gram aur = 237,9838 ron franc elveÞian = 4,5133 ron … · direcþiei juridice, pusã sã...

1
GRAM AUR = 237,9838 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5133 RON EURO = 4,8741 RON DOLAR = 4,0194 RON 12 pagini n PROGNOZA DE IARNà A COMISIEI EUROPENE / Economia României va înregistra o creºtere de 3,8% în 2021 ºi de 4% în 2022 PAGINA 9 n Protest al elevilor ºi studenþilor în Piaþa Victoriei PAGINA 10 n MAM Bricolaj vrea sã cumpere douã terenuri, cu 1,35 milioane euro PAGINA 4 5 lei Vineri, 12 februarie 2021, nr. 30 (6810), anul XXX n Cea mai veche bancã din America a anunþat cã adoptã criptomonedele PAGINA 3 n LUDOVIC ORBAN: Finanþarea IMM-urilor continuã ºi în 2021 PAGINA 3 n MULT ZGOMOT PENTRU NIMIC Raport UEFA: Colþescu nu a fost rasist PAGINA 11 n Federaþia de Fotbal, campanie pro-vaccinare PAGINA 11 Al doilea rãzboi civil S intagma ”Al doilea rãzboi civil” a fost pronunþatã zilele acestea sub cupola Capitoliului. Nu oricum, ci ca o ameninþare directã adresatã aleºilor ºi reprezentanþilor legitimi ai naþiunii americane. Acþiunea se petrece în SUA, dar consecinþele ei, în grade di- ferite, în secvenþe de timp diferite, desigur, va afecta esenþial politi- ca în mai toate colþurile lumii. Lumea, aºa cum prevestise McLuhan, încã de la începutul ani- lor 60 ai secolului tre- cut, a devenit un fel de sat global. Contagiunea mimeticã ºi transferul direct de expe- rienþã, de comportamente ºi soluþii poli- tice sunt fenomene curente în lumea de azi. Efectele se vor simþi, inevitabil, chiar ºi în România, perifericã aºa cum se aflã ea în orizontul vremilor pe care le strãbate. Condamnarea de cãtre Senat a fostu- lui preºedinte Trump, dupã încheierea oficialã a mandatului sãu, s-a spus, poate fi detonatorul acestui cataclism. Demo- craþii vãd în aceastã procedurã modalita- tea de a atribui lui Trump, fãrã echivoc ºi cu toatã greutatea juridico-politicã a pro- cedurii de impeachment, cel puþin o parte din responsabilitatea pentru evenimente- le care în 6 ianuarie 2021 au dus la asaltul asupra Parlamentului american. Nu a clãdirii, ci a instituþiei politice funda- mentale care poartã încãrcãtura sacrã a moºtenirii democratice a naþiunii ameri- cane. Pentru republicani, acesta insolitã procedurã de condamnare nu este decît un alt episod al rãzboiului de distrugere purtat de Partidul democrat, confiscat de extrema stîngã radicalizatã, împotriva valorilor americane fundamentale, a dreptului la liberã exprimare, acoperit de primul amendament al Constituþiei. Este doar un alt episod din rãzboiul de anihila- re purtat împotriva ”patrioþilor america- ni”, a fostului Preºedinte, cel care a ajuns sã întruchipeze speranþa a peste 70 de milioane de votanþi cã America mai poa- te fi salvatã de ruinãtoarea pacoste a neo-marxismului globalist-libera- list-ateist-nihilist. Posibilitatea unui asemenea curs al evenimentelor în politica americanã a fost nu doar prezisã, ci ºi exploratã teo- retic, sistematic, de cel puþin douã dece- nii, dacã este sã luãm ca reper cartea lui Ronald Brownstein ”Al doilea rãzboi civil: cum a paralizat Washingtonul ºi a polarizat America partizanatul extrem”. Expresia partizanat extrem este însã doar un eufemism. Ceea ce s-a întîmplat în politica americanã este mult mai radi- cal ºi nociv: înlocuirea culturii competi- þiei pentru putere ºi guvernare cu o cul- turã radical diferitã, cea a rãzboiului pentru putere ºi guvernare. În prima si- tuaþie, în ciuda faptului cã alegerile tra- seazã o linie clarã de separaþie între învingãtori ºi învinºi, ambele tabere se recunosc ca aparþinînd unui spaþiu co- mun de valori ºi reguli ale democraþiei, iar în virtutea acestui fapt se respectã re- ciproc ºi respectã protocoalele constitu- þionale ale transferului de putere, de la o administraþie la alta. (continuare în pagina 3) România va trãi ºi în 2021 pe datorie M inisterul Finanþelor a pus ieri searã în dezbatere publicã proiectul legii bugetului de stat pe 2021 construit pe o creºtere economicã de 4,3% a PIB la un produs intern brut nominal de 1.116 mi- liarde de lei ºi un deficit bugetar cash de 7,16% (80 de miliarde de lei), cu venitu- ri estimate de 364,9 miliarde de lei (32,67% din PIB) ºi cheltuieli de 444,9 miliarde de lei (39,84% din PIB). Veni- turile bugetului în anul 2020 au fost de 322,52 miliarde de lei, cu 0,4% peste ni- velul încasat în 2019. Inflaþia media anualã din 2021 ar urma sã fie de 2,4% cu un câºtig salarial mediu net lunar de 3.233 de lei. De ase- menea, Finanþele au publicat proiectul legii bugetului asigurãrilor sociale ºi pro- iectul legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaþi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2021. Pentru anul 2021, cheltuielile de per- sonal ale statului sunt estimate la 9,8% din PIB., iar cheltuielile cu pensiile din sectorul public vor fi în sumã de 87,47 miliarde de lei, respectiv 7,83% din PIB. Pentru anul 2022, deficitul bugetar ar urma sã fie de 5,84% din PIB, iar cheltu- ielile de personal de 9,1% din PIB. Defi- citul pe metodologia ESA din 2021, folo- sitã de Comisia Europeanã, ar urma sã fie de 8,23% din PIB. Pe orizontul prognozei, cheltuielile totale ale statului vor creºte la 448,53 miliarde lei în 2022 (37,25% din PIB), 459,91 miliarde de lei în 2023 (35,33% din PIB) ºi 474,08 miliarde de lei în 2024 (33,77% din PIB). În 2020, cheltu- ielile bugetului general consolidat în sumã de 424,43 mld lei au crescut în ter- meni nominali cu 14,8% faþã de anul 2019. Exprimate ca procent din PIB, cheltuielile au înregistrat o creºtere de 5,9 puncte procentuale de la 34,9% din PIB în anul 2019 la 40,8% din PIB în 2020. Cheltuielile de investiþii din legea bugetului de stat pe 2021 sunt în sumã de 61,43 miliarde de lei, 5,5% din PIB. Cheltuielile de investiþii se vor menþine în jurul a 63-64 miliarde de lei în 2022-2023 ºi vor creºte la 67,47 miliar- de de lei în 2024. Peste jumãtate din in- vestiþii vor fi finanþate prin fonduri eu- ropene nerambursabile în 2021 ºi 2022. MIHAI GONGOROI (continuare în pagina 9) CORNEL CODIÞà ISTORICUL PRIVATIZARII IN ROMANIA (7) Situaþiile societãþilor privatizate Î n aceeaºi ordine, a urmãririi situaþiei fiecãrei societãþi privatizate se în- scrie ºi cazul analizei la SC TRE- MAG SA Tulcea: Cumpãrãtor: - SC Compro Spol s.r.o. Bratislava, conform contract - SC Compro Spol s.r.o. Bratislava ºi - SC Receta Trading SRL Bucureºti Nr. de acþiuni cumpãrate: 391.227 acþiuni cu o valoare nomina- tivã de 2,5 Ron fiecare, reprezentând 50,97% din valoarea capitalului social subscris ºi vãrsat al SC Tremag SA Tulcea Preþ pachet acþiuni: 175.000 EURO – achitat integral Capitalul social al SC TREMAG SA Tulcea la data privatizãrii: 1.918.917,5 Ron Obiectul principal de activitate: fabricarea produselor ceramice re- fractare – CAEN 2626 Data transferului dreptului de pro- prietate asupra acþiunilor: 23.04.2004 Situaþia îndeplinirii clauzelor con- tractuale A. Angajament investiþional: (vezi tabelul) Pentru garantarea realizãrii investiþii- lor aferente anului V investiþional (sca- denþa: 18.05.2009) cumpãrãtorul are ga- rantat un volum investiþional de 175.000 euro faþã de 370.000 euro aferent anului V investiþional. Pentru diferenþa angajamentului in- vestiþional negarantat, s-a întocmit Contract de Garanþie Realã Mobiliarã care urmeazã sã fie semnat de cumpã- rãtor. (continuare în pagina 9) Mircea Ursache În majoritatea covârºitoare a privatizãrilor în România a existat o contestaþie, de regulã urmatã de o acþiune în justiþie, astfel cã la un moment dat cel mai important sector al autoritãþii, cu personalul cel mai numeros ºi cu contracte cu case de avocaturã a fost cel al Direcþiei Juridice, pusã sã gestioneze peste 8.000 de cauze. LONDON STOCK EXCHANGE, DEPêITà Euronext Amsterdam a devenit cel mai important centru european de tranzacþionare a acþiunilor l Valoarea medie a tranzacþiilor zilnice la Euronext Amsterdam a fost de 9,2 miliarde de euro în luna ianuarie 2021, faþã de 8,6 miliarde de euro la London Stock Exchange, potrivit datelor Cboe Europe l Rezultatele financiare ale pieþei olandeze au crescut puternic anul trecut E uronext Amsterdam, Bursa de valori din Amsterdam, a devansat piaþa de profil din Londra - London Stock Exchange (LSE) - în luna ia- nuarie 2021, devenind cel mai important centru euro- pean de tranzacþionare a acþiunilor, în condiþiile în care Brexitul a forþat investi- torii din Uniunea Europeanã sã folosea- scã platforme din interiorul blocului co- munitar. Potrivit Reuters, datele Cboe Europe, platformã care opereazã atât în Olanda, cât ºi în Marea Britanie, aratã cã valoarea medie a tranzacþiilor efectuate zilnic la Euronext Amsterdam a fost de 9,2 mi- liarde de euro (11,15 miliade de dolari) în luna ianuarie 2021, faþã de 8,6 miliarde de euro la LSE. Pentru comparaþie, pe întreg anul 2020, valoarea medie a tranzacþiilor efectuate zilnic la Londra a fost de 17,5 miliarde de euro, iar la Amsterdam - de 2,6 miliarde de euro, sumã care a plasat piaþa olandezã abia pe locul al ºaselea în clasamentul de profil. Pe locul al doilea, anul trecut, s-a situat Bursa din Fran- kfurt, cu 5,9 miliarde de euro pe zi. De menþionat cã situaþia s-ar putea schimba dat fiind cã în luna februarie 2021 au fost reluate tranzacþiile cu acþiuni elveþiene în Marea Britanie. Aceste tran- zacþii au atins o medie de 250 de milioane de euro pe zi, iar analiºtii se aºteaptã sã creascã la peste un miliard de euro pe zi, nivelul înregistrat înainte ca tranzacþiona- rea acþiunilor elveþiene la Londra sã fie opritã, în luna iunie 2019. (A.V.) (continuare în pagina 12) În anul 2014, Euronext ºi-a luat zborul din parteneriatul cu NYSE Euronext, care opereazã pieþele din Amsterdam, Bruxelles, Dublin, Lisabona, Paris ºi Oslo, îºi are originile în Amsterdam Stock Exchange, creatã în 1602 de Dutch East India Company. Euronext a luat fiinþã în 2000, prin fuziunea burselor din Amsterdam, Paris ºi Bruxelles. De atunci, operatorul bursier s-a dezvoltat, iar în 2007 a fuzionat cu New York Stock Exchange (NYSE), parteneriat care a funcþionat sub denumirea NYSE Euronext pânã în 2014, când Euronext a fost nevoitã sã se desprindã din alianþã, redevenind o entitate de sine stãtãtoare. Desprinderea a venit ca urmare a preluãrii NYSE de cãtre Intercontinental Exchange, care a decis aceastã separare. În 2018, Euronext a cumpãrat Irish Stock Exchange (Dublin), iar un an mai târziu - Oslo Bors. Anul trecut, piaþa paneuropeanã a achiziþionat Borsa Italiana de la London Stock Exchange Group, tranzacþia fiind aºteptatã sã se încheie pânã în luna iunie a anului curent. Fotoreportaj de MAKE, realizat în anul 2013 (colecþie personalã).

Upload: others

Post on 02-Mar-2021

16 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: GRAM AUR = 237,9838 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5133 RON … · Direcþiei Juridice, pusã sã gestioneze peste 8.000 de cauze. LONDON STOCK EXCHANGE, DEPêITà EuronextAmsterdamadevenit

GRAM AUR = 237,9838 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5133 RON EURO = 4,8741 RON DOLAR = 4,0194 RON

12 pagini

n PROGNOZA DE IARNÃ A COMISIEI EUROPENE /Economia României va înregistra o creºtere de 3,8%în 2021 ºi de 4% în 2022

PAGINA 9

n Protest al elevilor ºi studenþilor în Piaþa VictorieiPAGINA 10

n MAM Bricolaj vreasã cumpere douã terenuri,cu 1,35 milioane euro

PAGINA 4

5 lei Vineri, 12 februarie 2021, nr. 30 (6810), anul XXX

n Cea mai veche bancã din America aanunþat cã adoptã criptomonedele

PAGINA 3

n LUDOVIC ORBAN: Finanþarea IMM-urilorcontinuã ºi în 2021

PAGINA 3

n MULT ZGOMOT PENTRU NIMICRaport UEFA: Colþescu nu a fostrasist

PAGINA 11

n Federaþia de Fotbal, campaniepro-vaccinare

PAGINA 11

Al doilearãzboicivil

Sintagma ”Al doilea rãzboi civil” afost pronunþatã zilele acestea subcupola Capitoliului. Nu oricum, cica o ameninþare directã adresatã

aleºilor ºi reprezentanþilor legitimi ainaþiunii americane. Acþiunea se petreceîn SUA, dar consecinþele ei, în grade di-

ferite, în secvenþe detimp diferite, desigur,va afecta esenþial politi-ca în mai toate colþurilelumii. Lumea, aºa cumprevestise McLuhan,încã de la începutul ani-lor 60 ai secolului tre-cut, a devenit un fel desat global. Contagiunea

mimeticã ºi transferul direct de expe-rienþã, de comportamente ºi soluþii poli-tice sunt fenomene curente în lumea deazi. Efectele se vor simþi, inevitabil,chiar ºi în România, perifericã aºa cumse aflã ea în orizontul vremilor pe care lestrãbate.

Condamnarea de cãtre Senat a fostu-lui preºedinte Trump, dupã încheiereaoficialã a mandatului sãu, s-a spus, poatefi detonatorul acestui cataclism. Demo-craþii vãd în aceastã procedurã modalita-tea de a atribui lui Trump, fãrã echivoc ºicu toatã greutatea juridico-politicã a pro-cedurii de impeachment, cel puþin o partedin responsabilitatea pentru evenimente-le care în 6 ianuarie 2021 au dus la asaltulasupra Parlamentului american. Nu aclãdirii, ci a instituþiei politice funda-mentale care poartã încãrcãtura sacrã amoºtenirii democratice a naþiunii ameri-cane. Pentru republicani, acesta insolitãprocedurã de condamnare nu este decîtun alt episod al rãzboiului de distrugerepurtat de Partidul democrat, confiscat deextrema stîngã radicalizatã, împotrivavalorilor americane fundamentale, adreptului la liberã exprimare, acoperit deprimul amendament al Constituþiei. Estedoar un alt episod din rãzboiul de anihila-re purtat împotriva ”patrioþilor america-ni”, a fostului Preºedinte, cel care a ajunssã întruchipeze speranþa a peste 70 demilioane de votanþi cã America mai poa-te fi salvatã de ruinãtoarea pacoste aneo-marxismului globalist-libera-list-ateist-nihilist.

Posibilitatea unui asemenea curs alevenimentelor în politica americanã afost nu doar prezisã, ci ºi exploratã teo-retic, sistematic, de cel puþin douã dece-nii, dacã este sã luãm ca reper cartea luiRonald Brownstein ”Al doilea rãzboicivil: cum a paralizat Washingtonul ºi apolarizat America partizanatul extrem”.Expresia partizanat extrem este însãdoar un eufemism. Ceea ce s-a întîmplatîn politica americanã este mult mai radi-cal ºi nociv: înlocuirea culturii competi-þiei pentru putere ºi guvernare cu o cul-turã radical diferitã, cea a rãzboiuluipentru putere ºi guvernare. În prima si-tuaþie, în ciuda faptului cã alegerile tra-seazã o linie clarã de separaþie întreînvingãtori ºi învinºi, ambele tabere serecunosc ca aparþinînd unui spaþiu co-mun de valori ºi reguli ale democraþiei,iar în virtutea acestui fapt se respectã re-ciproc ºi respectã protocoalele constitu-þionale ale transferului de putere, de la oadministraþie la alta.

(continuare în pagina 3)

România va trãi ºi în 2021pe datorie

Ministerul Finanþelor a pus ierisearã în dezbatere publicãproiectul legii bugetului destat pe 2021 construit pe o

creºtere economicã de 4,3% a PIB la unprodus intern brut nominal de 1.116 mi-liarde de lei ºi un deficit bugetar cash de7,16% (80 de miliarde de lei), cu venitu-ri estimate de 364,9 miliarde de lei(32,67% din PIB) ºi cheltuieli de 444,9miliarde de lei (39,84% din PIB). Veni-turile bugetului în anul 2020 au fost de322,52 miliarde de lei, cu 0,4% peste ni-velul încasat în 2019.

Inflaþia media anualã din 2021 arurma sã fie de 2,4% cu un câºtig salarialmediu net lunar de 3.233 de lei. De ase-menea, Finanþele au publicat proiectullegii bugetului asigurãrilor sociale ºi pro-iectul legii pentru aprobarea plafoanelor

unor indicatori specificaþi în cadrulfiscal-bugetar pe anul 2021.

Pentru anul 2021, cheltuielile de per-sonal ale statului sunt estimate la 9,8%din PIB., iar cheltuielile cu pensiile dinsectorul public vor fi în sumã de 87,47miliarde de lei, respectiv 7,83% din PIB.Pentru anul 2022, deficitul bugetar arurma sã fie de 5,84% din PIB, iar cheltu-ielile de personal de 9,1% din PIB. Defi-citul pe metodologia ESAdin 2021, folo-sitã de Comisia Europeanã, ar urma sã fiede 8,23% din PIB.

Pe orizontul prognozei, cheltuieliletotale ale statului vor creºte la 448,53miliarde lei în 2022 (37,25% din PIB),459,91 miliarde de lei în 2023 (35,33%din PIB) ºi 474,08 miliarde de lei în2024 (33,77% din PIB). În 2020, cheltu-ielile bugetului general consolidat în

sumã de 424,43 mld lei au crescut în ter-meni nominali cu 14,8% faþã de anul2019. Exprimate ca procent din PIB,cheltuielile au înregistrat o creºtere de5,9 puncte procentuale de la 34,9% dinPIB în anul 2019 la 40,8% din PIB în2020.

Cheltuielile de investiþii din legeabugetului de stat pe 2021 sunt în sumãde 61,43 miliarde de lei, 5,5% din PIB.Cheltuielile de investiþii se vor menþineîn jurul a 63-64 miliarde de lei în2022-2023 ºi vor creºte la 67,47 miliar-de de lei în 2024. Peste jumãtate din in-vestiþii vor fi finanþate prin fonduri eu-ropene nerambursabile în 2021 ºi2022.

MIHAI GONGOROI(continuare în pagina 9)

CORNELCODIÞÃ

ISTORICUL PRIVATIZARII IN ROMANIA (7)

Situaþiile societãþilor privatizate

În aceeaºi ordine, a urmãririi situaþieifiecãrei societãþi privatizate se în-scrie ºi cazul analizei la SC TRE-MAG SA Tulcea:

Cumpãrãtor:- SC Compro Spol s.r.o. Bratislava,

conform contract- SC Compro Spol s.r.o. Bratislavaºi- SC Receta Trading SRL Bucureºti

Nr. de acþiuni cumpãrate:391.227 acþiuni cu o valoare nomina-

tivã de 2,5 Ron fiecare, reprezentând50,97% din valoarea capitalului socialsubscris ºi vãrsat al SC Tremag SATulcea

Preþ pachet acþiuni:175.000 EURO – achitat integral

Capitalul social al SC TREMAGSA Tulcea la data privatizãrii:

1.918.917,5 Ron

Obiectul principal de activitate:fabricarea produselor ceramice re-

fractare – CAEN 2626

Data transferului dreptului de pro-prietate asupra acþiunilor:

23.04.2004

Situaþia îndeplinirii clauzelor con-tractuale

A. Angajament investiþional:(vezi tabelul)

Pentru garantarea realizãrii investiþii-lor aferente anului V investiþional (sca-denþa: 18.05.2009) cumpãrãtorul are ga-rantat un volum investiþional de 175.000euro faþã de 370.000 euro aferent anuluiV investiþional.

Pentru diferenþa angajamentului in-vestiþional negarantat, s-a întocmitContract de Garanþie Realã Mobiliarãcare urmeazã sã fie semnat de cumpã-rãtor.

(continuare în pagina 9)

Mircea Ursache

În majoritatea covârºitoare a privatizãrilor în România a existat ocontestaþie, de regulã urmatã de o acþiune în justiþie, astfel cã la unmoment dat cel mai important sector al autoritãþii, cu personalulcel mai numeros ºi cu contracte cu case de avocaturã a fost cel alDirecþiei Juridice, pusã sã gestioneze peste 8.000 de cauze.

LONDON STOCK EXCHANGE, DEPêITÃ

Euronext Amsterdam a devenitcel mai important centru european

de tranzacþionare a acþiunilorlValoarea medie a tranzacþiilor zilnice la Euronext Amsterdam a fost de 9,2 miliarde de euro în luna ianuarie 2021, faþã de 8,6 miliarde deeuro la London Stock Exchange, potrivit datelor Cboe Europel Rezultatele financiare ale pieþei olandeze au crescut puternic anul trecut

Euronext Amsterdam, Bursade valori din Amsterdam, adevansat piaþa de profil dinLondra - London StockExchange (LSE) - în luna ia-nuarie 2021, devenind celmai important centru euro-

pean de tranzacþionare a acþiunilor, în

condiþiile în care Brexitul a forþat investi-torii din Uniunea Europeanã sã folosea-scã platforme din interiorul blocului co-munitar.

Potrivit Reuters, datele Cboe Europe,platformã care opereazã atât în Olanda,cât ºi în Marea Britanie, aratã cã valoareamedie a tranzacþiilor efectuate zilnic la

Euronext Amsterdam a fost de 9,2 mi-liarde de euro (11,15 miliade de dolari) înluna ianuarie 2021, faþã de 8,6 miliardede euro la LSE.

Pentru comparaþie, pe întreg anul2020, valoarea medie a tranzacþiilorefectuate zilnic la Londra a fost de 17,5miliarde de euro, iar la Amsterdam - de

2,6 miliarde de euro, sumã care a plasatpiaþa olandezã abia pe locul al ºaselea înclasamentul de profil. Pe locul al doilea,anul trecut, s-a situat Bursa din Fran-kfurt, cu 5,9 miliarde de euro pe zi.

De menþionat cã situaþia s-ar puteaschimba dat fiind cã în luna februarie2021 au fost reluate tranzacþiile cu acþiuni

elveþiene în Marea Britanie. Aceste tran-zacþii au atins o medie de 250 de milioanede euro pe zi, iar analiºtii se aºteaptã sãcreascã la peste un miliard de euro pe zi,nivelul înregistrat înainte ca tranzacþiona-rea acþiunilor elveþiene la Londra sã fieopritã, în luna iunie 2019. (A.V.)

(continuare în pagina 12)

În anul 2014, Euronext ºi-a luat zborul din parteneriatul cu NYSEEuronext, care opereazã pieþele din Amsterdam, Bruxelles, Dublin, Lisabona, Paris ºi Oslo, îºi are originile înAmsterdam Stock Exchange, creatã în 1602 de Dutch East India Company. Euronext a luat fiinþã în 2000,prin fuziunea burselor din Amsterdam, Paris ºi Bruxelles. De atunci, operatorul bursier s-a dezvoltat, iar în2007 a fuzionat cu New York Stock Exchange (NYSE), parteneriat care a funcþionat sub denumirea NYSE

Euronext pânã în 2014, când Euronext a fost nevoitã sã se desprindã din alianþã, redevenind o entitate desine stãtãtoare. Desprinderea a venit ca urmare a preluãrii NYSE de cãtre Intercontinental Exchange, care adecis aceastã separare. În 2018, Euronext a cumpãrat Irish Stock Exchange (Dublin), iar un an mai târziu -Oslo Bors. Anul trecut, piaþa paneuropeanã a achiziþionat Borsa Italiana de la London Stock ExchangeGroup, tranzacþia fiind aºteptatã sã se încheie pânã în luna iunie a anului curent.

Fotoreportaj de MAKE, realizat în anul 2013 (colecþie personalã).