Editura Delta Cart Educaţional, Piteşti 2015

Anul 23, Nr. 36, 2015Şcoala Gimnazială “Nicolae Titulescu” Bucureşti

UN REGIZOR ŞI DOI“ACTORAŞI”PAG. 24

2 impact 2000 plus

VERNISAJUL DE FOTORGAFIE

“REPORTERI ÎN DEVENIRE”,

PAG.12

3impact 2000 plus

“ P o a r t ă - t e î n a ş a f e l î n c â t , d a c ă u n i v e r s u l a r f i s ă s e i a d u p ă t i n e 2 4 d e o r e , s ă n u s e a j u n g ă l a h a o s . ”

REVISTA ŞCOLII GIMNAZIALE “NICOLAE TITULESCU” BUCUREŞTI

Anul 23, Numărul 36, 2015 Le mulţumim persoanelor din conducerile unităţilor şi instituţiilor

care au susţinut desfăşurarea în condiţii optime a procesului instructiv-educativ din şcoala noastră.

PRIMĂRIA SECTORULUI 1 Andrei Chiliman Vasile Moţoc Ramona Porumb Andrei Diaconescu Ichim LiviaAUIUPUSP Vlad Roşca

FUNDATIA CRONOS Ana Maria Vulcan Alexandru Sorescu

TIMES CONSULTING Paul Diaconu Mihaela Ciocănel Cristina Buga Cristina BurleaSECŢIA 4 POLIŢIE comisar şef Dinu Nicolae Adrian comisar şef Marcel Fratila comisar Adrian Purdel inspector principal Cristel Strejaru Ap. Ion Plăcintă ASP. Sorin Hostiuc ASP. şef Pasăre GheorghiţăDGASPC Ioan FleacăFONPC Daniela GheorgheIGPR DT comisar şef Marian MotocBRIGADA DE POLIŢIE RUTIERĂ inspector Andrei Codârlău Mihai Buciu Marian BarbuCOM. CETĂŢENESC DE PĂRINŢI Nicuşor Badea Catanescu Ionica Ivanescu Iuliu MarinFSLI Doina Lecca Sorin DragneCRUCEA ROŞIE SECTOR 1 Dumitru Tisianu Virginia Grigore

C.S.S.1 - PAJURA Eugen Georgescu

SC ACTIV INSTAL GRUP SRL Eftimie Gabriel

Immanuel Kant

4 impact 2000 plus

prof. Florian Ghiţă - coordonatorprof. Alina Anton- Pop - redactor-şefeditori:prof. Iudita Popteanuprof. Simona Bugaprof. Gabriela Hostiucînv. Andreea Feieşprof. Marga Pisalacaprof. Nicoleta Raduprof. Patricia Dimaprof. Elena Mustaţăprof. Luminiţa Pătraşcuprof. Mirela Şovaprof. Georgiana Sofia Gâtejprocesare imagini:prof. Nicoleta Vicăfotoreporteri:prof. Lidia Popaelev Ruxandra Deaconuelev Maria Oprescuelev Daria Stoideelev Bianca Elena Rusanovschielev Andrei Vereşelev Alexandra Zamanelev Roxana Mihaela Iordanelev Tudor Mircea Rantaredactori: masterand în Psihologie Georgiana Alina Badea elev Ivan Paul

elev Diana Nanişelev Lital Maximelev Taisia Pleşielev Mateş Maria Alexandraelev Darius Augustin Tomaelev Cezar Coşniceruelev Alexandra Chirvaielev Andrei Octav Grigorescu elev Alexandru Nicolaeelev Adina Bohor-Gheorghițăelev Yazmin Alejandra Subaelev Denisa Stănculeasa

elev Hristina Vasileelev Erika Balintelev Victor Ionescuelev Teodora Pişteaelev Taisia Pleşielev Ianis Maneaelev Ana Iosep elev Maria Roşuelev Paul Tăvălicăelev Alexandra Cătănescuelev Irina Iliescuelev Daria Teodorescuelev Iana Maria Cozmareporter:elev Alexandru Secureanufotograf:prof. Nicoleta Radusecretar de redacţie:Monica Badeailustraţii:elev Almaleh Sara Ioanaelev Iulia Chiriţăelev Ştefania Ilinca Dinaelev Ioana Drăguşinelev Erika Balintelev Alis Bogdanelev Alexandra Chirvaielev David Văduvaelev Ruxandra Deaconuelev Alexandra Zaman

COLECTIVUL DE REDACŢIE:

Ruxandra RegaliaAdriana PieleDana IlcencoClaudiu MarconiMonica PopaGheorghiţa DolcoşMariana Dincă

Andrei Posea Cătălina BărboiuDaniela BărbatLenuţa PopescuCristina ZamfiraMihaela GogoaşăAurelia Cătălin

Alina StoicaGabriela TomaJustina BărbulescuBerta VasilescuElena RusuCristina RîureanuAurelia Beruşcă

COLABORATORI:

Editor: Delta Cart EducaţionalPiteşti * Apărut 2015• Editată în România© Copyright Editura Delta Cart EducaţionalComenzi: C.P. 6, O.P. 5, Gh. 1, Piteşti, Jud. Argeşe-mail: deltacart@zappmobile.roweb: www.deltacart.roTel. / fax: 0248-222.322Mobil: 0729-006.565 - Persoană de contact: Georgiana SanduISSN: 2247-0336ISSN·L: 2247-0336

Această revistă a fost sponsorizată de domnul conferenţiar universitar doctor Florin Secureanu, căruia îi mulţumim şi pe această cale.

Acest exemplar li se distribuie gratuit elevilor merituoşi aiŞcolii Gimnaziale “Nicolae Titulescu” Bucureşti şi partenerilor

educaţionali.

5impact 2000 plus

EDITORIAL

Elevii sunt încurajați de părinții lor să practice diverse sporturi, să se înscrie la cursuri și să-și umple timpul liber cu numeroase activități, mai mult sau mai puțin folositoare pentru dezvoltarea lor fizică și intelectuală.

De asemenea, dascălii le propun să participe la tabere, excursii, spectacole și competiții bine selectate, care nu pot să nu le fie de folos viitorilor adulți.Într-o mare de oferte, cei mai mulți părinți nu au capacitatea de a discerne care dintre

aceste activități le sunt, cu adevărat, benefice copiilor. De aceea, este bine ca fiecare adult să-și analizeze, cu atenție, propriul copil, înainte de a hotărî către ce activități extrașcolare să-l îndrume.Dacă elevul are puțină energie și obosește repede, atunci părintele trebuie să-l îndrepte către activități pe care să le desfășoare la sfârșit de săptămână, pentru ca cel mic să facă față, cu brio, solicitărilor de la școală. În această situaţie, este foarte important ca elevul să aibă un program zilnic, bine stabilit, care să includă și odihnă.În cazul în care copilul

este foarte activ, este bine să se găsească timp, în fiecare zi, pentru puțină mișcare, pe lângă programul de somn. Astfel, elevul își va consuma energiile în competiții sportive, care au un rol important și în dezvoltarea încrederii sau a spiritului de echipă. Nu trebuie să se piardă din vedere că fiecare elev trebuie să interacționeze, des, cu alți copii, pentru a se evita situațiile de indisciplină din timpul orelor, când unii copii încearcă să socializeze cu alți colegi din cauză că acasă discută numai cu adulți.

Alina ANTON-POP

R o lu l ac t i v i tăț i lo R e x t R a ș co l a R e î n d e z v o lta R e a

co p i lu lu i

6 impact 2000 plus

Reporterul Alexandru Secureanu La Gala SănătăţiiSala Unirii a Palatului Parlamentului din București a fost înțesată de lumea bună a Medicinei românești și personalități din multe alte domenii în data de 12 decembrie 2014, când s-a desfășurat cea de-a cincea ediție a Galei Sănătății.

Reporterul Alexandru Secureanu din clasa a IV-a B, membru al Clubului Micii Jurnaliști, a fost prezent la premiere pen-tru a lua pulsul evenimentului. Acolo, s-a întâlnit cu jurnal-istul senior al Știrilor TVR, Diana Brâncuș, membru al juriului, care i-a făcut câteva recomandări cu privire la pa-siunea sa de reporter.

Interviu cu judecătorul Diana Pantazi- purtător de cuvânt al Consiliului Suprem al Magistraturii

Care este motivul pen-tru care ați venit la această gală?Am fost invitată de doamna Simona Vlădică, gazda eve-nimentului, și m-am simțit onorată.Ce semnificație are Gala Sănătății pentru dumneavoastră?Mi se pare un lucru deose-bit faptul că în acest loc se întâlnește comunitatea medi-cilor și a altor personalități din

7impact 2000 plus

EVENIMENT

România și se acordă premii valoroase. De aceea, am fost foarte bucuroasă că am avut ocazia să înmânez premiul pentru ”Cei mai buni studenți ai anului 2014”. Ce obiective v-ați propus pentru viitorul apropiat?Am un singur gând, să fac

lumea mai bună.

Cum credeți că este posibil să vă realizați obiectivul?Dacă ne asumăm cu toții responsabilități, încercăm să fim mai toleranți și să fa-cem fapte bune, cu siguranță că lumea noastră va fi mai frumoasă.

Interviu cu domnul conferențiar universitar doctor Adrian Secureanu, manager Spitalul Clinic ”Nicolae Malaxa” București, dublu premiat: locul al III-lea pentru Cel mai performant management medical- Sectorul Public și Premiul Special- Gala Sănătății

Cu ce gânduri ați venit la gală?În această seară se celebrează succesul a opt ani de muncă intensă în domeniul medical.

Cât este de important pentru dumneavoastră ceea ce se întâmplă aici?Suntem mândri, cu toții, că am reușit să facem ceva construc-tiv pentru cei în suferință.

La ce ne așteptăm din partea dumneavoastră, în viitorul apropiat?Noi sperăm să construim un nou spital care va fi deosebit, al viitorului, ce va fi unic în România și în Europa.

Care sunt zonele în care s-ar impune investiții?În domeniul cardio-vascular ar

fi nevoie de noi fonduri, deoa-rece este o breșă care trebuie să fie acoperită.

Ce-i lipsește bolnavului român?Personalul medical trebuie să fie mult mai sufletist și mai apropiat de pacienți.

Cum ați schimba societatea românească?Ar trebui să fim cu toții mai buni, mai drepți și mai apropiați față de suferința celorlalți.

Ce sfaturi le dați elevilor din școala ”Nicolae Titulescu” București pentru a beneficia de o sănătate de aur? Dar părinților lor și dascălilor?Le recomand părinților să-i în-

drume pe cei mici să renunțe la produse de tip fast food pen-tru a crește frumoși și sănătoși. Dascălilor le propun să ne invite să-i învățăm cum să vă hrăniți.

Care este cea mai puternică amintire pe care o aveți, legată de actul medical?Am fost profund mișcat când am asistat la nașterea fiului meu.

Cum credeți că am putea avea o lume mai bună?Putem trăi într-o societate evoluată, dacă suntem mai buni și mai apropiați unii față de ceilalți.

A consemnatAlina ANTON-POP

TATĂ ȘI FIU: FAȚĂ ÎN FAȚĂ

8 impact 2000 plus

RUBRICĂ REALIZATĂ DE PROFESORII IUDITA POPTEANU ŞI FLORIAN GHIŢĂ

RUBRICĂ REALIZATĂ DE PROFESORII IUDITA POPTEANU ŞI FLORIAN GHIŢĂ

MODEL PENTRU PREGĂTIREA PROBEI DE MATEMATICĂ

DIN CADRUL EVALUĂRII NAȚIONALE -2015-CLASA A VIII-A

SUBIECTUL I - Pe foaia de concurs scrieți numai rezultatele. (30 de puncte)

5p. 1. Rezultatul calculului 0,21 ∙3,2 +0,328 este egal cu … .

5p 2.Cel mai mare număr, în baza 10 , de forma 5a5b divizibil cu 3, este ….

5p. 3.Dacă alegem, la întâmplare, un număr din mulțimea M={1;3;5;…….27;29}

probabilitatea ca el sa fie prim este ….

5p. 4. Dacă suprafața unui capac este 25𝜋𝜋 𝑐𝑐𝑐𝑐2, atunci lungimea razei sale este ….

5p. 5.Dacă suma muchiilor unui cub este 36 cm diagonala sa este de….. cm.

5p. 6. Elevii clasei a VIII-a ai școlii noastre au următoarele medii generale: 9 elevi au medii între 5 si 6; 14 elevi au medii între 6 si 7; 21 elevi au medii între 7 si 8; 18 elevi au medii între 8 si 9 si 11 elevi au medii între 9 si 10. Numărul elevilor școlii care au absolvit clasa a VIII- a este de …..

SUBIECTUL al II-lea– Pe foaia de concurs scrieți rezolvările complete (30 de puncte)

5p. 1. Desenați un con circular drept . 5p. 2.Curtea școlii noastre are forma unui trapez dreptunghic ortodiagonal (cu diagonalele perpendiculare), cu baza mică de 40 m și baza mare de 90 m. 5p.a). Aflați suprafața curții școlii 5p. b).Calculați perimetrul curții.

5p. 3. Într-un cerc cu raza de 20 m se consideră o coardă de 24 m. Aflați distanța de la centru la coardă. 5p. 4.Un laptop s-a scumpit cu 10% din prețul inițial și, după un timp, s-a mai scumpit cu încă 10% din noul preț. Calculați prețul inițial al laptopului, dacă în urma celor două scumpiri prețul nou este de 1331 lei.

5p. 5.Rezolvați în R, ecuația : 𝑥𝑥2−4𝑥𝑥+3

𝑥𝑥2−3𝑥𝑥+2 = 1

9impact 2000 plus

RUBRICĂ REALIZATĂ DE PROFESORII IUDITA POPTEANU ŞI FLORIAN GHIŢĂ

SUBIECTUL al III-lea– Pe foaia de concurs scrieți rezolvările complete (30 de puncte)

1. Se consideră cubul ALGEBRIC cu diagonala de 9√2 cm. a) Calculați aria laterală și volumul cubului. b) Calculați d( A; OG)- distanța de la vârful A la dreapta OG-, unde O este punctul de

intersecție dintre dreptele BI si CR. c) Determinați cosinusul unghiului format de dreptele AE si OG.

2. Dreptunghiul ABCD cu baza AB= 8 cm și înallțimea BC = 10 cm este secțiunea axială a

unui depozit- cisterna de benzina în formă de cilindru circular drept (fig. 1). D C

A B

a) Calculați aria totală a cisternei (cilindrului).

b) Aflați câți litri de benzină încap în cisternă, stiind că normele de protecție contra

incendiilor permit umplerea acesteia până la 45 din înallâime.

c) Aflați lungimea unei scări de vizitare ce trebuie construită pe suprafața exterioară a cisternei , ce pleacă din punctul A si se termină în punctul C .

profesor Florian Ghiță, director- Școala ”Nicolae Titulescu” București

10 impact 2000 plus

RUBRICĂ REALIZATĂ DE PROFESORII IUDITA POPTEANU ŞI FLORIAN GHIŢĂ

RUBRICĂ REALIZATĂ DE PROFESORII IUDITA POPTEANU ŞI FLORIAN GHIŢĂ

𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 𝑃𝑃𝑀𝑀𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃 𝑃𝑃𝑃𝑃𝑀𝑀𝑃𝑃Ă𝑃𝑃𝑇𝑇𝑃𝑃𝑀𝑀𝑇𝑇 𝑃𝑃𝑃𝑃𝑀𝑀𝑃𝑃𝑀𝑀𝑇𝑇 𝑀𝑀𝑀𝑀 𝑀𝑀𝑇𝑇𝑃𝑃𝑀𝑀𝑀𝑀𝑇𝑇𝑃𝑃𝑇𝑇𝑀𝑀Ă DIN CADRUL EVALUĂRII NAȚIONALE -2015-CLASA A VIII-A

SUBIECTUL I - Pe foaia de concurs scrieți numai rezultatele. (30 de puncte)

5p. 1. Rezultatul calculului 1212:12+ 3² este egal cu … .

5p 2. Inversul numărului 0,1(6) este ….

5p. 3. Dacă 12𝑥𝑥 = 65 , atunci numărul x este egal cu ….

5p. 4. Dacă trei tractoare ară un teren în 8 zile, șase tractoare vor ara terenul în …. zile.

5p. 5.Aria rombului cu latura de 10 cm și un unghi de 30°, este de ….cm²

5p. 6. În tabelul de mai jos, este prezentată repartiția jucătorilor unei echipe de ragby după înalțimile acestora{ , măsurate în centimetri :

Înalțime (cm) 160-169 170-179 180-189 190-199

Nr. sportivi 2 4 6 3 Numărul sportivilor cu înalțimea mai mică de 190 cm este de …..

SUBIECTUL al II-lea– Pe foaia de concurs scrieți rezolvările complete (30 de puncte)

5p. 1. Desenați un cilindru circular drept . 5p. 2. Îtiind că x≠si y≠0, determinați soluția sistemului :

{ 1𝑥𝑥 + 1

𝑦𝑦 + 1𝑥𝑥𝑦𝑦 = 0

2014 x - 2015 y =6044

3. Fie funcția f : 𝑃𝑃 → R, cu f(x+1) = 2x + 3

5p. a).Demonstrați că funcția este de forma f(x)=2x +1

5p. b).Determinați punctele de pe grafic ce au modulul abscisei egal cu modulul ordonatei

5p. 4. Prețul unui laptop s-a ieftinit cu 10% din prețul inițial și, după un timp, s-a mai ieftinit cu înca 10% din noul preț. Calculați prețul laptopului, în urma celor două ieftiniri știind că prețul inițial era de 1000 lei.

11impact 2000 plus

RUBRICĂ REALIZATĂ DE PROFESORII IUDITA POPTEANU ŞI FLORIAN GHIŢĂ

5p. 6.Știind că x∈R* și x ²+ 1 x ²

= 18 calculați x - 1𝑥𝑥 .

SUBIECTUL al III-lea– Pe foaia de concurs scrieți rezolvările complete (30 de puncte)

1) Desenul de mai jos reprezintă schița unui complex sportiv format dintr-o pistă de atletism (conturul schiței). În interiorul conturului este amenajat un stadion de fotbal ABCD , iar la cele două capete sunt amenajate două suprafețe cu flori. Se știe că arcele de cerc AD şi BC sunt semicercuri cu raza R =45m, iar ABCD este un dreptunghi cu diagonala BD = 150 m.

D C

A B

5p. a) Aflați aria terenului de fotbal

5p. b) Aflați lungimea pistei de atletism

5p. c) Aflați aria suprafeței cu flori.

2) Știind că un con circular drept are generatoarea , raza şi înălțimea de lungimi egale cu 3x-1 ; 2x+3 și, respectiv x+2 , măsurate în metri, să se afle :

5p. - dimensiunile conului

5p. -volumul conului

5p.- la ce distanța față de vârf trebuie dusă o secțiune paralelă cu baza, astfel încât ariile laterale ale celor două corpuri formate să fie egale?

profesor Iudita Popteanu, director adjunct- Școala ”Nicolae Titulescu” București

12 impact 2000 plus

Expoziţia permanentă cu lucrările elevilor Mir-cea Teodorescu şi Alin Birişan s-a vernisat în 21 mai 2014, în sala de festivităţi a Şcolii Gim-naziale “Nicolae Titules-cu” Bucureşti.

Festivitatea a fost deschisă de coordonatorul proiectului, directorul şcolii, profesorul Florian Ghiţă, care a salutat efortul, ambiţia şi talentul celor

doi tineri. Autorii lucrărilor au fost îndrumaţi către arta foto-grafiei în cadrul clubului “Micii Jurnalişti”, care a funcţionat şi sub egida Proiectului Multi-lateral Comenius E-K Press. Criticii Andrei Posea (profesor de educație plastică) şi Ionel Vâlcan (fotoreporter ziarul Ring) au analizat fotografiile expuse şi au vorbit despre importanţa profesiei de fotore-

porter. Diriginţii celor doi elevi, Dana Ilcenco şi Claudiu Marconi, dar şi profesoara Mirela Şova au analizat întreaga evoluţie şcolară a lui Mircea Teodorescu

şi a lui Alin Birişan şi şi-au de-clarat sprijinul pentru orice altă iniţiativă de această anvergură.

Alina ANTON-POP

Vernisajul de fotografie, o reuşită”FotorEPortEri în DEVEnirE”

COMENIUS E-K PRESS

13impact 2000 plus

În luna octombrie a anului 2014, elevii școlii Nicolae Titulescu au vizitat vechiul Constan-tinopol în cadrul proiectului Comenius E- K Press, însoţiţi de profesori turci care au prezen-tat, cu drag, fiecare amănunt din istoria lor.În centrul vechi al Istanbulului, pe lângă celelalte monumente istorice importante ca: Biserica Sf. So-fia şi Moscheea Albastră, se află un mic oraş im-presionant prin grandoarea si bogăţia arhitecturală

…Palatul Topkapî.Ridicat în anul 1456, după cucerirea Con-stantinopolului de către sultanul Mehmet al II-lea, Palatul Topkapî a fost reşedinţa a 26 de sultani. Domeniul are patru curţi, plus hare-mul.Imediat ce am trecut de Poarta Imperială strălucitoare şi aurie, am intrat în prima curte. Aceasta ducea spre locul unde erau ienicerii şi unde răufăcătorii sau cei ce nu respectau regulile erau executaţi . Tot aici se afla şi grajdul

celor peste 1000 de cai ai armatei curţii sultanului. În acelaşi loc se află Biserica Sf. Irina, care nu a fost niciodată transformată în moschee, asa cum s-a întâmplat cu Biserica Sf. Sofia, ci a fost folosită ca depozit de arme. Ulterior, am intrat în a doua curte, pe o poartă impresionantă, formată din două turnuri, numită Poarta Salutului. După aceasta se află o grădină cu mai multe alei ce este decorată cu tot felul de flori. Într-o parte se află trezoreria cu veşminte bogate sau simple care au aparţinut diferiţilor sul-tani, iar în cealaltă parte este bucătăria, în care se pregătea masa sultanilor. Aceștia, ca și sulta-nele ori prinţii aveau degustători, pentru cazul în care mâncarea ar fi fost otrăvită. Lângă bucătărie se află o expoziţie a argintăriei folosită de cei care trăiau acolo. Tot în a doua curte este şi Divanul, locul unde oamenii statului, în frunte cu marele paşă, discutau problemele Imperiului Otoman, iar padişahul îi asculta printr-un grilaj aflat pe unul din-tre pereţii încăperii. Marele paşă îi transmitea sul-

tanului deciziile luate în Divan într-o altă încăpere numită Camera Audienţelor.A urmat curtea în care era reşedinţa personală a sul-tanului şi Sala Imperială. Poarta corespunzătoare acestei curţi se numește Poarta Fericirii. Denu-mirea ei simbolizează bucuria unei cadâne, che-mate aici în speranţa de a deveni sultană.

Ultima curte este construită de Ibrahim Nebunul, fiul Sultanului Ahmed I. Ibrahim a fost poreclit astfel ca urmare a faptei lui necruţătoare de a omorî 280 de cadâne din haremul personal pentru ca amanta sa să nu mai fie geloasă.Haremul era locul unde stăteau slugile și concu-binele sultanului şi includea o bucătărie, un spital, nouă hamam-uri şi putea găzdui până la 2000 de cadâne.Hamam-ul era baia tradiţională turcească, unde cadânele și sultanele se îmbăiau și foloseau uleiuri parfumate sau esenţe cu arome orientale.Palatul are şi numeroase terase cu vedere spre Marea Marmara şi Strâmtoarea Bosfor. Tot la etaj se pot admira frumoasele bijuterii pe care le pur-tau sultanele care erau făcute numai din pietre preţioase.Totul este decorat cu cele mai frumoase mozaicuri sau picturi, iar arhitectura îţi ”fură privirea” și te transportă în lumea fatastică a poveștilor Sehereza-dei.După ce am vizitat acest grandios monument, m-am simţit de parcă am trăit în acele timpuri de mult tre-cute, dar nu şi uitate de generaţiile următoare.

Maria Oprescuclasa a VII-a A

coordonator Alina ANTON-POP

pROIECTUL COmEnIUs E-K pREss palatul Topkapî-pe urmele sultanilor

14 impact 2000 plus

PROZA

A fost odată, ca niciodată, un muşuroi mare de furnici roşii, de ziceai că-i palat de nisip, făcut de copii. Dar nu era făcut de ei, ci de furnici.Aceste furnici aveau şi o mică fermă de ciuperci. Se ştie că furnicile cultivă ciupercuţe, care sunt foarte bune iarna. Această fermă minusculă avea tot ce-i trebuia: hambare bogate, grădini de ciuperci şi o moară, unde se amestecau ciupercile cu grâu şi se prepara o pastă delicioasă.În acest muşuroi lucrau şi furnici negre. Bietele de ele, fuseseră capturate încă din Primul Război Furnicesc. Lucrau neîncetat și îndeplineau, fără preget, numeroasele porunci ale furnicilor roşii!Într-o zi, elicea de la moară s-a rupt – a fost făcută din fire de iarbă şi a luat-o vântul. Aşa că furnicile roşii au trimis o furnică neagră să le aducă o nouă elice. Biata furnicuţă, ce să facă? A pornit şi a căutat o elice. A cutreierat mult timp prin pădure și a căutat ceva mai rezistent, cum erau bucăţile căzute din scoarţa copacilor, dar cum a găsit ceva folositor, a descoperit că era prea mare şi oricât s-ar fi opintit, cădea doborâtă de greutate.

La un moment dat, a găsit palatul verde al Primăverii. S-a dus acolo şi s-a plâns:- Vai, preaslăvită împărăteasă, am mare nevoie de ajutor...- Dar ce s-a întâmplat, dragă furnicuţă?, a întrebat blânda Primăvară.- Iaca, s-a rupt elicea de la moara furnicilor roşii şi nu găsesc ceva să o înlocuiască.- Văd că le eşti tare credincioasă şi le iubeşti mult pe suratele tale, de ai ajuns până aici.- Chiar aşa! Deşi muncesc cu greu, le iubesc la fel ca pe surorile mele, chiar dacă se poartă urât cu mine.- Dragă furnicuţă, ia aceste rămurele şi du-le acasă.Furnica a luat cele patru rămurele verzi şi s-a întors în muşuroi. A început micuţa să muncească să facă elicea, dar când a fost aproape gata, a observat că lipseşte o rămurică. Ce să facă? Și-a rupt o antenuţă şi a legat-o. Deodată, rămurelele s-au transformat în frunzuliţe în formă de inimă!Furnica neagră le-a dus,

fericită, la furnicile roşii, iar acestea au fost mulţumite. Ba chiar regina lor bătrână – simţindu-şi apropiatul sfârşit – a încoronat-o pe ea, drept Regina Furnicilor, iar coroana avea pe ea un cristal mic, în formă de elice de moară.După ce a murit şi furnica neagră, Primăvara a lăsat, în amintirea ei, pe pământ plăntuţe exact ca elicea morii furnicuţelor, numite trifoi, pentru că multe au doar trei frunze. Doar unele au patru, amintind de dragostea furnicuţei şi destinul ei de a ajunge regină, chiar dacă a fost o umilă lucrătoare.De aceea se spune că trifoiul cu patru foi aduce noroc.

Iana- Maria Cozma,clasa a VI-a C

profesor coordonator,Luminița Pătrașcu

LEGENDA TRIFOIULUI

15impact 2000 plus

INTERVIU

Cum te descrii?Sunt o fire veselă, sensibilă si sociabilă. Îmi place foarte mult să cunosc noi oameni și să mă împri-etenesc cu ei.

Ce premii ai primit, până acum?Din clasa întâi, până în prezent, am obținut premiul întâi la școală. Am luat premiul întâi și la concur-suri precum Evaluare în educație și Euclid. În clasa a cincea și a șasea am participat la olimpiade școlare si am luat premiul al treilea pe municipiu, la limba română și geografie.

Care este disciplina ta preferată?Îmi plac foarte mult limbile străine, în special engleza.

Ce activități extrașcolare frecventezi?Particip la un curs de arte plas-tice, unul de actorie și clubul ”Micii Jurnaliști”, care se desfășoară în școală, sub îndrumarea profesoa-rei Alina Anton-Pop, care este și jurnalist.

Ce înseamnă pentru tine acto-ria?Aceasta artă mă definește, având în vedere că printre cele mai frumoase amintiri ale mele se numără și cele de pe scena de teatru. Noi avem doar o viață, dar actorii pot avea o grămadă de trăiri, pe scenă, datorită rolurilor. Am jucat în piesele Gaițele, Alice în Țara minunilor, Fata babei și fata moșului, Pinocchio, Hansel și Gretel care s-au desfășurat în cadrul diferitelor festivaluri pentru copii.

Care sunt pictorii tăi preferați?Apreciez atât pictorii Renașterii, dar și pe cei impresioniști. Cred că oricine este în stare să creeze ceva ce face parte din artă, dar puțini sunt capabili să stârnească sentimente.

Ce activități desfășori în timpul liber?Îmi place foarte mult să mă uit la filme și să citesc. Printre actorii mei preferați se numără cei de la Hollywood și cei din teatrul româ-nesc.

Ce profesie îți vei alege?Mi-ar plăcea o carieră în jurnalism sau în actorie și sunt conștientă că e un drum lung și greu de parcurs pentru a ajunge în vărf.

Ce apreciezi la un om?Prețuiesc multe la o persoană, dar, în special, sinceritatea.

Tudor Mircea Ranta, membru clubul “Micii Jurnaliști”

UN COPIL SPECIAL: RUxANDRA SARAH DEACONU

16 impact 2000 plus

POEZIE

Micul tenor, cam trist şi plin de zor,Mânat de dor, fugi din cor,În pas legǎnǎtor, spre Labrador.

În soarele cam orbitor,Mergea timid Apolodor,Trecea pe lângǎ câte-un trecǎtor,Prea vorbitor şi agitator.

Maşini, tramvaie, ca-ntr-un cor,Scoteau un sunet foarte asurzitor,Dar îndârjit şi rǎbdǎtor,Nu se lǎsǎ! Spre Labrador!

Şi dintr-o datǎ, dintr-un nor,Surprinzǎtor!Era chiar Labrador!Cu un gheţar rǎcoritorŞi fraţii luiDe care îi era atât de dor!

Porni într-acolo mult prea cutezǎtorCa sǎ-şi salveze fraţii prizonieriDin mâinile acestui rǎpitor.

O salǎ mare şi întunecoasǎÎl atrǎgea misterioasǎ!

Când tocmai devenea întrebǎtor,O mânǎ l-a-nşfǎcat deloc uşor:- Aveţi bilet? fu întrebat Apolodor.- Spre Labrador?- Ce Labrador?! Aici e-un cinema,De vise dǎtǎtor!- Ba nu, e un Inchizitor,Al fraţilor mei aprig rǎpitor!

Ecranul s-a aprins ad-hocŞi pinguini dansau cu foc.

Apolodor s-a-nflǎcǎratŞi cu-o mişcare de-acrobatA reuşit de s-a eliberat.Cu ciocul mic şi rotunjor,Lovea ecranul rǎpitor,Ca un vestit perforator!

Dar pe când lupta era-n toi,Lumini venirǎ ca-ntr-un roiŞi pinguinii- au dispǎrut.- Cum, unde au plecat?Striga Apolodor speriat!

Şi se trezi iar înşfǎcatŞi din clǎdire evacuat.

Confuz, şocat şi temǎtor,Porni al nostru ApolodorSpre urmǎtorul Labrador... Ioana Drăgușin, clasa a V-a C

profesor coordonator- Simona Buga

ÎNTâIUL LABRADOR

Unde se duce Apolodor?Dragul nostru Apolodor, cunoscut ca și tenor,Se trezi-ntr-o dimineață,Cu un chef mare de viață.Ce făcu Apolodor, pinguinul călător?S-o fi dus la ștrand, un picSă-și găsească un amic?Sau l-a preferat pe leu, cunoscutul AmedeuPentru-a vedea un film bunLângă creatorul său, Gellu Naum?Taina-aceasta v-o dezvălui!

Dragul nostru Apolodor, și-a ales cu mult umor

O vacanță sus, la munte,

Unde lumea să-i asculteVocea sa de cântăreț,

melancolic și isteț.

Nu vă faceți mari speranțe!

Că la munte - Apolodor a vrut să

escaladeze,Doar cu vocea-i de

tenor.

Ilinca DINAclasa a V-a C

profesor coordonator- Simona Buga

17impact 2000 plus

POEZIE

Mergeam pe stradă într-o noapte târzie,Neştiind ce o sa fie.Aud un sunet ca de corŞi- apoi îl văd pe-Apolodor.Îl întreb ce face aici,El îmi spune ”Mai nimic!„:-Mă numesc ApolodorŞi sunt pe drum spre Labrador.Eu îi răspund cât mai frumos:-Eşti cunoscut, tu eşti faimos!Pinguinul talentat

De la circ a -naintatSpre ale sale rude dragi.Spunând asta m-am bucuratCă spre cartierul meu s-a îndreptat.Îi urez călătorie frumoasăŞi să ajungă cu bine acasă!El îmi spune:”-Mulţumesc! Am plecat să călătoresc.”Şi aşa el a plecatŞi eu să mă gândesc am stat...

Poate chiar exista LabradorŞi acolo sunt fraţii lui Apolodor.Dar Apolodor oricum ştiam că există În inima şi imaginaţia noastrăCa legendă şi ca steaŞi ca tenorul nostru preferat!

Teodorescu Daria,clasa a V-a C

profesor coordonator- Simona Buga

Întâlnire cu Apolodor

În drumul lui spre Labrador,Reuși Apolodor să ajungă..La Metrou.

Coborî el pe peron,Micul nostru- Apolodor

Se urcă, el, în metrou..Ce amploare..Ce

mișcare..Ce culoare..Ce

mirare !…

Dar, veni un controlor.Domn înalt și învățat,

Dar cu nas cam borcănatÎntreabă el, ofticat:

Dumneavoastră ați taxat?Nu, răspunse Apolodor.Am venit, dar n-am taxat,Am văzut un lift uitat

Și cu el am coborât,Ei, pe scări, am și căzutDar, am ajuns la.. metrou.Am intrat, m-am așezat.Iar dumneavoastră v-ați supărat.

Când văzu acel controlor,Că pinguinu-i din LabradorȘi-l mai cheamă- Apolodor,Îi spuse pe un ton ușor:Dacă sunteți Apolodor,Luați metroul spre Labrador Stați langă conductor!

Atunci a-nțeles micul călător,Că: metroul nu-i vapor!

Taisia Pleşi, clasa a V-a Cprofesor coordonator

Simona Buga

În MetroU

18 impact 2000 plus

Halloween is an old holiday that is celebrated in North America. Halloween is also celebrated in some European countries. On this occasion, kids dress up in different costumes, such as witches, and go from house to house asking for candy. It is said that on Halloween night the bad spirits come out from their graves and go from house to house, not asking for sweets, but with the intention of scaring people. Because of this, people put garlic and sculpted pumpkins in front of their windows and doors. I like Halloween!

Bianca Elena Rusanovschi –cls. a IV-a C

A ghost can be tall, short, white or transparent and it can move objects such as a book or other small things. It can make strange noises and you cannot touch it because it is impossible.For Halloween, I want to be a ghost because it is very scary, but also funny.

Maria Roşu – cls. a IV-a B

It is Halloween and I am a witch! I come from the world of Harry Potter and I have got a dark green dress, a purple mantle and

a dark blue hat. My pet is a black cat and it always stays on my shoulders. I have a magic broom and I can fly with it. I am going to visit my best friends: Anna, Mihaela and Denisa!(after an hour)I knock on their door and say ”Trick or treat!” and they give me lots of sweets because they are afraid.Happy Halloween!

Alexandra Cǎtǎnescu – cls. a IV-a B

On Friday, I was invited to a Halloween party. There, I went into The House of Horror and I put my hand in a box and SOMETHING GRABBED me and tried to pull me inside! I managed to free myself and I got out alive. Of course, I know it was an older child, from highschool, that was joking.

Ana Iosep –cls. a IV-a B

Every Halloween, Mary goes from house to house to get sweets. Last year, she went with her friends to an old castle, that looked frightening. But they weren’t scared! When the door opened, there was a nice happy

family. They received a lot of sweets and Mary’s favorite, chocolate!

Irina Iliescu – cls. a IV-a E

It is Halloween night and a very misterious thing happens to me... This Halloween, I’m wearing a wizard’s costume. I have a magical stick, a grey beard, a purple hat and a light blue cloth. I also have blue gloves with gold stars on them. I like my costume very much.When I put on my Halloween costume I hear something moving in my closet. I open it... but it is just my cat!

Paul Tǎvǎlicǎ- cls. a IV-a B

It’s Halloween night and Vera has a new costume! She likes wearing new costumes and this year she is a witch. She is admiring the garden. Oh, look! A ghost! Great! A GHOST?! Who is in her garden? She is afraid. She puts on her new costume and goes in the garden. Now, the ghost is afraid and tries to escape. Vera runs after it!But it isn’t a ghost. It is Finn, Vera’ friend. The girl laughs. Ha-ha-ha!Alexandra Zaman – cls. a IV-a E

profesor coordonator- Georgiana Sofia Gâtej

HALLOWEEN STORIES

DAVID VĂDUVA, CLASA A III-A A

19impact 2000 plus

PROIECTUL COMENIUS E-K PRESS

ALIS BOGDAN, CLASA A III-A A

În cadrul proiectului european “E-K Press” a fost organizată o reunine a micilor jurnaliști ce a avut loc în Istanbul, Turcia. Cu această ocazie, toţi membrii delegației noastre au locuit la familii turce, în ideea de a înțelege, trăi și simți valorile și experiențele de viață familială turce, comparativ cu mediul din care proveneam. Familia la care am locuit m-a primit cu brațele deschise. Chiar dacă au existat probleme de comunicare din cauză că nu stăpâneau limba engleză, ges-turile și căldura sufletească au dărâmat barierele lingvistice. Am observat, pe întreaga durată a șederii, în sânul acestei familii, că stilul de viață nu este deloc diferit de al nostru, în sensul că dimineața savuram micul dejun, unde meniul se baza pe fructe

proaspete, brânzeturi, o mul-titudine de gemuri și clasicul ceai negru. După programul încărcat pe care îl avem în ziua respectivă, familia venea să mă ia de la școală pentru a mă duce acasă, unde luam cina împreună. Meniul era tipic turcesc, format din chiftele de vită, ceapă caramelizată, supă

cremă de legume, sarmale cu orez și multe alte delicatese . M-am despărțit cu greu de minunata familie la care am locuit timp de o săptămână. M-a cuprins un sentiment de regret că vizita s-a terminat și nu îi voi mai vedea niciodată, iar lacrimile au început să îmi curgă. Acolo am descoperit că, indiferent cât de departe mergem, toți semănăm între noi, râdem, simțim și iubim viața la fel.Toți oamenii de pe această planetă formăm o mare familie unită, care nu poate fi distrusă de nimeni și nimic.

Roxana Mihaela Iordanclasa a VII-a A

profesor coordonatorAlina Anton-Pop

ToAMNA AuriE

Este toamnă. Soarele mângâie pământul amorțit. Razele lui sunt din ce în ce mai palide. Marea de verdeață se îngălbenește.Peste coroanele din foc ale copacilor adie vântul tomnatic, scuturând frunzele multicolore și oferindu-i pamântului un covor frumos.Vietățile se grăbesc să-și adune, cu hărnicie, provizii pentru iarnă. Păsările călătoare pleacă, vâslind în înălțimi, pe cerul trist, în locuri mai călduroase, lăsând în urmă cuiburile și locurile unde au stat în anotimpul cald.Așa și noi, copiii, ne-am luat rămas bun de la vacanță, de la amici, colegi, verișori și vecini.Toamna este un anotimp plin de culoare, farmec si schimbare!Ura! Începe școala! Voi intra în clasa a III-a!

Ianis Manea clasa a III-a D

profesor coordonator Gabriela Hostiuc

ÎN SâNul uNEi fAMilii TurcE

20 impact 2000 plus

REBUS

1. Preotul... credincioșii cu Trupul și Sângele Domnului.2. Dumnezeu le dă sfinților darul de a face...3. Pâinea pe care o duci la biserică, la altar, se numește...4. În biserică se află o... a Sfântului Petru.5. Cel care crede în Dumnezeu, se roagă și merge la biserică se numește...6. Mai marele unei biserici ortodoxe este... 7. Biserica unde slujesc călugării se cheamă...8. Viața este...9. Mai mare peste preoți este...10. Peretele cu icoane pe care îl observi de cum intri în biserică se numește...11. ...sfințit se transformă în Sângele lui Dumnezeu, la slujbă.12. Pâine sfințită primită la sfârșitul slujbei de duminică, pe nemâncate, numită...

A – B: O mare Taină a Bisericii.

Pleși Taisia, clasa a V-a Cprofesor coordonator Mirela Şova

Răspunsuri: împărtășește, minuni, prescură, icoană, credincios, patriarh, mânăstire, veșnică, protoiereu, iconostas, vinul, anafură; A-B: Împărtășania

REBUS, DESPRE CREDINȚA CREȘTINĂ

Într-o seară de toamnă, în pădure se sărbătorea balul toamnei. O frunză de salcâm

a venit îmbrăcată într-o rochie de aur pentru că făcea parte din echipa de balet. Când a

intrat, toate frunzele au rămas uimite, ea avea cea mai frumoasă rochie!A venit timpul dansului. Echipa de balet îşi dorea foarte mult să câştige trofeul. Regina toamnei a fost încântată de acest dans. Cu bucurie, regina le-a înmânat trofeul frunzelor celor din echipa de balet. Ele s-au bucurat foarte mult, visul lor se împlinise!I-au promis reginei că şi anul viitor vor dansa la bal în rochii minunate aurii, verzi şi roşcate şi se vor strădui să facă un spectacol şi mai frumos.

Teodora Pişteaclasa a III-a D

profesor Gabriela Hostiuc

fruNZA

21impact 2000 plus

ARTĂ

Sunt colegă cu Alexandra din clasa I și tot de atunci mi-am dat seama că pictează foarte frumos. Desenele ei erau, întotdeauna, bine realizate.Am aflat că moștenește talentul artistic de la unchiul său și că pictează încă de la vârsta de 5 ani. Începutul l-a

făcut cu creionul pe hârtie, dar mai apoi, a ajuns să realizeze tablouri pe pânză și sticlă.Alexandra se inspiră din tot

ce o înconjoară și pictează cu plăcere peisaje și obiecte. Nu de puține ori, ne-a adus la școală tablourile realizate de ea. A avut, deja, o expoziție personală la galeria „Gala” și a participat la concursul „Alegria”.Își dorește să devină arhitect sau designer vestimentar şi, pe lângă pictură, îi mai plac dansul, muzica și arta fotografică.Sunt mândră de colega mea, Alexandra, care transpune pe hârtie frumosul din inima ei.

Alexandra Zamanclasa a IV-a E

profesor coordonatorMarga Pisalaca

AlEXANDrA oNEA -picTură DiN SuflET

ERIKA BALINT, CLASA A III-A A

22 impact 2000 plus

Ai lăcrimat din prima clipăşi ai strigat de bucurie,că ai primit un fiu, o fiică,lumina ochilor, precum se ştie.Te-ai străduit să-l creşti frumos,în cazul cel mai bun şi fericit,l-ai învăţat mersul pe josşi să vorbească dintr-un gângurit.Probabil i-ai cântat s-adoarmă,l-ai legănat s-alini durere,i-ai spus poveşti în prag de

searăşi din surâsul lui ți-ai luat putere.Cu ce-i mai bun l-ai îmbrăcat,i-ai dat şi vitamine, trufandale,ce bine-ar fi de n-ai uitatsă-i dai cei 7 ani din viaţa dumitale.Acum, când pare că-i puternic,te-ai mai gândit la o scofală,avertizându-l, prea cucernic,că îl trimiţi, curând la şcoală.

- Cum leg şiretul, mama mea?te-ntreabă el cu glas cuminte.- Va fi şi bona-n clasa mea?- Eşti mare, ai arici la-ncălţăminte!E mic, nici nu se vede-n bancă,dar ştii că socoteşte câteva,iar el se încurajează parcă:- M-oi descurca şi eu cumva!De ce îl vrei mai mare, dintr-odată?De ce îl vrei mai iute priceput, când are viaţa asta toatăca să devină şi adult?De ce nu îi hrăneşti copilăriacu joc şi cântec, şi visare?De ce nu-i dai mărinimiaunui părinte mândru că îl are?Când somnul cel de dimineaţăîl creşte ca pe-o pâine bună,cum îl trezeşti să-i dai povaţă,când el visează că ar fi pe Lună? Îi pui ghiozdanul în spinare,îl laşi în uşa şcolii prea grăbit.Nici nu mai ştie dacă-l doaresau dacă este fericit.S-ar mai juca un pic, o ştii prea bine,s-ar răsfăţa prin patul călduros.Şi încă s-ar mai cuibări în tine,dar trebuie să fie curajos.Copilăria lasă prea devreme,îmbătrânind cu dor de ea.El e adultul ce se temecă timpul nu-i ajunge a visa.

Adriana Piele inspector de specialitate

pentru Învățământul Primar Sectorul 1, București

Copilărie

23impact 2000 plus

POEZIE

Alexandru cel Bun vine,Cu armatele-i divine.Țara noastr-o protejază,Pentru că-și dorește paceȘi din zori până-n amiază,Pe câmpul de luptă zace.Turcii nu o să-i primescă,Puternic o să-i lovească.El capcane le întindeȘi în ele el îi prinde.Alexandru stă pe tron,

Îmbrăcat într-un veston.Iată, vine un nor negruDe dușmani înverșunați.Ne-nfricatul AlexandruStrigă tare: “Atacați!!!”.

Ionescu Victor clasa a IV-a B

profesor coordonator Andreea Feieș

VArA Anotimpu-i căldurosȘi foarte prietenos,Ziua este lungă tare,Iar noi ne distrăm la mare.

Și vacanța e tot vara,Ne plimbăm... până seara.Înghețată cumpărămȘi toamna o așteptăm.

Hristina Vasileclasa a III-a A

câNTărEAțA prEfErATăVineri seara, pe-nserat,Iar m-am pus pe ascultat Melodia preferatăDe cântăreață fredonată.

Și îmi place ea cum cântă,Toată lumea o ascultă.O ascultă și danseazăN-ai cum să nu fii pe fază.

Dragi copii de peste tot,Nu mai stați nici voi pe loc!Haideți cu toții să dansăm, Pe Shakira s-o ascultăm!

Yazmin Alejandra Subaclasa a III-a A

poiENițA

Într-o poieniță, jos, lângă izvoare,Stau întins la soare.Apa curge lin,Afară e seninȘi mă gândesc la al meu destin.

Erika Balintclasa a III-a A

AlEXANDru cEl BuN

cipiCățelușul meu frumosEste tare zgomotos.Acum îl latră pe MiorlauCă l-a salutat cu ”Miau!”.

Are și un colț în plus,Pentru vecinul de mai sus.L-a certat, ieri, pe-nseratCând sacoșa i-a mușcat.

Îl iubesc pe Cipi-al meuCă-i cățelul cel mai zmeu.

Denisa Stănculeasaclasa a III-a A

DRAGUSIN IOANA CLASA A V-A C

24 impact 2000 plus

În vara acestui an, câțiva băieți din clasa a III-a A au fost selectați de doamna profesor Alina Anton-Pop, în funcție de înfățișare, pentru a participa la un casting ce a fost organizat la TVR. Au fost aleși colegii mei, Andrei Grigorescu și Bogdan Pichiu, pentru a juca în piesa ”Poveste de iarnă” după William Shakespeare, tradusă de Dan Grigorescu și adaptată artistic și regizată de Dominic Dembinski. Versiunea

contemporană a poveștii a fost pusă în scenă pentru a putea fi filmată și montată, în vederea difuzării, în premieră,

la Televiziunea Română în data de 29 decembrie 2014, de la ora 20.10, la TVR 2 și TVR HD și în reluare la: TVR 2 – marți, 30 decembrie, de la ora 10.35; duminică, 4 ianuarie, de la ora 1.30,TVR HD – marți, 30 decembrie, de la ora 14.00.Echipa TV de la Casa de Producție TVR a fost impresionantă: coregrafia- Andreea Duță, scenografia- Gigi Raszovsky, costume originale- Carmen Raszovsky,

director de imagine- Aurel Pițigoi, regizor de montaj-Judith Georgescu, regizor muzical- Liana Elekeş,

ilustrator muzical- Mihaela Constantinescu, post procesare sunet- Cornel Ciuleanu, editor de imagine- Cosmin Găleată, producător delegat- Daniela Andriescu, producător- Diana Dumitru, redactori- Cristina Anton, Savina Bantaș, organizator de producție- Sorin Cristea.Cei doi colegi au avut ocazia să joace alături de mari actori ai scenei românești și internaționale: Crina Semciuc, Ioan Andrei Ionescu, Irina Cărămizaru, Virginia Mirea, Constantin Cotimanis, Demeter András, Liviu Lucaci, Alexandru Jitea, Mericofer Conrad, Lari Giorgescu, Florin Dobrovici, Andreea Duță și copiii: Mirko Valentir, Teodora Anton. La filmări au participat Urșii din satul Bogdănești, județul Suceava, coordonați de profesorul Ioan Ilișescu.În preajma sărbătorii de Crăciun, cei din Televiziunea Română au organizat proiecţia, în avanpremieră, a producției POVESTE DE IARNĂ la Creart, Sala Teatrelli din București.

Bogdan Pichiu și Andrei Grigorescu, doi actori debutanți

25impact 2000 plus

Interviu cu Bogdan PichiuCând s-au realizat filmările?Am fost învățat, rapid, cum să joc și am intrat în pielea personajului meu în luna iulie.

Ce rol ai interpretat?Am fost plăcut impresionat să-l joc pe Polixenes mic. Cum v-a îndrumat regizorul?Regizorul Dominic Dembinski a avut răbdare cu noi să înțelegem cum trebuie să ne interpretăm replicile.

Cum au fost repetițiile?La început, a fost dificil, dar după indicațiile regizorale am fost surprins să aflu că am interpretat bine rolul.

Cum ți s-a părut lumea din spatele scenei?Mi-a plăcut decorul, am fost impresionat de ninsoarea artificială. În schimb, când am observat că fulgii de nea sunt împrăștiați de un domn care era cocoțat deasupra mea, mi-a fost teamă să nu cadă peste mine. Dar, aceste trăiri contradictorii m-au făcut să mă simt un adevărat actor, deoarece am reușit să trec peste tracul pe care mi l-a produs spaima.Care a fost bucuria în această experiență?Am reușit să mă transpun atât de tare, încât m-am bucurat, sincer, când colega mea de scenă care o interpreta pe Hermiona, a fost salvată de o zână. M-am simțit ca într-o lume de basm.

Interviu cu Andrei GrigorescuCe personaj ai interpretat?Eu am fost, pentru câteva ore, Leontes cel mic.

Cum ți se pare viața de actor?Când am jucat m-am simțit actor, un cu totul alt om față de cel care a intrat în Televiziunea Română. Prietenul şi colegul meu, Bogdan Pichiu, m-a încurajat să intru pe scenă şi m-au părăsit emoțiile. Dintr-o dată, am avut sentimentul că sunt un mare actor.

Cum ai reacționat când ai aflat că vei fi actor?Inițial, nu am crezut că voi avea această șansă. Am fost sigur că nu e o farsă când am intrat în TVR. Am fost încântat că voi putea să-mi realizez visul de a fi ACTOR.

Ce coleg de scenă te-a impresionat?L-am admirat pe cel care a interpretat rolul lui Leontes cel mare, Ioan Andrei Ionescu.

Ce ai învățat din această experiență?Am realizat că ceea ce mi se părea imposibil a devenit realitate.

Cei doi au urcat pe scenă, alături de actori consacrați când a rulat, în avanpremieră, piesa de teatru „Poveste de iarnă”. Sala a aclamat întreaga echipă de actori și profesioniști din televiziune, iar spectacolul a devenit un punct de reper pentru viața culturală românească.

Adina Bohor- Gheorghiță, clasa a III-a A

ARTE

26 impact 2000 plus

INTERVIU

Cum este să lucrați cu echipa pe care o conduceți?Interacționez cu mai multe echipe, pe mai multe planuri, deoarece avem, la Casa de producție, un grup restrâns de angajați. Nu mă refer la numărul lor, ci la profesiile pe care le dețin. Cele mai importante componente ale unei producții nu pot fi în departamentul nostru, cum sunt operatorii sau eletricienii ori sunetiștii. Ceea ce înseamnă că îmi place să lucrez bine cu fiecare dintre echipele care se formează în jurul unui proiect ce poate fi de teatru TV, tele play ori documentar. La alcătuirea acestor echipe încerc să primesc propunerile cu mare deschidere, ceea ce nu înseamnă că le și accept întotdeauna.

De ce ați acceptat acest proiect?Până la urmă, toate se nasc dintr-un dialog. În cazul de față, textul a fost propus de Dominic Dembinski, dar solicitarea a fost de la mine, deoarece nu am putut să nu marcăm Anul William Shakespeare. Trecerea celor 450 de ani de la nașterea marelui dramaturg nu se putea sărbători decât printr-o producție proprie. Dominic a optat pentru POVESTE DE IARNĂ.

A m o b s e r v a t c ă a ț i m a i c o l a b o r a t c u D o m i n i c D e m b i n s k i ș i v ă s i m ț i ț i confortabil să lucrați cu acest regizor. Cum interacționați?Este foarte interesant că am mai lucrat în urmă cu un an, până atunci au trecut peste 20

de ani în care nici nu ne-am mai întâlnit. Însă, am colaborat cu fiecare membru al clasei din generația lui Dominc, de exemplu Gábor Tompa sau Victor Ioan Frunză. Cu Dembinski nu m-am intersectat până nu demult, deși am

Interviu cu Demeter András, coordonator cu atribuții de director la Casa de Producție-TVR

DEMETEr ANDráS ÎN DuBlu rol: ANTiGoNuS Si cAMillo

27impact 2000 plus

așteptat cu mare interes să-l întâlnesc pe scenă sau în fața camerelor și iată că s-a întâmplat și s-a legat un proiect interesant.

Cum vi se pare producția care s-a realizat și pe care o vom viziona în această seară?E o poveste povestită într-o cheie de poveste și este programată spre vizionare într-o seară de poveste. Textul acesta are cele mai importante ingrediente: are introducere, o evoluție, trezește interes, duce undeva și se termină așa cum ar trebui să se finalizeze orice poveste.

Vă așteptați să înregistreze raiting?În general, producțiile de teatru TV care s-au difuzat în ultimul an și două luni, de când s-au reluat, indiferent dacă au fost noi sau în redifuzare, și-au dobândit un anumit număr de telespectatori, peste media postului TVR 2. Depinde, întotdeauna, de unde ne uităm, la ce ne raportăm. Procentele pot crește dacă vom reuși să ne păstrăm această frecvență consecventă și dacă vom face o ofertă, pe toate palierele, chiar dacă este vorba despre producții noi, proprii, preluări de

teatru sau valorificarea arhivei. Se va întâmpla dacă vom reuși să continuăm planificarea programatică, adică nimic să nu fie accidental. În 2015 vom marca Anul Cehov, când se vor împlini 155 de ani de la nașterea celebrului dramaturg. Nu avem voie să ne scape evenimentele din viața noastră teatrală, de exemplu UNITER la 25 de ani, Festivalul Național de Teatru. În această seară suntem parteneri la Teatrul Mic, unde se sărbătorește scurgerea a 55 de ani de la înființare. Ne implicăm și în evenimentele teatrelor din provincie. Trebuie să fim ancorați în realitatea care ne înconjoară pentru că dorim să fim Teatrul național de televiziune. Avem un vehicul foarte important, Televiziunea Publică, ceea ce ne creează aceste frumoase constrângeri.

Cum ați privit faptul că au jucat și copii în această piesă și s-au descurcat?Cei mici joacă, întotdeauna, mult mai bine ca noi, actorii pentru că au de partea lor frumusețea, inocența, deschiderea, iar ludicul este în ei nealterat. În acest sens, nu am fost surprins. Mi-a plăcut că, până la urmă, s-a reușit o selecție adecvată, ceea ce pretindea textul, iar la

proiecția din această seară vom vedea din exterior totul, pentru că noi suntem, deja, prea intrați în această pădure, încât copacii ne cam deranjează.

Ce sfat le dați elevilor care fac parte din Clubul MICII JURNALIȘTI din Școala ”Nicolae Titulescu” București pentru a reuși în această profesie?Nu știu de când și pănă când, dar cred că întreaga societate din care facem parte este cuprinsă de frământări și căutări. Din păcate sau din fericire, toate valorile sunt într-un fel de proces de redefinire, este vorba, inclusiv, despre cele care erau reprezentate de jurnaliști sau actori. Eu le doresc elevilor să reușească pe parcursul acestor căutări, care sunt, oarecum în paralel cu evoluția lor, cu deschiderea lor spirituală, să reușească să identifice adevăratele valori ale profesiei de jurnalist, adevăratele principii care sunt definitorii. Dacă vor reuși să le identifice, atunci indiferent ce situații se vor ivi, ei vor avea, întotdeauna, acele paradigme la care să se raporteze.

Alina ANTON-POP

28 impact 2000 plus

PROIECT

În perioada 31 octombrie–2 noiembrie 2014 s-a desfășurat conferința de lansare a proiectului Povestea limbii române. Beneficiarii acestuia sunt cei din Ministerul Educației Naționale.

Obiectivul general constă în susținerea procesului de mod-ernizare a învățământului preuniversitar din România prin elaborarea și pilotarea cu un grup tintă, reprezentativ, la nivel național (5125 de elevi și 1056 de cadre didactice) a curricu-lumului opțional ,,POVESTEA LIMBII ROMâNE,, ( de tip Curriculum la Decizia Școlii ). Acesta le este destinat elevilor din clasa a III-a, prin folosirea unei abordări inovative si extin-derea utilizării TIC în activitățile de predare-învățare-evaluare.Etapele implementării curricu-lumului:•selecția participanților;•stabilirea metodologiei de for-

mare;•pregătirea suportului de curs pentru activitățile de formare, în care se include și ghidul pentru profesori;•organizarea și desfășurarea sesiunilor de formare, finalizate prin evaluarea și certificarea cadrelor didactice participante;•utilizarea, la clasă, a auxili-arelor curriculare elaborate în cadrul proiectului: ghidul multi-media interactiv, ghidul pentru elevi, ghidul pentru profesori;Selecția participanților se va face prin completarea de către cadrele didactice interesate și transmiterea către UMPFE a unei scrisori de intenție.

Disciplina Povestea limbii române vizează anumite zone de complementaritate, pre-cum un antrenament siste-matic de lucru pe text pen-tru descifrarea semnificațiilor acestuia,valorificarea textului din perspectiva conexiunilor cu experiențele de viață ale ele-vilor, un antrenament care să provoace legătura dintre cititor și autor, exersarea gândirii cri-tice și stimularea creativității.Disciplina Povestea limbii române are destinat un buget de timp de o oră pe săptămână.

profesor Mihaela Lidia Popa

“POVESTEA LIMBII ROMâNE”CURRICULUM OPȚIONAL ȘI RESURSE EDUCAȚIONALE PENTRU CLASA A III-A

29impact 2000 plus

EVENIMENT

În 17 octombrie 2014 am plecat spre salina de la Slănic Prahova împreună cu doamna învățătoare, Elena Mustață, și colegii. Autocarul era mare cât pentru trei clase. Pe drum, am văzut multe minunății, câmpii cu roade bogate. Doamna învățătoare ne-a povestit despre ceea ce urma să vizităm. Când am ajuns aproape de salină am trecut peste un pod și ne-am oprit aproape

de intrare pentru a lua un alt autocar care ne-a dus în mină. Când am intrat, era rece și întuneric, dar au fost aprinse multe lumini albastre. Am coborât 11 etaje, adică 208 metri sub pământ. Acolo, am văzut că pereții erau din sare. Am observat ce bogății se ascundeau sub pământ. Eu m-am bucurat că am putut cumpăra suveniruri pentru toată familia mea. Apoi, am intrat într-un loc de joacă ce

conținea multe saltele. Am descoperit jocuri noi. Colegii mei s-au jucat ping pong și tenis de câmp. Timpul a trecut repede și am regretat că am plecat. Am vizitat și bisericuța de acolo, unde ne-am rugat la Doamne Doamne, Maica Sfântă și Isus Cristos. Ne-am cumpărat lucruri sfințite și am plecat spre casă. Am fost foarte bucuros că am ajuns cu sacul plin povești.Mi-a plăcut în excursie și îi mulțumesc doamnei învățătoare, Elena Mustață, pentru că ne-a învățat lucruri noi pe drum și regulile de aur pe care trebuie să le respectăm când mergem în excursii. Abia aștept să mai vizităm și alte locuri!

Andrei Vereș, clasa I Dînvățător coordonator-

Elena Mustață

ExCURSIE CU COLEGII MEI, ÎN SALINĂ

30 impact 2000 plus

LITERATURĂ

A fost odată, ca niciodată, un regat al furnicuțelor. Acesta era cel mai mare din ținut și cel mai arătos. Era așezat pe o câmpie verde, plină cu floricele frumos mirositoare și copaci înalți. Era condus de regina-furnicuță, Elisa, care era o conducătoare pricepută.Cu trecerea timpului, zidurile castelului s-au mai dărâmat, iar toate furnicile regatului s-au apucat să le reclădească. Lucrau de zor la renovarea castelului, din zi și până în seară. După un timp, însă, lucrurile s-au schimbat, furnicile nu mai erau atât de implicate în activitate, erau cam leneșe, ba chiar se apucaseră de joacă.Regina-furnicuță, Elisa, a observat si le-a tot atras

atenția. Astăzi așa, mâine așa... până când, într-o zi, tot ce au construit furnicile s-a dărâmat. A fost mare supărare în sufletul reginei-furnicuțe... Ea a convocat un consiliu, la care au participat regele și toți curtenii. Aceștia au analizat situația, dar, în cele din urmă, vina a fost a furnicilor, deoarece nu au fost atente în munca lor și nu au consolidat zidurile castelului. Membrii consiliului erau experți

în zidărie și le-au explicat furnicilor de ce s-au dărâmat zidurile. Furnicile au înțeles motivele. De atunci, regina-furnicuță a supravegheat, îndeaproape, lucrarea și i s-au respectat deciziile.Furnicile și-au adunat puterile și au refăcut zidurile castelului. După ce au terminat, s-a organizat în ținut un mare concurs – „Cel mai frumos castel”. Se pare ca munca furnicilor a fost răsplătită, deoarece castelul lor a fost câștigător!

Georgiana-Alina Badeamasterand în PsihologieEvaluarea, consilierea si

psihoterapia copilului, cuplului şi a familiei

regatul furnicuțelor

ToAMNAToamna mândră și frumoasăA sosit la noi acasă.Când ne-ntoarcem de la școalăMai rămânem și pe-afară.

Zile calde, zile reci,Toamnă bună, să nu pleci,De la fructe și legumeSă culegem vitamine!

Adina Bohor-Gheorghițăclasa a III-a A

ToAMNAToamna a venit cu ploi.A lăsat copacii goi,A venit și cu legume,Ne-a adus și fructe bune.

Ah, ce fructe minunate!Vom mânca pe săturate.Înainte să-nghițim,Nu uităm să le clătim.

Alexandru Nicolaeclasa a III-a A

POVESTE TERAPEUTICĂ

31impact 2000 plus

INTERVIU ŞI ARTE

De câţi ani predaţi în învăţământ?Am intrat în învățământ din 1989.La ce disciplină credeți că se descurcă mai bine elevii dumneavoastră?Elevii mei sunt cei mai activi la matematică.

Sunteţi mulţumită de elevii din clasa noastră?Am elevi buni, sunt foarte mândră de ei.

Îi solicitați pe elevi să realizeze diferite proiecte?Chiar de curând le-am cerut să observe evoluția unei plante.

Ce le recomandați elevilor să

facă în timpul lor liber?Îi îndrum pe elevii mei să prac-tice un sport, să citească din clasicii români și cei străini, dar și să învețe limbi străine.

Ce le propuneți să facă în vacanțe?Este important ca elevii să se joace în aceste perioade, să se bucure de vacanțe și să revină cu forțe proaspete la școală.

Obișnuiți să pregătiți serbări?Ştiu că elevii îşi doresc foarte mult să facem serbări și-i voi ajuta la realizarea lor.

Bianca Elena Rusanovschiclasa a IV-a C

ToAMNAVara caldă a trecut,Toamna îi ia locul.Un nou an școlar a-nceput,Se cam termină cu jocul.

Cuminți, în bănci, noi stămȘi-o ascultăm pe doamna.Ramuri, frunze adunăm,Ce frumoasă-i toamna!

Noi în parcuri ne distrăm,Vântul suflă-ncetișorȘi pe frunze-alunecăm,Iar de vară ne e dor.

Jocul a pornit așa,Și în cor strigăm:Ce frumoasă-i toamna,Ce mult ne distrăm!

Andrei Octav Grigorescu clasa a III-a A

DINA STEfANIA ILINCA , CLASA A V-A C

iNTErViu cu profESoArA MEA, pATriciA DiMA

32 impact 2000 plus

LITERATURĂ

priMăVArA

Vine primăvara cea voioasăCu o lăcrimioară,Însă și mult soare,Chiar și viețuitoare.

Un păun strălucitor,E ROGVAIV uimitorȘi o bufniță nocturnăZboară pe la lună.

Cresc fructele uimitoareDatorită domnului soare:Mâncăm cireșe ori piersici Și ne-ascundem pe sub streșini.

Alexandra Chirvaiclasa a III-a A

BAlul ToAMNEiEste toamnă. Frunzele se pregătesc cum ştiu ele mai bine pentru bal. Ele îşi aleg rochiţe galbene, arămii şi roşcate. O frunză spune:-Ce frumoasă e rochia mea!Cealălaltă frunză îi răspunde:-Rochiţa mea e mult mai frumoasă! E de culoarea soarelui.A sosit vremea pentru bal. Ele dansează graţios până ajung pe pământ şi lasă copacul gol.

Maria Alexandra Mateşclasa a-III-a D

prof. Gabriela Hostiuc

cAlul AlBAstăzi este o zi călduroasă și frumoasă de toamnă. Voi merge la școală, veselă și nerăbdătoare să învăț lucruri noi.După ore, am plecat acasă și m-am apucat de teme, iar când am luat în mână stiloul m-a strigat mama să urc în mașină.Am făcut-o nedumerită. Am ajuns pe un drum de țară și am oprit în dreptul unui gard din lemn. Am intrat într-o sală mare, unde erau grajduri multe. Dintr-o dată, a apărut în stânga mea un cal mare și alb, alături de o fată. Am aflat că pe fată o cheamă Izabela, iar pe cal Suru. Tânăra mi-a spus că va fi noua mea instructoare de călărie. M-am plimbat o oră cu Suru. A fost un sentiment unic, pe care îl regăsesc în fiecare săptămână de atunci.Povestea mea este adevărată. Doresc să le mărturisesc tuturor colegilor mei dragostea pe care o am pentru acest prieten bun şi blând: calul.

Lital Maximclasa a III-a D

profesor Gabriela Hostiuc

Vărul MEu, AlBErTAlbert este bebe mare,Merge singur în picioare.Mașinuța lui e mare,Vărul meu e cel mai tare!

Darius Augustin Tomaclasa a III-a A

ChIRIŢĂ IULIA CLASA A VII-A C

33impact 2000 plus

ToAMNA cEA fruMoASă

Au plecat spre țări cu soarePăsările călătoare,Căci la noi e frig și plouă,Vântul bate cu putere,Frunzele-au căzut și ele.

În cămară adunate Stau la sfat fructele coapte.Nu este greu de ghicit:Ce anotimp a sosit?

Anotimpul frunzelor uscate,Lăzilor cu roade încărcate,Anotimpu-n care noaptea creșteȘi-n care vremea se răcește.

Cezar Coșniceruclasa a III-a A

În data de 22 octombrie 2014, alături de colegii mei, am participat la o acțiune organizată de Senatul

României și Inspectoratul Școlar al Municipiului București, însoțiți de doamna profesor de istorie Nicoleta Radu. Proiectul s-a numit “Ora de istorie la Senatul României”, la care au participat elevii din clasele a VIII-a de la mai multe școli din Bucureşti. În cadrul acestei vizite, am vizionat o expoziție ce prezen-ta participarea românilor la Cel de-al Doilea Război Mondial. Apoi am avut ocazia de a intra

în câteva săli din Palatul Parla-mentului. M-a impresionat mult clădirea, mă bucur că am avut șansa de a vizita și interiorul. Cel mai mult mi-a plăcut sala în care se desfășoară ședințele senatorilor, care este foarte mare. Am fost impresionată de cupolă și decorul din jurul ei.

Daria Stoide clasa a VIII-a C

coordonator profesor Nicoleta Radu

orA DE iSToriE lA SENATul roMâNiEi

ALMALEh SARA IOANA CLASA A VI-A C

34 impact 2000 plus

Cu ocazia sărbătoririi Zilei Ar-matei Române, pe data de 24 octombrie, elevii clasei a VII-a B, membri ai Cercului de istorie “Cul-tul eroilor”, au participat la cer-emonia comemorativă din Parcul Carol I, însoțiți de doamna profe-sor Nicoleta Radu şi de domnul director Florian Ghiță. Comemorarea s-a desfășurat la

Mormântul Eroului Necunoscut, unde s-au depus numeroase coroane de flori din partea președintelui, a parlamentarilor, a reprezentanților Ambasadei Canadei, a Serviciului Român de Informații și a altor instituții. Activitatea a fost organizată în colaborare cu “Asociația Tradiția Militară”, ai cărei reprezentanți au

defilat în uniforme specifice Celui de-al Doilea Război Mondial şi au executat exerciții de mânuire a armelor, spre entuziasmul publi-cului.La ceremonie, o echipă de alpiniști români a adus o urnă cu pământ din Munții Caucaz, care sunt situați în Kizburun-Baksan (Federația Rusă). În timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, ar-mata română a suferit numeroase piederi de ostași, în acea regiune.Manifestarea artistică ne face să fim mândri de patria în care trăim.Cu această ocazie, elevii și-au îmbunătățit cunoștințele de isto-rie. De aceea, doresc să participe la cât mai multe întâlniri pe teme culturale.

Ruxandra Deaconuclasa a VII-a B

profesor coordonatorNicoleta Radu

A venit toamna. Într-o dimineață, s-au trezit frunzele din teiul din fața casei. Una dintre ele, foarte mândră de felul cum arăta, se scutură de rouă și începu să se admire. Deodată țipă:-Aoleu, ce e cu mine? Am început să mă îngălbenesc. Oi fi bolnavă?Atunci teiul îi răspunse:-Nu, a venit toamna!-Toamna? Cine e toamna?-Eu sunt! se auzi o voce. Sunt anotimpul recol-telor.-Și ce o să se întâmple cu mine? spuse frunza. Îmi place cum arăt acum: verde, frumoasă, fără pete, strălucitoare și vie.

-Stai liniștită, te faci și mai frumoasă: galbenă ca soarele, aurie ca aurul sau roșie ca apusul.-Și apoi ce se va întâmpla cu mine? O să mor?-Nu te gândi așa! răspunse toamna. O să te desprinzi de copac și împreună cu surorile tale o să formați un covor colorat. Vor fi culori de toamnă: galben, auriu, arămiu și roșu. Poate va veni un elev care vă va culege. La școală va face un tablou frumos de toamnă.-Acum sunt fericită! răspunse frunza.

Ivan Paulclasa a III-a D

profesor Gabriela Hostiuc

ElEVii Şcolii NoASTrE, ÎN TAiNElE iSToriEi

poVESTEA fruNZEi

35impact 2000 plus

proiEcTul coMENiuS E-K prESS: ElEVii Şcolii NoASTrE ÎMprEuNă cu VEDETElE TVr

ISSN: 2247-0336ISSN·L: 2247-0336