BIRUINTAPeriodic al Bisericii Ortodoxe Române Toracu-Mare

Foaie de cultură şi zidire sufletească

Nr. 14 / 8Num 200ăr special de CRĂCIUN

Hristos se naşte!Puteţi citi:

Pastorala IPS Nicolae ,Mitropolitul Banatului

Bucuria Cr

ţenie-nMaramure

Bucurie în cer

ăciunului

Crăciun

ări de suflet laToracul Mare

ământ

După

şi sfinş

Anivers

ş

şi pe p

şaptezeci şi doi de ani

Poezii

Colinde

Bucuria Na terii Domnului

Apare la TORACU MARESERBIA

ISSN 1842-6522

Acest num r apare din buna voin a i pe cheltuiala Prim riei S C LAZă ă Ă Ăţ ş

,

2

† N I C O L A EDIN MILA LUI DUMNEZEU

MITROPOLIT AL BANATULUI

Cinsti i credincio i i credincioase,Din nou a sosit Cr ciunul, s rb toarea trimiterii de c tre Dumnezeu a Fiului

S u unul n scut pentru ca s ne ridice din p catul în care am c zut i s nemântuiasc . Cu lumina înv turii Sale, cu puterea harului S u, cu dragostea iexemplul vie ii Sale a cucerit inimile i a rev rsat în sufletul oamenilor n dejdeaîndrept rii i a izb virii.

Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Unul N scut Fiul S u L-a datca tot cel ce crede în El s nu piar , ci s aib via de veci".

Toat bog ia înv turii Sale i a harurilor sfin itoare de om i toat lucrareamântuirii noastre în desf urarea vremii, Iisus Hristos a l sat-o în Biserica Sasfânt pe care a întemeiat-o cu scump Sângele S u i „s-a dat pe Sine pentru eaca s-o sfin easc cum spuneApostolul cur ind-o cu baia apei prin cuvânt i cas-o înf i eze Sie i Biseric m rit , neavând pat sau întin ciune ori altceva deacest fel, ci ca s fie sfânt i f r prihan .

De ziua Na terii Domnului se cuvine s facem o scurt recapitulare aînv turii Celui ce s-a n scut în Vifleem i a sfintei Biserici pe care El aîntemeiat-o spre mântuirea noastr .

Noi facem parte din Biserica dreptm ritoare care propov duie te înv tura itezaurul mo tenite de la Mântuitorul. Biserica este icoana cea mai fidel a vie ii

dumnezeiescului ei Întemeietor.Biserica este cu adev rat „a ez mântul sfânt, întemeiat de Cuvântul cel întrupat al lui Dumnezeu, spre sfin irea i

mântuirea credincio ilor". De peste dou mii de ani ea n-a avut alt scop decât mântuirea sufleteasc a fiilor ei. În sanctuarulei se afl depozitat elementul divin întreg i tot tezaurul spiritual mo tenit de la Mântuitorul. „Ea este o via nou cuHristos i în Hristos, condus de Duhul Sfânt". Ea este „una, sfânt , soborniceasc i apostoleasc Biseric , dup cumm rturisim în simbolul credin ei.

Cea dintâi însu ire a Bisericii este aceea de a p stra adev rul credin ei i înv turii Domnului Hristos nemodificat,adev rul propov duit de Sfin iiApostoli i dezvoltat i înt rit de Sfin ii P rin i i sinoadele ecumenice. Ea n-a ad ugat, nicin-a l sat nimic din ceea ce a mo tenit de la Întemeietorul ei. Încât cu drept cuvânt ea se poate numi ceea ce zice Apostolul,„stâlpul i înt rirea adev rului".

Dup înv tura i concep ia Bisericii noastre, modelul vie ii în Dumnezeu este Iisus Hristos. Suntem atâta de cre tinicât duh am luat din duhul lui Iisus Hristos. Via a noastr trebuie s o conform m dup chipul i asem narea Lui. „Scre tem în toate privin ele dup cum spune Apostolul la starea de om mare, la în l imea staturii plin t ii lui Hristos".Mântuirea noastr vremelnic i ve nic nu o putem ob ine decât prin n zuin a noastr permanent de a ne face asemeneaLui.

Iisus Hristos ne-a adus harul sfin itor pe care ni-l împ rt e te Biserica prin cele apte Taine ale ei. Harul e o bog ie delumin i o putere dumnezeiasc ce p trunde în adâncimile sufletului i-l înal la via , purificându-l, înc lzindu-l iluminându-l. Sfântul Vasile cel Mare spune c Duhul Sfânt „revars peste to i harul întreg, de care se bucur to i i seîmp rt esc dup m sura i capacit ile lor, c ci pentru posibilit ile Duhului nu e m sur . Biserica nu poate concepe via af r har. La mântuirea sufleteasc lucreaz întâi harul lui Dumnezeu i apoi credin a i faptele bune ale credinciosului.

Biserica este depozitara i p str toarea harului. Prin Biseric , p str m leg tura cu Dumnezeu i ne câ tig m mântuireasufletului. Duhul Sfânt lucreaz prin Biseric , precum sufletul lucreaz prin trupul omului. „Ceea ce este sufletul pentrutrupul omului, scria Fer. Augustin, acesta este Duhul Sfânt pentru Trupul lui Hristos, care este Biserica. Sfântul Duhlucreaz în toat Biserica, ceea ce lucreaz sufletul în toate m dularele unui singur trup". Dup concep ia noastr , Bisericaeste un imens univers cre tin, care îi cuprinde i pe cei ce tr iesc în prezent i pe cei ce au tr it i au plecat din lumea aceasta,i pe îngeri i pe sfin i. Ea este un „cer nou i p mânt nou", dup cum spune proorocul Isaia. Ea este condus prin ierarhiile

cere ti i p mânte ti, în frunte cu Iisus Hristos, care este capul ei.Împ rt indu-v aceste gânduri, s rug m pe Dumnezeu s ne ajute s umbl m în lumina p cii i a dragostei lui Hristos,

s respect m legile, s cinstim pe to i semenii, s ne sprijinim i s ne ajut m ca fra i adev ra i.„Îmbr ca i-v în Domnul Iisus Hristos i grija de trup s nu o preface i în pofte" spune Sfântul Apostol Pavel. „Nimenidintre noi nu tr ie te pentru sine i nimeni nu moare pentru sine". „Dumnezeul r bd rii i al mângâierii s ne dea s gândimla fel unii pentru al ii în Hristos Iisus". „Dumnezeul n dejdii s ne umple de toat bucuria i pacea".

Praznicul Na terii Domnului iAnul Nou în care intr m peste câteva zile, s ne aduc tuturor gânduri senine, mul umire,s n tate, dragoste de munc , bun voire i prop ire întru toate. Tuturor s ne dea Domnul pace, înfr ire, bun în elegere iînflorire spre toate cele bune. S avem parte de un praznic fericit i îndestulat, precum i de un an nou plin de toatebun t ile trupe ti i suflete ti.

ţ ş şă ă ă ă

ă ă ă ă ă ş ăă ăţă ă ş

ţ ş ă ăă ş ă

ă ăă ă ă ă ţă

ă ăţ ăţă ş ţ ş ăăş ă

ă ă şţ ă ăţ ş

ăţ ş ş ă ă ă ă ăă ă ş ă ă ă"

ş ă ăăţă ă ş

ăă ă ş ăţă ş

ş ă ţ

ă ş ă ţ şş ă ă

ă ş ş ţă ăş ă ă ă ş ă ă" ă

ă ţş ă ă ţ ş ăţă

ă ă ţ ş ş ă ţ ă ţ ş ăă ş

ş ă ăă ăţă ş ţ ţ ş

ţ ă ă ă ă ş ă ăş ţ ă ă ţ ă ăţ

ă ă ş ş ă ţ ă ţ ă ă

ţ ă ăş ş ş ăţă ş ă ă ş ţă ţă ă ş

ă ă ţ ă ţ şă ăş ă ă ş ăţ ă ăţ ă ă" ţ

ă ă ă ă ş ţ şş ă ă ă ă ă ă ş ş ă

ă ă ă

ă ă ă ă ă ţ ăş ş ă ş ă ş

ş ş ţ ş ă ă ăş ş ă ş

ă ăş ă ă ă ă ă ă ă şă ă ă ţ ă ş ă ă ţ ă ţ

ă ţ ă ş ă ţă ş ş ă ă ş ă ă

ţ ă ă ă şş ş ă ă ă ţ

ă ă ă ă ş ăş ă ăţ ă ţ şă ş ş

ă ăţ ş ş ş

3

Bucuria Cr ciunuluiă

„Dar ngerul le-a zis: Nu v teme i. C ci iat vinevestesc

Lc.2 , 10

î ă ţ ă ă ăb vou bucurie mare care va fi pentruot poporul”

ă ,t

S rb toarea Na terii Domnului este o zi debucurie pentru toat lumea cre tin . To i se bucurast zi: copiii cei mici, tinerii, ib tr nii. Se pune ntrebarea, care sunt motivele acesteibucurii ob te ti ? Copiii se bucur c vine Mo Cr ciuna a cum i zic ei actorului principal n aceste zile,leaduce daruri multe n sacul lui tainic.Tinerii se bucurn genere pentru c aceasta zi le aduce daruri care sunt

p trunse de mai mult spirit, de mai multn elegere,darurile pe care i le fac uni altora, dinndemnul unei prietenii curate.

Se bucur v rsnicii i b tr ni pentru copii i to i cei dragi lor,pentru c bucuria esteca o lumin pe care o vedem r sfr nt n chipul altora; n chip firesc ea se r sfr nge i pe chipulnostru. i astfel n ziua de Cr ciun ne bucur m cu to i de bucuria tuturor. n aceast zi nvie n noio amintire personal de str mo i, de neam i credin , ei s-au bucurat n aceast zi de Cr ciun ine-au transmis prin s nge, aceast bucurie tainic . n aceast binecuv ntat zi, c nd sunclopotele bisericilor atunci ace ti str mo i ai no tri fream t de bucurie nl untrul nostru, nesim im cuprin i de o bucurie mare O bucurie care ne umple de o minunat tain : tainaCr ciunului. Este o bucurie mai nalt dec t p m ntul. Este bucuria care ne vine din ceruri Estebucuria credin ei care fream t nl untru nostru ,sim ind bucuria Cr ciunului pe care omp rt im cu ntreaga umanitate: „este bucuria bucuriilor”. Religie nseamn leg tura cu

Dumnezeu aceast legatur trebuie s o aib fiecare n parte a a cum au avut-o i str mo iino tri bucur ndu-se de ziua Na terii M ntuitorului nostru.

Evanghelia ne spune c n noaptea sf nt n ara cald i ndep rtat s-au ar tatcete de ngeri care le-au spus : „Ast zi vi s-a n scut un M ntuitor , care este Hristos

Domnul”. Dac aceast zi nu ne spune prin credin i nou aceast veste,dac nu ngenunchemcu bucurie naintea Pruncului, are ni s-a n scut azi, atunci zadarnic i goal este pentru noibucuria Cr ciunului. Ast zi trebuie s aud fiecare cu inima pe ace ti ngeri str vechispun ndu-le cuvintele Evangheliei: „ i s-a n scut M ntuitor” n care s crezi i care s fie pentrufiecare o adev rat putere, s te dep rtezi de lan urile robiei l untrice, din lan urile robieip catului, i dac nu l cuno ti pe acest M ntuitor atunci bucuria Cr ciunului este zadarnicpentru tine.

D -ne Doamne Iisuse Hristoase, darul Na terii TaleD -ne Doamne Iisuse Hristoase, adev rata bucurie a Na terii Tale

ă ă şă ş ă ţ ă

ă oamenii maturi şă â î

ş ş ă ă ş ăş î î

î ăî ă

ă ăî ţ şî

ă î ş ă î ş ţ ăă ă î ă î î ă î ş

Ş î ă ă ţ Î ă î îă ă ş ş ţă î ă ă ş

î ă ă Î ă î ă î ă, ş ă ş ş ă ă î ă

ţ ş . ă ăă î ă î ă î .

ţ ă ă î ă ţ ăî ă ăş î î ă ă

şi ă ă ă ă î ş ş ă şş , î ş î

ă î î ă, î ţ ă ş î ă ă ăî ă ă î

ă ă ţă ş ă ă ă îî ă ă ş ăă ă ă ă ş î ă

î Ţ ă î î ă ş ăă ă ă ă ţ ă ţ

ă ş ă î ş î ă ă

ă ş .ă ă ş .

p storilor

Fiecare trebuie s - i elibereze sufletul prins n gheara p catului i sn d jduiasc la o nou na tere spiritual odat cu Na terea M ntuitorului. „ Na te-m i pe mineDoamne la o via nou a s m bucur i eu de darurile minunate, pe care mi le ntinzi ast ziTu Doamne ”

ă

c,

,

ă ş î ă ş ăă ă ă ă ş ă ă ş î ş ă ş

, ţă ă, c ă ă ş î ă,

Prot.Petru Dr ghicescuă

4

Cr ciun i sfin enie-n Maramureă ş ţ şLuminat i plin de nc rc tur duhovniceasc s rb toarea Na terii Domnului aduce n fiecare an sf nta

bucurie a re nt lnirii cu Pruncul Iisus Izb vitorul i M ntuitorul. Chemare tainic pentru fiecare dintre noi de aporni cu g nd bun, fiecare, pe drumul magilor din r s rit, nso i i de steaua credin ei cu dorin a de a-L re nt lni peCel care, mereu iert tor, a ndumnezeit lumea prin valoarea Na terii i a Jertfei Sale.

Vestea Na terii M ntuitorului a mplinit proorocia, a mplinit ns i f g duin a lui Dumnezeu(Fac.3,15) de a ne reabilita din ntin ciunea f r delegilor n care a c zut neamul omenesc prin p catul neascult riiprotop rin ilor (Adam i Eva) no trii. Dumnezeu se face om pentru ca omul muritor i supus p catelor s fiendumnezeit.

Cuv ntul ,,Cr ciun” este nrudit cu termenul de origine latin ,,creatio” (latina cult ), iat n elesul,semnifica ia-precum o crea ie, Dumnezeu cobor nd n lume cu scopul rezidirii acesteia aduc nd mp carea cuFiul S u Cel ce va ridica p catele lumii, nceputul noii crea ii prinAdam cel nou.

Plin de parfum divin, minunata s rb toare a Na terii Domnului (Cr ciunul) revine iar ca prilej de bucurie.Cei mici i lumineaz copilaria acestor zile deosebite sem n nd bucurie prin vestea colindelor, recompensa ifiind cu daruri cre tine te d ruite.

Maramure ul mbrac sf nta hain a acestor s rb tori poate mai deosebit ca niciunde n lume. Colindele,asemeni unor rugi n l ate spre ceruri deschid u ile inimilor i a caselor de maramure eni vrednici, cu fric irespect pentru Dumnezeu, bucurindu-i deopotriv .

n Sf nta Noapte nu doarme nimeni c ci de la casa preotului ncep cetele de colind tori, precum un regal,duc nd pretutindeni salba lor de colinde.Apoi obiceiuri r mase din mo i str mo i, p strate cu sfin enie ntregescfrumuse ea sfintelor s rb tori de Cr ciun. Miezul Nop ii Sfinte e completat de ,,Vitflaim”, obicei care nf i eazprin cei aproximativ dou zeci i patru de tineri personaje biblice-punctul central ax ndu-se pe Na tereaDomnului.

Magica noapte i continu farmecul, copii s n to i, rumeni n obraji umbl nd cu ,,Steaua” ori amintind,,Irozii”.Din casele cre tinilor nu lipse te nici bradul, darnic mpodobit, m ndria fiec rei familii cre tine. nvremurile din trecut, bradul era ornat cu mere, nuci, iruri de boabe de fasole alb ce simboliza purificareasufletului, acum nlocuie te cu ornamente moderne. Dar trecutul i prezentul aici poart esen a acelea i ideinobile.

Ultimii ani au completat frumuse ea Maramure ului cu festivaluri de datini i obiceiuri cum ar fi cele de laSighetu Marma iei, Bor a ori de pe Valea Izei, Baia Mare, ara Chioarului sau din zona Ulmeni.

ă ş ă î ă ă ă ă ă ă ş î âî â ă ş â ă

â ă ă î ţ ţ ţ ţ î âă î ş ş

ş â î î î ăş ă ă ţî ă ă ă î ă ă ă

ă ţ ş ş ş ă ăî

â ă î ă ă ă î ţţ ţ â î , â î ă

ă ă î ţă ă ă ş ă

îş ă ă â ţş ş ăş î ă â ă ă ă î

î ă ţ ş ş ş ă şă

Î â ă î ăâ ă ş ă ş ă ţ î

ţ ă ă ă ţ î ăţ ş ăă ş â ş

îş ă ă ă ş î âş ş î â ă ş Î

ş ăî ş ş ă ţ ş

ţ ş şţ ş Ţ

şPr. stavr. Boti Radu

Se aud colind toriiăCe clipe n l toare ne cerceteaz iar

Ca un fior prea tainic de sf nt resemnare,Aici unde cerescul i preacuratul har

Sim im cum ne umbre te ad nc, pe fiecare.Suntem p rta ii unei na teri sfinte

De peste vremuri ca un ecou n timp,Spre ceruri n l nd rug fierbinte

Colindul nostru -preacuratul nimb.Vestim azi na terea f r perecheSe aud colind torii lui Hristos,

i-n sf nta noastr patrie str veche,Colindele sunt praznic luminos.Voi glasuri minunate de copii

Purta i iar faima craiului ferice,i voi p rin i, din inimile vii,

Al vostru imn spre cer s se ridice.Da i lui Iisus to i slav cuvenit ,

Colindul p cii ca o rug ciunePrecum lumina ce nicic nd n-apune;

O t in a mp c rii d ruit .

î ţâ

ţ â

îî ţî

â

ţţ

ţ ţ

âa î

ă ă ăă

ă

ă ă

ă ăă

ă ă

ăă

ă ăă ă

ă ă ă ă ă

şş

ş ş

ş

Ş

Ş

Pr. Stavr. Radu Botiş

5

Anivers ri de sufletla Toracu Mare

ă

n via a unei parohii auloc, d in c nd n c nd,evenimente prin care ob tea,clericii i credincio ii ic i n s t e s c n a i n t a i i imarcheaz diferite momenteimportante din activitateap a s t o r a l , c u l t u r a l iadministrativ-gospod reasc ,a a cum s-a nt mpla tduminic , 15 noiembrie 2008,n biserica cu hramul „Sf ntulmare mucenic Gheorghe” dinToracu Mare, EpiscopiaOrtodox a rom nilor dinSerbia.

mplinindu-se 14ani de la t rnosirea bisericii parohiale de c tre naltpreasfin ia Sa Nicolae, MitropolitulBanatului i 15 ani de c nd credincio ii tor ceni sunt sluji i, cu dragoste i r vnpastoral , de Preaonoratul p rinte protopop Petru Dr ghicescu, organele parohiale icredincio ii au inut s marcheze aceste anivers ri de suflet prin manifest ri biserice tii cultural-folclorice, la care au participat Preaonoratul p rinte dr. Ionel Popescu,

consilier administrativ la Arhiepiscopia Timi oarei, delegat al P rintelui Mitropolit,Preaonoratul p rinte Gheorghe Sutac, protopopul S nnicolaului Mare, Preaonoratulp rinte Ioan Mermeze de la parohia Ghiroda, diaconul Eugen Babescu i corul bisericiiTimi oara Iosefin.

Dup oficierea Sfintei Liturghii, a fost oficiat slujba de pomenire pentru ctitoriibisericii, clericii prezen i adres nd un cuv nt de felicitare preotului paroh i credincio ilordin Toracu Mare, mpreun cu mesajul nt ist t torului Bisericii b n ene. n continuarea fost vizitat expozi ia de costume na ionale purtate odinioar de localnici, ilustrat cufotografii din trecutul acestei localit i rom ne ti, preotul paroh f c nd o scurtincursiune n istoria parohiei i subliniind realiz rile ob inute de preo i i credincio ideopotriv , apreciate, la vremea lor de nal i Ierarhi ai Bisericii noastre dreptm ritoare:naltpreasfin itul Nicolae, Mitropolitul Banatului, naltpreasfin itul Teofan, MitropolitulOlteniei, Preasfin itul Calinic, Episcopul Arge ului i episcopii Caransebe ului,Lauren iu Streza, acum Mitropolitul Ardealului, Lucian Mic i de c tre nt ist t torullocului, Preasfin itul P rinte Daniil Stoenescu, care au slujit acolo i au vizitat parohia.

S rb toarea parohiei Toracu Mare s-a ncheiat cu un frumos concertsus inut de corul parohiei Timi oara Iosefin, dirijat de profesorul Nicolae incari.

Î ţâ î â

şş ş îş

î ş şă

ă ă şă ă

ş î âă

î â

ă â

Îâ ă Î ţş â ş ă ţ ş â ă

ă ă ă şş ţ ă ă ă ş

ş ăş ă

ă âă ş

şă ă

ţ â â ş şî ă Î â ă ă ă ăţ Î

ă ţ ţ ă ăăţ â ş ă â ă

î ş ă ţ ţ ş şă Î ţ ă

Î ţ Î ţţ ş ş ş

ţ ş ă Î â ă ăţ ă ş

ă ă îţ ş Ş

Pr.dr. Ionel Popescu

6

şBucuria Na terii Domnului

Ca n fiecare an, luminatul praznic al Na teriiDomnului nostru Iisus Hristos ne umple sufletul deo negr it bucurie duhovniceasc , pentru caceast zi reprezint mplinirea f g duin elor in dejdilor pe care Dumnezeu le-a dat oamenilor dela nceput, ca ndemn de c l uz pe drumul ceduce spre m ntuire.

Ascult nd istorisirile minunate din Sf ntaEvanghelie despre cele petrecute n noapteasf nt a na terii Pruncului Iisus, sim im n inimilenoastre o tainic chemare de a porni cu tot cugetulpe urmele magilor de la R s rit, cu ochii a inti i spresteaua c l uzitoare spre Betleem, unde s-a n scutHristos Domnul. Acolo, n pe ter , n ieslea cea

s rac , Pruncul nou-n scut a venit pe p m nt s sfin easc pe om, s -l fac s la dumnezeiesc.mpreun cu p storii auzim i tr im i noi frumuse ea fermec toare a c nt rii ngere ti: „M rire ntrucei de sus lui Dumnezeu i pe p m nt pace, ntre oameni bun voire ”. Aceste sfinte nt mpl ri dincetatea Betleem trezesc n sufletele noastre n primul r nd recuno tin pentru nem surata dragostea Tat lui ceresc fa de noi, oamenii, i pentru marea jertf pe care a f cut-o prin Fiul S u, ca s nem ntuiasc .

An de an bucuria s rb toririi Na terii Domnului pune st p nire pe ntreaga noastr fiin . Este,de fapt, partea comuniunii noastre la bucuria cea sf nt i f r de sf r it a vie ii dumnezeie ti, pe careo zugr ve te Sf ntul Apostol i Evanghelist Ioan c nd afirm : „Via a s-a ar tat i am v zut-o i vm rturisim i v vestim via a de veci, care era la Tat l i s-a ar tat nou ” (I Ioan 1, 2-3). Aceastm rturie exprim o lucrare vie, c ci prin ntruparea i na terea Sa, M ntuitorul Iisus Hristos ne-aadus-o i ne-a mp rt it-o ca via dumnezeiasc , nemuritoare. Descoperindu-se oamenilor ca„p inea vie ii” (Ioan 6, 48) i l murind c aceast p ine este Trupul S u pe care l va da pentru „via alumii” (Ioan 6, 51), M ntuitorul Iisus Hristos a ridicat via a omeneasc la plin tatea vie ii dumnezeie tii a ar tat, peste veacuri, c via a este bunul i darul suprem de care trebuie s se bucure nu numai

omul, ci i ntreaga f ptur . S rb toarea Na terii Domnului este, astfel, s rb toarea vie ii. Prinntruparea sa, Fiul lui Dumnezeu ne-a descoperit valoarea i frumuse ile vie ii. M ntuitorul a venit nlume pentru a da un sens nou existen ei omene ti.

„Ziua de na tere a Domnului este ziua de na tere a p cii”, spune un Sf nt P rinte al Bisericii,ntruc t Fiul lui Dumnezeu a venit pe p m nt ca s mpace pe om cu Dumnezeu i pe oameni ntre ei.

O frumoas c ntare bisericeasc ndeamn :„Hristos se na te, m ri i-LHristos din ceruri, nt mpina i-LHristos pe p m nt, n l a i-v ”

Totul este bine c nd tr im n lini te i pace, iar bucuria noastr este deplin atunci c nd suntemn bun comuniune cu Dumnezeu i cu semenii no tri.

Hristos a cobor t din ceruri, pentru ca noi s -i ie im ntru nt mpinare prin tr irea virtu ilor careduc la des v r ire. S avem, a adar, mereu n inimile noastre fiorul sf nt, tr it de magii care au merss se nchine M ntuitorului, aduc nd daruri Celui ce S-a f cut om, pentru ca noi s ne ndumnezeimprin credin a i faptele noastre.

Purt nd n inimi i n cugete bucuria acestei sfinte s rb tori, s o petrecem i n anul de acum,cu pace, s n tate i alese bucurii, potrivit datinilor str bune. S rug m mpreun pe M ntuitorulnostru Iisus Hristos, Domnul vie ii i al p cii, s ne d ruiasc toate cele ce ne sunt de folos,bucur ndu-ne de s rb toare ntru mul i ani

Preot Marius Florescu

î ş

ă ă ă ăă ă î ă ă ţ ş

ăî î ă ă ă

ââ â

îâ ă ş ţ î

ăă ă ţ ţ

ă ă ăî ş ă î

ă ă ă ă â ă ţ ă ă ă 㠺Πă ă ş ă ş ţ ă â ă î ş ă î

ş ă â î ă î â ăî î â ş ţă ă

ă ţă ş ă ă ă ăâ ă

ă ă ş ă â î ă ţăâ ă ş ă ă â ş ţ ş

ă ş â ş â ă ţ ă ş ă ş ăă ş ă ţ ă ş ă ă ăă ă ă î ş ş â

ş î ă ăş ţă ăâ ţ ş ă ă ă â ă î ţ

â ţ ă ă ţ şş ă ă ţ ş ă

ş î ă ă ă ă ş ă ă ţî ş ţ ţ â î

ţ şş ş ă â ă

î â ă â ă î ş îă â ă î ă

ş ă ţî â ţ

ă â î ă ţ ţ ăâ ă î ş ş ă ă â

î ă ş şâ ă ş î î â ă ţ

ă â ş ă ş î â ăă î â â ă ă î

ţ şâ î ş î ă ă ă ş î

ă ă ş ă ă ă î ă âţ ş ă ă ă ă

â ă ă î ţ

B N C R I PE P M NTUCURIE Î E Ş Ă Î

Na terea Domnului, venirea M ntuitorului n lume, ntruparea Sa, este cel mai de seameveniment din istoria lumii. Este momentul crucial c nd creaturii lui Dumnezeu-omului se deschide unnou drum, i se ofer o nou cale pe care va putea s mearg : prin neascultarea lui Adam i a Evei,omul ac zut sub puterea diavolului, a intrat suferin a i moartea n lume. Iisus a venit s ne scape de putereacelui r u i de moarte , c oricine crede n Iisus Hristos, are via a fericit i ve nic . Diavolul nu mai arenici o putere asupra lui, a a cum nu a avut nici asupra M ntuitorului n momentele ispitirii Sale. S-a f cutfrate cu noi oamenii, i a a va r m ne n veci. Venirea Sa n lume a umplut omenirea de bucurie, speran ei de veste bun .

Vestea cea bun este Evanghelia Sa, dar i vestea cea bun comunicat de nger p storilor: „...vi s-a n scut vou ast zi M ntuitor”. P storii au r sp ndit vestea aceasta i toti cre tini, din genera ie ngenera ie vestesc bucuria Na terii Domnului. Iar noi cu to i , de la copil p n la b tr n vestim nminunatele noastre colinde i c nt ri ale bisericii „ Hristos se na te m ri i-l, Hristos din cerurint mpina i-l, Hristos pe p m nt n l a i-v ” (Catav. Cr ciun).

Na terea Lui Iisus Fiul lui Dumnezeu a fost a fost nso it de minuni cu totul deosebite. Cumera firesc cobor rea lui Dumnezeu pe p m nt a fost nso it de o lumin str lucitoare. Nenum rate cetengere ti cu muzica lor divin au nso it m re ul eveniment. O stea neobi nuit a condus pe nv a ii i

fiozofii antici, pe magii de la r s rit spre staulul revela iei definitive spre Iisus Hristos.Este marea bucurie a cerului i a p m ntului. Este ziua c nd ntregul univers salt se bucur i

se vesele te. Este Praznicul bucuriei care revars n noi to i speran i m ng iere. C nd setea debinecuv ntare i de har ceresc ne fac mai buni, mai r bd tori, mai smeri i i mai ng du tori.

Prin ntrupare i prin na tere Dumnezeu a venit la noi ca s ne arate calea vie ii. El mereu necheam , mereu ne porunce te, mereu ne ndeamn S -l ascult m, c a a ne-a poruncit i Sf nta FecioarMaria la nunta din Cana Galileii „S face i tot ce v va spune

Iar n zi de Praznic s c nt m i noi:Veni i ast zi credincio ii s s lt mDe na terea Lui Hristos ne bucur mC El ast zi n Vifleem S-a n scutPrecum au vestit proorocii de demultngerii i p storii c ntare I-adusi noi s -I c nt m „M rire ntru cei de sus

ş î î î ă, î

ă ă ă ă şă ţ ş î ă

ă ş ă î ţ ă ş ş ăş î î ă

ş ş ă î î î ţş ă

ă ş ă ă î ăă ă ă î ă ă î ş ş ţ îţ ş ţ i î ă ă î , î

ş alte î ă ş ă ţ ,î î ţ ă î , î ă ţ ţ ă ă

ş , , î ţ ă, î ă î î ţ ă ă ă ă

î ş ă î ţ ă ţ ş ă î ăţ ţ şă ă , ţ ,

ş ă î î î ă, ă şş ă î ţ ţă ş î î î

î ş ă ă ţ ş î ă iî ş ş ă ţ

ă ş î ă ă ă ă ş ş î ă: ă ţ ă “.

î ă î ă şţ ă ş ă ă ă

ş ăă ă î ă

Î ş ă îŞ ă î ă ă î “

Pr.Teaha Cornel - Timi oaraş

ĂZI S-A NĂSCUT HRISTOSAST

1. Ast

2. Mititel ţel 4.În scutec de bumb

ăzi S-a născut Hristos, 3. Vântul bate, nu-L răzbate,Mesia, chip luminos, Neaua ninge, nu-L atinge,

ă ă-n vecieăcel, Mila Domnului să fie,

Lăuda ă bucura ăuda ă bucura

Lăuda ă bucura ăuda ă bucura

ţi ţi ţi ! L ţi ţi ţi !

ţi ţi ţi ! L ţi ţi ţi !

şi cânta şi v şi cânta şi v

şi cânta şi v şi cânta şi v

şi-nf şe Şi de-acum pân

8

n data de 8 sept 2008 s-au mplinit 72 de ani de la prima colaborare cultural-bisericeasc ntre Toracu Mare - Serbia i S nic laul Mare din Rom nia,nceput n 1936 c nd n fruntea celor din T Mare era vrednicul de pomenire Ioan Farcaoriginar din S nic lau i care a p storit T Mare ntre 1935-1948.

arohia T Mare se bucur de multe colabor ri i bun fr ietate cu urmatoarelearohii : Gov ndari - Re ita, Ghiroda, S c laz, Beregs ul Mare,T rnova i S nic laul

Mare unde n 8 sept 2008 au fost invitate orurileBisericii din T Mare pentru a continua ceea ce au nceput nainta i no tri acum 72 de ani. Amparticipat la Hramul Bisericii din S nic lau d ndr spunsurile la Sf Liturghie i la tradi ionala slujb de “ iere a olacului” iar mai apoiFestivalul C nt rii Biserice ti n amintirea celui ce a fost muzicianulAtanasie Lipovan.

Am avut o primire c lduroas d Onoratului Protopop deS nic lau care a fost deosebit de bucuros de re ncepe ace colabor ntre cele

parohii. O zi de bucurie a sufletului n care am sim it fr ietetea i puterea rug ciuni mpreun“C t de bine i c t de frumos e fi

fra ii mpreun ”.Delega ia Toracului Mare a fost condus de Protopop Petru Dr ghicescu - paroh, care a

mul umit pentru primirea facut i a mentiomat c mai sunt n via credincioase TMare care au participat acum 72 ani la prima ntre T Mare iS Mare. Aceast leg tur de “bun fr iet te” va continua urm nd a semna un rotocol naceast toamn c nd cei din S nic laul Mare rot mpreuna cu rimarul

r u ui i a ul bisericii din acest an vor veni n T Mare.Aducem mul umiri fra ilor preo i din S nic lau pentru rug pe

Dumnezeu s binecuvinteze colaborarea noastr c aceea i primire idragoste fr easc vor n Toracu Mare.

Protopop Dr ghicescuparoh

Dup apte eci i doi de aniă zş şÎ embrie î

ă î parohiile ş î o â colaborare ce aî î , â î oracu preot ,

î o ş oracu îDe altfel, p oracu ă ă ş ă ăţ

p din România â ş ă ă ă î ş î o, , î embrie , c , de , a

oracu , î î ş şs ui î o â

ă ânta ş ţ ă tă c ,â ă , desf î

parte de ă ă in parteala î o , î rea stei î dou

î ţ ăţ ş ă î ă, conform cuvântului biblic â ş â ste s e

ţ î ăţ ă ă

ţ ă ş ă înc î ţ patru din oracuîntâlnire oficial î credincio oracu ş

înicolaul ă ă ă ă ăţ a , â se p îă ă, â î o , reprezentaţi de p opopul lor î p

o aş l ş ” n ş ” , î oracuţ ţ ţ î o dragostea ce am simţit-o

ă ă, asigurându-i în acela ă ş şăţ ă simţi din partea noastr î

ă

ă

ărbătoarea

ă

ări ă

ă

ă ăă

ăm

ă, la venirea lor

”ARMONIA” de femei i b rba i

“Na terea N sc toarei de Dumnezeu”

Gheorghe Sutac

cu fra iislujitorii i credincio ii S nicolaului

Petru

ş ă ţ

ş ă ă

ţş ş î

şi laş şurat

şii din

şişi timp

Protopop Petru Draghicescu n numeleConsiliului Parohial Ortodox Rom n

din Toracu Maredore te tuturor or cenilor ari, ori

unde s-ar afla :Cr ciun ericit,

S rb tori ericitei

La ul i ni

îâ

ş t ă m

ă fă ă f

m ţ a !ş

“ Nu din vorbe, ci din fapte se cunoaşte omul virtuos”Sf. Vasile cel Mare

Editura Neutrino

Prietenul nostru

Puteţi citi:

NUM 2008ĂR SPECIAL DE CRĂCIUN

Unele din motivele na

ăciunului

Iosif - un om demn de totrespectul

Sărbătoril ă:istorie, tradi

ăciunul

Strămo

ăciun

ă

şteriiDomnului

Bucuria şi falsa bucurie aCr

e de iarnşi obiceiuri

Cr

şii Domnului

În ziua de Cr

ţie

CrAproape de ciun

HRISTOS SE NASTE !,

Biserica din opotu Vechi, Cara SeverinŞ ş-Biserica din opotu Vechi, Cara SeverinŞ ş-

2

Unele din motivele na terii Domnului Hristosş

Suntem aproape de marele eveniment al na terii Fiului lui Dumnezeun mijlocul oamenilor. Care sunt motivele na terii Sale? Iat marea ntrebare

Mul i r spund cu u urin i diletant la ea, cu toate c na terea Domnului IisusHristos este fapta cea mai extraordinar care s-a petrecut n lume, i mijloculprin care Cuv ntului ipostatic, Cel ve nic n s nul Tat lui, se coboar pe p m nt,unind prin Fecioara Maria natura dumnezeiasc cu cea omeneasc , necreatul cucel creat, infinitul cu cel m rginit, cerul cu p m ntul.

Prin actul na terii Sale, din Fecioara Maria, ca om, n mijloculoamenilor, Fiului lui Dumnezeu, va da posibilitate ca omul s urce la cerulcerurilor de-a dreapta Tat lui ceresc, ceea ce este taina tainelor “cea din veac”care n-a fost nicidecum ascuns , ca revela ie, ci ca posibilitate de n elegeredeplin din partea oamenilor, i a a, nc , r m ne pentru mul i, adev rcomunicat de de Sf ntul Apostol Pavel, ucenicului s u Timotei: “Cu adev ratmare este taina cre tin t ii, Dumnezeu S-a ar tat n trup” (1 Timotei 3, 16).

Na terea omeneasc a Fiului lui Dumnezeu a fost descoperit n mijlocul neamurilor prin filosofi, regi n elep i ipoe i, i mai cu seam n mijlocul poporului ales, prin profe i, i reiterarea ei este vie n fiecare an, dar, pe parcursuls rb torilor ce le marcheaz nf ptuirea, motiva iile ei sunt nc rar amintite n vorbirea curent a cre tinilor. Prin urmarendr znim a enumera din cele mai importante c teva:

Cel dint i motiv care poate fi considerat, prin contragerea ideilor, i unicul este dragostea Tat lui ceresc fa de lume.Cel ce este iubirea ns i (1 Ioan 4, 4-21) a trimis n lume pe Fiul S u din iubire fa de lume ca s nve e lumea s iubeascdup exemplul S u c “a a de mult a iubit Dumnezeu lumea, nc t pe unicul S u Fiu L-a dat, ca tot cel ce crede n El s nupiar , ci s aib via ve nic ” (Ioan 3, 16). Acesta venind a nv at lumea iubirea i, n l ndu-Se de ucenicii S i, a poruncitacestora s fac la fel: “s v iubi i unul pe altul, precum v-am iubit i Eu pe voi” (Ioan 15, 12). Dup aproximativ 100 de ani,Sf ntul Justin Martirul i Filosoful insereaz n apologia sa cuvintele de apreciere pe care necre tinii le aveau la adresacre tinilor: “privi i c t de mult se iubesc ”. Mesajul lui r m ne viu.

n locul secund se a eaz , ca motive ale ntrup rii i na terii Domnului, p catele i moartea. “Printr-un om a intratp catul n lume i prin p cat moartea, i moartea a trecut la to i, pentru c to i au p c tuit ntru el” (Romani 5, 10-12 i 6, 18),de laAdam i p n la Hristos p catele i plata lor au trecut din genera ie n genera ie, la toate neamurile. N sc ndu-se ca om,Hristos a pus hotar acestei transmiteri, l s nd s curg prin s ngele oamenilor doar nclinarea spre p cat, dar i acesteia i-ar nduit opreli ti prin lucrarea Sfintelor Taine.

A treia motiva ie o n elegem ca lips a ascult rii de Dumnezeu ce are ca efect nclina ia spre r u, i care duce ladezacordul dintre voin i fapt , cum arat i dumnezeiescul Pavel c nd zice: “nu fac binele pe care-l voiesc, ci r ul pe carenu-l voiesc, pe acela l s v r esc” (Romani 7, 19) Din ea rezult lipsa de autodeterminare, pervertirea voin ei libere, pe careadesea omul a speculat-o, i poate o mai face, declar ndu-se iresponsabil fa de p cat, cum a f cut Adam: “femeia pe caremi-ai dat-o s fie cu mine, aceea mi-a dat din pom”… i la r ndu-I Eva: “ arpele m-a am git” (Facere 3, 12-13).

De i existau chipuri vechitestamentare ale ascult rii necondi ionate - chipul lui Avraam i chipul lui Isac copilullui nevinovat care- i poart leg tura de surcele, ca pe o cruce, pe muntele Moria, prob nd ascultarea de p rintele s u, p n lamoarte - a fost nevoie ca Fiul lui Dumnezeu s ne dea exemplul S u de ascultare necondi ionat , adic s - i asume o vianevinovat i candid , capabil a lua sarcina tuturor p catelor. Cu sarcina Crucii, nc rcat de p catele tuturor oamenilor,Iisus a urcat muntele, S-a l sat intuit pe Cruce, i prin ea une te Cerul cu “p m ntul ce-n c nt ri r sun ca ngeri i oamenis c nte-mpreun ” i prin care mbr i eaz pe cei “trei p stori ce se-nt lnir i a a se sf tuir : / Haide i fra ilor smergem…ajung nd s nu mai fie: “iudeu, nici elin; nici rob, nici liber; nici parte femeiasc , nici parte b rb teasc , ci to i unan Hristos” (Galateni 3, 28)

Cea de a patra motiva ie este ca r scump rarea (m ntuirea) s o poat nf ptui n trup omenesc, altfel spus, n naturauman , pentru ca toat omenirea s o primeasc ca pe un dar. De aici obiceiul de a d rui de Cr ciun mai ales daruri pentru cr scump rarea ni se ofer , prin Hristos, ca dar. Analogic aceast d ruire se exprim poetic a a: “sunt m r de l ng drum if r gard / n ramurile mele, mere ro ii ard. / Drume ule ce treci s iei f r sfial / c n-ai s dai la nimeni socoteal ” (duppoetul M. B)

Ca pentru a plini m na ocrotitoare a p rintelui ceresc, cea plin de dar, se nscrie cea de-a cincea motiva ie, adegetului ar t tor, adic , pentru ca s vorbeasc oamenilor n grai omenesc i fa c tre fa i firea oameneasc s-o zideascn Dumnezeu (Efeseni, 2, 10) i s ne deschid poarta comuniunii cu Dumnezeu ca i cu Tat l nostrum pentru ca “via a

noastr s fie ascuns cu Hristos ntru Dumnezeu” (Coloseni 3, 3).Slav , pentru toate acestea, lui Dumnezeu, iar oameniilor , care n eleg aceast lucrare, bun voire i s rb tori

fericite. Pace tuturor!

şî ş ă î

ţ ă ş ţă ş ă şă î ş

â ş î â ă ă ă âă ă

ă ă âş î

ăă

ă ţ î ţă ş ş î ă ă â ţ ă

â ă ăş ă ăţ ă î

ş ă ă î î ţ ţ şţ ş ă î ţ ş î

ă ă ă î ă ţ î ă î ă şî ă â

â ş ă ţăî ăş î ă ţă ă î ţ ă ă

ă ă ă ş î â ă î ăă ă ă ţă ş ă î ăţ ş î ă ţâ ă

ă ă ă ă ţ ş ăâ ş ă î şş ţ â ă â

Î ş ă î ă ş ş ă şă î ş ă ş ţ ă ţ ă ă î ş

ş â ă ă ş ţ î ţ ă âă â ă ă â î ă ş

â şţ î ţ ă ă î ţ ă ş

ţă ş ă ă ş â ăî ă â ş ă ţ

ş â ţă ă ăă ş â ş ă

ş ă ţ şş ă ă â ă ă â ă

ă ă ţ ă ă ă Ş ţăă ş ă ă ă î ă ă ă

ă ţ ş ş ă â â ă ă ă Î şă â ă ş î ăţ ş ă ă â ă ş ş ă ă ţ ţ ă

â ă ă ă ă ă ţî

ţ ă ă â ă ă î ă î îă ă ă ă ă ă ă

ă ă ă ă ă ă ş ă â ă şă ă î ş ţ ă ă ă ă ă ă ă ă

â ă ă î ţă ă ă ă ă î ş ţă ă ţă ş ă ă

î ş ă ă ş ă ţă ă ă î

ă î ţ ă ă ş ă ă

Pr. conf. univ. dr. tefan PomianŞ

Biserica din BozoviciCaraş-Severin

3

Bucuria i falsa bucurie a Cr ciunuluiş ă

Se apropie Cr ciunul, solemnul moment al nceputului existen ei noastre de cre tini, bucuria bucuriilor,“plinirea vremii” noastre de orbec ial n ntuneric i ie irea noastr la lumin din tina p catului i mocirlasufleteasc .

n aceast perioad obosesc toate pixurile i stilourile, tastaturile sunt extenuate din cauza r urilor de cerneal itu care curg despre semnifica ia, simbolul i importan a Cr ciunului. To i sunt bucuro i, plini de veselie, sunt maidarnici, sufletul lor este umplut de ...inten ii bune.

Pentru c mi place s fiu diferit, am s fiu mai acid i n loc s scriu despre toate cele comentate mai sus la adresaCr ciunului, am s m rezum doar la nefericirea noastr de muritori i de nepre uitori ai adev ratelor valori.

Vine Cr ciunul, ce bucurie... Suntem veseli, darnici, m rinimo i i toate astea pentru Cr ciun, pentru Na terealui Hristos.

A venit Cr ciunul, uraaa... colind m, ne facem cadouri, ne adun m cu to ii n familie, umplem Bisericile,s rb torim... (ne referim doar la cei care frecventeaz Biserica).

Atrecut Craciunul... s-a dus veselia i bel ugul, iar noi... revenim la existen a noastr umil de oameni obi nui i,tri ti, plini de necazuri i nevoi. Uit m c a fost Cr ciunul i ce bucuro i am mai fost... i ce bucurie sufleteascsupranatural i supraomeneasc am avut n sufletele noastre...

Aobosit i pixul meu, refuz s mai scrie... De felul lui e un pix vesel i nu vrea s mai scrie despre toate triste ilede pe lume.

Trec peste nevoia de a fi acid, iar sufletul mi se umple de bucurie pentru c , spre “m ndria” mea de a fi cre tin,vine Cr ciunul i vreau s mp rt esc cu dumneavoastr bucuria Na terii Domnului. Dumnezeu Tat l trimite peFiul Sau, Unicul S u Fiu, s se ntrupeze i s ne scoat din ntuneric. Cum s nu te bucuri de o asemeneanc rc tur spiritual ..., dar tocmai aici e secretul. Din fiecare zi a vie ii noastre trebuie s facem Cr ciunul,

Pa tele i toate s rb torile, nu doar cu ocazia Pa telui i a Cr ciunului sau cu ocazia nu - tiu - c rui Sf nt.... nfiecare zi din via a noastr Hristos se na te i n fiecare zi Hristos se r stigne te, n fiecare zi din via a noastr serepet toate s rb torile. n via a noastr totul este un ciclu, iar acest ciclu trebuie s constitue i spiritual, s fie unciclu al bucuriei.

Hristos se na te, m ri i-L Bucura i-v zi de zi. Hristos e printre noi zi de zi, bucura i-v Hristos se na te zi de zii, zi de zi, bucura i-v !

S facem din via a noastr zi de zi un ciclu al bucuriei cre tine, prin Hristos i n Hristos.

ă î ţ şă ă î î ş ş ă ă ă ş

ăÎ ă ă ş â ă şş ţ ş ţ ă ţ ş

ţă î ă ă ş î ă

ă ă ă ă ş ţ ăă ă ş ş ă ş

ă ă ă ţ îă ă ă

ş ş ţ ă ă ş ţş ş ă ă ă ş ş ş ă

ă ş ă îş ă ă ş ă ţ

ă â şă ş ă î ă ăş ă ş ă

ă ă î ş ă ă î ăî ă ă ă ă ţ ă ă

ş ş ă ă ş ş ă ş ă â Îţ ă ş ş î ă ş î ţ ă

ă ă ă Î ţ ă ă ş ă

ş ă ţ ţ ă ţ ă şş ţ ă

ă ţ ă ş ş î

Teolog Sergiu DALEA

Alina Mihaela- FETESCU

Iosif, un om demn de tot respectul

ă â ă ăă ă â ţ ă

ă ă î ă ââ î ţ â ă ă ţ

ă î ă ă şă ş ă î ă î ă ţ

ă ă ă î ă ş îş

ă â ăă ă ă ă ă ă ş â ă

î ş ă ă â ă ăî ă ă ş ş ă î

î ş ă îă ă ă ţ â

ă î ţ ă ţă ă ţă ş î ăţâ

ă ţ ă îş ţ ă ţă îă ă

î ă ă , ă î ţ ă ăŢ

Pentru acest num r special m-am g ndit s scriu p rerea mea despre DreptulIosif , cel care nu a p r sit-o pe Fecioara Maria c nd mul i ar fi f cut-o.

Cred c fiecare ar trebui s i acord m mult respect acestui om , un simplu t mplar careavea o g ndire de n elept. Judec nd lucrurile cu obiectivitate ne d m seama c mul i dintrenoi nu am fi f cut un astfel de gest, n sensul c Fecioara Maria i-a spus c va na te Fiu dinTat l i c ngerul a venit s i dea acest veste. Cred c la auzul acestor cuvinte mul i am ficrezut c mintea i s-a r t cit, ns nu i Iosif, care era logodnicul ei. Acesta nu s-a ndoit de eai a acceptat totul ca fiind responsabilitatea lui.

Dac Iosif nu o lua pe Maria sub ocrotirea sa, aceasta putea fi omor t cu pietre din cauzafaptului c urma s aib un copil nefiind c s torit i neav nd un tat pentru copilul ei. Iosif nus-a ndoit, i tocmai de aceea, dup ce Maria a n scut, c nd trebuiau s fug din cauza lui Irod,el a avut un vis n care i s-a spus c trebuie s ia pruncul i pe mama sa i s plece. Nici n acelmoment Iosif nu s-a ndoit i a f cut ntocmai.De aceea eu consider c trebuie s avem tot respectul, toat considera i pentru el, g ndindu-ne c n ziua de azi mul i b rba i nu ar face gestul acesta.

Dreptului Iosif ar trebui s i se acorde mai mult importan , mai mult respect, i nv ndde la el, b rba ii ar trebui s i respecte so iile mai mult, s nu mai existe violen n familie

pentru ca nici copiii s nu creascntr-un mediu d un tor din care s nve e s fac la fel.

FI I CA DREPTUL IOSIF...

ă

S RB TORILE DE IARN :ISTORIE, TRADI II I OBICEIURI.

Ă Ă ĂŢ Ş

Cea mai frumoas lun din an este luna decembrie, luna cadourilor at t pentru cei mari, c t ipentru cei mici. Bog ia s rb torilor din aceast lun are rolul de a sublinia importan a prazniculuiNa terii Domnului nostru Iisus Hristos, eveniment care amarcat pentru totdeauna istoria neamului omenesc prinposibilitatea m ntuirii.

Distan a de numai ase zile care separ S ntandreiulde S nnicoar a favorizat o vie circula ie a motivelor ipracticilor rituale. S ntandreiul este plasat ntr-un timpsumbru, nv luit de spiritele malefice, care devin extrem deviolente n Noaptea Strigoilor . Puterea for elor potrivnicencepe s scad dup miezul nop ii, la c ntatul coco ilor.Lumea ce p rea c merge spre pr bu ire este salvat ns nfiecare an de S nnicoar , personaj mitologic imaginat ca unmo cu barb alb , c lare pe cal, a c rui atribu ie principalera vegherea por ii cerului dinspre apus, pe unde ncearcsoarele s se strecoare n inuturile de miaz noapte. Acela irol l avea, sus ine legenda, S ntoaderul care p zea poartadinspre r s rit a cerului.

Mo Nicolae este o personificare la v rsta senectu ii, a timpului mb tr nit, care a preluat dinCalendarul cre tin numele i data de celebrare ale Sf. Nicolae (6 decembrie), personaj real (episcopdin Myra, mort probabil in anul 342), ap r tor al dreptei credin e n Iisus. n tradi iile rom ne ti, MoNicolae are atribu ii str ine de statutul s u ierarhic: apare pe un cal alb, aluzie la prima z pad carecade la nceputul iernii, p ze te Soarele care ncearc s se strecoare pe l ng el spre t r murile demiaz noapte pentru a l sa lumea f r lumin i c ldur , este iscoada lui Dumnezeu pe l ng Drac,ajut v duvele, orfanii i fetele s race la m ritat, este st p nul apelor i salveaz de la nec cor bierii,apar solda ii pe timp de r zboi, motiv pentru care este invocat n timpul luptelor. n nop ile marilors rb tori, c nd se deschide cerul pentru o clip , oamenii pot sa-l vad st nd la Masa mp r teasc ndreapta lui Dumnezeu. Mo Nicolae mparte ast zi, asem n tor lui Mo Cr ciun, daruri celor mici. Maiveche este ns tradi ia pedepsirii copiilor neascult tori cu nuielu a l sat n nc l rile lor n noapteade 5 pe 6 decembrie. Ca sf nt, Mo Nicolae a fost mai darnic cu pedepsele dec t cu recompensele.Conform tradi iei cre tine, el pedepsea pe cei care se ab teau de la dreapta credin lovindu-i cunuiaua peste m ini. Ziua de 6 decembrie ncheie ciclul de s rb tori i practici magice, dedicate nspecial lupilor si spiritelor mor ilor-strigoi, nceput la mijlocul lunii Noiembrie (Filipii de Toamn , Filipulcel chiop, Ovidenia, L satul Secului de Cr ciun, Noaptea Strigoilor i S ntandrei) i ncheiat lanceputul lunii decembrie (Zilele Bubatului, Varvara, Mo Andrei), specific unui str vechi nceput de anautohton, probabilAnul Nou dacic.

S nnicoar reproduce un vechi nume propriu, gr Nikolaos, folosit n Grecia antic cumulte secole naintea erei noastre. Nikolaos se ncadreaz ntr-o bogat familie de compuse al c rorprim element este nik- (verbul nikao - a nvinge , substantivul nike- victorie ), semnifica ia acestuiaexplic nd n bun m sur favoarea de care se bucur numele i, implicit, frecven a lui n onomasticagreac . Tradi iile populare rom ne ti par a nu fi str ine de semnifica iile str vechi ale numelui grecesc.S rb toarea de pe 6 decembrie prefigura victoria binelui asupra r ului, a luminii asupra ntunericului:la Sf. Nicolae se ntoarce noaptea la ziu cu c t se suce te puiu-n g oace , spune o zical muscelean .Acelea i simboluri optimiste apar i din legenda ardelean despre S nnicoar i S ntoader, p zitori aiSoarelui, ca i din tradi ia bucovinean , care sus ine c S nnicoar poate fi v zut n noaptea de AnulNou n lumin mare, atunci c nd cerurile se deschid de trei ori.

Dac la informa iile etnografice i folclorice de mai sus ad ug m contextul favorabil n care esteprezentat S nnicoar n colinde, ca i pozi ia sa privilegiat n Panteonul rom nesc, putem afirma cacesta a fost un personaj mitologic al c rui cult se asem na cu cel al S ntoaderului, S ngiorzului,S ntiliei i S medrului. Sunt indicii c unele atribu ii ale lui S nnicoar au fost preluate, treptat, des rb torile vecine: S ntandrei i de s rb torile de iarn .

ă ă â â şăţ ă ă ă ă ţ

ş

âţ ş â

â ă ţ şâ î

î ăî ţ

î ă ă ă ţ â şă ă ă ş ă î î

â ăş ă ă ă ă ţ ă

ţ î ăă î ţ ă ş

î ţ â ăă ă

ş â ţ î ă âş ş

ă ă ţ î Î ţ â ş şţ ă ă ă ă

î ă ş î ă ă â ă ă âă ă ă ă ă ş ă ă â ă

ă ă ş ă ă ă â ş ă î ăă ţ ă î Î ţ

ă ă â ă ă â Î ă ă ă îş î ă ă ă ş ă

î ă ţ ă ş ă ă î î ă ţă îâ ş â

ţ ş ă ţăâ î ă ă î

ţ î 㪠ă ă â ş î

î ş ă î

â ecescul î ăî î ă î ă ă

î ţâ î ă ă ă ş ţ îă ţ â ş ă ţ ă

ă ă ă îî â ş ă ă

ş ş ă â ş â ăş ţ ă ţ â ă ă î

î ă âă ţ ş ă îâ ă î ş ţ ă î â ă

ă ă â ââ ş â ă ţ â ăă ă â ş ă ă ă

( urmare în pag. 5)

ă

ă

ă

ă

ă ăă

ă

ă

ş

ş

4

urmare din pag. 4

Prof. Nicolae Adrian P UNESCU

( )

-

S RB TORILE DE IARN :ISTORIE, TRADI II I OBICEIURI.

Ă Ă ĂŢ Ş

â ă ă ă ă ă ă ă ăî ş ă ş î ş ş ţ

ă ş ă ş ă ă ă î âă ş ă ş

â ş â ă â â î ă ă ş î ăă ş ă ă ş i ţ ş

ă ş ă ă â ţă ţ i ţ îş ă î ă î ţ ă

ă ă , î ă

ă â âş î ă ă ţ ă

ă ă ş î ţ î â ă ăâ ă ţ ăş ţ

ţ ş ş ă ăş ţ î ăţ ş î ş ă ă ţ

ă ţ ţ ţ ă ă şă ţ , ă Î

ş ţ ăţă ă ă

ă ă 㪠ă ă ţ

ă ă ă î ţ

Îă

ă

La rom ni, s rb toarea de Cr ciun este o adev rat s rb toare de suflet.Amintirile copil riei ce ne revin puternicn minte i suflet, z pezile bogate i prevestitoare de rod mbel ugat, colindele i clinchetele de clopo ei, mirosul

proasp t de brad, dar i de cozonaci, ner bdarea a tept rii darurilor sub pomul de iarn , toate creeaz n s nulfamiliei o atmosfer de basm, lini te sufleteasc i iubire.

De la Sf ntul Nicolae i p n la Sf ntul Ion, rom nii se simt n s rb tori. Cel mai a teptat este ns ,Cr ciunul, ca i s rb toare a Na terii Domnului. Oamenii au cultivat-o de-a lungul timpului, cre nd tradi ii iobiceiuri adaptate culturii lor specifice. Cr ciunul mai este numit i s rb toarea familiei; este ocazia c nd to i sereunesc, p rin i, copi , nepo i i fac daruri, se bucur de clipele petrecute mpreun n jurul mesei, cu credin a cprin cinstirea cum se cuvine a s rb torilor vor avea un an mai bogat. La sate, ndeosebi sunt p strate mult maibine datinile acestei perioade a anului.

Una dintre cele mai r sp ndite datini la rom ni este colindatul, un ritual compus din texte ceremoniale, dansurii gesturi.Astfel n ajunul Cr ciunului, cete de colind tori, costumate tradi ional, ureaz pe la casele gospodarilor

pentru s n tate, fericire i prosperitate, mplinirea dorin elor n noul an. Pe l ng colindele religioase exist vechicolinde laice cum sunt: Capra, Ursul, Cocost rcul, C iu ii. Acestea sunt de fapt jocuri cu m ti si costuma iispeciale confec ionate de me teri locali i care ironizeaz personajele negative ale lumii satului. Colind torii sunta tepta i n casele lucind de cur enie i frumos mpodobite i sunt r spl ti i de gospodari cu covrigi, fructe, nuci,col cei sau chiar bani. Cei adul i sunt invita i la o uic fiart , vin i cozonac. Se aud deasemeni colinde precum:„Steaua sus r sare, Bun diminea a la Mo Ajun, O ce veste minunat ”. n noaptea de trecere spre noul anauzim uratul cunoscut sub numele de Plugu or, obicei legat de speran a fertilit ii:“S v fie casa, cas ;S v fie masa, mas ;

i la anul s tr i i,S v g sim nflori i,Ca merii,Ca perii,n mijlocul verii,

Ca toamna cea bogat ,De toate-ndestulat . ”

ă ş

Ă

5

1. 3.Sus la poarta Raiului, poarta Raiului, Dar la turma cine st ? Oare cine st ?Pa te turma Tat lui, turma Tat lui. St chiar Maica Precist , Maica Precist .Linu-i lin i iar lin, Linu-i lin i iar lin,Bate v ntul frunza lin, Bate v ntul frunza lin,Lin i iar lin. Lin i iar lin.

2. 4.L ng ea un leg nel, da un leg nel, Copilasul c nd dormea, puiul c nd dormea,Cu un copila n el, copila n el, Maica Sf nt lin c ntaLinu-i lin i iar lin, Linu-i lin i iar lin,Bate v ntul frunza lin, Bate v ntul frunza lin,Lin i iar lin. Lin i iar lin

Sus la poarta raiului

ă ăă ă ă ă ă

ă ă

ă ă

ă ă ăă

ă ă

ă ă

şş ş

ş ş

ş şş ş

ş ş

â â

â â âî î â â

â â.

6

S rb toarea Cr ciunului nueste numai o s rbatoare cre tin . Ea aexistat pretutindeni unde se exprima osim ire religioas . Dac v ntoarce i lavechiul Egipt, cu multe mii de aninaintea lui Hristos, dac trece i nAsia idac urca i n inuturile noastre, g si ipretutindeni aceea is rbatoare n zilele ncare cre t in ismulpr znuie te na terealui Hristos. ......pestetot se s rb toreaterminarea iernii, iprim vara care seanun a din nou.

Bine n elesc , prin faptul c nen d r e p t m s p r e

Cr ciun, mergemspre iarn . Dar, nnatur se anun dejao victorie, care, pentruom poate fi simbolulsperan ei... simbolulune i s rb to r i as i g u r a n e i , ancrederii, a credin ei.Simbolul este victoria Soarelui, asuprafor elor din natur care ac ioneazcontra lui.

Noi sim im cum zilele se scurteaz tot mai mult. Scurtarea acestoraeste o expresie a mor ii, sau mai binespus, pentru adormirea for elor naturiip n la ziua n care pr znuim Cr ciunul.O dat cu acesta, zilele ncep screasc . Lumina Soarelui is r b t o r e t e v i c t o r i a a s u p r antunericului. Cr ciunul este cu mult maimult, este o s rb toare cosmic .

Devenind persoan n urma ncarn rii Sale n om, Hristos a f cut dovadac divinul poate fi realizat n om. Astfel, aap rut pe p m nt nt iul-N scut n carea s l luit dumnezeiescul…

...De Cr ciun nu se spune: …Hristos afost n scut, ci se spune: AST ZI S-AN SCUT HRISTOS. Se vorbe te de azi nsensul c nsu i Hristos a spus: SUNT CUVOI P N LASF R ITULZILELOR.

Acest lucru st n fa a noastr nfiecare an i dezv luie leg tura dintre om i

Cer, adic : Soarele nutrebuie numai s circulef r abatere pe cer i scapete for e no i laschimbarea de iarn , eltrebuie s produc i nom o na tere a Luminii,ore nviere. De aici isintagma de Cr ciun:GLORIA IN EXCELSISDEO ET IN TERRA PAX.De Cr ciun se recomandpace, n elegere, armonieinterioar , sufleteasc ,dar i n rela iile cusemenii.

n n elepciuneas t r a v e c h e , f i e c a r es rb toare a anului estesolid fundamentat . Nunt mp l to r au fos t

stabilite aceste sarbatori. Ele nu au ap rut labunul plac, ci au fost extrase din cea maiprofund n elepciune a lumii.

Cred c n preajma marilor s rb toriale cre tin t ii, to i avem un sim m ntdeosebit, o deschidere mai mare fa decel lalt, mai mult bun voin , parc isufletul nostru este mai mare, pentru a seumple de Lumin , de acea lumin sf nt ,care este Dumnezeu.

ă ă ăă ş ă

ţ ă ă ă î ţ

î ă ţ î şă ţ î ţ ă ţ

şă î î

şă ş ş

ă ăş

ăţ

î ţă ă

î ăă

ă îă ţă

ţă ă

ţî ţ

ţ ă ţ ă

ţ -ă

ţţ

â ă î ă ăă î ă

ă îşă ă ş

î ăă ă ă

ă î î -ă î ăă î

ă ă â Î â ă îă ăş

ăă Ă

Ă ş îă î ş

 à  Şă î ţ ă î

ş ă ă şă

ăă ă ş ă

ţă

ă ă ş îş

î şă

ă ăî ţ

ă ăş î ţ

Î î ţ

ă ăă

î â ăă

ă î ţă î ă ă

ş ă ăţ ţ ţă âţă

ă ă ă ţă ă ş

ă ă â ă

- spicuiri din Ideea Cr ciunului” de RudolfSteiner -

ă

Stela erbanProf. ŞBibliotecar

Facultatea de Teologie Timi oaraş

CRĂCIUNUL

7

Pr. Petru BERBENTIA

Nu exist na tere f rp rin i i pentru a n elege mai binena terea Domnului Hristos,Biserica Ortodox a r nduit canainte de Cr ciun s se citeasc o

Evanghelie plin cu nume depersoane, ce astazi nou ni se pare afi o n iruire greoaie. Este listanainta ilor dup trup a

M ntuitorului, adic arboreleS u genealogic. Sunt, de faptdou liste, una fiind scris deapostolul i evanghelistulM a t e i i a r c e a l a l t d eevaghelistul Luca.

Conform celor scrise deSf ntul Matei, bunicul luiI i s u s s e n u m e a I a c o v(Mate i .1 .16) , i a r dupgenealogia doctorului Luca,bunicul lui Iisus se numea Eli(Luca3.23). Tocmai pentru cexist aceast abordarediferit , voi ncerca s explicaici de ce cele dou liste alestr mo ilor m ntuitorului suntdiferite. Pentru explica ii c tmai simple, trebuie s inemcont de destinatarii acestorevanghelii i diferen ele lor deordin cultural, social i politic,precum i de scopul fiec reievanghelii.

Matei scrie pentru „neamuri”,adic pentru to i cei r sp ndi i nimensul Imperiu Roman, evreimozaici sau prozeli i ( converti i lamozaism ), consider nd c enecesar ca s li-L prezinte pe Iisusca fiind Mesia prezis de prooroci ic s-a nascut n realitate; de aceea,evanghelistul prezint spi amesianic . Evanghelistul Mateiverific „era mozaic ” i red ngrupe de 14 genera ii trei perioadeistorice, pentru a ajunge la na terealui Hristos, la anul 5508 de la„ ntemeierea lumii”. Astfel, Mateine poart prin istoria evreilor pentruc aminte te personaje ce au tr it dela Avraam p n la David, de laDavid p n str mutarea n robiababilonic i de la robia Babilonului

p n la na terea lui Hristos.Domnul apare ca fiind din s m n alui Avraam i totodat , un urma alregelui, poetului i profetuluiDavid. Matei arat arborelegenealogic al mamei dup trup,adic al Fecioarei Maria, care era

cea profe it de proorocul Isaia.(Isaia 11.1)

Dac citim cu aten ia n iruireastr mo ilor de la evanghelistulMatei, vedem c Dumnezeu nu facediferen ieri ntre personalit icunoscute i anonimi. Un oarecareSalatiel st l ng regele David,Abiud l ng Avraam sau ne tiutulAzor l ng mult preacunoscutulSolomon. De fapt Dumnezeu a alesun simplu t mplar pentru a fi tat ladoptiv pentru Mesia, demenstr ndc to i oamenii sunt importan i nochii Lui.

Evanghelistul demonstreazevreilor - cu Biblia VechiuluiTestament n m n - ceea ce voia:c Cel care se va na te i va fi dinneamul lui David, va fi Mesia custr mo i din neamul omenesc.

Evanghelistul Luca, al doilea

genealogist, i ncepe relatareadespre Na terea M ntuitorului prindescoperirea identit ii cere ti a luiIisus, pentru c arhanghelul Gavriileste cel care i d direct MaiciiDomnului cea dint i informa ieasupra acestei identit i, spun ndu-i

c „ Acesta va fi mare i FiulCelui de Sus se va chema..”(Luca 1, 32) Trebuie s spunemc n afar de aceast vestire,paternitatea dumnezeiasc aM ntuitorului a fost supuscercetarii de Sf ntul Luca.Genealogia alc tuit de el ns ,porne te de la Iosif, logodniculMariei i merge n ad nculistoriei, p n la Dumnezeu. ncercetarea lui noteaz unam nunt mic dar foartesemnificativ: c Iisus era„precum se socotea”, fiu al luiIosif, adic se acceptaseconven ia dintre nger pe de oparte i Fecioara Maria i Iosifde cealalt parte. Oricumcercetarea lui Luca dovede teerudi ie pentru c ajunge dinom n om p n la „Enos, fiul luiSet, fiul lui Adam, fiul luiDumnezeu” ( Luca 3,38).

Astfel, cele dou aspecte aleNa terii lui Iisus, din neamul luiDavid, prin Fecioara Maria, i desus, de la Duhul Sf nt, au fostpredate Tradi iei cre tine, fiindnscr ise am ndou n noul

Testament.S ne preg tim suflete te

pentru Cel a c rui na tere os rb torim n fiecare an la 25decembrie i s facem din sufletelenoastre un nou Betleem, a tern ndPruncului Sf nt c ldura faptelornoastre bune. Doar a a ne vomputea bucura deplin.

ă ş ă ăă ţ ş î ţ

şă â

î ă ă ăă

ăî ş

î ş ăâ ă

ăă ă

şă

â

ă

ăă ăă î ă

ăă ş â

ţ âă ţ

ş ţş

ş ă

ă ţ ă â ţ î

ţ ţâ ă

ăş

ă îă ţ

ăă ă ş ă î

ţş

îă

ă ş ăâ ă

â ă ă îă ş

â ă şă â ţ

ş ă şş

ăă

ă

ţ ă

ă ţ î şă ş

ăţ î ăţ

şă â ă

â ă şâ ă

â ăâ

ă ţ ţ î

ă

î â ăă ş ş

ă ş

îş îş â

ăţ şă

î ăâ ţăţ â

ă ş

ăă î ă ă

ăâ ă

âă ă î ă

şş î â

â ă Îă

ăă

ăţ î

ş şă

şţ ă

î â ă

ăş

şâ

ţ şî â ă î

ă ă şă ş

ă ă îş ă

ş ââ ă

ş

Strămoşii DomnuluiEvangheliştii Matei şi Luca - cercetători ai genealogiei lui Hristos

8

Prof. Diac.

n Ziua de Cr ciun...Î ăDincolo de isteria i aerul comercial al s rb torilor nu trebuie s sc p m din

discu ie i latura spiritual a acestora, nsemn tatea primordial , sensul si moralapraznicului, ca moment de nt lnire dintre Dumnezeu i om. Dintre toate s rb torile cre tine,praznicul Na terii Domnului aduce parc un plus de speran de mai bine pentru fiecare, maimult dec t at t ne invit s redescoperim n noi n ine sinceritatea i bucuria unui suflet decopil...

Vr nd-nevr nd, ne cuprinde nostalgia Cr ciunului de alt dat , c nd aveam mai pu inedar aveam mai mult bucurie n suflete; pe-atunci, l cuno team mai mult pe ,,Mo Geril ’’ ceaducea copiiilor, n mare parte, saloane de zah r i turt dulce, n cazuri mai fericite puteam ficadorisi i cu vreun kilogram de portocale, de cele mai multe ori cump rat ,,pe sub m n ’’ de laeful de aprozar... Au trecut anii, timpul ne-a schimbat iar vremurile actuale ne pun n fa a

unui paradox ciudat: avem de toate dar parc nimic nu ne mai mul ume te...avem libertatedar mai mult singur tate...avem dragoste, mai mult pe buze dec t n suflet...

n Ziua de Cr ciun e bine s ne aducem aminte de ceea ce suntem naintea luiDumnezeu, de ceea ce nsemn m pentru al ii; o adev rat Zi a Recuno tin ei pentru Cel ce,,pentru noi i pentru a noastr m ntuire’’ a voit de bun voie ,,s se nasc ...’’ n aceast lume,nu n palate sau catedrale poleite ci n s r cia de jos.... ntr-o iesle.... Colindele, des auzite naceast perioad poart mesajul speran ei i-al dorin ei de unitate a ntregii umanit inaintea Creatorului a toate.

De Cr ciun s se bucure i cel ce bogat i cel s rac, i cel t n r i cel b tr n, indiferentobstacolele i criza societ ii n care tr im, s nu uit m n cele din urm s fim oameni ( i nu,,domni din nt mplare’’) cu g ndul cre tinesc mo tenit de genera ii: ,,... i-acum te las, fiis n tos i vesel de Cr ciun / Dar nu uita c nd e ti voios, rom ne, s fii bun.’’

ş ă ă ă ă ăţ ş ă î ă ă

î â ş ă ă şş ă ţă

â â ă ă î î ş ş

â â ă ă ă â ţă î î ş ş ă

î ă ş ă îţ ă â ă

ş î ţă ţ ş

ă ă â îÎ ă ă î

î ă ţ ă ă ş ţş ă â ă ă ă î ă

î î ă ă î îă ă ă ţ ş ţ î ăţ

îă ă ş ş ă ş â ă ş ă âş ăţ î ă ă ă î ă ă şî â â ş ş ţ Ş

ă ă ş ă â ş â ă

Emil Varga

Mai sunt c teva zileP n’ cerul se deschide,

i-n juru-mi se audRefrenuri de colinde...

R m n i g nduri multeAproape, de Cr ciun,S-apropie Lumina...i-ncerc s fiu mai bun.

Iar fulgii-ncet coboarDin zestrea cu speran e,

i-nv luie t cereai dragostea din bra e.

i-alin ochii no tri,Ne-adun l ng cer,i-aproape de Cr ciun

Mai pot nc s sper...

Aproape de Cr ciună

ââŞ

ă â ş âă

Ş ă

ăţ

Ş ă 㪠ţ

Ş ă şă â ă

Ş ăî ă ă

Emil Varga