ofiţer subaltern

Comandantul Comp. a 12-a - căpitan Vlădescu Mihai cu 1 ofiţer subaltern.

Batalionul miliţii: comandant - căpitan Dumitrescu Apostol, casier administrator clasa I -

Andronescu Romulus, ofiţer cu îmbrăcămintea - căpitan Bacalbaşa Alexandru.

Cercul de recrutare: comandant - căpitan Glogojanu Dumitru, medic corp - căpitan Hacman Gh.,

farmacist corp - locotenent Papazolu Ludvig, şeful muzicii - şef fanfară clasa I Soltz Ioan.

Generalul Gigârtu, comandantul Diviziei a 2-a, inspectează corpul, la 20 februarie. Locotenentul

Dumitriu Victor se mută în Batalionul grăniceri, la aprilie, iar la 6 aprilie, maiorul Belinschi Pavel de la

Consiliul de război al Corpului 2 armată este transferat la Regimentul 2 infanterie. La 10 aprilie,

generalul Cica Constantin, comandantul Brigăzii III infanterie, inspectează Regimentul 2 infanterie.

La 12 aprilie se concentrează recruţii cu schimbul din contingentul 1904 pentru 2 luni35

. La 15

aprilie se produc următoarele mutări: căpitanul Mateescu L. din Regimentul 2 infanterie de la Regimentul

10 infanterie, căpitanul Pleşoianu Iulian din Regimentul 18 infanterie în Regimentul 2 infanterie;

căpitanul Ionescu Justin din Regimentul 8 infanterie în Regimentul 2 infanterie. Maiorul Iancovescu

Constantin a fost detaşat la Regimentul 21 infanterie. La 1 mai maiorul Belinschi este numit ajutor şi

comandant al Batalionului I, în locul maiorului Iancovescu. Maiorul Dianu, ajutorul comandantului,

devine comandantul Batalionului II. La 9 mai, Regimentul primeşte inspecţia medicului sanitar

locotenent colonel Petrescu al Copului 1 armată şi a medicului locotenent colonel Elion de la Divizia 2-a.

La 10 mai, colonelul Culcer Ioan, comandantul Brigăzii a III-a, este înaintat la gradul de general,

locotenent colonelul Cantea Ioan la gradul de colonel, maiorul Belinschi Pavel la gradul de locotenent

colonel şi sublocotenentul Stănescu Nicolae la gradul de locotenent.

La 29 mai vin în inspecţie: generalul Popescu Mihai, comandantul Corpului 1 armată, generalul

Gigârtu, comandantul Diviziei a 2-a, şi generalul Culcer, comandantul Brigăzii III infanterie. Generalul

Culcer revine în control la 7 iunie, iar generalul Gigârtu la 8 iunie.

Regimentul pleacă în marş spre Brezoiu, în noaptea de 8-9 iunie, cu: 40 ofiţeri şi 560 trupă, la care

au fost prezenţi şi generalii: Gigârtu şi Culcer. Au mai participat: Regimentul 9 artilerie şi Regimentul 2

călăraşi. Pe data de 11 iunie este desconcentrată trupa de la instrucţia de primăvară. Medicul general

Vercescu inspectează corpul la 21 iunie şi la 16-18 generalul Culcer. La 19 septembrie, un batalion cu 19

ofiţeri şi 280 trupă, condus de maiorul Dianu Gheorghe, mărşăluieşte spre Piatra Olt pentru a se pune la

dispoziţia generalului Zotu, comandantul Brigăzii IV infanterie, în vederea manevrei de toamnă. La 16-17

septembrie are loc inspecţia generalilor Popescu M. şi Gigârtu Petre.

Trupa cu schimbul din contingentele : 1900, 1902 şi 1903 execută tragerile anuale. La 1 noiembrie,

se încorporează recruţii contingentului 1905. Sublocotenentul Săndulescu Cicerone este transferat la

Regimentul 4 infanterie. La 15 noiembrie are loc inspecţia medicului colonel şef al Copului 1 armată şi a

medicului locotenent colonel Elian, medicul şef al Diviziei a 2-a36

. Recruţii contingentului 1905 depun

jurământul de credinţă, la 28 noiembrie. Generalul Manu Gheorghe a fost numit ministru de război în

locul lui Dimitrie

A. Sturza, iar la 24 decembrie generalul Culcer Ioan, comandantul Brigăzii III infanterie, a fost

numit secretar general la Ministerul de război, lăsând comanda provizorie a Brigăzii colonelului

Constantin M. Dancov.

Ordinea de bătaie a Regimentului 2 Infanterie la 1 ianuarie 1905: comandantul Regimentului -

colonel Cantea Ioan, ajutor - locotenent colonel Belinschi Pavel; Batalionul I comandant - maior Dianu

Gheorghe

Comandant Compania 1-a - căpitan Iovanovici R. cu 2 ofiţeri subalterni

'' '' 2-a - '' Georgescu Alex. '' 2 '' ''

'' '' 3-a '' Ionescu Justinian '' 1 '' ''

'' '' 4-a '' Vlădescu Mihail '' 2 '' ''

Batalionul II comandant - căpitan Gherescu L. Anton

Comandantul Companiei a 5-a căpitan Manea Gheorghe cu 2 ofiţeri subalterni

'' '' a 6-a '' Nicolau Ioan '' 1 '' ''

35

Ibidem, f. 23. 36

Ibidem, f. 24.

21

'' '' a 7-a locotenent Petrescu Gh '' 2 '' ''

'' '' a 8-a locotenent Roşianu Ilie '' 2 '' ''

Batalionul III comandantul Batalionului - maior Nenişor Gh.

Comandantul Companiei a 9-a - căpitan Păltineanu Mihai cu 1 ofiţer subaltern

'' '' a 10-a - căpitan Ionescu Ilie '' 1 '' ''

'' '' a 11-a - lt. Iovaşcu Vasile '' 2 '' ''

'' '' a 12--a - lt. Crivăţ Gh. '' 1 '' ''

Casier administrator clasa I - Andronescu Romulus

Ofiţer cu îmbrăcămintea - căpitan Bacalbaşa Alexandru.

Cercul de recrutare: comandant - căpitan Glogojan Dumitru, medic corp - medic căpitan Hacman

Gh., farmacist corp - locotenent Papazolu L., şeful muzicii - capel maistr clasa I Soltz Ioan.

Batalionul de miliţii - comandant - căpitan Dumitrescu Apostol

Generalul Gigârtu Petre inspectează Regimentul între 28 februarie şi 2 martie. Generalul Popescu

Mihail, comandantul Copului 1 armată, demisionează din cauză de boală; generalul de brigadă Vasiliu I.

Năsturel, comandantul Diviziei a 9-a, preia comanda Corpului 1 armată.

Mutările de ofiţeri la 1 aprilie:

1 Colonelul Cruţescu H. de la comanda Brigăzii I la comanda Brigăzii III inf.

2 Maiorul Iancovescu Constantin de la Regimentul 2 inf. la Marele stat major

3 Maiorul Dianu Gheorghe de la Regimentul 2 inf. la Regimentul 30 inf.

La 7 aprilie, căpitanii: Papazolescu Ioan şi Bacalbaşa Alexandru sunt avansaţi la gradul de maior.

La 20 aprilie se concentrează recruţii cu schimbul din contingentul 1905 în număr de 609 pentru 70 de

zile. Sunt desconcentraţi la 28 iunie, urmând ca restul de 30 de zile să le efectueze în toamnă.

Sublocotenentul Tătăranu I., absolvent al Şcolii militare de infanterie, este repartizat la Regimentul 2

infanterie.

La 15 august Regimentul Vâlcea nr 2, compus din 2 batalioane, este concentrat pentru instrucţie în

tabăra Făcăi (Balta Verde) la care au participat: trupa permanentă disponibilă şi oamenii din trupa cu

schimbul contingentele: 1903 şi 1904 cu instrucţia completă. La 1 septembrie, se concentrează pentru o

lună oamenii din trupa cu schimbul din contingentul 1905. La 12 septembrie s-au desconcentrat

batalioanele concentrate la Făcăi. La 16 septembrie se concentrează pentru 15 zile oamenii din concedii

şi rezervă contingentele 1900 şi 1898, precum şi contingentul 1896 miliţieni. La 30 septembrie

contingentul 1903 permanent trece în concediu. 300 recruţi din contingentul 1906 sunt concentraţi la 1

noiembrie. Un detaşament compus din: 1 căpitan, 2 alţi ofiţeri şi 88 trupă pleacă la Ocnele Mari pentru

paza penitenciarului pe timp de 3 luni37

.

La 13 martie 1906, colonelul Cruţescu Haralambie a asitat la inspecţia făcută de comandantul

Regimentului 2 Vâlcea. Mutări pe 1 aprilie: locotenent colonel Belinschi Pavel de la Regimentul 2

infanterie la Regimentul 12 infanterie, iar locotenent colonelul Dianu Gh de la Regimentul 2 infanterie

devine ajutorul comandantului. La 10 aprilie sunt concentraţi pentru 70 de zile recruţii din trupa cu

schimbul din contingentul 1906.

Efectivul concentrat pe unităţi:

Unităţile Oamenii Total

Vechi Recruţi

Compania 9-a 5 123 128

Compania 10-a 6 125 131

Compania 11-a 6 147 153

Compania 12-a 5 122 127

Total 22 517 53938

.

10 mai. Fapte şi evenimente petrecute în corp: pentru pregătirea sărbătorilor şi defilării ce se vor

face în cinstea aniversării a 40 de ani de domnie a regelui Carol I, s-a organizat la 12 ianuarie Regimentul

micilor dorobanţi cu un efectiv de 4.565 copii, condus de căpitanul Gherăscu Anton. S-au ales unul sau

mai mulţi din fiecare comună şi s-au format 2 companii cu 262 mici dorobanţi. Compania 1, comandată

de locotenentul Merişescu Nicolae a participat la serbările şi defilarea de la Bucureşti, iar Compania 2-a

37

Ibidem, f. 26. 38

Ibidem, f. 27.

22

la defilarea de la R. Vâlcea. La această defilare au luat parte şi 160 veterani din Războiul de independenţă.

La Bucureşti a fost trimis şi drapelul Regimentului.

Colonelul Cruţescu, comandantul Brigăzii III infanterie, la 16 şi 17 mai, asistă la inspecţia Perioadei

a II-a de instrucţie. La 6 iunie, Regimentul este inspectat de către generalul Gigârtu Petre, comandantul

Diviziei a 2-a, însoţit de colonelul Cruţescu, comandantul Brigăzii a II-a. La 15 iunie, colonelul Cruţescu

inspectează recruţii din trupa cu schimbul din contingentul 1906. Din 15 iunie se dă concediu trupei

permanente pentru economii bugetare. Între 10 august şi 30 septembrie, Regimentul a fost concentrat la

Breşniţa judeţul Mehedinţi din oamenii permanenţi şi contingentele 1904 şi 1905. Efectivul participant la

manevră: ofiţeri: 1 colonel, 1 locotenent colonel, 2 maiori, 5 căpitani, 10 locotenenţi, 13 sublocotenenţi, 4

subofiţeri rezervă, 1 şef fanfară. Total - 34; trupă: 7 sergenţi majori, 53 sergenţi, 86 caporali şi 1.144

soldaţi. Total - 1.290 militari39

. La 10 septembrie, s-au concentrat pentru 21 zile oamenii din trupa cu

schimbul cu instrucţia completă din contingentele 1902 şi 1903, iar la 16 septembrie se concentrează

pentru manevrele de toamnă contingentele 1901 şi 1899 pentru instrucţie.

Regimentul s-a format pe 4 batalioane cu următoarea ordine de bătaie:

Colonel Curtea Ioan - comandantul Regimentului, locotenent colonel Dianu Gh - ajutor, locotenent

Bengescu Constantin - adjutant, medic corp Hacman Gh - medicul corpului.

Batalionul I - comandantul Batalionului - maior Bacalbaşa Alexandru

Compania 1-âi - lt. Constantinescu P. cu 1 ofiţer subaltern

Compania 2-a - locotenent Ştefănescu C. '' 1 '' ''

Compania 3-a - lt. Lăzărescu D. '' 1 '' ''

Compania 4-a - cpt. Melinescu Constantin '' 1 '' ''

Batalionul II - comandant maior Papazolescu Ion

Compania 5-a - cpt. Glogojan D cu 1 '' ''

Compania 6-a - cpt. Mareş P. cu 1 ofiţer subaltern

Compania 7-a - cpt. Malaca Gh '' 1 '' ''

Compania 8-a - cpt. Marinoiu Dumitru '' 1 '' ''

Batalionul III comandant maior Nenişor Gh

Compania 9-a - cpt. Păltineanu Mihai '' 1 '' ''

Compania 10-a - cpt. Vasiliu Eugen '' 1 '' ''

Compania 11-a - cpt. Crivăţ Gh. '' 1 '' ''

Compania 12-a - cpt. Petrescu Gh. '' 1 '' ''

Batalionul IV comandant căpitan Ionescu Ilie

Compania 13-a - lt. Hârlescu V '' 1 '' ''

Compania 14-a - lt. Georgescu Dumitru '' 1 '' ''

Compania 15-a - lt. Popescu V. '' 1 '' ''

Compania 16-a - lt. Păltineanu I. '' 1 '' ''

Efectivul contingentului de concentraţi trupa permanentă sub arme: 81 subofiţeri, 100 caporali şi

492 soldaţi. Total - 673

Subofiţeri Caporali Soldaţi Total

Trupa cu schimbul:

Contingentul 1906 473 473

Contingentul 1902 182 182

Contingentul 1903 7 214 221

Concediaţi ctg. 1901 26 27 399 452

Rezervişti 1899 10 14 397 421

Total 117 148 2.157 2.422.

Cu acest efectiv s-a plecat cu trenul spre Balş pentru a participa la manevre. La 1 octombrie se trece

la desconcentrare. Gradul de instrucţie al contingentului 1904 a fost considerat mulţumitor. S-au efectuat

trageri cu ofiţeri activi şi de rezervă şi cu trupa cu schimbul din contingentele 1904-1906 permanente, cu

contingentele 1902-1906 cu schimbul, contingentul 1901 concediaţi şi cu contingentul 1899 rezervişti.

Tragerile cu revolverul ale ofiţerilor şi plutonierilor s-au efectuat la 16 octombrie, dându-se premii la

concursul de tragere organizat pe batalion.

39

Ibidem.

23

Generalul Vasiliu Năsturel, comandantul Corpului 1 armată, şi colonelul Cruţescu, comandantul

Brigăzii III infanterie inspectează corpul între 25 şi 27 octombrie.

La 1 noiembrie s-a concediat contingentul 1902 din trupa cu schimbul care era format din: 5

sergenţi, 27 caporali şi 474 trupă. Contingentul 1907 format din 905 recruţi s-a însumat astfel: 283

permanenţi şi 622 prisos de trupă cu schimbul. La 28 noiembrie recruţii permanenţi depun jurământul.

Medicul colonel Conidomin, medicul şef al Corpului 1 armată, inspectează Regimentul la 28 noiembrie.

Între 23 decembrie 1906 şi 7 ianuarie 1907 intră în concediu 50% din trupa permanentă pentru economii

bugetare40

. La 7 ianuarie se sărbătoreşte ziua Sf. Ioan Botezătorul, patronul Regimentului.

Pe data de 12 martie Regimentul este mobilizat pentru potolirea răscoalelor ţărăneşti. În acest scop,

sunt mobilizaţi ofiţerii de rezervă din contingentele1899 şi 1900, contingentele 1901-1904 din concediu şi

contingentele 1905 şi 1906 din trupa cu schimbul. Concentrarea s-a făcut repede, în 48 de ore.

Regimentul s-a organizat pe 4 batalioane a 800 oameni fiecare şi a fost împărţit pe zone de supraveghere:

Batalionul I, condus de maiorul Bacalbaşa Alexandru:

Compania 1-âi - căpitan Roşianu Ilie - Bălceşti şi împrejurimi

Compania 2-a - locotenent Merişescu Nicolae - Zătreni şi împrejurimi

Compania 3-a - lt. Lăzărescu Dumitru - Drăgăşani până la limitele judeţului.

Compania 4-a - căpitan Melinescu Constantin

Batalionul II condus de maiorul Papazolescu Ioan:

Compania 5-a - căpitan Glogojan Dumitru - Ioneşti şi împrejurimi

Compania 6-a - căpitan Mareş Petru - Horezu şi împrejurimi

Compania 7-a - căpitan Ionescu Ilie - Drăgăşani şi împrejurimi

Compania 8-a - căpitan Marinoiu Dumitru - Călimăneşti şi împrejurimi.

Batalionul III, comandat de maiorul Nenişor Gheorghe

Compania 9-a - căpitan Păltineanu Mihai

Compania 10-a - locotenent Georgescu Dumitru

Compania 11-a - locotenent Constantinescu P şi Compania 12-a - cpt. Petrescu Gh.

Între 14 martie şi 3 aprilie acest batalion a fost trimis la Buzău şi apoi la Giurgiu.

Batalionul IV, comandat de locotenent colonelul Dianu Gh.

Compania 13-a - căpitan Dumitrescu Apostol - R. Vâlcea şi împrejurimi

Compania 14-a - căpitan Popescu Vasile - R. Vâlcea şi împrejurimi

Compania 15-a - căpitan Malaka Gh. - Lădeşti şi împrejurimi

Compania 16-a - căpitan Georgescu Alexandru - Mihăeşti şi împrejurimi.

''În timpul cât a durat neliniştea ţăranilor, s-au adus 174 instigatori din diferite localităţi, care s-au

predat parchetului civil''

Desconcentrarea a început pe 27 martie şi s-a efectuat treptat pe măsură ce se făcea linişte în sate.

La 31 mai toate trupele au revenit în garnizoane.

Ordinea de bătaie a Regimentului 2 infanterie la 1 aprilie 1907: colonel Cantea Ioan- comandantul

Regimentului, locotenent colonel Dianu Gh - ajutor

Batalionul I - comandant maiorul Bacalbaşa Alexandru

Compania 1-âi - Roşianu I. cu 1 ofiţer subaltern

Compania 2-a - Gherescu A. cu 2 ofiţeri subalterni

Compania 3-a - Vasiliu I. cu 3 '' ''

Compania 4-a - Melinescu C. cu 2 '' ''

Batalionul II comandat de maiorul Papazolescu Ioan:

Comandantul Companiei a 5-a - căpitan Glogojan D. cu 2 ofiţeri subalterni

'' '' a 6-a '' Mareş C. cu 2 '' ''

'' '' a 7-a '' Ionescu I. cu 2 '' ''

'' '' a 8-a '' Marinoiu D. cu 2 '' ''41

Batalionul II comandat de maiorul Nenişor Gheorghe:

Comandantul Companiei a 9-a - căpitanul Păltineanu Mihai cu 1 ofiţer subaltern

'' '' a 10-a - locotenent Bengeanu C. cu 1 '' ''

40

Ibidem, f. 28. 41

Ibidem, f. 29.

24

'' '' a 11-a - locotenent Constantinescu R. cu 1 of. subaltern

'' '' a 12-a - căpitan Petrescu Gh. '' 1 '' ''

Comandantul Batalionului miliţii - căpitan Georgescu Alexandru.

Contabilitate: casier căpitan Dumitrescu Apostol, ofiţer cu îmbrăcămintea - adm. clasa I Manea

Ştefan, ofiţer cu cazarmarea - administrator clasa III-a - Cancicov August, Depozitul de recrutare căpitan

Malaka Gh., Serviciul sanitar - căpitan Hacman Gh., farmacist - locotenent Chirilă Dumitru, şef fanfară

clasa II-a - Donceanu Pascal.

Regimentul este constituit din 3 batalioane, dintre care 2 permanente (Batalionul I şi Batalionul II)

şi unul cu schimbul - Batalionul III.

Reşedinţele fiecărui batalion pe companii:

Batalionul I permanent (Companiil 1-4) Râmnicu Vâlcea

Batalionul II permanent (Companiile 5-8) Râmnicu Vâlcea

Batalionul III cu schimbul: Compania 9-a - Călimăneşti, Compania 10-a - Horezu, Compania 11-

a - Lădeşti, Compania 12-a - Drăgăşani.

Efectivul ofiţerilor şi al trupei: ofiţeri: 1 colonel, 1 locotenent colonel, 3 maiori, 15 căpitani, 12

locotenenţi, 11 sublocotenenţi şi 1 şef fanfară. Total 44 ofiţeri. Trupa: permanenţi: 1 sergent adjutant, 15

sergenţi majori, 46 sergenţi, 101 caporali şi 714 soldaţi.

Total 877; cu schimbul: 7 sergenţi, 18 caporali şi 3.179 soldaţi. Total - 3.204. Total general - 4.081.

Regimentul mai dispunea de 16 cai ofiţereşti şi 13 cai trupă.

La 16 aprilie 1907 căpitanul Paulinescu Ştefan este transferat de la Regimentul Buzău nr 8 la

Regimentul 2 infanterie. Contingentul 1905 permanent trece în concediu la 1 mai şi tot atunci este

rechemat ''pentru potolirea răscoalelor până la 9 iunie