operatiile principale ale vopsirii

Capitolul Operatiile principale ale vopsirii

Tanaviosoft 2009

TANASE VIOREL 2009

Operatiile principale ale vopsirii

C5

Tanaviosoft 2009Capitolul Operatiile principale ale vopsirii

5.1. 5.2. 5.3. 5.4. 5.5. 5.6. 5.7.

Factorii care determina o buna vopsire. Pregatirea materialelor pentru vopsire. Operatiile principale. Tehnologiile de executie. Normele de tehnica securitatii muncii. Documentatia tehnica Test de evaluare sumativa.

Figura 5.1.Vopsirea in camp electrostatic

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

1


C5

Tanaviosoft 2009Unitati de competente 1. Unitati de competente cheie. Comunicare si numeratie. Competente Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate. Utilizarea calculatorului i prelucrarea informaiei. Competente Exploateaz baze de date. Prezint informaii incluznd text, numere i imagini. Comunic prin Internet. Asigurarea calitatii. Competente Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate. Aplic normele de calitate n domeniul de activitate. Utilizeaz metode standardizate de asigurare a calitii.

2. Unitati de competente tehnice generale.

Interpretarea documentatiei tehnice. Competente Interpreteaz informaii nscrise n desenele de ansamblu . Interpreteaz desene speciale. Aplic informaiile din documentaia tehnic n activitatea practic. Vopsirea automobilului Competente Identific factorii ce determin apariia coroziunii. Stabilete procedeele, sculele, dispozitivele i materialele specifice vopsirii. Pregtete suprafeele pentru vopsire. Aplic tehnologii de vopsire la o suprafa dat. Remediaz defectele aprute la vopsire.

3. Unitati de competente specifice.

Standarde de pregatire profesionala

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

2


C5

Tanaviosoft 2009Obtinerea unei pelicule de vopsea de buna calitate este influentata de urmatorii factori:1 2

5.1. Factorii care determina o buna vopsire.

Alegerea materialelor de vopsire Alegerea procesului tehnologic3 4

FACTORI

Pregatirea suprafetelor Dotarea cu utilaje speciale

5

Organizarea sectiei de vopsitorie

1.Alegerea materialelor de vopsire Alegerea materialelor de vopsire este influentata de urmatorii factori: conditiile de exploatare ale produsului; posibilitatile de aplicare a tehnologiei optime; Conditiile de exploatare ale produsului supus operatiei de vopsire au in vedere o serie de factori: spatiul (inchis sau deschis); tipul de climat; contactul cu substante corosive; durata contactului cu substantele corosive; temperatura mediului. Precizari: climatul temperat este cel mai putin agresiv. climatul rece sau climatul tropical (uscat,umed) se carcterizeaza prin agresivitate mare. acoperirile rezistente la umiditate au la baza emailuri (bitum,rasini fenolice). acoperirile rezistente la agentii externi au la baza emailuri alchidice si epoxitice.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

3


C5

Tanaviosoft 2009acoperirile rezistente la agentii chimici au la baza emailuri cu policlorura de vinil. acoperirile rezistente la temperaturi inalte au la baza emailurile siliconice. 2.Alegerea procesului tehnologic Alegerea procesului tehnologic este influentata de urmatorii factori: calitatea suprafetei supuse operatiei de vopsire; natura materialului produsului supus vopsirii; calitatea materialelor de vopsire; gradul de finisare urmarit. Precizari: la chituire se determina numarul de straturi si grosimea lor. la vopsirea prin pulverizare se precizeaza presiunea aerului, temperatura vopselei. la vopsire se aduc precizari legate de vascozitatea optima, numarul de straturi intermediare si finale,grosimea straturilor. la uscare se precizeaza timpul necesar, modul de uscare. la instalatiile de vopsire mecanizata se va preciza modul de deplasare al pieselor,tipul de prindere.

3.Pregatirea suprafetelor Pregatirea corecta a unei suprafete influenteaza in mod decisiv rezistenta in timp a unei pelicule de vopsea aplicate.Este necesar sa se asigure o aderenta maxima a peliculei de vopsea. Operatiile anterioare vopsirii (ambutisarea,sudarea,polizarea,prelucrarile mecanice) trebuie sa asigure un anumit grad de finete a suprafetei.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

4


C5

Tanaviosoft 20094.Dotarea cu utilaje speciale

Cresterea calitatii operatiei de vopsire poate fi asigurata prin pregatirea suprafetelor in agregate complexe, automate.In acelasi sens, vopsirea in spatii inchise, ventilate, purificate de praf, uscarea in cuptoare la temperaturi intre 801800C, mareste rezistenta la coroziune a unei pelicule.

5.Organizarea sectiei de vopsitorie Precizari: amplasarea sectiei sau a atelierului de vopsitorie trebuie sa respecte principiul drumului minim al pieselor. la depozitare ,se acorda atentie deosebita manipularii pentru a evita deteriorarea pieselor (prin remediere se obtin parametri si caracteristici apropiate de cele initiale). amplasarea atelierului intr-o sectie trebuie sa asigure iluminare naturala, ventilatie ,acces usor in caz de incendiu. temperatura in sectie,atelier trebuie sa fie intre 18-200C,iar umiditatea de maximum 65-70%. amplasarea pieselor se va face in rafturi si rastele. trebuie prevazute magazii de primire si predare a pieselor.

Figura 5.1.1 Cabina pentru depozitarea materialeor de vopsireVOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 5


C5

Tanaviosoft 2009 5.2. Pregatirea materialelor pentru vopsire.Pregatirea materialelor de vopsire presupune aplicarea unei succesiuni minimale de operatii: 1. Inlaturarea prafului si a impuritatilor de pe ambalajul materialului de vopsire (lacuri,grunduri,emailuri,vopsele,diluanti). 2. Eliminarea completa a peliculei formate la suprafata materialului de vopsire. 3. Omogenizarea materialului de vopsire. 4. Verificarea puritatii diluantului. 5. Reducerea vascozitatii materialului de vopsire (grund,email,vopsea) ,prin diluare, pana la o valoare optima de lucru. 6. Filtrarea materialului de vopsire. Comentarii: Inlaturarea prafului si a impuritatilor se va face prin stergere (se va evita suflarea impuritatilor). Dupa desfacerea ambalajului, se inlatura complet pelicula formata datorita procesului de uscare partiala. Omogenizarea materialului de vopsire se face prin agitare manuala in cazul ambalajelor mici.Pentru recipiente mari,butoaie, se recomanda amestecarea mecanica a materialului de vopsire. Se verifica starea de puritate a diluantului.Filtrarea se va face cu atentie,pentru a elimina complet impuritatile. Cantitatea de diluant necesara este in functie de natura vopselei si de metoda de vopsire; vopselele pe baza de rasini necesita diluant in proportie de 15-25% fata greutatea de vopsea; emailurile nitrocelulozice necesita diluant in proportie de 80-100%. Daca este cazul, vopseaua se poate filtra. Materialele de vopsire formate din doua componente se vor prepara inainte de utilizare (maximum 6-8 ore).In prima faza, cele doua componente se amesteca si apoi se adauga diluantul ( daca este necesar). Materialele de vopsire se livreaza cu vascozitate mare pentru a evita fenomenul de sedimentare a pigmentului si a materialului de umplutura. Daca vascozitatea este mica, apare acest fenomen datorat diferentei de densitate a componentelor materialului de vopsire.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

6


C5

Tanaviosoft 2009Dupa pregatirea suprafetelor, piesele trec printr-o succesiune de operatii prin care se realizeaza protectia anticorosiva, prin acoperire nemetalica (vopsirea).

5.3. Operatiile principale.

Figura 5.3.1. Instalatie de sablare

Figura 5.3.2. Grunduire electroforetica

Figura 5.3.3. Banc de slefuire

Figura 5.3.4. Vopsirea electrostatica

Figura 5.3.5. Vopsirea electroforetica

Figura 5.3.6. Uscarea Lustruirea

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

7


C5

Tanaviosoft 2009reprezinta prima pelicula de material de vopsire prin care se asigura suportul de baza pentru alte pelicule de vopsea. Prin grunduire se depune o pelicula cu o aderenta deosebita.Materialele de vopsire se pot aplica si fara suport de grund,daca liantul lor are o aderenta buna.In cazul emailurilor,se obtine o pelicula lucioasa,care provoaca scaderea aderentei unei pelicule ulterioare. Grundul evidentiaza trei efecte : 1. Izolarea metalului fata de mediu(prin liant); 2. Colorarea(prin pigment); 3. Protectia anticorosiva. Grundul asigura culoare apropiata de nuanta propusa. In cazul lemnului, functia anticorosiva este inlocuita prin functia de imbibare. In acest mod,suprafata lemnului este impregnata,porii se astupa si se evita absorbtia liantului din peliculele urmatoare.

1.GRUNDUIREA

asigura umplerea denivelarilor,realizand un grad de netezime superior . Chituirea se realizeaza in doua moduri: 1. Chituirea de cutit. 2. Chituirea prin pulverizare. Chituirea de cutit se aplica cu spaclu(chit sub forma de pasta). Chituirea prin pulverizare utilizeaza material diluat(asemanator grundului) si se aplica cu pistolul. elimina asperitatile rezultate in urma operatiei de 3.SLEFUIREA chituire .Rezulta un grad de netezime superior. Dupa slefuire se recomanda aplicarea unei pelicule de email. asigura aplicarea unei pelicule finale.Uneori, se poate aplica peste pelicula de vopsea un strat 4.VOPSIREA de email,urmata de o pelicula de lac. In cazul lemnului lacul se poate aplica direct pe grund. este operatia prin care peliculele devin dure si 5.USCAREA sufera modificari chimice.

2.CHITUIREA

6.LUSTRUIREAVOPSIREA_manual

se aplica pentru pelicule care nu au luciu propriu(emailurile nitrocelulozice).autor Tnase Viorel 8


C5

Tanaviosoft 2009 5.4. Tehnologiile de executie.1.TEHNOLOGIA GRUNDUIRIICalitatea necorespunzatoare a stratului de grund aplicat, poate determina o slaba aderenta a straturilor ulterioare. Pregatirea suprafetelor este decisiva pentru grunduire( se recomanda anterior fosfatarea).Grunduirea se aplica dupa terminarea pregatirii suprafetelor.Se recomanda ca grunduirea sa se execute cu piesele in stare calda pentru a evita condensarea vaporilor de apa. Aplicarea grundului se realizeaza prin urmatoarele metode: 1. vopsirea prin pensulare. 2. vopsirea prin pulverizare. 3. vopsirea prin imersie. 4. vopsirea prin reflux. La grunduirea prin imersie, calitatea suprafetelor este superioara.Scurgerile care apar la vopsirea prin imersie si prin reflux sunt nesemnificative, deoarece,grunduirea este o operatie intermediara. Grosimea peliculei de grund este de 15-20 m.Se recomanda aplicarea unor straturi succesive,subtiri. Prin grunduire nu se uniformizeaza neregularitatile,iar daca se aplica email,aceste defecte se accentueaza. Uscarea in aer liber,naturala este evitata,deoarece transformarea chimica a liantului grundului este incompleta.Uscarea in cuptor rezolva aceasta problema de natura tehnica.Unele grunduri necesita temperatura de uscare ridicata( min. 1650C pentru grundurile solubile in apa).

2.TEHNOLOGIA CHITUIRIIChituirea se va aplica numai dupa operatia de grunduire,pentru a asigura o aderenta superioara. Stratul de chit se usuca pentru grosimi de maximum 0,5 mm; pentru grosimi mai mari,apar tensiuni,iar stratul de chit se fisureaza.Stratul de chit nu imbunatateste rezistenta mecanica si durabilitatea.Pentru a evita chituirea,se recomanda realizarea de piese cu forma geometrica si grad de finisare ridicat. In cazul pieselor turnate,chituirea reprezinta singura solutie economica de nivelare a suprafetei.VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 9


C5

Tanaviosoft 2009Chiturile moderne,formate din doua componente ofera straturi cu rezistenta superioara. Chituirea de cutit se aplica local,pentru abateri pronuntate.Dupa fiecare strat,se recomanda uscarea.Pentru reparatii provizorii, se recomanda chiturile rapide(nitrocelulozice). Chiturile din doua componente(epoxitice,poliesterice) se prepara numai in momentul utilizarii.Prima componenta este constituita din liant ,material de umplutura si pigment.A doua componenta este intaritorul propriu-zis. Denivelarile se pot elimina si prin umplere cu materiale plastice, sau cu aliaje de lipit. Chiturile de stropire se aplica dupa chituirea de cutit si slefuire. Dupa fiecare chituire se aplica slefuirea. Chituirea reclama un consum de manopera ridicat si nu se recomanda pentru piese care functioneaza in regim de vibratii.

3.TEHNOLOGIA SLEFUIRIIOperatia de chituire,prin stratul aplicat, nu inlatura asperitatile suprafetei. Slefuirea se realizeaza utilizand materiale abrazive naturale (corindon,smirghel) si sintetice (carborund,electrocorindon). Prin slefuire,se obtine o suprafata neteda,cu rizuri fine,mata.Prezenta rizurilor asigura o aderenta mai buna, pentru pelicula de vopsea care va fi aplicata.Se slefuiesc numai peliculele dure si friabile.Peliculele moi,prin slefuire se deformeaza, dar revin la forma initiala (peliculele pe baza de ulei nu se slefuiesc). Slefuirea initiala a chitului se face cu material abraziv de granulatie mare, continuand cu o granulatie fina.Slefuirea se realizeaza prin doua metode: 1. Slefuirea uscata. 2. Slefuirea umeda. Slefuirea umeda utilizeaza lichid (apa sau alt lichid inert).In acest mod, se evita formarea prafului, imbacsirea suportului si se economiseste material abraziv. Suportul se confectioneaza din cauciuc, pasla,pluta si se imbraca cu hartie abraziva.Impuritatile rezultate, se inlatura periodic, prin spalare.La lustruire se mai utilizeaza si pulbere abraziva, care se aplica cu o bucata de stofa, fetru. In general, operatia de slefuire se realizeaza manual.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

10


C5

Tanaviosoft 20094.TEHOLOGIA VOPSIRIIVopsirea si lacuirea permit aplicarea unei pelicule de vopsea, email sau lac pe suprafata pieselor.In acest mod, obiectul va prezenta o suprafata cu aspect estetic, comercial, dar si protejata la coroziune. Pelicula de vopsea se obtine cu o anumita grosime, aplicand un anumit numar de straturi.Factorii care influenteaza acesti parametri sunt:1 2 3 3

Capacitatea de acoperire a vopselei Continutul in liant al vopselei Raportul dintre grosime si numar Uscarea uniforma a vopselei

Grosimea unei singure pelicule in stare uscata, este maximum 100 m. Grosimea excesiva a stratului de vopsea reduce elesticitatea,flexibilitatea si aderenta. 1. Capacitatea de acoperire a vopselei influenteaza grosimea minima necesara a peliculei.Numarul de straturi aplicate este in functie de culoarea pigmentului; vopselele cu pigment negru de fum, miniu de fier, oxid de crom necesita numar minim de straturi; vopselele cu pigment alb sau pastelat( oxid de zinc,litopon) necesita un numar mai mare de straturi. 2. Continutul in liant al vopselei influenteaza grosimea stratului de vopsea.Vopselele sintetice cu continut de corp 50% necesita un numar de straturi la jumatate fata de vopselele nitrocelulozice cu 15-25% corp. 3. Raportul dintre grosimea peliculelor si numarul lor influenteaza vopsirea; o pelicula groasa dintr-un strat este de calitate inferioara in raport cu o pelicula din doua straturi(aceeasi grosime a peliculei). 4. Uscarea uniforma a vopselelor este importanta la vopsirea in straturi suprapuse.Stratul urmator de vopsea se aplica dupa uscarea stratului anterior depus.Pentru a mari aderenta, se recomanda reslefuirea intermediara, pentru cresterea aderentei.Depasirea grosimii optime poate provoca aparitia scurgerilor(suprafete verticale,inclinate).procedeul de vopsire umed pe umed , utilizeaza o singura uscare.VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 11


C5

Tanaviosoft 20095.TEHNOLOGIA SLEFUIRIIUnele tehnologii de vopsire ofera pelicule de vopsea mate(emailurile nitrocelulozice).Sub actiunea luminii(ultraviolete), unele pelicule de vopsea isi pierd luciul.La vopsirea prin pulverizare, peliculele au mici proeminente datorate picaturilor fine de vopsea. Pentru remediere, se recomanda aplicarea operatiei de slefuire. Sunt doua metode de lustruire: 1. Lustruirea cu paste. 2. Lustruirea cu lichide. 1.Lustruirea cu paste Reprezinta prima etapa in cadrul unei lustruiri complete.Pentru un rezultat bun, se recomanda aplicarea pe suprafata a unui egalizator si apoi, se trece la lustruire.Datorita actiunii abrazive a pastei, se constata pe suprafata peliculei urme fine.Acestea se inlatura prin lustruirea cu lichid. 2.Lustruirea cu lichid Reprezinta a doua etapa a operatiei de lustruire (etapa finala).Lichidele de lustruit au actiune dubla: efect abraziv si efect dizolvant. Comentarii: lustruirea se aplica numai pe suprafete uscate. peliculele nitrocelulozice prospete se lustruiesc mai usor decat cele vechi. pasta sau lichidul de lustruit se depune pe suport textil, moale(tifon, flanela, fetru). la lustruire, se exclude prezenta particulelor de praf. prin lustruire, suprafetele se incalzesc(datorita frecarii). lustruirea asigura suprafete lucioase si netede. lustruirea poate distruge pelicula fina de lac(reduce impermeabilitatea).

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

12


C5

Tanaviosoft 2009 5.5. Normele de tehnica securitatii muncii.Instalatiile utilizate sunt prevazute cu sistem de ventilare si purificarea a atmosferei in spatiul de lucru. Muncitorii sunt obligati sa poarte echipament de protectie corespunzator. Pentru prevenirea incendiilor, atelierele cu specific in domeniul vopsirii, sunt echipate cu instalatii de prevenire si stingere a incendiilor.

5.6. Documentatia tehnica

Fig.5.6.1. Instalatie de sablat cu masa rotativa

Fig.5.6.2. Recipienti de sablat

Fig. 5.6.3. Carucioare de uscare tip piepteneVOPSIREA_manual

Fig.5.6.4. Instalatie de spalat pistoaleautor Tnase Viorel 13


C5

Tanaviosoft 2009 5.7. Test de evaluare sumativa.

Testul de evaluare sumativa OPERATIILE PRINCIPALE ALE VOPSIRII este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in format pdf. Cele doua teste pot fi accesate mai jos:

Fisier Word Fisier PDF Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular MECANICA XI VOPSIREA AUTOVEHICULULUI

FISIER VIDEO

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

14

Operatiile principale ale vopsirii NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Operatiile principale ale vopsiriiModulul : Vopsirea automobilului Test de evaluare sumativaSubiectul 1 30p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1. Pentru acoperiri rezistente la umiditate se recomanda: a) emailuri pe baza de bitum; b) emailuri pe baza de clorura de polivinil. 2. Pentru acoperiri rezistente la temperaturi mai ridicate se recomanda: a) emailuri epoxitice; b) emailuri siliconice. 3. Intr-o cladire cu mai multe etaje,atelierul de vopsitorie se plaseaza la: a) parter; b) ultimul etaj. 4. Materialele de vopsire,pregatite pentru aplicare trebuie sa prezinte: a) viscozitate mare; b) viscozitate medie; c) viscozitate mica. 5. Tendinta de separare a pigmentilor se datoreaza: a) naturii materialului pigmentilor; b) dizolvantului; c) diferentei de densitate. 6. Pielita formata la suprafata vopselei: a) se amesteca cu masa de vopsea; b) se inlatura cat mai complet posibil. 7. Prin grunduire se asigura: a) strat rezistent din punct de vedere mecanic; b) aderenta mai buna a peliculei de vopsea. 8. Prin chituire se obtin urmatoarele : a) creste gradul de netezime al suprafetei; b) creste rezistenta peliculei de vopsea. 9. Chituirea de cutit utilizeaza material sub forma: a) pasta; b) material diluat. 10. Slefuirea se aplica in urmatoarele scopuri: a) cresterea gradului de netezire dupa chituire; b) cresterea gradului de netezire dupa vopsire. 11. Dupa chituire si slefuire se recomanda: a) aplicarea unei pelicule de vopsea; b) aplicarea unei pelicule de email; c) aplicarea unei pelicule de lac. 12. Prin uscarea peliculei de vopsea se obtine: a) cresterea duritatii peliculei; b) cresterea elasticitatii peliculei. 13. Grunduirea se aplica imediat dupa: a) chituire; b) pregatirea suprafetei; c) slefuire. 14. Cea mai economica si productiva metoda de grunduire este: a) prin pulverizare; b) prin imersie; c) prin reflux. 15. Grosimea grundului aplicat este: a) 15-20m; b) 1,5-2mm; c) 30-40m. 16. Chitul se usuca normal daca se aplica un strat cu grosimea: a) maximum 0,5 mm; b) maximum 1 mm; c) intre 0,5-1 mm. 17. Suprafata obtinuta prin slefuire are un aspect: a) sticlos; b) mat; c) semitransparent. 18. Rizurile care apar la slefuire: a) se inlatura complet; b) se mentin. 19. Pentru vopsirile decorative,pelicula de vopsea: a) se aplica dupa grunduire; b) direct pe metal. 20. Grosimea unei pelicule de vopsea uscata este: a) 15-20 m; b) 25-35 m.

Tanase Viorel

1


Subiectul 2 30p Pe baza cunostintelor dobandite, ordonati in mod logic operatiile procesului tehnologic prin care se realizeaza vopsirea: 1. Curatarea suprafetelor metalice destinate operatiei de vopsire. (1) 2. Grunduirea suprafetelor metalice. ( ) 3. Degresarea suprafetelor metalice. ( ) 4. Pregatirea materialelor pentru vopsire( omogenizare,diluare). ( ) 5. Lustruirea peliculei de vopsea aplicata. ( ) 6. Uscarea suprafetelor metalice. ( ) 7. Slefuirea suprafetelor metalice dupa chituire. ( ) 8. Chituirea suprafetelor metalice. ( ) 9. Decaparea suprafetelor metalice. ( ) 10. Vopsirea(lacuirea) suprafetelor metalice. ( ) 11. Uscarea peliculei de vopsea aplicata. ( ) 12. Spalarea suprafetelor metalice. ( )

Subiectul 3 20p Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F). 1. Alegerea procesului tehnologic de vopsire depinde de materialul de baza. 2. Temperatura in atelierul de vopsitorie trebuie sa fie intre 18-200 C. 3. Materialele de vopsire se livreaza de catre furnizor intr-o stare foarte vascoasa . 4. Grundurile au la baza numai materiale de umplutura. 5. Lustruirea stratului de chit se face numai pe cale umeda.. 6. In cazul lemnului, lacul se aplica direct pe grund. 7. Grunduirea se va aplica dupa racirea completa a suprafetelor pregatite. 8. Se recomanda ca uscarea grundurilor sa se faca numai natural. 9. Chiturile cu uscare rapida sunt cele nitrocelulozice. 10. Peliculele pe baza de ulei nu se pot slefui..

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) (F) ( ) ( )

Subiectul 4

10p

Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile referitoare la operatia de chituire introduse n tabelul de mai jos: A 1 2 3 4 5 S nu se chituiasc pe Aplicarea corect a chiturilor micoreaz Timpul de aplicare al chiturilor depinde lefuirea se face uscat deoarece Uscarea se poate accelera a b c d e B cantitatea de activator sau catalizator. cu un aport de cldur produsele de poliester absorb apa grunduri acide, sau vopsea temoplastic. timpul necesar pentru lefuirea lor ulterioar.

Tanase Viorel

2

operatiile principale ale vopsirii

Documents