nr.9 / martie 2011

60
»Află unde poţi ajunge cu un paşaport moldovenesc? »Victoria Cozmolici - o biografie pictată »S-au dat jos covoarele, ce e de făcut? »Diversitatea sexului frumos Și totuși de ce… iubim femeile? Nr.9 (martie 2011)

Upload: 15-minute

Post on 23-Mar-2016

244 views

Category:

Documents


7 download

DESCRIPTION

Editia nr.9 a revistei "15 minute"

TRANSCRIPT

Page 1: nr.9 / martie 2011

»Află unde poţi ajunge cu un paşaport moldovenesc?»Victoria Cozmolici - o biografie pictată

»S-au dat jos covoarele, ce e de făcut?»Diversitatea sexului frumos

Și totuși de ce… iubim femeile?

Nr.9 (martie 2011)

Page 2: nr.9 / martie 2011

Noi vă învăţăm să priviţi lumea...

3 nivele de studiu:

1. Iniţierea în arta fotografică și bazele fotografiei. Vă face cunoștinţă cu camera foto și vă învaţă să o utilizaţi în orice condiţii. Durata cursului- 2 luni.

2. Nivel avansat.Pentru cei ce vor să posede arta fotografică la nivel profesionist. Lecţiile au loc în studioul dotat cu echipament de ultimă generaţie. Durata cursului- 3 luni.

3. Nivel profesionist.Recomandat pentru perfecţionarea abilităţilor fotografice. Durata cursului- 3 luni.

Page 3: nr.9 / martie 2011

www.15minute.mdstr. Grigore Vieru 22/2, bir. 15tel.: (+373 22) 92 90 15Director, redactor-șef Elena Zbâ[email protected].: (+373) 60 09 70 00Director de marketingSergiu Ţ[email protected].: (+373) 60 09 71 11Manageri publicitateOlga [email protected].: (+373) 60 07 08 88Irina [email protected].: (+373) 60 02 90 90Marcela [email protected].: (+373) 60 066 800Texte »GonzoOlga BălanMihai CreţuLudmila SârghiIgor MocanuFotografi »Victor Garştea » www.garstea.comRoman Rybaleov » www.rybaleov.comAlexandru Muşuc » grace.mdTiraj7000 exemplareTipar

"Neosan" S.R.L. Toate drepturile asupra materialelor

aparţin SRL „15 minute”. Acestea nu pot fi reproduse parţial sau în întregime,

fără aprobarea prealabilă în scris.

redacţia

cuprins

3cuprins

abonează

biroul tău pewww.15minute.md

minutul respiroLibertate, frate! 4minutul tău liberghidul localurilor din oraş 8minutul de filmFestivalul de la Berlin şi Oscarul 16

minut în oglindă 18

minutul de panoramăChişinău, ai wi-fi! 22Mărţişor 2011 22Zdob şi Zdub la Eurovision 22minutul picantFemeia Moldovei 24

minut în culiseNicu Ţărnă 26Roman Rybalev 28Andrei Tabuică 30Gooţă 32minutul din birouAEGIS 34EVENDA 35minutul de artăVictoria Cozmolici 36Andrei Mudrea 40minutul în obiectiv 46

minutul DECOnfortMolDeco 52minut de horoscop 54

Noi vă învăţăm să priviţi lumea...

Page 4: nr.9 / martie 2011

Back in the USSR

Să începem călătoria noastră cu ţările “ex-surori”. În pofida tuturor conflictelor teritoriale, Georgia mi se pare cea mai atractivă destinaţie turistică a întregului spaţiu CSI. Cîţiva tineri geor-gieni, pe care i-am cunoscut în cadrul unuia dintre proiectele internaţionale la care am participat, m-au făcut să mă îndrăgostesc de această ţară a contrastelor. Îmi amintesc cu lux de amănun-te colecţia de vederi, costumele spectaculoase şi bucătăria tradiţională. În acele imagini, Mun-ţii Caucazieni şi Marea Neagră făceau în mintea mea concurenţă Alpilor şi litoralului meditera-nean. Georgia este foarte generoasă la capitolul resurselor de “apă vie”. Efectele terapeutice ale apelor din lacuri şi izvoare sînt pe larg recunocute în lume. Apa minerală “Borjomi” este îmbuteliată

sau unde poţi ajunge cu un paşaport m o l d o v e n e s c ?

Libertate,frate,

Nu-mi stă în fire să mă plîng, dar mi se întîmplă să-mi doresc să mă fi născut într-o altă ţară. De obicei, gîndul ăsta mă paş-te în perioadele de aplicare pentru viză. Aş prefera să renunţ la această procedură atunci cînd îmi planific vacanţele, chiar dacă n-am avut vreodată neplăceri la ghi-şeele ambasadelor. Pentru mulţi concetă-ţeni de-ai noştri, însă, “paşaportul albas-tru” este sinonim cu “arestul la domiciliu”.

Unica scăpare pare să fie redobîndirea ce-tăţeniei române şi, odată cu aceasta, libera circulaţie în spaţiul Schengen şi în multe alte ţări din lume. Şi totuşi avem o veste bună pentru turiştii moldoveni privaţi de libertatea de a călători. O vacanţă fără grija vizei nu reprezintă întodeauna o misiune imposibilă. Dincolo de statele membre CSI, moldovenii “au acces” la unele dintre cele mai solicitate destinaţii din lume.

4

Page 5: nr.9 / martie 2011

în Georgia, din resursele acvatice caucauziene. În ceea ce priveşte cultura, localnicii sînt foarte pe-trecăreţi, îi depăşesc pînă şi pe moldoveni. Dacă noi avem “tamada” doar la nunţi şi cumetrii, de la o obişnuită masă georgiană- Supra- nu lipseş-te un “toastmaster”. Capitala georgiană Tbilisi şi oraşul-port Batumi, situat pe coasta Mării Negre, sînt două dintre cele mai căutate locuri din Geor-gia. O altă destinaţie de atracţie turistică din spa-ţiul ex-sovietic poate fi Baku, oraşul-fortăreaţă. Scăldată de Marea Caspică, capitala Azerbaidja-nului găzduieşte cîteva din obiectivele incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO.

Raiul îndepărtat

De multe ori străinii confundă „Moldova” şi „Maldive”. Dacă gramatica limbii române ar per-mite jumătăţile de măsură, aceste două nume proprii ar fi aproape paronime. Dincolo de legă-tura lingvistică dintre ţărişoara noastră şi insulele din Oceanul Indian există un acord prin care mol-dovenii sînt scutiţi de procedurile de obţinere a unei vize turistice: aceasta se emite la intrare în ţară pe o durată de 30 zile. Conform aceluiaşi scenariu, concetăţenii noştri pot călători în patria ceaiului. Sri Lanka, fosta colonie britanică, are în prezent statut de republică socialist-democra-tică. Cunoscută şi sub numele de Ceylon, insula este dezmierdată „Perla Oceanului Indian”. Mîn-dria şi sursa de existenţă a localnicilor sînt planta-ţiile de ceai, cafea şi ale arborilor de cocos. Cau-ciucul natural este originar tot din Sri Lanka, ca de altfel şi scorţişoara. Insulei îi este caracteristică biodiversitatea. Plajele cu nisipuri albe şi păduri-le tropicale sînt doar cîteva dintre priveliştile pe care le poţi descoperi acolo. Echivalentul unui sa-fari african în Sri Lanka este Parcul Naţional Yala care protejează speciile rare de animale şi păsări. Tot mai mulţi tineri căsătoriţi aleg să-şi petreacă luna de miere în Thailanda, o alternativă pentru moldoveni ar putea fi Malaysia. Legislaţia monar-

hiei constituţionale permite şederea fără viză a cetăţenilor noştri timp de o lună. Oraşul regelui, Kuala Lumpur, are ambiţia unui centru turistic mondial. Se situează pe poziţia a cincea în topul celor mai vizitate oraşe din lume. În Asia, capitala Malaysiei este una dintre cele mai căutate desti-naţii pentru shopping.

La întîlnire cu piraţii din Caraibe

M-a surprins ospitalitatea insulelor din Marea Caraibelor. În cel puţin şapte insule descoperite de Christofor Columb, în drumul său spre Asia, accesul moldovenilor este nerestricţionat. Cuba este prima pe lista destinaţiilor unde „no visa is required”. Timp de 90 de zile, fraţilor, putem explora fără dificultate patria adoptivă a con-troversatului Che Guevara. Făcînd abstracţie de puterea guvernamentală comunistă, Cuba poate deveni o destinaţie de vis. Pînă şi nefumătorii se vor lăsa impresionaţi de generoasele plantaţii de tutun din „Isla Grande”. Simbolul Cubei a devenit ţigara de foi, fabricată din tutun de calitate su-perioară, care poartă numele capitalei cubaneze - Havana. Alte 3 luni, fără un permis de şedere, moldovenii le pot petrece în Haiti. O nouă modă în ale călătoritului este „volunturismul” sau altfel spus turismul în scopuri caritabile. Port-au-Prince poate fi un loc potrivit pentru voluntarii moldo-veni. De partea cealaltă a insulei se află Republica Dominicană, în care putem călători fără viză pe o perioadă de 21 zile. Numită şi „Mica Spanie”, insula are un decor muntos de o frumuseţe dra-matică, culminînd cu vîrful Pico Duarte, cel mai

minutul respiro5

Page 6: nr.9 / martie 2011

până pe 15 mai sejur la staţiuni balneo din România

cu doar 99 €

oferta include:- 6 nopti cazare in camera dubla;- mic dejun;- 2 proceduri/zi;- consultatie medicala la sosire

staţiuniBaile Herculane, Baile Olaneshti, Sovata

bd. Decebal, 23 (Jumbo), tel.: (+373 22) 854 - 844www.fivestars.md

înalt punct din întregul arhipelag al Caraibelor. Eu aş merge în Republica Dominicană pentru a învă-ţa paşii dansului tradiţional „merengue”. Fanii lui Bob Marley pot călători cu uşurinţă în Jamaica. „Ţara curcubeului” emite vize cetăţenilor moldo-veni la primul punct de frontieră. Dacă totuşi de-cideţi să vizitaţi Jamaica, aveţi grijă. Aceasta este una din ţările cu cea mai mare rată a criminalităţii din lume. Comunitatea jamaicană este conside-rată drept homofobă. Heterosexualii, în schimb, sînt în siguranţă.

Africa is calling

Continentul african îţi rezervă o gamă largă de aventuri, dintre cele mai diverse. Nu întîmplă-tor mai mulţi scenarişti ai desenelor animate au ales Africa în calitate de loc pentru desfăşurarea acţiunii. Dacă vrei să rescrii povestea leului Alex din pelicula animată „Madagascar”, trebuie nea-părat să-ţi iei un bilet de avion spre insula cu ace-laşi nume. Puţine sînt şansele să întîlneşti eroii

desenului, în schimb ai posibilitatea să mergi pe urmele lor. Expediţia poate dura maxim 90 de zile, iar viza ţi se lipeşte în paşaport în momentul trecerii frontierei. Ţi-i mai aduci aminte pe pro-tagoniştii desenului animat „Timon şi Pumba”? Aceştia, cel mai probabil, trăiau în Kenya pentru că „Hakuna Matata”, motto-ul eroilor, înseamnă în traducere din limba swahili, limba oficială a Kenyei, „fără probleme”. Tocmai de aceea, mol-dovenii pot sta fără probleme în Kenya timp de 3 luni. Situată de-a lungul Oceanului Indian, ţara poate fi considerată o adevărată rezervaţie de animale sălbatice: lei, leoparzi, rinoceri și ele-fanţi. Cultura modernă kenyană este influenţată direct de cultura europeană; în prezent în Kenya se deschid centre culturale şi teatre. Alte două ţări aflate în imediata vecinătate a Kenyei, în care moldovenii pot călători, sînt Tanzania şi Uganda.

Puncte forte: Cetăţenii moldoveni pot călă-tori fără viză sau viza este emisă la intrare în ţara de destinaţie

Puncte slabe: Investiţii financiare consi-derabile şi, eventual, necesitatea unei vize de tranzit, în dependenţă de conexiunile aeriene disponibile.

În ce ţări pot călători moldovenii cu cetăţenie română?

Cetăţenilor români li se deschid multe alte oportunităţi turistice. Pe lîngă statele membre ale Uniunii Europene, fraţii noştri români pot vizita fără „impedimente consulare” Noua Ze-elandă, Japonia, Mexic şi cîteva ţări din Ame-rica Latină.

Eşti gata să-ţi faci bagajele?

text » Olga Bălan

6

Page 7: nr.9 / martie 2011

text » Olga Bălan

Istanbul Shopping Festival ediţia I

Istanbulul se transformă în centrul cumpărături-lor, culturii şi a divertismentului! Sute de mii de turişti din întreaga lume vor vizita oraşul poziţionat între 3 mări şi 2 continente începînd cu 18 martie şi pînă în 26 aprilie 2011.

Pe parcursul a 40 de zile şi nopţi te poţi bucura şi tu de o escapadă la shopping în peste 90 de centre comerciale abundînd în reduceri atractive, însoţite de concerte şi prezentări de modă. Spiritul festivalului va fi prezent atît în centrele comerciale, cît şi pe marile bulevarde: Abdi Ipekci, Istiklal şi Bagdat. Acum este momentul oportun să faci cumpărături atît din colec-ţiile vechi la preţuri extrem de reduse, cît şi din cele mai noi colecţii.

TU, ca turist, eşti răsfăţat dublu pentru că ai privi-

legiul de a face cumpărături duty-free, cu reduceri de pînă la 30%, ceea ce face, prin urmare, din Istanbul o destinaţie şi mai atrăgătoare.

Aflîndu-te în Istanbul ai ocazia să vizitezi şi atrac-ţiile marelui oraş, înalta poartă spre orient. Dintre obiectivele turistice îţi recomandăm: Hagia Sofia, considerată una din cele mai grandioase clădiri din istorie, Moscheea Albastra, Palatul Topkapi, care a găzduit toţi sultanii otomani pînă la regatul lui Abdul-mecid I, Biserica Cisterna, Stramtoarea Bosfor, unul din cele mai strategice canale navigabile care face legătura între Marea Neagră şi Marea Marmara, iar împreună cu strîmtoarea Dardanele desparte Europa de Asia, Turnul Galata, Podul Galata, Marele Bazaar, Muzeul Kariye (Biserica Chora) şi Parcul Miniaturk.

3*- de la 210€**4* - de la 230€** 5*- de la 298€**

Pacheţul include: • zbor Chişinău – Istanbul – Chişinău (în zilele de miercuri şi duminică);• cazare 3 nopţi/loc în cameră dublă;• mic dejun inclus;• asigurare medicală.

Pacheţul nu include: • taxe de aeroport;• taxe de intrare obiective turistice;• viza.

** Preţurile sunt pentru persoană şi sunt valabile în limita locurilor disponibile, atît la zbor cît şi la cazare, în mo-mentul solicitării.

tel.: (+373 22) 500-882 [email protected] www.airservice.md

Page 8: nr.9 / martie 2011

Nu exista struguri mai aromaţi ca Gewurztraminer sau Traminer, locul de baştină al cărora este Alsacia. Acest vin de o culoare galben pal cu nuanţe verzui are un buchet proaspat floral cu arome de trandafir şi litchi. Gustul este fin şi echilibrat, iar post-gustul este unul persistent de vin lejer şi fresh. Se recomandă a fi servit la 10-11 0C cu preparate uşoare: caşcavaluri moi albe, puţin sărate, salate cu brînză mozzarella, e recomandat şi pentru bucătaria exotică, thailandeză sau chineză. Vinul se recoman-da a fi servit cu pui în sos dulce-acrişor, miel cu curry, raţă cu portocale, aspargic cu smîntână, varză roşie cu mere.

Traminer produs de F'autor

preţ » retail 85 lei / restaurante 190 leipremii » argint la “CHISINAU WINES&SPIRITS” 2010 şi 2011adresa » str.Petru Movilă 23/3, tel.: (+373 22) 23 56 56 web: www.fautor.md

sec, recolta 2008, alc. 12%

preţ » 25 leimatur sec, recolta 2006, alc. min 10%

Chardonnay produs de Vinuri de Comrat

preţ » 120 lei, cu tubus 138 leipremii » 15 medalii la concursuri naţionale şi internaţionaleadresa: mun. Bălţi, str. Victoriei, 49, tel. (+373 231) 302 85

vîrsta: 7 ani, alc. 40% vol.

Divin este denumirea dată băuturii obţinute din distilate de vin învechite cel puţin 3 ani şi este apelativul nostru pentru cognac-uri. Divinul „Bălţi” a fost creat cu ocazia împlinirii a 575 ani ai oraşului Bălţi şi este în prezent o carte de vizită a oraşului. Acest divin se produce din distilate de vin învechite la butoi cu o vîrstă medie de maturare de 7 ani. Se recomandă a fi servit atît ca digestiv în timpul mesei, cît şi ca aperitiv pentru a spori pofta de mîncare. Are o culoare chihlimbarie şi o aromă complexă, cu nuanţe de fructe stafidale şi stejar. Gustul este fin şi echilibrat, iar postgustul lung te duce cu gîndul la o seară de iarnă în faţa şemineului. Divinul trebuie servit la temperatura de 18-19 0C: în acest sens amintim şi de regula celor 4 „C” – coffee/cafea, cognac/divin, chocolate/ciocolată, cigar/trabuc – care ne-ar putea face viaţa mai frumoasă.

Divin „Bălţi” produs de „Barza Albă”

degustarea a avut loc la Vinoteca Basavinstr. Eminescu, 40 tel.: (373 22) 213 148

Mihai Druţă, Preşedintele Asociaţiei de Sommelier din Republica Modova, Ambasador al Asociaţiei de Sommelier Europeni în Moldova, a degustat pen-tru revista „15 minute” 3 vinuri ale participanţilor la ExpoVin Moldova 2011.

alegem vinul împreună

.mdcumăpră un vin online

adresa: magazin specializat în Chişinău – str.Alecu Russo, 6, of.1

Chardonnay este un soi suplu care se adaptează solului si regiunii în care este cultivat, iar vinul din aceşti struguri poate fi plin de minerale, uşor dulce, cristalin sau onctuos. Vinul prezentat de cei de la Comrat are o culoare galben pal foar-te fină, puţin necaracteristică vechimii vinului, dar prezintă şi un buchet foarte bogat floral cu arome intense de gutui şi pere. Gustul este plin şi amplu dînd cerului gurii senzaţii calde, iar postgustul este lung şi puţin acid. Se recomandă a fi servit la o temperatură de 11 0C şi s-ar potrivi de minune la placinte cu brînză de vaci, chifle cu somon şi cremă de brînză, preparate din peşte, salată de icre, salată din pui, salata Caesar, paste Carbonara, salată de ton.

tel.: (+373 298) 22 3 44

Page 9: nr.9 / martie 2011

A venit primăvara şi încă nu ai ales localul potrivit pentru a petrece timpul liber?“Don Taco-Restaurantul unui bucătar cu bun gust!” e soluţia!!!Doar la DON TACO vei putea savura din plin de atmosfe-ra proaspătă de primăvară, unde întotdeauna e sărbă-toare! Iar bucatele în stil latino-american, te vor cuceri cu gustul delicios al lor!DON TACO este deschis şapte zile în săptămîină, între orele 10.00-00.00

str. Arborilor, 21, etajul 4, Shopping MallDovatel.: (+373) 601 601 11

www.dontaco.md

Chimichanga

Nachos

50 lei

51 lei

9

adresa: magazin specializat în Chişinău – str.Alecu Russo, 6, of.1tel.: (+373 298) 22 3 44

Page 10: nr.9 / martie 2011

str. Eminescu, 55, tel.: (+373 22) 22 91 63,str. Arborilor, 21, Shopping Malldova, et. 4, tel.: (+373 22) 60 37 37

Bier Platz

Pellini Caffe S.p.A este unul dintre cei mai buni pro-ducători de cafea din Italia. Din 1922 şi până în prezent Pellini importă cele mai selecte boabe de cafea, le mixează şi le prăjeşte până la perfecţiune şi ambalează cafeaua în aşa fel încât să păstreze proaspete toate aromele. Este un produs axat în primul rând pe calitate şi care se produce în cantităţi limitate. Acum aveţi ocazia să savuraţi o ceaşcă de cafea originală Pellini şi în Moldova.

Recomandăm: Cafeaua Pellini-Top (100% arabica), care posedă un gust bogat şi magnific. Rafinamentul, complexitatea de arome fine şi bogăţia gustului sunt ca-racteristicile definitorii pentru boabele Arabica. Pellini-Top este un produs kosher, con-siderat etalon pentru calitate.

Importator oficial şi distribuitor unic în Moldova - SRL “Agavi-Com”

mun. Chişinău, str. Mihai Viteazul, 19/1tel.: (+373 22) 295454, (+373)

68248811, (+373) 79948811

cafea

Page 11: nr.9 / martie 2011

În urmă cu patru ani, pe data de 18 martie, în Chi-şinău s-a deschis un local cu stil și personalitate, pe nume "44"JazzCafe, încă de atunci acesta ne bucura cu o atmosfe-ră degajată şi jazz live. În acest răstimp Jazz café "44" a găzduit concertele trupelor selec-te, atît din Moldova, cît şi din afara ei. "44" con-tinuă tradiţia concertelor live şi, de aniversarea sa, ne-a pregătit un concert live cu legendara trupă "NOROC" care ne va prezenta progra-mul de "Primăvară-primăvară".

"44"JazzCafe este locul potrivit pentru oameni deosebiţi - atmosfera degajată, muzica de ca-litate şi, desigur, bucate excelente pentru orice eveniment însemnat din viaţa Dvs.!

Business-lunch 39/60 leiPetreceri festiveBanchete familiale

Tel: (+ 373) 79 79 44 44, str. Albişoara 44 (etajul 2)

www.44.md

contactaţi-ne acum: ACUM! GRATIS!fiecare al 10-lea meniu

18.03.11 21:00

Chisinau, ai

NOROC!

Page 12: nr.9 / martie 2011

Banda Naţională, adica banda ultrascurtă Kiss FM, pune în circulaţie 100.000 de Euro… nerambursabili!

La cererea publicului ascultător, Kiss FM a introdus în program o noua emisiunie monetară KISS CASH: 100.000 de Euro în numerar, plus alte valori la purtător. Pardon, la ascultător. Regulile nu s-au schimbat, mecanismul e acelaşi: ascultă şi ţi se va da. Înscrierile sunt unice şi se fac tot prin SMS la 0681 82 823 (tarif normal).

Pentru ascultătorii din Moldova, gheaţa a fost spartă în ediţia precedentă, de Eugeniu Morăraşu, student din Chişinău, care a pupat 1400 de euro şi a fost invitat în emisiunea Cârcotaşilor.

Aşa că, urechea pe radio! Cel mai mare premiu din istoria radioului revine pe frecvenţele Kiss Fm.

Se anunţă noi reglări de conturi pentru jucătorii de Kiss Cash

*Pentru o viaţă financiară sănătoasă,

consumaţi zilnic Kiss FM proaspăt,

ori de câte ori aveţi ocazia!

www.kissfm.md

Page 13: nr.9 / martie 2011

dăruieşte-i dragostea şi atenţia,de organizare ne ocupăm noi

* Programe, Show-uri şi MC pentru copii* Meniu specializat şi torturi delicioase

* Animatori şi clovni profesionişti

oferă-i piciului tău

(+373 22) 22 44 95, (+373) 68 10 4444, (+373) 79 79 4444, www.44.mdstr.Albişoara, 44

str. Arborilor, 21, Shopping MallDova, et. 4, tel.: (+373) 69 74 74 72, www.trattoria.md

www.kissfm.md

13

Page 14: nr.9 / martie 2011
Page 15: nr.9 / martie 2011

vine la tine acasă!

str. Albişoara, 40/1, info line: (+373 22) 22 85 90, gsm: (+373) 68 38 32 32 , e-mail: [email protected]

Meniul complet este disponibil pe: www.laromaclub.md

23 32 51Livrare 24/24Livrare 24/24

Promoţie unică! Anunţă codul "15 minute" cînd faci comanda şi primeşte un desert GRATIS

Page 16: nr.9 / martie 2011

Februarie s-a dovedit a fi luna festivalurilor de film. Pentru începutul lunii am avut parte de Berlinale 2011 care a abordat tematica relaţiilor conjugale şi retros-pectiva lui Ingmar Bergman. Spre sfîrşitul lunii am prins şi decernarea premiilor Oscar care a fost, ca de obicei, sclipitoare şi previzibilă.

Festivalul de la Berlin s-a desfăşurat în perioada 10 - 20 februarie. Ediţia 61 dedicată lui Ingmar Bergman (care a beneficiat de o retrospectivă în cadrul festivalului) şi iranianului Jafar Panahi care-şi ispăşeşte sentinţa de 6 ani într-un penitenciar din Iran. În cadrul concursului au fost proiectate 21 de filme, 16 dintre care concurau pentru premiul mare – Ursul de Aur. Festivalul a fost împărţit în 7 categorii tematice, aşa că ursuleţi mai mici ca valoare, de argint, au fost acordaţi diferitor ci-neaşti.

Lupta mare s-a dat totuşi între iranianul Asghar Far-hadi cu filmul Nader and Simin, A Separation, ungurul Bella Tarr cu The Turin House şi rusul Aleksandr Min-dadze cu pelicula Sîmbătă (В cубботу), un film dedicat accidentului de la Cernobîl. Chiar dacă experimentatul regizor ungur Bella Tarr a declarat înainte de festival că se retrage din cinematografie, chiar dacă a prezen-tat un film peste toate aşteptările, a primit doar Grand Prix-ul, aşa şi nereuşind să culeagă vreun premiu de importanţă majoră în cariera sa mai mult decît notorie. Isabella Rosellini, preşedinta juriului, a decernat Ursul de Aur iranienilor, însă cu siguranţă nu doar din con-siderentele solidarităţii cu regizorii iranieni întemniţaţi. Nader şi Simin... chiar pare a fi o pelilculă obligatorie pentru anul acesta. La celelalte categorii coreeanul Chan-Wook Park a prins un ursuleţ pentru cel mai bun scurtmetraj. Park, în colaborare cu fratele său, a oferit

publicului 30 de minute de Pescuit în Noapte (Night Fishing), o poveste intrigantă filmată integral pe iPho-ne. Ursul de Aur onorific a fost decernat germanului Armin Mueller-Sathl pentru contribuţia sa la cinema-tografia mondială.

A trecut practic o săptămînă de la Berlinale ca să întîmpinăm un alt festival, unul mai pompos, mai co-mercial pe alocuri, însă cu siguranţă nu mai puţin im-portant. Ediţia 83 pentru decernarea premiilor Oscar 2011 părea mai puţin intrigantă decît anul trecut, când lupta mare se dădea între foştii soţi Kathryn Bigelow şi James Cameron. Gala recentă i-a scos în prim-plan pe David Fincher cu epopeea corporativă Reţeaua Soci-ală (The Social Network) şi britanicul Tom Hooper cu filmul Discursul Regelui (The King’s Speech), o peli-culă după carte – corectă din toate punctele de vede-re. Pînă la urmă corectitudinea şi acurateţea a învins dezmăţul corporativ oferit de Fincher şi The King’s Speech a devenit cel mai bun film al anului. Discursul ... s-a mai ales cu premii pentru cel mai bun rol masculin în interpretarea lui Collin Firth şi cea mai bună regie. Reţeaua Socială s-a ales în schimb cu premiile pentru cea mai bună coloană sonoră ( Trent Reznor), cel mai bun montaj şi cel mai bun scenariu. Inception, filmul care a pornit un val de inceptionişti comparabili cu ur-maşii lui Neo din Matrix a primit o mulţime de premii, începînd cu cel pentru cele mai bune efecte vizuale şi pînă la premiul pentru editare şi mixare sunet. În rest, după mult-apreciatul The Wrestler Darren Aronofsky a adus-o pe podium pe Natalie Portman, aceasta pri-mind trofeul pentru cea mai bună actriţă în rol princi-pal pentru filmul Lebăda Neagră (Black Swan) .

Ursuleţi politically corecţişi Oscaruri previzibile...

text » Gonzo

Page 17: nr.9 / martie 2011
Page 18: nr.9 / martie 2011

tel.: (+373 22)533-335, (+373 22)555-021Moldova, or.Chişinău, str. Alba Iulia 75, tel. (+373 22)55 50 21

Avantajul apei noastre în comparaţie cu alte ape constă în faptul că ea este o apă potabilă (de masă) cu o mineralizare medie de 500 mg/l, ceea ce permite con-sumarea ei zilnic fără careva limitări. De aceea brand-ul nostru este poziţionat pe diferite grupuri de consumatori - de la su-gari la vârstnici.

Calitatea înaltă şi gustul excelent e re-cunoscut nu numai de către consumatori, dar şi de către specialişti, care i-au conferit de şapte ori locul intîi apei potabile “Apă Bună” la nominalizarea “Cea mai bună apă

potabilă din Republica Moldova”, iar în anul 2008 şi 2010 a obţinut medalie de aur la concursul Marca Comercială, categoria “Aprecierea Consumatorului” şi “Respon-sabilă social”.

În ajunul sărbătorilor de primăvară, fie-care femeie care încheie Contract pentru furnizarea apei primeşte Pompă şi apă în cadou!

Dragi femei, fie ca orice zi din viaţa Dum-neavoastră să devină o sărbătoare, fiecare clipă să fie copleşită de lumină, splendoare, frumuseţe, încredere, fericire şi iubire!

Ia-ţi cadoul de la Apă Bună!

Compania "Apă Bună" activează pe piaţa autohtonă deja de 11 ani. Apa potabilă "Apă Bună" este extrasă din una din cele mai ecologice fîntîni arteziene, cu adâncimea de 120 m, a cărei sursă sunt apele subterane ale Codrilor Moldovei. Ea este pregătită pentru îmbuteliere printr-un utilaj modern şi în rezultat obţinem apa potabilă “Apă Bună” cu o compoziţie de minerale ideal echilibrată.

18

Page 19: nr.9 / martie 2011

Ia-ţi cadoul de la Apă Bună!

str. Burebista, 114, tel.: (+373 22) 80 47 77, (+373) 68 77 17 77

Ia-ţi abonamentul GRATUIT de laTHAI BOxING CLUBVino cu prietenii şi la fiecare abonament cumpărat primeşte cel de-al doilea abonament cadou!

minut în oglindă19

Page 20: nr.9 / martie 2011

Cel mai fin prezervativ din lume a ajuns și în Moldova!

Simte-o!

Made in Japan

Importator şi Distribuitor exclusiv în Moldova, Compania "BOSDON-PRIM" SRL Tel.: (+ 373 22) 28 30 32, mob.:+ 373 68 69 0701, e-mail: [email protected] Pentru mai multe detalii accesaţi www. sagami.md

Acesta are 0.02 mm și este fa-bricat din poliuretan (non-latex), transmite perfect căldura, fiind în același timp sigur, rezistent, neted și, cel mai important, absolut non-alergic, spre deosebire de prezer-vativele fabricate din latex!

Acesta nu are nevoie de o prea lungă introducere, pentru a vă con-vinge, încercaţi-l!

http://www.facebook.com/sagami.moldova

Disponibil în reţelele de farmacii: Elody şi Nr. 280

Ne găsiţi în toate reţelele de supermarket-uri şi farmacii din MoldovaTel.: (+373 022) 23 88 51; www.magicspa.md

www.garstea.com

Page 21: nr.9 / martie 2011

Ne găsiţi în toate reţelele de supermarket-uri şi farmacii din MoldovaTel.: (+373 022) 23 88 51; www.magicspa.md

Page 22: nr.9 / martie 2011

În data de 26 februarie 2011 la Chişi-nău a avut loc finala naţională pentru preselecţia la concursul internaţional de muzică Eurovision. La concurs au participat 25 de artişti şi trupe din Republica Moldova. Lupta mare s-a dat între interpreta Natalia Barbu, Ka-rizma şi formaţia Zdob şi Zdub. Chiar dacă Karizma a cîştigat conform vo-turilor telespectatorilor, juriul a oferit punctajul maxim Zdubilor pentru pie-sa „So Lucky”. Remintim că Zdubii au

mai participat la Eurovision în 2005, reuşind atunci să ocupe locul 6. Chiar dacă noua piesa a Zdubilor a stîrnit mari disensiuni, unii susţinînd că „So Lucky” nu este o piesă pentru Euro-vision şi ar fi bine să trimitem pe altci-neva la concurs, juriul a decis altfel. Le urăm succes Zdubilor, mai ales că ei sînt cei care au ocupat cea mai înaltă poziţie dintre toţi conaţionalii noştri care au participat la concursul inter-naţional de muzică Eurovision.

Zdob şi Zdub va reprezenta Moldova la Eurovision Song Contest

Încă de pe la sfîrşitul anului 2010 edilii Chişi-năului promit că în scurt timp întreg Chişinăul va putea beneficia de aco-perire gratuită cu inter-

net Wi-Fi. Proiectul va fi implementat de Primăria

Chişinău împreună cu unul

dintre operatorii de servicii internet din Mol-dova. Primarul a menţionat că vor beneficia de servicii gratuite de internet în primul rînd toate instituţiile de învăţămînt primar din capitală. De asemenea, reţeaua de internet Wi-Fi cu ac-ces gratuit va fi dezvoltată şi în orăşelele stu-denţeşti din Chişinău, respectiv în perimetrul căminelor universitare, a colegiilor şi liceelor profesionale.

Chişinău, ai Wi-Fi!

text » Gonzo

Festivalul Internaţional de Muzică „Mărţişor 2011”

În perioada 1-10 martie la Chişi-nău se desfăşoară Festivalul In-ternaţional de Muzică “Mărţişor 2011”. Festivalul a ajuns la edi-ţia a 45-ea, care este una ani-versară şi va întruni artişti din 15 state, printre care SUA, China, Olanda, Belarus şi altele. Con-certele se vor desfăşura în sălile Palatului Naţional, la Teatrul de Operă şi Balet, Sala cu Orgă şi Filarmonica Naţională “Serghei Lunchevici”. ”Ediţia din acest an, o ediţie ju-

biliară, este un eveniment ex-trem de important pentru cultura noastră. Va fi o ediţie specială, în care vom delecta toţi iubitorii de muzică din republică”, a declarat ministrul Culturii, Boris Focșa.

Pentru prima dată, la Chişinău, în cadrul Festivalului Internaţional de Muzică "Mărţişor-2011", se va desfăşura, în perioada 1-10 mar-tie, un proiect social pentru tine-rii din instituţiile de învăţămînt cu profil artistic din republică.

22

Page 23: nr.9 / martie 2011

Pentru mai multe detalii ne puteţi contacta la numerele de telefon: 22-55-96, 22-56-32 sau pe www.grawe.md

Page 24: nr.9 / martie 2011

sau diversitatea sexului frumos

În îndepărtatul an 1857, femeile de la toate fabricile de confecţii şi pantofi din New York s-au adu-nat pentru o manifestare în masă împotriva asupririi sexului frumos. Femeile cereau (atenţie domniţe-lor frustrate de 8 ore de stat pe fa-cebook-servici) limitarea orelor de muncă la 10 pe zi, oferirea condi-ţiilor elementare de igienă şi sani-tarie la locul de muncă şi stabilirea unui salariu egal cu cel al bărbaţilor. Acest lucru se întîmpla cu vreo 140 de ani înainte ca Lenuţa Burghilă să scrie imnul victimelor cutremurului din Haiti.În 1910, Klara Zetkin, o activistă co-munistă germană, propune intro-ducerea sărbătorii internaţionale a femeilor în data de 8 martie. Sărbă-toarea a luat amploare şi a devenit un simbol al luptei femeilor pentru emancipare. Asta se întîmpla cu 98

de ani înainte ca Saşa Bognibov să scrie piesa despre fetiţele-minore. Astăzi sărbătoarea de 8 Martie şi-a pierdut un pic din patosul emanci-pării şi al luptei socialiste, însă con-tinuă să fie celebrată cu fast şi da-une grave la buzunarul bărbaţilor, mai ales că vine în contextul primii luni de primăvară, a mărţişorului, şi ştiţi voi... De cum se apropie 8 Mar-tie începe adunarea bănuţilor pen-tru flori şi cadouri, fie că e vorba de grădininţă, şcoală, birou sau comi-sariat de poliţie. Subiectul sărbăto-rii de 8 Martie este atît de răsuflat încît nici nu mai are rost să vorbim despre el. Însă are rost să vorbim despre femeie – acea dragă Otee, dulce mireasmă... care este pe cît de frumoasă şi plăcută uneori, pe atît de diversă, ciudată şi stereo-tipizată deseori. Să încercăm să le punem pe toate la locul lor.

PROLOG

text » Gonzo

24

Page 25: nr.9 / martie 2011

PORTRETE Femeia istorică Dacă acum femeile îşi aleg bărbaţii după volumul por-tofelului şi marca jeep-ului, atunci cu sute de ani în urmă era cu totul altfel. Bărbatul trebuia să fie, în primul rînd, bărbat: vînjos, chipeş, de dorit pe un cal arăbesc şi bine-înţeles cu punga plină de galbeni pe care-i lua de la boieri şi îi da săracilor, şi de ce nu, amantelor. Aceste valori au trecut demult în nefiinţă, iar astăzi observăm o tendin-ţă ciudată de feminizare a bărbatului: cu cît mai gingaş şi spoit arată acesta reflectîndu-se pe display-ul iPho-ne-ului, cu atît este mai sexy. Bineînţeles că şi imaginea haiducului a rămas populară printre femei, a haiducului contemporan, rotund, în trening, adidaşi şi accesoriile ne-lipsite în formă de lanţ de aur şi business-gentuţă lăcuită. Femeia-robot Pe timpul sovieticilor s-a încercat transformarea fe-meii în robot: o doamnă vînjoasă care opreşte caii din mers, lucrează cu normă întreagă în colhozuri şi naşte cîte 4 octombrei pe an. Aşa e: Uniunea nu avea nevoie de femei, Uniunea avea nevoie de forţă de muncă mecani-că. Nu e de mirare că femeile noastre au uitat în totalitate de propria frumuseţe şi au devenit doar simple ustensile de perpetuare a speciei, lăsînd bărbaţii să decidă soarta neclară a imperiului. Business woman Imediat ce în Moldova a început să miroase a tran-ziţie şi economie de piaţă femeile au decis să se apuce şi ele de business. Acestea se împart în categoria care se ocupă de „biznesul” mic (de la vânzătoarele de la piaţă şi pînă la deţinătoarele de gherete la talcioc) la cele care se ocupă cu businessul mijlociu şi mare (saloane de fru-museţe pentru cîini, agenţii turistice cu destinaţia Egipt şi Libia, buticuri de haine la modă ş.a.m.d.)Femeia-politician Apariţiile feminine în Parlamenul RM nu au fost atît de consistente precum cele masculine, chiar dacă întreba-rea asupra genului unor politicieni de la noi persistă pînă acum. Din toate femeile care au trecut prin legislativul nostru îmi reamintesc de cîteva, însă aş prefera ca aceste amintiri să se şteargă din memorie. Îmi face plăcere doar una: Zina chiar rimează bine cu carabina.Femeia-star E plină ţara de vedete la fel ca bulevardul Ştefan cel Mare cu lightbox-uri care reprezintă celebrităţi peste ce-lebrităţi. Despre calităţile artistice ale unor prezenţe femi-nine din muzica noastră aş prefera să nu vorbesc deloc. Femeia-shopping

Femeia-shopping are un singur scop în viaţă: să ope-reze cît mai multe cumpărături şi să prindă prima toate reducerile şi ofertele din oraş. Femeia-shopping nu are o vîrstă anumită, nu prea a întîmpinat greutăţi în viaţă (graţie babacului bogat sau a soţului jecmănit) şi nu prea ştie la ce să-şi folosească timpul liber în afară de raidurile prin centrele comerciale şi buticurile „de lux”. Femeia-shopping merge la shopping ca la sărbătoare şi a început să devanseze celălalte tipuri de femei de la noi. Să vezi că nu mai e la modă să fii femeie-profesoară, femeie-me-dic sau Doamne fereşte! femeie-inginer. E la modă să te îmbraci cît mai şic şi ţipător (de se întreabă străinii prin magazinele centrale ce se sărbătoreşte?).Bloggeriţa Chiar dacă avem şi bloggeriţe mai în vîrstă (acestea de obicei vin din domeniul carabinelor, adică al politicului) majoritatea jurnalistelor noastre sînt în floarea vîrstei. Şi, în loc să-şi piardă timpul pe la shoppinguri în căutarea prinţului pe merţan alb, acestea preferă să caute muza şi să scrie. Unele scriu mult şi despre nimic, altele puţin şi despre tot... principalul e să scrie pentru că mai ştii, la col-ţul blog-ului stă ascuns prinţul. Totuşi, nu toate aşteaptă prinţul. Unele aşteaptă muza.Clubberiţa Femeia de club doarme toată ziua, iar toată noaptea şi-o petrece nu în club, ci în cluburi. O clubberiţă adevăra-tă nu se respectă dacă a petrecut noaptea într-un singur club. O clubberiţă adevărată reuşeşte să cutreiere toa-te localurile de noapte (de dorit cele prestiglamuroase, nu bodegile pline cu rockeri) în căutarea aceluiaşi prinţ. Doar că, dacă în cazul bloggeriţelor prinţul este un pasi-onat de Kant şi Kierkegaard, atunci în cazul clubberiţelor prinţul nu este pasionat de nimic decît de propria imagi-ne. Am văzut prinţi din ăştia în noapte şi pot să vă spun că lucesc ca adevăraţi luceferi în speranţa de a atrage cît mai multe clubberiţe.

EPILOG Cele menţionate mai sus au fost doar cîteva creionări ale femeilor noastre autohtone ceea ce bineînţeles nu în-seamnă numaidecît că situaţia în general e chiar aşa. În general, femeile noastre sînt cele mai frumoase! Şi asta o susţin mai mult alte naţionalităţi, mai puţin moldove-nii. Însă într-o bună zi moldovenii vor uita de articolele The Economist şi , vorba poporului, „vor ieşi din butâlcă”. Atunci, dragi femei, va observa şi moldoveanul cît sînteţi de frumoase. Va urma, cu siguranţă, o explozie demo-grafică, consecinţele acesteia fiind cît se poate de bene-fice pentru populaţia ţării în continuă scădere...

minutul picant

Page 26: nr.9 / martie 2011

Și totuși de ce… iubim femeile?

Inspiraţi fiind de mult prea cunoscutul bestseller al lui Cărtărescu, ”De ce iubim femeile?”, am supus unui interogatoriu patru bărbaţi din domenii diferite, care ne-au urat de bine și ne-au povestit des-pre experienţele lor.

O statistică curioasă spunea o dată că bărbaţii ce iubesc pisicile sînt mai tandri și mai atenţi cu femeile lor, le-am înmînat cîte o pisică și i-am urmărit atent distrîn-du-ne copios.

În urma acestui experiment nimeni nu a fost rănit, ba chiar s-au legat noi priete-nii, iar ca o constatare ţinem să remarcăm că anume Tomasica, colega de pictorial a lui Nicu Ţărnă, solistul trupei Gândul Mâ-ţei, nu a fost cea mai cooperantă, deco-rîndu-l cu cîteva zgîrîeturi. În rest vă lăsăm să trageţi concluziile singuri!

text » Mihai Creţufoto » Roman Rybalev

Page 27: nr.9 / martie 2011

De ce iubim femeile?Oricît de banal ar suna, le iubim pentru că ele sînt femei şi noi sîntem bărbaţi. Pentru că aşa ne-a făcut Dumnezeu, că de făcea numai bărbaţi sau doar femei, lumea arăta altfel. Le iubim pentru că sînt aşa cum sînt. Uneori e nevoie de mai multă răbdare, dar de un lucru sînt sigur, orice femeie îşi are bărbatul ei, orice femeie îşi are dragostea ei.

O apreciere aparte care ar viza condiţia femeii în Moldova de azi.Nu aş spune că e o femeie nefericită, cum nu aş spune că e una fericită. E o femeie în grija căreia sînt mult mai multe decît în grija unui bărbat.

Cu siguranţă avem femei foarte frumoa-se, cu care ne mîndrim şi sînt bucuros că m-am născut aici şi am ajuns să cunosc multe femei extraordinare. În primul rînd, este mama, în al doilea rînd, sînt multele cunoştinţe, femei pe care le-am iubit şi cu care am fost împreună. Bine, mai e şi o trăsătură a spaţiului ex-sovietic, unde au avut loc încrucişări între diverse naţiuni, un noroc care ne-a dat multe femei frumoase, dar, din păcate, nu atît de inteligente pe măsura frumuseţei lor.

Care este locul femeii în compoziţiile gru-pului Gîndul Mîţei?Unul major, pentru că noi am cîntat dintot-deauna dragostea. De fiecare dată femeia ne-a inspirat pe toţi noi, pe lîngă alte accen-

te sociale care ne-au influenţat creaţiile. De altfel, ne-am şi dorit să fim oglinda socie-tăţii, în care femeia este elementul cel mai important, atotprezent, nu ai cum să-l negi sau să-l ştergi de pe listă.

Ştiu că-ţi place poezia, în special cea care tratează subiectul femeia.Nu există o poezie care să-mi placă mai mult, dar îmi plac anumiţi scriitori, în primul rînd, Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Ion Minulescu. Îmi place mult o frază a lui Stă-nescu referitor la poezia românească: „Poe-zia românească nu este un fenomen, ea este un imperiu”, dintotdeauna m-am mîndrit şi sînt fericit că aparţin poporului român, că am putut savura ceea ce înseamnă poezie românească şi nu neapărat cea dedicată fe-meii, cea de dragoste, absolut toată.

Ce ai să le spui cititorilor noştri-bărbaţi, ca să-i ajute să ofere şi să primească mai multă dragoste de la femei?Să fie atenţi cu femeile: o doamnă, în primul rînd, iubeşte cu urechile, iubeşte atenţia, iu-beşte cînd bărbatul este un galant, un civili-zat. Să-i ofere acesteia atenţia cuvenită şi va fi triplu răsplătit. În acelaşi timp şi femeile să nu uite că şi bărbaţii mai au nevoie din cînd în cînd de atenţie, de tandreţe, mîngâiere şi atunci vor primi de 10 ori mai multe. Aşa ne mai alintăm şi noi unii pe alţii, ba ea e cu fiţe, ba el se alintă, dar, pînă la urmă, cei cărora le este dat să fie împreună au parte de o dra-goste frumoasă.

Nicu Ţărnă (vocalist Gîndul Mîţei)

„Cu părere de rău e doar o sărbătoare pe an, pe cînd femeia trebuie iubită zi de zi, să-i zici că e dragostea vieţii tale, că e iubirea ta şi că e de la Dumnezeu doar pentru tine. Sînt nişte lucruri pe care fiecare bărbat trebuie să le spună femeii dragi.”

minut în culise

Page 28: nr.9 / martie 2011
Page 29: nr.9 / martie 2011

Oamenii au ceva sau pe cineva care-i in-spiră în viaţa de zi cu zi. Ai putea să ne iniţiezi în bazele inspiraţiei tale?Pur şi simplu, îmi place să lucrez, îmi pla-ce fotografia, procesul de fotografiere şi, desigur,, mă încîntă rezultatul. Se întîmplă să rămîn dezamăgit în urma unei sesiuni foto, ceea ce mă împinge spre următoa-rea. Uneori mă intrigă lucrările unui alt autor care mi-au generat nişte idei şi mă motivează. Dar, în general, o fotografie bună este o inspiraţie pentru alta...

De ce e atît de incitant şi, în acelaşi timp, atît de greu să fotografiezi femeile?E intrigant să descoperi noi chipuri, carac-tere, să dezvălui dintr-o femeie mai mult decît exteriorul ei şi să încerci să scoţi la iveală adîncurile acesteia, ceva tăinuit. Şi e greu, deoarece oamenii obişnuiesc să se ascundă, ezită să se expună altora şi, spre regretul fotografilor, aleg să pozeze cînd nu trebuie să o facă.

În cadrul şcolii de fotografie, în timpul aceloraşi lecţii practice, cînd fotografi-ezi femeile asupra căror detalii le atragi atenţia colegilor?

Desigur, în primul rînd, asupra ochilor: e important ca aceştia să nu fie vagi sau somnoroşi, ci să privească direct în aparat, să privească curioşi şi să expri-me deja anumite emoţii. Ar urma mîinile, o parte foarte importantă. Mîinile să fie ambiţioase, degetele să deseneze anu-mite compoziţii.

Ce ne poate povesti o fotografie despre reprezentările interioare ale unei femei?Cînd pozează, femeia este falsă, îşi as-cunde adevărata esenţă şi, ca rezultat, încerc să identific în ea un alt chip, să-i redau un chip al meu. Astfel reiese o simbioză, o convieţuire între imaginea ei, în care ea pozează, şi viziunea mea, pe care încerc să i-o imprim. Respectiva convieţuire generează alte chipuri auto-nome reieşind din accepţiunile fiecăruia dintre noi, publicul urmînd să identifice o imagine conform gîndirii proprii, ima-ginaţiei, educaţiei sau caracterului său.

Acum că aţi citit toate aceste mărturii şi dedicaţii care mai de care, sincere plecă-ciuni, La mulţi ani! şi ... fuga la bucătărie!!!

Roman Rybalev (fotograf)

„Pentru mine au o semnificaţie aparte ca-racteristicile umane ale femeii: felul cum îmi vorbeşte, să fie interesantă şi diversă, edu-cată şi profundă, pe cînd partea exterioară chiar nu mă interesează. Toate femeile sînt frumoase şi tuturor le transmit: aveţi grijă de voi şi La mulţi ani!!!”

minut în culise

Page 30: nr.9 / martie 2011
Page 31: nr.9 / martie 2011

De ce bărbaţii încearcă să-şi modele-ze iubitele după bunul lor plac şi nu încearcă să se schimbe pe ei înşişi?Pentru că aşa sîntem noi bărbaţii, mai aroganţi aş zice eu, ne place să fim mai posesivi, să fim noi primii în toate, iar femeia iubită să ne fie alături şi să ne susţină.

Te intimideaza femeile puternice?Nu mă intimidează şi, de fapt, obişnu-iesc să descriu femeia drept un simbol al gingăşiei, al frumuseţii, purităţii, al tot ce este fin şi sincer. Dacă vorbim despre femeia iubită, nu găsesc de cuviinţă să asociez femeia cu un caracter puternic, pe cînd în afaceri o femeie puternică e deja un lucru obişnuit.

Ce ai alege dintre un Ferrari şi o aven-tură cu Angelina Jolie şi dacă e greu să faci o alegere în acest caz? Un Ferrari, dacă implică doar aventură. Nu ar fi cazul să schimbăm femeile mai des decît maşina. Şi dacă intervine per-soana de care ai vrea să-ţi legi viitorul,

atunci necondiţionat aleg persoana iubi-tă. De multe ori trebuie să poţi să spui nu micilor pasiuni ale vieţii.

Îţi laşi maşina pe mîna femeilor şi ce crezi despre femeia la volan?În fond, sînt ca şi noi, bărbaţii, unele mai atente, altele mai puţin, şi de ce să nu încredinţezi maşina unei doamne, că nu este nimic altceva decît un mijloc de transport, unul necesar pentru fiecare dintre noi. Chiar dacă am o mare pa-siune pentru maşini, îmi las maşina pe mîna unei femei. De altfel, ce ar fi mai potrivit decît o femeie frumoasă, într-o maşină frumoasă.

Ce ar surprinde o femeie şi care este cadoul perfect?Uneori cadou mai frumos decît nişte flori nici nu poate fi, în alte cazuri- o maşină luxoasă, apoi un inel sau alt-ceva. Pe cînd eu sînt adeptul unei abordări puţin mai clasice şi nu gă-sesc ce ar putea fi mai perfect decît o seară în doi.

Andrei Tabuică (prezentator TV)

„Aveţi grijă de voi, să fiţi iubite şi să ştiţi, orice s-ar întîmpla, vă puteţi baza pe noi!!!”

minut în culise

Page 32: nr.9 / martie 2011
Page 33: nr.9 / martie 2011

Ce poate întreprinde un bărbat pen-tru ca femeia să se simtă iubită?În primul rînd, să-i oferi doza de res-pect care i se cuvine, după care multă iubire, lucruri care să o facă să se simtă specială şi, desigur, atenţie, oricînd şi oriunde. Ştii, sînt femei pe care le iu-beşti pentru că sînt frumoase, altădată pentru că sînt de treabă, pur şi simplu pentru că e o bună gospodină, evi-dent sînt şi altfel de femei, dar toate au ceva în comun, au nevoie de respect, iubire şi atenţie.

Ce te atrage cel mai mult la o femeie?Ochii, modul în care te priveşte şi te atrage ca un magnet. Ochii sînt primul mesaj, primul contact care-l ai cu un om. Cînd priveşti în ochii unei femei te aştepţi să vezi multe. Nu în ultimul rînd, sînt atent la comportamentul şi atitu-dinea pe care o are faţă de cel apropi-at şi faţă de mine.

Cît de greu e să le fii pe plac femeilor şi care este modalitatea perfectă de acostare a unei femei, astfel încît ni-ciun bărbat nu ar da greş?Cred că nişte glumiţe de-ale mele

sînt cele mai potrivite pentru a cuceri o fată. Simţul umorului e un element important şi femeile apreciază bărba-ţii care le fac să zîmbească. Oarecum, ăsta e punctul meu forte; evit să sur-prind o femeie de la început cu de-claraţii sincere, intimidînd-o. Desigur, femeilor le plac cadourile, surprizele, dar şi reacţiile lor sînt total diferite în proces. Unora le plac în continuare florile, altele au ajuns mai materialiste şi îşi doresc chiar şi o maşină. Aici totul depinde de norocul fiecărui bărbat în parte.

Ce femei din Moldova ai lua cu tine sub cuşmă?Am ascuns multe femei sub cuşma lui Guguţă, dar îmi trebuie doar una singură ca să o ţin aproape de mine. Deocamdată sînt în faza de preselec-ţie şi fata care va ieşi de sub cuşmă va trebui să deţină trei puncte caracteris-tice: să zîmbească, să se simtă atît de bine încît să mă facă şi pe mine fericit, apoi, să prepare o supă bună, să fie o gospodină pricepută şi, desigur, să se priceapă la sex. Dacă stă bine la aceste trei puncte, gata! e a mea.

Gooţă (showman)

„Femei, vă iubesc, de mici copii primele femei pe care le îndrăgim sînt mamele noastre. Vă zic, mamelor, La mulţi ani, vă respect, să fiţi alături copiilor şi să fiţi copii cu bărbaţii voştri. La mulţi ani şi sănătate!!!”

minut în culise

Page 34: nr.9 / martie 2011

Mulţi se întreabă cum să pui o bază trainică propriei ca-riere, alţii vor o soluţie pentru a înainta pe scara ierarhică şi, respectiv, a cîştiga mai mulţi bani. Un businessman cu experienţă doreşte bineînţeles să crească profitul propriei afaceri. EUROPEAN SALES ACADEMY lansat de Com-pania AEGIS oferă recomandări practice şi uşor realizabile pentru oricine vrea să-şi atingă obiectivele propuse.

Trainingul EUROPEAN SALES ACADEMY (AEGIS) a început pe 21 ianuarie, fiind structurat în şase module şi se remarcă prin simplitatea ideilor şi tehnicilor propuse. Participanţii obţin un set de cunoştinţe şi aptitudini din domeniile conflictul managementului, business commu-nications, negocieri, stresul managementului, time ma-nagementului, vînzări, prezentorică sau tehnici de retori-că persuasivă pentru a avea succes în cadrul procesului de vînzare, lansînd mesajele potrivite, investind eficient timpul şi obţinînd în final rezultatul scontat.

Primul pas al EUROPEAN SALES ACADEMY (AEGIS) se focusează pe relaţia care trebuie stabilită cu viitorii clienţi. Jack Trout, cunoscut mai ales pentru principiul „Diferenţi-ază-te sau mori”, a fost prezent printre participanţii Aca-demiei AEGIS timp de 12 zile, pe parcursul a 6 saptamani.. Motivul este evident – vînzătorii de succes investesc sufici-ent timp pentru a se vinde pe ei înșiși, sau, altfel spus, pen-tru a-și vinde imaginea proprie. În lumea afacerilor avem nevoie de parteneri de încredere, nu-i așa?

Diferite experimente psihologice arată că încrederea este un sentiment important care se bazează pe regu-lile și legităţile comunicării, iar comunicarea, ca orice artă, necesită un dram de talent și multă, multă muncă.Vă punem acum la dispoziţie unul dintre pilonii pe care

se bazează procesul de vînzare – impulsuri mici cu un efect mare, care vor deschide larg ușa încrederii pentru partenerul de afaceri.

• Carte de vizită pentru partener. Nimic ieșit din comun, nu-i așa? Ce aţi zice, însă, să faceţi împreună cu copi-lul dumneavoastră o carte de vizită a clientului cu care vă veţi întîlni a doua zi? Pe ea vor fi trecute numele cli-entului, funcţia, alte date pe care le știţi despre acesta, înconjurate de un soare, cîteva floricele... Lăsaţi imagi-naţia copilului dvs. să-și facă treaba!• Recomandarea scrisă. Rugaţi un client cu care aveţi o relaţie mai specială să scrie o recomandare personali-zată. Aceasta va adăuga greutate primei dvs. întîlniri și acea doză de încredere necesară oricărui început.• Cafeaua de dimineaţă. De obicei, ni se oferă cafea sau ceai de către gazde. De ce nu și invers? Treceţi pe la McDrive și luaţi nu una, ci două cafele cu care să-l sur-prindeţi pe viitorul partener de afaceri.

AEGIS vă urează mult succes și vă aminteşte că tehnicile geniale funcţionează doar daca sînt puse în aplicare! Alte tehnici nu avem în arsenalul nostru. Să ne auzim cu bine!

Vitalie Popescu şi Peter-Vlad Ianusevici, traineri internaţionali AEGIS.

AEGIS – Nr. 1 Business Training in Moldova. With Money Back Guarantee.

AEGIS

AEGIS CONSULTINGstr. Caraciobanu, 23tel.: (+373) 79 99 00 88, (+373 22) 74 58 80e-mail: [email protected]

Supriza anului: European Sales Academy

minutul din birou

Page 35: nr.9 / martie 2011

Supriza anului: European Sales Academy

Page 36: nr.9 / martie 2011

Victoria Cozmolici

- Dacă ţi s-ar cere să-ţi faci o autobiografie de artist, cum ar în-cepe aceasta?

Prima întîlnire directă cu pen-sula şi culorile am avut-o la Şcoala de artă plastică pentru copii „A. Şciusev”, unde am studiat un an. Mi-am continuat studiile la Liceul „Igor Vieru”, iar după 12 clase am mers la Universitatea „Ion Crean-gă”, specialitatea Artă plastică şi design.

- Cum sau cine ţi-a descoperit talentul într-ale picturii?

Cred că un rol deosebit l-a avut mama mea. Şi-a făcut studiile la Universitatea Tehnică din Moldo-va, iar practica a urmat-o la Sankt-Petersburg. Timp de 3 luni, cît a stat acolo, a vizitat multe muzee şi galerii de artă şi a rămas impresi-onată de ceea ce a văzut. Atunci a hotărît că, neapărat, copii ei vor fi artişti. Ea a fost cea care a ales şcoala de pictură pentru mine şi tot ea este cea care mă susţine mereu.

- Cui îi datorezi cel mai mult formarea ta ca artist plastic?

și biografia sa pictată pe pînzăA fost una dintre premian-ţii expoziţiei ”Noi, tine-retul creator” unde am și descoperit-o cu lucrarea sa - “Naked on the bea-ch” care a fost selectată printre cele mai bune din aproape 200 de creaţii expuse.

naked on the beach 75x80cm

36

Page 37: nr.9 / martie 2011

Nicolae Nedialkov, un profesor de-al meu de la Liceul „Igor Vieru”, spunea că e uşor să-l înveţi pe om să deseneze, să picteze, dar un artist se naşte totuşi din interior. Pictura tre-buie să vină dinăuntru, trebuie să vezi eul ar-tistului pictat pe pînză. După ce am terminat liceul, am simţit că a început să-mi placă cu adevărat arta plastică şi că pictura vine din interior, aşa cum spunea profesorul.

- Cînd a avut loc debutul tău expoziţional şi ce a urmat?

Prima mea expoziţie personală a avut loc în anul 2002 şi a fost găzduită de Alianţa Fran-ceză din Moldova. A fost o perioadă compli-cată. Aveam copil mic şi nu aveam nici timp suficient şi nici spaţiu unde să pictez. Pictam cîte puţin, la bucătărie, în „pauzele” dintre în-deletnicirile cotidiene. Mult mai bine era însă vara, cînd mergeam la Tabăra de creaţie de la Hîrsa, din judeţul Ploieşti, România. Dacă aca-

să nu aveam spaţiu şi timp, acolo îmi dădeam frîu liber creativităţii...

Mai tîrziu mama mi-a oferit o cameră, pe care am transformat-o în atelier şi am înce-put să pictez mai mult. Astfel, la sfîrşitul anu-lui 2008, împreună cu o colegă, mi-am expus lucrările la Ploieşti, într-o expoziţie de pictură. În ianuarie 2010 am inaugurat a doua mea ex-poziţie personală - „Carretera”. De aseme-nea, particip la expoziţiile de artă care se or-ganizează în Chişinău – Salonul de primăvară al Centrului expoziţional „C.Brâncuşi”, Bienala Internaţională de Pictură, expoziţia „Noi, tine-retul creator” ş.a.

Din luna februarie a acestui an sunt mem-bru stagiar al Uniunii Artiştilor Plastici din Re-publica Moldova şi peste 2 ani sper să devin membru titular.

- A doua ta expoziţie personală ai numit-o „Carretera” şi spuneai că a fost inspirată din

minutul de artă

nud 35x50cm

37

Page 38: nr.9 / martie 2011

muzica interpretului spaniol Julio Iglesi-as. Te-a influenţat muzica sa şi în picturi sau doar în denumirea expoziţiei, numite la fel ca şi melodia acestuia?

Carretera, din limba spaniolă, se traduce prin „autostradă”. În anul 2009 am călăto-rit mult prin România, am fost la munte, în cadrul taberei de vară din Hîrsa... Acolo pro-fesorul nostru avea o singură casetă – a lui Julio Iglesias şi de dimineaţa pînă seară as-cultam doar melodiile lui. Drumurile pe care le-am făcut în acel an, munţii, autostrăzile şi muzica lui m-au inspirat să creez o serie de vreo 7-10 tablouri cu drumuri. Ele au consti-tuit o parte din expoziţia pe care am intitu-lat-o „Carretera”. Expoziţia a cuprins şi alte lucrări inspirate de călătorii şi de oamenii interesanţi pe care i-am întîlnit.

- În general, ce te inspiră? Care e lada ta cu zestre în domeniul creaţiei?

Cel mai mult mă inspiră călătoriile, oame-nii interesanţi, unele filme, cărţi, muzica şi, desigur, familia mea.

- Printre picturile tale se regăsesc multe chipuri de femei. Enigmatice, gînditoare, visătoare, feminine, cochete… Personaje-le din tablourile tale îţi sînt cunoscute sau sînt imaginare?

Toate personajele sînt imaginare. Ele reprezintă starea interioară a unei femei. E vorba de o stare de meditare, de tristeţe, de visare, sînt trăiri din viaţă, anumite stări... Probabil, fiecare femeie se poate regăsi în chipul acestor personaje.

- Ce încărcătură emoţională poartă pic-tura pe care o realizezi?

Uneori îmi pare că toate picturile mele, de la început şi pînă acum, reprezintă o au-tobiografie, pe care o poţi„citi” doar privind fiecare lucrare. Dacă scriitorul îşi edifică bi-ografia în cuvinte, pictorul o face cu pensula şi culorile. Eu asta simt că fac.

- Culorile pe care le foloseşti sînt vii şi au o sinceritate care binedispune privito-rul. Ce te inspiră în alegerea culorilor?

Îmi place mult să mă joc cu culorile... Une-ori, cînd încep a picta o pînză, compoziţia e gîndită, e închipuită, există o idee şi ştiu apro-

insomnie 85x70cm

ananas 50x40cm

38

Page 39: nr.9 / martie 2011

ximativ cum vreau să arate lucrarea finală. Alteori, un tablou începe spontan. Căutînd pe pînză răspuns la ce vreau să pictez, se nasc idei, stări noi şi game diferite de culori.

-Eşti artist plastic full time? Sau mai ai o altă meserie?

Sînt artist plastic. Şi, de asemenea sînt mamă şi soţie. Am şi alte mici ocupaţii, dar pictura este totuşi marea mea pasiune.

-Cum vezi arta zilelor noastre în Mol-dova?

Sînt mulţi oameni talentaţi în Moldova, dar cu părere de rău e complicat să trăieşti şi să-ţi întreţii familia avînd doar această ocupaţie. Pictura rămîne pentru mulţi doar o pasiune, artişti plastici talentaţi, prac-ticînd o altă meserie pentru a-şi cîştiga existenţa. Într-o ţară atît de săracă nu poţi trăi numai din pictură. Oamenii au alte ne-cesităţi primordiale şi nu mai au timp şi bani de artă.

- Ce ai în obiectiv, din punct de vedere artistic, pentru viitor?

Îmi propun să fac masteratul la Aca-demia de Muzica, Teatru şi Arte Plastice. De asemenea, mi-aş dori foarte mult să-mi ex-pun lucrările şi în străinătate. Trebuie mereu să îţi doreşti să creşti mai mult şi mai mult, din punct de vedere profesional. Vreau să merg mai departe. Vreau să mă perfecţio-nez. Sînt încă într-o stare de căutare a sine-lui şi a stilului care să mă reprezinte.

text » Ludmila Sârghi

book of love 50x50 cm

pere30x48cmoras 60x50cm

39

Page 40: nr.9 / martie 2011

În perioada 17 martie - 10 aprilie 2011, gale-ria de artă „Artium” din C.C. Shopping MallDova, găzduieşte expoziţia personală de pictură din ciclul „ENIGME”, semnată de Maestrul în Artă, pictorul Andrei Mudrea. Vor fi expuse peste 30 de abstracţii moderne, create la începutul anului 2011, într-o tehnică şi stilistică absolut nouă, dar păstrând, totuşi, gama cromatică luminoasă şi vie, caracteristică operelor din ultimul deceniu ale maestrului. Expoziţia reprezintă o nouă etapă de creaţie a artistului şi este o invitaţie pentru publicul larg de a participa activ în procesul de Creaţie. Fiecare doritor va avea posibilitatea unică de a contribui cu cele mai frumoase gânduri şi idei, participând la un con-curs de ingeniozitate şi creativitate. Lucrările expuse sunt întitulate „Improvizaţie 1”, „Improvizaţie 2”, ..., „Improvizaţie 23” ş.a.m.d. Oricare din tablourile ex-puse va putea primi o denumire propusă de Dvs. E su-ficient să indicaţi numărul tabloului la care vă referiţi şi variantele Dvs., în număr nelimitat, pe care le puteţi expedia pe adresa [email protected] sau

comentând pe pagina de Facebook a autorului. Con-cursul se va încheia o dată cu expoziţia, duminică, 10 aprilie 2011, iar cei 3 câştigători care vor propune cele mai ingenioase denumiri vor primi în dar, în decurs de o săptămână, câte o grafică abstractă (vezi link-ul http://www.mudrea.com/abstract-graphics/). Andrei Mudrea (născut la 29 aprilie 1954) este unul dintre discipolii lui Mihai Grecu, autorul mai multor lucrări de pictură, grafică şi artă-obiect, membru fondator al „Grupului Zece” (printre care se numără şi Andrei Sârbu, Anatol Rurac, Dumitru Bolboceanu, Ilie Cojocaru, Iurie Platon, Tudor Zbâr-nea, Vasile Moşanu şi Victor Hristov). Andrei Mudrea este considerat unul dintre cei mai talentaţi pictori basarabeni. Laureat al mai multor premii naţionale şi internaţionale, a participat la numeroase expoziţii de artă organizate în ţară şi în străinătate. Numeroase lucrări ale artistului se află în colecţii publice şi private în cele mai mari oraşe ale lumii. Mai multe detalii despre pictor şi creaţiile sale găsiţi pe site-ul oficial: www.mudrea.com

Expoziţia personală de pictură „ENIGME” de Andrei Mudrea

„Spania”, din ciclul „ENIGME”, 2010700 x 900 (mm), tehnică mixtă, ulei, carton

„Improvizaţie - 1”, din ciclul „ENIGME”, 2010700 x 900 (mm), tehnică mixtă, ulei, carton

text » Cătălina Mudrea

Page 41: nr.9 / martie 2011

Epistolarul de la Hanul lui ManucÎn afară de meritul de a fi găzduit discuţiile preliminare ale Tratatului de Pace de la București, care punea capăt Războiului ruso-turc (1806-1812), Hanul lui Manuc îl mai are și pe acela de a fi adăpostit, într-o friguroasă și la fel de istorică după-amiază de 1 decembrie a lui 2006, chiar de Ziua Naţională a României, mărul discordiei literare între doi prieteni la cataramă: Vasile Ernu și Bogdan-Alexandru Stănescu. Nu, nu și-au spart sticle-n cap și nici nu s-au înjurat de patrie, pur și simplu i-au sculat din morţi pe Gogol și pe Joyce și, așa cum ai înhăma doi cărăbuși la cutiile cu chibrituri, i-au pus să se ia la în-trecere culturală, să vadă care-i mai cu moţ. Ernu-i tot dădea cu autorul Sufle-telor moarte, Stănescu riposta cu autorul Oamenilor din Dublin. Nu știm cine a cîștigat în seara aceea, cert este că schimbul de opinii literare a continuat, de-atunci și pînă mai anul trecut, în paginile mai multor reviste, plimbîndu-i pe cei doi prin cursul de literatură al lui Nabokov și lista lui Bloom, maeștrii și margaretele lui Bulgakov, Mann și Kafka, Tolstoi și Dostoievski, Philip Roth și

Salman Rushdie, Grossman și Brodski, ca în final să ajungă la scriitorul Platonov, criticul literar I.V. Stalin și Mikoian. Amin! Paradă de cultură generală și lecturi în vremuri cool? Nu, băieţii ăștia doi chiar pun suflet în ceea ce scriu și pun la suflet cam tot ce-și spun; pentru fiecare, literatura e o chestiune de viaţă și de moarte. Dacă nu aţi avut ocazia pînă acum să cunoașteţi un scriitor în carne și oase, atunci cînd veţi cunoaște unul, să-i puneţi următoarea întrebare: auzi, tu de ce scrii? Veţi vedea îndată cum se-nvineţește la faţă, pomeţii încep să-i tremure, iar dacă nu sînteţi vigilenţi ca să îndepărtaţi din preajma-i obiectele ascuţite, s-ar putea să aveţi pe conștiinţă un erou naţional. Este întrebarea de care se tem cel mai mult scriitorii și la care ajung într-un final să răspundă ce-i doi certăreţi: funcţia literaturii este una politică, spune Ernu; ba nu, este una de cunoaștere, răspunde Stănescu. Iată ceea ce face Epistolarul… să fie o carte curajoasă și deci – o pasăre rară.

Vasile Ernu, Bogdan-Alexandru Stănescu, Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc, Prefaţă de Radu Cosașu, Editura Polirom, [Colecţia „Duplex”, Iași, 2010, 212 p.

Isprăvile lui GuguţăIar acum să trecem la chestiuni ceva mai serioase – Isprăvile lui Guguţă, de Spiridon Vangheli. Guguţă s-a născut în URSS prin anii ’70 ai secolului trecut, în satul Trei Iezi din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, într-o fami-lie de colhoznici cumsecade. Posedat de o generozitate aproape compulsivă, săritor la nevoia oamenilor din popor la orice oră din zi sau din noapte, iubitor neţărmurit de mamă, patrie, baștină și plai natal, copilul universal Guguţă, asemenea soldatului universal Jean Claude van Damme ori precum supereroii hollywoodieni, este de partea binelui care întotdeauna va avea sorţi de izb-îndă. Guguţă respectă cu sfinţenie tradiţia populară, aia mai laică, merge cu plugușorul, dă, la rîndul său, ultima rublă din mănușă unor colindători exem-plari, la rigoare se poate deplasa chiar pînă la Chișinău, ca să fie apostolul tra-diţiei populare, acolo unde, zice-se, aceasta e pe cale dedispariţie. Dar Guguţă este totodată și un împătimit al progresului, un wunderkind sovietic care se duce la școală înainte de soroc, adoră camionul tatălui său și își învaţă mama să meargă pe bicicletă, convingînd-o să lepede simbolica fotă și să adopte pantalonii, scrutează căruţele de pe cîmp cu binoclul și-ar vrea să se facă avi-ator. Iar toate acestea – secondate de un stahanovism precoce care amintește de iepurele din Nu, pogodi!, animaţie cu care, de altfel, Guguţ+ă a fost con-

temporan. De fapt, singurele momente în care Guguţă aduce a copil și, deci, a om sînt acelea cînd are curajul să fie cu adevărat el însuși, cînd îl tunde chilug pe frizerul satului ori cînd este închis în butoi de meșterul satului și se visează căpitan de corabie, pe care a îmbarcat mamă și tată, oi și găini, căţel și purcel, ca să ajungă, prin Nistru, pînă la Marea Caspică. Iar ilustraţiile după gravurile în metal ale lui Boris Diodorov o confirmă din plin. În astfel de momente, l-am putea compara pe Guguţă cu Nică a lui Ștefan a Petrei din Humulești sau chiar cu Micul Prinţ. Editat și răseditat, tradus în zeci de limbi de pe tot globul, mă rog, în limbile celorlalte cinci șesimi, ilustrat, animat și ecranizat, Guguţă a fost cel mai de succes pro-dus sovietic al RSSM, care, iată, se încăpăţînează încă să troneze pe rafturile unor librării, iar experienţa relecturii merită încercată, chiar dacă în ediţia din 2010 rubla s-a transformat în leu, iar URSS, în Europa.

Spiridon Vangheli, Isprăvile lui Guguţă. Desene: Boris Diodorov. Design, machetare și procesare ima-gini: Radu Vangheli, Responsabil de ediţie: Rodica Conţu-Vangheli, Editura Pentru Copii „Guguţă”, Chișinău, 2010, 143 p.

text » Igor Mocanu

minutul de carte41

Page 42: nr.9 / martie 2011
Page 43: nr.9 / martie 2011
Page 44: nr.9 / martie 2011

Confort SofaConfort Sofa fabricat în Moldovatel.: (+373 22) 502 702, (+373) 600 50 120, www.confortsofa.com

Calitate și confort la preţ accesibil!

aterie primă:• piele pentru îmbrăcăminte,încălţăminte, marochinărie

• fir pentru tricot şi alte materiale

str. Decebal, 139tel.: (+373 22) 89 01 80

www.fabiani.md

44

Page 45: nr.9 / martie 2011

În luna martie GRACE.MDface un cadou tuturor femeilor

ŞEDINŢĂ FOTO

50%reducere

CADOUwww.grace.mde-mail: [email protected]: (+373) 69 804 804(+373 022) 401 346

GRACE

Page 46: nr.9 / martie 2011
Page 47: nr.9 / martie 2011

Trei săpămîni de pregătiri intense după care trei zile de stres, agitaţie și repetiţii. Lume mul-tă, 25 de piese în care au fost antrenaţi peste 80 de oameni în scenă și cam triplu de atît în spatele reflectoarelor. Intrigi şi emoţii de tot felul, majoritatea dintre ele, rămase în culise. Moldova! Ai Eurovision!Acest Eurovision l-am trăit, alături de Natalia Barbu la crearea show-ului căreia am și luat parte. Nu ar mai fi multe de adăugat sau de declarat despre acest eveniment, despre care s-a scris și s-a tot vorbit de căteva săptămîni încoace, vreau doar să vă invit să vă delectaţi cu imagini care nu au ajuns pe ecranele tv.

În culise cu Natalia Barbu

text » E.Z.

Page 48: nr.9 / martie 2011

Un weekend de dragoste la Shopping MallDovaDe Valentine’s Day, îndrăgostiţii s-au bucurat pe cinste de toate dis-tracţiile oferite de centrul comerial Shopping MallDova. Căsătorii pentru 24 ore la balconul Julietei, flori, felicitări şi cadouri, portrete în creion şi un concert pe cinste! Astfel a celebrat Shopping Mall-Dova iubirea!

În cea mai frumoasă zi a anului, de Ziua Îndrăgostiţilor, pe scena din mall a fost interpretată în premieră o scenetă din cea mai cu-noscută poveste de dragoste din dramaturgia universală – “Romeo şi Julieta”. Surpriza serii a fost un live de excepţie oferit de inter-preţii înscrişi în cursa pentru Eurovision 2011: Pasha Parfeni, Boris Covali&Cristina Croitoru, Dana Marchitan, Doiniţa Gherman, Kariz-ma. Aceştia au interpretat cântece celebre de dragoste şi piesele cu care au intrat în finala concursului.

Page 49: nr.9 / martie 2011

iLeader 2011iLeader- evenimentul destinat tinerilor lideri din Re-publica Moldova a avut loc în incinta cinematogra-fului Gaudeamus, pe data de 5 februarie 2011. Cei 170 de participanţi au petrecut o zi deosebită, plină de idei şi concepte noi despre leadership alături de persoane remarcabile din lumea mondenă. Invitaţii speciali au fost: Valy Greavu (România, profesor, spe-cialist IT), Nata Albot (Jurnalist TV), Dorin Drăguţanu (Guvernatorul BNM), Ion Grosu (blogger), Doru Pe-truţi (Sociolog, Directorul IMAS), Jereme Mellenthin (Ataşat Medical, Ambasada SUA în Moldova).Modul total diferit şi special de interpretare a leaders-hip-ului, ideile originale şi întrebările de meditaţie profundă a fiecărui invitat în parte au încîntat publi-cul, participanţii asaltîndu-i cu întrebări interesante

şi provocatoare. Sinceritatea, umorul, degajarea şi confidenţele despre experienţa invitaţilor au inspirat viitorii lideri pentru un an înainte. Mulţumim mult in-vitaţilor pentru curajul, dedicaţia şi lecţiile oferite pe parcursul întregii colaborări. Am aflat cum trebuie se fie un adevărat lider, care sunt valorile şi calităţile unei persoane de succes şi care este viitorul leaders-hip-ului în Republica Moldova. Aceste cunoştinţe vor fi utilizate cu iscusinţă de către noi pentru a deveni adevăraţi lideri în domeniul nostru de activitate.Aşteptăm cu nerăbdare ediţia iLeader din 2012 care va fi mai interesantă, cu noi idei şi viziuni despre le-adership.Evenimentul a fost organizat de AIESEC Chişinău –li-der global în dezvoltarea tinerilor lideri.

text » Victor Spînu

Page 50: nr.9 / martie 2011

În perioada 24- 27 februarie, la Mold-expo, a avut loc expoziţia Beauty 2011. Aceasta a întrunit 140 de participanţi din Italia, România, Turcia, Ucraina şi Moldova. Preţuri reduse la cosmetice de calitate, master class-uri de coafură ma-keup și nail art, urmat de o prezentare pe podium. Toţi cei ce au nu au reușit să viziteze expoziţia se pot delecta cu cîteva imagini și sînt așteptaţi și la anul la cea de-a 15-a ediţie.

Beauty 2011

Page 51: nr.9 / martie 2011
Page 52: nr.9 / martie 2011

A trecut moda covoarelor, le-am dat jos de pe pe-reţi şi aceștia ne privesc goi şi înfriguraţi, cerînd parcă un dram de culoare şi de suflet… Cu orice am dori să însufleţim pereţii unei încăperi – fotografii cu oameni dragi şi amintiri frumoase, lucrarea pictorului preferat, primii papucei ai copilului, colecţia de monede sau poate arme, scrisorile de dragoste ale părinţilor sau broderiile bunicii – toate au nevoie de un cadru bine ales care să pună în valoare lucrarea, fiind în armonie cu aceasta.

În Chişinău există un salon cu o colecţie impresi-onantă de rame, pentru orice gust şi aproape orice buzunar, care poate rezolva această dilemă, apărută după „căderea covoarelor”.

Rame deosebite pentru gusturi feluriteSalonul „molDeco”, deschis în anul 2004 în centrul

capitalei şi în 2009 în sectorul Rîşcani, s-a dezvoltat an de an, reuşind să aibă cea mai bogată colecţie de rame din Moldova. Diferite stiluri şi texturi, diferite forme şi di-mensiuni, de la lemn pînă la aluminiu sau plastic, de la modern pînă la clasic – oferta este largă, iar odată ce ai păşit pragul salonului pentru a găsi o ramă, te vei alege neapărat cu o achiziţie pe măsura așteptărilor!

Important e că „molDeco” nu este doar un magazin, ci un un prieten şi un partener de încredere. Angajaţii salonului îţi oferă consultanţă şi merg cu tine „pînă în

pînzele albe”, pînă cînd alegi cea mai potrivită ramă şi eşti mulţumit din toate punctele de vedere.

Ramele se fac la comandă, cu profiluri de calitate su-perioară, importate din Italia şi lucrate cu grijă în atelierele din Moldova. De-a lungul timpului, Salonul de Artă „mol-Deco” a stabilit relaţii de colaborare cu mai mulţi parte-neri, adunînd astfel o colecţie variată de rame originale. Oferta de preţuri este foarte largă, răspunzînd cererii unui segment larg de consumatori.

Mai mult decît un salon de rame...Născut dintr-o pasiune pentru frumos, „MolDeco” a

ajuns mai mult decît un simplu salon de înrămări. Ste-la Moldovanu, proprietara salonului, spune că ideea a apărut din propria necesitate de a-şi înrăma broderiile în mod deosebit, dar odată ce a descoperit că îi place ceea ce face şi că acest segment trebuie dezvoltat în ţara noastră, a ales să deschidă un salon de artă. „I-am spus art -salon pentru a accentua faptul că la noi se lucrează foarte mult la fiecare ramă. Sîntem pasionaţi de ceea ce facem şi asta e mai mult decît lucru tehnic, e vorba de un concept, exact ca şi cum ai crea o operă de artă.”

Un spaţiu special în saloanele „molDeco” este desti-nat unei mici galerii de artă – cu picturi şi fotografii origi-nale. Aceasta este o haină a salonului şi nu o activitate de bază, galeria creînd o atmosferă artistică în salon.

S-au dat jos covoarele, ce e de făcut?

text » Ludmila Sîrghi

Page 53: nr.9 / martie 2011

„molDeco” a găzduit şi cîteva expoziţii personale ale unor pictori autohtoni, cum ar fi Gheorghe Lisiţa, Vlad Tabac, Valeriu Buev şi mai recent o expoziţie cu lucrări grafice ale lui Vasile Botnaru, vernisările deve-nind deja o tradiţie frumoasă.

Posterele – o tendinţă europeană în designul locuinţeiUtilizarea posterelor pentru decorarea locuinţei sau

a diferitor localuri este adesea practicată în Occident. Această tendinţă încearcă să o aducă şi „MolDeco” printr-o colecţie bogată de postere italiene. Acestea sînt fie reproducţii după opere celebre, pe care altfel poţi să le vezi doar în muzee, fie imagini decorative, potrivite diferitor tipuri de interior. Postere alb/negru sau color, retro, clasic sau abstract, natură, nuduri, oraşe – oricare din ele reprezintă o alegere accesibilă pentru completarea reuşită a unui decor.

Bia Bijou – hand made unicat

Chiar dacă intri în salonul de „molDeco” pentru a alege o ramă, un tablou sau un poster, privirea îţi este inevitabil atrasă de ele – bijuteriile şi accesoriile lucrate manual. Colorate, sclipitoare, unice, din textil sau sticlă, combinaţii care te lasă fără cuvinte. La bijuterii se lucrea-ză chiar în salonul de artă. Meşteriţe dibace lucrează cu pasiune şi creează accesorii unice chiar sub ochii tăi, avînd astfel posibilitatea să vezi cum se naşte o broşă, un

colier sau o pereche de cercei. „Nu lucrăm după anumite tipare, nu facem schiţe

după care să repetăm o bijuterie sau alta. Totul se pe-trece la nivel intuitiv, ceea ce păstrează caracterul unic al fiecărei lucrări” spune proprietara salonului.

Un musafir mulţumit devine un client fidelClienţii fideli pot beneficia de cartele de reduceri, iar la

unele produse din colecţiile mai vechi sînt stabilite redu-ceri de 30-50 % pentru oricine. De asemenea, salonul ofe-ră gift card-uri, în sumă de 250, 500 şi 1000 lei – destinate celor care vor să dăruiască ceva deosebit, dar nu ştiu ce anume. Pentru a nu da greş, oferi cardul în dar şi persoana îşi alege cadoul după propriul gust.

Un asortiment bogat de rame, postere şi bijuterii, o atitudine corectă şi responsabilă faţă de clienţi, calitate la cele mai înalte standarde, respectarea termenilor şi oferta de servicii complete - consultare, înrămare, montare, livra-re – toate acestea fac din salonul de artă „MolDeco” un partener de încredere în înfrumuseţarea locuinţei şi, de ce nu, a propiei vieţi.

bd. Moscova 14/1str. Banulescu-Bodoni, 57 www.moldeco.md

minut de decor

Page 54: nr.9 / martie 2011

leuTreci printr-o perioadă calmă şi plină de înţelegere în cuplu, iar dacă eşti singur te înţelegi mai bine ca niciodată cu reprezentanţii sexului opus -- legi noi prietenii, iar unii se şi îndrăgostesc de tine: ai de unde alege! Pe plan profesional nu se întîmplă nimic extraordinar, dar progresele se simt pentru cei ce fac studii sau sînt implicaţi în activităţi culturale. La capitolul sănătate eşti supus unor riscuri provocate de stres şi lipsa de relaxare.

fecioarăCarul cu noroc s-a oprit şi la poarta ta: luna asta primeşti o moştenire, o sponsorizare ori o bursă, cert e că banii nu te ocolesc! Pe plan sentimen-tal iei frîiele în mîinile tale, îţi stimulezi jumătatea, iar relaţia capătă un suflu proaspăt. Temperează-ţi un pic avîntul -- mai păstrează din surprize şi pentru mai tîrziu. Echilibrul tău interior se menţine atît timp cît nu-ţi pui prea multe întrebări şi eviţi astfel o cădere nervoasă.

taurVrei să fii sedus, dar de fapt tu eşti cel care ademeneşte şi atrage. Pozezi în victimă, însă abia aştepţi să ataci. Aura ta cuceritoare te face foarte sociabil şi plăcut celor din jur, îţi ajută în activitatea ta, creîndu-ţi opor-tunităţi interesante în circumstanţe datorate în mare parte spontaneităţii tale. Unele ocazii, însă, nu par a fi tocmai legale -- interesează-te înainte de a te implica în ceva.

gemeniSentimente, pasiune, foc şi scîntei -- raţiunea e rar lăsată să-şi spuna cuvîntul. Un prieten s-ar putea să-ţi prezinte pe cineva cu care poţi dezvolta o afacere sau un proiect de succes, dar pentru a reuşi trebuie să te concentrezi mai mult ca de obicei. Sănătatea ţi-e de fier, lucru datorat în primul rînd poftei tale de mîncare, dar vezi să nu exagerezi, ca să nu sufere silueta.

rac Lucrurile ţi se întîmplă, iar tu nu le poţi controla, în schimb ai şansa să le analizezi şi să înţelegi cum poţi influenţa desfăşurarea lor ulte-rioară. În urmatoarele luni au loc schimbări importante care încep de pe acum. Concentrează-te pe ceea ce contează şi nu pierde timpul cu fleacuri sau distracţii trecătoare.

54

berbec Dispoziţia ta se schimbă de la un minut la altul, ceea ce nu pare a fi cît de puţin de-ranjant pentru partenerul tău, din contră, viaţa de cuplu a devenit mai interesantă. Pe plan profesional ai ajuns la un moment decisiv: ai de facut alegerea care îţi va influenţa următorii ani de viaţă. Cîntăreşte bine variantele şi nu uita să-ţi acoperi spatele, gîndeşte-te care dintre cunoştinţele tale ar fi în stare să te susţină.

martie

Page 55: nr.9 / martie 2011

balanţăPe tărîm sentimental eşti încolţit de provocări -- ai nevoie de tărie de caracter pentru a le face faţă, mai ales că dorinţa ta de afecţiune, risc şi adrenalină formează un cocteil periculos de ameţitor. Nici la muncă nu ai cînd sta degeaba, eşti presat de timpul scurt în care trebuie să reuşeşti multe -- poate găseşti cu cine să-ţi împarţi responsabilităţile. Acum e momentul să-ţi reînnoieşti lista de priorităţi.

peştiiPasiune sau bani, dragoste sau materialism -- nu te poţi hotărî, căci ten-taţiile vin din ambele părţi. Nu le poţi avea pe amîndouă, iar contradicţiile interioare te înnebunesc. Ia o pauză şi un abonament la sală, la bazin sau fă jogging -- orice sport te va ajuta să ajungi la un echilibru atît fizic, cît şi psihic, iar decizia nu va întîrzia să se contureze în mintea ta.

vărsătorViaţa e frumoasă, soarele străluceşte, perioada ta optimistă continuă. Eşti bun cu toată lumea, dar vezi că generozitatea ta excesivă ar putea crea o gaură cam mare în bugetul lunii următoare. Un singur sfat primeş-te: fii atent la volan şi pune-ţi mereu centura, chiar şi atunci cînd conduce altcineva.

capricornExtenuat de muncă, lucru la birou sau preocupări intelectuale, nu mai ai timp pentru alte aspecte ale vieţii. Ai cam uitat ce e o întîlnire, nici măcar să flirtezi nu ai chef, dar poate e mai bine aşa -- iei o pauză, te reîmprieteneşti cu tine însuţi şi te redescoperi. Dormi mai mult, pentru că ai nevoie ca perioada de supraso-licitare să nu aibă consecinţe grave asupra sănătăţii tale.

săgetătorPrimăvara începe cu mult potenţial romantic, te ia valul, îţi pierzi capul şi uiţi de consecinţele ce pot apărea mai tîrziu. Purtat pe aripile pasiunii, îţi cam ignori responsabilităţile -- ai noroc că buna dispoziţie şi zîmbetul contagios te salvează de conflicte la locul de muncă. Unicele probleme s-ar putea să le ai acasă, aşa că ocupă-te de familie, de casă şi nu uita să-ţi achiţi facturile

scorpionEşti aventuros şi deschis noilor experienţe ce-ţi fac cu ochiul, îţi depăşeşti complexele şi te simţi bine în pielea ta. Relaxarea psihică se răsfrînge be-nefic asupra stării fizice, însă nu e cazul să fii atît de destins şi la muncă, pentru că apare o oportunitate ce nu-şi ţine prea mult timp deschisă por-tiţa -- acţionează rapid, altfel vei pierde mult.

55minutul de horoscop

spaţiul dedicat evenimentelorcotidiene de cultură, artă,sport si devertisment

Page 56: nr.9 / martie 2011

KFCstr. Arborilor, 21(shopping MallDova, et. 4)tel.: (’+373 22) 60 33 60

KFCstr. Arborilor, 21(shopping MallDova, et. 4)tel.: (’+373 22) 60 33 60

Page 57: nr.9 / martie 2011

KFCstr. Arborilor, 21(shopping MallDova, et. 4)tel.: (’+373 22) 60 33 60

Page 58: nr.9 / martie 2011

(+373 22) 24 35 72

Page 59: nr.9 / martie 2011

(+373 22) 24 35 72

Page 60: nr.9 / martie 2011