Anul XVI Numărul 2 (212) 15 februarie 2013

Întâmpinarea Domnului este prăznuită la 40 de zilede la naşterea lui Hristos, pe 2 februarie. Mântui-torul este dus la Templu de Fecioara Maria şi drep-tul Iosif pentru împlinirea Legii, care prevedea căorice întâi născut de parte bărbătească să fie închi-nat lui Dumnezeu în a 40-a zi de la naştere. În acestmoment se făcea şi curăţirea mamei. În Templusunt întâmpinaţi de dreptul Simeon şi prorociţaAna. Potrivit tradiţiei, dreptul Simeon a făcutparte din traducătorii Pentateuhului din limbaebraică în greacă. În momentul în care a ajuns latextul “Iată, Fecioara va lua în pântece şi va naştefiu”, a înlocuit termenul “fecioara” cu “femeie”.Pentru necredinţa sa, Dumnezeu i-a făgăduit că nu

o să moară până nu va vedea pe Mesia născut

din Fecioara (Luca 2, 25-26).Simeon, om al rugăciunii, reprezintă aşteptareaîmplinirii profeţiilor. În momentul în care acesta Îlia în braţe pe Hristos, rosteşte: “Acum slobozeşte(eliberează) pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântulTău, în pace, că văzură ochi mei mântuirea Ta, pecare ai gătit-o înaintea feţei tuturor popoarelor, lu-mina spre descoperirea neamurilor şi slavapoporului Tău, Israel” (Luca 2, 29-32). Simeoncere a fi eliberat nu pentru că era plictisit sauobosit, ci pentru că era împlinit. Din cântărilespecifice acestei sărbători aflăm că el pleacă spre avesti şi morţilor că Fiul lui Dumnezeu S-a întrupat.

M.S.- continuare în pagina 2 -

Întâmpinarea Domnului

Printre investiţiile consi-derate prioritare de cătreadministraţia publică lo-cală în acest an, cea maiimportantă şi cu caractermajor este asfaltarea dru-murilor de acces în ZonaRezidenţială Planişte, înspeţă, drumurile princi-pale ale zonei. Astfel,edilii locali au hotărât cădupă ce s-au făcut in-vestiţii majore de la buge-tul Consiliului Localpentru introducerea apeipotabile şi a canalizăriimenajere, să solicite alo-carea, în acest an, a unorsume prin acordarea fi-nanţării pe baza criteriu-lui 4, art. 33, Legea273/2006 şi HotărâreaC.J Timiş nr. 4/2008, in-vestiţii care să permităfuncţionalizarea zonei.Suma solicitată pentru fi-nalizarea investiţiei este

de 350.000 de euro, urmând ca diferenţa să fie alocată din bugetul local.Populaţia în acest cartier este de aproximativ 1.000 de locuitori, fiind o zonăîn continuă expansiune. Din aceste motive, o modernizare a ei prin asfaltareşi funcţionalizare este imperios necesară, fiind în permanenţă în atenţia au-torităţilor locale. Din punct de vedere juridic, situaţia drumurilor din aceastăzonă este reglementată, acestea fiind donate comunei Giroc prin acte nota-riale, obligaţia reabilitării şi amenajării lor revenind autorităţilor publicelocale.

Inspector programe de dezvoltare locală,Manuela BÎLC

Se asfaltează drumurileîn cartierul Planişte

Devine tradiţie pentru Giroc ca la începutde an să se desfăşoare „Balul portuluipopular”. În 2013, manifestarea s-a aflatla a patra ediţie şi s-a derulat, după obicei,la Complexul Turistic Trio, în organiza-rea familiei Ofelia şi Petrişor Marincu.Girocenii au dovedit încă o dată că ştiusă preţuiască valorile autentice bănăţeneşi nu numai, participând în număr marela bal. Printre cei prezenţi i-am remarcatpe deputatul Cătălin Tiuch, care a venitîmbrăcat în straie populare bănăţene, darşi pe directorul Şcolii Gimnaziale dinGiroc, dr. Petrişor Dorin Treta, care a pur-tat, de asemenea, cu fală, un costum tra-diţional bănăţean. Domnia sa ne-a descrisţinuta cu care s-a prezentat la „Balul por-tului popular”, ediţia 2013: „Port chi-meaşă cusută cu motive popularebănăţene, izmene cu cicmă, chintuş bă-năţean, praşchie la brâu, sunt încălţat cucizme negre de piele, iar pe cap port clă-băţ de astrahan negru, cu tricolor”. Câtdespre motivaţia care l-a făcut să parti-cipe la acest eveniment, domnul Tretane-a declarat: „Am venit pentru că îmiplace tot ce e legat de folclorul autentic.Sunt bănăţean din pusta de la Ciacova şiCebza, dar trebuie să remarc faptul că laGiroc folclorul tradiţional este preţuit,cultivat şi promovat. Am mai venit la balpentru că îmi place să port costumul na-

ţional, să joc hora mare, sorocul, arde-leana şi jocul de doi din Banat. Totodată,nu am vrut să fiu mai prejos decât eleviimei de la Giroc şi Chişoda, care activeazăcu rezultate impresionante în cadrul An-samblului «Ghiocelul». Pot spune că laGiroc şi Chişoda cântecul şi dansul po-pular sunt la ele acasă, prin grija autori-tăţilor locale şi a domnului primar, dr.Iosif Ionel Toma”.Au întreţinut atmosfera la această ediţieformaţia de muzică populară a Complexu-lui Turistic Trio şi soliştii Liliana Lai-chici, Ramona Torzan, Marinică Troceaşi Nelu Blidaru.Ediţia 2013 a „Balului portului popular”a fost, ca şi precedentele, un succes, aşacum suntem siguri că vor fi şi ediţiile vii-toare. (V.T.)

„Balul portului popular”a ajuns la a patra ediţie

“Mi-am dorit să reprezint Giroculcu mândrie aşa cum au făcut-otatăl, unchiul şi bunicul meu”

Interviu cu multiplul campion de motociclism Ionel Pascota

pagina4

2 DIALOG CU CETĂŢENII

- urmare din numărul trecut -Aşa cum aflăm dintr-o adresă oficială trimisă dinGherman protopopului unit de Timişoara la data de 1decembrie 1872 de către administratorul parohial IoanMihailovici, nici viaţa preoţilor greco-catolici nu eraprea uşoară, în ciuda avantajelor invidiate uneori deconfraţii ortodocşi (48). Dând curs dispoziţiei ordi-nariale nr. 1.167 din 8 octombrie a.a., care solicită dateistorico-statistice de la parohiile unite în vederea în-tocmirii conspectului general, acest preot încearcă săînşiruie pe hârtie ceea ce reieşea din documentele dearhivă. Parohia a luat fiinţă în anul 1858, administratăfiind de protopopul Ioan Bercianu şi de preotul IoanAlexandrescu din Vărădia (49). Prin decizia Ordina-riatului nr. 543 din 14 aprilie 1868, această comuni-tate greco-catolică este preluată de acest cleric caredeplânge faptul că nu are sesie şi nici lemne pentruiernat. Biserică nu există, doar capelă, iar slujitorul nuare casă parohială, stând în chirie (50).De multe ori între preot-învăţător şi poporul comunalse instituia un război rece din cauza sărăciei endemice,conjugată câteodată şi cu reaua voinţă. Preotul IoanSfercoci de la Valeamare se adresează în 3 martie 1889protopopului tractului cu rugămintea disperată de a nuda curs cererii parohienilor de a-i reduce veniturile lajumătate, motivând că li s-au uscat prunii, principalalor sursă de câştig, şi Pogoniciul a inundat culturile,ameninţând în caz contrar cu trecerea la Unire (51).Pentru a negocia convertirea, 11 locuitori au luat legă-tura cu preotul unit din Visag şi Fârliug, comunicândcelor rămaşi acasă şi doritori de uniaţie rezultatul.Clericul petent recunoaşte că „dările sunt grele” (52),însă localnicii nu trăiesc numai din vânzarea ţuicii, ci

şi din cultivarea câmpului şi creşterea animalelor.Stola – 4-5 fl. cununia şi 3-4 fl. înmormântarea – nuîntregeşte câştigul preotului pentru a-şi creşte cei 5copii (53). Sătenii nu au pretins doar conducătoruluiparohial să-şi reducă veniturile; ei au cerut şi învăţă-torului Ioan Chevereşan să se mulţumească cu unsalariu mai mic (54). În apărarea drepturilor salariale,acest învăţător aminteşte de prevederile Regulamen-tului pentru organizarea învăţământului, paragraful 78,circulara consistorială nr.493 Sc. din 29 iulie 1882 şiintimatul Ministerului de Culte şi Învăţământ nr.13.645 din 17 iulie a.a. (55). Numit la această şcoalăprin decretul nr. 294 Sc. din 4 mai 1882, învăţătoruluii s-au promis 260 fl. pe an, 8 orgi de lemne pentruîncălzirea proprie şi 40 fl. pentru încălzirea şcolii, 2jugere de livadă şi 40 fl. de la proprietarul GeorgeIoanovici (56). Când scrie plângerea sa protopopului,învăţătorul avea o vechime în această şcoală de 11 ani(57). Despre trecerea unora la Unire, afirmă că estedoar un şantaj, deşi în cele din urmă recunoaşte că„românul nostru şi turc s-ar face numai să nu plăteascăla nime nimic”(58).Parohul greco-catolic din Clopodia reclamă la OficiulUnit din Bocşa că preotul ortodox Ioachim Matei a în-deplinit funcţiile sacerdotale la unii creştini uniţi (59).Consistoriul diecezan din Caransebeş apelează în acestcaz la Universitatea Comitatensă, arătând că Ioan şiMarta Ştefan, Grigore Surdan, Eva Iovan, Ioan şiMarta Birovescu au revenit la ortodoxie în 5 ianuarie1868, iar Meilă Cimpoca nu a fost niciodată unit (60).Episcopul Erdeli de la Oradea scrie în 27 februarie1851 protopopului unit de la Timişoara că a mijlocit laautorităţile politice şi chiar la împăratul pentru elibe-

rarea din închisoare a mai multor preoţi neuniţi dinLipova, Şag şi Timişoara, exprimându-şi şi regretuladânc că ortodocşii „sciu veni la noi numai în dilele denevoi”, neputând „spera nici cel mai mic ajutor de lasârbii lor” (61).Adevărurile de arhivă demonstrează ferm faptul căBiserica Ortodoxă şi cea Unită Românească dinArdeal şi Banat, dincolo de conjuncturile istorice şicalculele politice, au contribuit deopotrivă la edifi-carea idealului naţional şi numai din această perspec-tivă se pot emite judecăţi istoriografice pertinente.

Viorel CHERCIUNOTE48. Arhiva Episcopiei Unite din Lugoj (A.E.U.L.),Actul nr.33 din 1 decembrie 1872.49. Idem.50. Ibidem.51. A.E.O.C., Actul nr. 34 din 3 martie 1889.52. Idem.53. Ibidem.54. Ibidem, Scrisoarea din 22 februarie 1889,adresată de învăţător protopopului Jebelului.55. Ibidem.56. Ibidem.57. Ibidem.59. Ibidem.59. A.E.U.L, Actul nr.17 din 21 decembrie 1871.60. A.E.O.C., Actul cons. Nr. 923 din 26 noiembrie1868.61. A.E.U.L., Actul nr. 208 din 27 februarie 1851.

Ortodocşii şi uniţii – copărtăşie istorică şi relaţii viciate (7)

DDiinn îînnţţeelleeppcciiuunneeaa oorrttooddooxxăăNu căuta să observi faptele altora; se vor găsi şi în tine multe din acelefapte de care îţi bănuieşti aproapele. (Sf. Nil Sinaitul)

Omul nu este menit să fie rob stomacului şi patimilor legate de cele desub pântece, ci pentru a realiza lucruri măreţe. (Sf. Vasile cel Mare)

Se cunoaşte pe sine însuşi îndeosebi acela care se socoteşte pe sinenimic. (Sf. Ioan Hrisostom)

Curăţia nu vine numai din a nu face rele, ci şi din a-şi stinge cu totulrelele, prin împlinirea cu grijă a celor bune. (Sf. Diadoh al Foticeei)

1155 ffeebbrruuaarriiee 22001133

- continuare din pagina 1 -Sărbătoarea Întâmpinării Domnului a fost introdusă la Roma de papa Gelasiu, înanul 494. Astfel, a fost înlocuită străvechea sărbătoare păgână a Lupercaliilor,de la începutul lui februarie, când aveau loc şi procesiuni în jurul oraşului cu fă-

clii aprinse, în onoarea zeului Pan, supranu-mit şi Lupercus, adică ucigătorul lupilor sauocrotitorul turmelor împotriva lupilor.În Răsărit, această sărbătoare s-a introdus înpenultimul an al domniei împăratului Justin I(526), iar generalizarea ei s-a făcut în cursulsecolului VI, începând din anul 534, când îm-păratul Justinian a schimbat data sărbătorii dela 14 februarie la 2 februarie (40 de zile so-cotite de la 25 decembrie, noua dată a sărbă-torii Naşterii Domnului).Întâmpinarea Domnului sau aducerea Luispre închinare a rămas ca pildă şi la noi, caîndatorire a mamelor de a aduce pruncii labiserică, la patruzeci de zile după naştere,pentru molifta de curăţirea lor şi închinareapruncilor la sfintele icoane. Mama care a năs-cut vine în biserică şi în numele familieiaduce pe noul-născut ofrandă lui Dumnezeu,închinându-l la altar.

Preotul însemnează cu semnul sfintei cruci pe mamă şi pe prunc, apoi punândepitrahilul şi mâna dreaptă pe capul mamei, după rostirea introducerii liturgiceformată din binecuvântare, rugăciuni începătoare şi tropar (al zilei sau al în-tâmpinării Domnului), citeşte cele cinci molitfe din Aghiazmatar. Mama şi prun-cul închipuie în acest moment pe Maica Domnului cu Iisus în braţe în templul dinIerusalim. În rugăciunile rostite de preot se aminteşte despre împlinirea zilelor“curăţirii” femeii lăuze, fapt pentru care se cere dezlegare, dar se face şi cuvenitareferire la împărtăşirea mamei cu Sfintele Taine. În ce priveşte pruncul, preotulse roagă ca Dumnezeu să-l crească, să-l binecuvânteze şi să-l sfinţească, rân-duindu-i după această pregătire luminarea botezului. Despre Mântuitorul adus deMaica Domnului la templu ne spune Sfânta Evanghelie că a fost purtat în braţede către dreptul Simeon (cf. Luca II, 28). Prin analogie cu cele petrecute înIerusalim în aceste clipe, se săvârşeşte întreaga procesiune a intrării în biserică,până la aşezarea pruncului în faţa uşilor împărăteşti.În credinţa populară, ziua de 2 februarie este cunoscută sub denumirea de Ziua Ur-sului. Copiii erau unşi cu grăsime de urs. Prin această practică se credea că pute reaacestui animal era transferată asupra copiilor. Bolnavii de “sperietoare” erau trataţiîn această zi prin afumare cu păr de urs. Se credea că, dacă în această zi este soare,ursul iese din bârlog şi, văzându-şi umbra, se sperie şi se retrage, prevestind ast-fel prelungirea iernii cu încă şase săptămâni. Dimpotrivă, dacă în această zi ceruleste înnorat, ursul nu-şi poate vedea umbra şi rămâne afară, prevestind slăbireafrigului şi apropierea primăverii.

M.S.

Într-o dimineaţă, un băiat s-a dus la bunicul său şi l-a în-

trebat:- Bunicule, mereu spui că trebuie săfugim de păcate, dar cum să măferesc eu de ispite?- E, nepoate, ia spune-mi tu mie,dacă un om ar vrea să vâneze opasăre şi ar vedea chiar deasuprasa una zburând, iar ceva mai în-colo, o alta stând pe creanga unuipom, în care din ele crezi că artrage cu puşca?- Bineînţeles, bunicule, că vână-torul şi-ar îndrepta arma sprepasărea ce stă pe creangă. Sunt maimulte şanse să o nimerească pe ceacare stă, decât pe cea care trece casăgeata prin aer.

- Păi, vezi, băiatul meu...! Tot aşasunt şi oamenii, asemeneapăsărilor. Când eşti muncitor şiharnic, când eşti mereu preocupatsă faci cât mai mult şi mai bine,atunci diavolul nu poate să te atingă cu ispitele sale. Dar pe omulleneş şi delăsător, diavolul cu uşu rinţăîl ispiteşte, iar el cade imediat înpăcat.Omul nu a fost făcut de Dumnezeuca să stea şi să piardă timpul, lavoia întâmplării, ci să caute mereusă muncească cu spor şi cu tragerede inimă, fiindcă doar aşa va aflalinişte şi bucurie în viaţă.“Mâinile la muncă, mintea şi inimala Dumnezeu!”

Harnicul, leneşul şi... ispiteleÎntâmpinarea Domnuluippii

llddee ccrr

eeşşttiinn

ee

3DIALOG CU CETĂŢENII 1155 ffeebbrruuaarriiee 22001133

În perioada următoare, efectivulPoliţiei Local Giroc va acţiona înscopul prevenirii şi depistării per-soanelor care încalcă normele le-gale referitoare la mediu, prinlăsarea ori depozitarea pe spaţiulpublic a deşeurilor rezultate ca ur-mare a construirii de imobile, aresturilor menajere şi vegetale, amaterialelor de construcţii.Vom avea în vedere şi efectuareade controale la agenţii economici,pe linie de comerţ, în scopul res-pectării prevederilor Legii12/1990 şi OUG 99/2000, fiindprimite mai multe sesizări în acestsens. Vom acţiona în patrule mixtecu lucrători ai Postului de Poliţie

Comunal Giroc,acordându-le spri-jin pentru preveni-rea furturilor dinlocuinţe, a violen-ţei stradale şi do-mestice, pentrucrea rea unui climatde ordine şi sigu-ranţă publică.De asemenea, lasfârşit de săptă-mână vom acţionaîmpreună cu patrule din cadrul Po-liţiei Rutiere Timişoara, efectuândcontroale pe linia consumului dealcool şi a vitezei excesive în lo-calitate şi, nu în ultimul rând, pen-

tru depistarea şi sanc- ţionarea conducători-lor auto care oprescsau staţionează în zo-nele interzise prinlege.Având în vedere maimulte sesizări primitela nivelul serviciuluinostru, atenţionăm căvom avea în vedereîncălcarea normelorde convieţuire socială

în ceea ce priveşte murdărirea cunoroi a carosabilului în zoneleunde se construieşte.

Şef Serviciu,Jr. Daniel SGURĂ

Din agenda Poliţiei Locale

În curând vom începe munca în grădină,aşa că trebuie să facem o listă cu trebu-rile pe care le avem de făcut începânddin ianuarie şi februarie, inclusiv.Începem prin căutarea de materiale: al-veole de răsaduri, pământ de flori (dacăcel din grădina ta ţi se pare prea greu şilutos pentru răsaduri), seminţe, butaşi,pomi fructiferi şi butuci de viţă-de-vie,în funcţie de ce dorim să plantăm în gră-dină.Pregătim uneltele de grădinărit, le ascu-ţim, unde e nevoie schimbăm cozile,facem inventarul să vedem dacă ne maitrebuie ceva. Necesarul pentru grădinăar fi următorul: o sapă, o săpăligă cucoada lungă şi una cu coada scurtă, ogreblă, o cazma, o foarfecă de grădină-rit, un topor, un toporaş şi o coasă. Dacătoate acestea le avem, mai trebuie doarsă le verificăm.Cumpărăm: folie de plastic pentru ră sad -niţă şi verificăm dacă avem destule ma-teriale pentru confecţionarea acesteia.Adică: un cadru din metal sau lemn

pentru răsadniţă, bălegar proaspăt (ar fibine să îl aducem chiar în ziua în carefacem răsadniţa), folia de plastic, mate-riale pentru fixat folia pe pământ înjurul răsadniţei (bare de metal, cărămizi,etc.); soluţii pentru stropit pomii: sulfatde cupru şi var pentru zeama bordeleză,după care va trebui să stropim cu Con-fidor Oil sau alt produs uleios pentru afixa soluţiile pe pomi; fungicidul Previ-curenergy – este o soluţie pentru stropitrăsadniţa şi răsadurile împotriva maneişi „căderii plăntuţelor”, care combatefoarte eficient bolile de sol, oferă unefect important de stimulare a sistemu-lui radicular, care duce la o înrădăcinaremai profundă a plantelor şi o vigoaresporită; o scară metalică pliabilă, careeste foarte practică în grădină; ghiveceşi jardiniere pentru flori.Ca să nu stropim inutil şi pe crengile pecare le vom îndepărta, ar fi indicat să în-cepem prin a face operaţia de tăiere apomilor, înainte de stropirea lor.Pregătim cartofii pentru plantat şi, dacă

va fi timpul bun, adică fără zăpadă, iarpământul este mai puţin umed, îi vomplanta în grădină pe la jumătatea luniifebruarie.Curăţăm grădina de uscături, tăiemcrengile de la tufănele şi crizanteme,pregătim suporturile de flori, adică celmetalic de la foişor şi mai facem niştecârlige la streaşina foişorului pentru petunii şi muşcatele curgătoare, care nevor înfrumuseţa peisajul cu culorile deosebite şi foarte frumoase.

Semănăm petunia, muşcatele şialte seminţe de flori şi legume înperioadele cu luna în creştere.Pe la mijlocul lunii februariefacem răsadniţa pentru legumeşi flori pe pat cald şi, după ce olăsăm una-două zile acoperită,începem să semănăm. Primeleseminţe de legume vor fi cele deardei de toate felurile şi gogo-şari, pentru că au perioada degerminare mare (30-40 zile),apoi urmează roşiile, vinetele,

etc. Vărzoasele timpurii şi guliile pot fisemănate o data cu ardeii.Dacă timpul permite (adică nu e zăpadăşi temperaturile mai cresc, pentru a nu fiîngheţat pământul) vom începe să plan-tăm pomii fructiferi şi viţa-de-vie.Spor la treabă!Mai multe informaţii pe www.gradina.ro

Birou agricolInspector Maria HANEŞ

Calendarul grădinii în luna februarie

Apicultorii din Giroc şi Chişoda pot participa la ediţia a treiaa Târgului Apicol Internaţional de Primăvară, care va avealoc la Ghiroda, în zilele de 9 şi 10 martie. Deschiderea ofi-cială va avea loc în 9 martie, la ora 10, la Căminul Culturaldin Ghiroda. Participă conferenţiari şi firme din România, Serbia şi Un-garia. În cadrul târgului vor avea loc conferinţe pe teme api-cole, o expoziţie cu vânzare de utilaje şi produse apicole, vafi organizat un concurs de degustat miere, un concurs de fo-tografii şi picturi pe teme apicole, o tombolă, dar şi alte ac-tivităţi specifice. Cei interesaţi de condiţiile de participarepot obţine mai multe informaţii de la dr. ing. Casian Brebu,telefon 0745-592.212; e-mail: casian.brebu@yahoo.com.

Consiliul Local Giroc a hotărât, în şedinţa din 31ianuarie 2013, să acorde unele facilităţi la trans-portul în comun efectuat de S.C. Giroceana S.R.L.după cum urmează: cadrele didactice şi nedidac-tice ce îşi desfăşoară activitatea în unităţile de în-văţământ public din comuna Giroc; consilieriilocal; membrii S.V.S.U Giroc; angajaţii Primărieicomunei Gi roc;angajaţii S.C. Gi-roceana S.R.L.;redactorii ziarului„Dialog cu cetăţe-nii”; beneficiariide ajutor social;membrii fanfarei, aiA n s a m b l u l u i„Ghio celul”, aiformaţiei de fluie-raşi, alte formaţiisau sportivi ce-şidesfăşoară activi-tatea sub egidaComunei Giroc;sportivii premiaţi în cadrul campionatelor jude-ţene/naţionale înscrise în Calendarul competiţionalşi câştigători la olimpiadele şcolare, cu domici-liu/reşedinţa în comuna Giroc de la data când auobţinut diploma – abonament gratuit: faza jude-ţeană – 6 luni (locul I), 3 luni (locul II), 1 lună(locul III); faza naţională – 1 an (locul I), 6 luni(locul II), 3 luni (locul III); legitimaţie gratuită: be-neficiarii Legii nr. 341/2004, foş tii deportaţi în Bă-

răgan, foştii deţinuţi politici, foştii refugiaţi, vete-ranii de război condiţie: domiciliu/reşedinţa în co-muna Giroc; legitimaţie gratuită: persoaneleîncadrate în handicap accentuat şi grav, precum şiasistenţii personali ai acestora, pe baza tabeluluivizat de compartimentul de asistenţă socială - con-diţie: domiciliu/reşedinţa în comuna Giroc; abona-

mente lunare lajumătate de preţ:elevii de gimna-ziu, liceu, postli-cea lă, etc. şistudenţii cu do-miciliu/reşedinţaîn comuna Giroccare urmeazăcursuri, indife-rent de for ma deî n v ă ţ ă m â n t ;preşcolarii şielevii din claseleprimare cu do-miciliu/reşedinţa

în comuna Giroc – gratuit – pe baza carnetului deelev vizat; pensionarii cu domiciliul în comunaGiroc, având cuantumul pensiei mai mic de 1.000lei – legitimaţie gratuită – pe baza cuponului depensie; persoanele cu vârsta peste 70 de ani cu do-miciliu/reşedinţa în comuna Giroc – legitimaţiegratuită.

Valentina BERARIU

Facilităţi pentru transportul în comun Pompierii voluntari din Giroc,„brazilienii României”

Pompierii voluntari din Giroc au avut, şi în anul care a trecut,o evoluţie apreciată la concursurile profesionale. Astfel, ei aureuşit să obţină locul III în finala naţională, desfăşurată în ju-deţul Suceava. Pentru evoluţiile lor, pompierii giroceni au fostremarcaţi şi în revista Inspectoratului General pentru Situaţiide Urgenţă. Am făcut o scurtă rememorare a principalelor mo-mente din anul 2012 cu coordonatorul Serviciului Voluntarpentru Situaţii de Urgenţă Giroc, Dumitru Crăiniceanu: „Fărăfalsă modestie, ţin să specific faptul că nouă, pompierilor dinGiroc, ni se spune «brazilienii României», pentru titlurile na-ţionale şi celelalte locuri meritorii ocupate în finalele concursu-rilor profesionale. În anul 2012, Girocul a găzduit fazajudeţeană a concursului profesional, iar noi ne-am clasat peprimul loc. Tot pe primul loc ne-am clasat şi la Zalău, la fazainterjudeţeană, într-o competiţie cu alte formaţii din şase ju-deţe. La etapa naţională, din luna august, de la Suceava, amobţinut din nou o clasare pe podium, terminând competiţia pelocul III. Pe lângă cupe, medalii şi diplome, am fost recom-pensaţi cu o motopompă portabilă şi o drujbă, care ne pot fi defolos în munca noastră. Pentru aceste rezultate, ConsiliulLocal Giroc a hotărât, la propunerea domnului primar IosifIonel Toma, să premieze cu suma de 3.600 de lei lotul parti-cipant la finala naţională a concursurilor profesionale”. Îi rea-mintim, încă o dată, pe cei care au reuşit în anul 2012 să aducăo medalie de bronz pentru Giroc la concursurile profesionalededicate pompierilor voluntari: Dumitru Crăiniceanu – coor-donator, Cristian Bordea, Răzvan Bordianu, Cristian Bor-dianu, Adrian Cotos, Marius Saucă, Alexandru Marincu, Cristian Marincu, Graţian Cuciureanu, Alin Arde-lean, Iustin Simon, Ciprian Dumitru. (A.B.)

4 DIALOG CU CETĂŢENII1155 ffeebbrruuaarriiee 22001133

- Ionele, o poveste deosebită începe săfie creionată acum şi de fiul tău,Patrik. A patra generaţie de motoci-clişti de performanţă din familia Pas-cota s-a lansat promiţător anul trecut.Pentru cine nu ştie, în câteva cuvinte,cine au fost tatăl tău, unchiul tău, cineeşti tu şi ce speranţe ai de la fiul tăuîn sportul cu motor?- Da, Patrick este a patra generaţie dinfamilia mea care merge la curse de mo-tociclism. Pentru prima dată a mersbunicul meu, Ioan Ilie Pascota, în anul1936. A avut două titluri de CampionRepublican, cum era pe vremea aceea.A urmat tatăl meu, Ionel Pascota,maestru al sportului, cu şase titluri deCampion Naţional şi unchiul PetricăPascota, care areun titlu de Cam-pion Naţional. De-butul meu a fost în1993, iar în pre -zent sunt Maestrual Sportului şideţin 29 de titluride campion. Dinanul 1936, dinfamilie se pleacăîn fiecare an lacurse şi se pare căva avea continui-tate acest lucru,pentru că Patrick,fiul meu, are oatrac ţie pentru mo- tociclete. Pa trick are 5 ani şi în anul 2012a avut debutul într-o competiţie oficială,cursă pe care a şi câştigat-o, devenindvicecampion naţional. Tot ce îmi dorescdeocamdată de la el este să se dea câtmai mult cu motocicleta, ca să o înţe-leagă cât mai bine. Tot pentru el, laGiroc am construit un circuit de mo-tocross, pentru a se antrena. Vreau ca înşapte-opt ani să fie o piesă de rezistenţăîn motociclism şi să fim cu toţii mândride el. Momentan este prea mic. Să văspun că la etapa a doua din CampionatulNaţional era pe locul 1 în cursă şi îmiera teamă că se va opri pe margine să măîntrebe dacă nu am văzut maşinuţa lui?Are o vârstă fragedă şi vreau ca totul săfie o distracţie pentru el. Un lucru buneste faptul că am descoperit împreună cuMircea, mecanicul meu, că la câtevadintre antrenamentele lui Patrick amomis să îi spunem să facă ceva anumecu motocicleta şi el a rezolvat problemainventând şi improvizând. Acesta esteun lucru care ne dă speranţa din partealui şi credem că are calităţi native.

- Ai ajuns la o vârstă la care mulţi alegcariera în antrenorat, dar tu eşti încontinuare în top. La ultima întâlnire

pe care am avut-o ai râs cand te-amîntrebat dacă participi şi în acest anla competiţiile internaţionale. Insisttotuşi: cât timp crezi că vei mai prac-tica sportul de performanţă?- Dacă tot a venit discuţia, anul acestaîmplinesc 20 de ani de când practic acestsport şi îmi contorizez toate cursele pecare le-am avut, pentru că vreau să îmifac un bilanţ al locurilor şi campio -natelor pe care le-am câştigat. Motoci-clismul este un sport de performanţă şiatât timp cât aduc rezultate şi mă simtbine, iar echipa este mulţumită de mine,voi merge la curse. Nu ştiu să spun exactpână la ce vârstă voi mai concura. Pot săvă spun că am un prieten foarte bun dinAustria, Andy Meklau, care are 43 de

ani şi încă merge la curse puternice. Sănu uităm că Max Biaggi a ieşit în 2012Campion Mondial la 41 de ani. Legat demomentul când voi rămâne pe bancă caşi antrenor, nu m-am gândit încă. Sigurva fi la retragerea mea din competiţii.Momentan sunt antrenorul LotuluiNaţional al Federaţiei Române de Mo-tociclism. Ce este cel mai important înmomentul de faţă este pregătirea pentrunoul sezon. Voi participa în Campio -natul European de Est şi cu siguranţă şila Campionatul Naţional. Totodată,echipa va mai fi reprezentată şi deMircea Doncean la Supermoto, AdrianEnache, Aron Romocea, AdrianSotingeanu, Silviu Simuţ, Ciprian Toseşi nu în ultimul rând cei mai tineri mem-bri, Daniel Babescu şi fiul meu, PatrickPascota.

- Ai nevoie de o doză mare de curaj înpracticarea acestui sport, iar anul tre-cut ai avut şi două accidente. Ce aigândit în momentele de după neplă-cutele evenimente?- Da, am avut mai exact patru accidenteîn 2012, dar două dintre ele au fost cuurmări. Am avut multe accidente şi frac-turi în cariera mea de sportiv. De fiecare

dată am aşteptat cu sufletul la gură mo-mentul când mă voi urca din nou în şauamotocicletei.

- După cum ştim, concurezi dinpartea echipei Pascota Racing Team,pe care o şi administrezi. Care suntpaşii pe care îi faceţi pentru ca rezul-tatele echipei să rămână şi anii viitorila un nivel ridicat? Ce nume vin dinurmă? Care sunt proiectele legate declubul tău?- Da, aşa este. Mi-am dorit foarte multdupă 2009, când am încheiat contractulcu echipa UCM Reşiţa, să plec la cursedin locul meu natal şi, mai exact, săreprezint Girocul cu mândrie, aşa cumau făcut-o bunicul, tatăl şi unchiul meu.Am multe rezultate frumoase în carieramea de sportiv, dar acestea care au venitdirect la Giroc sunt cele mai frumoasepentru mine. Personal am adus în treiani de activitate la Giroc opt titluri deCampion National şi trei zitluri de Vice-campion European de Est. Membriiechipei au mai adus încă trei titluri deCampion şi cinci de Vicecampion. Con-sider că încă sunt în faza de construcţiea echipei şi îmi doresc să o pot dezvoltafoarte mult. Cred că în momentul de faţăora exactă în motociclismul vitezăromânesc se dă la Giroc.

- Te-am văzut prezent destul de des lasala de sport din Giroc, mă gândesccă nu pentru antrenamente moto.- Da, suntem o gaşcă din echipă caremergem la sala de sport şi jucămbaschet.

- La ce vârstă te-ai apucat de motoci-clism şi cum a contat experienţatatălui tău? A încercat să te “în-drume” pe această pistă sau a venittotul de la sine?- Prima cursă din viaţa mea am avut-ola vârsta de 14 ani. Acea cursă a fost laTimişoara şi am participat împreună cutatăl meu. Atunci, în 1994, era şi ultimulan în care tatăl meu a mai mers la curse,după care s-a ocupat de mine, el fiindantrenor din anul 1979. Consider că totce a ştiut mi-a spus şi a pus în practicăcu mine. Dar nu voi uita niciodată cândspunea că la bază stau calităţilemotrice…

- Ai copilărit aici. Cum e Girocul deacum faţă de Girocul copilăriei tale?- Aici ai pus o întrebare la care multălume ar vrea să îţi răspundă. Este omare, mare diferenţă. Eu consider căeste exact aşa cum trebuie să fie pentru

oamenii care locuiesc aici. A suferit otransformare la care nici nu puteai visavreodată. O spune şi faptul că în ultimizece ani populaţia Girocului s-a înmulţitcu cinci.

- Cum te poţi caracteriza ca şi con-ducător auto pe drumurile publice?Eşti la fel de “sportiv”?- Nu mă consider un sportiv pe stradă.Mă plimb cu scuterul pe stradă şi astadoar din motivul că ajung mai repede ladestinaţie. Ca şofer sunt liniştit şi nu iescu nimic în evidenţă în trafic.

- Ştiu că sportul pe care îl practici esteun sport foarte costisitor. De unde vinbanii şi cine te-a sprijinit?- Motociclismul este un sport foartecostisitor şi cu cât rezultatele cresc,creşte şi bugetul. În primul rând, amprimit un sprijin moral foarte mare dinpartea primarului Comunei Giroc – dr.Iosif Ionel Toma, cel care şi-a doritfoarte mult ca eu să fiu sportiv la Giroc.Tot el este cel care a purtat discuţiilenecesare cu fostul meu club pentru ca eusă ajung sportiv în satul meu natal, laPascota Racing Team Giroc. Măcunoaşte de când m-am născut şi întot-deauna la el am găsit uşa deschisă şi afost umărul pe care să mă sprijin. Unsprijin foarte mare am primit şi dinpartea Consiliului Local Giroc, a Con-siliului Judeţean Timiş şi pe această caledoresc să le mulţumesc. Totodată, suntcompaniile ECOTEH, Roadman, VFIMedica, Frigo-Trans, Coca-Cola, UCMGroup, Incontro, P&P Moţul, Nisqualy,Reha Clinic, Motor Team, Văzduh,Moto Bike Shop, care sunt de mulţi anialături de mine. Fără ei, cu siguranţă nuaş putea obţine asemenea rezultate fru-moase.

- Pentru final, de câte ori ai urcat pepodium steagul Girocului?- Nu am făcut o situaţie exactă. Probabilde 50-60 de ori. Steagul Girocului urcăpe podium odată cu mine. De câte oriare loc o festivitate de premiere, stin-dardul din Giroc este prezent cu mine şiîmi doresc să se întâmple asta multăvreme de acum încolo.

- Ionele, îţi mulţumesc şi îţi dorescmultă baftă în continuare!

Interviu şi fotografii realizate deOvidiu IGNEA,

administratorul site-ului www.girocchisoda.com

“Mi-am dorit să reprezint Girocul cu mândrie aşa cum au făcut-o tatăl, unchiul şi bunicul meu”

Interviu cu multiplul campion de motociclism Ionel PascotaMărturisesc că deşi nu sunt pasionat al sporturilor cu motor, senzaţia pe

care am trăit-o în momentul în care am intrat prima oară în biroul lui IonelPascota a fost efectul “WAW”! M-a izbit imaginea zecilor sau sutelor de cupe

strânse de-a lungul timpului de Pascota. Şi aici vorbesc de familia Pascota,pentru că e vorba de patru generaţii! Nu de motociclişti, ci de campioni în

motociclism! Indiferent de afinitatea fiecăruia pentru acest sport, nu poţi sănu realizezi câtă muncă, risc şi sacrificiu stau în spatele acestor cupe. Nu maivorbesc de sentimentele care m-au lovit în momentul în care am văzut moto-

cicletele în stare bună de funcţionare cu care bunicul şi tatăl lui au câştigatcampionate naţionale începând din anul 1936. Tot aici, laurii şi afişele vremii

parcă m-au întors în timp. Cu menţiunea că pentru mine subiectul Pascotaeste doar la început, vă invit cu căldură să citiţi interviul următor.

5DIALOG CU CETĂŢENII 1155 ffeebbrruuaarriiee 22001133

Fiecare localitate se individualizeazăprin propria-i istorie, care, de cele maimulte ori şi în cazurile fericite, se con-cretizează prin şantiere arheologice,muzee, case memoriale, cimitire aleeroilor sau monumente istorice.În acest context, şi localitatea Giroc sepoate mândri cu descoperiri arheolo gicefăcute de-a lungul timpului în punctelenumite Giroace, Sălişce, iar mai nou laMescalu.Evenimentele din istoria naţională saulocală, precum şi unele personalităţisunt imortalizate şi ele prin monumenteridicate de înaintaşii noştri în curtea bi -se ricii, în cimitir, în majoritatea ca -zurilor, din iniţiativa preoţilor. Laacestea ne vom referi în cele urmează.Monumentul închinat primilor coriştidin Giroc, ridicat în curtea bisericiiortodoxe în anul 1901, pe care estescris numele următorilor corişti: N.Aga, S. Văcan, V. Avrămuţ, T. Andraş,V. Seiman, V. Lazăr, V. Nincu, P. Ruja,C. Dragomir, V. Bosa, F. Ruja, N.Seiman, G. Gherban, G. Eli, I. Aga, A.Văcan, B. Miu, N. Bosa, I. Avrămuţ, P.Buibaş, T. Ruja, P. Boca, V. Marincu, N.

Gherban, M. Bosa, D. Pâţu şi V. Ma rin cu.Pe aceeaşi cruce mai este scris:“Această sfântă cruce s-a ridicat la

stăruinţa conducătorului V. Titus Miu,prin zelul şi cu spesele corului vocalbisericesc din Giroc în anul 1901”.Monumentul închinat lui Aurel Vlaicu,ridicat în anul 1914, la puţin timp după

tragicul accident încare şi-a pierdut viaţaacest pionier al avia -ţiei române şi univer-sale. Este primulmo nument ridicat înţară, în Girocul bă nă-ţean care, în acea pe-rioadă, făcea partedin Imperiul Austro-Ungar. Nu a fost doarun act de recu noaş -tere a meritelor uneimari personalităţi, cia fost şi unul de curaj

şi de mândrie naţională, de recunoaşterea meritelor unui mare erou român.

Crucea din marmură albă a fost ridicatăla intrarea în sat, din iniţiativa a treimari personalităţi girocene: preotulDavid Voniga şi învăţătorii AtanasieBaicu şi Mihai Bocşa. Pe ea sunt scriseurmătoarele: “Întru prea mărirea luiDumnezeu! În memoria lui AurelVlaicu, geniul aviaţiei române. Ridicat-auaceastă sfântă cruce credincioşii bise -ricii ortodoxe române din Giroc în anul1914, luna Sfintelor Paşti”.Monumentul eroilor din Giroc căzuţi înPrimul Război Mondial, 1914-1918,ridicat în anul 1927 din marmură albă,în colţul de N-V al bisericii ortodoxe,este omagiul adus de sătenii din Giroccelor 82 de tineri căzuţi în PrimulRăzboi Mondial, al căror nume estemenţionat pe cele trei laturi ale monu-mentului. Osteniţi-vă, stimaţi consăteni,măcar odată pe an, la Ziua Eroilor, săcitiţi numele bravilor noştri înaintaşi.Alături de numele lor mai stă scris:“Ridicatu-s-a acest monument pe spe-sele băncii populare «Ghiroceana», acomunei bisericeşti, comunei politice şia altor suflete nobile, ca omagiu şi re-cunoştinţă iubiţilor noştri căzuţi luptândpentru întregirea neamului”.Eroii din Giroc căzuţi în Primul RăzboiMondial: Vichente Seiman, GeorgeBuibaşiu, Martin Pfeifanf, GeorgeBerlovan, Ioan Ivaşcu, GeorgeSurdu, Nicolae Aga, George Keller,Ilie Rotariu, Ilie Cojaia, IoanBuibaşiu, Iosif Urşica, Nicolae Raicu,Ioan Gruiţa, George Dumitru, IoanGherban, Efta Ciută, Ilie Miloşiu,Ioan Văcan, Nicolae Ivaşcu, VichenteMarcu, Toma Gherban, Petru Petcu,Pavel Sârbu, Ilie Creţu, VichenteCoandă, Pavel Birtariu, Iosif Loica,Simion Seiman, Nicolae Seiman,Petru Dasinger, Ioan Babescu, IlieLoica, Vichente Marincu, PavelDragomir, George Neda, Vasile Avră-muţiu, Ioan Gaiţă, Iorga Marincu,Vichente Buzăescu, Andrei Căr-

bunariu, Ignatie Müller, AndreiMoisă, Ioan Iorga, Fraţii CarolThurn şi Ştefan Thurn , Efta Neda,Gheorghe Muţiu, Grigore Urşica,George Neuror, Gheorghe Dragomir,Iosif Cincu, Vichente Urşica, Ilie Dră-gan, Fraţii Ioan Creţu şi Pavel Creţu,Ioan Bocşa, Petru Schipfer, VichenteVăcan, Vichente Marincu, Fraţii IlieRadu şi Bosioc Radu, Petru Văcan,Vichente Dulăianţu, Iosif Turcu,Dimitrie Bosa, Fraţii Nicolae Stoica şiGheor ghe Stoica, Andrei Avrămuţiu,Francisc Gugeso, Trifu Andraş,Achim Ruja, Tata Nicolae Bosa şi fiulDimitrie Bosa, Petru Brânda, PetruCiucu, Trăilă Ruja, Vichente

Dragomir, Trifu Florea, Fraţii IoanGherban şi Nicolae Gherban, IoanŞuveg.

Prof. Octavian GRUIŢA

Monumente din Giroc şi din cimitirul bisericii ortodoxe

File de istorie giroceanA

Frământatul început al secolului XX, cu convulsiilelui economice, sociale şi politice, şi-a pus amprenta şipe existenţa unora dintre girocenii noştri. Zvonurilecare au cuprins atunci Ardealul şi Banatul, cum că înAmerica se găseşte de lucru şi se plăteşte bine, i-aufăcut pe unii să ia drumul emigraţiei. „Stăm câţiva ani,câştigăm bani, ne întoarcem, cumpărăm pământ şiscăpăm de sărăcie”, şi-or fi zis ei. Dar n-a fost în toatecazurile aşa. Unii au izbutit, alţii nu. Dacă ar mai trăi,ne-ar spune fiecare epopeea trăită. Aşa însă, cum oa-sele lor odihnesc de mult în cimitirul satului, recons ti-tuim din spusele urmaşilor crâmpeie din zbuciumataaventură a întâlnirii cu „pământul făgăduinţei”. Iatăcâteva destine:Marcu Stoia (moş Marcu lu’ Băboni, de mai târziu)fuge cu Floarea Stoia, care i-a devenit soţie, să scapede „gura lumii”, dar şi de teamă să nu fie trimis pefront de către stăpânirea austro-ungară, căci începuserăzboiul. Se stabilesc în Ohio. El lucrează pe pămân-tul unui fermier, împreună cu 11 negri, iar ea, într-unatelier de blănărie, la acelaşi fermier. Adună ceva bani,cu care, când se vor întoarce, după terminarea răz boiu lui,îşi cumpără câteva lanţe de pământ. Au plecat doi şi s-au întors trei, pentru că li se născuse un fiu, căruia i-au dat numele Gianny. La întoarcere, Gianny, care

avea cinci ani, se pierde de ai lui. Îl vor găsi într-untârziu, la bucătăria pachebotului.Gheorghe Marcu a lu’ Bâzoni, poreclit „Americanul”,a luat şi el drumul pribegiei, în 1908, din cauza situa-ţiei materiale dificile. Cu el au mai plecat VichentieUrşica (zis Minda ăl bătrân), Pavel Ivaşcu (zis Paia) şialţi tineri. Două săptămâni au călătorit cu vaporul peapele înspumate ale Oceanului Atlantic, părăsind por-tul Brest, din Franţa. Tânărul Marcu se va stabili laDetroit, unde îşi cunoaşte viitoarea soţie: pe bănă-ţeanca Rebeca Terbancea, din Fibiş. El va găsi delucru la marile uzine Ford, pe când ea lucrează ca şicroitoreasă. Cuprinşi de nostalgia locurilor natale,revin în ţară, dar se vor întoarce şi vor mai sta încăpatru ani în SUA, suficient pentru a câştiga atât cât săpoată să cumpere vreo zece-cincisprezece lanţe de pă-mânt, ba să-l ajute şi pe nepotul său să cumpere casapreotului Trifu Petcu.Traian Bosa (a lu’ Achimoane) a trimis şi el bani mun-ciţi soţiei, rămasă acasă cu doi copii, să mai cumpereceva pământ şi să iasă din nevoi. La fel a făcut şi PetruBoca, stabilit o vreme la Chicago. Dorul de aventurăl-a mânat însă mai departe, spre ţinuturile nordice, ce-ţoase. La întoarcere a adus cu el un geamantan de...pălării de cowboy. Ba şi-a câştigat şi porecla „Orait”,

după ticul verbal care îi amuza pe consătenii săi.Ion Birtariu (a lu’ Capra) era copilandru când a plecatcu mama lui peste ocean. Cât a stat acolo, a trăit dinajutorul de şomaj. Când s-a întors, îi plăcea să ne în-veţe cuvinte englezeşti, pe noi, copiii, şi să ne de-monstreze figuri din boxul american. Pavel Ivaşcu(Paia) a venit şi el înapoi, dar cu părere de rău că „înAmerica câinii trăiesc mai bine decât oamenii”. Poatede aceea, din răzbunare pe neamul canin, banii adunaţiacolo i-a risipit curând în târguri, la chefuri, cu lăuta-rii, ca să moară în sărăcie.Destine, destine... America i-a primit, dar nu i-a făcutpe toţi fericiţi şi nici pentru mult timp. Acest Eldoradovisat şi dorit de unii dintre giroceni n-a însemnat neapărat îmbogăţire. N-a fost de ajuns doar atingereatărâmului mirific ca să găsească mulţumire pentru totrestul vieţii. Şi mai e ceva: toţi s-au întors acasă, însatul lor, pe care nu l-ar fi părăsit definitiv pentrunimic în lume. (I.M.)

Material preluat din monografia “Giroc - arc peste timp”, realizată de

prof. Octavian GRUIŢA, prof. Ion MURARIU

şi Marius MATEI

Giroceni în... America

6 DIALOG CU CETĂŢENII1155 ffeebbrruuaarriiee 22001133

Rămânând fidelitradiţiei de a-i răs-plăti pe elevii caredovedesc respect desine, faţă de şcoalăşi care cinstesc sta-tutul de elev, direc-torul-adjunct alşcolii „Iosif Cioro-gariu” din Chişoda,doam na profesorMarieta Deneş, îm-preună cu doam-nele diriginte aleclaselor a VII-a şi aVIII-a, prof. Geor-

gina Ianculescu şi Gabriela Vla-sie, i-au evidenţiat şi premiat, înaplauzele colegilor lor, pe cei carepe parcursul semestrului I alacestui an şcolar nu au lipsit nicimăcar o zi de la şcoală. Felicitări, aşadar, pentru: AdrianIsac, Robert Corcheş, DanielMânzat, Rosemary Toth, DenisaSterpu, Nandor Szathmary, toţidin clasa a VII-a şi Flavius Bocz,din clasa a VIII-a. (A.B.)

Luna februarie aduce cu sine, pentruelevii din Giroc şi Chişoda, excursia laArieşeni, pentru practicarea sporturilorde iarnă. Şi în acest an, 40 de copii, îm-preună cu cinci cadre didactice, au por-nit, în 8 februarie, spre Munţii Apuseni. Primul popas a fost la exploatarea mi-nieră de la Roşia Montană, unde am vi-zitat galeriile romane săpate pentruextragerea aurului. Ghidul nostru,foarte bine documentat, ne-a vorbit des-pre utilajele folosite de către mineri,machetele zăcămintelor aurifere, modulde viaţă al localnicilor şi importanţa ar-heologică a localităţii.Pe pârtia Vârtop am mers sâmbătă, 9 fe-bruarie, şi am avut surpriza să fie orga-nizate „Serbările Zăpezii 2013”. Într-oatmosferă de basm, cu brazii încărcaţide omăt, copiii au acoperit pârtia cu să-niuţe şi boburi, au participat la concur-surile organizate, s-au jucat cu zăpadăşi au cumpărat suveniruri.Şi pentru că au fost competiţii în toatăregula, concursurile de sanie şi bob auavut şi câştigători pe măsură: la băieţi –Robert Corcheş, clasa a VII-a Chişoda,Dacian Filimon, clasa a VIII-a Giroc,Răzvan Râmneanţu, clasa a VIII-aGiroc; la fete – Carina Bădescu, clasa aV-a Chişoda şi Melisa Marc, clasa aVIII-a Giroc.Cei mai temerari au încercat, pe pârtiamare, schiurile şi plăcile de snowboard,au văzut peisajul de la înălţimea teles-caunului sau au făcut o plimbare cusania trasă de cai. La întoarcere ne-amîmbogăţit spiritual la Mănăstirea „Sfân-tul Ilie” din Albac, unde copiii au spuso rugăciune. Cele trei zile de zăpadă,aer curat şi distracţie ne-au adus zâm-bete pe buze şi amintiri de neuitat.Iată şi câteva dintre impresiile par-ticipanţilor la excursia de anulacesta:A fost cea mai grozavă excursie. Amschiat foarte mult şi în condiţii foartebune. Pârtia de la Arieşeni este exce-lentă pentru practicarea sporturilor deiarnă. Cu colegii ne-am simţit minunatşi ne-am distrat. Deian Stanoiev -clasa a VIII-a Chişoda.

În această excursie mi-a plăcut minade la Roşia Montană şi că am învăţatsă alunec cu snow-boardul. Pe pârtiedistracţia a fost “la maximum”. Dan Colţan - clasa a VI-a Giroc.

Am aşteptat cu nerăbdare excursia dela Arieşeni pentru întrecerile de săniuţă,jocul cu zăpadă şi distracţia de la ca-bană. Au fost trei zile deosebite, îm-preună cu colegi minunaţi. SănduleacMihai - clasa a VIII-a Giroc.

În cele trei zile la munte am fost cubobul, am schiat şi ne-am simţit bine,într-o atmosferă de poveste. AndreeaNicula - clasa a VIII-a Giroc.

Prof. Melentina COSTA

Iarnă, iarnă, albă iarnă

OFERT AVANTAJOAS DE S MÂN CERTIFICATANUL 2013 PENTRU CULTURA CARTOFULUI

SOIUL CAT. BIOL Pre fara TVA

lei /kg Prefinal

Sante (alb ) Înmul irea Isemi-tarziu

1.20 1.55

Carrera (alb ) Înmul irea Isemi-timpuriu

1.30 1.65

Certif. Înmul irea I semi-timpuriu

1.50 1.86

Everest Certif. Înmul irea I semi-timpuriu

1.50 1.86

Jelly (alb ) Certif. Înmul irea I timpuriu

1.50 1.86

Anuschka (alb ) Certif. Înmul irea I timpuriu

1.50 1.86

Tresor (alb ) Înmul irea I timpuriu

1.20 1.55

Laura (rosu) Înmul irea Imediu timpuriu

1.20 1.55

Aladin (rosu) Înmul irea Itimpuriu

1.20 1.55

Labella (rosu) Certif. Înmul irea I semi-timpuriu

1.50 1.86

Red Lady (rosu) Certif. Înmul irea I semi-timpuriu

1.50 1.86

Red Fantasy (rosu) Înmul irea Isemi-timpuriu

1.50 1.86

Red Scarlet(rosu) Înmul irea I timpuriu

1.30 1.65

OFERT AVANTAJOAS DE S MÂN CERTIFICATANUL 2013 - CEREALE

Not : -Valoarea ambalajului este inclus în pre .- Comenzile vor putea fi onorate doar în limita stocului disponibil.

-Pentru cantit ti mai mari de 5 tone orzoaic ,2 tone soia, 1 tona porumb i pentru cump rare iachitarea m rfii înainte de ridicare se acorda un comision -La unit ile înregistrate în scopuri de TVA, pentru grâu,porumb i soia se aplic taxarea invers ( achitând pre ul f r TVA) .

SPECIA SOIUL CAT. BIOL AMB. kg Pref rtva.

Precu

tva. Grâu de

prim varP dureni (Rubin) Cons. 40 2.40 2.98

Ov z Mures Cons. 35 2.50 3,10

Orzoaic dePrim var

Romani a , Daciana B 40 2,40 2,98

Romani a , Daciana C1 40 2,20 2,73

Soia

Felix, Onix PB 40 4.0 4,96

Felix, Onix B 40 3.50 4,34

Porumb Zaharat

Estival,Deliciul veri Certif 1: 5 80,00 99,2

Porumb

Turda Favorit Turda 200 Turda 165 Turda Star

Certif

Certif

10 12,00 14,88

Mazare 40 2,40 2,98

OFERT AVANTAJOAS DE S MÂN CERTIFICATANUL 2013 PENTRU GAZON

Not : -Valoarea ambalajului este inclus în pre .- Comenzile vor putea fi onorate doar în limita stocului disponibil.

Denumirea Componen AMB. kg Pref rTVA

Prefinal

Gazon

Universal 3kg/100m2

Fest. Arundinacea- 10%, Fest. Rubra-40%,, Lolium perene- 45%, Loliumwesterwoldicum -5%,

5kg 13,40 16,62 9kg 13,00 16,12

Gazon Extra

Fest. Rubra-45%, Lolium perene- 50%, Loliumwesterwoldicum -5%,

5kg 13,40 16,62

9kg 13,00 16,12

Gazon Umbr

Fest. Arundinacea- 20%, Fest. Rubra-45%,, Lolium perene- 30%, Loliumwesterwoldicum -5%,

5kg 13,40 16,62

9kg 13,00 16,12

Gazon Sport

Fest. Arundinacea- 10%, Fest. Rubra-30%,, Lolium perene- 55%, Loliumwesterwoldicum -5%,

5kg 13,40 16,62

9kg 13,00 16,12

Substrat special cu

fibrlemnoas

ph-5,6 NNH4:57,60mg/kg NNO3:269 mg/kg P2O5: 55,2mg/100g K2O:155mg/100g MgO:225mg/100g

Sac 10L 10.50 13.10

Sac 20L 15.49 19.20

Sac 50L 25.9 32.12

Scoartorganic

decorativ

Scoar de copac din conifere

Sac 50L 29,0 35,96

Sac 80L 40,0 49,5

În atenţia locuitorilor din Giroc şi ChişodaSC SEM AGRO TOUR SRL vine în sprijinul cultivatorilor de pământuri şi a crescători-lor de animale din Giroc şi Chişoda printr-o serie de oferte avantajoase pentru sămânţăcertificată la diferite soiuri de plante. Pentru detalii, vă puteţi adresa telefonic directoru-lui general Marius Bărdaş, la numărul 0748-899180. În funcţie de interesul dumnea-voastră, vom publica şi în continuare alte oferte ale SC SEM AGRO TOUR SRL.

7DIALOG CU CETĂŢENII

Semnalul de “ALARMĂAERIANĂ”are 15sunetea 4 secunde fiecare, cupauzăde 4 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalulse compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare,cu pauză de 2 secunde între ele. Semnalul de

“ALARMĂ LADEZASTRE” constă în 5 sunete a16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secundeîntre ele. Pentru sirenele cu aer comprimat, sem-nalul se compune din 5 sunete a 8 secundefiecare, cu pauză de 5 secunde între ele.

“PREALARMAAERIANĂ” are 3 sunete a 32 desecunde fiecare, cu pauză de 12 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat, semnalulse compunedin 3 sunete a 16secunde fiecare, cupauză de 6 secunde între ele.

“ÎNCETAREA ALARMEI” are sunet continuu, deaceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute. Pen-tru sirenele cu aer comprimat, semnalul se com-pune dintr-un sunet continuu, de aceeaşiintensitate, cu durata de 1 minut.

Telefoane utile locuitorilor din comuna Giroc:Primărie - 0256 395648; Poliţia Comunală - 0732 600450; Poliţia Locală - 0733 666467; Pompieri - 0732 600432; Deranjamente RENEL - 0256 929;

Deranjamente APĂ-CANAL: 0752 192848; Stare civilă: 0256 486029; SPCLEP Giroc - 0256 486027; Pentru decese - 0753 101123

ISSN

1584/3068 Colectivul de redacţie:

Iosif Ionel TOMA - director fondatorPetru Vasile TOMOIAGĂ - redactor-şef

Valentina BERARIU - juridic, administraţie;OctavianGRUIŢA,GabrielTOMESCU,CodruţaTOMESCU,

ViorelDorelCHERCIU,MirceaSTURZA-cultură;

Lavinia DAVID - social;Anton BORBELY - tehnoredactare computerizată.

Adresa: Giroc, str. Semenic nr. 54, TimişTel: 0256 395648; Fax: 0256 395798, 0732 600455

e-mail: ziargiroc@yahoo.com

Nu pierdeţi nici un număr al ziarului nostru.Citiţi-l constant pentru a fi corect informaţi!A fi corect informat înseamnă a fi puternic!

Tiparul executat la SC West Tipo International SA,Timişoara, Calea Aradului nr. 1, tel. 0256-244007

1155 ffeebbrruuaarriiee 22001133

„Ăla-i rău’ ăl măi mare –N-are trup, niś nume n-are;

Ăla-i rău’ śe nu fuźeDă Dumnedzău, niśi dă cruśe...”

(dîntr-o cântare bătrânască)

ÎÎnnttââmmppllăărriillee śśee ssăă iissccăă îînn rroommaann ((pprrîînnttrruu ccăă eellee ss--oorr iissccaatt,, ssăă iissccăă śśiiss--oorr iissccaa îînnttrrăă nnooii ccââtt oo ffii lluummeeaa şşîî ppăămmâânnttuu)) ssăă ggiimmiiccăă ddîînn RRăăuu’’ ăăllaa,,hhăăll mmăăii mmaarree,, ccuummăă--ii ddzzîîssaa îînn ccâânnttaarreeaa bbăăttrrâânnaassccăă.. PPrrîînnttrruu ttrrăăbbuuiinnţţaammiinnţţîî śś--aa ssuufflleettuulluuii,, śśeerrccăămm ssăă--ll ddăăśścchhiillnniimm śśîî ssăă--ll ddăăzzgguurrddzzââmm îînnccaarreeggooggee ddîînn îînnttââmmppllăărriillee ddîînn rroommaann śśîî –– ssaammaa!! –– śśîî ddîînn lluummeeaa nnooaass--ttrrăă –– mmaarree,, mmiiccăă –– îînn ccaarree ttrrăăiimm..

Voporiu dîn păreceŚî tădăuna când îm povăstuia Moś Nică lu Goaśă śe-goge o păţît ś-o păcimit la America, tăt îm arăta vopo-riu ăla într-o fortografie mare cât o icoană śe-o ţîna dămolărai pră părecili ăl măi lung dîn cuină, unge era vege -rea a măi bună (...). Io stăceam śî mă uitam cu ochiistâlpiţ pră voporiu ăl cu tri cośuri dîn molăraiu dă prăpărece cum luneca pră apili alea ca un piglais pră o faţădă perină curată śi-ncinsă pră masă. Zglemenit io – śîvoporiu luneca piglais cătră mine...Dar în visu meu śe-m venea dîn sara dînaince d-or trie -rat stogu dîn arie śî încă multă vreme dup-aia – poaceunge mă aśceptam, pân-a nu închige ochii, la visu ăsta– parică niś nu i-aś fi închis, că śî vegeam cumă besăricanoastră cu turnu ca un coś dă vopor dîntr-ăle tri śe leavea voporiu dîn fortografia lu Moś Nică, besăricaluneca piglais prăstă grăginile cu garduri asămăluice ca-n palmă ca pr-o faţă curată dă perină încinsă prămasă śî ca pr-o apă limpege vânătui-verdzuie, śî săapropia prîn capătu grăginilor – să vină în arie la noi, înlocu stogului după care am plâns śî nu ściam di śe.Śî ghermanu dî la fântâna noastră s-apleca sîngur śîscârţăia, parică-ar fi vrut să-i asămăluie calea lu vopo-riu-ăl ca turnu besăriśii śe s-apropia dă aria noastrăgolită śî cum să apropia lunecând aśa, ghermanu să ră -gica dar nu măi scârţâia – numa să audza arângu-ăl maredăngănind în turnu-coś. Atunś mośu meu – strămoś îmvine, că era mośu lu tata! – Avram Procator mă ţîna dămână śî mă-ngemna să nu mă spării, să primesc stogu

ăla śî să mă apropii dă besărica dă vine asămăluit capiglaisu, uită-ce cum lunecă asămăluit, ca voporiu lumośî-to Nică, dzîsa tătdăuna moś Avram Procator cândîm arăta besărica aia. Iar giminaţa, gimnaţă-dă-gimnaţă, după visu ăla, baba Lena, buna noastră BabaLena, era gata (prîntru că ścia că trăbe) să-m tălmăśascăvisu, dă bună samă că l-o fi ghiśit prăstă noapce (ori-căo fi fost śî ea în visu ăsta ś-o fi vădzut voporiu apropi-indu-să, śine ście). Śî-m spuna atunś śî multă vremedup-aia că visu-i agevărat śî-i sămn bun. Dar io sîmţam,poace ściam că nu-i aśa, visu nu să poroboceśce, śeva-nel nu să loveśce; ś-atunś îl întrăbai pră Taica, ăsta-i tatalu tata meu, aśa-i spunam io ś-aśa-i dzîśa măi tătă lumeadîn sat.- Taico, śe faśem noi acu’ cu-atâta griu după śe ne să-turăm dă pită albă? Că acuma avem numa griu în am-bari – fănină albă śî tăriţă în cămară. Noi mâncăm numapită albă, dar Nonius nu mâncă tăriţă, că nu-i purśel śîniśi viţăl. Nu pot să-i placă tăriţîle. Că el mâncă fân śîovăs. Că d-aia-i armigu nostru-ăl fălos...

- va urma -

Glosar

stâlpit, ă, ţ, ce – adj. = pironit (< stâlpi, stâlpesc = apironi, a înlemni)zglemenit, ă, ţ, ce – adj. = înlemnit, înmărmurit (<zglemeni, zglemen(esc) = a înlemni, a înmărmuri)asămăluit, ă, ţ, ce – adj. = nivelat (< asămălui = anetezi)gherman, e – s.n. = cumpăna fântâniiarâng, ze – s.n. = clopot (de biserică)proboci, probocesc – vb. = a se potrivi

* Ioan Viorel Boldureanu, Dăprăunălucrarea (roman) înseria „Literatură dialectală” a Editurii Marineasa dinTimişoara, unde urmează să apară nu peste multă vreme

Întâmplări dîntr-un roman bănăţan *śe baş acuma să scriadză

„„MMooşş CCuummiinnccee””Adz la anii mei dăstui

Am în gură num-un ghince;Nu vreu rău’ lu niścui –

D-aia-m dzîśe „Moş Cumince”.

Prî la nańe nu măi trec,Mi-s iertat dă ăle sfince;

Śî în paśe îm petrecDzîlili ca... „Moş Cumince”.

Unii dzîc c-aş fi dăşcept,Dar măi mulţ – că nu am mince;

Dî la lume śe s-aścept?D-aia rebd... ca „Moş Cumince”.

Beu un deţ or beu o vadră,Măi pogan ca măi-năince;

Dorm în śanţuri, să să vadăCum s-ogină „Moş Cumince”.

Scriu şozdănii śî poveściGângăvindu-mă-n cuvince –

Dă năravuri omeńeściCum le şcie „Moş Cumince”.

Când bat zvoanili în sarăPră tri galsuri învrăjbice,Mor cum ście El să moară

Mor śî io, ca „Moş Cumince”.

******

Iar pră cruśe opt cuvinceOr să-m scrie într-un rând:„Aiś dzaśe «Moş Cumince»Măi cumince ca oricând”.

Petru CHIRA

Ioan Viorel Boldureanu s-a născut la 12 februarie 1950 la Topolovăţu Mare, Timiş. Şcoala generală a urmat-oîn satul natal, liceul la Lugoj, iar studiile universitare la Timişoara şi la Cluj-Napoca. Îşi ia doctoratul în

Nlologie la Timişoara, în anul 1985. A debutat în volum în anul 1984, cu “Povestiri de la marginea Câmpiei”.Membru al unor cenacluri, colaborează la câteva ziare şi reviste literare. Este titular al Cursului de

Folcloristică şi Etnologie la Facultatea de Litere şi FilosoNe a Universităţii de Vest din Timişoara. La Cenac lul„Gura Satului” este, însă, “concurat” de COLĂ LU TUTUBĂ, personajul cu care este adesea identiNcat. Din

ianuarie 1996 a început să dea viaţă personajului UICA NIŢĂ („văr al lui COLĂ”) la Televiziunea „Analog” din Timişoara, în rubrica zilnică „La givan cu Uica Niţă”. Pentru acei care îl cunosc mai puţin, amin tim că

scriitorul are rădăcini ereditare şi în localitatea Chişoda, un motiv în plus de a iubi aceste locuri şi oamenii lor.

8 DIALOG CU CETĂŢENII

AAlleexxiiaa DDaacciiaannaa BBăăllaann33 aannii,, CChhiişşooddaa

SSooffiiaa MMiixxiicchh55 aannii,, GGiirroocc

RRiiccaarrddoo AAnnttoonniiooAAllvvaarreezz MMaanncciillllaa

22 aannii,, GGiirrooccRRaaiissaa MMaarriiaa BBooggddaann

22,,22 aannii,, GGiirroocc

1155 ffeebbrruuaarriiee 22001133

Sâmbătă, 19 ianuarie 2013, la Dumbrăviţa a avut locun concurs interjudeţean de şah, în memoria fostuluicampion mondial Robert Fischer (născut pe 9 martie1943, trecut în nefiinţă la 17 ianuarie 2008). Compe-tiţia a fost împărţită în două secţiuni: A) seniori şi ju-niori peste 14 ani; B) copii şi juniori cu vârste până în14 ani. La turneul de juniori – unde au evoluat jucătorii Clu-bului de Şah Giroc – au participat 68 de şahişti, re-prezentând (în afară de Giroc) cluburi din Timişoara,Arad, Reşiţa, Nădlac, Dumbrăviţa, Giarmata Vii şiParţa. Locul I în clasamentul general al acestei sec-ţiuni a fost ocupat de către giroceanul Paul Paraschiv(încă în vârstă de 10 ani).Câştigătorul secţiunii U14 din cadul Memorialului„Robert Fischer” este numit „Noul Fischer” al anuluişahist care abia începe. Aceasta este o frumoasă tra-diţie iniţiată acum câţiva ani de către şahistul dum-brăviţean Ilie Uţă, un neobosit organizator decompetiţii. Acesta activează cu multă dăruire şi ca instructor de şah. Ca jucător, are categoria I de clasi-ficare şi participă relativ frecvent în competiţii. Fiicasa, Adeline-Ramona Uţă, are un palmares de excepţieşi joacă pentru prestigiosul club de şah AEM LuxtenTimişoara.Prin urmare, titlul de „Noul Fischer”, deţinut în 2012de către chişozeanul Robert Matiş (care are – coinci-denţă! – acelaşi prenume ca şi campionul american),a trecut la începutul anului 2013 în mâinile mult maitânărului său coleg de club, Paul Paraschiv.Ceilalţi patru jucători ai Clubului de Şah Giroc pre-

zenţi la această competiţie au ocupat de asemenea lo-curi fruntaşe. Cu cinci victorii şi două remize, chişo-zeanul Denis Alboni a ocupat locul III în clasamentulgeneral al secţiunii U14 (abrevierea provine din limbaengleză: under-forteen, care înseamnă „sub 14”). Demenţionat că Denis încă nu a împlinit 12 ani. Alexan-dra Paraschiv a ocupat locul V în clasamentul general,dar în cel pe categorii şi-a adjudecat primul loc la F12

(fete 11 şi 12 ani). Timişoreanul Ioan-Ciprian Popa,care joacă din septembrie anul trecut pentru Clubul deŞah Giroc, s-a clasat pe locul X în clasamentul gene-ral, dar a ocupat locul II la categoria B10 (unde a fostdepăşit doar de către marele talent şahist al Parţei,Alexandru Ungureanu).Dar cea mai mare surpriză la acest concurs avea săvină de la „căluţul năzdrăvan” al Clubului de Şah

Giroc, Roxana Popa! Fetiţa care a împlinit doar 6 aniîn octombrie 2012 a răzbătut până pe locul IV (!!!) alacestui concurs interjudeţean de şah cu 68 de concu-renţi, având vârste până la 14 ani! Ea a primit, bi-neînţeles, premiul pentru cea mai bună jucătoare lacategoria F8, dar performanţa obţinută în clasamen-tul general este ieşită din comun! Roxana a realizatacest rezultat acumulând cinci victorii, o remiză şi osingură înfrângere – aceasta având loc doar în faţa luiPaul Paraschiv, campionul competiţiei!Roxana Popa nu este la prima ispravă de acest gen. Îndecembrie 2012, ea a jucat la magazinul universalBega într-un concurs de şah la care au participat băieţişi fete cu vârste până la 16 ani – majoritatea fiind ju-cători cu experienţă în competiţii. Întrecerea a fost or-ganizată de către antrenoarea Ligia Jicman, de laC.S.S. nr. 1 Timişoara. Roxana a ocupat, spre uimireatuturor, locul 7 din 46 de participanţi – subliniez, estevorba despre o fetiţă de 6 ani, evoluând într-un turneude şah cu concurenţi având până la 16 ani... Pentru cititorii care doresc o explicaţie a acestor succese, eu cred că un ingredient obligatoriu este im-plicarea părinţilor, pe lângă tot ce ţine de talentul şidorinţa copilului, de antrenor, de club sau de sprijinulautorităţilor şi al sponsorilor. Mulţumesc cu aceastăocazie şi colaboratoarei mele Iulia Istrati – o şahistăcare cândva se bătea pentru primele locuri în Europala junioare şi care în prezent contribuie la pregătireaRoxanei.

Antrenor, Zamfir MOLDOVAN

Memorialul „Robert Fischer” – Dumbrăviţa 2013

CS Giroc a pierdut cu 1-0 amicalul dis-putat pe terenul Calor împotriva ocu-pantei locului I din Liga a VI-A,Ripensia Timisoara, la finele unui jocdominat autoritar de galben-roşii, care n-au reuşit să fructifice însă decât unadin oportunităţile de gol ivite. Singurareuşită a meciului a fost semnată deZsollay. Băieţii pregătiţi de Radu Suciuşi Ovidiu Olariu au evoluat avansat,pasând mult mingea şi efectuând unpresing agresiv în jumătatea adversă.Defensiva girocenilor a rezistat însă bineatacurilor lansate de ripensişti. Demenţionat şi faptul că în poartaoaspeţilor a evoluat unul dintre portariiRipensiei, tânărul Butoi, venit de laElectrica Timişoara, care s-a descurcatexcelent, reuşind câteva intervenţii provi -denţiale.Echipa noastră a evoluat şi la ediţia dinacest an a tradiţionalei Cupe de Iarnă,competiţie rezervată echipelor înscriseîn cele trei serii ale CampionatuluiJudeţean. CS Giroc a făcut parte dinGrupa C, alături de ASU Poli, echipa se-

cundă formaţiei Mama Mia BecicherecuMic şi Murani.Iată rezultatele şi marcatorii în meciurileGrupei C: ASU Poli – Becicherecu Mic7-0 (4-0). Au marcat: Popoviciu 2, Nico-lae, Basarab, Varga, Gălan şi Giroveanu;Giroc – Murani 0-3 (0-1). Au marcat:Costescu 2 şi Ignat; Murani – Beci-cherecu Mic 4-0 (2-0). Cele patru goluriau fost înscrise de Costescu 3 şi Alcia;ASU Poli – Giroc 5-2 (2-2). Autoriicelor şapte goluri sunt: Marchiş 2,Popoviciu, Giroveanu şi Gălan, respec-tiv Moricz şi Ardelean; Giroc – Beci-cherecu Mic 5-2 (2-1). Au înscris:Moricz 2, Maftei, Pascu şi Sere, respec-tiv Pal şi Gherasim; ASU Poli – Murani2-1 (2-1). Au marcat: Popoviciu şiMarchiş, respectiv Şchiopu.Clasamentul grupei a arătat astfel: 1.ASU Poli 9p; 2. Murani 6p; 3. Giroc 3p;4. Becicherecu Mic 0p. În faza supe-rioară a competiţiei s-a calificat doarocupanta primului loc, respectiv ASUPoli Timişoara.

A. BORBELY

La

mulţiani!L

am

ulţi

ani!

CS Giroc, înfrângere în faţa RipensieiTimişoara şi eliminare în Cupa de Iarnă

Divizionara D FC Chişoda a reluat pre-gătirile în vederea returului campionatu-lui Ligii a IV-a Timiş, la jumătateacompetiţiei fotbaliştii noştri situându-sepe poziţia a şasea a ierarhiei. „Nu a fostun tur de campionat aşa cum ni l-am fidorit. Am pierdut patru puncte în douămeciuri mai speciale, să le spun aşa – laPeciu Nou, unde am remizat 1-1, dar amavut trei jucători eliminaţi, şi acasă, cunou-promovata din Ghiroda. Cu celepatru puncte, am fi fost pe locul treiacum”, ne-a declarat Alin Rus, preşe-dintele clubului. Acesta este sigur căsportivii noştri vor reuşi să recuperezehandicapul şi să se situeze pe podium lafinalul sezonului, aşa cum s-a întâmplatde cinci ani încoace, timp în care amevoluat doar în Liga a IV-a. În ceea cepriveşte lotul de jucători, acesta este, înmarea majoritate, cel care a încheiatturul. A plecat doar Furdean, la Giar-mata, în Liga a III-a, şi este posibil săplece Adrian Ilie. În schimb, a revenit laechipă Dorel Ganea (fratele internaţio-nalului Ionel Ganea, fost şi pe la Poli Ti-mişoara), cel care a fost golgheterulformaţiei în sezonul 2008-2009. Se maipoartă discuţii cu Alin Crişanov (şi eltrecut prin curtea alb-violeţilor de la

Poli), cu Costel Ionilă (care a îmbrăcattricoul echipei-fanion a Banatului) şi cuMarius Burduhos (crescut de SrbiankaGiuchici).La realizarea obiectivului propus îşi voraduce contribuţia staff-ul tehnic şi celadministrativ: Adrian Şeţu – antrenor,Vasile Daminuţă – antrenor secund, AlinRus – preşedinte, Adrian Rus – organi-zator de competiţii şi Cristian Rupa –doctorul echipei.„Aşteptăm sprijinul Consiliului LocalGiroc, care ne-a ajutat în toţi aceşti ani aiactivităţii noastre. Sper să primim baniinecesari pentru următoarea parte a cam-pionatului şi pentru îndeplinirea obiec-tivului. Am încredere totală în domnulprimar Iosif Ionel Toma, care ne-a fostmereu alături”, a completat Alin Rus.Pentru FC Chişoda urmează primul jocoficial al sezonului, în 24 februarie, cândva disputa, la Murani, în compania for-maţiei locale, o partidă în cadrul CupeiRomâniei. Până la începerea campiona-tului mai este programat un meci amicalla Parţa, dar şi antrenamente pe planlocal, la stadionul propriu şi la sala desport din Chişoda.

Anton BORBELY

FC Chişoda ţinteşte podiumul lafinalul campionatului