întrebare retorică despre

bani nemuncitiVALER CHIOREANU

u cîtva timp în urmă, un consilier clujean, membru ăl consiliului de .administraţie al unei firme din

oraşul nostru drag, s-a deplasat (nu singur, spun gurile rele) într-o ţară europeană pentru a organiza şi “armoniza” relaţiile internaţionale ale . firmei din a cărei conducere făcea parte. Acesta nu s-a ales cu nimic în urma vizitei respective. Singurul beneficiar a fost dublul consilier, care, chiar în lipsa unui rezultat concret, a rămas cu amintirile plăcute ale unei călătorii într-o ţară occidentală foarte căutată de turiştii români. Sâ precizăm câ respectiva călătorie de plâcere a fost “sponsorizată” de o întreprindere care oferă servicii, mai bune sau mai rele, dar foarte costisitoare, pentru tot clujeanul.Ce concluzii am trage din această

poveste? Întîi, că ar putea fi vorba despre o întîmplare singulară. Că domnul consilier, demn reprezentant al firmei clujene, a avut un ghinion nemaipomenit, incit să nu poată rezolva, el şi însoţitorul său, problema pentru care fusese trimis sau se trimisese singur. Ori că exigenţii capitalişti germani n-au fost dispuşi să cea crezare unui vizitator oarecare, care avea pretenţia sâ rezolve probleme sensibile, în numele unei firme la care nici măcar, nu era angajat. Probabil, exigenţii capitalişti germani nu ştiu ce e aceea sinecură de tip românesc, care, chiar dacă este acceptată de lege, tot ceva necurat rămîne. Pentru ei, consilierul ales de populaţie într-un organism local, de tipul celui care conduce municipiul Cluj- Napoca ori alte oraşe şi comune ale României, are obligaţii precise acolo unde populaţia l-a “trimis” prin votul său. Şi nu devine, automat, membru în consiliul de administraţie ai unei firme de stat. Este de bun simţ să te îndoieşti în legătură cu oportunitatea unei asemenea reglementări, ale cărei rezultate practice sînt, în cele mai multe cazuri, nule. înaintea ultimelor alegeri, un cunoscut activist al unui partid din vechea coaliţie majoritară se simţea ameninţat cu radierea de pe lista beneficiilor personale a unor sume provenite de la o anume întreprindere de stat. Respectivul activist de partid nu se îndoia nici o clipă că banii despre care vorbea, nefiind munciţi, erau nemeritaţi. Lucrurile au continuat la fel şi după ultimele alegeri locale şi generale. Partidele reprezentate în organele administraţiei locale şi-au trimis, în bună înţelegere, oamenii în consiliile de administraţie, pentru a participa la nişte şedinţe, a face ceva excursii în străinătate Şi a primi nişte bani proveniţi, în condiţiile date, de la o populaţie tot mai sărăcită. Întrebarea de bun simţ trebuie repetată. De ce un profesor de limba şi literatura română (sau maghiară), să spunem, trebuie să facă parte din consiliul de administraţie al unei firme de transporturi sau de construcţii numai pentru că a fost ales într-un consiliu local? Scandalul consilierilor, declanşat în urmă cu jţproximativ un an de o reglementare a

continuare în pagina a 16-a

Comandantul Polifioi Municipiului Cluj-rJapoca a cerat sprijinul .UDBIR în conflictul cu Funar

Liderul UDMR Cluj, deputatul Konya-Hamar Sandor, a afirmat, sîmbătă, cu prilejul Conferinţei anuale a liderilor filialelor locale ale Uniunii clujene, că şeful Poliţiei Municipiului Cluj-Napoca a solicitat sprijinul UDMR, la cele mai înalte nivele, în conflictul pe care TI are cu primarul Gheorghe Funar.

Potrivit cotidianului de limba maghiară "Kronika", deputatul Konya-Hamar Sandor s-a folosit de cazul colonelului Teodor Pop- Puşcaş pentru a sublinia criza administraţiei publice locale şi a colaborării între instituţii, provocată, după părerea sa, de

atitudinea sfidătoare a primarului Funar. “Este inadmisibil ca din cauza unui primar sâ fie demişi prefecţi şi să se pună în discuţie demiterea unui comandant de poliţie”, a spus Konya-Hamar Sandor, citat de ziaml "Kronika".

La rîndul său, colonelul Teodor Pop-Puşcaş a negat faptul-că ar fi cerut vreun sjmjin din partea UDMR în “războiul’ pe care îl duce cu Gheorghe Funar. “Nu am cerut nici un ajutor şi nici nu am avut vreo discuţie în acest sens cu vreun reprezentant al UDMR. îmi pare rău ca d-nul deputat Konya se hazardează în asemenea declaraţii. Aş vrea să ştiu şi eu cînd şi în ce

împrejurări ar fi avut loc discuţia menţiofiată”, a declarat pentru “Adevărul de Cluj” şeful Poliţiei Municipiului Cluj-Napoca.

Inspectorul şef al Inspectoratului Poliţiei Judeţene Cluj, colonelul Nelu Pop,Va arătat- surprins de afirmaţiile făcute, de către liderul UDMR. El a spus că nu poate să creadă că subalternul său, colonelul Teodor Pop-Puşcaş, ar fi recurs la asemenea acţiuni. Colonelul Nelu Pop a precizat că va discuta cu şeful Poliţiei Municipiului pentru a se lămuri despre ce este vorba.

Cosmin PURIS

Mistuitorul incendiu de la Muzeul Satului din Bucureşti, unde au fost- a fe c ta te 1 9 - construcţii care făceau parte din patrimoniul naţional, a devenit subiect de dezbatere şi Ia C lu j. în se n su l câ prim arul G heorghe F unar vrea să aloce nu mai puţin de 100 de milioane de Iei, din bugetul lo c a l, p e n tr u refacerea M uzeului Satului din B u cu reşti. D in n ou , vestite le in iţ ia t iv e a le lu i Funar sînt contradictorii. Pe de o p a r te , p a tr im o n iu l naţional m erită o a te n ţ ie colectivă corespunzătoare. Şi acest lu cru , sp ecu la t cum trebuie, te împinge pe prima pagină a ziarelor naţionale. Pe de altă parte, prim arul Funar se plînge tot tim pul că dă ban i Ia b u g et şi nu primeşte înapoi m ai nim ic. D ar g ă seşte o su tă de m ilioane în b u g etu l lo ca l pentru B u cu reşti, căc i m unicipiul are de toate şi străzi şi locuri de muncă etc.

Titus CRĂCIUN

C.L. pompează bani în sport

Contractul de asociere dintre Consiliul local şi F.C..“U”, semnat în vara lui '99, a deschis calea dialogului şi pentru celelalte cluburi şi asociaţii sportive. în scurt timp, exemplul Clujului a fost preluat şi de alte oraşe! Conform unui referat prezentat presei în sâptămînala conferinţă de presă a primarului Gheorghe Funar, în anul 1999, Consiliul local a aprobat pentru susţinerea activităţii sportive din municipiul Cluj-Napoca, suma de1,5 miliarde lei din care, pentru Fotbal Club “Universitatea” suma de 1.168.213.784 lei, precum şi

economisirezaxenergiei

asigurarea transportului echipei la antrenamente. Anul 2000 a fost mult mai “darnic”, 5.936.714.000 Iei, din care 2.749.900.000 lei pentru F.C.' “U”. Activitatea cluburilor şi asociaţiilor sportive a primit un puternic sprijin financiar în 2001:9.857.150.000 lei, echipa de fotbal a Universităţii primind suma de3.830.000.000 lei. în primele două luni ale anului în curs, Consiliul local a alocat 5.133.200.000 lei în vederea asigurării hranei zilnice pentru 378 sportivi, a achitării energiei electrice la Sala Sporturilor “Hofia Demian” şi a susţinerii organizării “Turneului Internaţional la junioare I” - volei fete. “U” Cluj a încasat, sub forma contravalorii în hrană zilnică pentru 30 de fotbalişti, suma de 360.000.000 lei.

Codin SAMOILĂ

a fost m\M Iu procesul reMici 2 la Cluj

Secretarul Consiliului Suprem de.Apărare al Ţării (CSAT), generalul Viorel Bîrloiu, a fost audiat, ieri, în dosarul privind revoluţia de la Cluj, ofiţerul superior fiind singurul martor prezent la proces din cei 56 citaţi.

în timpul revoluţiei din decembrie 1989, ofiţerul Viorel Bîrloiu îndeplinea funcţia de comandant al unităţilor de vînători de munte din Alba şi Hunedoara şi s-a aflat în subordinea directă a generalului Iulian Topliceanu,

prezent pentru manifestanţilor

inculpat în reprimarea anticomunişti.

Generalul Viorel Bîrloiu a declarat, în faţa Curţii Supreme, câ la revoluţie a primit ordin de Ia generalul Iulian Topliceanu de a apăra Fabrica de armament Cugir, dar cînd a ajuns la obiectiv deja sc înregistraseră “46-47 de împuşcaţi”, iar civilii luaseră armele de la miliţieni.

continuare în pagina a 16-a

„Comparativ cu alte oraşe, avînd aproximativ -acelaşi număr de consumatori arondaţi sistemelor centralizate de energie termică, Regia ţAutonomâ de Termoficare Cluj- Napoca oferă unui apartament convenţional, energie termică în valoare de 1.075.462 lei/lună, în timp ce Iaşiul de 1.294.056 lei/lună şi Braşovul de 1.207.983 lei/lună”, a declarat, ieri, loan Moldovan, directorul economic al Regiei. Aceasta se întîmplă datorită programului investiţional în valoare de 140 miliarde lei, derulat anul trecut. Acţiunile de modernizare ale centralelor termice continuă si în acest

an (90 miliarde lei), concomitent urmârindu-se introducerea unui nou sistem de monitorizare a consumului de energie termică. Este vorba de instalarea unor contoare de apartament pentru controlul şi măsurarea serviciului de încălzire pentm fiecare apartament în parte şi care permite, în opinia specialiştilor RAT Cluj- Napoca, o economisire a energiei termice cuprinsă între 15 şi 30 de procente. Oferta Regiei clujene se referă la achiziţionarea de către cetăţeni a repartitoarelor electronice şi a robinetelor termostat, în 12 sau 24 de rate lunare, fară plata unui avans. Astfel, investiţia la nivelul unui

apartament este următoarea: 1 cameră cu 3 radiatoare - 240.240 lei/lună, respectiv 120.120 lei/lună, 2 camere cu 4 radiatoare - 320.320 lei/lună, respectiv 160.160 lei/lună, 3 camere- cu 6 radiatoare - 480.480 lei/lună, respectiv 240.240 lei/lună, 4 camere cu 7 radiatoare - 560.560 lei/lună, respectiv 280.280 lei/lună. Anul trecut, RAT Cluj-Napoca a avut o cifră de afaceri de aproximativ 427 miliarde de lei înregistrind-un profit de 4 miliarde lei. Salariul mediu pe Regie este de 4.000.000 lei/angajat, iar directorul este remunerat conform OUG 79/2001 la nivelul unui secretar dc stat. Sorin CĂLIN

Alianţa federaţiilor sindicale reprezentative din învăţămînt a solicitat, ieri, premierului Adrian

- Năstase o întrevedere pentru a găsi soluţii care să ducă la dezamorsarea stării conflictuale existente în acest domeniu, a declarat, Aurel Comea, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învătămînt. Liderii celor

patru federaţii care au constituit Alianţa consideră total nesatisfacă- toare soluţia majorării cu cinci la sută a salariilor unei părţi din personalul angajat în -sistemul de învăţămînt. Potrivit unui comunicat de presă semnat de preşedinţii celor patru federaţii (FSLI, FEN, “Spiru Haret” şi “Alma Mater”), reducerea

dramatică a spomlui ce se acordă cadrelor didactice din zonele rurale va avea urmări dintre cele mai grave asupra educaţiei copiilor de la ţară. Liderii au reluat cererea de a avea o negociere cu primul ministru. Ei avertizează că, în cazul în care nu se vor găsi rapid soluţii negociate pentru rezolvarea revendicărilor

stabilite de Alianţă, salariaţii din educaţie vor declanşa o grevă de avertisment de două ore, respectiv11,00-13,00, în ziua de 28 februarie a.c., conform programului comun de acţiuni pe termen, scurt în cele două ore, elevii vor fi la şcoală, dar nu vor fi ascultaţi şi nu vor fi predate cursuri, a mai spus Comea. _

P v *Mârturisesc un botez spre ^\ h ::, ^ Ie rta re a p ă c a te lo r^

: â £

• P R E F E C T U R A . C O N S IL IU L J U D E Ţ E A N : 19-64-16

• P R IM A R IA C L U J-N A P O C A : 19-60-30 - -• P R IM Ă R IA D E J : ' 21-17-90• P R IM A R IA T U R D A : 31-31-60

• P R IM A R IA C ÎM P IA T U R Z II: 36-80-01• P R IM Â R IA H U E D IN : 25-15-48• P R IM Â R IA G H E R L A : 24-19-26 • P O L I Ţ I A C L U J-N A P O C A :

955 şi 43-27-27• P O L I T I A F E R O V IA R A

C L U J -N A P O C A : 13-49-76• P O L lT lA D E J : 21-21-21• P O L IŢ IA T U R D A : 31-21-21• P O L IŢ IA C ÎM P IA T U R Z II: 36-82-22• P O L IT IA H U E D IN : 25-15-38• P O L IT IA G H E R L A - ■ 24-14-14• P O M P IE R II: 981• P R O T E C Ţ L A C IV IL A : 982• G A R D A F IN A N C LA R Â C L U J:

19-52-23 şi 19-16-70. im. 158• D I R E C Ţ I A G E N E R A L Ă A M U N C I I SI

P R O T E C Ţ IE I SOCLALE: 197.125• S A L V A R E A : 961• S A L V A R E A CFR : 19-85-91• IN T E R N A Ţ IO N A L - 971

. • IN T E R U R B A N : 991• IN F O R M A Ţ II: 931• D E R A N JA M E N T E - 921• ORA EXACTA: 958• R A . TE R M O F IC A R E : 19-87-48• R -A . A P Ă C A N A L - 19-14-44• RA. a Domeniului Public: 19—40-55• R A T U C . 43-09-17• S C. -S A L P R E S T - S A .: 19-55-22• S C P R I S A L 19-56-32• D 1 S T R I3 L T IA G A Z E LO R

N A T U R A L E : - IN T E R V E N Ţ II G A Z E928;433424

• JANDARMI: 956• GARA Cluj-Napoca: 952• AGENŢI A CFR: 43-20-01;

Tl-Mj - 31.17-62; D ej-21-20-22• ALI ANŢA ANTISl 1CID. 19-16-47• DiRTCTU GFN JUD. PENTRU PROTECŢIA

DREPTURILOR COPIU IU I 983. 42-0146• ACTNTIV JUD DE OCUPARE A IURTEI DE

MUNCA CLUJ 14.54.(5• C.AS A DE PENSII CLUJ. 43-10-10.19-OS-62• INSPi CTORATUL TERITORIAL DE

MUNCA, 1 -3.S4-07. SESIZĂRI MUNCA IA XFC-RU: 19-73-77

EXiMTURAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION

v& oferă:

GURSEAERIENE

| 2 2 - 2 8 F E B R U A R I E

R e p u b l i c a - O m in t e s c l i p i t o a r e

- S U A . p re m ie ră (1 1 ; 1 4 ; 1 7 ; 2 0 ; 2 3 ) ;

s im b ă îâ . d u m in ic ă , joi - s p e c ta c o le le

în c e p d e la o ra 14; z iln ic s p e c ta c o le

d o n o a p lo c u la n f re d u s d e la o ra 2 3

’ A r t a -E u r i m a g a s - V is u l a l b - S U A ,

p r e m ie r ă (1 2 : 1 4 ,3 0 : 1 7 ; 1 9 ,3 0 ) ;

v in e ri, s im b ă lă . d um inică - s p e c ta c o le

c u la n f r e d u s d o la o ra 2 2 * V ic t o r ia

- S i i p i n u t In e le lo r . F r ă ţ ia in e lu lu i .

S U A (1 2 . 1 5 ,3 0 , 1 9 ) * F a v o r i t - I n

s p a t e l e l i n i i l o r I n a m i c e - S U A ,

P 'e m -o r ă (1 3 ; 15, 17; 1 9 ) * M ă r ă ş t i -

P la n e t a m a i m u ţ e lo r • S U A (1 3 ; 1 5 ;

17; 1 9 ) ; lu n i- închis.

T U R D A : F o x • R e p l i c a t : C / o n a

u c i g a ş i . S U A (1 3 ; 1 5 ,1 7 ; 1 9 ); v in e ri,

s im b ă lă . d u rrvm c ă - s p e c ta c o le c u

ta n f r e d u s d e la o ra 2 1 .

D E J : A r t a - U ş u r a t i c u l . S U A

(1 5 ;1 7 ) . F o c în c r u c iş a t . S U A (1 9 ) ;

v .n o ri, s îm b â tâ . dum inică - s p e c ta c o le

c u ta n f re d u s d e la o ra 2 1

G H E R L A : P a c e a - U n i c u l . S U A

(1 5 ; 1 7 :1 9 ) ; vineri, s im b ă lă . d u m in ic â

- s p e c ta c o 'o c u tanf r e d u s d e la o ra

2 1 ; joi - în c h is .

TELE 7 abc' | t > w * \ t

Astăzi, 18,00: TELE 7 ACTUAL; 18,30: VITRINA; 22,00: TELE 7 ACTUAL

O R A R U L C U R S E L O R I N T E R N E

luniC lu j O to p e n i 1 9 ,0 0

C lu j -9- O to p e n i 0 7 ,0 0 şi 1 6 ,3 5

marţiC lu j - 9 O to p e n i 0 7 ,0 0 şi 1 5 ,1 5

m ie rc u r i

C lu j -9 O to p e n i 1 9 ,0 0

C lu j - 9 O to p e n i 0 7 ,0 0 şi 1 6 ,3 5

iu i .C lu j - 9 O to p e n i ' 0 7 ,0 0

C l u j - 9 O to p e n i 1 5 ,1 5

v in e r i

C lu j - 9 O to p e n i 0 7 ,0 0 şi 2 0 ,1 0 .

C lu j -9 O to p e n i 2 0 ,3 5

s îm b ă tă

C lu j - 9 O to p e n i 0 7 ,0 0

» d u m in ic ă

C lu j - 9 O to p e n i 0 7 ,0 0 şi 1 5 ,1 5

O R A R U L C U R S E L O R E X T E R N E

-C l u j -9 F ra n k fu rt

D u m in ic â , m arţi şl jo i 9,40

F ra n k fu rt -9 C lu j

D u m in ic ă , m arţi ş i jo i 11,50 .

C lu j -9 . V ien a

lu n i, m ie rc u ri • 9 t45, v in e ri -1 5 ,1 0

V ie n a -9 C lu j

lu n i, m ie rc u ri -1 1 ,1 5 , v in e ri 17,00

C lu j -9 B o lo g n a

lu n i, m ie rc u ri - 9,15, v in e ri -1 3 ,1 5

B o lo g n a -9 C lu j

lu n i, m ie rc u ri - 1 2 ,1 0 , v in e ri 16,10.

Rezervări prin telefon şl e-mail sau la sediul firmei:

EXIMTUR, str. A Şaguna 34-35 * tel/fax: 064-433.569; 193.442 ~

e-mail: travel@eximtur.ro

F A R M A C II aF a rm a c ii c u se rviciu p e rm a n e n tF a rm a c ia " C Y N A R A " , C a le a Floreşti

nr.75. tel 42.62.72. orar non-stop, Farmacia .

• R E M E D IU M F A R M ", b-dul 21 Decem brie nr. 1 3 1 . tel. 41-29-01, orar non-stop.

F a rm a c ii c u se rviciu pre lu n git.Farm acia "D A P H N E ", str. Plopilor nr. 50,

te le fo n 4 2 9 .4 0 5 , o ra r 8 -2 0 , F a rm a c ia T N T E R P H A R M " , str. P rim ă v e rii nr. 5 , le leton 4 2 -7 1 -9 5 , o rar 8 -2 2 , Farm acia

" C L E M A T iS F A R M " , Piaţa U nirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22.

G a rd a d e noapteFarm a cia nr. 4, S lr. G h . D o ja nr. 3. tel.

13-00-77, orar 20-8.

B IB L IO T E C I* B ib l io t e c a J u d e ţ e a n ă

“ O C T A V I A N G O G A ” : S a la d e

le c t u ră (str. -M . K o gâ ln ic ea n u nr. 7 , tel.

4 3 0 .4 3 4 ) : lu n i - v in e r i : 9 ,0 0 - 2 0 ,0 0 ,

s îm b â tâ : 9 ,00 - 1 4,00 ; M e d ia te c â (str.

iz la zu lu i nr. 18, B l. C , tel. 165.784): luni,

m ie rc u ri,jo i: 1 4 ,0 0 -1 9 ,4 5 , m arţi, v ineri:

9 .0 0 - 1 4 ,45 ; C e n t r u l d e I n f o r m a r e

C o m u n ita r ă (str. M . K ogâlniceanu n r. 7,

tel. 195.620): lu n i -v in e r i : 10,00 -1 7 ,0 0 ;

C o le c ţ i i speciale (str. O bservatorului nr.

1, te l. 4 3 8 .4 0 9 ) : lu n i - v in e r i : 8 ,0 0 -

15,00; F ilia le le : M ă n ă ş tu r (str. Izlazu lu i

n r . 18, B l . C , tel. 1 6 5 .7 8 4 ), M ă r ă ş t i -

a c t iv i t a t e s u s p e n d a tă , Z o r i l o r (s t r .

O b serva to ru lu i nr. 1 , tel. 4 3 8 .4 0 9 ): lun i,

m ie rcu ri, jo i: 1 4 ,0 0 -1 9 ,4 5 , m arţi, v in e ri:

9 .0 0 -1 4 ,4 5 ; F il ia la B ib lio s a n (Spitalul

d e Recuperare, tel. 123.066 inL 177): lun i

v in e ri: 9 ,0 0 - 16,00. N o t ă : Activitatea Secţiilor de împrumut pentru adulţi şi a celor pentru copii din Piaţa Ştefan cel Marenr. 1 este suspendată provizoriu, în vederea mutării în sediu! nou. Rugăm restanţierii secţiilor respective să restituie publicaţiile împrumutate Ia filialele de cartier.

I B ib l io t e c a G e r m a n ă (s tr a d a

U n iv e rs ită ţii 7 - 9 ) : lu n i - 10-14; m arţi,

m ie rc u ri, jo i - 1 2-16 ; v in e ri - 10-16.

I B ib lio t e c a C e n t r u l u i C u l t u r a l

F r a n c e z (strada I .I .C . Brâtianu 2 2 ); O ra r

lu n i: 14-19, m arţi-vin cri: 10-19, sîmbâtâ:

10-13.

■ B ib lio t e c a C e n t r u l u i C u l t u r a l

G e r m a n " H c r m a n n O b e r t h ” (s t r .

M e m o ra n d u m u lu i 18). O ra r : lu n i, m arţi,

m ie rc u ri, jo i: orele 16-20.

D isp en s a ru l s P o lic lin ic cu P la tă |

oferă consultaţii de toate Specialităţile, tratamente de reumatologie, mică chirurgie, ecografic, analize dc laborator, radiologie, stomatologie la cele mai mici preţuri, asigurate de doctori de înaltă pregătire profesională. Adresa: Ştefan Ludiviţţ Roth pr. 19 (fosta Mâloasa).Tel.: 130.330 sau 432.557.

( • t e l e s p e c t a t o rMarţi, 26 februarie

POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFINTA"• 25 - 28 februarie •

Medicină generală. Dr I. Boia - 26.27 (11-13). 2S (15-17), dr. V. Bodo - 27 (15-17). dr. R. Cotârtâ - 27 (13-12). dr. M. Diaconu - 27 (1042). dr. D. Oltean - 25 (1517). dr. A.F. Oros - 28 (14-18), dr. A. Pâunescu- 26 (1518). dr D. Plalon - 25 (9-11). 23 (1518), dr. I. Rasa - 25 (1517), dr. M. Suciu - 28 (10-12). dr. A Varga • 25 (9-11). dr. C. Vlaicu • 25 (11-13); Homeopatie. Dr. L. Barbâalbâ - 27 (10-12); Cardiologie. Prct dr, C. Ouncoa - 23 (17-18). dr. A. lancu - 23 (10-12). dr. I. Ivanciuc - 26,28 (14-15), dr I Padu • 27 (11.30-13). dr T . Popescu - 27 (9-11), dr. N. Prişcâ - 27 (16-18), dr. Gh. Uza - 25 (12- 13). Interne. Dr. N. Pop - 23 (14-16). G Râdulescu - 26 (511). dr. Cs. Szakacs - 27 (14-16); Ginecologie. Dr C. Fodor - 26.28 (1042). dr. M Aiajrni - 25 (1517). dr. S. Slanciu - 27 (15-17); Chirurgie. Dr. D. ChrJS - 28 (174 3). dr. C. Cosma - 27 (10-12). dr. P. Pilea - 28 (911), dr. M. Simu - 26 (14-15); Chirurgie plastică. Dr Saeid Nassiri - 25 (17-18). Pediatrie. Dr. M. Frilea - 27 (11-13), dr. R. Miîea - 26 (14-15); Psihiatrie. Dr 1.1. Gheorghiu - 27 (16-18); Endocrinologie. Prof. dr. t. Duncea - 28 (17-18). dr. E. Popescu - 27(9-11)! dr G. Triponescu - 25 (12-13); Psihologie. Dr. L Boilâ - 26 (14-16); Dermatologie. Dr. I Sârtu ■ 25 (11.30-12.30). dr. M. Teleaga - 26 (9-11); O .R L. Dr. E. Plâian - 28 (9-11); Neurologie. Dr. M. «rud a ri - 28 (11-13), dr. M. Divin - 25 (910); Ecografie. Dr. E. Fazakas - 25 (12-13), dr. I. Ghilean- 27 (1517); Pneumo-ftiziologie. Dr. M. Man - 26 (14-16); Balneologie. Dr. C. Becea - 25 (1516); Reumatologie. Dr. C Nedelcuţ - 28 (1518); Ortopedie. Dr. Z Popa - 25,28 (12-13); Urologie. Dr. R.C. Giurgiu - 25 (17-18), dr. Z Popa - 25.23 (12-13); Oftalmologie. Dr. M. C. Gavris: 25 (16-17), dr. I. Horje- 25 (14-15). dr. M. Nassiri - 28 (15,30-17.30). prof dr. R. Pop - 25 (11-13), dr. E. Sandovici - 26 (15,30- 17J: Laborator. Ch. pr. Ş. Moşoigo - 25.26.27.28,1 (911).

In cadrul policlinicii se (ac tratamente precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de luni pînă vineri. între orele 911 . Rezultatele se etibereazâ in aceeaşi zi. după ora 14. Trimiterile sipt valabile şi de la medicii din afara policlinicii. Pentru chirurgie plastică şi reparatorie.-Ndidogiep^ţţfcarea&oto^iilOf se face la sediul Policlinicii pe bazâ de bilet de trimitere. Planificarea bolnavilor se face la sediul Polîdilnicii, str. Molilor nr. 32 şi la tel. 4500- 01, între orele 1517, de tuni pinâ vineri. Planificarea bo/navilctr la ecograf şi EKGse face numai pe bazâ de trimitere de la medicii noştri. Donaţiile se fac la sediul Polictinicii, la secretariat, şi în contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC Filiala Cluj-Napoca.

7 ,0 0 • J u r n a l u l d e d im i n e a ţ ă ; 7 ,3 0 S t r i c t .

Ţ o iu S S n e c e s a r ; 8 ,2 0 B a y w a t c h H a w a ii (s/r); 9 ,1 0 la rtă -m ă ! (r ) ; 1 0 ,1 0 O r a ş u l în g e r i lo r (s / r ); 1 1 ,0 0 T V R T im iş o a ra ; 1 3 ,0 0 G h ic i c in e v in e la t in e ? ; 1 4 ,0 0 Ju rn a lu l d e p r în z ; 1 4 ,3 0

P u n c te c a rd in a le ; 1 5 ,0 0 F a ţă în faţă (r ) ; 1 6 ,0 0 K ro n ik a ; 1 7 ,0 0 F e m in in ;1 7 .4 5 P a s iu n i (s ) ; 1 8 ,3 0 B a y w a tc h H a w a ii (s ) ; 1 9 ,1 5 A v a n p r e m ie ră Ştiri. S p o r t ; 1 9 ,2 0 S e l e c ţ ia N a ţ io n a lă E u r o v is io n 2 0 0 2 ; 1 9 ,3 5 G l u m e , b o a c ă n e ... ; 2 0 ,0 0 J u r n a l . M e te o .

. S p o rt; 2 0 ,4 5 C u c a t C a r a g ia le ! P a ro li; 2 0 ,5 0 L u m in ă în în t u n e r ic (d ra m ă S U A 1 9 9 3 ); 2 2 ,3 0 A m p r e n t e ; 2 2 ,4 5

F ro n ta l; 2 3 ,4 5 J u r n a lu l d e n o a p te ; 0 ,0 0 L u m e a d a n s u lu i; 1 ,0 0 F e m in in

( r ) ; 1 ,4 5 J u r n a l, M e te o . S p o r t ( r ) ; -2 .3 0 P u n c t e c a r d in a le ( r ) ; 3 ,0 5 .

U lt im a a tin g e re (d r a m ă S U A ’9 7 ) :• . *7 ,0 0 D r u m u l s p r e

” * A v o n le a (s /r); 7 ,5 0 P o ftă b u n ă c u P e tr iş o r !; 8 ,0 5 P rie te n ii lui

Pîtfcot (r ) ; 8 ,5 0 F e te v e s e le (s ) ; 9 ,1 5 D e s e n e a n im a te ; 1 0 ,4 5 T a t ă , a m în c u r c a t -o ! ( s ) ; 1 1 ,0 5 B ă r b a ţ i, la c ra tijă! ( r ) ; 1 2 ,1 0 R ă s c ru c i ( r ) ; 1 2 ,4 0 A fa ce ri la c h e ie (r ) ; 1 3 ,1 0 P o ftă b u n ă c u P e trişo r! ( r ) ; 1 3 ,2 5 Ş tiri; 1 3 ,3 0 ' P ira m id a (r ) ; .1 4 ,0 0 D e s e n e a n im a te ; 1 5 ,1 5 T o ţ i, îm p r e u n ă ; 1 6 ,0 0 T r ib u n a

p a r t id e lo r p a r l a m e n t a r e ; 1 6 ,3 0 F e rm a ; 1 7 ,3 0 E d re p tu l tă u !; 1 8 ,0 0 C in e m a t o g r a f u l , o is to rie v ie (s ) ;

1 9 ,0 5 D r u m u l s p r e A v o n le a ( s ) ;

2 0 ,0 0 T a t ă , a m în c u r c a t -o ! (s / r );2 0 .3 0 P ir a m id a ; 2 1 ,0 0 C a p t iv în v iito r (s ) ; 2 2 ,0 0 T e le ju r n a l ; 2 2 ,3 0

F a i m o s u l p a p a r a z z o ( d r a m ă R o m â n i a 1 9 9 9 ) ; 0 ,0 0 C in e m a to g ra f u l.. . (s/r).

t u | l a ) ' ^ 7 ,0 0 M a r i u s T u c ă

*■' S h o w ( r ) ; 8 ,0 0O b s e r v a to r ; 8 ,5 0 Ş tiri s p o rt iv e ; 9 ,0 0 Is p it a ( s / r ) ; 1 0 , 3 0 î m b r ă ţ i ş ă r i

p ă t i m a ş e ( s ) ; 1 1 , 1 5 A t r a c ţ i a B r o a d w a y -u lu i (f/r); 1 3 ,2 0 C la n u l P o p e ş tilo r (s ) ; 1 4 ,0 0 O r a ş u l g ro a z e i (f/r); 1 6 ,0 0 A m a z o n (s ) ; 1 7 ,0 0 Ştiri; 1 7 ,2 0 Isp ita ( s ) ; 1 9 ,0 0 O b s e r v a to r ;1 9 .4 5 M e te o , S p o rt ; 1 9 ,5 0 B rig a d a m o b ilă ; 2 0 , 2 0 în b ra ţe le u n u i u c ig a ş

(f. S U A 1 9 9 2 ); 2 2 ,0 0 M a r iu s -T u c ă S h o w ; 2 3 ,0 0 O b s e r v a t o r ; 2 3 ,3 0

S p o rt; 2 3 ,4 0 'A g e n tu l s e c re t ( f. S U A '9 8 ) ; 1 ,0 0 O b s e r v a t o r ( r ) ; 2 ,0 0 P u n c tu l c u lm in a n t (d r a m ă e ro tic ă

S U A 1 9 9 7 ); 4 ,0 0 A m a z o n (s / r ); 5 ,0 0 B r ig a d a m o b ilă ( r ) ; 5 ,3 0 C la n u l P o p e ş t i lo r (s / r ); 6 ,0 0 Îm b r ă ţ iş ă r i

p ă tim a ş e (s / r ).

Ş t i r i le P r o T V ; 1 9 , 4 5 . L a n ţ u l s l ă b i c i u n i l o r ; 2 0 , 4 5 U m ă r i r e g e n e ra lă ; 2 1 ,3 0 F o tb a l M e c i d in Liga C a m p i o n i l o r ; 2 3 , 4 0 . r o ; 2 3 , 4 5 G în d e ş te liber; 0 ,3 0 X ş i .Z e ro ; 0 ,4 0 F o tb a l L ig a C a m p io n ilo r (re z u m a t);2 .0 0 Ş tirile P ro T V ; 2 ,3 0 U n străin s u s p e c t (th rille r C a n a d a . 1 9 9 8 ).

7 ,0 0 R a m b o (d . a . ) ;7 , 3 0 E d d ie M c D o w d (s /

r ); 8 ,0 0 Z id (m a g . ) ; 1 3 ,0 0 S ă fii s ă n ă to s ! ( r ) ; 1 4 ,0 0 R a m b o (d .a .) ; 1 4 ,3 0 E d d ie M c D o w d ( s ) ; 1 5 ,0 0 L e v in tz a p re z in tă ( r ) ; 1 5 ,3 0 R e a l T V (r ) ; 1 6 ,3 0 N e m u rito ru l (s/r); 1 7 ,3 0

M .A .S .H . (s ) ; 1 8 ,0 0 F o c u s ; 1 8 ,5 5 F o c u s s p e c ia l; 1 9 ,1 5 'C a m e r a d e rîs;2 0 .0 0 C o p iii s p u n lu c ru ri tră sn ite

(s e l. ) ; 2 1 ,0 0 R ă s p la ta p e n tru crim ă (d ra m ă S U A 1 9 8 7 ); 2 3 ,0 0 F o c u s P lu s ; 2 3 ,3 0 M . A . S . H . (s / r ); 0 ,0 0

N e m u rito ru l (s ) ; 1 ,0 0 C a m e r a d e rîs ( r ) ; 1 ,3 0 F o c u s (r ) .

_ _ 7 ,0 0 B u n ă d im in e a ţa ;B a * ’J s a 8 ,0 0 Ş tirile P r o T V ; 9 ,0 0

T în ă r şi n e lin iştit (s / r ); 1 0 ,0 0 P a rte d e ş a rte ( r ) ; 1 1 ,0 0 F a m ilia B u n d y (s/r); 1 1 ,3 0 N e b u n d u p ă tin e (s ) ;

1 2 ,00 L e g e şi o rd in e (s ) ; 1 3 ,0 0 Jo c u l puterii (s ) ; 1 4 ,0 0 L a n ţu l s lă b ic iu n ilo r (r ) ; 1 5 ,0 0 R ă z b u n a r e fă ră lim ite (si r ); 1 6 ,0 0 T î n ă r şi nelin iştit ( s ) ; 1 7 ,00 Ş tirile P r o T V ; 1 7 ,4 5 T e o ; 1 9 ,0 0

I Z t a c ; 7 ’ 3 0 ? t i r i ; 7 ’ 5 0z / c i o c M u a -c ă . 1 0 0 0 Te n ta ţii;

1 0 .3 0 D e s e n e a n i m a t e ; 1 1 ,0 0 D o c u m e n ta r D W ; 1 2 ,0 0 A p e l: C rim ă (s /r); 1 3 ,0 0 M u z ic ă ; 1 4 ,0 0 C ă lă u z a (f/r); 1 6 ,3 0 D o c u m e n t a r D W ; 1 7 ,0 0 R e p o rta j 7 a b c (r ) ; 1 8 ,0 0 G e rm a n ia

a s t ă z i ; 1 8 ,3 0 T e l e j u r n a l ; 1 9 ,0 0 D o c u m e n ta r ; 1 9 ,3 0 A p e l: C r im ă (s ) ;

2 0 .3 0 L a m o a ra c u n o ro c (d ra m ă . R o m â n ia 1 9 5 6 ); 2 3 ,0 0 D o c u m e n ta r D W ; 2 3 ,3 0 Ş tiri; 2 3 ,4 5 M u z ic ă .

- — 7 ,0 0 Ş tirile d e A c a s ăc i & i J S â ţ r ) ; 7 , 3 0 |a -m ă a c a s ă

(r ) ; 8 ,0 0 A m o r d e c ă ţe l (s/r); 9 ,0 0 P rim a d ra g o s te (s / r ); 1 0 ,1 5 V ei fi a m e a , P a io m a ! (s /r); 1 1 ,0 5 D e 3 x fe m e ie (r ) ; 1 2 ,1 5 D ă d a c a (s/r); 1 2 ,40 S a lo m e (s / r ); 1 3 ,3 0 R a m o n a (s ) ;1 5 .0 0 R ă z b o iu l p a s iu n ilo r (s ) ; 1 5 ,5 0 C ă s u ţ a p o v e ş t i l o r ( d . a . ) ; . 1 6 ,0 0 F io re iia (s ) ; 1 7 ,3 0 A m o r d e căţel (s ) ;1 8 .3 0 Ş tirile d e A c a s ă ; 1 9 ,0 0 P rim a d ra g o s te (s ) ; 2 0 ,0 0 V e i fi a m e a , P a io m a ! . (s ) ; 2 0 ,5 0 D e 3 x fe m e ie ;2 2 .0 0 S a lo m e (s ) ; 2 2 ,5 0 D ra g o s te şi p u te re (s ) ; 2 3 ,1 5 Ş tirile d e A c a s ă (r ) ; 2 3 ,4 5 S în g e d in s în g e le m eu (s ) ; 0 ,2 0 R ă z b o iu l p a s iu n ilo r (s/r); 1 ,1 0 D e 3 x fe m e ie (r ) ; 2 ,2 0 M u z ic a d e a c a s ă ,'

N C N : 9 ,0 0 0 : 9 d im in e a ţa ; 1 0 :0 0 E te rn a ro m a n ţă ; 1 1 ,0 0 S p e r i C lu b N C N ; 1 8 ,3 0 E x p r e s s ; 1 8 ,4 0 S p o rt;1 8 .4 5 A le ş ii n o ş t r i ' - p rim a ru l (r ) ;1 9 .0 0 L a porţile d o ru lu i cu M a ria D a n G o lb a n ; 2 0 ,0 0 E x p re s s ; 2 0 ,1 0 S p o rt; 2 0 ,1 5 A rta fă ră cu vin te ; 2 0 ,3 0 F o r m u la m a g ic ă c u L u c ia ' Ţ ib r e ;2 1 .4 5 A r t a f ă r ă c u v in t e ; 2 2 ,0 0 E x p r e s s ; 2 2 ,1 0 S p o rt .

sI opT noL 1 8 ,0 0 -1 9 ,3 0 D ia lo g u r i in c o m o d e - realizator Flo rin

G h i u r i ţ a n ; 1 9 , 3 0 - 2 0 ,0 0 S p o tu r i p u b lic ita re i d o c u m e n ta re .

Redacţia mt îşi asumă responsabilitatea pentm schimbările intervenite in programele posturilor de televiziune.

O fe ră p u b lic u lu i la rg , d e lu n i p în ă [s îm b ă tă , în tre o re le 1 0-20 :

' ' f itr ie s s â s is t a C â e l;jn s îr u c t o r ' [specializat _ ‘ \

- aparatură co m p le xă de

b o d y-bu ild io g şi recuperare

- m asa ) şi kmefoterapie

- aplicaţii d e parafină "- saună- h idroterapie în b azin încălzit- aero bic . . : „ , <• »

, ; re c u p e ra re m e d ic a lă

To tu l s u b strictă supraveghere şi [control m edical.

A c c e s individual sau pe bazâ de labonam ent.

In fo rm a ţii ş i p ro g ra m ă ri:

0 9 4 -5 7 8 4 2 9 ; 184 1 76 ,

CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE

Calea Moţilor nr. 106, ap. S • Dr. Socolov Gelu ■ medic primar Dr. Socolov Mihaela • medic primar

Tratamente stomatologice complexa:

• terapie • protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, implante) Programări zilnic la teL: 439.028

Orar: juni - vineri: 9-19,

sîmbătă: 10 -13.Pentruietndenti^pensionari, someri.*iedncere z 0 7 «a a a »

CABINET MEDICAL ONCOLOGICC L U J -N A P O C A ,

s t r P R O P C iO R T E A n r .9 ( c a r t ie r G r ig o re sc u )

C O N S U L T A Ţ I I :

Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie) L, Mt: 15-18; Ma, J: 16,5-18” Dr. VALENTIN POPESCU

(Chirurgie, Oncologie) Ma, J: 14”-16; V: 15-17. S: 9-11Dr. DAN-SORIN POPESCU

. (U r o lo g ie )L, Ml: 18- 20; Ma,J:18"-20

V: 16-20 PROGRAMARE:

tel/fax (064) 18.76.04 Tn timpul orelor de funcţionare

a cabinetului

I Y 1 E D I P R A X

Centru medicalProf. Dr. HUŢANU Ioan

Cluj-Napoca, str. Ion Meşter 2/21 ' CONSULTAŢII, "

TRATAMENTE, URGENTE CHIRURGIE PEDIATRICA; ORTOPEDIE; MALFORMAŢII CONGENITALE;UROLOGIE PEDIATRICĂ; PEDIATRIE;MEDICINĂ GENERALĂ; DERMATOLOGIE; HOMEOPATIE; BIOENERGIE;ECOGRAFIE.Informaţii, programări la telefon:

(064) 421806; 094-605935.

Linia telefonică de intervenţie în criză si prevenţie a suicidului initiatâ de

urniRtraa de siviTin: muţii J nustă la dispoziţia dvs. de luni pînâ vineri, între orele 8 - 2 2 : Vă aşteptăm apelu rile la n u m ă ru l 186864.

Marţi, 26 februarie < ^ £ i) 06:00 - 07:00 Prima oră (Program informativ BBC -C D 6:00;Datemeteo-6:20;Informaţiiutilitare-6;30;Informaţii culturale - 6:40); 07:00 -10:00 Prim ul sa lu t-cu Ştefan Coroian (07:00 Ştiri; 07:20 Revista p resei locale, 07:40 Revista presei cenţrale, 07:50,08,50 Horoscop-, 08:00 Ştiri, 08:20 CD Sport cu Mihai Petruşcă, 09:00 Ştiri, 09:20 "Ce mai crede lumea", 9:40 Spune-p păsul): 10:00-13:00 Zona liberă - cu Emil Blotor (10:00 Ştiri. Program de însoţire, informaţii, concursuri; 11:00 Program inform ativ BBC): 13:00 - 15:00 Scurt p e do i - cu M arius Marchiş (13:00 Ş tiri + Meteo. Emisiune interactivă, 14:00 Ştiri): 15:00 - 18:00 Conspiraţia • cu Tudor Runcanu (15:00,16,00,17:00 Ştiri, m eteo, sport. Telefoane surpriză în direct pentru sărbătoriţii zilei) 18:00 -18:30 Program inform ativ BBC, 19:00 Alternativa - cu Em il Boitor, 21:00 Ştiri; 24,00-04,00 Spaţii am bientale - cu Cristian Mureşanu - Muzică de film, electronică, newage.

, Punctul de vedere(7.'45), Liniuţa de dialog(8.30),Buletin rutier(8.55); 9.00-12.00-PATRULA DE SERVICIU: 9.30-Revista presei, Punctul . de vedere(10.15); Concursuri (10.30,12.30);12.45-Sport pe mapamo.nd; 12.00-18.00- CAI EIDOSCOP fm : 13.20 -Musca (limba maghiară) 20.00 - TopTen-DJ Sebi; 22.00-23.00 Trenul de la miezul nopţii - Ucu Florea; 01.00-6.00 Unde Magica

UNIPLUS Radio Marţi, 26 februarieProgram informativ BBC: 6,00-6,30;8,00-8,20,11,00-12,00,

14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30, 23,00. 6,30-10,00Uniplus de dimineaţa, 06,35, 8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45, 9,45 Horoscop. 9,00 Ştiri locale. 9,20 Programul cinema. 9,55 Inform aţii culturale. 10,00, 12,00, 13,00, 15,00,16,00,. 17,00 Ştiri naţionale f i locale. 10,00-14,00 Punct... s i de la Zece; 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30-21,00 Trei ceasun bune. 19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale21-30-6,00; Uniplus nocturn.

( U T ) ) } : Marţi, 26 februarie_______ ŞTIRI 09.00, 10.00 , 12.00 , 15.00 , 16.00;BBC-06.00, 11.00*. 14.00 , 18.00; 6.30-9.00 - SUEER MATINAL: Ştirile locale, interviuri, Horoscop (6.40,7.20, 8.20)

_ JSlm®asStSfcHî 15551Hz î3,S MHî

Marţi, 26 februarie6,00 B ună d im ineaţa. O emisiune cu

informaţii, actualităţi şi muzică, prezentată de Doina Borgovan.8.00 Em isiunea în IFmba maghiară. 10,00 De zece ori

România. 11-,05 Exclusiv magazin - prezintă Lucia Ţibre & Ion Vasile Vanea; 12,00 R adiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 15,00 Emisiunea în limba maghiară.18,00 Radiofax - prezintă Anca Băltan; 18,30-19,00 Top m u zica l - Prezintă Marius Merca. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,30 - 20,00 De la est la vest, de la nord la

. sud. Prezintă Traian Bradea; 20,00 Ştiri. 20,10 Din grădina cu fiori multe. - cîntece şi jocuri populare, dedicaţii la cererea ascultătorilor. Prezintă Gelu Furdui. 21,00 Ştiri; 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

RADIO FIR 90*2 FM DEJ Marţi, 26 februarie LINIA DE START 6.00 - 10.00, horoscop, sport, power

play, reţeta zilei, ştiri, muzică: FIRU’N ZECE PAIŞPE, 10.00- 14.00, muzică, dedicaţii, divertisment, power play, ştiri, revista presei; 96,2 FM/ZI, 14 .00- 18.00, muzică, dedicaţii, divertisment, power play, ştiri, artistul zilei; FIRUL ROŞU,17.00-18.00, dedicaţii muzicale în direct; JURNALUL BBC- 7.00, 8.00, 11.00, 14.00, 18.00; ŞTIRILE RADIO FIR 9.30, 12.30,13.30,15.30,16.30; ŞTIRI SPORTIVE, 16.45; SEARA CU CIPRIAN 18,30 - 21,00; TOP 20 ROMÂNESC 21.00 -22.00,’cu Ovidiu Petre

Ziarul nostru foloseşte'ştin furnizate de agenţiile

ROMPRES şi MEDIAFAX..

-THE WASHINGTON POST"

h martie anul trecut, preşedintele George % Bush a petrecut un sfîrşit de săptămînă citind volumul lui Robert Kaplan, "Eastward joTartary”, o călătorie politică printr-o regiune, puţin cunoscută de liderul de la Casa Albă, care se întinde din România, Bulgaria,-pînă la Marea Caspică. Cartea descrie un o zonă 3 lumii bîntuită de spectrul conflictului pentru ie!eaua de conducte caspice, de conflictul dintre Iran şi Azerbaidjan, instabilitatea din. Siria, haosul din Georgia şi încremenirea situaţiei economico-sociale din România şi Bulgaria. Încîntat de modul dinamic în care autorul a ales să îşi prezinte viziunea despre lume, George W. Bush a decis să îl învite la Casa Albă pe Robert Kaplan. Interesul preşedintelui american faţă de viziunea sumbră a acestui scriitor lasă să se întrevadă ceva din călătoria intelectuală a celui'dintîi, angajat în prezent într-o campanie prelungită împotriva “răufăcătorilor”.In perioada de un an de cînd se află la

Casa Albă, definiţia dată lumii a căpătat mai mult contur pentru George W. Bush. în contrast cu viziunea tatălui său, George Bush, şi a predecesorului său, Bill Clinton, care insistau asupra celor două interese majore ale poporului american - libertatea şi prosperitatea - George W. Bush este atent

la ambiţiile malefice ale celor de pe “axa răului”. Atît George Bush sr., cît şi Bill Clinton promovau o viziune pozitivă asupra lumii în care “procesul de extindere a democraţiei” şi de instituire a relaţiilor comerciale libere erau, apreciate drept uri garant al stabilităţii şi al impunerii valorilor liberale. Viziunea mai pesimistă asupra lumii împărtăşită de actualul preşedinte american, pesimism' accentuat simţitor de atentatele din 11 septembrie, dictează practic termenii politicii' interne şi externe americane.

înainte de efectuarea primei sale vizite în Europa în calitate de preşedinte al SUA, George W. Bush a dorit să audă ce are de spus autorul cărţii “Eastward to Tartary” despre stabilitatea României şi Bulgariei. Preşedintele american a precizat că doreşte să întărească stabilitatea în această regiune, dar s-a arătat totodată, precaut în ceea ce priveşte implicarea în anumite zone ale globului, deoarece nimeni nu poate anticipa de unde se pot ivi ameninţările viitorului, potrivit declaraţiilor lui Robert Kaplan.

De altfel, una din aceste ameninţări a devenit realitate, la 11 septembrie, iar cartea lui Robert Kaplan ne ajută să înţelegem mai bine atitudinea preşedintelui_ George W. Bush după acele evenimente. într-un articol publicat în revista National Interest, cu puţin înainte de comiterea atentatelor, Kaplan a

anticipat că legislaţia internaţională va juca un rol tot mai neînsemnat pe măsură ce războaiele vor evojua în direcţia unor conflicte neconvenţionale şi nedeclarate. în confruntarea cu inamici pentru care victimele făcute în rîndul civililor nu înseamnă nimic, “valorile noastre morale devin bastioane ale vulnerabilităţii”, a mai spus dl Kaplan. Dialogul democratic devine o practică inadecvată atunci cînd situaţia cere un răspuns rapid din partea celor loviţi. Spre deosebire, însă, de poziţia lui Robert Kaplan, exprimată recent într-o nouă carte, • în care se explică de ce conducerea are nevoie în vremuri războinice de un "etos păgîn”. (la fel ca în antichitate, în vremea grecilor şi.romanilor), retorica preşedintelui american privind noul război în care SUA sînt angajate este parţial nuanţată religios. “Am ajuns să cunoaştem adevăruri indiscutabile: răul este real şi'trebuie să îl combatem”, a declarat George W. Bush în recentul discurs despre Starea Uniunii. Americanii “se confruntă cu toţii cu această ameninţare” şi. “mulţi dintre ei au descoperit că în-vremuri dramatice şi măi ales atunci, Dumnezeu este aproape de ei.”

în opinia experţilor în politică externă care preferă să discute în termeni de valori şi interese, viziunii lui George W. Bush îi lipseşte nuanţarea.

TEHNOLOGIA PENTAGONULUI DESF51MITEAZA EUHOPA"LE FIGARO’

Războiul din Afganistan a scos în evidenţă prăpastia sensă care separă de acum

îiainte armata americană de iiaţii ei europeni. în afară de aracterul spectaculos, războiul in Afganistan a marcat o mică :avoluţie militară americană. Rezultatul decalajului,îhnologic dintre Statele Unite şi Europa se adînceşte. Iar aliaţii se află pe punctul unui real l'vorţ strategic. Arma care a eliminat rinul din cei mai Importanţi conducători ai reţelei Al-Qaida nu este cea a unui pilot el Air Force, ci aceea a unui avion fără pilot. Primul locotenent al lui bin Laden, Mohamed Atef, ar fi fost realmente ucis, Ia 15 noiembrie, ie către o rachetă antitanc Hellfire, lansată de pe un avion Predator. Acest avion l-ar fi reperat cu radarul şi camera sa video, înainte de a-l pulveriza cu armele lui ghidate cu ajutorul laserului. Redutabilul aparat ar

fost totodată pe punctul de a-l capta pe însuşi mollahul Omar pe ecranul său de

I vinătoare. Era în noaptea de 7 j octombrie, cea a primelor lovituri ţ asupra Afganistanului. Un | Predator l-ar fi reperat pe mollah

într-o coloană de vehicule. O informaţie a fost transmisă imediat la centrul de operaţiuni. Un adjunct ai generalului Franks ar fi tergiversat lucrurile, iar cînd “O.K.''-ul a fost transmis în sfîrşit, moiiahul fugise.

Utilizarea acestor aparate fără pilot nu este o premieră. Predator are deja numeroase ore de zbor la activ deasupra spaţiului aerian al Balcanilor. Dar pe acest teatru de operaţiuni, el observa fără să lovească. Noutatea, în munţii din Asia centrală, constă în utilizarea avionului ca aparat de atac la sol, precum şi în punerea în funcţiune a Global Hawk, un alt avion fără pilot, gigantic de data aceasta, şi zburînd la o altitudine de 20.000 de metri, de două ori altitudinea avioanelor de linie, pentru a furniza imagini radar de o precizie stupefiantă.

Dincolo de caracterul specta­culos, "inaugurarea" acestor arme marchează o veritabilă revoluţie în arta războiului. Căci, pe lîngă inovaţia tehnologică a unei arme sau alta, tocmai în ce priveşte reţeaua constituită de toate aceste sisteme a făcut America un pas de gigant. Şi tocmaî- această reţea constituie miza războiului viitorului, război de mîine, după' cum s-a exprimat James Roche, comandantul US

Air Force. “Provocarea pentru secolul XXI constă'în a reuşi să

. avem o viziune total transparentă a cîmpuiui de bătălie. Noi dorim să putem detecta ţinte mobile, să avem informaţii asupralor în timp real şi să le putem ataca instantaneu saucvasiinstantaneu”, a declarat el într-un interviu acordat publicaţiei “Jane's”. Comentariul unui militar francez specialist în "dosarul” respectiv: “în Afganistan,americanii au reuşif să facă să comunice toate sistemele lor diferite de supraveghere şi de atac într-o manieră impresionantă. Le mai rămîne să cîştige în materie de rapiditate. Le trebuia adeseori 20 de minute înainte de a lovi. Ei intenţionează să reducă la zero acest interval".

A face să comunice această faimoasă reţea este totuşi un fapt de o complexitate incredibilă, atît sînt de variate elementele ei. Astfel, au fost văzute comandouri ale Forţelor speciale alături de mujahedinii Alianţei Nordului ghidînd raidul unui avion B-52 asupra unui punct inamic. Evul Mediu îmbinat cu tehnologia de vîrf. Aceşti oameni puteau, de asemenea, să comunice cu comandamentele lor din regiune sau cu Statele Unite şi să primească informaţii de la

•aparatele fără pilot. Acestea transmiteau- în direct imaginile lor în’ direcţia unui satelit de comunicaţii, care retransmitea informaţia către Jstas; un avion "căptuşit” cu aparatură electronică ce poate coordona

.forţe terestre, aeriene şi navale' pe o rază de 250 km.

Piloţii Air Force au acceptat cam greu aceste avioane care funcţionează fără ei. Iar acest război pe ecrane interpuse nu se face ireproşabil. în pofida acestui fapt, văzută din Europa, revoluţia militară americană provoacă fiori reci. Prăpastia tehnologică dintre cele două continente capătă

.proporţii abisale, in Golf, 15 la sută din muniţiile trase de americani erau ghidate prin laser, în Kosovo, această pondere a crescut la 60 la sută, pentru a atinge 80 la sută în Afganistan. Dar îndeosebi faimoasa reţea de supraveghere şi, în acelaşi timp, de acţionare a armelor este aceea care ne reaminteşte fragilitatea noastră. Noi nu avem nimic din toate acestea, iar o

'reţea de acest tip necesită asemenea mijloace îneît o . coordonare între europeni este indispensbiiă", a explicat amiralul. Jacques Lanxade, fost şef de Stat Major interarme. Şi mai grave sînt repercusiunile politice ale acestei delăsări tehnologice.

EUROPA NU VREA RĂZBOI ÎN IRAK

"INTERNATIONAL HERALD TRIBU N E" ,

' (ArticpT semnat de Michaeî Naumann,fost ministru german al culturii şi actual editor al

sâptămînalului "Die Zeit")

în iunie 1981, premierul israelian Menachem Begin a ordonat unui grup de avioane F-16 să atace două reactoare nucleare irakiene. Dat fiind faptul că Irakul dispune de rezerve impresionante de petrol, practic nu are_. nevoie de energie nucleară decît pentru a fabrica bombe. în plus, liderul de la Bagdad, Saddam Hussein, îşi declarase'deschis intenţia de a ataca Israelul. Iniţial, premierul israelian care a semnat tratatul de pace cu Egiptul a fost' criticat de opinia publică pentru faptul că a încălcat legislaţia internaţională, ordonînd atacul aerian. în particular însă, numeroşi politicieni au fost de acord cu gestul premierului israelian: de ce să nu fie distruse potenţialele arme nucleare ele Irakului?

Dacă însă Saddam Hussein ar fi avut atunci arme nucleare, cursul istoriei ar fi luat o întorsătură sumbră. Chiar dacă liderul irakian este periculos, comunitatea internaţională nu dispune de dovezi solide că acesta ar fi în posesia unor arme de distrugere în masă şi deocamdată nu a ieşit nimic fa iveală care să incrimineze posibila sa implicare în organizarea sau comiterea atentatelor din 11 septembrie. La două decenii după atacul aerian, ordonat de Menachem Begin, aliaţii europeni ai SUA au subliniat faptul că nu doresc o reeditare a războiului împortiva Irakului din 1991. îndoielile lor se bazează pe un simţ înnăscut al pragmatismului politic, în prezent, butoiul cu pulbere nu este în Balcani, ci în Orientul Mjlociu, regiune unde armele abundă, la fel şi luptătorii, şi unde nu este exclus ca unii să deţină chiar arme nucleare. De aceea, cred că este momentul practicării unei diplomaţii agresive/care nu trebuie confundată cu o conciliere. Distanţa dintre liderii europeni şi Administraţia Bush jr. continuă să cre“ască. Apariţia unei noi ameninţări globale, terorismul, este o realitate incontestabilă. însă unilateraîîsmul practicat de Casa Albă pare de aici o nouă formă a izolaţionismului constant al SUA. Cu alte cuvinte, distanţa este creată şi întreţinută de SUA, nu de Europa. Poate că ar fi mai bine ca aliaţii europeni din NATO să nu se mai plingă că Pentagonul nu i-a primit la reuniunile sale strategice, dar SUA ar putea învăţa ceva dacă şi-ar aminti de diatribele fostului senator Wiiliam Fulbright despre "aroganţa puterii".

în ciuda noilor descoperiri tehnologice, care practic creează premisele apariţiei unei noi paradigme militare în cadrul .Pentagonului, vechea dilemă din istoria conflictelor militare, ce e de făcut cu învinşii, rămîne nerezolvată. Cine va guverna, de exemplu, Irakul, după o eventuală înlăturare a lui Saddam? între timp, în Franţa şi Germania vor fi alegeri generale, ceea ce ar putea genera noi alinieri politice care ar putea mări distanţa dintre Europa şi SUA. Un război în Irak ar

. consolida, de pildă, poziţia partidului neocomunist Socialismul Democratic din Germania (PDS,'pacifist), în detrimentul Partidului .Verzilor şi al liderului lor proamerican, Joschka Fischer. Cancelarul german Gerhard Schroeder a reuşit, în cele din urmă, să obţină aprobarea Parlamentului pentru trimiterea la Kabul a unor trape germane de menţinere a păcii. Un război împotriva Irakului l-ar forţa pe dl Schroeder să se implice alături de SUA, fapt care i-ar periclita serios şansele de a obţine un al doilea mandat de cancelar federal. Nici Franţa şi nici Marea Britanie nu ar putea sprijini un război al SUA împotriva Irakului. în cele din urmă, SUA-ar trebui să îmbrăţişeze din nou soluţia parteneriatului transatlantic, chiar dacă riscă să piardă o oportunitate de ordin militar. Mai utile ar fi punerea strictă în aplicare a regimului de sancţiuni impuse Irakului şi, de asemenea, încercarea de a convinge Turcia să renunţe la încălcarea embargoului. • , .

(Articol semnat de Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel pentru economie)

Vă mai amintiţi de criza financiară din Asia de Sud-Est, din 1997? De faptul că trezoreria SUA şi aliaţii din Fondul Monetar Internaţional puneau problemele cu care s-a confruntat această regiune pe seama capitalismului'clientelar,-a lipsei de transparenţă şi a gestiunii companiilor, care lăsa le dorit? La vremea respectivă, li s-a spus ţărilor lin regiune, din Tailanda pînă în Indonezia, să urmeze modelul american, să recurgă la firmele americane de audif financiar, să importe otreprinzâtori americani care să le înveţe cum. să işi gestioneze propriile întreprinderi (fără a ţine seama de făptui că, tocmai datorită întreprinzătorilor autohtoni a înregistrat Asia de Est o creştere economică mai rapidă decît în oricare altă regiune beneficiind de o stabilitate mult mai ®are comparativ cu ultimele trei decenii). . .Scandalul Enron,- grupul energetic texan care a

sfîrşit prin a da faliment, conferă un sens nou celebrelor dictoane americane: “Odată lansat un lucru, mai devreme sau mai tîrziu va avea un efect le bumerang” şi “Cine trăieşte într-o casă de sticlă sa nu arunce cu pietfe în vecini”. Enron a recurs la trucuri contabile elaborate şi la produse financiare complexe, pentru ca investitorii să nu cunoască valoarea proprie efectivă. Nu a existat nici o transparenţă în această problemă. Compania

s-a folosit de propriile fonduri pentru a cumpăra influenţă şi putere, pentru a elabora politica energetică a SUA şi a evita centralizarea.' Capitalismul clientelar nu este un lucru nou, şi

nici apanajul unui singur partid. Tendinţa americană de a extinde aşa-numitele finanţări-colac de salvare de miliarde de dolari, destinate companiilor aeriene, sau pentru a înfiinţa carteluri

Congresului SUA au luat bani de la această companie. Contribuţiile la campania electorală nu au fost chiar o problemă de spirit civic, ci o investiţie. Ca multe alte. ihVesfitii ffifcute'de'jErfron, ea a fhncţion3t bine pe termen scurt, dar nu a produs valoare pe termen lung.

De aici se pot trage multe învăţăminte. Unele privesc politica: scandalul Enron întăreşte

în vederea protejării propriilor industrii siderurgice sau ale aluminiului, te determină să te gîndeşti la faptul că ideologia pieţei libere nu este altceva decît o cosmetizare uşoară a prosperităţii antreprenoriale în stil vechi: să le dai numai celor care dispun, de relaţiile de care ai nevoie. In opinia unora-, faptul că Enron nu a fost dotat “curan colac de salvare”, iar problemele ei nu au fost puse Ia. dosar, dovedeşte inexistenţa capitalismului clientelar. Eu interpretez acest lucru diferit: în opinia mea este o dovadă a importanţei pe care o are o presă liberă care, dacă nu poate opri abuzurile, cel puţin le poate limita. Atunci cînd presa a început să se ocupe de Enron mai îndeaproape, s-a clarificat cîţi membri ai

argumeniele celor care pledează pentru reforma • contribuţiilor electorale şi pentru legi mai aspre care să garanteze dezvăluirea acestora opiniei publice. Democraţiile sînt subminate de interesele marilor companii, care .se află în situaţia efectivă de a putea cumpăra alegerile (Administraţia Bush refuză, însă, să dezvăluie informaţii care ar putea arăta rolul pe care l-au jucat interesele companiilor în deciderea propriei politici din domeniul energetic). Alte învăţăminte care se pot trage privesc economia, îndeosebi cea legată de informaţie. Pentru a face să funcţioneze pieţele, astfel îneît să fie puse,la dispoziţie informaţiile adecvate, în vederea alocării eficiente a resurselor, investitorii trebuie să primească maximul de

informaţii posibil. Aici există un conflict dc interese intrinsec: proprietarii şi cadrele dc conducere sînt evident stimulaţi să prezinte un tablou al situaţiei cît mai roz posibil. în mod normal, revizorii au obligaţia de a împiedica posibilele abuzuri. Dar cine îi cenzurează pe cenzori? Cine îi revizuieşte pe revizori?

Interacţiunea dintre procedurile de consultanţă şi revizuire pune în joc un alt. stimulent pervers: cel al mulţumirii clienţilor, care nu agreează

.rapoartele defavorabije. Preşedintele Securities and Exchange Commission (organismul de control al

. pieţelor financiare americane), Arthur Levitt, şi-a dat seama de acest conflict: atunci cînd multe

. societăţi de revizori vizează propriile interese pe termen scurt, integritatea revizuirilor poate fi compromisă. Probabil că dl Levitt este eroul necunoscut al întregului dezastru. Ceea ce dl Levitt a sesizat de altfel, un lucru pe care dezastrul Enron îl arată foarte clar este faptul că stimulentele contează, dar pieţele lipsite de restricţii nu reuşesc să furnizeze, cu de la sine putere, stimulentele juste. Pieţele nu reuşesc să stimuleze crearea de bogăţie. In schimb, pot împinge la jocuri lipsite de probitate, precum cel al Enron. “New Economy” prin noile şi complicatele ei instrumente financiare facilitează confuzia.- Mai degrabă decît să aibă curajul să înfrunte concluziile, America întreprinderilor întoarce sistematic spatele, ajutată şi instigată de capitalismul clanurilor. - -

„yp. ^ . f g f t >*3$

1

• j l i i 913 ”

d e G . D o n i z e t t i

G e a n i B r a d (M a la te s ta ) -D o in a N e c u lc e S â m p e t r e a n (N o rm a )

înainte de toate, o afirmaţie ce nu poate fi pusă sub semnul îndoielii:, muzica lui Donizetti nu merită săli aproape goale! (Lucru valabil pentru reprezentaţiile cu Don Pasquale şi. mai rcccnt, cu Lucia di Lammcrmoor, despre care vom vorbi în ediţia noastră dc mîinc). Montată în 1997, la Cluj- Napoca, cu ocazia Bicentenarului jţr Donizetti, opera comică- Don h Pasquale ppatc deveni, oriunde şi în j: orice timp. o probă de virtuozitate || pentru toate categoriile de artişti: >: pentru cei experimentaţi sau pentru |r cci aflaţi Ia începutul carierei. Debutul E- tînurului bariton Geani Brad (anul \' V la Academia dc Muzică “Gh. Dima”) în rolul “Doctorului Malatesta” a fost concludent (în ciuda >• greşelii din actul 1, cînd neatenţia l-a 3 costat), fără a mai reprezenta o 1 surpriză. Elevul profesorului ; Alexandru Fărcaş s-a afirmat deja în I concerte vocal-simfonicc,’în recitaluri f de arii din opere, în concursuri * naţionale şi internaţionale de canto, în arii, în celebrul duet cu “Don Pasquale” sau în scenele de ansamblu, el a făcut dovada unei voci de perspectivă, a cărei perfecţionare trebuie continuată, pentru a acumula

experienţă, siguranţă şi a cîştiga dezinvoltură. Liric, într-un rol care i se potriveşte de minune şi-i pune în valoare inflexiunile vocale specifice muzicii Iui Donizetti, Rossini sau Mozart, tenorul Iurie Ciobanu a creat un “Erncsto” care-i poate deschide multe porţi (admirabilă “Serenada” din

’ !!s rv■4 r 1

actul III). In maniera constant bună,basul Mircea Moisa în rolulbâtrînului şi bogatului “DonPasquale” şi soprana Doina NeculceSâmpetrean - o “Norina”'răsfăţată,zglobie şi vioaie, în nota rolului;“Notarul” a fost interpretat de CălinNiţulescu. Spectacolul cu Don

i Pasquale a evidenţiat un fapt: anume’J câ “vacanta” nu e întotdeauna, un

/*sfetnic bun, că insuficienta stâpînire riu a replicilor face ca sufleur-ul sâ se '•j| audă pînă în ultimul rînd din stal, > creînd o nedoritâ ilaritate... O notă

de superficialitate în tratarea unor situaţii vocale şi scenice care în mod normal nu ar pune. nici un fel de probleme-s-a factit simţită. Corul a realizat momente reuşite, faţă de care publicul a reacţionat cu-entuziasm. Spectacolul interpretat în'limba italiană, dirijat de maestrul Cristian

Oroşanu, i-a avut între ceilalţi realizatori artistici pe: Rodica Popescu Moisa - regia; Andrei Şchiopu - scenografia; Tiberiu .Popă - maestrul corului. '

Michaela BOCU Foto: I. PETCU

TPŢ!T"

Iurie C io b a n u ( E r n e s t o ) -M irc ea M o is a (D o n P a s q u a le )

C ă r ţ i l e c l u j e n i l o r

Victor felea: Ritual solarColecţia “Poeţii Clujului” a

Editurii Dacia ne face o plăcută surpriză editînd versurile unuia dintre cei mai importanţi poeţi ai “Stelei”, Victor Felea, plecat dintre noi imediat după evenimentele din Decembrie ‘89, el mai apucînd totuşi să tipărească un ultim volum în 1992, intitulat Jucător de rezervă. De atunci, numele lui este aproape uitat şi însemnările sale de sertar publicate postum din Jurnalul său de, poet n-au reuşit să-l readucă în actualitate, deşi - Junialul îl situează deschis în rîndul contestatarilor camuflaţi ai regimului, iar mo r a v u ri 1 e ultimilor ani de teroare, o domnie a derizoriului şi lipsei de respect pentnfom, răzbat foarte puternic din paginile cărţii.Ritual solar este o antol ogi e reprezentativă din ceea ce. are mai bun Scrisul lui V.Felea, conţinînd pagini expresive din toate cele 13 volume de poezii ale sale, evident, lăsînd la o parte acele versuri caduce sau înfeudate prea vizibil unui patriotism Tăcrămos. Linia de valoare a poeziei sale este bine pusă în evidenţă aici, iar prefaţa amplă şi foarte exactă a lui Ion Pop reuşeşte să pună în lumină principalele etape ale acestei evoluţii. în esenţă, V. Felea este un poet de coardă minoră, un intimist refulat, culţi vînd o poezie de notaţie, deloc spectaculoasă, de un metaforism temperat, neostentativ. El, care a urmărit cu ochii atenţia peisajului poetic românesc al ultimelor trei decenii, ni se releva ca un poet al lucrurilor esenţiale, al trăirilor sentimentale în faţa “ritualului diurn” al existenţei, un nostalgic rurahst pus să se confrunte cu trăirile “omului modem” sau cu “reversul citadin” în care caută să descopere bucuriile simple, umile şi uneori şterde ale existentei omului obişnuit. Cred

că acest tip de literatură al “omului obişnuit”, de „bună voinţă” vrea să şi fie lirica lui ce trăieşte în permanenţă în osmoză-cu natura, cu spaţiul cosmologic al .omului. Reminiscenţele naive ale unor amintiri şi “momente” decupate din viaţă,'ritualul solar al universului mic şi neînsemnat colorează paleta unui poet copleşit de livresc, trăind marginal sentimentul de vîrstă şi deprecierea, valorilor

!U1X;A L S iM iE f:fp-t ; -•'

'T?7 FA... .

-“.v " .

k-.;*existenţei umane. Totuşi, speranţa nu l-a părăsit definitiv, de , vreme ce îşi intitula penultimul volum, cel apărut în 1988, Decorul speranţei, cînd “singuratic şi melancolic” stă la masa de' gală a Timpului cu sentimentul că “merge, şi aşa”, dar pătruns totodată şi de sentimentul iremediabil al inutilităţii: “Locuinţa mea de cuvinte nu e luată în seamă/.E ca o colibă de lemn/ Privită în treacăt şi apoi uitată”. Starea de crepuscul, de zădărnicie e mereu prezentă şi un aer bolnăvicios de Bacovia întîrziat suflă cu sfială peste poezia sa, care rămîne profund ataşată de omul contemporan şi de trăirile sale profunde în faţa tiraniei timpului nemilos. Prin refuzul net al poeziei angajate şi omagiatoare, poetul V. Felea', rămîne un credincios slujitor al! scrisului ' veritabil,necontralâcut.

Mircea POPA

. . . ) / m m u m î i A c u u m M i A

O c a r te d e referinţă

T r a ta t d e G A S T R O E N T E R O L O G IE

(Volumulîn colecţia de Tratate medicale

româneşti a Editurii Medicale Naţionale a apărut, cu puţin timp în urmă, primul volum al Tratatului de Gastroenterologie, avîndu-1 în calitate de coordonator pe prof. univ. dr. Mircea Grigorescu. Rod al activităţii conjugate a cîtorva zeci de colaboratori, avem de această dată primul tratat de gastroenterologie din literatura românească, rezultat din colaborarea tuturor centrelor universitare cu preocupări majore în domeniu. Lansarea voluminoasei lucrări, de peste 800 de pagini, va avea loc la Cluj-Napoca joi, 28 februarie, ora 13, în Sala “I. Muşlea” de la Biblioteca Centrală Universitară “Lucian Blaga”. Valoroasa apariţie

editorială va fi comentată de: Violeta Borzea - redactor şef de editură; prof. dr. Nour Olinic; prof. dr. Nicolae Hâncu.

MEDICINA, ARTA, CULTURĂ

Potrivit tradiţiei, miercuri, 27 februarie, cu începere de la ora 18, va avea loc în Studioul de concerte al Academiei de Muzică “Gh. Dima ’ din

' Cluj-Napoca reuniunea culturală a lunii februarie, organizată de Filiala Cluj- Napoca a Societăţii de Ştiinţe Medicale, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” şi Academia de Muzică. în program conferinţele: Actualităţi în rinologie a şef lucr. dr. Silviu Albu; Limbaj, metaforă şi medicină populară susţinută de conf. dr. Liana Pop; va urma un moment umoristic prezentat de Cornel Fârăianu şi loan Hârţan, intitulat Am fost şi noi studenţi odată.

Corul FEROVIAR1A dirijat de prof. Adrian Corojan va fi protagonistul unui recital coral, în care şe vor regăsi piese de Brahms, Geaikovski, Ivanovici şi Gh. Danga/ Sponsorii manifestării sînt: • Aventis Pharma; Berlin Chemie / Menarini Group, Eli Lilly, GlaxoSmithKline,- Novo Nordisk, Worwag-Pharma, SC Ursus SA, MGV Transilvania. - ;.

C onferinţa “D esp re u n ita tea b iser ic ii”

în zilele de 23 şi 24 februarie a.c., fa Mănăstirea “Sfînta Familie” a Congregaţiei “Sfintul loan Evanghelistul” din Bucureşti a avut loc conferinţa cu tema “Despre unitatea bisericii”, înscrisă într-un ciclu de conferinţe sub egida comunităţii Sfîntului loan. Invitatul special al conferinţei a fost PS Joseph Madec - Episcop emerit de Toulon, Franţa; ceilalţi vorbitori au fost PS Florentin

Crihălmeanu - Episcop Auxiliar al Eparhiei greco-catolice de Cluj-Gherla

• şi preotul ortodox Iustin Marchiş, de la Biserica Stavropoleos: Pentru luna viitoare, tema conferinţei va fi “Tereza cea Mică a Pruncului Isus”.

L ansare d e carte la Dej

Vineri, 22 februarie, scriitorul clujean Radu Ţuculescu s-a aflat în mijlocul liceenilor dejeni. Manifestarea organizată de Liceul Teoretic “Al. Papiu Ilarian” s-a desfăşurat în

. sala festivă a Şcolii “Mihâi Eminescu” şi a prilejuit unui public numeros, tînăr şi receptiv, întîlnirea cu două dintre creaţiile autorului: Cuptorul cu microunde (Ed. DACIA, 1995) şi Aventuri în anticameră (Ed. Paralela 45,2001). Volumul din urmă - ilustrat cu o suită de scurt-metraje realizate de . autor - cuprinde însemnările de călătorie ale lui Radu Ţuculescu în planul unei geografii şi al unei istorii pe care o ştiinţă obiectivă le poate’

confirma, dar şi în acela al unei altfel de geografii şi de istorii, tot reale, tot nonfictive, mereu văzute prin lentilele umanului. Despre autor şi cărţile sale au vorbit prof. Ligia Clinciu şi Mamlalena Vaida.

. .. M. VAIDA

S p e c ta c o l extraord inar cu

DON CARLOd e G . Verdi

Opera Română prezintă mîine, 27 februarie, la ora 18,30, opera DON CARLO de Verdi, cu participarea extraordinară a mezzosopranei Mihaela Ungureanu - de la Opera de Ştat Viena şi a tenorului Marius Vlad Budoiu - de la Academia de Muzică “Gh. Dima”. Distribuţia serii este următoarea: Mircea Moisa - Filip II, Regele Spaniei; Veronica Ungureanu - Elisabeta de Valois, Regina Spaniei; Marius Vlad Budoiu - Don Carlo,

/

- r ’ T T T T T r r r '

Aici ar.ar putea fi reclam a dum neavoastră

. 1838 - S-a născut Bogdan Petriceicu Haşdeu,filolog, istoric şi editor de texte vechi româneşti şi

de cărţi populare (m. 1907).

's* ' : ‘ t >

K

i ? K> ) > î ' '

^ a r b a lc a m la ^vuniş

" C e I c a r e s e s m e r e s t e

)

* i

p e s in e s e v a T n ă ltat f

Duminică, 24 februarie 2002, a avut loc ■ în satul Prunis, comuna Ciurila, ceremonia ,

de Binecuvîntare a Bisericii cu hramul “Sfînta Treime”, lăcaş de cult greco- catolic revenit credincioşilor ca urmare a

faimei-sentinţe civile definitive şi executorii.; jî a Tribunalului C lu j, Evenimentul a I Adobîndit o semnificaţie deosebită prin" ţ aceea câ IPS George Guţiu - Arhiepiscop '

“ad personam’V Episcop al Eparhiei Greco-Catolicc de C lu j-G herla; i-a binecuvîntat pe cei peste 80 de credincioşi greco-catolici înscrişi în prezent în actele

.: parohiei, printr-o vizită canonică - prima vizită a unui ierarh greco-catolic pe aceste meleaguri, după mai bine de 111 ani.

Ceremonia a debutat cu primirea înaltului •• "baspete de către protopopul Turzii, pr. Ilie . ; Rusu, şi parohul din Pruniş, pr. Vasile Pop,

de către ceilalţi preoţi. Adresîridu-se celor . prezenţi, IPS George a spus, între altele: C

“îi mulţumesc şi îi sînt recunoscător lui » . ; Isus Cristos câm-aprimitîn sinul Bisericii

greco-catolice, cea care şi-â dat viaţa pentru -■

rV

I

/El şi mărturisirea adevăratei credinţe... Am venit la. dumneavoastră cu drag, să ne-

sădit-o dreapta Ta”, urmată de un amplu '•""C comentariu asupra pildei1 vameşului-şi -zC**s~

.fariseului: “Cel care se smereşte, pe.sine, ,.~X se va înălţa”. în Duminica vameşului- şi a : | fariseului, cuvîntul de învăţătură al IPS” " ! George s-a axat pe evidenţierea smereniei^. ■£. ce stă în fruntea celor şapte v i r t u f iV / principale, asemenea unui scut în faţa vorbelor.-.--obraznice." ale fariseului; semnificînd, totodată, în această perioadăAţv liturgică premergătoare; intrării în. Postul: :1 1 Sfintelor Paşti, începutul mîntuirii. 'La f I

. final," au fost înălţate rugăciuni pentru |f ţ | ceata preoţească şi credincioşii din întreaga AT Eparhie Greco-Catolică de Cluj-Gherla, pentru ctitorii şi binefăcătorii sfintelor --ţî

■biserici. Cu ocazia Sfintei Liturghii .- ■ Arhiereşti, părintele .Vasile Perde - curajos"- luptător pentru-recuperarea lăcaşurilor-deC^v cult care au aparţinut greco-catoiicilor, pe ;J| toată -Valea Hăşdăţii - a primit d i s t i n c ţ i i * de protopop onorar. în cadrul programului jde spovezi. din timpul Sfintei Liturghii, îpărintele Matei Boilâ a oferit' asistenţă \spirituală celor doritori să se spovedească, să-şi primenească sufletele. Au fost de faţă credincioşi din'Pruniş (92% grecoV C I1 H I d U U I I U i C d V U c l M I t l L U U l U g , b d l i C C l C U U H b ' I U b l U l i l •_ I 1 U l l i Ş \ 7 ^ / 0 g l C V / U

rugăm şi noi şi să mărturisim adevărata catolici), credincioşi din multe alte parohii Jn n lo U r o C f îw f o T i f i i r n l u n ../4a n a \ / o lo o • U o e r î o t i l n r a m i m ’ • t l ■ •*'“..credinţă.... Vom celebra Sfînta Liturghie

Arhierească şi îl vom ruga pe Isus Cristos sâ ne ocrotească pînă la sfîrsitul -zilelor

. noastre...” ■ :' Sfînta Liturghie Arhierească' a fost oficiată de IPS George, în fruntea unui

^sobor de preoţi din care au mai făcut parte:/ ... pr. protopop Ilie Rusu (Turda), pr. Matei p ■ Boilă, pr. Iosif Felvenţi - paroh la Poiana j ; Turda, pr. Teodor Lazăr - paroh la \ ţ , Catedrala “Schimbarea la Fată”' din Cluj- \ \ - Napoca, pr. ieromonah Sabin Făgăraş, pr.' y^.consilier eparhial Anton Crişan, pr. paroh

Vasile Pop (actualul preot al locului, i licenţiat în Teologie şi Filosofie la Roma),: \ pr. protopop onorar Vasile Perde; un grup { ' de teologi de la Institutul.-Teologic:“Sf.- / “- v loan Evanghelistul” din Cluj-Napoca a dat

—■••răspunsurile liturgice. k In faţa celor adunaţi pentru a-L lăuda,\ -preamări şi mărturisi pe Isus Cristos, vorba

...domoală, înţeleaptă a IPS George: “Doamne, Doamne, caută din Cer şi vezi si cercetează v ia - aceasta, pe CareAaA

> I ' - : V .

i ! < '

„ A p ,

de pe Valea Hăşdăţii precum: Crăieşti, ’ , Sălişte, Livada, Filea, Turda, reprezentanţi ţ ai Parohiei Dîmbu Rotund din-C lu j- f {- Napoca, clujeni, fii ai satului, cu toţii ’i împărtăşind bucuria revenirii prin credinţă ţ j la biserica moşilor şi strămoşilor lor..Satul Pruniş figurează în Şematismuf'"ţ.

Arhidiecezei Mitropolitane greco-catolice iromâne de Alba Iulia şi Făgăraş, avînd în /anul 1932, 365 de membri. Biserica d e "" \ zid, cu tuni din lemn şi hramul “Sfînta I Treime”; este datată 1896, avînd drept :‘X ctitor pe preotul Ştefan Hossu, cel care îşi ' / doarme somnul în umbra prunilor şi-a,..,.,! nucilor bătrîni din cimitirul ce înconjoară . „ 7 lăcaşul. A ici a slujit, pînâ în 1948, părintele Lazăr Andronic, acum în vîrstă . / de 86 de ani, care, deşi n-a putut fi de' "V faţă şi deşi măcinat de su ferinţele îndurate j -

Tn cei 10 ani de detenţie din timpurile „ - A trecute, sîntem siguri câ a primit la Gînîpia 7 Turzii, acolo unde se află, gîndul de pace, { smerenie şi recunoştinţă" din partea tuturor.) v } . Michaela BOCU.^X

1 l i I , : - ţ

Teatrunouă juremicra pc scena

%jyaţ\onaluim dajean“Gaiţele” de

5

Alexandru Kiriţescu• p r e m i e r a a r e l o c j o i , 2 8 f e b r u a r i e , o r a 1 9 •

Direcţia de scenă - Geiu Badea; scenografia - T . T h .^ Ciupe; ilustraţia muzicală - Geiu Badea; în distribuţie - Silvia Ghelan/Âneta Duduleanu, Melania Ursu/Zoia, M aria Seleş/ Lena, Elena Ivanca/Fraulein, Anton Taiif/Ianache Duduleanu, Irina Wintze/Margareta Aldea, Eva Crişan/ Wanda Serafim, Dragoş Pop/Mircea Aldea, Petre Băcioiu/ Georges Duduleanu, M aria Munteanu/Colette Duduleanu,

vLu cia Wanda Toma/Zamfira. ^

Premiera absolută a Gaiţelor lui Al. Kiriţescu are loc la Craiova în 1930, piesa fiind jucată de trupa Bulandra.sub titlul Cuib de viespi, în regia lui Soare Z. Soare. Va cunoaşte succesul trei ani

.■mai tîrziu, în 1933, cînd are parte de peste 70 de reprezentaţii într-un timp foarte scurt.

Comedie de moravuri, Gaiţele se impun prin arta dialogului, prin personajele caracterizate cu mare precizie, prin “ciocnirile dramatice secundare. Sînt calităţi care au făcut ca piesa să fie tradusă şi prezentată în Europa şi..: Cuba. îri plus, în 1945, obţine Marele Premiu al Teatrului Naţional Bucureşti, din comitetul de lectură fâcînd parte Tudor Vianu, Mihail Sadoveanu, Al. Rosetti,

. Basil Munteanu, Nicolae Carandino şi Ion Manu.Pe scena Teatrului Naţional Cluj-Napoca cunoaşte patru

versiuni, în ordinea lor, 1930 - regia Virgil Vasilescu, 1947 - regia Ion Dinescu, 1956 - regia Ion Dinescu şi 1972 - regia Olimpia V. Arghir. Urmează cea de a cincea versiune regizorală, cea a tînărului Geiu Badea (cunoscut prin spectacolele Penitenciar/ 2001/T.N. Cluj-Napoca, A l şaselea cer/2000/Teatrul de Nord Satu Mare, O scrisoare pierdută/1999/ Teatrul “Andrei Mureşanu” Sf. Gheorghe, Lazaret/1999, tot la Teatrul din Sf. Gheorghe, Aşteptîndu-1 pe Godot/1997, T.N. Cluj-Napoca)

L a Teatrul M aghiar de Stat Cluj-Napoca, în premieră...

“Nopţi din cele o mie si una"Premiera are loc miercuri,

27 februarie, ora 19 şi se va traduce simultan la cască în limba română.

Versiunea scenică este semnată de. M o n a C h ir ilă , ajutată în demersul regizoral de T . T h . C iu pe /d ecoruri, Carmencita Brojboiu/costume, C o rin a S ârb u /ilu s tra ţia muzicală, Ilona Varga Jaro/ măşti, Borsos Levente/mişcarea scenică. D is trib u ţia este numeroasă, am să mă rezum la cîteva nume, Fodor Edina, M. Kantor Melinda, Varga Csilla, Gajzago Zsuzsa, Kali Andrea, Dimeny Aron, Kardos Robert, Bogdan Zsolt, Salat Legcl, Panek Kati. Ambrus Emesc...

Demostene SOFRON

l it

încununată de un binemeritat succes, expoziţia de pictură a lui Carol N E B E R T , găzduită de Muzeul Naţional de Artă Cluj, bucură privirea în intervalul februarie- martie, inviţînd cu discreţie la reverie în apropierea artei adevărate. Culoare şi destin, atent decantate, rugă de pictor rostită pe fondul sonor al unui concert de muzică de

-Bach, anotimpuri atinse de lum inile unor dimineţi liniştite şi flori filtrate de lumina unei lacrime. Aceasta e pictura lui Carol Nebert.

M. BOCU - Foto: I. PETCU

^ T ^ r tis tu t ş i ^ ) p c r o

T F - " ' * "

b ;

H ' r . - l v a . , 1 - , 4 3 •*, V. • 1 xT: ' f *-■«A.. .«•

V.'

IVf-i r J i - h

f l ■ ■ / / / !~/ J * ' i , wf.

' ^ m g S S S S S B B O S & ma^ rj ’ / / J V

•• / / ■ / • ■ 7

nfante de Spania; M ihae la ngureanu - Principesa Eboli; leorge Petean - Rodrigo, Marchiz de Tsa, Grande de Spania; Szabo Balint Marele Inchizitor orb, nonagenar;

'larius Chioreanu - Un călugăr; lenrietta Almaşi - Contesa ■ Aremberg; Florin Pop : Contele de -enna; Daniela Chişbora - Tebaldo, -ajul Reginei; Florin Pop - Heraldul -gal; Corina Păşteanu - O voce din

.Spectacolul va fi d irijat de )aestrul Em il Maxim; regia: Anghel ' Arbore; asistent regia artistică: Rodica Popescu Moisa; scenografia: ’rh. Cătălin I. Arbore; maestru d e ' or: Tiberiu Popa. ;

Din program ul Universităţii PopulareAstăzi, 26 februarie, la ora 16, în

'olul “Cele şapte păcate eapitale”, 'punerea M înia - păcat împotriva ^hului Sfînt; prezintă: Radu Lucian

- Alexandru; tot astăzi, la ora 18, cercul de.naturism propune celor interesaţi expunerea Exerciţii de relaxare de mare vechime; prezintă: Victoria Smărândache. Mîine, 27 februarie, cu începere de la ora 17, expunerea cu tema: Aloe Vera - o farmacie într-o plantă; prezintă Violeta Biro, chimist, în continuarea programului, la ora 18, expunerea Clujul în timpul lui Mihai Viteazul; prezintă prof. Damian Todiţă. -

Z ILE LE C O R V IN IE N E - DIE S M A T T H IA E C O R V IN I D E C IM O E D IT A E - M M II .

Astăzi, cea de a X (a ediţie â Z ile lo r Corviniene programează ZIU A TRAN SILVAN IEI: la ora 13, în casa m em orială a artistului- Gyorkos M ânyi A lb ert (str. Republicii nr. 5) expoziţia comemorativă dedicată lui Cseh Gusztâv; în Galeria “Gy. Szabo Bela

(Piaţa U nirii nr. 23), ora 18, “Az oreg gradual” Alba Iulia 1636,; prezentată; de Jurta Jozsef şi formaţia “Kalvin ■ Schola” d irijată

de Sogor Csilla; la ora 20 - serată de dansuri ceangăieşti, cîntece- populare.prezentate de C laud ia . Benchea şi balada “Tînărul rege M a te i” , descoperită în 1988 şi prezentată.de formaţia “Amaryllis”.

M ie rc u ri, 27 februarie , va fi Z IU A B IB L IE I - D IES B IB L IA E , care se Va desfăşura, începînd cu ora 19, în sala festivă a Liceului de M uzică “ Sigismund Toduţă”. în program: Canticum canticorum - motete de Giovanni Pierluigi da Palestrina; interpretate de corul de cameră “Vox Turturis” al Academiei de M uzică “Gh. D im a” , d irijo r Florian Gergely. ‘

P re leg eri b ib liceLa sfirşitul săptămînii trecute,

gherlenii au avut parte de un eveniment creştin mai puţin obişnuit. La Biserica Adventistă din localitate s-a dat startul unui ciclu de conferinţe creştine, ce durează nu mai puţin de trei săptămîni. Cu această ocazie, - sediul cultului respectiv a fost luat cu

’ asalt de creştinii urbei, care indiferent de confesiune au dorit să fie prezenţi la . inaugurarea unei noi serii de transmisiuni prin satelit a unor prelegeri biblice. Creştinii gherleni vor avea parte de 16 teme de interes general, dintre care amintim subiecte ca: “Cine este Galieene?”, “Războiul lumilor”, “Iisus din Nazaret”, “Bătălia pentru ' om” sau “ G eniu l creştinismului”. Am amintit doar cîteva subiecte creştine ce vor trezi interesul publicului local, care în' perioada 23 februarie - 16 martie 2002-va putea frecventa de cinci ori

pe săptămînâ Biserica Adventistă din municipiul-de pe Someş. Este vorba de un program transmis prin satelit, gherlenii mai avînd parte de un astfel de eveniment şi în anul 1996, cînd biserica respectivă a devenit neîncăpâtoare pentru sutele de creştini, dornici de a face cunoştinţă cu Evanghelia. Aşa s-a întîmplat şi la sfirşitul săptămînii trecute, cînd peste 200 de oameni de diferite religii au fost prezenţi în sala de pe strada Gh. Bariţiu. Aceste întîlniri de suflet din municipiul Gherla constituie pentru creştinii oraşului o şansă pentru dialog şi meditaţie, pentru regăsirea Aceluia, care este “Calea, Adevărul şi Viaţa”. C iclu l de conferin ţe b ib lice “ G a lile a n u l” constitu ie pentru gherleni un eveniment important în viaţa lor cotidiană, confruntată cu destule greutăţi şi lipsuri.

SZ. Cs.

Rubrică realizată de M . BOCU

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră

1991 - Petre Roman â ,prezentat, în fata celor două Camere ale Parlamentului, ■Rapoijul asupra stadiului reformei şi Programul Guvernului pe anul 1991.

O p o z i ţ i a v a d e p u n e p a t r u m o ţ i u n i s i m p l e i n P a r l a m e n t

Opoziţia a depus la Camera Deputaţilor o moţiune simplă referitoare la situaţia din agricultură, în timp ce la Senat vor fi depuse trei moţiuni simple, iniţiate de PRM, PD şi PNL. Moţiunea simplă “Agricultura” este semnată de 65 de reprezentanţi ai PD şi PNL, aceştia cerînd demisia ministrului Agriculturii. Semnatarii moţiunii consideră câ PSD a adus agricultura într-o situaţie deosebit de gravă şi solicită reanalizarea politicii de subvenţionare, cu consultarea patronatelor şi a asociaţiilor de producători din agricultură şi prezentarea acesteia Parlamentului în termen de 30 de zile, ammarea introducerii impozitului pe terenul agricol pînâ în anul 2005, extinderea fa c ilită ţilo r prevăzute de ordonanţa referitoare la exploataţiile agricole şi pentru producătorii mici şi mijlocii din agricultură.

Conform anunţului făcut de liderul PD, Traian Băsescu, la reuniunea Colegiului Director al partidului, în această săptămînă

’ ar urma să fie iniţiată, în Senat, o moţiune simplă referitoare la anularea şi reeşalonârea datoriilor RAFO Oneşti şi SNTR. Moţiunea iniţiată de PD va fi depusă cu sprijinul senatorilor libeali, a anunţat Băsescu.

Cu toate că a pierdut doi membri care erau şi parlamentari, PRM dispune, încă, de un număr suficient de deputaţi şi senatori , pentru a putea iniţia moţiuni simple fără sprijinul altui partid. Astfel, PRM a anunţat câ va depune în această săptămînă, la Senat, o moţiune simplă intitulată “Abandonarea Transilvaniei”. Potrivit liderului PRM, demersul este m otivat de “politica trădătoare a Guvemuluî”, care “a culminat”, cu încheierea protocolului “iresponsabil”

PSD-UDMR. Senatorul PNL Nicolae Vlad Popa a declarat, duminică, că va propune grupului parlamentar liberal şi conducerii partidului, iniţierea unei moţiuni simple numită “întreţinerea”, care să se refere la incapacitatea Guvernului de a rezolva situaţia datoriilor mari la întreţinere acumulate de populaţie.

Nicolae Vlad Popa a mai spus că, în cadrul dezbaterii parlamentare asupra- acestei moţiuni, va solicita, printre altele, elaborarea unei strategii naţionale în legătură cu problema asigurării populaţiei cu utilităţi, modernizarea centralelor termice pentru mărirea randamentului acestora, precum şi reducerea impozitului aferent fiecărei familii care efectuează investiţii în sensul reducerii consumului de energie termică, apă rece şi gaz metan.

Gheorghe Funar vrea să-i

repatrieze în Ungaria pe

cetăţenii români de

etnie maghiarăGheorghe Funar le-a

propus parlamentarilor români sâ iniţieze un proiect de lege prin care cetăţenii români care au obţinut sau vor obţine legitimaţia de maghiar sâ fie repatriaţi în Ungaria. P otrivit prim arului municipiului Cluj-Napoca, România csle singura ţară in care se aplică Legea statutului m aghiarilor, celelalte state - Slovacia, Ucraina şi Iugoslavia nu au acceptat aplicarea acestui act normativ adoptat de Parlamentul de la Budapesta,' la* începutul anului trecut. Gheorghe

• Funar crede că prin “ repatrierea a aproximativ

500.000 de membri sau simpatizanţi ai U D M R în Ungaria, s-ar crea premisa ca PSD sâ renunţe la protocolul cu UD M R, iar ţiganii ar avea unde sâ locuiască.

M .L

Gherlenii s-au întîlnit ca

deputaţii PRMF ilia la m unicipală

G herla a Partidulu i România Mare a organizat, Ia sfîrşitul săptăm înii trecute, o întîlnire cu cei doi deputaţi ai partidului, Damian Brudaşcu şi loan, M ic le a . Parlam entarii clu jen i au discutatproblem ele sociale şi economice cu care se confruntă locuitorii urbei. M ajo rita tea aspectelor ridicate de către gherleni s-au referit la corelarea salariilor şi a preţurilor cu indicele de inflaţie şi la tarifele mari practicate de R O M G A Z , R E N E L , RAGCL. .

Sz.Cs.

Proprietarii deposedaţi abuziv solicită rem onitorizarea României

Comitetul pentru Proprietate privată şi Asociaţia Proprietarilor Deposedaţi Abuziv au adresat o scrisoare preşedintelui Adunării Parlamentare a' Consiliu lu i Europei, lordului Russel Johnston, prin care solicită remonitorizarea României. Cererea de reintroducere a m onitorizării României se bazează pc problema nerczolvatâ a. proprietăţilor confiscate abuziv în România. Adunarea Parlamentară a .Consiliului Europei a adoptat

Rezoluţia 1123/1997 privind respectarea ob ligaţiilo r şi angajamentelor României, iar articolul 14 al acestei Rezoluţii vizează problema restituirii proprietăţilor: „Adunarea cere în mod serios autorităţilor române sâ amendeze legislaţia privind retrocedareaproprietăţilor confiscate şi expropriate, în mod special amendarea Legilor 18/1991 şi 112/1995, astfel încît să se facă.

■ ceea ce este necesar pentru restituirea acestor proprietăţi in integrum sau prin compensare

corectă pe loc”. Legea 10/2001 a fost adoptată pentru a corecta in justiţiiîe cauzate ' de precedentele acte normative, dar nu rezolvă cele create prin Legea 112/1995, este specificat în scrisoarea Comitetului pentru Proprietate privată şi Asociaţia Proprietarilor Deposedaţi Abuziv, iar soluţia echitabilă în problema restituiriiproprietăţilor este restitutio in integrum a proprietăţilor abuziv confiscate.

M .L

Vasile Puşcaş a solicitat sprijinul Germaniei în procesul de aderare al României la Uniunea EuropeanăM inistru l - delegat,

negociatorul şef al României cu. Uniunea Europeană, Vasile Puşcaş, a efectuat, la începutul acestei săptămîni, o vizită la Berlin, ocazie cu care h avut o • serie de întîlniri cu responsabilii cu integrarea europeană din Guvernul şi Parlamentul Germaniei.

Problemele abordate de Vasile Puşcaş cu reprezentanţii Cancelariei şi parlamentului german au vizat procesul de aderare al României la UE şi sprijinul pe care Germania îl acordă tării noastre în acest

scop. „Germania joacă un rol cheie în procesul de extindere al Uniunii Europene şi are o mare influenţă în deciziile care se iau la n ivelul politic ii europene, iar realizarea unui dialog permanent şi structurat cu factorii de decizie germani, constituie un ajutor real pentru România în procesul de preşâtire pentru aderarea la UE’ , susţine Vasile Puşcaş.

Negociatorul şef al României s-a întîlnit şi cu conducerea Direcţiei Generale Europa din Ministerul Afacerilor Externe german cu care a discutat o serie

de capitole de negociere pe care ţara noastră le are deschise: Justiţia, A facerile Interne, Transporturile şi Agricultura. Cu ocazia acestei vizite în Germania, ministrul delegat Puşcaş .a. susţinut, la Academia Europeană Berlin, o alocuţiune cu tema „Procesul de integrare europeană a. României - un proiect 'de modernizare a societăţii româneşti”. Totodată, Vasile Puşcaş â vut o serie de discuţii şi cu reprezentanţii. Institutului de Studii Est Europene.

Mihaela LAPUŞAN

ministrul învăţămîntului dinRepublica moldova regretă să a decis introducerea limbii ruse

Ministrul Învăţămîntului din Republica Moldova, llie Vancea, a declarat, ieri, în faţa celor patru mii de protestatari adunaţi în faţa clădirii Guvernului, că regretă decizia sa privind introducerea limbii ruse ca disciplină obligatorie în şcoală.

“Am greşit. Trebuia să fiu mai ferm cînd s-a ajuns la lucrurile sfinte - limba şi istoria noastră”, a spus Vancea. Ministrul Învăţămîntului a lăsat să se. înţeleagă că şi-ar putea prezenta demisia.

llie Vancea a declarat că el nu a semnat decizia guvernului privind instituirea moratoriului asupra studierii limbii ruse. Potrivit deciziei luate săptămîna trecută de către Executiv, limba rusă urmează să fie studiată opţional, la cererea părinţilor. ’

“Nu am semnat acest moratoriu, iar astăzi voi anula ordinul prin care a fost introdusă obligativitatea studierii limbii ruse, astfel încît acest obiect în şcoala primară naţională să nu se studieze nici benevol”, a spus Vancea.

Cît priveşte decizia de înlocuire a cursului de “Istoria Românilor” cu “Istoria Moldovei”, Vancea a declarat că nu poate face nimic, pentm câ hotărîrea a fost luată de guvern, înainte de a fi numit ministru, llie Vancea a fost ales deputat pe listele Partidului Comuniştilor.

( I n p a r l a m e n t a r r a s d e c l a r a c â

e x i s t a f o r ţ e i n t e r e s a t e c a R e p u b l i c a

M o l d o v a s â i a s â d i n C S I

Preşedintele Comisiei pentru relaţii internaţionale a Consiliului Federaţiei, Mihail Marghelov, a declarat că în spatele protestelor de la Chişinău se află “forţe politice care au ca scop sâ scoată Republica Moldova din CSI, să rupă poporul moldovenesc din contextul acelei moşteniri culturale a cărei parte integrantă este” , transmite agenţia rusă R IA “Novosti”, citată de BASSA-press.

Marghelov, a declarat că acţiunile opoziţiei dip Republica Moldova “sînt marcate de un politicianism fară substanţă”.

Preşedintele Comisiei pentru, relaţii internaţionale din Consiliul Federaţiei, (camera superioară a Parlamentului rus) se declară nedumerit de faptul că cineva “militează împotriva limbii ruse, care a fost pentru moldoveni un mijloc de comunicare interetnicâ în cadrul Uniunii Sovietice, care este o limbă de comunicare

■« interetnicâ în cadrai CSI”. El

a comparat Republica Moldova cu Iakuţia, regiune autonomă a Federaţiei Ruse, unde “sînt oficializate trei limbi de stat - rusa, iakuta şi engleza - şi nimeni nu iese la mitinguri ca să protesteze împotriva englezei ’.

Manifestaţiile organizate de opoziţia creştin-democrată au luat amploare după anunţarea deciziei Guvernului de \a Chişinău de a înlocui cursul de istorie a Românilor cu unul de “Istorie a Moldovei” şi, cu toate că autorităţile au anunţat săptămîna trecută un moratoriu asupra aplicării acestor decizii, s-au transformat într-o mişcare anticomunistă de amploare.

Aproximativ 80 de mii de oamenî s-au adunat, duminică, în Piaţa M arii Adunări Naţionale din Chişinău şi au cerat demisia imediată a Guvernului şi preşedintelui Republicii Moîdova, ■ dizolvarea Parlamentului şi convocarea alegerilor parlamentare anticipate.

Magislraţirau respins cererea lui Carol Mircea privind o cotă parte din bunurile fostei familii regale

Curtea Supremă de Justiţie a respins “ca neavenită” cererea lui Paul de România, mandatat de tatăl lui, Carol M ircea G rigore Hohenzollem ,referitoare la o cotă parte din bunurile fosţei familii regale, au declarat, ieri, sursejudecătoreşti. Prinţul Paul a solicitat sâ se constituie parte

în procesul. în care Regele Mihai 1 revendica un imobil din strada IL Caragiale din Bucureşti, întrucît clădirea a făcut parte din patrimoniul Coroanei. în baza unei hotărâri din 2 aprilie 1999, prin care Curtea de Apel Bucureşti a recunoscut decizia din 2 februarie 1955 a Tribunalului

din Lisabona privind drepturile succesorale ale Prinţului Carol Mircea, Paul a' formulat cererea de intervenţie, susţinînd că Regele Mihai nu poate solicita singur im obilul din IL Caragiale. Cererea Prinţului Paul a fost respinsă atît de instanţele inferioare, cît şi de Curtea Supremă de Justiţie,

susţin sursele citate. De altfel, un complet al Curţii Supreme a decis, în urmă cu o săptămînă, că - Tribunalul Teleorman va trebui sâ rejudece cererea de

’ stabilire a filiaţiei legitime a Prinţului Carol Mircea faţă de Carol al 11-lea, cu toate drepturile legitime ce decurg din aceasta.

D e p u ta tu l E u g e n H ic o l ic e a c r e d e c ă P S D s e p o a te f in a n ţ a n u m a i d in c o t iz a ţ i iDeputatul PSD Eugen Nicolicea a declarat, duminică, într-o

conferinţă de presă, că Partidul Social Democrat, care are peste - 800.000 de membri, îşi poate susţine activitatea numai din cotizaţii,

neavînd nevoie de sponsori. “La o cotizaţie medie, minimă de 10.000 de lei pe lună, înseamnă, la nivel de ţară, peste opt miliarde de lei pe lună, adică aproape 90 de miliarde pe an, iar in patru ani ajungem la aproape 400 de miliarde de lei bani'arhisuficienţ! pentru a susţine o campanie electorală şi celelalte activităţi alepartidului”, a afirmat deputatul PSD.

S itu a ţia d in PRIVI cu n o aş te o “ evo lu ţie aşteptată” , d ec lară V ictor C iordea

Preşedintele PNŢCD, Victor Ciorbea, apreciază că situaţia din PRM cunoaşte o “evoluţie aşteptată”, întrucît de la zi la zi, prin disputele din interior şi plecările tot mai consistente, se conturează “imaginea firească” a liderului acestui partid. “Încet-încet, apare imaginea firească, conform căreia «tribunul este gol»”, a declarat Ciorbea. PNŢCD are convingerea că toţi mai mulţi lideri şi parlamentari din PRM, precum şi simpatizanţi, vor înţelege imaginea reală a liderului partidului, a spus preşedintele PNŢCD. -

I o n I l i e s c u v a

î n c e p e v i n e r i

c o n s a l t â r i l e c u

p a r t i d e l e

p o l i t i c e

Preşedintele Ion Iliescu va avea, începînd de vineri, o s e r ie -de c o n s u ltă r i cu partidele politice, a declarat, ieri, purtătorul de cuvînt al p re ş e d in te lu i, cons ilie ru l prezidenţial C orina.C reţu ..

Preşedintele Iliescu se va în t î ln i , . v in e r i, cu re p re z e n ta n ţ i i P a rtid u lu i Social Democrat, urmînd ca săptăm îna viitoare să aibă c o n s u ltă r i cu c e le la lte partide politice. Principalele tem e ale în tîln irilor vor fi: pro b le m e le econom ice şi sociale din ţară, măsurile de luptă îm potriva corupţiei şi propunerile partidelor pentru m odificarea Constituţiei, a precizat Corina Creţu.

tel/fax 19-73-04;SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;

BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC STOLNEAN MARIUS

Vinde la licitaţie publică averea mobiliară şi imobiliară (construcţii, teren, maşini şi utilaje) a debitoarei S.C. ELMETS.A., cu sediul în Cluj-Napoca, str. Fabricii nr. 118.

Preţul de strigare este în sumă de 18.975.000.000 lei. Preţul minim de adjudecare trebuie sâ fie cel puţin egal cu suma compusă din: valoarea creanţei S.C. Terapia S.A. la care se adaugă T V A aferentă, garanţia ipotecară de rangul I, plus cheltuielile de urmărire şi de executare silită.

Licitaţia va avea loc în data de 28 februarie 2002, ora 9,00, la sediul Biroului executorului judecătoresc din Cluj-Napoca, Calea Dorobanţilor nr. 9-11, ap. 1.

Informaţii suplimentare la Biroul executorului judecătoresc - telefonL064-196.016 şi la creditoarea S.C. TERAPIA S.A. Cluj- Napoca - telefon: 064-415.222, int. 220.* (5057029)

BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC STOLNEAN MARIUS

Vinde Ia licitaţie publică apartamentul nr. 41 situat în Cluj-Napoca, str. Lacul Roşu nr. 5, compus din 2 camere şi dependinţe, proprietatea debitorului Ilie Petre.

Preţul de strigare este îtrsumâ de 346.000.000 lei. La preţul de strigare se adaugă TVA plus cheltuielile de urmărire şi de executare silită.

Licitaţia va avea loc în data.de 28 februarie 2002, ora 9,00, Ia sediul Biroului executorului judecătoresc din Cluj- Napoca, Calea Dorobanţilor nr. 9-11, ap. 1.

Informaţii suplimentare la Biroul executorului judecătoresc - telefon: 064-196.016 şi la creditoarea Banca Populară Cluj - telefon: 064-414.023. (5055727)

Consiliul de Administraţie, al S.C.Napochim S.A. cu sediul în Cluj-Napoca str.Someşului nr.34 convoacă: Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor, la data de 20.03.2002, ora 13, la sediul societăţii cu următoarea ordine de zi:

1. Raportul Consiliului de Administraţie şi al Comisiei de Cenzori privind exerciţiul financiar pe anul 2001. -

2. Aprobarea bilanţului contabil şi a contului de profit şi pierdere pe anul 2001. Repartizarea profitului net. Descărcarea de gestiune a administratorilor şi cenzorilor pentru exerciţiul financiar 2001.

3. Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi a programului de investiţii pe anul 2002. . . .

4. Aprobarea modificării organigramei societăţii "Ca urmare a restructurării activităţii. -

5. Aprobarea conservării şi casării unor mijloace fixe.6. Diverse. \ • +Şi Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor la data de

20.03.2002 ora 14 la sediul societăţii cu următoarea ordine de zi:1. Aprobarea modificării actului constitutiv al societăţii privind

punctele de lucru ale societăţii.2. Diverse . .Sînt convocaţi toţi acţionarii înregistraţi în Registrul acţionarilor

Ia sfîrşitul zilei de 08.03.2001.în caz de neîndeplinire a cvorumului legal prevăzut, următoarea

şedinţă va avea loc în data de 21.03.2002 în acelaşi loc, la aceleaşi ore. ' . -

Informaţii la telefon 064-132015 int.183. (5057022)

COMPANIA NAŢIONALA DE TRANSPORT A ENERGIEI ELECTRICE-TRANSELECTRICA SA i S U C U R S A L A D E T R A N S P O R T C L U J j

O R G A N IZ E A Z Ă !In d a t a d e 12.03.2002

C O N C U R Sp e n t r u o c u p a r e a u r m ă t o a r e l o r p o s t u r i :

S.C. ASA ASIG. ATLASSIB jS.A. Sucursala Cluj i

. angajează

I N S P E C T O R D E A S I G U R Ă R I

Condiţii:- studii superioare, disponibilitate la program

flexibil, abilităţi în relaţii cu publicul, domiciliul în Cluj. Experienţa în asigurări constituie un avantaj.

Relaţii la telefon: 198.500. (50570)9J

M e d i c m e d i c i n a m u n c i i

S tu d ii s u p e r io a r e , s p e c ia l iz a r e a m e d i c in a m u n c i i

I n g i n e r

S p e c ia l i t a t e a e le c t r o t e h n ic a ,E x p e r ie n ţa In d o m e n i u m in im 3 a n i

S ta g iu l m ilita r s a tis f ă c u t

£ . !

Vb a ş t e p t a m c u d o s a r u l d e în s c r ie re ( C V , s c ris o a re d e in te n ţie , c o p i e I d u p a a c t e l e d e stu d iu, c o p i e d u p a c a r n e t u l d e m u n c a , a d e v e r in ţ a 1m e d i c a la ) p a n a In 11.03.2002. la S e rv ic iu l R e s u rs e U m a n e - S t r a d a • j M e m o r a n d u m u lu i 2 7 .e t.lV ,c a m .4 Q 3 in tre o r e le 8 -13.lnf.la te l.4 0 5 5 0 7 I

COMPANIA NAŢIONALA DE TRANSPORT A ENERGIEI ELECTRICE-TRANSELECTRICA SA S U C U R S A L A D E T R A N S P O R T C L U J

CENTRUL DE RECUPERARE ŞI ÎNTREŢINERE A SĂNĂTĂŢII

"SANSONIC"Str. Mihail Veiiciu (fostă Amurg) nr. 46 Cluj-Napoca; Tel: 414652, 146420R e z u lt a t e d e o s e b ite î n t r a t a r e a u r m i t o a r e l o r a f e c ţ iu n i (a lf a b e t ic ) : CefaleeChisturi ovariene Diabet zaharat

non insulino-dependent Dischinezie b ilia ra sDlsfunctH ale rin ich ilo r 3 Enurezis |F ibrom u terin - S

Continuare în următoarele numere

I M P E X ' M I H U Î R E I S E N

EFECTUEAZĂ TRANSPORT PERSOANE DIN ROMÂNIA: SIBIU,MEDIAŞ, SIGHIŞOARA, TG. MUREŞ, CLUJ, ORADEA SPRE G ER M A N IA : CURSE REGULATE; . FRA N ŢA , ITALIA, SPANIA, OLANDA,B E LG IA . TRANSPORT PENTRU GRUPURIORGANIZATE.

TEL.: 069/21.17.44, 21.49.79; 092/2432.57._________ (4438443>

O R G A N IZ E A Z ĂIn d a t a d e 12.03.2002

C O N ClUUBlSp e n t r u o c u p a r e a u r m ă t o a r e l o r p o s t u r i :

« I

I N G I N E R Is p e c ia l i t a t e a e l e c t r o t e h n i c a (a b s o l v e n ţ i - p r o m o ţ i a 2 0 0 1)

I n g i n e r

s p e c ia l i t a t e a c o n s t r u c ţ i i ( a b s o l v e n t - p r o m o ţ i a 2 0 0 1 )

V a a ş t e p t a m c u d o s a r u l d e in s c r ie re ( C V . s c ris o a re d e in te n tie . c o p i e d u p a a c t e l e d e stu d iu , c o p i e d u p a c a r n e t u l d e m u n c a , a d e v e r in ţ a m e d i c a la ) p a n a In 11.03.2002. la S e rv ic iu l R e s u rs e U m a n e - S t r a d a M e m o r a n d u m u lu i 2 7 .e t.IV .c a m .4 0 3 in tre o r e le 8 -13.lnf.la te l.4 05 5 07

COMPANIA NAŢIONALA DE TRANSPORT A ENERGIEI ELECTRICE-TRANSELECTRICA SA S U C U R S A L A D E T R A N S P O R T C L U J

O R G A N IZ E A Z ĂI n d a t a d e 12.03.2002

- “C O N C U R S Ip e n t r u o c u p a r e a p o s tu lu i d e : , e

E c a S i O M i S T :specia litatea: m anagem en tu l resurselor um ane ■ '

V a a ş t e p t a m c u d o s a r u l d e in s c r ie re ( C V , s c r is o a re d e In te n tie , c o p i e

d u p a a c t e l e d e stu d iu , c o p i e d u p a c a r n e t u l d e m u n c a , a d e v e r in ţ a

m e d i c a la ) p a n a in 11.03.2002, l a S e r v ic iu ! R e s u rs e U m a n e - S tr a d a

M e m o r a n d u m u lu i 27,e t .IV .c a m .4 0 3 in tre o r e le 8 -13.lnf.ta te l.4 0 5 5 0 7

REGIA AUTONOMA DE TERMOFICARE Bd. 21 Decembrie 1989, nr. 79

Angajează prin concurs: ®

DISPECER §C ondiţii: ~~- studii superioare tehnice cu licenţă; specialitatea instalaţii

sau automatizări constituie avantaj;- vechimea minimă în specialitate: 3 ani;

, - cunoştinţe temeinice de operare calculator;- capacitate de muncă, dinamism, prezenţă de spirit.

Concursul va avea Joc la sediul unităţii în data de 12.U3S3O02,ora i

Dosarele pentru concurs se vor depune pînă la data de8.03.2002.

Informaţii suplimentare se pot obţine la telefonul 430878.

Un altfel de s a l a m u scat siafum at

U n i c d i s t r i b u i t o r :

b i o i i I m p e x 9 4 s . r . l .

t e l . : 0 1 2 1 0 6 9 5 4 - j r -

B A N C P O S T SA Sucursala T u r d a iP rin executorul judecătoresc £

V IN D E L A L IC IT A Ţ IE P U B L I C Ă ;- apartament cu 2 camere şi dependinţe, în suprafaţă dc

48,09 mp, situat în Turda, str. Lianelor nr. 1, ap. 11, preţ de strigare 145.000.000 lei.

Participanţii la licitaţie vor face dovada depunerii a 10% din preţul de strigare la dispoziţia executorului judecătoresc sau în numerar. •

Licitaţia va avea loc în data de 28.02.2002, ora 10, la sediul executorului judecătoresc din Turda, str. Republicii nr. 35.

Relaţii suplimentare la executorul judecătoresc Turda.______

Companie de prestigiu româno-austriacă selectează

Manageri, Supervizori şi Consilieri AsigurăriVâ oferim:• venituri foarte motivante;• şansa unei cariere în tr-un dom eniu dc marc viito r,

• instruire gratuită;• toate condiţiile necesare unei reuşite.

C e r i n ţ e :

• abilităţi dc comunicare şi negociere;• dorinţă dc afirm are şi cîştig;• entuziasm, perseverenţă;• capacitatea dc a lucra in echipă.

T rim ite ţi curricu lum vitae la fax: 06 4 -448 .492 E -m a il:C lu j-N a p o c a @ s a ra m e rk u r.ro

w w w .sa ra m e rk u r .ro (sosssts)

A T E N Ţ I E ! ! !

S.C. V IN D E C H IO Ş C U R I Ş l T O N E T E S T R A D A L E DE E X C E P Ţ IE ! A M P L A S A M E N T E B U N E ,

CU VA D M A R E !INF. L A T E L . 064-194 .981 .

T E L : 196.858. . '

A v e ţ i p r o b l e m e

f i n a n c i a r e ?

D o r i ţ i o s o l u ţ i e# r

r a p i d ă ?

b A R |LA ŢI l a s e c t o r u l p u b l i c i t a t e H " A L ZIARULUI N O STR U!

Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarulvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16. de Cliţj

M î E M M ©.<fsK :-

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14:tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,

________ marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.

C C

Nu a i vrea sa poti trim ite un fax sau sa vorbeşti la telefon.in tim p c e navighezi p e Internet ?Noi suntem singurii c a re iti oferim soluţia !

C a n a le d e 64 kb/s si 128 kb/s cu trafic nelim itat, g aran ta te

§ s iB d . 21 D e c e m b r i e 1 9 8 9 , n r .93 b l . L 3 , s c . 3 , e t . 4 , a p a r t .5 6

p a n a in Internet

B U S IN E S S IS D NT e l . 4 1 3 .9 2 7 F a x 4 2 4 .9 7 0

Operind în peste 70 de ţări cu mai mult de 45.000 de angajaţi, grupul Holcim este unul din liderii mondiali în producţia şi distribuţia de ciment, betoane şi agregate, în contextul dezvoltării activităţilor Diviziei Betoane & Agregate, pentru Staţia de Betoane Cluj căutăm:

M a n a g e r Z o n ăPrincipale responsabilităţi:• dezvoltarea comercială a afacerii, negocierea şi urmărirea contractelor cu clienţii;• coordonarea tuturor activităţilor productive (achiziţionarea materiilor prime, planificare şi

supervizare producţie şi distribuţie);• recrutarea, coordonarea şi motivarea personalului;• realizarea obiectivelor definite prin buget şi programul de dezvoltare;Candidatul ideal va avea:• studii superioare tehnice şi 2-3 ani de experienţă într-o poziţie managerială (preferabil

In domeniul construcţiilor);• abilităţi de utilizare a calculatorului şi cunoştinţe de limba engleză;• bună cunoaştere a pieţei locale de construcţii;• calităţi de Jioer. spirit de echipă, abilităţi de negociere.

O p e r a t o r i S ta ţ ie d e B e to a n ePrincipale responsabilităţi:• producţia de betoane;• preluarea şi înregistrarea comenzilor de la clienţi;• întreţinerea utilajelor şi echipamentelor în perfectă stare de funcţionare; .Candidatul ideal va avea: §• experienţă în utilizarea echipamentelor specifice construcţiilor; §• dorinţă de a învăţa utilizarea mijloacelor de producţie modeme; §• spirit de echipă.

L a b o r a n t S ta t ie d e B e t o a n eI

Principale responsabilităţi:• prelevare şi încercări specifice controlului calităţii betoanelor şi materiilor prime;• activităţi administrative specifice staţiei de betoane.Candidatul ideai va avea:• experienţă în domeniul activităţii de laborator;• spirit de echipă.

C o n d u c ă t o r i Ă u t o b e t o n ie r ePrincipale responsabilităţi:• distribuţia de betoane;• întreţinerea autobetonierelor în perfectă stare de funcţionare.Candidatul ideal va avea:• experienţă în domeniu; u„• spirit de echipă. ■ 'Cei interesaţi sînt rugaţi să ne trimită CV-ul însoţit de o scrisoare de intenţie la adresa

de mai jos.Aşteptăm cu interes candidatura Dumneavoastră!

_ Holcim (Romania) SA fax 048 636 803_ _ | • Betoane & AgregateH o l c i m Str. Depozitelor nr. 38 venera.dumitrescu@holcim.com

S e r v i c i i d e c u r ă ţ e n i e

M E D L IN E C L E A N IN G S E R V IC E

angajează u r g e n t PERSONAL CURÂŢITOR.Condipi:- bărbaţi ■ -- vîrsta între 20 şi 40 de ani- stagiu militar satisfăcut Informapi: ^

. 064-199.250; s 091-140.803. I A D E V Ă R U L

d e C lu j

CARP INFO M AIL

D O B Â N Z I

B C .C .

C O M I S I O A N E

B C C

B U L E T I N E '

I N F O R M A T I V E

O P O R T U N I T Ă Ţ I

B C C

« p f o i a i i a r e l i f t i u l f u t u r t d â B C C C k g N ţ i t t i B u l e i ' i r d u l M ir e ? a l I o n A n t e n a t u n r . l . b l B l - T d 0 f 4 7 i2 5 îf 2

E U R O P E A N D R I N K S i ^ Ţ t e s nu.ERiE3 ,■ -

TRANSILVANIA GENERALc o m p a n ia C lu j

A N G A J E A Z Ă' P R G E I/3 0 T E R I ■■pentru promovarea produselor companiei

C O N D IŢ II: -femei, vârsta 21-30 ani j- prezenţă agreabilă |- absolvente liceu sau studii superioare s- putere de convingere- gândire pozitivă, rezistenţă la stres

SE OFERĂ: - contract prestări servicii pe durata de 3 luni‘ cu posibilitate de prelungire- program flexibil

CV-urlle se vo r depune personal până la 2.03.2002 la sediu l din str. Cheile Baciului nr. 1,

zilnic între orele 7:30 -1 0 :0 0 şl 15:30 -1 7 :3 0 . Detalii la tel. 092 40.33.25

$

— -

P A G IN IN A Ţ I O N A L E

’AGIMIj a t j o n a l e

PAGINI NAŢIONALE 2 0 0 2

Ediţia a X-aE-mail: ofTice@pagini-nationale.ro; www.pagini-nationale.ro

C E L M A I C O M P L E T CA TA LO G D E P U B L IC IT A T E

D IN R O M Â N IArP e n t r u v o b ţ i n e r e â , c â t a l 6 g u l U

A Ţ I O N A L E 2 0 0 2 ş i i n s c r i e m n e d i I i i

S O C IE T A T E C O M E R C IA L A C U C A P I T A L I N T E G R A L S T R Ă IN

angajeazăpersoană calificată în tăbăcirea m inera lă a p ieilor(maistru, inginer chimist specializare chimie industrială). ^ Condiţii de ocupare a postului: §

1. Experienţă minim 10-15 ani în tăbâcărie; 82. Seriozitate: 5.3. De preferinţă fost angajat al SC Clujana SA Cluj-Napoca. CV-urile şi scrisorile de intenţie se depun la sediul societăţii

din Baia Mare str. Fabricii nr. 23, de luni pînă vineri, de la ora 8 la 16 sau la fax nr. 062/250.335.

R e la ţ i i s u p lim e n ta re la te le fo n 0 9 4 -5 2 9 .9 6 5 .

R E P A R A Ţ II(aparatura fotografic!

i Zeno

REINHARDTC alea M ănăştur, nr. 8, C Iu j-N .Tel!:’ 0921460-169; 064142-50-96

S .C . E C C O C A S A S .R .L .Str. Plopilor nr. 25 ®

Tel. 429.674, 091-207.645 | 095-235.668 1

• Vinde apartament 4 camere + dependinţe, balcon, terasă în casă tip vilă, e t . l , singur pe palier, poziţie sudică, nefinisat, suprafaţă 117 m2, pentru pretenţioşi, str. Crişan. Tel. ,429.674. (Ag.i.)

• Vinde 2 case demolabile, teren aferent, 450 mp, pe Calea Mănăştur. Preţ 20.000 USD. Tel.429.674. (Ag.i.)

• Vinde casă pe str. Enescu (cart. Grigorescu), 2 camere + dependinţe, terasă acoperită, garaj cărămidă, grădină 400 mp, preţ 42.000 USD negociabil. Tel.429.674. (Ag.i.)• Vinde apartament 4 camere,

Plopilor noi, et. 1, orientare SV, ocupabil. Preţ 28.000 USD. Tel.429.674. (Ag.i.)• Vinde garsonieră str. Pasteur,

parter înalt, ocupabilă. Preţ12.000 USD. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Vinde teren pe Calea Turzii

vis-a-vis de OMV, 10.000 m p,' în parcele de 1.000 mp, ideal pentru construire locuinţe, microcartier rezidenţial. Preţ 25USD/m p. Tel. .429.674. (Ag.i.). ■

• Vinde spaţiu comercial superfinisat, parter, 90 mp (2 încăperi + grup sanitar), Calea Dorobanţilor, . ideal pt. reprezentanţă firmă, bar etc. Preţ65.000 USD. Tel. 429.674. (Ag.i.),• închiriază-spaţiu comercial 90 mp, cu grup sanitar propriu, finisaje, parter, lîngă Podul Calvaria. Preţ 400 USD/lună. Tel. 429.674; (Ag.i.)

• închiriază apartament 2 încăperi + dependinţe, mobilat, tel., fax, ideal pt. birouri, sediu firmă, în P-ţa. Unirii. Preţ 350USD/lună (garanţie pe 3 luni). Tel. 429.674. (Ag.i.)• Vinde apartament 1 cameră,

parter înalt, finisat, contorizat, Calea Mănăştur, 14.000 USD. Tel. 429.674. (Ag.i.)

tel/fax 19-73-04SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23 SUBREDACŢIA DEJ: Iuni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11: tel/fax 21-60-75

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;

5

M A T R I M O N I A L E

* T în â ră sim patică, ofer com panie, m asaj, nu m ai domnilor civilizaţi, m anieraţi. Tel. 16-62-48, orele 8,00-22,00. (1615188)

V I N Z Ă R I

C U M P Ă R Ă R I

• Vînd teren pentru construcţii în Zorilor, suprafaţă 2515 mp, preţ 25 USD/mp. Tel: 06.4-15-37-67. (1612870)

• Ocazie - vînd urgent în Turda teren 400 mp front la s trad ă 10 m + casă veche (cărămidă+bîrne) 3 camere + bucătărie + pivniţă) 4 focuri gaz; curent electric, apă, poziţie ultracentrală. în T urda, str. B asarabiei n r. 3. P reţ 7000 USD negociabil. Tel: 094-53-68- 29; 064-31-20-60. (1612215)

• Vînd urgent apartam ent 4 cam ere în M ă n ă ş tu r. P re ţ14.000 USD negociabil. Tel: 16- 53-51. (1612224)

• Vindem casă 4 camere, 2 băi, curte şi grădină. Tel: 19-96-02. (1612813)

• Vînd apartament 3 camere în cartierul Gheorgheni', Cluj. Informaţii la tel: 19-85-93: 41-42- 27; 092-87-57-27 sau 092-63-40-27. (1612901)

• Vînd casă cu grădină pe strada Maramureşului şi bulbi de tuberoze şi crini regali. Tei: 43-55-91. (1612921)

• Urgent! Vînd apartament patra camere, confort mărit, în str. N. Titulescu (Pata). Informaţii la tel: 15-70-84. (1612926)• Cumpăr apartament 1-2 camere,

parter, zona 21 Decembrie de la Stanca pînâ la Biserica “Sf. Petra”. Tel: 094-78-09-91. (1612941)

• V înd sau schimb urgent apartament 3 camere finisat, contorizat 80 mp, în Grădini Mănăştur. Preţ 28.000 USD. Tel: 095-43-85-30. (16122 1 8)

• Vînd casă în Turda, zonă curată, nepoluată pe'str. Viilor nr. 59, singur în curte, compusă din 2 camere mari, spaţioase, parchetate, cu sobe de teracotă, hol, bucătărie, baie cu gresie, faianţă, mobilier foarte modern (pal, inox, halogene), curte + grădină 10 ari, total 1.300 mp. Preţ 400 mii. , negociabil. Tel. 064-312.060, după ora 19; 094- 536.829. (1612213)

• Vînd cab inet m edical stom ato log ic u t ila t cu aparatură EMDA + fotoliu + pupinel + m obilier m odern situat în comuna Ia ra . P reţ 7000 USD negociabil. Tel: 094- 53-68-29; 064-31-20-60.(1612216)

• Vînd Ford Scorpio, 1996 septem brie, p re ţ 8300 USD. Tel: 094-78-78-07. (1612905)

• Vindem maşină de spălat “Automatic”, frigider “Zii” şi masă extensibilă . Tel: 19-96-02.(1612815)

• Vînd maşină de cusut “Singer”, originală, maşină de spălat “Alba Lux” , frigider “A rctic 140L”, m aşină de curăţat m ochete şi covoare tip “Kercher” . Tel: 43-55- 91. (1612922)

• Vînd păuni de un an. Tel: 063-23-40-70. (1612111)

• Vînd ieftin damigene, butoaie plastic şi tablă, sobă emailată. Tel: 19-61-29. (1612202)

S C H I M B U R I D E

L O C U I N Ţ Ă

• Schimb apartament 3 camere, Bucureşti, sector 2, etaj JtV* cu similar Cluj-Napoca. informaţii ia tel: 094-15-67-83. (1612924)

Î N C H I R I E R I

• în ch iriem sp a ţiu u l tra c e n tra l . In fo rm a ţii suplimentare zilnic între orele9.00-14.00 la telefon 19-08-77 sau 19-33-13. (1612869)

D I V E R S E

•-A ngajez coafeze. Tel: 095- 39-66-67. (1612880)

• Executăm zugrăveli şi v o p sito rii. T el: 13-38-27. (1612920)

• Angajam croitorese pentru serie mică şi unicate. Salariu atractiv. Tel: 44-34-26 orele 10- 16. (1612945)

• SC Noy Im pex SRL angajează 2 electricieni şi un lăcătuş de întreţinere. Relaţii Ia tel: 13-64-56. (1612132)

• Autorizat execut construcţii de m orm inte, capace, plăci m arm ură. Tel: 090-20-96-85 sau 44-25-47. (1612145)

• A ngajez v în ză to a re m agazin cosm etice cu liceu economic te rm in at în 2001- cosm eticiană, m anichiuristă. Tel: 092-73-02-20. (1612199)

S im ţiţi că nu mai puteţi tră i în această lume

în continuă mişcare?

9

Informaţiile pe care le găsiţi în paginile ziarului nostru vă pot salva!

• T ran sp o t p e rsoane , Portugalia, Spania cu microbus de 16 locuri. La grupuri de minim 6 persoane reducere 10%. Tel. 092-66-37-19; 061- 76-16-29. (1615123)

• T ran sp o rt persoane în Spania, Portugalia - 300 USD/ persoană cu Mercedes Sprinter. Informaţii la tel.: 094-908.919, 094-952.204, 094-828.360. (1611297)

• Convocare: Consiliul de Administraţie al SC ALPA SA Dej convoacă A d u n a rea G enerală O rd in a ră Acţionarilor pen tru data de21.03.2002, o ra 14,00, şi A dunarea G en era lă Extraordinară pentru data de21.03.2002, la ora 15, la sediul societăţii din Dej, P-ţa Lupeni n r. 3, bl. F. 32, ju d . C lu j, p e n tru to ţi a c ţio n a rii în reg is tra ţi la R eg is tru l A c ţio n arilo r la d a ta de01.03.2002, o rd inea de zi a Adunării Generale O rdinare este următoarea: 1. Raportul anual al adm inistratorilor pe anul 2001; 2. Bilanţul contabil, contul de profit şi pierderi, descărcarea de gestiune a administratorilor la încheierea exerciţiului financiar 2001; 3 R aportu l cenzorilor privind^ bilanţul contabil şi execuţia bugetu lu i de v e n itu ri şi cheltuieli pe anu l 2001; 4 Bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2002; 5. A probarea program ului de investiţii pe anul 2002; 6. Diverse. Ordinea de zi a A d u n ării G enera le E x tra o rd in a re este u rm ă to a re a : 1. M a jo ra re a capitalului social al SC ALPA SA Dej cu ap o rt în n a tu ră rep rezen tîn d v a lo a rea terenurilor aferente clădirilor societăţii. Partic ipanţii vo r avea

a su p ra lo r c e r tif ic a tu l de ac ţio n a r şi b u le tin u l de identitate. A cţionarii pot fi reprezentaţi şi prin p rocură specială încredinţată unui alt a c ţio n ar. M a te ria le le inform ative, form ularele de mandatare şi alte informaţii se pot obţine de ia sediul societăţii din Dej, P-ţa Lupeni nr. 3, Bl.F. 32, jud. Cluj, între orele 9- 13 .'î n cazul n e în d e p lin ir ii cvorumului legal, adunările se vor ţine în data de 22.03.2002, o ra 11, respectiv o ra 12, în acelaşi ioc şi cu aceeaşi ordine de zi. Preşedintele C. A., ing. Savan Emil. (2316947)

S.C. VTTROMETAN S.A. MEDIAŞ angajează ingineri - specializare în chimia siiicaţilor şi cu experienţă în domeniul sticlăriei de menaj, precum şi a lţi specia lişti în dom eniul sticlăriei de m enaj, m aiştri, s tic la ri, ş le fu ito ri, . e tc . S a la riza re fo a rte b u n ă . C ererile se v o r dep u n e la Secretariatul societăţii, de luni pînă .vineri, în tre orele 8,00-16,00, sau prin fax la nr. 069-839.111. P e n tru re la ţi i suplimentare, vă rugăm să vă adresaţi Serviciului R esurse Umane la telefon 069-834.773. (5056726)

• SC Danisimo SRL angajează vînzători mărţişoare. Tel: 095-23- 83-13. (1612943)

• BANC POST SA Sucursala T u rd a, p rin ex ecu to ru l jud ecă to resc , VIN D E LA LICITAŢIE PUBLICĂ: - Casă familială cu etaj, în T urda, str. Spiru H aref nr. 14, compusă din 5 camere + dependinţe şi teren în suprefeţă de 396 mp. P re ţu l de s tr ig a re este de895.000.000 lei. Participanţii la lic ita ţie vor face dov ad a depunerii a 10% din preţul de s tr ig a re la d isp o z iţia executorului judecătoresc sau în num erar. Licitaţia va avea loc în data de 04.03.2002, ora 10, la sediu l ex ecu to ru lu i judecătoresc din T urda, str. R epublicii n r . 35. R e la ţii sup lim en tare Ia' execu to ru l judecătoresc Turda. (5057030)

• BANC POST SA Sucursala T u rd a , p rin ex ecu to ru l ju d ecă to resc , VIN DE LA L IC IT A Ţ IE PU B LIC Ă : - Modul comercial în T urda, str. N arc ise lo r-N u ferilo r F.N . (Piaţa Micro III), în suprafaţă de 36 mp. Preţul de strigare este de 247.500.000 lei. Participanţii la licitaţie vor face dovada depunerii a 10% din preţul de strigare la dispoziţia executorului judecăioresc sau în num erar. Licitaţia va avea Ioc în data de 01.03.2002, ora 10, la sed iu l ex ecu to ru lu i judecătoresc din T u rd a , str. R epub lic ii n r . 35. R e la ţii sup lim en tare la ex ecu to ru l judecătoresc T urda. (5057030)

• Kinetoterapeut, ofer servicii de masaj şi gimnastică medicală la domiciliu. Informaţii la tel: 093-48- 97-38. (1612903)

• C onsiliul Local G îrbău organizează concurs în vedrea ocupării funcţiei publice de referent (lucrător-social). Condiţii: studii medii, domiciliul stabil pe raza comunei, vîrstâ maximă 30’ ani, calificare în domeniu, cunoştinţe operare calculator, disponibilitate pentru muncă de teren. Concursul va avea loc în data de 27.03.2002, ora iO.00 la sediul Consiliului Local Gărbău. Relaţii suplim entare la sediul Consiliului Local Gîrbău sau la tel: 40-49-05 int. 19. (1612944)

• Institutul Inimii “N. Stăncioiu” Cluj-Napoca anunţă scoaterea la concurs pentru data de 12 martie 2002 a următoarelor posturi: i post - asistent medical definitiv; -1 post asistent medical temporar; - l post asistent m edical defin itiv , specialitatea Radiologie. Condiţii de participare: vechime in specialitate minim 2 ani; - 1 post îngrijitoare - definitiv; - 1 post îngrijitoare - temporar. Relaţii suplimentare la tel: 19-32-30 între orele 8.00-15.00. (1612208)

• Consiliul Local al comunei Sînpaul, jud. Cluj, anunţă licitaţie publică deschisă pentru concesionarea unei suprafeţe de 25 ha păşune, proprietatea Primăriei, pentru.exploatare nisipuri caolinoase pe p durată de 25 ani. Licitaţia va avea loc lâ sediul Primăriei în data de 18.03.2002, ora 10.00. Caietul de sarcini poate fi ridicat de la Primăria Sînpaul începînd cu data de 04.03.2002. Alte relaţii privind licitaţia se pot obţine de la sediul Primăriei Sînpaul. (1612952)

• S. C. M. Prestarea Socom Cluj- Napoca, organizează licitaţie în data de 28.02.2002, ora 12.00, pentru închirierea unui spaţiu comercial în suprafaţă de 20 mp, situat în Cluj- Napoca, Calea Mănăştur nr. 105, bl. G6. R ela ţii la tel: 41-82-15.(1612220)

• SC Elemdoris SRL angajează urgent m ă c e la r i ' ş i m u n cito ri necalifîcaţi (bărbaţi) pentru abator. Relaţii la tel: 064-43-55-00 între orele 7-16. (161296(3) ,

• Se citează p îrîta M iklody Iulianna născută B uday cu domiciliul necunoscut, coproprietară asupra imobilului întăbulat în CF-

. 17427 Cluj pentru data de 14 martie 2002, orele 8.00, sa la 128 a Judecătoriei Cluj-Napoca, în dosar 1115/2002 de către reclam anţii Nagy Elisabeta şi Nagy Ludovic Alexandru. (1612900)

• Numiţii Zsejki Gheorghe, Timar Carolina, născută Zsejki, văduva lui Zsejki Nicolae, adică Zsejki Iuliana, sînt chemaţi în judecată în data de5.03.2002, ora 8.00, sala 16 în dosarul nr. 9310/2001 a Judecătoriei

Cluj-Napoca, avînd ca obiect acţiune în constatare în p roces cu reclamanţii Kis Iosif şi Alexandru. (1612908)

• în cauza dosar nr. 1047/2002 reclam anţii: Gyorgy A ndras şi Gyorgy Ibolya au formulat acţiune de prestaţie intabulară împotriva pîrîţilor: Takacs Elisabeta născută Erdelyi, cu domiciliul necunoscut şi Kacso Sandor cu • dom iciliu l necunoscut. Judecătoria Cluj în această cauză a fixat termenul de dezbatere pe ziua de 29 martie 2002, şi pîrîţii sînt somaţi să se prezinte în faţa instanţei. (1612927)

• Consiliul de Administraţie al SC Compania dc Inform atică şi A utom atizări CIA SA Cluj, convoacă A dunarea G enerală Ordinară şi Extraordinară pentru data dc 14.03.2002, ora 14, respectiv ora 15 în Cluj-Napoca, str. Artelor nr. 4, sau în caz dc ncîndcplinirca cvorumului în data dc 23.03.2002, la ora 10 respectiv I I la aceeaşi adresă, avînd următoarea ordine dc zi: I. Adunarea Generală Ordinară:1. Raportul administratorilor pentru

.anul 2001. 2. Raportul comisei dc cenzori pe anul 2001. 3. Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2002. 4. Alegerea Consiliului de A dm inistraţie . 5. A legerea Comisiei dc Cenzori. II Adunarea G enerală E xtraordinară .. I. M ajorarea capitalului social. 2. Politica de dezvo ltare şi organigrama firmei. 3. Schimbarea sediu iu il social. 4 . D iverse. (1612931)

• îu conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Elisa Conf. SRL anunţă începerea dem ersurilo r pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “atelier confecţii tricotaje” situat în Cluj- Napoca P iaţa 1 Mai nr. 4-5. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul IPM C lu j,- Calea D orobanţilo r nr. 99. (1612950)

• Numita Binţinţean Aurica cu ultimul domiciliu cunoscut în Cluj- Napoca, str. C. Brâncuşi nr. 72, este citată la Judecătoria Huedin, în Dosar Civil nr. 131/2002 pe data de04.03.2002, ora 10.00, camera 4 pentru recunoaşterea dreptului de proprietate. (1612954)

• în conformitate cu Legea. nr. 137/1995, SC A tu SRL anunţă începerea dem ersu rilo r pentru obţinerea autorizaţiei de m ediu pentfu obiectivul “vînzări şi service auto-moto” situat în Cluj-Napoca, str. C alea T u rzii, nr. 1 6 1 . Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul IPM Cluj, C alea D o ro ban ţilo r nr. 99.* (1612192)

• Numita Kiss M argareta este citată la Judecătoria Cluj-Napoca, sala 95, pentru data de 18.Q3.2002, în dosar nr. 2 /2002'cauza avînd ca obiect cerere în constatare şi partaj.(1612204)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, A. F. Gulacsi Ioan Tiboc an u n ţă în cep erea d e m e rsu r ilo r pentru obţinerea au torizaţie i de mediu, pentru obiectivul “reparaţii radiatoare auto şi sudură în argon piese din aluminiu şi inox” situat în Cluj-Napoca str. Oaşului, nr. 50. E ventualele se sizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul IPM Cluj, C alea D o ro b a n ţilo r n r. 99.(1612205)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Bonida Import Export SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea au torizaţie i de mediu pentru obiectivul “producţie mobilier din paluri melaminate “, situat în sat Bâiţa, nr. 28, judeţul Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu sc vor depune la sediul IPM Cluj, C alea D o ro b an ţilo r nr. 99.(1612221)

• Sc înştiinţează că Bruntaru vesile Valentin precum şi cci carc p re tind d rep tu ri rea le asupra imobilului situat în Cluj-Napoca, Calea Dorobanţilor nr. 38, să se prezinte la Judecătoria Cluj, în data de 27 feb ruarie 20902, pentru reconstituirea CF nr. 137090 cu actele de dobîndirc. (1612222)

P I E R D E R I

• Turc Mircea Marius pierdut ,cartc dc iden tita te seria C nr. 1 59 8 14. O declar nulă. (I6I2S98)

• P ierdu t c e rtif ic a t dc înmatriculare motocicletă 1WA 250 cmc, pc numele Sâmbotclccan Ioan. ÎU declar nul. (161^904)

• Pierdut carnet dc student pe numele Zaharie Andreea Maria. îl declar nul. (1612906)

• Pierdut carte de identitate auto sc ria A * 0 4 ) ] 568, pc num ele Vidrcan L. Vasile. O declar nulă. (1612910)

• Pierdut legitimaţie dc cămin pe numele Cincia Dclia. O declar nulă. (1612914)

. • Pierjut carnet de student pc numele Grigorean Costel Ilie. îl declar nul. (1612917)

• Pierdut camet dc student pc numele Ghineţ Alina. îl declar nul. (1612918)

• Pierdut camet de student pe numele Fâgâdar Florin. îl declar nul. (1612936)

•■ SC Aremix SRL pierdut tichet de asigurare UNITA. Se declar nul. (1612958)

• Pierdut, carte de identitate auto a autovehicolului cu nr. CJ-04-TAP cu seria A nr. 0098242, apafţinînd firmei SC Napoget SA. Se declară nulă. (1612203)

• Pierdut legitimaţie de călătorie pe numele Raţiu Loredana O declar nulă. (1612209)

• Pierdut cîine lup (metis) în zona Făget, acum 10 zile. îl cheamă Rex şi are 2 ani, cicatrice la un picior din sp a te , lin g ă abdom en. Găsitorului bună recompensă. Tel: 41 -37-74 sau 095-35-08-56 . (1612227) .

• Pierdut carte identitate vehicul seria B-350085. O declar nulă. (4578611)

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;r fV tel/fax 19-73-04;JLs SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23- J # SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16*

_ , marţi, vineri 8-11: tel/fax 21-60-75.

v . - . 4 1 L * „ * *- l i î f f r * 1 1 S U I

D E C E S E

C O M E M O R Ă R I

' • A nunţăm cu d u re re .în suflet decesul scumpului nostru soţ, ta tă , bunic şi socru BACS ALEXANDRU. Înm ormîntarea va avea loc m ie rc u r i 27 .02 .2002 , o ra 13.00, Ia C im itirul Crişan, Odihnească- se în pace! Familia îndurerată . (1612223)

Sîntem alături de colegul nostru Mureşan Alexandru, în aceste clipe d u re ro a se , la p ie rd e re a soţiei, sa le , M U REŞAN M Ă R IO A R A . Colegii de g rupă de Ia SC Rem arul SA G uj. (1612933) ,

• S întem a lă tu ri de colega noastră B ilhent M utalîp, greu

încerca tă de pierderea fu lgerătoare a iubitului său

tată . Sincere condoleanţe famib'ei. Colegii din redacţia

"A devărul de C luj”.

• Sîntem alături de colegului nostru Mureşan Alexandru, în m area d u re re p ric in u ită de d ecesu l soţiei sa le d ra g i, M Ă R IO A R A . C oleg ii de se rv ic iu din S ec ţia a-IV -a prelucrări la rece-SC 'Rem arul SA. (1612934)

• O rganizaţia Judeţeană Cluj a C adrelor M ilitare în Rezervă şi Retragere, regretă trecerea în nefiin ţă a cam aradului Şi p r ie te n u lu i n o stru col. (r) BANU IOAN,- om d e îna ltă ţinută m orală şi profesională, bun com andant şi educator, m em bru activ în colectivul de c o n d u ce re al o rg a n iz a ţie i noastre. Condoleanţe familiei în d o lia te . D um nezeu să-i a s ig u re od ihna veşn ică . (1612902)

• Cu adîncă tristeţe anunţăm încetarea din viaţă a celui care a fo st SO M L Y A I JE N O p e n s io n a r IT U C . Înm orm în tarea va avea Ioc în d a ta de 26 februarie 2002, ora 15.00 Ia C im itiru l C e n tra l . Fam ilia îndurera tă . (1612899)

• în aceste m om ente de tristeţe şi durere sîntem alături de colegul n ostru M u reşan A lexandru, în m area durere p r ic in u ită de tre c e re a în n e fiin ţă a soţiei sale d rag i. C olectivu l de co n d u cere al Secţiei a-IV-a prelucrări la rece -SC Remarul SA. (1612935)

• Cu d u re re în suflet anunţ în ce ta rea d in viaţă a tată lu i m eu , C H ID E A N V A LER . Înm orm în tarea va avea Ioc în da ta de 27.02.2002, ora 11.00, la C apela Nouă -M ănăştur. Nu te voi u ita n iciodată . F iica D ana. (1612929)

• S întem ală tu ri de Eva, Radu şi Liuba în m area durere cauzată de moartea celui care a fost NAE CORDOŞ. Familia Cîm pan. (1612907)

• Secţia de Rugby a Clubului S p o rtiv U niversita tea C lu j- Napoca îşi exprimă regretul la decesu l fo stu lu i ju c ă to r N IC O L A E C O R D O Ş şi transmitem sincere condoleanţe familiei îndoliate. (1612937)

• în 23 februarie 2002 s-a stins din viaţă în Vancouvcr, C a n a d a , scu m p a n o a s tră m am ă , so a c ră şi b u n ic ă , PAULINA PUIAN. Cu inimile în d u rera te o vom conduce pe ultim ul d rum ari, 26 februarie. P ă s t r în d u - i n c ş te a rsâ am in tirea , ne ru g im p en tru odihna sufletului ei. Lavinia, D an şi T h o m as P a n te a . (1612949)

• Asociaţia de locatari str. T ineretu lu i nr. 60, aduce un ultim şi pios omagiu vecinului nostru ing. LIVIU 1NDREI şi tra n s m ite m c o n d o lean ţe fam ilie i. D um nezeu să-l odihnească în pace! (1612909)

• Sîntem alături de colega n o a s tră D ana C h id e a n , în aceste clipe grele p rin care trece , la m oartea ta tă lu i ei drag. Colegii de la SC Napoca SA Cluj. (1612940)

• C o lec tivu l M u zeu lu i N a ţio n a l de I s to r ie a T ra n s ilv a n ie i îşi ex p rim ă durerea şi tristeţea la dispariţia fu lg e ră to a re a co leg u lu i, prietenului şi fostului director NICOLAE CORDOŞ. Sîntem a lături de familia îndurera tă . Am intirea lui va dăinui veşnic în sufletele noastre. (1612912)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ, tată şi bunic col. (r) BANU ION, Ia vînfa de 73 de ani. înm orm întarea va avea loc m arţi. 26 februarie 2002, orele 13.00, la C im itiru l M ilita r . O d ihnrasri-se în pact! Familia îndoliată. (16)2184)

• Un gînd pios la dispariţia d r . IOAN M IT R O F A N , arheolog, vechi cercetă to r al c iv iliza ţie i d a co -ro m an e . In s t i tu tu l de A rh eo log ie şi Is t o r ia A r te i C lu j-N ap o ca ; (1612946)

• S in cere c o n d o lean ţe fam iliei greu în ce rca te p rin .d isp a riţia celui c a re a fost N IC O L A E C O R D O Ş, fost director al Muzeului de Istorie al T ransilvaniei. Colegii din In s ti tu tu l de A rh eo log ie şi I s to r ia A rte i C lu j-N ap o ca , (1612947)

• A încetat din v ia ţi ccl ce a fost ing. LIVIU INDRE1, la 81 de ani. Înm orm întarea va avea Ioc m ie rcu ri, 27.02.2002, ora 13.00, la C im itiru l C e n tra l. Fam ilia îndurerată . (1612187)

• Un ultim şi pios omagiu la t r e c e re a în n e f iin ţă a re g re ta tu lu i arheolog IOAN M IT R O F A N . S IT T IB I T E R R A LEV IS. C o lec tivu l Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei. (1612913)• C u nem ărginită du rere în

suflet anunţăm încetarea din v ia ţi a scumpului nostru soţ, ta tă , socru, bunic, frate, cuscru, v â r , b u n p rie ten şi vecin NICO LA E CORDOŞ în vîrstă de 63 de ani. înh u m area va avea loc m arţi, 26 februarie 2002, o re le 11.00, la C apela M are a C im itiru lu i C entra l. Fam ilia îndurerată. (1612188)

• Sîntem ală turi de colega n o a s tră D o re ta F o itoş, în m area du rere p ric in u ită de m oartea socrului. Colegii de la ÎNCERC Cluj. (1612951)

• Sîntem alături de colega n o astră Cornelia M ăgurean , care trece prin momente foarte grele la pierderea fulgerătoare a soţului drag. Dragă Cornelia, Dumnezeu să-ţi dea putere să treci peste acest m are necaz. O d ih n ă veşnică Iu i S IU . Colectivul “Ambalat”- Argos S. A. (1612916)

• Asociaţia locatarilor din • bloc XV, strada D onat, aduce

un ultim omagiu celui ce a fost col. (r) ION BANU şi exprimă sincere condoleanţe familiei îndoliate. Comitetul. (1612953)• S-a stins din viaţă discret

aşa cum a fost ing. VALERIU CRISTESCU fost m inistru M. E. F . M . C. director general I. C C . P . D . a , I. N. C. E. R._ C. , I. C . P. M. C. Bucureşti. Dum nezeu să-l odihnească în p a c e ! In g in e r D u m b fâ v ă . (1612197) '

• D ragă Sandele, sîntem a lă tn ri de tine la .d u re ro a sa despărţire de cea care (i-a fost

' iu b ită so ţie , M Ă R IO A R A .Dum nezeu sw> odihnească în

. p ace ! F ăn e l şi F a b ia n cu ~ 'fam iliile. (1612919) ;

• Colectivul Spitalului Clinic de Pneum oftiziologie' “ Leon Daniello” G u j, este alături de d r . F ab ian A n d re i, m edic p rim a r, în m om entele grele pricinuite de pierderea mamei dragi. (1612956)

• C u d u re re în su f le t anun ţăm stingerea din viaţă â iubitu lu i nostru soţ, ta tă , bunic F O rT O Ş IO A N . În m o rm în ta re a va av ea loc m arţi 26 februarie 2002, o ra 13.00, la C im itiru l C e n tra l. Fam ilia îndurera tă . (1612201)

• Sîntem alături de dir. ec. M aria Dămăcuş şi îm părtăşim durerea pricinuită de trecerea în n e f iin ţă a ta jă lu i d ra g . Conducerea şi colegii de Ia SC ARL SA Cluj. (1612923)

• Sîntem a lă rtu ri de familia Reghina şi E m il R om ân, Ia p ie rd e re a m am ei d ra g i. C olectivu l Şco lii “D avid Prodan”. (1612959)

• Sîntem a lă tu ri de naşa n o a s tră C a rm e n în aceste momente grele pricinuite de m oartea tatălui drag. Familia M âdaş. (1612186)

• C onsternaţi p rofund de tragica întîm plare, conducerea SC Sinterom SA, a n u n ţă cu

• re g re t şi p ro fu n d ă d u re re d isp a riţia colegului Ior sing. M Ă G U R E A N V A S IL E . Îl re g re tă m în m odul cel m ai sincer. Transm item pe această ca le c o n d o lean ţe fa m ilie i. (1612932)

• C u d u re re în sufle t vâ an u n ţăm trecerea în nefiinţă a iub itu lu i soţ şi ta tă FRIŞAN GAVRILÂ. Înm orm întarea va avea loc azi 26 februarie 2002, o ra 13.00, la C a p e la N ouă M ă n ă ş tu r . D um n ezen să -l * od ihnească în pace! Fam ilia îndoliată. (1612210)

• Sîntem a lă tu ri de Vali, C ris tin a şi fam ilia .B anu în m area d u re re p ric in u ită de m oartea celui care a fost col. (r) ION BANU. Familia Traian Canţa. (1612189)

• T ran sm item sin ce re condoleanţe c o n s ilie ru lu i nostru Alexandru,- la decesul scumpei sale soţii MĂRIOÂRA MUREŞAN- d in p a r te a Preoţilor şi Consiliului Parohiei Ortodoxe “Adorm irea Maicii Domnului”, Cluj din M ănăştur. (1612190)

. • Sîntem alături de colega noastră ing. Cozea C arm en la p ie rd e rea ta tă lu i d ra g . C olectivul de la D ire c ţia Producţie din SC Argos SA. (1612194)

• Colectivul de la Direcţia Producţie din SC Argos SA este alături de colega lor M ăgurean Cornelia Ia p ierderea soţului d ra g . D um nezeu să-l odihnească în pace! (1612195)

• Sîntem ală turi de colegul n o s tru R adu C o rd o ş în momentul despărţirii de tatăl său . S incere co n d o le an ţe fam ilie i. C oleg ii de la L ab o ra to ru l de R e s tau ra re . (1612200)

• Am fi d o rit ca p înă la ad înc i b ă tr în e ţ i să fim împreună şi să ne bucurăm de amintirile cele mai frum oase din viaţă. Fiecare dintre noi are un destin pe care nu îl putem ocoli, vine o clipă cînd ia ră voie trebuie să ne despărţim . Aşa vom face noi, ne vom despărţi de bunul nostru prieten NAIE CORDOŞ, d a r pe care nu îl vom uita n ic io d a tă . Sîn tem alături de buna Iui soţie Eva, de fiul lui R adu şi de nora sa L iuba. S incere condoleanţe. Cornel, Nuţi, Bebe, M irela şi buni Reghina. (1612207)

• R eg re tăm d is p a r iţ ia prematură a prietenului nostru CORDOŞ NICOLAE. Sincere condoleanţe familiei. Fam ilia Ionică Pop. (1612211)

• în aceste clipe grele cînd ne despărţim cu d u re re de bunul şi vrednicul nostru coleg, T H E IL ED U A R D , fo s t şe f secţie articole cosmetice sîntem alături de familia îndurera tă transm iţîndu-i condoleanţele noastre s in c e re . V a ră m în e

veşnic în am intirea noastră ca un om deosebit. Un ultim şi p ios. om ag iu . S o c ie ta tea A gricolă “ U n ire a ” C lu j- Napoca. (1612217)

• Un ultim omagiu din partea Catedrei Autovehicule Rutiere şi maşini Agricole dom nului p rof. d r . ing . V A LEN TIN SCRIPNIC, specialist în maşini agricole, m em bru al Academiei de ŞtiinţeA gricole şi Silvice Bucureşti, preşedinte al secţiei de mecanizare cadru didactic valoros de la U n iversita tea P o litehn ica d in . B u cu reş ti. Sincere condoleanţe familiei îndurerate. Înm orm întarea a avut loc v in e ri 22.02.2002. (1612219)

• Sîntem alături de colegul nostru ec. lo an B o rh id i în m area d u re re p ric in u ită de pierderea tatălui drag. Sincere condoleanţe familiei. Colegii

.Serviciului C o n trac tări CAS Cluj. (1612225)

• Cu nesfîrşită în trista re şi durere sufletească am aflat de trece rea în veşnicie a lu i Nicolae Cordoş, cel ce a fost şi va rămîne în amintirea noastră d rep t re p e r de om enie, p ro fes io n alism , a ltru ism , d ă ru ire p în ă la sac rific iu pentru slujirea binelui obştesc. Sincere condoleanţe familiei în d u re ra te . D um nezeu săH odihnească în pace! Asociaţia de p roprietari B-dul Nicolae Titulescu nr. 20. (1612230)

• S-a stins din viaţă bunul şi dragul nostru prieten Nicolae Cordoş. ÎI plîngem cu toţii. D ragă E va, calde şi sincere condo lean ţe p e n tru m area pierdere, ţie şi familiei. Familia Szoke şi Dumitru.. (1612231)

• M arţi, 26 feb ru arie se împlinesc 10 ani de cînd soţul meu drag sculptorul MIHAI BARBU, a încetat din viaţă. Slujba de pomenire ya avea loc, miercuri, 27 februarie, orele 15 la C a te d ra la O rto d o x ă . Dumnezeu să-l odihnească în pace! Otilia Barbu. (1612911)

• Azi 26 fe b ru a r ie , se îm plinesc tre i an i de cînd iubitul nostru soţ şi tată Prof. Dr. ing. TIBERIU SUCIU nu mai este p r in tre no i. Pioasă ad u cere am in te . Fam ilia . (1612930) '

• Cu multă tristeţe anunţăm că s-au împlinit 9 ani de cînd nu măi este prin tre noi draga noastră RODICA KOVACS născutăîYlIRCEAN. Dumnezeu s-o ie rte şi s-o odihnească. Familia. (1612185)

• Lacrimile nesecate, imensa s in g u ră ta te şi d u re re ne însoţesc acum la împlinirea a 3 ani de la trece/rea prem atură

în veşnicie a m u lt iub ite i noastre unice fiică şi mamă PLUSCAL SIMONA, născută RUŞDEA, Iăsîn d u -n e cu sufletele înecate în lacrimi şi durere . Doamne odihneşte-o acolo unde străluceşte lumina feţei T a le . L ip sa ta ne copleşeşte tot mai greu acum, d rag a n o a s tră . în veci nem în g îia ţi, m am a A ni şi a d o ra tu l tău fiu C hriş Alexandru, care încă te mai aşteaptă. (1612191)

• . Cu profundă durere în sufle t anun ţăm prieten ii şi cunoştinţele că au trecut şase luni de cînd prea iubitul nostru so ţ şi ta tă AURELDUNĂREANU a trec u t în n e fiin ţă , d a r : du rereadespărţirii e la fel de puternică. Slujba de pomenire se va oficia în ziua de 27 februarie 2002, o ra 17.00, la B iserica “Sf. Nicolae”,-s t r . H orea. Bunul Qumnezeu să-I odihnească în pace în îm părăţia Sa cerească. S o ţia , fiica şi ginerele. (1612193)

• Astăzi 26 februarie se împlinesc 7 ani de la plecarea în eternitate a. dragului nostru PETRICĂ BODEA. Odihnă veşnică. Familiile Man şi Raţiu. (1612196)

• Se împlineşte un an de cînd ne-a p ă ră s it d rag a noastră m am ă, bun ică , străb u n ică , văduva GHIROAGĂ MARIA, din Palatca. Comemorarea va avea loc în data de 3.03.2002, în comuna Palatca. Familia. (1612198)

• Mulţumim tuturor celor care aii fost alături de noi în m area n o a s tră d u re re , la p ie rd e rea scum pei noastre, PO P RENATA GABRIELA. Familia îndurerată. (1612957)

• Familia M athe mulţumeşte cunoştinţelor şi familiilor din asociaţia de locatari Scărişoara n r . 1, p e n tru condoleanţe. (1612226)

• Colectivul anului I-B al Şcolii P ostlicea le Sf. Bartholomeu este alături de dr. prof. Fabian Andrei în clipele în d u re ra te p ric in u ite de pierderea mamei sale. Sincere condoleanţe. (D.)

• N espus d e în d u re ra te , a n u n ţă m decesul iu b itu lu i n o stru so ţ şi ta tă M IRON IACOB, în vîrstă de 66 ani. în h u m a re a va avea loc m ie rcu ri, 27 feb ru a rie , în capela Cimitirului Central din Cluj-Napoca. Odihnească-se în pace. Lu cre ţia şi Monica. (D.)

A G E N Ţ I A D E P U B L I C I T A T E

" : 4 ' 4 ; c e

oferă tuturor persoanelor juridice servicii de publicitate şi cam panii promoţionale

în presa locală şi centralăm a i . • . . v - ;

s i m p l u

nu se poate !

A D E V Ă H U L d e C luj,s t r . N a p o c a n r . 1 6 , t e l / f a x : 0 6 4 / 1 9 - 7 3 - 0 4

i i ZERO” Ş l FRAŢII SĂI' Normal ar fi să încep cu clasamentul, acolo unde "Adevărul de Cluj” se odihneşte pe poziţia.a doua, depăşind prin talent, ambiţie şi alte clişee echipe considerate superioare nouă. Poveşti... A fost Cupa Presei la fotbal în sală, competiţie în care "Adevărul de Cluj" a uimit spectatorii care au aplaudat frenetic momentele în care adversarii gen Cătălin Berindean, Ionel Lespuc şi alte nume ce momentan îmi scapă s-au transformat în scoici neputincioase, stîmind compasiune şi lacrimi amare.

Doar patru echipe au fost acceptate la acest turneu şi adevărul e câ noi porneam cu ultima şansă. Realitatea din teren a sufocat însă ficţiunea si iată cum am ajuns cîstigâtorii morali ai cupei.

PRO T V - T V R 2 -2Nălucile astea s-au bătut cap în cap şi probabil şi-ăr fi scos şi

ochii dacă aveau cu ce. A fost meciul legendarului George Petrele, care şi-a pus vîsle în loc de mîini şi flori de liliac sub pernă să-I placă fetele.A d e v ă ru l de C lu j - A n te n a 1 2 -0

Cînd am intrat pe teren, prima impresie a fost că am nimerit în mijlocul unei grădini zoologice şi cineva a uitat să pună cuştile pe adversari. Erau fioroşi. Comănici scotea fum pe nas (ulterior am aflat că uitase să-şi stingă ţigara), Berindean croşeta nervi (băiatul ăsta poate ajunge departe, cu condiţia să plece imediat) şi toţi credeau că meciul se va termina înainte să înceapă. Ce dezamăgire... Antena l a avut chiar şi o bară la încpput. Norocul nostru e câ avem un Bara (sesizaţi diabolicul joc de cuvinte), încet, încet am pus stâpînire pe joc graţie lui Ovidiu Blag (să nu mă înţelegeţi greşit, Blag nu e deloc graţios) şi am deschis scorul. L-am astupat cu pâlmi şi laude pe Mihai Blaga. Balul a continuat pînă la final şi după golul lui Samoilă am zis că e de-ajuns. Bietul Danciu... în Ioc să Ie fi dat angajaţilor bani pentru înscriere mai bine îşi cumpăra acţiuni la “Dracula Land”.A n te n a 1 - PRO T V 3-8 ' ’

T a lib a itii din Kandahar s-au simţit mai bine după bombardamentele americanilor decît Antena 1 în meciul cu PRO TV . Tufă de .Veneţia.A d evăru l de C lu j - T V R 4 -2

Doamne, ce meci! Stai jos Sile, e rîndul meu sâ vorbesc. Trebuie sâ facem precizarea că TVR-ul are o echipă în faţa căreia eram tentaţi să ne recunoaştem învinşi fară joc, 0-3 nici nu e un rezultat aşa de rău. în primele minute n-am făcut decît să ne uităm la adversari, motiv pentru care, pe la jumătatea reprizei, eram încă

' odihniţi. Şi cînd nimeni nu se aştepta,- Bara pleacă parşiv din apărare, deviază o minge în faţa porţii şi e 1-0 pentru noi. Avantaj pe care l-am mărit repede prin BÎaga. Şi apoi repriza secundă, mai dramatică decît “Noro”. 2-1 şi apoi din nou două goluri avantaj, prin Samoilă. Mai luăm un gol într-un moment răsucit de arbitru, dar se vede treaba că duminică am călărit calul •victoriei. Oîe,; Samoilă djn nou şi 4-2! Incredibil! Plîngea Lespuc cum numai salcia poate să o facă, înjura Mocanu cum oricine poate, iar Goţiu, bietul Goţiu, crăpa podelele cu dinţii.A d e v ă ru l de C lu j - P R O T V 1-4

.Inuman. Jucasem deja meciul vieţii,:nici unui din noi nu mai avea chef şi totuşi... Stupidul Berindean, în complicitate cu Petrele (care a venit pe pâmînt călare pe un asteroid şi de atunci îl poartă sub tricou de crede lumea că are burtă), ne-au pus să jucăm, deşi eram mai mult morţi decît decedaţi. în prima repriză n-am avut nici o treabă cu fotbalul şi am primit două goluri. Cînd lipseşte tigrul, şi iepurele e rege, aşa că PRO TV-ul s-a impus în cele din. urmă, profitînd de căderea noastră fizică. Să recunoaştem, totuşi, meritele adversarului, căci fair-play-ul e mama noastră şi alte neamuri nu avem.T V R - A ntena 1 3 -1

S-au întîlnit răniţii cu morţii. A ieşit un spectacol total, umărit cu atenţie de rudele celor de pe teren. Alte amănunte nu am şi nici nu interesează pe nimeni.

C L A S A M E N T1. PRO T V 3 2 1 02. Adevărul de Cluj 3 2 0 - 13. TV R 3 1 ' 1 14. Antena 1 3 0 0 3

. Concluzii? Nu întotdeauna cei mai buni cîştigă, dar cei mai răi pierd întotdeauna. '

Mihai HOSSU . P.S.: P rem iile au fo s t oferite de S C S O M E Ş SA D e j

14-6 7 pct. 7-6 6 pct. 7-7 4pct. 4-13 Opcţ.

FLACĂRA S-A STINS, FLACĂRA ARDE!

întrecerile celei de-a 19-a ediţii a “Jocurilor albe” - prima din noul mileniu - s-au încheiat, propulsînd în Olimp eroi a căror imagine o vom păstra vie pînă se va aprinde flacăra “Jocurilor” de la Torino. . . . ., Salt Lake a fost...

• Cu marele artist al gheţii Alexei Jagudin şi înflăcărării dansatori francezi Marina Anissina - Gwendal Peizerat, cu viteziştii care au doborît 8 din recordurile mondiale ale “patinei” şi surprinzătorul icar din Cantoane, Simon Amman, cu iscusitul ţintaş din fiorduri Ole Einar Bjoemdalen - regele biatlonului şi noua regină a “alpinelor” Ianica Kostelic, cil aşii crosei şi eroii maratoanelor. Eroii autentici, iar nu cei contrafăcuţi cu ajutorul incriminatei Epo, precum spaniolul de origine bavareză Johan Muehlleg şi rusoaica Larisa Lazutina, ambii descalificaţi după ce îşi âgăţaseră la gît aurel de la 50, respectiv 30 km; aur care a revenit eroilor de drept, rusul Mihail Ivanov şi italianca Gabriela Paruzzi.

Şi cîte altele n-au fost în cele 16 zile de foc pe gheaţă şi zăpadă, evenimente cărora le-au fost martori peste 3 miliarde de telespectatori. Şi mii.de condeieri care au scris istoria celor 233 de medalii (78-78-77) cîte au decernat “Jocurile 2002”.

Flacăra s-a stins la Salt Lake. Flacăra se va aprinde în 2006 la Torino. -

Din “d o saru l” Jo cu rilo rMai întîi, pagina de căpătîi - cea rezervată tabloului de onoare.

1 2

T î

W W W - m -

w g m m g j m ' j y ţ ! j j j , w S A L T L A X E 2 0 0 2

' :. S f

16 7 35

7 6 2 4je rm a n ia

2'. N o rv e g ia '

4 . R u s ia - - . ^5 . C a n a d a 6 3 8 176 v^ F r a ~ n ţ ă _

f r ^ t ă l i a

8 . F in la n d a 4 2p r a s s -f -• ~ S 3 S 3 B S C a K a .

9. O la n d a _____________ 3 5 0fO . E lv e ţ ia ._____3 2 6 l i11. C ro a ţia 3 ___ 1 0

o * * : m î ! . \ ,c s s g g s r ~ *1 2 .

5 T 1 1

A ustria ." 13. C h in a

1 4. _C o re e â d e S u îU

15. A u s tra liavs^urj. ' ^’ -.‘A

- S p an ia17. E s to n ia

- iv — . - • • ţ t t ;.. _

18. M a re a B rita n ie if9 . C e h ia 120. S u e d ia 0#?r.- ■i*f- 'frr---- -------

■ 2 1 . . B u lg aria .’ 2 2 ? ‘ J a p o n ia- P o lo n ia-• '•rv*24 . B e la ru s _____- S lo v e n ia 0

0 *4 0 0 2

0 0 2

f 1 3 ._____ __ ------------— ----------------------------------------- ’TS'.tiiis-'ttia

• Aşadar/numărul naţiunilor chre au cucerit medalii s-a ridicat la 25. Cam tot atîtea cîte au fost şi la ediţia precedentă (24 ), m odificări survenind doar în peisaj: au dispărut din sfera

medaliilor Danemarca, Ucraina, Belgia şi Kazahsţanul şi au apărut Croaţia, Spania, Estonia (toate trei în zona "aurului”), Slovenia şi Polonia. ' <

• C a şi la Nagano, primul loc a fost ocupat de Germania, numai că âcunrnumărul medaliilor cucerite este şi mai ridicat (35 faţă de 29). La capitolul ”aur”, Germania şi-a rămas însă egală siesi: cîte 12 "lingouri” la fiecare ediţie.

• Şi tot ca la Nagano, locul secund a fost ocupat de Norvegia, mica naţiune din fiorduri (sub 5 m ilioane de locuitori) dovedindu-^e o reală forţă a lumii olimpice; forţă datorată cultului ei pentru mişcarea în natură din care şi-a făcut religie.

• Surprinzător saltul SUA de pe 5 la Nagano (cu 13 medalii) pe 3 cu 34 de medalii! Iar faptul că SU A a fost gazda Jocurilor (beneficiind, în consecinţă, de cunoscutul 5% acordat organizatorului) nu justifică decît în parte marele pas către "bronzul” deţinătorilor de medalii. "Bronz” pe care SUA era gata- gata să-l convertească în "argint”, dacă hocheiştii ei n-ar fi ratat finala cu vecinii din nord, canadienii: 2-5.: Saltul SUA a reprezentat implicit devansarea Rusiei, marea rivală din esţ (locul 3 la Nagano), între cele două superputeri instalîndu-se totodată o nouă stare tensională datorată "greşelilor voite” - cum au taxat ruşii cazul de dopaj al fondistei Larisa Lazutinei şi dublarea "aurului” la patinaj perechi. (Acuzaţie similară au avansat şi sud-coreenii, al căror reprezentant în finala de 1.500 - pista redusă a fost descalificat după ce făcuse turul de onoare, "aurel” ... fiind dăruit celui sosit pe locul secund, americanul Apolo Ohno).

• De remarcat saltul Franţei de pe 13 (la Nagano) pe 6, datorat surprinzătoarelor victorii ale ”alpiniştilor” Carole Montillet şi Jean Pierre Vidai, intrarea Chinei în perimetrul "aurului” şi prăbuşirea Japoniei de pe 7 pc 22 ca urmare a "stingerii” vestiţilor săi icari.

• Cît ne priveşte, ne-am situat sub Nagano (unde am izbutit un loc 11 prin Eva Tofalvi), acum menţinîndu-ne, mai peste tot. in partea finală a clasamentelor. Iar faptul că si bobul bogatului prinţ de Monaco s-a situat pe îndepărtatul loc 28 nu poate să ne încălzească prea mult! Dar despre bogăţia Carpaţilor, sărăcia noastră şi rezultatele tricolorilor la Salt Lake într-o altă intervenţie.

Nusa DEMIAN

REZULTATE • CLASAMENTE • PROGRAMĂRIFE M IN IN , etapa a 13-a: CET Govora - L.P.S. Galaţi 81-61,

Olimpia Bucureşti.- Universitatea Oradea 9U68, Someşul Dej - B.C. IC IM Arad 41-66, Rapid Bucureşti - Livăs Tîrgovişte 52-61, “U” Bogdan’ Vodă ACSA Cluj-Napoca - Sportul Studenţesc 64-76. •

C LA S A M E N T' 1. Livas Tîrgovişte 13 13 0 964:703 26

2. Rapid Bucureşti 13 11 2 931:728 243. Sportul Studenţesc- ■ 13 11 2 926:756 24

. 4. “U” B.V. ACSA Cluj-N. 13 7 6 ’ 889:816 20jni5. B.C. IC IM Arad 12. 8 4 847:558 20

6. CET Govora 13 6 7 813:847 19. 7. Olimpia Bucureşti ’ ' 13 3 - 10 827:927 16

8. L.P.S. Galaţi - 12 3 9 683:864 159. Someşul Dej ' 13 1 12 652:968 1410. Universitatea Oradea 13 :1 12 634:999 14 Programul etapei a 14-a (sîmbătă, 2 martie): L.P.S. Galaţi -

.Livas Tîrgovişte, Sportul Studenţesc - Rapid Bucureşti, B.C. IC IM Arad - Universitatea Cluj-Napoca, Universitatea Oradea - Someşul Dej, CET Govora - Olimpia. . *

MASCULIN, etapa a 17-a: ELBA Timişoara -Steaua Bucureşti 101-56, Cimentul Fieni - Sportul Studenţesc 78-75, Herlitz Tg. Mureş - West Petrom Arad 57-86, CSU ISA Piteşti - B.U. Politehnica Carbochim Cluj 83-66, Romradiatoare Braşov - Vega SOCED Ploieşti 78-102, Rapid - Dinamo 49-94, Politehnica Iaşi - CSU Sibiu 67-80. în meci restanţă din etapa a ll-a : Dinamo - West Petrom Arad 78-80.

• C LA S A M E N T1. Dinamo Bucureşti 17 16' 1 1592:1066332. West Petrom Arad ' 16 16 0 1435:968 323. Vega SOCED Ploiesti: 17 14 3 1586:1188314. CSU ISA Piteşti 17 13 4 1228:1223305. C.S.U. Sibiu 16 11 5 1225:1090276. B.U. Poli Carbochim Cluj 17 10 7 1323:1211277. Cimentul Fieni 17 7 10 1244:1465248. Politehnica Iaşi ' 17 6 11 1254:1340239. Romradiatoare Braşov 17 5 12 1213:13492210. Rapid Bucureşti 17 5 12 1137:143022

11. ELBA Timişoara 17 5 12 1231:14782212. Herlitz Tg. Mureş 16 4 12 1119:13132013. Sportul Studenţesc 17 3 14 1196:13492014. Steaua Bucureşti ’ 16 2 14 1108:142118Programul etapei a 18-a, intermediară (miercuri, 27 februarie):

Steaua - B.U. Politehnica Carbochim, C.S.U. Sibiu - C.S.U. ISA Piteşti, Dinamo - Politehnica Iaşi, Vega SOCED Ploieşti - Rapid, West Petrom Arad - Romradiatoare Braşov, Sportul Studenţesc - Herlitz Tg. Mureş, ELBA Timişoara - Cimentul Fieni; Etapa a 19-a (sîmbătă, 2 martie): Cimentul Fieni - Steaua, .Herlitz Tg. Mureş - ELBA Timişoara, Romradiatoare Braşov - Sportul Studenţesc, Rapid - West Petrom Arad, Politehnica laşi - Vega SOCED Ploieşti, CSU ISA Piteşti - Dinamo, B.U. Politehnica Carbochim - CSU Sibiu.

Mircea Ion RADU

TREI “AMICALE” PENTRU “ U” CLUJ ÎN ACEASTĂ SĂPTĂMÎNĂ• La B is triţa , G lo ria • “U ” , un “a m ic a l" a l

m a rilo r o rg o lii! •Pregăţirile au intrat în faza finală, a micilor retuşuri, ultimele

jocuri de verificare însemnînd pentru staff-urile tehnice o ultimă analiză înaintea reluării campionatului. Pentru studenţii clujeni, cele două cantonamente au prins bine, rezultatele înregistrate în cele nouă jocuri reflectîne seriozitatea afişată în cele 17 zile de “sihăstrie”. în ultimul “amical”, disputat sîmbătă în Someşeni, “U ” a învins I.S.C.T. cu 3-1 (2-0) şi va susţine într-un interval de trei zile... trei partide cu F.C. Arieşul Turda (marţi, ora 11.00, Someşeni), miercuri cu Unirea Dej (ora 11.00, Someşeni) şi cu marea rivală, Gloria Bistrita, deplasare, probabil ora 15.00, joi, 27 februarie.

Conducerea clubului va transmite invitaţii fostelor glorii, ale clubului, invitaţii de a viziona în data de 16 martie, întîînirea de campionat, etapa a XVU-a cu U.T.A . Vom reveni cu amănunte.

(C.S.)

s Aici ar putea fi ' - | reclama dumneavoastră

Redacţia SKJEI^n^,T c r : w j â j n y : \ f i

FOIBflUilNTERNflTIONflLr J ih Jii?irr. w ' !"^i■ > ir f d M « d a H t t A a a a i A i i i a H i s â h î U ^ M a A M ^ ^ a i

“Liliecii de la CF Vaiencia şi-au consolidat poziţia de lider în “Primera Division” după

^ ”$ p ş

• 3 t & t

¥ \ ' . i u . / V ? v \

• succesul memorabil repurtat pe “Mestalla” în faţa rivalei FC Barcelona. Din păcate, “Cobra” Adi Ilie nu a evoluat deloc, antrenorul Rafa Benitez oferindu-i tot mai multă încredere noului încorporat, Mista.

Campioana Real Madrid menţine strocul impus dc Vaiencia, trupa lui Bosque învingînd pe “Santiago Bemabcu” pe Alavcs, grupare care nu mai spera decît la un loc de cupă europeană, deşi s-a aflat Ia un moment dat în lupta pentru titlu.

Dcportivo La Coruna şi-a onorat blazonul pe “HI Riazor”, dispunînd, nu fără probleme, de asturicnii dc la Real Zaragoza, iar Betis Sevilla a demonstrat pe “Ramon San Pizjuan” că îşi merită surprinzătorul loc ocupat în clasament. Trupa la carc activează şi Iulian Filipescu a depăşit, la pas, pe Cclta Vigo.

Rezultatele etapei:■ • Dcportivo La Coruna - Real Zaragoza 1-0

• Real Madrid - Alavcs . 3-1. • Vaiencia - Barcelona 2-0

• Hspanyo! - Las Palmas 3-1r • Malaga - ViIJarrcal -2-1

• Valladolid - Athlctic Bilbao 2-0• Socicdad - Rayo Vallccano 2-2• Tcnerifc - Osasuna Pamplona 3-1• Bctis Sevilla - Ceita Vigo ‘ • 4-1

: • Mallorca - FC Sevilla 0-4In clasament, pe primele cinci locuri se află

Vaiencia 47, Real Madrid 46, Bctis Sevilla 45, La Coruna 44 şi Barcelona 43 dc puncte.

^ G E R M A N I A - 2 4în “Erstc Bundcsliga”, lupta pentru titlu este

departe de a fi previzibilă, Bayer Leverkusen rclansînd disputa după victoria la scor repurtată pc “Bayer ArenA” in faţa fostului lider, Borussia' Dortmund. Golurile “aspirinelor” au fost înscrise dc Ballack (32), Ramclow (50), Neuville (64) şi Berbatov (75). Oaspeţii au evoluat din minutul 53 în inferioritate numerică, veteranul Koller fiind trimis la duşuri mai devreme de arbitrul Fandel.

Campioana în exerciţiu, Bayem Munchen, a realizat scorul etapei, bavarezii matematicianului • Ottmar Hitzfeld surclasînd pe “Olympiastadion” gruparea energeticienilor de la Cottbus. Golurile

“roş-albaştrilor” au fost înscrise de Pizarro (15,55), Effenberg (35-pen.), ScholI (45,58) şi Elber (74). Echipa lui Eduard Geyer a evoluat aproape o repriză cu doi jucători în minus, Matyus şi Reghenkampf fiind eliminaţi de arbitrul Meyer'. '

Rezultatele etapei:• Wolfsbgrg - TSV Munchen,1-3• Hansa Rostock - Stuttgart 1-1• Bayem Munchen - Energie Cottbus 6-0

: ♦ Hertha Berlin - Kaiserslautem 5-1, » Schalke -Freiburg 3-0 ;

• Niiroberg - Koln 2-0 . .: • St. Pauli - Monchengladbach 1-1

• Leverkusen - Borussia Dortmund 4-0 • v • Werder Bremen - Hamburg 0-1.

In clasament, pe primele trei locuri se află Bayer Leverkusen 49, Borussia Dortmund 48 şi Schalke 04 45 de puncte.

A N G L IA - 28Cu excepţia lui Liverpool care. candidează la

titlu, celelalte trei echipe mari angrenate în aceeaşi. “oală” au terminat etapa en fanfare. Manchester United a dispus greu, pe “Old Trafford”, de trupa lui, John Gregory, Aston Villa, unicul gol al confruntării fiind marcat de olandezul Ruud Van Nistelrooy, acesta învingîndu-1 pe danezul Peter Schmeichel, fostul apărător al buturilor echipei scoţianului Sir Alex Ferguson. “Coţofenele” de Ia Newcastle United rămîn în plasa liderului după victoria la lim ită repurtată în fie fu l lui Sunderland, golul echipei lui Sir Bobby Robson fiind marcat de grecul Dabizaş, însă trebuie remarcat faptul că golgeterul gazdelor, Kevin Phillips, a irosit două mari oportunităţi de a înscrie, însă de fiecare dată la post s-a aflat goal-keeper-ul Shay Given.

Rezultatele etapei: •• Manchester United - Aston Villa 1-0• Southampton - Bolton Wanderers 0-0• Leicester - Derby 0-3 , •• Liverpool - Everton 1-1• Arsenal - Fulham 4-1 . ,y• Leeds - Charlton'0-0• Sunderland - Newcastle 0-1• West Ham - Middlesbrough 1-0. : - . :în clasament, pe primele trei locuri se află

Manchester United 57, Newcastle United 55 şi Arsenal Londra 54 (“tunarii” avînd şi un. meci mai puţin disputat).

. Hector Râul Cuper în fruntea clasamentului. Vieri a deschis scorul după o pasă primită cu capul de la Seedorf, iar Ventola a mărit avantajul gazdelor cu un şut din interiorul careului, după o acţiune semnată Luigi di Biaggio. Muzzi a redus din handicap cu 11'minute înainte de final, deviind fericit un şut al lui Santiago Hemandez. Sergio Conceicao a remontat diferenţa de două goluri ale interiştilor, însă Pinzi a prins un şut de zile mari care La surprins pe Gianluigi BufiFon.

Juventus a remizat în derby-ul oraşului Torino, pierzînd astfel locul întîi în clasament

. AC Milan mai speră la locul 4, poziţie ce asigură prezenţa în Champions League, după victoria la scor repurtată în fieful ultimei clasate Venezia. Cosmin Contra a evoluat 90 de minute, mareînd golul trei ai “Diavolului” în minutul 74.

Rezultatele etapei:• Roma - Perugia 1-0 ‘ ‘• Inter - Udinese 3-2 ■ *• Piacenza - Parma 2-3 . '• Venezia - Milan 1-4• Torino - Juventus 2-2 ’ -

; • Atalanta - Lazio 0-1•.Bologna-- Verona 2-1

, • Chievo - Brescia 1-1 i; • Fiorentina r„Lecce 1-2

în clasament, pe primele trei locuri se află Inter 49, Roma 49 şi Juventus 48 de puncte.

Viorel Moldovan a marcat degeaba pentru Nantes, “canarii” clacînd în Burgundia, în fieful

IT A L IA -AS Roma a dispus, în prologul etapei, de

Perugia, unicul gol al meciului fiind înscris de cx-genovezul V icenzo , M ontella. Inter a întîmpinat ceva probleme în meciul cu Udinese, dar victoria milanezilor a propulsat echipa lui

KARATE TRADIŢIONALZilele trecute, Oradea a fost gazda unui

interesant turneu de karate tradiţional dotat cu “Cupa Ita lim ex”. La reuniune au participat 8 cluburi .reprezentate de peste 150 de practicanţi ai acestui sport. “Voinţa” Cluj (antrenoare Monika. Ferenczi) s-a numărat printre cluburile participante, sportivii de pe Someş înregistrind nu mai puţin de 19 clasări pe podiumul de premiere.

Iată cîteva rezultate: , .- copii (născuţi în 1993-1994) - Bogdan

Vereş (locul I), Darius Moldovan (locul III).- copii (născuţi-în 1992-1993) - Amalia

Joldoş (locul II), Ilie Ciotlăuş (locul II), Alexandra Goron (locul III). .

,- juniori I I I (născuţi în 1989-1990) - Andreea BorbeL (locul III), Maier Robert (locul II).

-jun iori I I (născuţi în 1987-1988) - Alina Diacov (locul I), Tibor Kisş (locul III), Âliz Mladin (locul II).

, - juniori I (născuţi în 1984,1985 şi 1986) - Arabella Papp (locul II), Lorincz Papp (locul I), Andrei Mănăştureanu (locul III), Erika fciss (locul II), Magellan Chiriţescu (locul III), Andreea Cîmpean (locul III).

- tineret - Sorana Băieş (locul I), Andreea Ferenczi (locul II).

Acumulînd la final 306 puncte, “Voinţa” s-a situat pe un onorant loc II în ierarhia team-urilor.

Organizatorii turneului - “Goshin Rai” si “U A M T”. .

Cristian FOCSANU

’ - > w . r p j i S 4

r ■

lui Auxerre. Compatriotul nostru a fost schimbaţ în minutul 60 cu Andre, golul victoriei echipei lui Guy Roux fiind semnat 18 minute mai tîrziu. Lens â bătut în deplasare pe Montpellier, păstrând diferenţa de cinci puncte faţă de Lyon, care a pierdut în fieful lui Sochaux.

Rezultatele etapei: • . ..• Montpellier - Lens 1-2

' • Stade Rennes - Bastia 2-1• Metz - Borde’aux 1-2 • ' <• Monaco - Guingamp 3-1 :

. • Auxerre - Nantes 2-1 - :! • PSG - Sedan 3-0 • ,• • Lorient - Troyes 1-0 ■

• Sochaux - Lyon 2-1; Lille - Marseille 2-0.

în clasament, primele treiJ&ftiri sîiMteupătB* de.Lens 55, Lyon 50 şi Auxerre 48 de puncte.

Cristian FOCSANU

SOMVETRA Gherla neînvinsa pe “teren” propriu

La sfirşitul săptămînii trecute,-popicăresele de la SOMVETRA Gherla au oferit, din nou, clipe de satisfacţie numeroşilor suporteri. După ce, acum o săptâmînă, ele au fost pur şi simplu zdrobite de Rapid Bucureşti, sîmbătă, popicăresele antrenate de IosifNagy s-au răzbunat pe... prahovence. Fetele din Gherla au cîştigat clar în faţa formaţiei- CONPET Ploieşti cu scorul de 2.51772.425 (6-0). Cele mai bune rezultate de la gazde.au realizat Ana Barta - 446, Mirabela Mureşan - 432 şi Adina Mureşan - 425. Familia Mureşan numără nu mai puţin de 4(1) popicărese, toate cele trei fiice evoluînd în Divizia “A”. La ploieştence s-a remarcat doar Izabela Dumitrescu cu 435 p.d.

La începutul lunii martie, popicăresele din Gherla participă la o întîlnire internaţională rezervată cadetelor, în 'Germania. - ■

SZEKELY Csaba

LOTO 6 /4 9

( 2 5 ) C U ) S 3 ( 2 2 ) ( 2 2 ) ( § Z )- : V a lo a r e a o m o lo g a tă a c îş tig u rilo r :

F o n d d e c îş t ig u r i : 8 .0 9 0 .5 4 2 .0 8 0 le i

Cat I REPORT 1.031.570.560Cat. a It-a 25 variante a 82.525.644Cat a lll-a 1.492 variante a 1.382.802

NOROCF o n d d e c îş t ig u r i: 2 .1 6 3 .6 2 8 .7 8 0 le i

^ 4

I =• ° J ?

n » - £ ofZo c a

> .

C at iCat. a ll-aC at a lll-aCat. a IV-aCat. a V-aCat N+3Cat. N-3

REPORTREPORT

51489

REPORTR E P O R T

variante avariante avariante a

98.076.06098.076.06019.615.212

1.923.060401.129

32.692.02032.692.020

2 4 f e b r u a r i e 2 0 0 2 2 1 f e b r u a r i e 2 0 0 2

«G Q N G U RSU »l!lPRO N Q SI»O R»BM 5C)N eU RSB IilPR<9N O -SI A T A L A N T AII B O L O G N AIII C H IE V OIV : F IO R E N T IN AV IN T E RV I , P IA C E N Z AV II : T O R IN OV II I ' V E N E Z IAIX A N C O N AX C R O T O N EX I G E N O AX II P A L E R M OX II I : V IC E N Z A

L A Z IOV E R O N AB R E S C IAL E C C EU D IN E S EP A R M AJ U V E N T U SM IL A NC O M OB A R IT E R N A N AS A M P D O R IAM E S S IN A

0 -1

2 -1

.1 -1

1 -2

‘ 3 -2 ,2 -3 ‘ 2 -2

: 1 -4 r 1 -1

. 2 - 2

0 -2

2 - 0

2 - 2

2 -

1 •

X i 2 I

I iX -j 2 1

X 5 X î 2

1

X

Fond de cîştiguri: 623.269.000 lei

O m o lo g a re a c îş tig u rilo r

C a te g o ria N r. varian te . L e i

1 1 0 0 % - -

1 2 re zu lta te ' . 2 5 % . - *~ ‘T’2 ‘ Y 7 .9 0 8 .6 2 5

II 1 0 0 % 1 9 .4 6 7 .3 7 611 re zu lta te 2 5 % 7 5 . .2 .3 6 6 .8 4 4

III 1 0 0 % 4 1 .6 4 0 .1 8 0

1 2 re z u lta te - 2 5 % 6 6 8 4 1 0 .0 4 5

- I B E T IS S E V IL L A C E L T A V IG O -.4 -1 1

. II ' E S P A N Y O L L A S P A L M A S 3-1 ' 1

. III • L A C O R U fiA Z A R A G O Z A . 1-0 1

: IV M A L A G A V IL L A R R E A L 2-1 1

t V M A L L O R C A F .C . S E V IL L A - 0-4 2 :

V I • R E A L M A D R ID A L A V E S ; 3-1 15 V I I : S O C IE D A D V A L L E C A N O : 2-2 X

. V I I I ' T E N E R IF E - ; O S A S U N A • 3-1 . 1

; IX i V A L E N C IA B A R C E L O N A 2-0 1

! X V A L L A D O L ID A T H L E T IC B IL B A O 2 -0 1

* X I , R O M A P E R U G IA ! 1-0 1

X II C A G L IĂ R I N A P O L I 1-1 X

X III R E G G IN A C O S E N Z Â 1-0 1

Fond de c îş t ig u r i : 1 5 2 .5 4 1 .0 0 0 iei

O m o lo g a re a c îş tig u rilo r

1 C a te g o ria N r. v a r ia n te . L e i

1 100% -

13 re z u lta te 2 5 % V 5 7 .6 2 7 .0 5 0

II 100 % 1 1 .8 3 0 .4 9 2

12 re z u lta te ' ' 2 5 % 96 ' 4 5 7 .6 2 3

III 10 0 % - “ 4 2 5 5 .4 1 6

1 3 r e z u l ta te - 2 5 % 1 .059 ' 6 3 .8 5 4

î l D o l a r S U A = 32.411 l e i i 1 M a r c ă g e r m a n ă - 14.499 I e i

D ire c ţ ia -G e n e ra lă a Finanţelo r Publice Cluj semnalează faptul că angajatorii - persoane fizice şi juridice - au obligaţia ca pînă jo i, 28 februarie, să efectueze în fişele .fiscale urm ătoarele operaţiuni: determinarea venitului anual im p o z a b i l , s ta b il ire a diferenţelor dintre impozitul calculat la nivelul anului şi cel calculat şi reţinut lunar, anticipat, în cursul anului, şi regularizarea acestor diferenţe.

O peraţiunile de

regularizare a. impozitului pe venitul anual din salarii se vor efectua de către angajatori numai pentru salariaţii care îndeplinesc cum ulativ următoarele funcţii: au fost angajaţi permanenţi ai plătitorului, cu funcţie de bază - contract de muncă, pe tot parcursul anulu i; nu au a lte surse de venit care se cuprind, în venitul anual g lobal impozabil, cum ar f i : veniturile din activităţi independente, veniturile din salarii, veniturile din cedarea fo losinţei bunurilor, altele decît imobilele

cu destinaţia de locuinţă.DGFP precizează câ

angajatorii vor-transmite, pînă în ultima zi a lunii februarie, cîte o copie a fişei fiscale întocmită pentru anul 2001, atît unităţii fiscale în raza căreia se află sediul social, c ît şi salariatului. Nereşpectarea acestei obligaţii se sancţionează cu amendă de la 10 milioane de lei, la 50 de milioane. De menţionat că angajatorii cu mai mult de 10 salariaţi în anul 2001, vor depune fişele fiscale pe suport magnetic.

Pe plan.locai, informaţii se

pot obţine de la serviciile „Metodologie” şi „Asistenţă pentru contribuab ili” din cadrul adm in is tra ţiilo r finanţelor publice; D.G.F.P. - telefoanele 064 / 198.833, 199.883, 199.626,191.670 / 194. ' . '

De asemenea se poate accesa, prin Internet, pagina M inisteru lu i F inanţelor Publice la adresa w w w . mfinante.ro sau se , poate telefona la 01/411.40.33 -0 1 / 411.40 .48 - B iro u l ,de Consultanţă al M FP. ■ ;

Beniamin PASCU

f iu so s it re s ta n ţe le la p la ta m ilio n u lu i p e h e c ta r

Vineri, 22 februarie a.c., a început plata efectivă a sumelor restante pe care Ministerul Agriculturii trebuia sâ le achite

‘încă de anul trecut celor care ş-au lucrat terenurile (respectiv un milion de lei la hectar). Ultima tranşă, în valoare de 1,9 miliarde lei, a ajuns în judeţul Cluj, în data de 19 februarie a.c. Plata acestor sume se va face prin agenţiile CEC, numai pînă în data de 15 martie a.c., banii care nu vor fi ridicaţi pînă atunci urmînd a intra în bugetul statului.

llarie Ivan, directorul general al Direcţiei Agricole Cluj spune că regretă faptul că banii au sosit cu o asemenea întîrziere şi că speră ca următoarele ajutoare pe care la va acorda statul agricultorilor să poată fi achitate la timp.

A.BLAGA

Potrivit celor afirmate de lacob Pui, director în cadrul Direcţiei Agricole Cluj, în această lună a fost acordat primul credit F IDA din judeţul Cluj. Beneficiarul este Sorin Roşu din comuna Mihai Viteazu, care va folosi banii pentru mărirea efectivului de ovine. '

Psiamul credit F ilăCreditul acordat este în valoare de 3.400 de dolari, suma

fiind completată de cei 600 de dolari - contribuţia proprie a agricultorului.‘ La biroul de creditare FIDA din cadrul Direcţie Agricole

Cluj sînt în pregătire alte 5 dosare de creditare, pentru mărirea efectivului de’animale, extinderea unei ciupercârii şi extinderea unei pensiuni turistice. ■

Precizăm că, pentru anul 2002, dobînda la creditele FIDA (destinate dezvoltării agriculturii din zonele montane şi premontane) este de 6,79 la sută (la împrumutul în dolari). Principala problemă pe care o întîmpină posibilii beneficiari ai acestor credite este, însă, lipsa actelor de proprietate’ legalizate privind garanţiile imobiliare.

A.BLAGA

- r r -

i f

Onisirn inspector şef

Maxim,1TCSMS Cluj

3 . 0 0 0 de plicuri cu sem inţe .de legume şi flori au fost

blocate de specialiştii clujeniO nisim M a x im , inspector şef al Inspectoratului T e r ito r ia l pentru

C alitatea S em in ţe lo r-şi M a te ria lu lu i Săd itor C lu j, a a firm a t ie ri că în Rom ânia este interzisă comercializarea seminţelor şi m ateria lu lui'săditor a căror calita te nu a fost certificată şi controlată Pentru încălcarea prevederilo r legale în vigoare se aplică amenzi de 1,7-28 m ilioane lei. P o triv it d irec to ru lu i IT C S M S C lu j, p înă în prezent, au fost blocate însem nate cantităţi de seminţe dc flo ri şi legume la M e tro C lu j, pentru nercgului constatate p riv ind m arcara am bala je lor m ici şi a actelor însoţitoare. Este vorba de produse ap arţin înd unor societăţi comerciale din Bucureşti (3.000 de p licu ri cu seminţe) care au avut problem e de acest fel şi an u l trecut.

A.BLAGA

Asigurătorii pol, avea depozite doar la băncile cu un capital social de peste 10 milioane de euro

1 E U R O = 2 8 .3 5 8 I e i ] 1 g A U R = 3 0 4 .0 6 6 l e i j

D a c ă n u p r i m e s c u n r ă s p u n s

f a v o r a b i l p î n ă Ja s f î r ş i t u l l u n i i ,

Sindicatele din Administraţia Locală vor relua acţiunile

de protestComitetul Director al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din

Administraţia Publică Locală a decis, în cadrul unei şedinţe extraordinare, ca în cazul în.care revedicările nu le vor fi soluţionate pînă la sfîrşitul acestei luni, să reia acţiunile de protest. Programul manifestărilor <fe protest constă în continuarea, începînd cu data de 18 martie a.c., a grevei generale declanşate în data de 24 ianuarie a.c. şi încetarea raporturilor de colaborare cu Ministerul Administraţiei Publice şi cu Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, începînd cu data'de 1 martie 2002. ’

Vaier Suciu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţia Publică Locală, a declarat că pînă la reluarea acţiunilor de protest rămâne deschis dialogul cu reprezentanţii Guvernului care au competenţe în rezolvarea problemelor ridicate de sindicalişti.

Precizăm că printre revendicările funcţionarilor din administraţie se numără acordarea tichetelor de masă pe anul curent, indexarea lunară a salariilor cu rata inflaţiei şi consultarea sindicatului în

' elaborarea actelor ce privesc acest domeniu. ',A. BLAGA

, La sfîşitul. săptămînii trecute prefectul judeţului Cluj, Vasile Soporan, şi directorul Direcţiei Agricole Cluj, llarie Ivan au participat la o în tîln ire cu primarii şi cu agenţii economici

' ce îşi desfăşoară activitatea în domeniul agro-alimentar din zona Turda-Mihai Viteazu. In cadrul acestei întîlniri au fost

-discutate probleme referitoare la urgentarea elaborării unor acte normative de reglementare a sprijinului acordat agricultorilor

(subvenţionarea seminţelor), urgentarea plăţii taxei de drum pentru motorina folosită în agricultură, necesitatea întăririi asociaţiilor * existente şi sprijinirea lor în procurarea dc spaţii de depozitare pentru produsele • agricole şi introducerea unui preţ minim garantat al producţiei agricole. S-a propus şi revenirea la forma anterioară dc livrare a motorinei, Iară taxa de drum.

A.BLAGA

Com paniile de asigurări sînt obligate, de la începutul lunii februarie, să constituie depozite numai în băncile comerciale al căror capital social este de cel puţin 10 milioane de euro, pentru ca plasamentele sâ fie incluse în calculul indicatorilor d e . lichiditate ai societăţii, care ev id e n ţiază g rad u l de acoperire a f o b lig a ţiilo r , potrivit normelor emise de C o m is ia N a ţio n a lă a Asigurărilor (CSA). * •

în co n fo rm ita te cu N o rm ele 9 /2 001 p riv in d as ig u ră rile de v ia ţă şi O rd in u l 1 /2 002 de modificare a N orm elor 6 / 2001 privind categoriife de active admise să reprezinte reze rve le -tehn ice ale asigurătorului care practică

as igu ră ri g en era le , s în t considerate active lichide şi incluse în calcului rezervelor teh n ice şi a l re z e rv e lo r m atem atice num aiplasamentele: în băncile care au un capital social de peste 10 m ilio an e de euro , echivalentul, la 21 februarie, a 283 miliarde de lei.

. . V a lo a re a m in im ă de capital impusă de C S A este, în prezent, mai mare decît capitalul social obligatoriu, pentru băncile comerciale. P o tr iv it re g le m e n tă r ilo r B N R , valoarea minimă, .a capitalului social al băncilor va creşte, din luna mai, de la 150 de miliarde de lei la 250 de miliarde de lei.

La mijlocul anului trecut, doar 20 de bănci d in România aveau un capital

social de peste 2 0 0 .d e m ilia rd e de le i şi num ai pentru 14 bănci capitalul social depăşea plafonul de 280 de miliarde de lei.

R e g lem en tă rile C S A survin scandalu lu i de la compania de asigurări Astra, care a p ie rd u t peste 12 m ilio a n e de d o la ri d in fondurile depuse la BR S, p o triv it suselor apropiate ■anchetei. Cele două norme emise de C S A mai prevăd ca plasamentele companiilor de asigurări într-o singură bancă să nu depăşească 25% din to ta lu l d ep o z ite lo r bancare, şi nici mai m ult de 20% într-o bancă comercială aparţin înd aceluiaşi grup f in a n c ia r sau care este acţio n ar s e m n ific a tiv al as ig u ră to ru lu i resp ec tiv ,

pentru a putea fi incluse în ‘ categoria activelor lichide.

Aceste plasam ente în tr-o singura bancă comercială nu vor depăşi 50% din capitalul socia l vă rsa t a l băncii comerciale respective.

D e asem enea, ‘ sînt considerate active lichide t it lu r i le de stat a căror tranzacţionare se realizează numai prin bănci comerciale autorizate de B N R , şi care au un capital social vărsat echivalent a cel puţin 10, milioane de euro. In cadrul rezervelor tehnice, conform n o ilo r norm e, nu vo r f i incluse depozitele colaterale.

în cazu l sucu rsa le lo r băncilor străine, capiţalul minim de dotare trebuie să fie de cel p u ţin patru milioane de euro.

Mic mobilier la exportCooperaţia meşteşugărească cunoaşte un regres în toată ţara.

Nu şi la Gherla, unde cele'două unităţi cooperatiste, SO CO M “Meseriaşul” şi SO CO M “Lcmn-Tcxt” reuşesc să sc menţină pe linia de plutire. Dacă despre primii am scris dc mai multe ori în paginile ziarului nostru, dc astă dată ne referim la activitatea cooperatorilor de la SOCOM “Lemn-Text”, o unitate unde zilele trecute a avut loc şi un eveniment nedorit (o grevă spontană de cîteva ore). Cei 110 angajaţi au. fost nemolţumiţi de nivelul salariilor, dar, după cum ne spunea preşedintele cooperativei, Carol Şebeştcan în luna ianuarie mai mult s-a stat, decît s-a lucrat! în această situaţie nici salariile nu puteau

.fi mari. Produsele executate în atelierele fostei secţii “Calapoade” se livrează în Canada, Franţa şi Belgia. Şi în prezent sînt comenzi ferme pentru pâtuţuri dc copii. Jumătate din producţie este destinată Canadei, un partener tradiţional cu care “lemnarii” de pe Someş colaborează de peste 10 ani.

Desigur, probleme şi greutăţi au şi cooperatorii gherleni. Au avut datorii faţă de ROMGAZ, RENEL şi RAGCL. în ultimii doi ani s-au investit în utilaje, dar şi în modernizarea şi reînnoirea clădirii. în luna martie se aşteaptă la realizări mai bune, atunci şi salariile vor fi pe măsura aşteptărilor! Unitatea meşteşugărească din Gherla a numărat în anii ‘80 peste 500 dc muncitori. .

S Z E K E L Y C saba

Feste 500 de angajaţi ai Combinatului Siderurgic Reşiţa au protestat în faţa Prefecturii

Peste 500 de angajaţi ai Combinatului Siderurgic Reşiţa au protestat, ie ri, în faţa Prefecturii Caraş-Severin, nemulţumiţi de faptul că nu au prim it nici un răspuns la solicitarea sindicatului Vatra de a avea o întrevedere cu ministrul APAPS Ovidiu Muşetescu şi consilierul premierului Adriân Năstase, Eugen Dijmărescu.

Sindicaliştii vor ca în cadrul acestei întîlniri să ceară un alt ajutor de 13 miliarde de lei, sprijin pentru reluarea activităţii şi acordarea unui credit de

15 milioane de dolari de către B C R Liderul sindicatului Vatra, Iancu Muhu, şi-a manifestat nemulţumirea în legătură cu realegerea C onsiliu lu i de Adm inistraţie - al CSR, considerat a fi răspunzător de situaţia disperată în care se află angajaţii societăţii.

Muhu a cerut P o liţie i să urgenteze cercetările în cazul a trei dintre membrii CA, Charles Normas Franges, John Michael McNutt şi Ioan Tantan, despre care susţine câ sînt vinovaţi de fraudă, iar dosarele de urmărire penală s-ar afla la IGP. . ’

OPICfUL' JTOfiefi&N-pEfWfiO — . . ~PROTECŢIA CONSUMATORULUI- / ^ ^ „ I- ' r^u^swia aevenit421.367. . - ' V_ ' ' \ f \ / ^ T l C 1 I noul director al Direcţiei Instituţiei de ■

Spectacole din cadrul-Miriisterului' . - • Culturii.S 0 C L c l l i

* | I U l i M i î

■ y v y t n t t u m , i n e p ţ i i / o m i s i u n i /

Cine şi-ar fi putut imagina că nişte inteligente cazane de apă caidă, cunoscute sub denumirea de "microcentrale termice’, vor da naştere unor. dispute şi polemici atît de pătimaşe în plan local, cît şi în cel central?! Din păcate, “inteligenţa microcentralelor’

. s-a ciocnit cu prostia omenească.Rar mi-a fost dat să întîlnesc

atîtea minciuni, omisiuni, inepţii şi dezinformări, adunate la .un loc, ca în articolul “STATUL A DECLARAT OFICIAL RĂZBOI CENTRALELOR TERMICE DE APA RTAM ENT”, publicat în cotidianul naţional "ADEVĂRUL” din 21 februarie-a.c.. (Deşi cu autorul articolului, la iniţiativa acestuia, am avut o convorbire telefonică, nu-i voi pomeni numele, pentru că i-aş face o cinste nemeritată. De aceea, îl voi numi doar L.A. şi atît). Să le luăm pe rînd.

Inepţii. Cică. Asociaţia PRO ECO-SANITAS din Cluj-Napoca

'este “principalul aliat al Stalului" 'n războiul oficial împotriva ’.-r.'c.-ccentralelor termice’. A d ic ă .

msterul Sănătăţii şi Familiei a emis recentul crdin 862/2001 fără nici o bază ştiinţifică, lucru 'c costată!’ de L.A. sccrmcrfnd V. 'culisele’ elaborării acestor fr. —os crd n. Ace'e cuiisc sînt b-st.'tutele de Sănătate Publică c n Bucureşti şi Cluj-Nnpcca, c a re . fiind consultate de M.S.F., r.u spus că s-au bazat pe datele efento do către Asociaţia Pro

Eco-Sanitas, de la Cluj-Napoca. Adică, un minister al Sănătăţii, îri care există o Direcţie Generală de Sănătate Publică, încadrată cu atîţia specialişti competenţi, a avut nevoie de datele ştiinţifie Oferite de o asociaţie civică, alcătuită din cîteva asociaţii de proprietari (după cum consideră L.A.). lată-ne, deodată, for ştiinţific!

Dar, ceva mai la “vale”, L.A.' se referă la un comunicat lapidar

al M.S.F. în care se spune că' “ordinul 862/2001 a fost elaborat în urma unor reclamaţii primite de la . locatari, organizaţii neguvemamentale, mass-media”. După cum se vede, M.S.F. are mai mulţi aliaţi. Totuşi, L.A. este supărat, nu numai pe aliaţi, dar chiar şi pe M.S.F., pentru că ordinul 862/2001 are numai şase rînduri, ca şi cum .ordinul ar trebui să fie un roman sau m acar o nuvelă!

Minciuni. Domnul L.A. ştia, de la mine, că la Cluj-Napoca au avut Joc două simpozioane internaţionale, dedicate impactului devastator asupra • sănătăţii omului diri partea1 noxelor prezente in produşii arderii gazului metan şi Că la aceste simpozioane au prezentat referaie şi comunicări academ icieni, profesori universitari, cercetători ştiinţifici din ţară şi străinătate, simpozioanele fiind organizate de către Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj-'

Napoca. Ei bine,' domnul L.A. ' scrie, negru pe alb, că "profesorul Codreanu aorganizat trei simpozioane de profil”. De unde să fi avut eu

- atîţia bani, domnule ziarist L.A.?Omisiuni. Constatînd că L.A.

intenţionează să ţintească sus de tot, atacîndu-l pe Premierul Năstase, care şi-ar fi instalat o microcentrală termică “în una din casele sa le” (deci nu într-un apartament)' am încercat să-l lămuresc asupra tipurilor de microcentrale termice, fiind posibil ca primul ministru şî alţi

. demnitari (nu cei de la Cluj- Napoca) să-şi fi instalat centrale care, fie că nu au nevoie de coş de fum, fiind yorba de “case sau vile”, fie că au coş de fum în bucătărie şi că folosesc microcentrale cu tiraj, natural. Deşi L.A. la telefon a exprimat binecunoscuta interjecţie “aha”, adică în fine am înţeles, nu renunţă de a da, din nou, exemplul primului ministru.

îi explic iui L.A. că cele mai periculoase substanţe nocive din gazele de ardere nu sînt’ clasicii exizi de carbon şi azot, care mai pct fi controlaţi, ci aşa numiţii radicali iiberi, incontrolabili, pentru care limita maximă admisă este zero, fiind extrem de periculoşi pentru sănătate.

Domnul L.A. nu pomeneşte • nimic despre acest lucru, prezentîndu-ne o incredibilă relatare a unui dialog pe care

de Virgil T0MULEŢ

l-a purtat cu un specialist de la Institutul de Sănătate Publică din Bucureşti. Dacă ar fi să credem această discuţie, relatată de L.A., ar trebui să ajungem Ia concluzii foarte grave.

îmi exprim părerea că viteza şi consensul cu care au fost În lă tu ra te to a te condiţiile restrictive, care nu ar fi permis scăparea de sub control a generalizării folosiriimicrocentralelor termice în România, în condiţiile concrete date, şi anume: eliminarea autorizaţiei de construire, eliminarea avizului de mediu, eliminarea aprobării debranşării, bagatelizarea* necesităţiiacordului coproprietarilor, ar putea fi interpretate prin existenţa u n o r im p o rta n te conflicte de interese. Autorul L.A. nu suflă nici o vorbă despre asta, ca şi cum comanditarul a impus tăcerea absolută asupra acestei năstruşnice idei. Să fie oare această bănoasă.afacere curată ca'lacrima?

Spun ziaristului că specialiştii consideră că pentru România alternativa cea' mai puţin costisitoare-şi cu mult mai puţine implicaţii economice, tehnice şi sociale nu este microcentrala individuală; ci microcentrala de scară sau de bloc. Ideea nu-este reţinută (într-adevăr, aceste două variante nu sînt atît de rentabile pentru comercianţi şi nu numai

pentru ei). •Printr-un calcul sumar, am

demonstrat ziaristului, care “se documenta” asupra subiectului, că, luînd în considerare cifrele vehiculate asupra numărului de microcentrale din Cluj-Napoca, de ordinul a cîtorva mii, numărul persoanelor vătămate este de cîteva zeci de mii, care aşteaptă ca ordinul 862/2001 să se aplice cît mai curînd. Informaţia nu a fost reţinută. în schimb, cu vădită rea-credinţă, precizează că asociaţia PROES are cca 80 de membri. Şi ce-i cu asta? Forţa riu constă în număr, ci în argumente.

D e z in fo r m ă r i. în apărarea “microcentralelor ecologice”, domnul L.A. aduce mărturia unei doamne inginer de la reprezentanţa firmei “Vaillant” în România. Ce aflăm? Că producătorii vest-europeni trebuie să respecte standarde extrem de severe cu privire la concentraliile de noxe, dar nu pare a şti că una este norma . maximă pentru “emisie” şi alta este norma maximă pentru ”imisie", aceasta fiind mult mai mică. Rrin. “emisie" înţelegem ceea ce iese la gura ventuzei de evacuare a gazelor de ardere, în tim p-ce prin “imisie” înţelegem ceea ce “înghite” omul. A vorbi de norme "respectate la emisie", de către producător, fără să pomeneşti de "imisie", se numeşte dezinformare.

• Totuşi, L.A: mai speră că de la urbanişti va veni decesul ordinului 862/2001 pentru obligativitatea coşurilor înalte de evacuare, spunînd aşa: "E puţin probabil ca urbaniştii să accepte ca blocurile să arate ca nişte arici din cauza burlanelor cerute”.. Se vede . treaba că autorul articolelor n-a mai fost demult prin Baia Mare, prin Cluj- Napoca, pe la Oradea, pe la Budapesta ca să vadă cîte feluri de arici există. La Cluj îi oferim arici cu ţepi laterali, pe faţadele blocurilor. Nici o grijă, domnule L.A.: şi urbaniştii s-au'predat!

Colacul peste pupăză îl pune cotidianul “Monitorul de Cluj" (ziarul care stă de vorbă cu oamenii) în numărul din 11 februarie a.c., în care se publică şase răspunsuri la întrebarea inocentă: De ce sedebranşează oamenii etc. etc.? O doamnă, asistent social, nici nu bănuieşte că răspunsul său candid dezvăluie un dramatic fond al mentalităţii românului: Mi se pare absurd să le interzică oamenilor ce să facă în propria casă”. Stimată doamnă, ce aţi zice dacă vecinului de. apartament i-ar veni ideea sâ deschidă acolo, în casa lui, un service unde s-ar umple nişte butelii de voiaj cu combustibil transvasat dintr-0 butelie mai mare?

Preşedinte PROES Corist. Codreanu

tsSîl,.

Gaz achitat post-mortem!!Domnului Năstase îi vin teribile idei. De unde? E o taină pe care doar savanţii o vor putea desluşi.

Gazul - ca şi toate ceie - s-a scumpit bestial, mai ales de cînd domnul Năstase e şef de guvern. Cînd a aprobat scumpirea, ca un bun gospodar, ca un înţelept şef de guvern, ca un patriot adevărat, onorabilul Năstase nu s-a întrebat ce efect va avea scumpirea! Nu a avut... timp să analizeze' consecinţele, atît de uşor de aflat, de ştiut. Abia cînd s-a pomenit că nenorocitele chitanţe de gaz depăşesc lefurile multor milioane de oameni, nu mai vorbesc ale pensionarilor, ale şomerilor, că ele nu POT FI ONORATE, stimabilul gospodar, înţeleptul şef al guvernului, adevăratul patriot a venit pe micile ecrane să ne spună că nu e bine! Ne-a spus cu o mirare şi cu o supărare abil jucate! Măcar bine că, totuşi, a... observat acest lucru. Ne aşteptam ca domnia sa să aplice măsuri adecvate stopării jecmănirii naţiunii. Dar onorabilul Năstase vine cu o altă gogoaşă sau braşoavă: zice domnia sa, să plătim gazul la cote mai mari vara, să nu avem atît de dat iama! Deci măsura nu e sâ ajute omul, ci să-l jefuiască mai departe. Unii pot achita la timp şi corect cît au pe chitanţă: De ce să-i zăpăcim de cap?! Alţii ar avea nevoie de o reducere a preţului gazului metan - de fapt, toţi! Dar gazul nu se reduce. E obligat omul să plătească vara gaz în contul iernii. O blestemăţie. L-aş întreba pe’onorabil, un pensionar de ce să achite mai mulţi bani vara? Dacă pînă la iarnă moare? El îşi plăteşte, astfel, gazul metan în devans. Adică îl achită post-morteml? Să nu-i fie frig pe lumea ailaltă, lată ce grijă mare are şeful guvernului nostru de cetăţenii lui.

în alegeri, partidul domnului Năstase avea un frumos slogan: “Aproape de oameni, împreună cu ei". Ce frumoasă, ce superbă minciună. Oare cît va ţine?!! '

. Viorel CACOVEANU

D otarea şcolilor este mai im portantă decît m ajorarea salariilor dascălilorNemulţumiţi de decizia Ministerului Educaţiei şi

Cercetării de a acorda o majorare salarialăde cifrei la sută în locul a zece tichete de masă pentru patru luni şi jumătate, sindicaliştii din învăţămîntul preuniversitar âu propus declanşarea unei greve de avertisment de două ore, în data de 28 februarie, şi a unei greve, de o zi,' în , data de 11 martie.Convinşi că numai printr-o acţiune de protest de amploare îşi vor putea obţine drepturile, majoritatea dascălilor din învăţămîntul preuniversitar clujean au hotărît să participe la grevă. Mai mult, cadrele didactice din şcolile clujene sînt hotărîte să nu înceteze greva, cu riscul îngheţării anului şcolar 2001-2002, pînă cînd nu-şi vor vedea îndeplinite cererile formulate pe lista' de revendicări, respectiv acordarea tichetelor de masă promise, precum şi eliberarea nomenclatorylui bolilor profesionale pentru personalul din învăţămînt, vaccinarea gratuită împotriva bolilor infecţioase, şase călătorii la preţ de jumătate, pe trenurile personale, clasa a doua, decontarea cheltuielilor pentru transportul în comun la şi de la locul de muncă ăl personalului didactic navetist, elaborarea unei noi legi a salarizării în sistemul bugetar şi reglementarea situaţiei din învăţămîntul special. Cu toate că profesorii se opun majorării cu cinci la sută a salariilor (care reprezintă în jur de 500.000 lei pentru profesorii cu gradul didactic I şi aproape 100.000 de lei pentru cadrele debutante) în locul tichetelor de masă, MEC a considerat că aceasta este singura şi cea mai bună soluţie în acest moment, întrucît bugetul pe anul 2002 nu poate suporta o

majorare mai mare. Pentru a obţine fondurile ' necesare creşterii salariale de cinci la sută pentru

profesorii clujeni, începînd cu 1 martie, conducerea Inspectoratului Şcolar General Cluj a.decis rearanjarea sporurilor de. zonă, prin reducerea acestora aproape la un sfert, pe motiv că sporul pentru mediul rural nu şi-a dovedit eficienţa, întrucît calitatea învăţămîntului de. la sate lasă-încă mult de dorit, iar mulţi dintre profesori nu ar'fi meritat aceşti bani. Potrivit inspectorului şcolar general, Constantin Corega, în urma rearanjării sporurilor acordate profesorilor din mediul rural s-a obţinut un buget de 1,8 miliarde de lei lunar, întrucît din cele peste zece mii de cadre didactice din judeţul Cluj mai beneficiază de spor de zonă un număr de 1.750. în timp ce dascălii se plîng de faptul că salariile lor sînt insuficiente pentru un trai decent, că nu le ajung-banii să cumpere cărţi, inspectorul şcolar general este de părere că folosirea fondurilor pentru dezvoltarea învăţămîntului este prioritară în raport cu acordarea de salarii, mai mari profesorilor, în acest an, patru şcoli din municipiul Cluj-Napoca au fost dotate cu cîte o reţea de calculatoare de ultimă generaţie, în valoare de 1,5 miliarde de tei fiecare. Mai mult, tot în acest an şcolar s-au cheltuit 15 miliarde de lei pentru 15 cehtraie termite din şcolile clujene şi 20 de miliarde de lei pentru construirea a două săli de sport la Şcolile “I.Creangă" şi “I. Agârbiceanu” din Cluj-Napoca. I.Ş.J. îndşamnă profesorii la alegerea unei soluţii inteligente, întrucît qreva nu este o soluţie în acest moment.

Viorica GAJI

POLIŢIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA: 956 POMPIERII: 981' '

■ -1879 - Agenţiile diplomatice române din străinătate au fost

ridicate la.rangul de legaţii.

f j a t u k e m o m u

/ T A R E A D E / P I R I TF rancezul: cînd se

scoală, dă drumul la televizor şi, în două

secunde, se pune la punct cu ce se întîmplă - la el în ţară şi în lumea largă. Să vedem ce se întîmplă Ia el. Preşedintele a făcut şi a dres (sigur, pentru binele alegătorului), primul ministru a fost şi a întreprins (tot pentru creşterea n ivelulu i de trai al populaţiei), cutare companie constructoare de automobile a mai lansat un produs pe piaţă (care, credeţi-mă, răspunde şi mai bine cerinţelor cumpărătorilor), sportivii ţării au mai cîştigat o medalie la olimpiadă (spre •

mîndria naţiei), iar vremea, ei bine, vremea ţine şi ea cu francezii care au de mers' sau de venit...

Dacă la toate acestea adăugăm un duş binefăcător şi o gustare consistentă, ziua de muncă începe cu optimism, randament şi mulţumire de sine.

Din păcate, nu acelaşi lucru se întîmplă la noi. Pentm că

R omânul, deschide televizorul şi ascultă (câ nu-i nimic de

văzut) cum creşte preţul la gigacalorie, la curent, întreţinere, cum trebuie să plătească CAS-ul în cinci părţi (cînd el se îmbolnăveşte doar într-un singur loc). Apoi, la cutare piaţă se fură la cîntar (cu

tentă generalizatoare), hoţii au furat, tîlharii au ţîlhărit, criminalii au omorît... în sport, “cooperativa” a mai tras un blat, antrenorul - cocoş s-a luat de arbitrul-găină, echipa de bambilici, a pierdut (la limită), iar cea de riţi-p iţi nu :s-a calificat! Pentru a. nu lipsi în totalitate “evenimentele pozitive” ni se spune, ca o faptă bună şi lăudabilă, câ la Havana se desfăşoară tîrgul ţigărilor de foi: una Cuba libre! Vremea? Ei bine, vremea e mizerabilă, va rămîhe aşa cîteva zile, după care se va înrăutăţi. S-a pişat o vacă - inundaţie, s-a scăpat un cal - cutremur, s-a vărsat o eprubetă de sulfat - gata-gata să cadă o bombă nucleară!

- Fără sâ vrem, ne montăm, ne - enervăm şi cu entuziasmul pierit din fizic plecăm la duş. Nu este apă caldă, curg robineţii, s-a terminat săpunul!

Dacă ne întoarcem la francez, vedem că îşi bagă cheia în contactul maşinii personale. Românul aşteaptă troleibuzul, găseşte compostorul stricat şi simte câ în ceafă îi suflă o controloare grasă şi buboasă. .

Oare încerc să * vă povestesc despre starea de spirit a două naţii pornite să cucerească viitorul?

Radu VIDA

Eleviinfractori

Doi elevi clujeni sînt cercetaţi de poliţişti sub acuzaţia de furt. calificat, dupâ ce au comis mai multe furturi din autoturisme. Potrivit Biroului de Presă al Inspectoratului Poliţiei Judeţene Cluj, Dioseghi Karoly şi Sergiu Pop, ambii în vîrstă de 17 ani, au comis în perioada noiembrie 2001 - februarie 2002, 8 furturi dinautoturisfne cauzînd proprietarilor acestora un prejudiciu de 24 ! de milioane de lei. Prejudiciul nu a putut fi recuperat, iar cercetările continuă cu autorii în stare de libertate. P.otrivit Codului Penal, faptele celor doi elevi se pedepsesc cu închisoare cuprinsă între 3 şi 15 ani.

Cosmin PURIS

> - »

Poliţiştii clujeni au declanşat, Ia sfirşitul săptămînii trecute, mai multe razii la nivelul judeţului, avînd ca scop prevenirea . activităţilor comerciale ilic ite , a infracţiunilor la Legea circulaţiei, precum şi depistarea

. unor infractori. 'Cu această ocazie, lucrătorii

Secţiei 3 Poliţie din C luj- Napoca au aplicat, sîmbătă, 39 de sancţiuni contravenţionale în valoare de 2,8 milioane de lei. Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Cluj, în cadrul aceleiaşi razii, au fost amprentate şi fotografiate şase persoane şi au fost legitimate 121 de persoane. De asemenea,

poliţiştii au pus în aplicare două mandate de executare a pedepsei cu închisoarea contravenţională. Lucrătorii Secţiei 3 Poliţie au mai identificat, în timpul raziei, autorii unui furt, comis în data de 20 februarie, din locuinţa lui Laurenţiu Cătinaş din Cluj- Napoca, cînd au fost furate bunuri în valoare de 22 milioane de lei. Potrivit poliţiştilor autorii furtului sînt 4 minori. Prejudiciul nu a putut fi recuperat, iar cercetările continuă cu autorii în stare de libertate.

La Turda, -poliţiştii din localitate au aplicat în timpul unei razii similare, desfăşurate sîinbâtă, 37 de sancţiuni

m ■ S c a t i i w » î*» ■ 'a v * ,fpentnifîncalzireConsiliul municipal Dej a

aprobat, pentru luna decembrie a anului 2001, subvenţii la gaz şi agenftermic în valoare de 1,2 miliarde lei. Această sumă a fost distribuită celor 2.667 de familii care au depus cereri şi care au îndeplinit condiţiile pentru a primi ajutoare. De subvenţii la gaz au

Apă potabilă amendată la Dej67 milioane de lei este suma-tuturor amenzilor pe care Direcţia

de Sănătate Publică Dej )e-a aplicat în decursul anului 2001. Principalul obiectiv urmărit de către inspectorii Direcţiei a fost potabilitatea apei, care în zona noastră este de proastă calitate. Din cele 981 de probe recoltate, 26 nu s-au încadrat în parametrii chimici. Din această cauză a fost luată în colimator SC Aquasom, care are laborator de specialitate şi, conform legii, are obligaţia de a verifica potabilitatea apei. O altă problemă avută în vedere este respectarea normei de iod din sare. Astfel au fost recoltate 54 de probe de sare de la Salina Ocna Dej, drntre care la 8 norma de iod era peste limită. Motivul pentm care se fac aceste verificări este acela că iodul în. cantitate prea mare produce disfuncţionalităţi ale glandei tiroide. -

Sonia COROIAN

'contravenţionale în valoare de 3,6 milioane de Iei. Poliţiştii turdeni au identificat cu această ocazie şi autorii a două furturi din autoturisme, comise în 8-9 februarie la Turda.

Lăcătuş Călin V iore l, în vîrstă de 19 ani, din Turda, şi Rusu Ovidiu Călin de 18 ani cu domiciliu în Apahida, sînt acuzaţi că au sustras mai multe bunuri , din două autoturisme, cauzînd.un prejudiciu de 7,8 milioane de lei. Cei doi sînt cercetaţi în stare de libertate, sub acuzaţia de furt calificat şi pot primi o peddapsă cu închisoarea cuprinsă între 3 şi 15 ani.

Cosmin PURIS

Spitalul Municipal Dej adună somaţiiFurnizorii de utilităţi ai Spitalului Municipal Dej, şi anume Distrigaz

N. Conel şi Aquasom, s-au pus pe trimis somaţii cu avertismentul că, în cazul neachitării facturilor restante, vor trece la sistarea serviciilor. Celor mai sus menţionaţi li se alătură societatea comercială care livrează produsele de panificaţie pentru masa bolnavilor. Situaţia financiară a Spitalului este de-a dreptul dezastruoasă, dacă ţinem cont de faptul că datoriile restante sînt de 12 miliarde de lei, din care 9 miliarde pe anul 2001 şi 3 miliarde de Ia începi Tuf anului 2002 şi pînă în prezent.

beneficiat 883 de familii, suma ridicîndu-se la 354 milioane de lei, iar pentru agent termic au fet 2.313 familii, suma ridicîndu- se la 846 milioane de iei. Pentru luna ianuarie a anului 2002, se preconizează ca sumele să se menţină la acelaşi nivel, cu decembrie 2001.

J

1

Berbec (20 martie - 19 aprilie)Va trebui să cauţi, noi moduri de a-ţi

depăşi problemele. în acest interval de timp vei stabili relaţii noi şi avantajoase. Caută să faci aranjamente convenabile în privinţa investiţiilor financiare.

T a u r (20 a p r ilie - 19 m a i)Nu te grăbi să-ţi acuzi partenerul pentru I

ceva în legăturâ-cu care nu ai nici o | dovadă. Nu te pripi sa tragi concluzii j

bazîndu-te doar pe stările tale emoţionale.Acordă-le mai multă atenţie celor dragi. |

G e m e n i (20 m a i - 21 iu n ie )Este timpul să-ţi desfaci aripile şi să-ţi

i trăieşti viaţa. Nu lua pe umerii tăi greutatea lumii şi nu te implica în viaţa personală a

(colegilor tăi. Protejează-te de cei care vor să te pună într-o lumină proastă.

R a c (20 iu n ie - 21 iu lie )Ţimpul petrecut împreunâ'cu prietenii

va fi relaxant şi. revigorant. Spiritul.tău deschis va fi admirat de ceilalţi. Vei putea face rost de bani dacă te vei folosi de micile oportunităţi investiţionale care ţi se oferă în această săptămînâ.

L e u (22 iu lie - 21 a u g u s t)Nu te lăsa dominat de emoţii. Se pare

că partenerul tău te cam neglijează, aşa că ar fi bine să-i sugerezi acest lucru.Nu lăsa pe nimeni să te împingă dincolo de limitele tale.

F e c io a ră (22 a u g u s t - 21 s e p te m b r ie ). Gesturile false ale prietenilor îţi vor arăta i dacă este cazul sâ le permiţi sâ pătrundă în viaţa ta personală. Nu te implica într-un i triunghi amoros. Păstrează-ţi reputaţia! neştirbită, pe cît posibil şi evită să dai prea [ __ multe amănunte, despre viaţa ta personală, celor în care simţi că nu poţi avea încredere. £—

B a la n ţă(2 2 s e p te m b r ie - 21 o c to m b r ie )Şarmul care te caracterizează în accastă[

perioadă tc va ajuta sâ cucereşti pe cineva carc tc interesează în mod deosebit. Nu lăsa ca micile eşecuri sâ te deprime. Cineva cu carc lucrezi va încerca să tc pună într-o situaţie defavorabilă.

S c o rp io n(2 2 o c to m b r ie - 21 n o ie m b rie )încearcă sâ iei o atitudine pozitivă dacă

vrei sâ alungi îngrijorarea' carc te-a cuprins. Partenerul tău este preocupat doar de propria lui persoană, fapt' care duce la mici dispute. .încearcă să fii cinstit în ceea ce priveşte sentimentele | tale şi intenţiile personale.

S ă g e tă to r(2 2 n o ie m b rie - 2 0 d e c e m b r ie )Stai mai'mult pe acasă. Rclaxează-tc

sau găseşte ceva de făcut în beneficiul ^ întregii tale fa m ilii. A i grijă la cheltuielile pe care le faci şi nu uita

I, să-ţi plăteşti datoriile. Poţi să iei decizii importante pentru cariera ta.

C a p ric o rn(21 d e c e m b rie - 19 ia n u a rie )Te vei simţi ofensat dacă familia se va I

plînge de modul în care îţi îndeplineşti > obligaţiile. Păstrează tonul calm şi evită confruntările de orice fel. Poţi să înveţi o mulţime de lucruri dacă asculţi mai mult | şi vorbeşti mai puţin. .

V ă rs ă to r (20 ianuarie - 18 f e b r u a r ie )Vei stabili relaţii noi cu persoane pe

care le-ai cunoscut cu ocazia unui eveniment social. Urmeazâ-ţi inima şi vezi încotro te va conduce, însă nu lăsa ca em oţiile să te îm piedice să-ţi îndeplineşti obiectivele profesionale.

P e ş ti (19 fe b ru a r ie - 19 m a r t ie )Vei avea cîteva idei bune care te vor

ajuta şă-ţi îndrepţi situaţia financiară. A i încredere în tine şi mergi mai departe.Dacă nu eşti atent imaginaţia ta o va lua razna.

S ec re ta rii1 general al ONU, Kofî Annan, a apreciat, ieri, “că atacarea Irakului. în acest stadiu, nu ar fi un lucru înţelept” rerenndu-se la o eventuală nouă etapă a campaniei amencane antiteroriste, relatează AFP. a n a .

R e p re z e n ta n tu l D e p a rta m e n tu lu i a m e ric a n de StatSteve Pifer, care efectuează o vizită la Chişinău, a declarat că

“Washingtonul este îngrijorat de evoluţia evenimentelor dinRepublica Moldova”.

:

O remaniere guvernam entală ar putea fi realizată înaintea vacanţei parlamentare, a afirm at, ieri, m inistrul Administraţiei Publice, Octav Cozmâncă, după o întîln ire cu membrii grupului parlam entar al PSD din Senat. întrebat cînd ar putea avea loc o rem aniere a Guvernului, avînd în vedere sem nalele existente în acest sens, Cozm âncă a răspuns: “M i-e greu să spun, poate înainte de vacanţă, vom vedea”. El nu a făcut precizări cu privire ia m odificările structurale pe care le-ar putea aduce această remaniere guvernamentală, arătînd că nu ştie “la m om entul acesta” care ar putea fi acestea. întrebat dacă o viitoare rem aniere guvernam entală ar putea include şi înfiinţarea unui m inister al Energiei, ‘ Cozmâncă a răspuns că nu poate spune deocamdată, adăugind că un astfel de m inister a r avea doar “activităţi de factură generală”, vizînd reglementarea sau controlul activităţilor din dom eniu, în timp ce, o dată cu trecerea regiilor în subordinea autorităţilor locale, nu ar exista un raport d irect între un asemenea m inister şi unităţile din domeniu.

Senatorii PSD declară că Guvernul Năstase“nu a stimulat atitudinea manifestanţilor de la Chişinău"

întrebare retorică, despre bani nemunciti

urmare din pagina 1guvernului Năstase, ar fi fost evitat dacă partidele politice n-ar avea nevoie de aceşti reprezentanţi (inutili, în cele mai multe cazuri) in organele de conducere ale firmelor de stat. Acceptarea acestei stări de lucruri accentuează starea de corupţie carc a cuprins ţara în mrejele ei. Este limpede că un anume consilier va încerca să influenţeze deciziile, .la luarea cărora ia parte. în favoarea unei firme de la care încasează bani. practic, fără muncă. Pentru că numai muncă nu poate fi numită participarea'la un număr, dc şedinţe lunar ori călătoriile in străinătate făcute pe banii altora. întrebarea care se pune este dacă partidele politice vor avea puterea de a renunţa la acest mod de recompensare a activiştilor merituoşi pc banii statului ori ai cetăţenilor.

Grupul parlamentar social- democrat şi umanist din Senatul României afirmă câ Guvernul Adrian Năstase’ şi instituţiile statului român nu au stimulat atitudinea manifestanţilor de la Chişinău, a declarat, ieri, în plenul Senatului, şeful grupului PSD Ion Solcanu.

El a afirmat că grupul pe care îl reprezintă a luat cunoştinţă, “cu îngrijorare” şi respinge ferm recenta Declaraţie a Dumei de Stat a Federaţiei Ruse, prin care se

aduc acuzaţii nefondate conducerii României, în legătură cu “un pretins amestec în treburile interne ale Republicii Moldova”.

“Grupul social-democrat şi umanist din Senat nu poate să nu vibreze la sensibilităţile societăţii civile române,-îngrijorate de decizia autorităţilor comuniste de Ia Chişinău de a atenta la identitatea culturală şi istorică a majorităţii populaţiei din Republica Moldova”, a mai spus Solcanu.

Liderul majorităţii senatoriale a precizat că parlamentarii puterii sprijină afirmarea statalităţii Republicii Moldova, “dar nu le poate fi indiferent derapajul antidemocratic al autorităţilor de la Chişinău, precum şi lipsa dialogului cu demonstranţii”.

Solcanu a menţionat că grupul pe care îl conduce “îşi exprimă convingerea că autorităţile de la Chişinău îşi vor rezolva singure problemele interne, fără sfaturi din afară”.

“ 1i

Drept de proprietate contestat1948, clădirea a fost naţionalizată şi trecută în folosinţa Institutului de Calcul al Academiei Române, în baza legislaţiei în vigoare, decanatul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei şi Administraţia UBB au întreprins demersuri pentru a restabili proprietatea asupra clădirii. Prin sentinţa dată de Curtea de Apel Braşov cu numărul 508/R din dosarul nr.6132R/2001 a fost stabilit definitiv dreptul de proprietate al UBB asupra clădirii şi a grădinii. Decanul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei crede câ dreptul de proprietate asupra terenului şi imobilului din strada Gh. Bilaşcu 37 va fi stabilit şi la Curtea. Supremă de Justiţie.

Decanul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei a făcut o declaraţie prin care susţine câ Academia Română contestă instituţiei pe care o conduce dreptul dc proprietate asupra clădirii în care funcţionează Institutul dc Psihologie, drept cîştigat dc altfel în instanţă. în 1935, Florian Ştefânescu Goangă, rectorul Universităţii „Regele Ferdinand I” a cumpărat, în beneficiul universităţii şi din veniturile proprii ale acesteia, pentru Institutul de Psihologie, clădirea şi grădina din strada Gh. Bilaşcu 37. După

fM . L .

yiîijiurmaro din pagina 1_____

După audierea secretarului C S A T , vicepreşedintele Asociaţiei pentru Adevărul Revoluţiei Cluj, Aurel Coltor, a cerut C urţii Supreme de Justiţie sâ sc pronunţe asupra solicitării privind judecarea !a Cluj a procesului celor acuzaţi dc reprimarea manifestanţilor din decembrie 1989 din acest

oraş. Inginerul Aurel Coltor susţine că majoritatea martorilor (peste 500 de persoane menţionate în rechizitoriu) sînt din Cluj şi nu se pot prezenta la proces, astfel că acesta trenează.

Completul de judecată a cerut procurorului militar să restrîngâ lista martorilor, să fie chemaţi doar cei ale căror depoziţii sînt “pertinente”, pentru a se,evita

pierderea de timp. De asemenea, instanţa supremă i-a cerut, lui Coltor să prezinte, la termenul din 25 martie a.c., o listă cu martorii care sînt bolnavi, netransportabili, precum şi cu motivarea im posibilităţii acestora de a se deplasa la Bucureşti, la proces.

Curtea Supremă va lua în discuţie, la termenul unnător, cererea privind judecarea

acestui dosar la Cluj. Pentru reprimarea manifestanţilor de la Cluj, au fost trimişi în judecată gen.col. (r) Iulian Topliceanu, fost comandant al Armatei a 4-a, Ioachim Mega, fost prim- secretaral Comitetului judeţean PCR Cluj şi membru al CC al PCR, col. Valeriu Burtea, fost comandant al U M 01215- Floreşti, It.col. loan Cocan, fost comandant de divizion în cadrul

1U M 01215-Floreşti, mr.IIie Dicu, fost comandant de companie în cadrul UM 01278 Someşeni, şi Marian Bolboş, fost militar în termen la UM 01369-Someşeni.

Ca urmare a ordinelor pe care le-ar fi dat în timpul revoluţiei din Cluj, inculpaţii sînt acuzaţi că au provocat moartea a 26 de persoane şi rănirea altor 52.

f ip a l ccstre s p o n s o r i

Muzeul Etnografic al Transilvaniei, primul muzeu dc profij din ţară, împlineşte S0 de ani!

Pentru a cinsti cum se cuvine - între 15-16. 06. 2002 - memoria şi munca celor care au înfiinţat şi slujit acest lăcaş unic al culturii tradiţionale transilvane, este binevenit orice sprijin financiar din partea’ firmelor, organizaţiilor nonguvemamentale, fundaţiilor şi persoanelor fizice. De asemenea, ne vor bucura donaţiile de obiecte specifice profilului muzeului nostru.

îi informăm pe toţi cei care ştiu sâ preţuiască marile valori patrimoniale ale spiritualităţii transilvane şi ale căror inimi bat alături de martirii răscoalei de la 1784, că Biserica dm lemn lucrată

de Horea şi aflată în Parcul Etnografic Naţional “Romulus Vuia” are nevoie grabnică de ample lucrări de restaurare a picturii interioare.- Sperăm ca apelul nostru să stimuleze

generozitatea iubitorilor de cultură. Cu ocazia acc'stor festivităţi, sponsorilor şi donatorilor noştri, care vor fi şi fondatorii clubului “Prietenii etnografiei”, li se vor acorda Diploma omagială (pecetluită şi numerotată) şi vor fi înscrişi în Cartea de Onoare a muzeului.

Cantul nostru în lei este: 500713141141 la Trezoreria Cluj, în valută este: 251100296108378 la BRD Cluj.

Celor care ne înţeleg şi ne vor sprijini - recunoştinţa şi consideraţia noastră.

Conducerea M u z e u lu i E tn o g ra fic a l T ra n s ilv a n ie i

B r u c e J a c k s o n s - a I n t l B n i t

c u p r e m i e r u l A d r i a n N ă s t a s e

Comitetul SUA pentru NA TO este mulţumit de evoluţiile din România din luna februarie, a declarat, ieri, Bruce Jackson, preşedintele Comitetului SUA pentru NATO, după întîlnirea cu premierul Adrian Năstase.

"România face progrese semnificative, iar dacă veţi continua în acest fel, sîntem încurajaţi şi ne gîndim la o rundă de lărgire substanţială", a spus Bruce Jackson. El a adăugat că speră ca lărgirea NATO să cuprindă, în această rundă, şapte state, dacă aceste state pot să întreprindă acţiuni care să nu le stopeze evoluţia.

"Consider că pentru statele cuprinse la Praga este important să nu fie descalificate, să evite greşelile care să le scoată din cursă.: Un exemplu extrem de bun este Slovacia.

Dacă Slovacia îl alege,pe Meciar; aceasta -va duce, probabil, la descalificarea acestei

ţări", a arătat Bruce Jackson.El a mai spus că în România reforma în

domeniul apărării a fost un succes, iar planul de aderare la NATO se desfăşoară cum trebuie. întrebat de problemele cu care Se confruntă România în ceea ce priveşte candidatura la NATO, Bruce Jackson a arătat că există probleme care ţin de societatea civilă.

Premierul Adrian Năstase a declarat că "Bruce Jackson are o teorie corectă în momentul de faţă ca lărgirea NATO să se facă cu şapte, ţări, inclusiv România". El a adăugat că ţările respective vor trebui să aibă grijă să nu-şi creeze probleme de ordin intern şi să nu facă greşeli majore.

PSD doreşte ca românii cu

dublă cetăţenie sâ poată

candida pentru funcţii publice

PSD va propune în proiectul de modificare a Constituţiei eliminarea acelui artico l care interzice persoanelor cu dublă cetăţenie să candideze Ia o funcţie publică, a declarat, ieri, ministrul Informaţiilor Publice, Vasile Dîncn.

“Avem nevoie de expertiza celor din afară, celor care au tră it în sisteme denîocratice şi a celor care au reuşit în afară şi de aceea nu văd care ar fi impedimentul”, a declarat Dîncu.

“Este cheia schimbării atitudinii noastre faţă de diaspora. Diaspora noastră a reuşit în general în lume, face imagine în lume fără să fie p lă tită , arată că sîntem un popor normal, com patib il cum odernitatea” , a mai a firm at ministrul Informaţiilor.

O portunităţi d e studii în

S ta te le Unite a le fîmericiiComisia Fulbright

Bucureşti, Universitatea clujeană „Babeş-Bolyai” şi Consulatul Statelor Unite ale Am ericii în Cluj organizează, mîine, 27 februarie, de la ora 12, în sala „Jean Monnet” din cadrul Facultăţii de Studii Europene - strada E. de Martonne n r.l, o prezentare interactivă pe tema „Oportunităţi de studii în SUA”. La această întîlnire vor fi prezentate programele Fulbright, informaţii privind vizele de studii în SUA, precum şi

. alte programe sponsorizate şi administrate de Comisia Fulbright. La întîlnire participă Mihaela Arsene din partea Educaţional Advisor - Comisia Fulbright Bucureşti, Manuela Brusalis, directorul Programului Fulbright pentru cetăţenii români, Tudor Şeulean din partea Consulatului Statelor Unite-în Cluj.

M .L .

' C A S A D E E D ITU R A

Ltor.zs.zi p in S.C. r.r. 1 2 3 /1 9 3 1 , judecătoria Cluj- oca Tr m a t/oua tă la Dflclul Rscstrului Comerţului o/L-iCu- sac r.r. J/12/3CS din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod .: R 2 C 4 4 E 3

IL IE C Ă L IA N (redactor şef);'V A L E R C H I O R E A N U (re d a c to r ş e f a d ju n c t);C R IS T IA N B A R A (re d a c to r ş e f a d ju n c t) .

Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28;E - m a i l : a d e v c j @ m a i l . d n t c j . r o - r e d a c ţ ia : .

E-mail' reclama_adevcj@mail.dntcj.ro - publicitate PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - STELA_ . CONTABILITATE: TEL.-.19.73.07-UVIA POP;

S ecre tar de redacţie: Lei/rax.

R E D A C Ţ IA : C lu j-N a p o c a , s tr. N a p o c a 16CULTURĂ: TEL. 19.74:90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL- CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TEL.119.75.07 ; SPORT: TEL: 19.21.27 - CODIN SAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL’./FAX:19,73.04; DIFUZARE MICA

P E T C U ;

H o r e a P E Ţ R U Ş 1 9 .7 4 .1 8SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23 SUBREDACŢIA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75

T I I ' A I U L E X E C U T A T 1A G a r a m o n d— Vlr*or-»IV « e 1. ~