nssm 14 norme specifice de securitate a muncii pentru ... fileprocedeele clasice de prelucrare prin...
TRANSCRIPT
NSSM 14
Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrari
necoventionale
Preambul
Sistemul national de norme privind asigurarea Securitatii si Sanatatii in Munca ( SSM ) este
compus din:
- Normele generale de protectie a muncii, care cuprind prevederi de securitate si medicina a muncii
general valabile pentru orice activitate;
- Normele specifice de securitate a muncii care cuprind prevederi de securitate a muncii valabile
pentru anumite activitati sau grupe de activitati caracterizate prin riscuri similare.
- Prevederile acestor norme se aplica cumulativ, indiferent de forma de proprietate sau modul de
organizare a activitatilor reglementate.
Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala, cuprinzand
prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea diferitelor activitati in conditii de securitate.
Respectarea acestor prevederi nu absolva persoanele juridice sau fizice de raspunderea ce le revine
pentru asigurarea oricaror altor masuri, corespunzatoare conditiilor concrete in care se desfasoara
activitatile respective, prin instructiuni proprii.
Intrucat, sistemul national al normelor specifice este structurat pe activitati, persoanele juridice sau
fizice vor selectiona si aplica cumulativ normele specifice corespunzatoare, atat activitatii de baza
cat si conexe sau complementare.
Structura fiecarei norme specifice are la baza abordarea sistemica a aspectelor de securitate a
muncii - practicata in cadrul Normelor generale - pentru orice proces de munca. Conform acestei
abordari, procesul de munca este tratat ca un sistem, compus din urmatoarele elemente ce
interactioneaza reciproc:
- Executantul: omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca.
- Sarcina de munca: totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate de executant, prin intermediul
mijloacelor de productie si in anumite conditii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de
munca.
- Mijloacele de productie: totalitatea mijloacelor de munca (instalatii, utilaje, masini, aparate,
dispozitive, unelte etc.) si a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizeaza in
procesul de munca.
- Mediul de munca: ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihosociale in care unul
sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca.
Reglementarea masurilor de securitate a muncii in cadrul normelor specifice, vizand, global
desfasurarea uneia sau mai multor activitati in conditii de securitate se realizeaza prin tratarea
tuturor aspectelor de securitate a muncii la nivelul fiecarui element al sistemului-executant-sarcina
de munca-mijloace de productie-mediu de munca, propriu proceselor de munca din cadrul
activitatii care face obiect de reglementare.
Prevederile sistemului national de reglementari normative pentru asigurarea securitatii muncii
constituie, alaturi de celelalte reglementari juridice referitoare la sanatatea si securitatea in munca,
baza pentru:
- activitatea de conceptie a echipamentelor de munca si a tehnologiilor;
- autorizarea functionarii unitatilor;
- instruirea salariatilor in domeniul securitatii muncii;
- cercetarea accidentelor de munca, stabilirea cauzelor si a responsabilitatilor.
In contextul general care a fost prezentat, Normele specifice de securitate a muncii pentru
prelucrari neconventionale au fost elaborate tinand cont de pericolele specifice existente in cadrul
acestor activitati, astfel incat, pentru fiecare pericol, sa existe cel putin o masura adecvata la nivelul
fiecarui element component al sistemului de munca.
Structura acestor norme a urmarit includerea unor procedee de prelucrare considerate
neconventionale din punct de vedere al utilajelor folosite si al modului concret de desfasurare a
procesului de prelucrare si anume:
- prelucrari prin electroeroziune;
- prelucrari electrochimice;
- prelucrari cu laser;
- prelucrari cu ultrasunete; prin care se realizeaza o serie de operatii care nu pot fi efectuate prin
procedeele clasice de prelucrare prin aschiere.
Criteriul de structurare nu tine cont de operatiile concrete care se realizeaza prin aceste tehnologii,
ci de caracteristicile acestor tehnologii si modul de lucru aferent, luand in considerare faptul ca
fiecare tehnologie de prelucrare are specificul sau, atat din punct de vedere principial si tehnico-
aplicativ, cat si din punct de vedere al asigurarii securitatii muncii.
Astfel, normele sunt structurate pe capitole distincte, urmarind abordarea problemelor de asigurare
a securitatii muncii specifice fiecarei tehnologii, prin prevederea masurilor de protectie adecvate,
corelate cu pericolele existente la nivelul fiecarui element component al sistemului de munca.
Pentru a veni in sprijinul activitatii de concepere si proiectare a echipamentelor tehnice si a
fluxurilor tehnologice, normele prezinta un capitol cu masuri de securitate a muncii necesare a fi
asigurate din faza de conceptie si proiectare pentru imbunatatirea nivelului de securitate in munca,
pentru fiecare tehnologie sau procedeu de prelucrare neconventionala.
De asemenea, normele cuprind o serie de anexe cu informatii utile necesare atat utilizatorilor de
tehnologii neconventionale cat si factorilor de concepere si proiectare a acestora.
1. Prevederi generale
Continut
Art. 1. - Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrari neconventionale cuprind
masuri de prevenire a accidentarii si imbolnavirii profesionale, luand in considerare pericolele
specifice acestor activitati si cerintele desfasurarii proceselor de munca in conditii de securitate.
Domeniul de aplicare
Art. 2. - Prevederile prezentelor norme se aplica activitatilor specifice de prelucrari
neconventionale din cadrul proceselor industriale indiferent de forma de proprietate sau modul de
organizare a acestor activitati.
Conexiunea cu alte acte normative
Art. 3. - Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrari neconventionale se aplica
cumulativ cu Normele generale de protectie a muncii.
Art. 4. - Pentru activitatile nespecifice sau complementare activitatilor de prelucrari
neconventionale, defasurate la nivelul persoanelor juridice sau fizice, se vor aplica normele
specifice de securitate a muncii pentru respectivele activitati.*)
Art. 5. - Organizarea si desfasurarea activitatii de instruire a lucratorilor in domeniul securitatii
muncii se vor realiza potrivit prevederilor Normelor generale de protectia muncii.
Art. 6. - Dotarea lucratorilor cu echipament individual de protectie si alegerea sortimentelor
adecvate se vor realiza in conformitate cu prevederile Normativului-cadru de acordare si utilizare
a echipamentului individual de protectie, aprobat prin Ordinul Ministrului Muncii si Protectiei
Sociale nr.58/1991.
Art. 7. - Organizarea si desfasurarea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor se va realiza
potrivit prevederilor normelor SITUATIILOR DE URGENTA: P.S.I. – PREVENIRE SI
STINGERE INCENDII.
*) Nota: In anexa nr.1 se prezinta orientativ, lista normelor specifice de securitate a muncii, care,
dupa caz, pot fi aplicate pentru activitatile nespecifice sau complementare activitatilor de
prelucrari neconventionale, in vederea asigurarii conditiilor de securitate a muncii.
Revizuirea prezentelor norme
Art. 8. - Prezentele norme specifice de securitate a muncii se revad periodic si se modifica ori de
cate ori este necesar, ca urmare a modificarilor de natura legislativa survenite la nivel national, a
schimbarilor intervenite in tehnologia de lucru si a particularitatilor metodelor de lucru ce urmeaza
a fi reglementate din punct de vedere al securitatii muncii.
2. Prelucrari prin procedeul electroeroziunii
2.1. Amenajarea incaperilor in care se desfasoara prelucrari prin procedeul
electroeroziunii
Art. 9. - (1) Pentru desfasurarea activitatilor de prelucrari prin electroeroziune, se vor amenaja
incaperi special destinate acestui scop.
(2) In cazul in care se utilizeaza numai masini de electroeroziune cu fir sau 1-2 masini de
electroeroziune cu electrod masiv, acestea se pot amplasa intr-o hala in care se desfasoara si alte
operatii, cu conditia delimitarii distincte a spatiilor de lucru ale acestor utilaje.
Art. 10. - In cazul in care se amplaseaza masini de electroeroziune cu electrod masiv, peretii,
mobilierul si alte accesorii vor fi din materiale incombustibile sau ignifugate.
Art. 11. - Pardoseala va fi rezistenta la greutatea utilajului, la socuri mecanice si va fi realizata din
materiale nealunecoase si care sa nu permita infiltrari de substante petroliere.
Art. 12. - Incaperea va fi dotata cu stingatoare de incendiu pentru substante petroliere si instalatii
electrice antiex in cazul prelucrarilor prin electroeroziune cu electrod masiv.
Art. 13. - Spatiul de lucru se va organiza astfel incat sa se evite accidentarea prin lovire, caderea
unor greutati, deplasarile necontrolate de piese si dispozitive etc.
Art. 14. - Instalarea si prima punere in functiune a utilajelor de prelucrat prin electroeroziune se
vor face in conformitate cu instructiunile fabricantului.
Art. 15. - Toate masinile de prelucrat prin electroeroziune vor fi legate la centura de impamantare;
locul de legare va fi vizibil pentru a putea fi verificat vizual zilnic.
Art. 16. - (1) Accesul in spatiile de lucru destinate prelucrarii prin electroeroziune va fi permis
numai persoanelor autorizate.
(2) Usile de intrare vor fi inscriptionate cu indicatoare privind interzicerea accesului persoanelor
neautorizate.
(3) Deschiderea usilor se va realiza in directia necesara evacuarii personalului in caz de urgenta.
Art. 17. - In incaperile de lucru precum si pe usile de acces se vor instala indicatoare privind
interzicerea fumatului sau instalarii si folosirii flacarii deschise in cazul prelucrarii prin
electroeroziune cu electrod masiv.
2.2. Repartizarea lucratorilor
Art. 18. - (1) Se interzice repartizarea pentru lucrul cu utilaje de prelucrat prin electroeroziune a
persoanelor care, la controlul medical prezinta alergii la miros de fum sau produse petroliere,
precum si a acelora care, in contact cu aceste produse fac usor iritatii ale pielii si mucoaselor.
(2) Se interzice de asemenea repartizarea persoanelor la care s-au depistat retineri fata de lucrul pe
aceste utilaje sau reactii de "panica" In caz de incidente.
2.3. Instruirea lucratorilor
Art. 19. - Lucratorii vor fi informati privind riscurile la care pot fi expusi in timpul lucrului cu
utilajele de prelucrari prin electroeroziune, partile periculoase ale utilajelor si vor fi instruiti
corespunzator asupra modului de lucru, masurilor si mijloacelor de protectie stabilite pentru
prevenirea accidentelor la locul de munca, precum si asupra modului de actionare in caz de avarii
sau accidente.
2.4. Echipamentul individual de protectie si de lucru
Art. 20. - In cazul prelucrarii prin electroeroziune cu electrod masiv, echipamentul individual de
lucru va fi confectionat din fibre naturale si tratate ignifug.
Art. 21. - Echipamentul individual de protectie va asigura protectia lucratorilor la contactul cu
produsele petroliere si la manipularea pieselor cu muchii si varfuri ascutite.
Art. 22. - Incaltamintea de protectie utilizata va fi electroizolanta si, in cazul manipularii de
greutati, cu bombeul intarit pentru prevenirea accidentelor la posibilele scapari ale acestora.
Art. 23. - Pentru protectia mainilor ( Utilizati manusile pentru o protectie adecvata ) se vor asigura
posibilitati de spalare si unguente de protectie pentru substantele utilizate (petrol si derivati din
petrol).
Art. 24. - Intretinerea si spalarea echipamentului utilizat in atelierele de prelucrare prin
electroeroziune se vor face de catre persoane fizice sau juridice.
2.5. Efectuarea prelucrarilor prin electroeroziune
2.5.1. Pregatiri si verificari prealabile
Art. 25. - Inainte de inceperea lucrului se va verifica daca nu exista scurgeri de lichid, conductori
rupti, lipsa unor piese sau deteriorari ale utilajului.
Art. 26. - Cantitatea de dielectric scoasa din magazie nu va fi mai mare decat cantitatea necesara
schimburilor de lucru in cadrul unei zile.
Art. 27. - In cazul prelucrarii prin electroeroziune cu electrod masiv se va porni obligatoriu
instalatia de ventilare sau de termostatare daca utilajul nu functioneaza in regim automat.
Art. 28. - (1) Se va verifica, prin efectuarea unor probe in gol, functionarea corecta a
subansamblelor utilajului. In cazul in care se identifica defectari (pornirea sau oprirea anormala a
unor motoare sau a altor elemente comandate electric etc.) se intrerupe tensiunea de alimentare si
se anunta imediat conducatorul locului de munca pentru identificarea cauzelor si efectuarea
remedierilor necesare.
(2) Verificarea periodica a generatorului de tensiune se va face in baza unui grafic aprobat de
conducere.
Art. 29. - (1) Operatiile de remediere a defectarilor se vor efectua numai de catre personalul de
intretinere autorizat, la solicitarea conducatorului locului de munca.
(2) Conducatorul locului de munca va lua masuri pentru indepartarea de la locul respectiv a
materialului dielectric (petrol) precum si pentru spalarea si curatarea masinii de resturile petroliere.
(3) In cazul in care sunt necesare operatii de sudura, se va solicita in prealabil eliberarea
"permisului de lucru cu foc".
Art. 30. - Se interzice accesul oricaror alte persoane la utilaj, in afara lucratorilor desemnati
(operatori), conducatorului locului de munca si lucratorilor din echipa de intretinere, autorizati.
Art. 31. - Se va verifica sistemul de automatizare, comanda si control a utilajului la predarea-
preluarea schimbului si la termenele stabilite.
Art. 32. - Se interzice utilizarea de mijloace improvizate precum si a oricaror mijloace care
modifica functionarea normala a sistemelor de siguranta si control.
Art. 33. - Langa masina vor fi asezate gratare din materiale nealunecoase, electroizolante si
ignifugate.
Art. 34. - In cazul masinilor de prelucrat prin electroeroziune cu electrod masiv, pornirea pompei
de umplere a cuvei se va realiza numai dupa verificarea inchiderii in mod etans a usii cuvei.
Art. 35. - Se va utiliza numai agent de racire prevazut in cartea tehnica a masinii.
Art. 36. - In timpul umplerii cuvei se va verifica daca nu exista scurgeri datorate unor imbinari
neetanse, stropirii datorate unor furtunuri montate gresit in cuva etc.
Art. 37. - Nivelul lichidului dielectric in cuva va fi astfel reglat incat sa depaseasca cu 20-50 mm
zona in care se produc descarcarile.
Art. 38. - Inainte de cuplarea regimului de prelucrare se vor aseza in pozitie de lucru ecranele de
protectie.
2.5.2. Prelucrarea pieselor
Art. 39. - (1) Se interzice prelucrarea pieselor fara imersie (cu spalare prin jet) existand pericol de
incendiu.
(2) Exceptie de la aliniatul (1) fac utilajele de prelucrat cu fir care folosesc ca material dielectric
apa deionizata si care nu au cuva etansa.
Art. 40. - Pornirea masinii in regim de prelucrare se va face numai dupa asigurarea tuturor
conditiilor de lucru prevazute de fabricant.
Art. 41. - Activitatea de prelucrare va fi supravegheata permanent la utilajele la care fabricantul
indica astfel.
Art. 42. - In timpul prelucrarii sunt interzise interventiile in cuva, deschiderea usii cuvei, apasarea
pe butoanele de comanda, ridicarea ecranelor de protectie si alte interventii la utilaj.
Art. 43. - In cazul in care, pe parcursul procesului de prelucrare, se produc unele avarii (spargeri
de furtunuri, neetanseitati, oprirea tensiunii de alimentare, scurtcircuite, scaderea nevelului
lichidului dielectric in cuva sau aprinderea gazelor de la scantei etc.) se va opri utilajul si se va
interveni, de catre operator, numai pentru remedierea acelor defectiuni la care este abilitat prin fisa
postului. Pentru celelalte defectiuni se va anunta conducatorul locului de munca care va decide ce
trebuie remediat si cine va efectua remedierile.
Art. 44. - In cazul aparitiei unor descarcari electrice anormale, cand se doreste verificarea vizuala
a calitatii prelucrarii sau ori de cate ori apare necesitatea interventiei in zona de lucru se va proceda
astfel:
a) se va comuta masina pe regim de manevra;
b) se va opri pompa de umplere a cuvei;
c) se va goli complet cuva si numai dupa ce se verifica acest lucru se permite deschiderea usii de
acces.
Art. 45. - Se vor utiliza numai scule si dispozitive adecvate operatiilor de executat, astfel incat sa
se evite lovirea operatorului la desprinderea electrozilor sau a pieselor.
Art. 46. - La manipularea pieselor si dispozitivelor se vor respecta prevederile Normelor generale
de protectie a muncii.
Art. 47. - (1) In cazul stropirii pardoselii cu material dielectric sau ulei, aceasta se va curata cu
mijloace adecvate.
(2) Materialele folosite la spalarea si curatarea masinilor si utilajelor de petrol, vor fi pastrate in
cutii inchise, iar la sfarsitul schimbului de lucru acestea vor fi evacuate in locuri special amenajate,
unde vor fi arse.
Art. 48. - (1) In cazul prelucrarii prin electroeroziune cu electrod masiv, instalatiile de ventilare
vor functiona permanent pe durata prelucrarii.
(2) La sfarsitul zilei de lucru, se va asigura ventilarea mecanica a aerului din incaperi cel putin 15
minute.
Art. 49. - In functie de cantitatea de noxe degajate in procesul de prelucrare, se va asigura ventilare
generala, locala sau ventilare generala suplimentata cu ventilare locala (in special in halele in care
sunt amplasate mai multe utilaje de prelucrat prin electroeroziune).
Art. 50. - (1) Se interzice accesul in incinta atelierelor de prelucrat prin electroeroziune, a
mijloacelor de transport intern care, In timpul folosirii, pot produce scantei.
(2) Se interzice folosirea sculelor care, prin frecare sau lovire produc scantei.
Art. 51. - Se interzice lucratorilor avand echipamentul murdar de petrol (dielectric) sa se apropie
de sursele de foc.
2.6. Activitati de intretinere si reparatii
Art. 52. - Intretinerea si repararea utilajelor de prelucrat prin electroeroziune se realizeaza numai
de personal calificat si instruit special in acest scop.
Art. 53. - (1) Remedierea diferitelor defectiuni ce pot aparea pe parcursul functionarii utilajului se
va realiza numai la solicitarea conducatorului locului de munca, cu utilajul oprit si deconectat de
la sursa de alimentare cu energie electrica.
(2) In cazul in care este necesar sa se efectueze masuratori sau reglaje cu instalatia sub tensiune,
se vor respecta prevederile normelor specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei
electrice.
Art. 54. - Schimbarea lichidului dielectric din rezervor si curatarea acestuia de reziduurile depuse
se vor face cu respectarea urmatoarelor prevederi:
a) la transvazarea lichidului dielectric in butoaie metalice sau in alt rezervor se vor asigura toate
masurile impotriva imprastierii lichidului pe pardoseala;
b) deplasarea butoaielor se va face cu mijloace adecvate, fiind interzisa rostogolirea sau tararea
acestora;
c) deversarea lichidului dielectric uzat se va face in locuri aprobate de organele sanitare; in cazul
in care exista solicitari din partea unor unitati care recupereaza dielectricul uzat, acesta se va
colecta in recipiente inchise si va fi transportat la aceste unitati.
3. Prelucrari prin metode electrochimice
3.1. Obtinerea solutiei de electrolit
3.1.1. Descarcarea, depozitarea si pregatirea materiilor prime in vederea
obtinerii solutiei de electrolit
Art. 55. - La efectuarea operatiilor de descarcare, transport, depozitare si pregatire a materiilor
prime, se vor repartiza numai lucratori care au corespuns controlului medical solicitat prin
prevederile Ministerului Sanatatii pentru lucrul in medii cu pulberi sau substante toxice.
Art. 56. - (1) Echipamentul individual de protectie va asigura protectia lucratorilor impotriva
pulberilor si manipularii de greutati.
(2) Lucratorii care vin in contact cu substante toxice sau iritante vor fi protejati impotriva
contactului direct cu aceste substante.
Art. 57. - Operatiile de descarcare, transport si depozitare a materiilor prime necesare pentru
prepararea electrolitului vor fi organizate si conduse de o persoana numita si instruita in acest scop,
care va asigura masurile de securitate privind repartizarea lucratorilor pentru manipularea directa
a greutatilor, asigurarea mijloacelor tehnice adecvate pentru manipularea greutatilor (ambalajelor)
ce depasesc limitele stabilite prin Normele de protectie a muncii privind efortul fizic, manevrarea
mijloacelor tehnice mecanizate de catre lucratori special instruiti si autorizati si respectarea
masurilor prevazute de prezentele norme.
Art. 58. - Materiile prime depozitate pe platforme orizontale vor fi pastrate in compartimente
(boxe) sau, dupa caz, lazi cu capac prevazute cu etichete privind continutul fiecareia, fiind interzisa
depozitarea in acelasi compartiment a materiilor prime diferite.
Art. 59. - Depozitarea materiilor prime ambalate in saci sau in ambalaje cu forme geometrice
regulate se va face prin stivuire, cu respectarea prevederilor Normelor generale de protectie a
muncii referitoare la modul de constituire a stivelor si inaltimea acestora, inclusiv pentru
depozitarea in sistem paletizat.
Art. 60. - Caile de acces in interiorul depozitelor se vor mentine permanent deblocate.
Art. 61. - Manipularea materiilor prime se va face astfel incat sa se evite imprastierea lor pe sol
sau in atmosfera.
Art. 62. - Pentru evitarea prafului in mediu de munca, pardoseala se va stropi si curata.
3.1.2. Dozarea-amestecarea materiilor prime pentru formarea solutiei de
electrolit
Art. 63. - Dozarea materiilor prime se va face de catre operatorul ce deserveste instalatia sub
supravegherea unei persoane competente cu atributii in acest scop.
Art. 64. - Omogenizarea amestecului in vederea obtinerii solutiei de electrolit se va face fie prin
amestecare mecanica, fie prin barbotare cu aer, evitandu-se stropirea.
Art. 65. - Se va asigura si verifica etanseitatea bazinelor de electrolit pentru evitarea scurgerilor
de solutie.
3.2. Prelucrarea prin metode electrochimice
3.2.1. Amenajarea locului de munca
Art. 66. - Incaperile in care se desfasoara prelucrari electrochimice vor fi dotate cu surse de apa si
posibilitati de colectare a scurgerilor.
Art. 67. - In cazul in care utilajele de prelucrare electrochimica sunt amplasate in incaperi in care
se desfasoara si alte activitati, zona de lucru a acestora va fi delimitata adecvat si avertizata prin
indicatoare de securitate, asigurandu-se ventilarea corespunzatoare a halei de lucru.
Art. 68. - In apropierea fiecarui utilaj se vor prevedea gratare de lemn pentru prevenirea
alunecarilor, iar operatorii vor avea la dispozitie rafturi sau containere pentru depozitarea pieselor,
dispuse astfel incat sa poata fi evitate deplasari ce pot conduce la accidente.
Art. 69. - In cazul in care instalatia de ventilare nu functioneaza normal, se vor lua masuri de
ventilare naturala pentru evitarea formarii de pungi de aer neventilate.
Art. 70. - Periodic, se vor face determinari de gaze, luandu-se masuri pentru dimensionarea
corespunzatoare a sistemului de ventilare.
Art. 71. - Furtunurile din circuitele de alimentare cu aer comprimat, apa, electrolit precum si
cablurile electrice vor fi fixate corespunzator si protejate impotriva socurilor mecanice si termice.
Art. 72. - In cazul in care instalatia se afla amplasata in fluxul de productie, se va conecta la
sistemul de ventilatie al sectiei respective.
3.2.2. Protectia impotriva electrocutarii
Art. 73. - Echipamentul electric al instalatiilor de prelucrare electrochimica va satisface cerintele
de protectie generala din standardele in vigoare.
Art. 74. - (1) Partile active ale echipamentului electric (sursa de curent, panou de comanda) se vor
afla in interiorul unor dulapuri.
(2) Deschiderea dulapurilor se va face numai prin utilizarea unor chei speciale.
(3) Se vor prevedea interblocari mecanice si electrice astfel incat sa nu fie posibila deschiderea
acestora fara deconectarea intrerupatorului general.
Art. 75. - (1) Pentru evitarea "atingerii directe" partile aflate sub tensiune vor fi protejate astfel
incat sa fie inaccesibile unei atingeri accidentale.
(2) Acolo unde pot fi supuse la efort termic sau mecanic vor fi protejate impotriva deteriorarilor.
Art. 76. - Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta datorata tensiunii de
alimentare, se va asigura legarea la nulul de protectie suplimentara prin legare la pamant.
Art. 77. - Legarea de protectie la nul si la pamant se vor executa in conformitate cu standardele in
vigoare.
Art. 78. - Reparatiile, reglajele, sau alte interventii asupra instalatiilor electrice se vor face numai
dupa intreruperea alimentarii cu energie electrica de catre electricienii de intretinere instruiti si
autorizati corespunzator.
Art. 79. - Toate circuitele de comanda necesare actionarii diverselor componente ale instalatiei
vor utiliza tensiuni foarte joase (maximum 24 V).
Art. 80. - Se interzice operatorilor sa efectueze interventii pentru depanarea unor defectiuni de
natura electrica sau mecanica.
Art. 81. - Elementele defecte vor fi reparate sau inlocuite de catre o persoana instruita si desemnata
in acest scop.
Art. 82. - La receptie, dupa fiecare reparatie sau modificare, daca instalatia nu corespunde la una
din probe, este strict interzisa punerea instalatiei sub tensiune.
Art. 83. - La receptie, dupa fiecare reparatie sau modificare se vor executa urmatoarele verificari
privind:
a) existenta si functionarea in bune conditii a tuturor elementelor de protectie electrica a instalatiei;
b) integritatea tuturor elementelor instalatiei aflate sub tensiune in timpul lucrului;
c) gradul de protectie, care trebuie sa fie de minimum IP 2X.
3.2.3. Incadrarea si repartizarea personalului
Art. 84. - Lucrul la instalatiile de prelucrare electrochimica este permis numai persoanelor care
cunosc instalatiile, aparatura si procedeele de lucru, au calificarea necesara si au fost instruite din
punct de vedere al securitatii muncii.
Art. 85. - Pentru lucrul la aceste instalatii vor fi repartizati numai lucratori care au corespuns
controlului madical solicitat prin prevederile Ministerului Sanatatii pentru lucrul in medii cu
substante toxice.
3.2.4. Efectuarea debavurarii electrochimice si a prelucrarii electrochimice
tridimensionale
3.2.4.1. Montarea dispozitivului pe masina
Art. 86. - Prinderea dispozitivului pe mesele masinii se va efectua de catre operatorul care
deserveste instalatia, instruit in prealabil asupra modului de utilizare a dispozitivului si asupra
tehnologiei de debavurare a reperului dispozitivului respectiv.
Art. 87. - Prinderea dispozitivului pe mesele masinii se va face cu suruburi, utilizand canalele
prevazute in acest scop si care asigura prinderea rigida si corecta.
Art. 88. - Se interzice utilizarea oricaror sisteme improvizate de prindere.
Art. 89. - Operatia de aliniere a dispozitivului in vederea unei inchideri corecte se va realiza de
catre operator sub coordonarea unei persoane cu atributii in acest sens, pentru evitarea pierderilor
de electrolit (stropiri) si a scurtcircuitelor.
Art. 90. - Pentru conectarea dispozitivului la sursa de curent si la circuitul de electrolit se vor
respecta urmatoarele prevederi:
a) conectarea piesei la polul pozitiv al sursei de curent si a electrolitului la polul negativ prin
montarea cablurilor la bornele inscriptionate corespunzator;
b) respectarea sensului de circulatie a electrolitului prin dispozitiv, prin conectarea corecta a
furtunurilor de intrare si iesire la racordurile inscriptionate in acest scop.
3.2.4.2. Functionarea instalatiei de prelucrat
Art. 91. - Pornirea instalatiei se va realiza numai de catre lucratorii specializati, pentru asigurarea
tuturor manevrelor si conditiilor impuse de tehnologia de debavurare.
Art. 92. - Se va respecta cu strictete ordinea de pornire a elementelor componente ale instalatiei
prevazuta in instructiunile de lucru.
Art. 93. - In cazul in care operatia de pornire se realizeaza dupa efectuarea unor lucrari de
intretinere si reparatii, se vor respecta urmatoarele prevederi:
a) se vor inlatura toate constructiile provizorii, sculele si resturile care ar provoca accidente;
b) se vor aduce in stare de functionare toate dispozitivele de protectie;
c) se va verifica functionarea tuturor dispozitivelor de executie, comanda si control.
Art. 94. - Fixarea pieselor in dispozitive se va realiza in conformitate cu instructiunile existente in
fisa tehnologica a operatiei de debavurare.
Art. 95. - Inainte de fixare, piesele se vor controla pentru a nu prezenta aschii sau bavuri foarte
mari (peste 2 mm).
Art. 96. - La fixarea piesei se va urmari pozitionarea corespunzatoare a acesteia.
Art. 97. - La inchiderea dispozitivului se va asigura etansarea locului de lucru prin coborarea
panoului de protectie, pentru a evita stropirea cu electrolit sau inhalarea de gaze nocive.
Art. 98. - Comanda de inchidere se va executa numai prin apasarea dubla si simultana a celor doua
butoane de inchidere (opratorul va folosi ambele maini), evitandu-se astfel eventualele accidente
prin strivirea mainilor intre masa superioara mobila si cea inferioara fixa.
Art. 99. - Se va urmari cu atentie conectarea automata a circuitului de electrolit si a sursei de
curent, sesizandu-se eventualele avarii.
Art. 100. - (1) In cazul in care se produc scurtcircuite fara deconectarea automata a sursei, aceasta
se va deconecta manual de la intrerupatorul general.
(2) Scoaterea piesei deteriorate si incalzite din dispozitiv se va face utilizand manusi de protectie.
Art. 101. - Reglarea parametrilor de functionare se va realiza numai de catre personal calificat
corespunzator si instruit asupra tehnologiei de debavurare.
Art. 102. - (1) In caz de defectare a organelor de comanda din ciclul automat, se va trece instalatia
in regim manual iar operatiile de remediere se vor efectua numai de personalul autorizat si instruit
in acest scop.
(2) Se interzice orice interventie a operatorilor pentru remedieri la organele de comanda, cu
exceptia celor autorizati.
Art. 103. - Orice dereglare la nivelul instalatiilor cu grad ridicat de periculozitate (sursa de curent,
panou electric) sau functionari defectuoase de motoare, pompe, ventilatoare, vor fi imediat
semnalate conducatorului locului de munca, care va asigura efectuarea remedierilor in conditii de
securitate.
Art. 104. - Toate aparatele de masurare si reglare montate pe diversele componente ale instalatiei,
vor fi verificate, etalonate, sigilate si prevazute cu etichete pe care se vor indica parametrul masurat
si limita maxima a acestuia.
Art. 105. - Se interzice curatarea tablourilor de masura si control utilizand produse petroliere.
Art. 106. - (1) In timpul desfasurarii fluxului tehnologic, tabloul cu aparatele de masura, control
si automatizare va fi supravegheat permanent de catre operatori.
(2) Se interzice parasirea locului de munca in timpul functionarii instalatiei de prelucrat fara
asigurarea unui inlocuitor corespunzator.
Art. 107. - Interventiile persoanelor neautorizate la panourile de comanda sunt strict interzise.
Art. 108. - Se interzice blocarea comenzilor normale aferente unor faze tehnologice in vederea
obtinerii unor facilitati productive, in detrimentul securitatii.
Art. 109. - Pentru suprave gherea panourilor de coman-da si facilitarea interventiilor tehnologice,
se va asigura un iluminat corespunzator, conform normativelor in vigoare.
Art. 110. - Ridicarea panoului de protectie pentru deschiderea dispozitivului se va realiza numai
dupa deconectarea automata a sursei de curent si a circuitului de electrolit.
Art. 111. - La scoaterea piesei prelucrate din dispozitiv, se vor utiliza manusi de protectie (sau
dispozitive speciale de prindere) pentru evitarea eventualelor arsuri.
Art. 112. - Manipularea pieselor grele se va realiza cu respectarea prevederilor Normelor de
protectie a muncii referitoare la ridicarea de greutati si utilizand bocanci cu bombeu intarit.
Art. 113. - In cazul utilizarii instalatiilor de ridicat pentru deplasarea pieselor, se vor respecta
prescriptiile R1-87 colectia ISCIR.
Art. 114. - Deversarea electrolitului uzat si a reziduurilor depuse se va face numai dupa
neutralizare, in cazul in care la verificari si analize s-a constatat ca potentialul coroziv al acestora
este ridicat.
Art. 115. - In cazul in care, datorita acumularii de gaze nocive, apare pericolul de intoxicare,
inceperea lucrului este permisa numai dupa ventilarea fortata a spatiului de lucru si verificarea prin
probe a atmosferei din spatiul respectiv.
Art. 116. - Pentru iluminatul local (cu lampi portative sau fixate in bacurile de lucru) se vor utiliza
lampi electrice in buna stare, alimentate la tensiuni nepericuloase.
4. Prelucrari cu instalatii laser
Art. 117. - Asigurarea protectiei impotriva radiatiei laser se va face in functie de tipul si nivelul
de risc si evaluarea riscurilor a fiecarui echipament, pe baza clasificarii laserilor, prevazuta in
standardele internationale in vigoare (CEI 825 - 1984).
Art. 118. - Producatorii de instalatii laser au obligatia de a indica clasa in care se incadreaza
instalatia respectiva conform standardelor internationale.
Art. 119. - Utilizatorii de instalatii laser trebuie sa solicite furnizorilor, la achizitionare,
mentionarea corespondentei acestora la standardele internationale specifice, precum si informatii
referitoare la parametrii emisiei laser:
a) mediu activ;
b) lungimea de unda a radiatiei;
c) puterea si densitatea puterii maxime la iesire;
d) forma si dimensiunea fascicolului la iesire;
e) divergenta fascicolului (in cazul fascicolelor cu sectiune necirculara, divergentele pe cele doua
axe);
f) existenta eventuala a unor sisteme de focalizare si distanta focala;
g) distanta de la sursa laser la punctul de lucru;
h) pentru laserii in impulsuri:
- forma si durata impulsului;
- energia unui impuls;
- frecventa de repetitie a impulsurilor;
- caracteristicile trenurilor de impulsuri;
i) indicatii referitoare la dispozitivele de protectie si mijloacele de protectie prevazute pentru postul
de lucru.
Art. 120. - (1) Masurile de securitate care trebuie adoptate la utilizarea instalatiilor laser difera in
functie de caracteristicile laserului, de tipul si conditiile de utilizare ale acestora.
(2) Pentru instalatiile laser din clasele 1 si 2 nu se prevad cerinte specifice de securitate in afara de
instruirea corecta a personalului de deservire (operatori laser) privind interzicerea dirijarii
fascicolului laser spre alte persoane si utilizarea mijloacelor individuale de protectie prevazute.
(3) Pentru instalatiile laser din clasele 3 si 4 unde exista riscurile de afectare a organului vizual, a
pielii, precum si a tesuturilor interne, se prevad cerinte specifice de securitate, in functie de modul
de utilizare si de conditiile concrete in care se desfasoara prelucrarile respective.
Art. 121. - (1) Conducerea la nivelul persoanelor juridice sau fizice care desfasoara activitati de
prelucrare cu instalatii laser are obligatia de a asigura masurile si mijloacele de protectie adecvate
pentru protejarea lucratorilor contra radiatiilor nocive.
(2) In cazul in care tipul constructiv al laserului nu face posibila realizarea unor sisteme tehnice de
izolare, ecranare sau a altor masuri generale de protectie, se vor asigura mijloacele individuale de
protectie impotriva radiatiei, zgomotului sau a altor noxe degajate in procesul de prelucrare.
4.1. Amenajarea incaperilor in care se desfasoara activitati de prelucrare cu
instalatii laser
Art. 122. - (1) Activitatile de prelucrare cu instalatii laser se vor desfasura in incaperi special
amenajate si destinate.
(2) Prevederea de la aliniatul (1) nu este necesara in cazul instalatiilor laser de mica putere (sub 1
mW) utilizate pe santiere, pentru reglaje de instalatii industriale (aliniamente, tuneluri,
interferometrie etc.).
Art. 123. - (1) Amenajarea incaperilor in care se desfasoara activitati de prelucrare cu instalatii
laser, se va face astfel incat sa se evite reflexia sau difuzia accidentala a radiatiei-in special in cazul
laserilor din clasele 3 si 4, cu emisie in ultraviolet, vizibil sau infrarosu.
(2) Peretii, tavanul si pardoseala vor fi acoperite cu materiale care nu reflecta lumina, respectiv
zugravelile si vopsitoriile pentru finisare se vor realiza cu materiale absorbante de lumina.
(3) Mobilierul si clantele usilor nu vor avea suprafete netede si lucioase.
Art. 124. - Deschiderile incaperilor spre exterior nu vor fi situate pe axul radiatiei directe sau
reflectate.
Art. 125. - (1) In cazul in care o singura incapere este destinata functionarii mai multor instalatii
laser, se va realiza, dupa caz, separarea spatiilor dintre acestea prin utilizarea de paravane sau pereti
despartitori.
(2) Paravanele sau peretii despartitori se vor executa din materiale rezistente la foc, la temperaturi
inalte, care sa nu degaje noxe chimice si sa prezinte un coeficient de reflexie cat mai mic.
Art. 126. - In cazul in care nu este necesara separarea prin pereti sau paravane despartitoare,
instalatiile laser vor fi orientate astfel incat sa se excluda posibilitatea directionarii radiatiei laser
de la o instalatie la alta.
Art. 127. - Iluminatul incaperilor in care se desfasoara activitati de prelucrare cu instalatii laser se
va realiza astfel incat sa asigure acomodarea ochiului la solicitarile vizuale intense, de luminanta
ridicata, necesare pentru urmarirea modului de prelucrare.
4.2. Amplasarea instalatiilor laser
Art. 128. - (1) Pentru amplasarea corecta a instalatiilor laser este necesara cunoasterea parcursului
(traiectoriei) fascicolului laser deschis, a reflexiilor si difuziilor normale si accidentale ale acestuia.
(2) La determinarea parcursului fascicolului laser se va tine cont si de deviatiile care sunt
determinate de procesul de prelucrare.
(3) Determinarea parcursului fascicolului laser se va realiza numai cu mijloace specifice: hartie
fluorescenta pentru ultraviolet si infrarosu apropiat, folii de material plastic etc.
Art. 129. - Amplasarea instalatiei laser fata de ferestre se va realiza astfel incat sa se evite reflexia
radiatiilor.
Art. 130. - Amplasarea instalatiilor laser se va realiza astfel incat traiectoria fascicolului laser sa
fie la un nivel diferit de nivelul ochilor unei persoane care sta in picioare sau pe scaun, in functie
de operatia de efectuat.
Art. 131. - In zona in care se efectueaza prelucrari cu laser, se interzice introducerea in fascicolul
laser a unor elemente optice reflectante sau difuzante, precum si a unor materiale usor inflamabile.
4.3. Utilizarea mijloacelor de avertizare (indicatoare de securitate)
Art. 132. - Usile incaperilor in care se desfasoara activitati de prelucrare cu instalatii laser vor fi
inscriptionate cu indicatoare de avertizare asupra pericolului radiatiei laser.
Art. 133. - Orice instalatie laser va fi dotata cu indicatoare de avertizare asupra pericolului de
radiatie, care vor fi plasate sub forma de eticheta in locuri vizibile.
4.4. Mijloace individuale de protectie
Art. 134. - (1) Mijloacele individuale pentru protectia ochilor (ochelari de protectie SKYLINE)
trebuie sa indeplineasca cerintele esentiale de securitate si sa fie avizate si certificate din punct de
vedere al securitatii muncii pentru lucrul cu laserul, in functie de caracteristicile acestuia.
(2) Factorul de transmisie spectral va fi astfel ales incat iluminarea energetica si expunerea
energetica a ochiului sa fie sub limitele maxime admisibile pentru fiecare laser, stabilite prin
standardele sau regulile tehnice internationale recunoscute pe plan intern.
(3) Filtrele trebuie sa fie stabile la radiatii ultraviolete, caldura si sa fie incombustibile.
(4) Densitatea de putere va fi in limitele stabilite prin standardele sau regulile tehnice internationale
recunoscute pe plan intern.
(5) Constructia ochelarilor trebuie sa impiedice penetrarea laterala a luminii si sa ofere confortul
necesar pentru lucru.
Art. 135. - Alegerea ochelarilor se va face in functie de lungimea de unda a radiatiei laser.
Art. 136. - Ochelarii trebuie sa fie insotiti de o eticheta pe care va fi indicata densitatea optica si
lungimea de unda.
Art. 137. - (1) In cazul in care exista probabilitatea ca in zona de lucru sa se depaseasca nivelul
maxim de expunere pentru piele, atunci personalul implicat va utiliza pe langa ochelari de protectie
adecvati, manusi de protectie si imbracaminte adecvata.
(2) Mijloacele individuale pentru protectia pielii (halat, salopeta, manusi) se vor confectiona din
materiale termorezistente care nu se topesc sub actiunea caldurii si nu propaga flacara.
(3) Culoarea acestor mijloace de protectie va fi inchisa, cu suprafata matuita, pentru reducerea la
minimum a coeficientului de reflexie.
Art. 138. - In cazul in care, nivelele de zgomot depasesc valorile maxime admise iar adoptarea
unor solutii tehnice (carcasari sau ecranari fonoabsorbante) nu este posibila constructiv, se vor
utiliza mijloace individuale de protectie.
Art. 139. - (1) Pentru operatiile de prelucrare la care exista pericolul degajarii unor substante cu
toxicitate ridicata si tipul constructiv al instalatiei laser nu permite practicarea unor solutii tehnice
de etansare a zonei de impact a radiatiei cu tinta, se vor utiliza masti de protectie.
(2) Suplimentar, personalului de deservire al instalatiei (operatorilor laser) i se va administra
lichide de protectie.
4.5. Mijloace tehnice de protectie contra radiatiei laser
Art. 140. - La efectuarea prelucrarilor cu instalatii laser de tip deschis se vor adopta solutii tehnice
de ecranare provizorie a fascicolului deschis al radiatiei si scoatere a pupitrului de comanda din
zona periculoasa.
Art. 141. - Zona laser periculoasa va fi marcata si izolata corespunzator.
Art. 142. - Ecranele vor fi absorbante pe lungimea de unda a radiatiei laser si vor ramane
transparente in restul spectrului.
Art. 143. - Materialele din care se confectioneaza ecranele vor indeplini urmatoarele conditii:
a) vor fi rezistente la foc si cu un punct de topire ridicat;
b) nu vor degaja noxe chimice;
c) vor fi de culoare inchisa si cu suprafata mata, pentru reducerea coeficientului de reflexie in cazul
radiatiilor vizibile si invizibile;
d) pentru radiatiile vizibile pot fi utilizate dupa caz , ecrane transparente care sa permita reperarea
fascicolului laser si vizualizarea operatiilor de prelucrare.
Art. 144. - In cazul in care, tipul constructiv al instalatiei laser nu permite practicarea unor solutii
tehnice de ecranare a zonelor periculoase, iar la instalatiile respective se lucreaza cu sisteme de
focalizare directa, pe langa mijloacele individuale adecvate de protectie se va asigura si trimiterea
periodica a personalului de deservire a instalatiilor laser pentru efectuarea tratamentelor
oftalmologice necesare.
Art. 145. - Pentru instalatiile laser de putere mare se vor adopta solutii tehnice de implementare a
unor dispozitive de avertizare asupra intrarii personalului in zona periculoasa in cazul in care
acestea nu au fost prevazute prin proiectare.
Art. 146. - Incaperile unde functioneaza surse de laser de mare putere vor fi dotate cu stingatoare
de incendiu.
4.6. Repartizarea personalului
Art. 147. - (1) Pentru lucrul la instalatiile laser, se interzice repartizarea femeilor gravide precum
si a persoanelor care prezinta afectiuni ale ochiului sau pielii constatate la controlul medical si care
sunt considerate contraindicate pentru desfasurarea activitatii in conditii de securitate (leziuni ale
retinei, miopie cu risc de desprindere a retinei, cataracta, conjuctivita, ambliopie, daltonism,
dermatoze etc.).
(2) Controlul medical periodic este obligatoriu si se va desfasura potrivit prevederilor Ministerului
Sanatatii.
Art. 148. - Lucrul la instalatiile laser este permis numai lucratorilor speciali instruiti si autorizati.
4.7. Instruirea personalului
Art. 149. - In cadrul procesului de instruire a lucratorilor in domeniul securitatii muncii, se vor
transmite toate informatiile referitoare la riscurile la care sunt expusi, partile periculoase ale
instalatiilor, dispozitivele de protectie existente, mijloacele individuale de protectie si modul de
interventie in caz de avarii sau accidente.
Art. 150. - Instruirea lucratorilor pentru interventii in caz de avarii sau accidente se va efectua pe
baza instructiunilor elaborate de persoanele fizice sau juridice.
Art. 151. - In incaperile in care se desfasoara activitati de prelucrare cu instalatii laser se vor afisa
la loc vizibil instructiuni specifice de S.S.M. – SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
(PROTECTIA MUNCII).
4.8. Efectuarea operatiilor de prelucrare cu instalatii laser
Art. 152. - Accesul in incaperile in care se desfasoara activitati de prelucrare cu instalatii laser este
permis numai persoanelor autorizate.
Art. 153. - Personalul de deservire a instalatiilor laser nu va purta in timpul lucrului obiecte care
pot reflecta radiatia directa, ceasuri, nasturi de metal, catarame, bijuterii etc.
Art. 154. - (1) Inainte de inceperea oricarui proces de prelucrare cu instalatia laser, se va proceda
la verificarea prealabila a aparaturii de control a instalatiei.
(2) Starea de functionare a aparaturii de control va fi urmarita permanent si in timpul lucrului.
Art. 155. - La instalatiile laser de mare putere se va verifica, in prealabil, functionarea comenzii
de oprire de urgenta pentru a putea fi declansata in cazuri de avarie sau accidente.
Art. 156. - Se va verifica sistemul de blocare al instalatiei laser si, dupa caz, sistemele de avertizare
si/sau functionare a traductoarelor de contact.
Art. 157. - Reglarea instalatiei laser pentru operatiile de prelucrare respective se va realiza astfel
incat sa se evite emisiile neprevizibile de radiatii.
Art. 158. - Manipularea pieselor, manevrele la instalatii, reglajele necesare si alte interventii la
instalatiile laser se vor efectua numai de personalul autorizat, cu respectarea stricta a instructiunilor
tehnologice, pentru a nu se produce modificarea parametrilor emisiei, propagarea radiatiei,
reflexiile intempestive etc.
Art. 159. - La efectuarea operatiilor de aliniere si reglare care preced emisiile laser puternice se
pot folosi atenuatoare sau laseri de mica putere, coaxiali cu laserul principal.
Art. 160. - La instalatiile laser de tip inchis (protejat), comanda de declansare a fascicolului laser
se va da numai dupa obturarea dispozitivului optic de vizare si dupa asigurarea etansarii incintei
de lucru.
Art. 161. - In cazul in care se lucreaza cu incinte deschise, comanda de declansare a fascicolului
laser se va da numai dupa echiparea corespunzatoare a operatorului laser cu mijloacele individuale
de protectie prevazute si numai dupa asigurarea ca in incapere nu se afla alte persoane neprotejate.
Art. 162. - Se interzice a se privi in radiatia laser si a se alinia laserul cu ochiul liber, privind axial
sau paraxial in cavitate, in cazul in care radiatia directa sau reflectata este mai mare decat nivelul
de expunere maxim admis pentru ochi.
Art. 163. - In timpul functionarii instalatiilor laser si efectuarii operatiilor de prelucrare este
interzisa orice interventie a operatorilor in zonele de prelucrare pana la terminarea operatiilor.
Art. 164. - (1) In cazul proceselor de prelucrare la care exista pericolul de degajare a unor substante
toxice (pulberi, aerosoli sau gaze nocive) se va verifica permanent functionarea corespunzatoare a
instalatiilor de ventilare generale sau locale, dupa caz, pentru captarea si evacuarea substantelor
respective din cadrul incintei de lucru.
(2) In cazul in care zona de impact a radiatiei cu tinta este izolata prin carcasare, se va verifica
etanseitatea acesteia.
Art. 165. - In perioadele de nefunctionare a instalatiilor laser, incaperile vor fi inchise iar cheile
se vor pastra de catre persoane autorizate.
4.9. Masuri de protectie impotriva electrocutarii
4.9.1. Masuri tehnice
Art. 166. - Fiecare echipament va avea o carcasa care sa asigure un grad de protectie de cel putin
IP 3 X astfel incat sa nu poata fi atinse piesele aflate normal sub tensiune.
Art. 167. - Cablurile electrice fixe vor fi pozate corespunzator si protejate impotriva deteriorarii
(mecanice, termice, chimice etc.).
Art. 168. - Deschiderea carcaselor nu va putea fi facuta fara intreruperea tensiunii.
Art. 169. - Tensiunea normala a retelei electrice care alimenteaza instalatia laser va fi de maximum
0,4 KV iar reteaua electrica va fi cu neutrul legat la pamant.
Art. 170. - Masele echipamentelor electrice vor fi legate la nul ca masura principala de protectie
impotriva electrocutarii prin atingere indirecta si la pamant ca masura de protectie suplimentara.
Art. 171. - In loc de legare la pamant, ca protectie suplimentara, se poate utiliza una din
urmatoarele masuri:
- legarea de echipontetializare intre echipamente;
- utilizarea protectiei automate la curenti de defect.
Art. 172. - (1) Sigurantele fuzibile vor fi calibrate la curentul nominal indicat de proiectantul
instalatiei.
(2) Protectia automata maximala de curent va fi reglata sa actioneze la curentul de reglaj indicat
de proiectant.
Art. 173. - (1) Circuitele de comanda, semnalizare, sesizare, vor fi alimentate la o tensiune de
maximum 24 V, dintr-un transformator separator, care sa separe galvanic aceste circuite de
circuitele cu tensiune mai mare.
(2) Transformatoarele separatoare vor avea infasurarile pe coloane separate sau puse cap la cap pe
aceeasi coloana, despartite de un perete electroizolant care sa asigure o izolatie intarita,
corespunzatoare tensiunii celei mai mari. Se admit si infasurari concentrice despartite de un ecran
metalic legat la nul de protectie si avand o izolatie intarita corespunzatoare tensiunii celei mai
mari.
Art. 174. - Conductoarele electrice mobile vor avea tensiunea nominala de maximum 220 V si o
izolatie intarita.
Art. 175. - (1) Circuitele cu tensiune mai mare de 0,4KV vor fi protejate impotriva atingerii si se
vor afla in interiorul unei singure carcase.
(2) Pe carcasa echipamentului care contine o tensiune mai mare de 0,4 KV se va inscriptiona,
vizibil "Pericol de electrocutare! Tensiune de ... KV" (se va indica tensiunea nominala respectiva).
Art. 176. - (1) In cazul in care se utilizeaza baterii de condensatoare, acestea pot fi amplasate in
aceeasi camera cu pupitrul de comanda al instalatiei laser numai in cazul in care energia totala a
sarcinii maxime admisibile nu depaseste 15.000 J.
(2) Bateriile de capacitate mai mare se vor monta fie intr-o incapere separata (blocata), fie intr-un
dulap metalic amplasat in afara incaperii de lucru.
4.9.2. Masuri organizatorice
Art. 177. - Montarea, reacordarea, prima punere sub tensiune, reglarea, depanarea si verificarile
periodice ale masurilor tehnice de protectie impotriva pericolului de electrocutare vor fi executate
numai de personal calificat in meseria de electrician si autorizat.
Art. 178. - Interventiile planificate la partea electrica a instalatiilor laser se vor face numai in baza
unui ordin de serviciu sau a unui ordin scris al conducatorului electricienilor.
Art. 179. - Se interzice punerea sub tensiune a instalatiilor laser, daca exista pericolul atingerii
partilor aflate normal sub tensiune.
Art. 180. - (1) Lucrul la instalatia laser va fi facut numai conform instructiunilor de lucru, in care
se vor specifica si masurile de protectie impotriva pericolului de electrocutare.
(2) In instructiuni se va prevedea si modul de intrerupere a tensiunii electrice de catre operatorul
laser sau conducatorul locului de munca.
Art. 181. - (1) Operatorul laser si conducatorul locului de munca vor urmarii permanent
imposibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub tensiune si legaturile de protectie vizibile.
(2) In cazul in care se creaza posibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub tensiune sau se
constata ca legaturile de protectie s-au intrerupt, se va intrerupe imediat tensiunea si se va anunta
conducatorul locului de munca pentru a lua masuri de remediere a defectului.
Art. 182. - Interventia la partile aflate normal sub tensiune va fi facuta numai dupa realizarea, in
ordinea data, a urmatoarelor operatii:
- scoaterea vizibila a instalatiei de sub tensiune*);
- descarcarea condensatoarelor;
- verificarea lipsei tensiunii;
- luarea masurilor pentru impiedicarea aparitiei accidentale a tensiunii la locul de munca.
*) Nota: scoaterea vizibila de sub tensiune se poate realiza intr-un din urmatoarele moduri:
a) scoaterea fisei (stecherului) din priza de alimentare;
b) scoaterea sigurantelor fuzibile.
5. Prelucrari cu ultrasunete
5.1. Amenajarea incaperilor in care se desfasoara prelucrari cu ultrasunete
Art. 183. - (1) Desfasurarea activitatilor de prelucrari cu ultrasunete se va realiza in incaperi
special destinate si amenajate pentru reducerea efectelor nocive ale ultrasunetelor (plafoane si
pereti din materiale fonoabsorbante).
(2) In cazul in care prelucrarile cu ultrasunete se desfasoara in aceeasi hala cu alte activitati, spatiul
de lucru va fi inchis, bine delimitat prin paravane sau pereti despartitori din materiale
fonoabsorbante.
Art. 184. - Accesul in incaperile in care se desfasoara activitati de prelucrare cu ultrasunete este
permis numai lucratorilor autorizati.
5.2. Protectia impotriva electrocutarii
Art. 185. - Toate alimentarile de la reteaua trifazata vor fi efectuate prin cablu cu fir la nul.
Art. 186. - Generatorul de ultrasunete si corpul masinii-unelte se vor lega obligatoriu la pamant.
Art. 187. - Circuitele de forta vor fi prevazuta cu sigurante calibrate.
Art. 188. - Periodic se va verifica izolatia cablurilor de la generator la blocul ultrasonic precum si
legaturile la pamant ale instalatiei.
5.3. Efectuarea prelucrarilor cu ultrasunete
Art. 189. - Se interzice utilizarea, in procesul prelucrarii, a pieselor ce prezinta fisuri.
Art. 190. - Deservirea utilajului se va face de pe covoare electroizolante.
Art. 191. - Manevrele, reglajele si alte interventii se vor efectua conform instructiunilor
tehnologice pentru a evita modificarea parametrilor de functionare si a regimului de lucru, ce pot
conduce la accidente.
Art. 192. - Se interzice atingerea sculei de prelucrare sau a concentratorului in timpul In care
acestea se afla sub tensiune.
Art. 193. - Periodic se vor verifica transductorul si concentratorul de energie ultrasonica in vederea
depistarii la timp a eventualelor fisuri.
Art. 194. - In timpul defasurarii procesului de prelucrare se interzice atingerea piesei de prelucrat.
Art. 195. - Se interzice atingerea contactorului in timpul functionarii utilajului.
Art. 196. - Interventiile la utilajele si instalatiile pentru prelucrari cu ultrasunete se vor efectua
numai de catre personal autorizat si numai dupa deconectarea acestora de la retea.
Art. 197. - (1) Se va verifica izolarea eficienta a tuturor partilor instalatiei prin care se pot raspandi
in zona de lucru ultrasunete.
(2) Partile instalatiei care trebuie manevrate cu mana in timpul functionarii acesteia vor fi izolate
eficient impotriva transmiterii ultrasunetelor catre lucrator.
Art. 198. - (1) In cazul prelucrarilor (sudarii) cu utilaje manuale care functioneaza pe baza de
ultrasunete se vor asigura izolarea electrica si antivibratorie a acestora.
(2) Lucratorii vor utiliza obligatoriu manusi antivibratorii.
Art. 199. - In cazul in care instalatia de ultrasunete se va adapta pe masini-unelte deja existente,
aceasta se va izola antivibratoriu si antifonic.
Art. 200. - La efectuarea prelucrarilor asistate de ultrasunete (strunjire, gaurire, frezare, alezare,
filetare, rectificare, superfinisare etc.) se vor respecta si normele specifice de securitate a muncii
pentru prelucrari prin aschiere.
Art. 201. - (1) In cazul utilizarii suspensiilor abrazive pentru prelucrare, se vor utiliza ecrane de
protectie a lucratorilor contra contactului cu particulele abrazive.
(2) Dupa efectuarea prelucrarilor, lucratorii isi vor spala fata si mainile si vor utiliza unguente de
protectie.
Art. 202. - Se interzice depasirea duratei zilnice de expunere de 8 ore pentru lucratorii care
efectueaza operatii de prelucrare cu ultrasunete.
5.4. Decaparea,curatarea si spalarea in camp ultrasonic
5.4.1. Prepararea solutiilor de curatare si spalare
Art. 203. - (1) La prepararea solutiilor de spalare, lucratorii vor utiliza mijloace individuale de
protectie adecvate tipului de solutie utilizata.
(2) La prepararea solutiilor de acizi se va utiliza echipament individual de protectie complet care
sa asigure protejarea corespunzatoare a lucratorilor la contactul cu acizii.
Art. 204. - Depozitarea vaselor cu acizi se va face numai in locurile special amenajate.
Art. 205. - Pregatirea solutiilor se va efectua numai sub hote de absorbtie, numai in recipiente
special destinate acestei operatii si numai dupa verificarea integritatii fizice a acestora.
Art. 206. - Pardoseala se va mentine permanent curata.
Art. 207. - In incaperea in care se efectueaza prepararea solutiilor se interzice pastrarea alimentelor
si servirea mesei.
Art. 208. - Dupa efectuarea operatiilor de preparare, lucratorii isi vor spala mainile si fata si vor
utiliza unguente de protectie.
Art. 209. - Transportul vaselor cu solutii de spalare la cuve se va face astfel incat sa se evite
imprastierile sau stropirile accidentale.
Art. 210. - La prepararea si utilizarea substantelor de spalare se vor respecta normele specifice de
securitate a muncii pentru laboratoare fizico-chimice si mecanice.
5.4.2. Efectuarea operatiilor de decapare, curatare si spalare in camp ultrasonic
Art. 211. - Efectuarea operatiilor de decapare, curatare si spalare in camp ultrasonic se va
desfasura in incaperi special destinate si amenajate.
Art. 212. - Pardoseala incaperilor de lucru va fi confectionata din materiale nealunecoase si
fonoabsorbante.
Art. 213. - In cazul in care in incaperea de lucru sunt amplasate mai multe instalatii de spalare, se
va asigura separarea acestora prin paravane fonoabsorbante.
Art. 214. - Instalatia de ventilare va functiona la parametrii stabiliti.
Art. 215. - In cazul in care se utilizeaza solutii acide se va asigura suplimentar protejarea antiacida
a echipamentelor tehnice si a instalatiilor electrice.
Art. 216. - In jurul instalatiilor de spalare se vor aseza gratare de lemn.
Art. 217. - Reglarea instalatiei de spalare se va face in functie de tipul de curatare, impuritatile
care urmeaza a fi curatate si lichidul de curatare, respectandu-se cu strictete temperatura pentru
fiecare caz in parte.
Art. 218. - Interventiile la partea electrica a instalatiei de spalare sunt permise numai personalului
autorizat in acest scop, la solicitarea conducatorului locului de munca.
Art. 219. - Inainte de inceperea operatiilor de spalare se va verifica starea tehnica a cuvelor de
spalare.
Art. 220. - (1) Se interzice introducerea mainilor in cuvele de spalare.
(2) Pentru manevrarea pieselor in/si din cuve se vor utiliza clesti speciali.
Art. 221. - In timpul procesului de spalare capacele cuvelor se vor inchide etans.
Art. 222. - Se interzice evacuarea vaporilor toxici in exterior, precum si a solutiilor epuizate la
canal, fara neutralizare prealabila in cazul in care concentratiile depasesc limitele admise.
6. Prevederi de proiectare
Art. 223. - In activitatea de conceptie si proiectare a operatiilor de prelucrari prin tehnologii
neconventionale (electroeroziune, electrochimice, laser si ultrasunete) se vor respecta prevederile
de securitatea muncii prevazute prin Normele generale de protectie a muncii, Normele specifice
de securitate a muncii pentru prelucrari neconventionale si standardele de securitate a muncii.
Art. 224. - Prevederile din acest capitol constituie minimum de cerinte de proiectare pentru
desfasurarea activitatilor de prelucrari neconventionale in conditii de securitate si nu exclud
prevederea oricaror altor solutii la indemana celor ce concep si proiecteaza aceste activitati in
vederea realizarii unor niveluri de securitate mai ridicate.
6.1. Prevederi de proiectare a utilajelor de prelucrare prin electroeroziune
Art. 225. - Utilajele de prelucrat prin electroeroziune vor fi prevazute cu urmatoarele dispozitive
de protectie pentru evitarea aprinderii lichidului dielectric in timpul functionarii:
a) dispozitive de semnalizare si oprire automata a functionarii utilajului in cazul depasirii nivelului
maxim a lichidului dielectric in cuva;
b) dispozitive de semnalizare a depasirii temperaturii din rezervor si actionare automata a
ventilului de acces al apei in sistemul de racire a dielectricului;
c) dispozitive de oprire automata a utilajului in cazul in care nivelul dielectricului scade in cuva
sub inaltimea prereglata (20-40 mm peste suprafata de prelucrat a piesei pe care se produc
descarcarile);
d) dispozitiv de retragere a electrodului la scurtcircuit.
Art. 226. - Utilajele vor fi dotate cu dispozitive care sa blocheze capul de lucru in cazul intreruperii
accidentale a curentului electric si care sa nu permita recuplarea masinii in regim de lucru fara
interventia operatorului.
Art. 227. - Deschiderea usii cuvei nu trebuie sa se poata realiza decat dupa golirea completa a
cuvei.
Art. 228. - Pentru eliminarea posibilitatilor de acces la sistemul de rulare a firului-aflat sub
tensiune in regim de prelucrare-se va prevedea un ecran de protectie a carui indepartare sa conduca
la oprirea utilajului.
Art. 229. - Se vor adopta solutii tehnice impotriva atingerii partilor aflate sub tensiune in zonele
de lucru.
Art. 230. - Se vor prevedea instalatii de evacuare a gazelor rezultate din prelucrare in incaperea
respectiva sau pentru fiecare utilaj in parte.
6.2. Prevederi de proiectare pentru instalatii de prelucrare electrochimica
6.2.1. Prevederi de proiectare pentru instalatii
Art. 231. - Automatizarea ciclului de lucru al instalatiei se va realiza astfel incat sa asigure
interconditionarea fazelor (oricare faza a ciclului de lucru automat nu se va realiza fara
desfasurarea si confirmarea realizarii fazei anterioare), astfel incat sa se evite comenzile gresite,
ce pot conduce la accidente.
Art. 232. - La constructia bacului de lucru se vor utiliza materiale rezistente la actiunea coroziva
a electrolitului.
Art. 233. - Aparatorile de protectie se vor confectiona din material transparent, rezistent la socuri
mecanice si coroziune chimica.
Art. 234. - Comanda de deplasare a mesei mobile se va realiza prin intermediul a doua butoane,
ce trebuie apasate simultan de catre operator (comanda bimanuala).
Art. 235. - Fiecare parametru al regimului tehnologic (temperatura, presiune, tensiune de lucru,
pH electrolit etc.) va fi afisat, masurat si corectat automat acolo unde este posibil.
Art. 236. - Instalatia va fi prevazuta fie cu sistem propriu de ventilare, fie cu sistem posibil de
racordat la instalatia de ventilare generala.
Art. 237. - Sursa de curent continuu va fi protejata la scurtcircuit prin adoptarea de solutii tehnice
care sa permita deconectarea in mod automat, in cazul aparitiei de scurtcircuit intre electrod si
piesa si pornirea singura la disparitia acestuia, fara interventia omului.
Art. 238. - Sursa de curent va fi prevazuta cu sistem de racire de siguranta impotriva
supraincalzirii.
Art. 239. - Deschiderea carcaselor la sursa de curent nu trebuie sa poata fi facuta fara intreruperea
tensiunii.
Art. 240. - Toate elementele in miscare ale instalatiei (pompa, centrifuga etc.) vor fi prevazute cu
carcase de protectie.
Art. 241. - (1) Centrifuga aferenta instalatiei va fi prevazuta cu sistem de blocare a capacului in
timpul functionarii.
(2) Deschiderea capacului va conduce obligatoriu la oprirea centrifugii.
Art. 242. - Bazinele de electrolit vor fi protejate cu materiale rezistente la actiunea coroziva a
electrolitului.
6.2.2. Prevederi de proiectare pentru dispozitive
Art. 243. - Dispozitivele vor fi construite din materiale neconducatoare electric si rezistente la
socuri mecanice si termice.
Art. 244. - Bornele de curent si racordurile de electrolit existente pe dispozitiv vor fi inscriptionate
corespunzator, pentru a se evita legarea gresita la cablurile sursei de curent sau furtunurile prizei
de electrolit.
Art. 245. - Circuitul de electrolit in interiorul dispozitivului va trebui sa asigure o racire eficienta
a piesei, o spalare adecvata a zonei de prelucrare si o indepartare rapida a hidroxizilor rezultati din
zona de lucru.
Art. 246. - Electrozii dispozitivului vor fi confectionati din materiale rezistente la actiunea
coroziva a electrolitului si conducatoare din punct de vedere electric.
6.3. Prevederi de proiectare pentru instalatii laser
Art. 247. - La proiectarea instalatiilor laser se vor respecta cerintele de securitate prevazute prin
standardele internationale recunoscute pentru fiecare tip de laser.
Art. 248. - Proiectul instalatiilor laser trebuie sa cuprinda referiri nu numai la functionarea curenta
a acestora dar si la interventiile necesare pentru intretinerea corespunzatoare.
Art. 249. - Zonele periculoase ale instalatiilor laser se vor proteja prin ecranari adecvate si vor fi
dotate cu sisteme de avertizare.
Art. 250. - (1) Pentru instalatiile laser din clasele 3 si 4 se vor prevedea sisteme de blocare prin
care sa se realizeze oprirea automata a functionarii instalatiei la intrarea personalului de deservire
in zona periculoasa.
(2) Se vor prevedea de asemenea solutii tehnice care sa nu permita declansarea comenzii de pornire
a instalatiei in cazul in care exista persoane situate in zona laser periculoasa.
(3) Pupitrul de comanda si control va fi plasat in afara zonei periculoase.
Art. 251. - In cazul laserilor cu baleaj, comanda directiei fascicolului laser va fi automata si
subordonata unor dispozitive optice (oglinda basculanta etc.). Oprirea accidentala a baleajului va
determina simultan si incetarea emisiei.
Art. 252. - (1) Pentru protectia impotriva radiatiilor electromagnetice, se vor adopta solutii tehnice
de ecranare sau carcasare a surselor generatoare de campuri electromagnetice (blocul de
alimentare, sistemul de comanda si control, bateriile de condensatoare etc.).
(2) Alegerea ecranelor (carcaselor) se va face in functie de particularitatile sursei (gama de unde,
puterea lor) si particularitatile procesului tehnologic, astfel incat sa se respecte principiile radio-
fizice de reflexie sau absorbtie a energiei electromagnetice.
Art. 253. - Carcasele metalice ale subansamblurilor generatoare de campuri electromagnetice
(tuburi electronice cu tensiuni anodice, baterii de condensatoare etc.) vor fi prevazute cu sisteme
de oprire automata a tensiunii la deschiderea usilor.
Art. 254. - La constructia ecranelor se va tine cont de faptul ca orificiile (guri de observare, usi
etc.) cat si eventualele fisuri de-a lungul imbinarilor, daca sunt mai mari decat lungimea de unda
a radiatiei electromagnetice, pot fi considerate ca radiatori cu fante.
Art. 255. - Pentru asigurarea protectiei impotriva zgomotului in impulsuri produs de instalatiile
laser se vor prevedea carcase sau ecrane fonoizolante pentru reducerea nivelului de zgomot in
incintele in care se lucreaza cu laseri, acolo unde constructia instalatiei si procesul tehnologic
permit.
Art. 256. - In cazul in care utilizarea carcaselor si ecranelor fonoabsorbante nu este posibila din
punct de vedere constructiv sau tehnologic iar nivelurile de zgomot depasesc valorile maxime
admise, se vor prevedea, prin proiectare mijloace individuale de protectie contra zgomotului
(antifoane), in functie de frecventele caracteristice instalatiilor laser in stare de functionare.
Art. 257. - Pentru evacuarea noxelor chimice (pulberi, aerosoli, gaze nocive) degajate in cadrul
proceselor tehnologice de prelucrare, se vor adopta solutii tehnice adecvate conditiilor concrete de
desfasurare a fiecarui proces tehnologic si periculozitatii substantelor chimice degajate.
Art. 258. - In cazul in care procesele tehnologice sunt izolate in incaperi speciale in care accesul
personalului de deservire in timpul functionarii instalatiei laser este exclus, captarea si evacuarea
substantelor nocive din cadrul incintei de lucru se va realiza prin ventilare generala.
Art. 259. - In cazul in care noxele depasesc concentratiile maxime admise si sunt caracterizate
prin toxicitate ridicata, se va asigura filtrarea aerului inainte de evacuarea in mediul inconjurator.
Art. 260. - (1) Pentru procesele tehnologice de prelucrare cu instalatii laser care impun prezenta
personalului in apropierea zonei de interactiune dintre radiatia laser si materialele prelucrate,
instalatia de ventilare generala se va suplimenta cu instalatii de ventilare locala, pentru captarea si
evacuarea substantelor periculoase din mediul de munca.
(2) In cazul degajarii unor substante cu toxicitate ridicata, se vor adopta solutii tehnice de etansare
a zonei de impact a radiatiei cu tinta.
Art. 261. - La instalatiile laser de puteri mari, utilizate pentru tratamentul termic al unor piese de
dimensiuni mari, se vor prevedea instalatii de climatizare a aerului pentru mentinerea conditiilor
de confort termic.
Art. 262. - Pentru instalatiile laser de mare putere care lucreaza cu tensiuni mai mari de 20 KV se
vor adopta solutii tehnice prin care sa se realizeze protectia impotriva radiatiilor ionizante si
anume:
- timpul de expunere la sursa sa fie minim posibil;
- manipularea sa se efectueze de la distanta;
- ecranele de protectie ale surselor sa fie construite din materiale care sa atenueze fascicolul de
radiatii in raport cu densitatea sa:
- sa se prevada limitatorul de fascicol;
- sa se monteze dispozitive care sa intrerupa emisia radiatiilor in caz de necesitate.
Art. 263. - Instalatiile laser de mare putere (clasa 4) vor fi prevazute cu sisteme de oprire de
urgenta pentru cazuri de avarie sau accidente.
6.4. Prevederi de proiectare pentru prelucrari cu ultrasunete
Art. 264. - Instalatiile de prelucrari cu ultrasunete vor fi izolate antivibratoriu.
Art. 265. - La masinile cu reglare a frecventei de lucru se va izola antivibratoriu transductorul la
fixarea in carcasa.
Art. 266. - Izolatia cablurilor electrice intre generatorul de ultrasunete si blocul ultrasonic va fi
rezistenta la temperatura mediului de racire.
Art. 267. - Partile din instalatie care necesita manevrare manuala vor fi izolate electric si
antivibratoriu.
Art. 268. - (1) La masinile de spalare in camp ultrasonic, carcasa masinii va fi fonoabsorbanta.
(2) Se va asigura etansarea corespunzatoare a cuvelor si inchiderea capacelor acestora.
(3) Se va asigura protectia anticoroziva a tuturor partilor instalatiei care vin in contact cu solutiile
de spalare.
Art. 269. - La masinile cu reglare a frecventei se vor prevedea sisteme de vizualizare pentru
urmarirea energiei ultrasonice astfel concepute incat sa evite suprasolicitarea operatorului in
timpul prelucrarii.
Art. 270. - Toate circuitele de forta vor fi prevazute cu sigurante calibrate.
ANEXA 1
Lista Normelor specifice de securitate a muncii conexe si/sau complementare
1. Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul hidrocarburilor lichide.
2. Norme specifice de securitate a muncii pentru activitatea de producere a aerului comprimat.
3. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea si transportarea produselor
anorganice.
4. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea si transportul produselor
organice (exclusiv petrochimice).
5. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, stocarea, transportul si utilizarea
oxigenului si azotului.
6. Norme specifice de securitate a muncii pentru desfacerea produselor petroliere.
7. Norme specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul si depozitarea produselor
petrochimice.
8. Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastica la
cald.
9. Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aschiere.
10. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea componentelor si echipamentelor
electronice, electrochimice si a materialelor electroizolante.
11. Norme specifice de securitate a muncii pentru radiatii neionizante.
12. Norme specifice de securitate a muncii pentru productia energiei electrice.
13. Norme specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice.
14. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de izolatii termice, hidrofuge si protectii
anticorozive.
15. Norme specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare si cu
mijloace mecanizate si depozitarea materialelor.
16. Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul intern.
17. Norme specifice de securitate a muncii pentru activitatile care se desfasoara la microscoape.
ANEXA 2
Lista Standardelor conexe de securitate a muncii
1. STAS 12640-80 Prelucrarea prin electroeroziune. Terminologie.
2. STAS 12294-85 Iluminat artificial. Iluminatul de siguranta in industrie.
3. STAS 10627-76 Ventilatoare. Principii de securitate.
4. STAS 9153-90 Culorile indicatoarelor luminoase de semnalizare ale butoanelor de comanda si
ale butoanelor de comanda luminoasa.
5. STAS 8067-84 Scule pentru lacatuserie si montaj. Manere si mansoane electroizolante. Conditii
tehnice generale de calitate.
6. STAS 6687-73 Ochelari de protectie. Conditii tehnice generale de calitate.
7. STAS 2566/1-88 Echipament de radioprotectie. Sorturi. Conditii tehnice generale de calitate.
8. STAS 77761-81 Echipament de protectie din cauciuc. Manusi electroizolante.
9. STAS 2566/2-88 Echipament de radioprotectie. Manusi. Conditii tehnice generale de calitate.
10. STAS 12777-89 Protectia contra ultrasunetelor. Limite admisibile.
11. STAS 12961-91 Masini-unelte. Carcase de protectie a corpurilor abrazive. Forme si
dimensiuni.
12. STAS 12604-87 Protectia impotriva electrocutarilor. Prescriptii generale.
13. STAS 12604-90 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii de
proiectare, executie si verificare.
14. STAS 8138-83 Echipament electric pentru masini industriale. Conditii tehnice generale de
calitate.
15. STAS 9954/1-74 Instalatii si echipamente electrice in zone cu pericol de explozie si datorate
gazelor si lichidelor inflamabile. Prescriptii de proiectare si montare.
16. STAS 297/1-88 Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale.
17. STAS 297/2-89 Indicatoare de securitate. Reprezentari.
18. STAS 11358-80 Masini si utilaje. Mijloace de protectie fata de pericole macanice.
19. STAS 6877/8-88 Echipamente electrice pentru atmosfere potential explozive. Sisteme electrice
cu siguranta intrinseca.
20. STAS 11588-83 Simbol de baza si indicatoare de securitate pentru radiatii laser.
21. STAS 5325-79 Grade normale de protectie asigurate prin carcasa. Clasificare si metode de
verificare.
22. CEI 825-84 Securitatea radiatiei produselor laser, (rev. 1990), clasificarea echipamentelor si
ghid pentru utilizatori (Radiation Safety of laser products, equipment classification and user's
guide)
ANEXA 3
Ghid de terminologie
1. Notiuni din domeniul securitatii muncii
1.1. Avarie: eveniment survenit in utilizarea mijloacelor de productie, caracterizat prin defectarea
si deteriorarea acestora.
1.2. Defectare: incetarea aptitudinii unei masini, instalatii, utilaj etc., de a-si indeplini functia
specificata.
1.3. Dispozitiv de protectie: dispozitiv care reduce sau elimina riscul, singur sau in asociere cu un
protector.
1.4. Echipament individual de lucru: totalitatea obiectelor de imbracaminte, incaltaminte si de
accesorii, cu care este dotat salariatul in procesul de munca, in scopul prevenirii uzurii premature
sau murdaririi excesive a obiectelor personale.
1.5. Echipament individual de protectie: totalitatea mijloacelor individuale de protectie cu care
este dotat executantul in timpul indeplinirii sarcinii de munca, in vederea asigurarii protectiei sale
Impotriva pericolelor la care este expus.
1.6. Echipament tehnic: orice masina, aparat, dispozitiv, mecanism, unealta sau instalatie etc.,
utilizata in timpul muncii.
1.7. Factori de risc de accidentare si imbolnavire profesionala (abr. factori de risc): factori: insusiri,
stari, procese, fenomene, comportamente proprii elementelor implicate in procesul de munca ce
pot provoca, in anumite conditii, accidente de munca sau boli profesionale.
Nota: factorii de risc sunt cauze potentiale ale accidentelor de munca si bolilor profesionale,
dependente de executant, sarcina de munca, mijloacele de productie si mediul de munca.
Identificarea lor, la nivelul acestor elemente implicate in orice proces de munca, constituie un
obiectiv important al evaluarii riscului si fundamentarii activitatii de prevenire.
1.8. Functii de securitate: functii ale unui echipament de munca sau ale unui mijloc de protectie
prin care fie se elimina sau se reduce riscul fie se semnalizeaza prezenta unui pericol.
1.9. Indicator de securitate: mijloc de informare standardizat care, prin combinarea unei forme
geometrice cu o culoare de securitate si cu un simbol, furnizeaza o informatie referitoare la
securitatea muncii.
1.10. Instructaj de securitate a muncii: modalitatea de instruire in domeniul securitatii muncii care
se desfasoara la nivelul unitatilor si are ca scop insusirea de catre salariati a cunostintelor si
formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activitatii pe care o realizeaza sau
urmeaza a o realiza.
1.11. Instructiuni specifice de securitate a muncii: componente ale sistemului de reglementari in
domeniul securitatii muncii, ale caror prevederi sunt valabile numai pentru activitatile desfasurate
in cadrul unei unitati; elaborarea lor de catre unitati (prin efort propriu sau in colaborare cu institute
specializate) este obligatorie atunci cand normele generale si specifice de securitatea muncii nu
acopera totalitatea activitatilor desfasurate in unitate, sau voluntara atunci cand persoana juridica
considera necesar pentru imbunatatirea securitatii muncii, detalierea si completarea normelor cu
unele prevederi specifice unitatii.
1.12. Instructiuni de utilizare: instructiuni a caror elaborare este obligatorie pentru orice produs,
constituind parte integranta a documentatiei pentru certificarea produsului si prin care producatorul
trebuie sa prezinte toate informatiile necesare utilizarii produsului in conformitate cu scopul pentru
care a fost creat si asigurarii securitatii muncii.
1.13. Mijloc individual de protectie: mijloc de protectie (protector) destinat pentru protectia unui
singur executant si care se aplica asupra acestuia.
1.14. Nocivitate: proprietatea unei noxe de a produce efect daunator asupra organismului.
1.15. Noxa (sinonim : factor nociv): agent fizic, chimic sau biologic cu actiune daunatoare asupra
organismului in mediul luat in considerare.
1.16. Pericol
a) Sursa unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii.
Nota: In domeniul securitatii muncii termenul este utilizat in asociere cu alti termeni definind
originea sau natura presupusa a posibilei leziuni sau afectari a sanatatii: pericol de electrocutare,
pericol de strivire, pericol de taiere, pericol de intoxicare etc.
b) Proprietatea inerenta a unei substante, agent, surse de energie sau situatie cu potential de a cauza
evenimente nedorite (accidente de munca sau boli profesionale).
1.17. Persoana autorizata: o persoana competenta imputernicita in scris (de catre organe de
specialitate abilitate si/sau de catre patron) sa indeplineasca anumite activitati.
1.18. Persoana avertizata: o persoana informata asupra riscului profesional si asupra
comportamentului ce trebuie adoptat pentru desfasurarea unei activitati in conditii de securitate.
1.19. Persoana competenta: o persoana care poseda cunostintele si aptitudinile necesare pentru a
realiza corect anumite activitati.
1.20. Persoana expusa: o persoana care se afla in intregime sau partial intr-o zona periculoasa.
1.21. Prevenire: ansamblul procedeelor si masurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru
pentru evitarea pericolelor sau reducere a riscurilor.
1.22. Prevenire intrinseca: prevenire realizata in stadiul de conceptie/proiectare, care consta in:
- evitarea sau reducerea pericolelor, atat cat este posibil, prin alegerea corespunzatoare a unor
caracteristici de conceptie;
- limitarea expunerii persoanelor la pericolele care nu au putut fi evitate sau limitate suficient, prin
reducerea necesitatii de interventie a executantului in zonele periculoase.
1.23. Protectie: ansamblul de masuri care constau in utilizarea unor mijloace specifice, denumite
mijloace de protectie, cu scopul protejarii executantilor fata de pericolele care nu au fost suficient
evitate sau limitate prin prevenire intrinseca.
1.24. Proces de munca: succesiunea in timp si spatiu a actiunilor conjugate ale executantului si
mijloacelor de productie in sistemul de munca.
1.25. Protector: mijloc de protectie special conceput si utilizat pentru a realiza protectie prin
interpunere, ca obstacol (fizic) intre pericol si persoana expusa.
1.26. Risc: probabilitatea asociata cu gravitatea unei posi-bile leziuni sau afectari a sanatatii, intr-
o situatie periculoasa.
1.27. Risc profesional: risc in procesul de munca.
1.28. Situatie periculoasa: orice situatie in care o persoana este expusa unuia sau mai multor
pericole.
1.29. Substanta periculoasa: o substanta care in virtutea proprietatilor sale chimice sau fizico-
chimice poate constitui un pericol.
1.30. Zona periculoasa: orice zona in care exista sau poate aparea un pericol.
1.31. Zona periculoasa a unui echipament tehnic: orice zona situata in interiorul sau in jurul
echipamentului tehnic in care o persoana este expusa riscului de leziune sau afectare a sanatatii.
Nota: Pericolul care genereaza riscul infatisat in aceasta definitie:
- poate fi permanent prezent pe durata functionarii prevazute a echipamentului tehnic (deplasarea
elementelor mobile periculoase, degajare de substante periculoase, arc electric in timpul fazei de
sudura etc.) sau
- poate aparea neasteptat (pornire neintentionata/neprevazuta etc.).
2. Notiuni tehnologice
2.1. Debavurare electrochimica: procedeu de indepartare a bavurilor si rotunjire controlata a
muchiilor, bazata pe fenomenul de dizolvare anodica. Piesa se conecteaza la polul pozitiv al unei
surse de curent continuu iar scula (electrodul), reprezentand o infasuratoare a suprafetei ce trebuie
debavurata, se leaga la polul negativ al sursei.
In prezenta unui electrolit are loc o dizolvare a muchiilor ascutite, metalul trecand in solutie sub
forma de hidroxizi insolubili.
2.2. Dielectric: material electric izolant care se polarizeaza in campul electric. Materialele
dielectrice folosite curent in tehnica sunt: sticla, mica, parafina, uleiurile minerale, unele materiale
ceramice. Termenul a fost introdus in 1839 de catre Faraday.
2.3. Electroeroziune: procedeu de prelucrare a metalelor (in special a metalelor si aliajelor dure),
care consta in indepartarea unui strat sau a unei parti din materialul supus prelucrarii, cu ajutorul
descarcarilor electrice prin scantei.
2.4. Electrolit: substanta care prin dizolvare sau topire se disociaza, moleculele ei scindandu-se in
ioni; in aceasta stare electrolitul conduce curentul electric.
2.5. Laser: termen care deriva din prescurtarea cuvintelor din limba engleza "Light Amplification
by Stimulated Emission of Radiation" si care semnifica "Amplificarea luminii prin intermediul
unei emisii stimulate de radiatii".
2.6. Tren de impuls: succesiunea unui numar limitat de impulsuri.
2.7. Refelexie speculara: reflexie pe o suprafata care mentine corelatia spatiala intre fasciculele de
radiatie incident si cel reflectat, ca in cazul reflexiei luminii pe o oglinda.
2.8. Reflexie difuza: schimbarea distributiei spatiale a unui fascicul de radiatie, cand este
imprastiat in multe directii de o suprafata sau un mediu.
2.9. Zona de lucru laser: o zona delimitata prin marcaje de avertizare vizibile in care opereaza
surse de radiatie laser cu niveluri de emisie laser accesibile superioare nivelului de expunere
maxim admis pentru persoane. Personalul implicat in aceasta activitate este supus unor masuri de
protectie impotriva radiatiei laser. Prin masuri corespunzatoare de protectie laser, in afara acestei
zone nivelul de emisie accesibila nu trebuie sa depaseasca nivelul maxim admis de expunere pentru
persoane.
2.10. Ultrasunete: vibratii acustice cu frecventa mai mare de 16 KHz (formand domeniul peste
limita audibilitatii) care apar foarte rar in stare pura, fiind insotite de subarmonici sau alte
componente care se situeaza in domeniul audibil.