Nr. 3 Decembrie 2007

DialogRevista Şcolii cu clasele I-VIII Gîrbeşti

Înca un an se apropie de sfarsit ... Colectivul redactieiva doreste Sarbatori Fericite, caldura in suflete s ifericire alaturi de cei dragi.Sarbatorile de iarna inseamna miros de cozonac,inseamna familie si daruire, seninatate si intelegerepentru cei din jur.In Seara de Ajun, nu uita sa copilaresti inca putin,sa pandesti Mosul cu desaga plina de daruri si, atuncicand il vezi, sa ii oferi si tu, la randul tau, un cadou dinsuflet. Iar cand artificiile vor anunta Noul An,intampina-l cu zambetul pe buze si cu certitudinea ca vafi un an bun, asa cum il meriti.

LA MULTI ANI!!!Colectivul redactiei

De la „Mesageri” la „Dialog”

Am fost tentaţi să ne întrebăm de ce „Dialog”; de ce ne despărţim de „Mesageri”.

Tentaţia a învins deoarece revista noastră, prima revistă r edactată şi editată în ŞcoalaGîrbeşti, a depăşit vârsta de doi ani şi se apropie de etapa de ce-ului. De ce?

E începutul unui „dialog” şi e firesc să punem „mesagerii” să dialogheze. Persoana„însărcinată să transmită o veste, o informaţie, solul, trimisul” trebuie să aducă răspunsul. Estemare nevoie de dialog. Părăsim zona delimitărilor semantice şi vom continua cu întrebările.

Să ne închipuim ce prieteni vom fi avut, avem şi vom avea fără dialog.

Ce ar fi şcoala, întâlnirea zilnică în clase a profesorilor cu elevii, fără dialog?

Dialogul este sângele unui organism, al şco lii – de exemplu – care „transportă” informaţia,sugerează o trăire, determină o atitudine, provoacă o curiozitate.

O revistă, fie ea şi şcolară, este un dialog cu multe, foarte multe faţete.

O revistă cu multe rubrici, cu poezii şi povestioare, cu evocări , cu probleme propuse pentrurezolvare, cu ilustraţii şi desene, pentru o nelipsită curiozitate, cu paginile întitulate Ştiaţi că...?,are tot atâtea provocări la dialog. Un dialog cu tine însuţi, un dialog cu cititorii, un dialog cugeneraţia de după noi, ... o amintire din viitor.

Nu-i aşa că revista trebuia re-botezată?

La revedere „Mesageri”! Îţi mulţumim şi te aşteptăm la un „Dialog”!

Colegiul redacţional

Revistă apărută cu acordul Direcţiei şcolii :

Director-Prof. Bălăşcău Lăcrămioara

Coordonatorul revistei: Prof. Dobroiu Dana

Tehnoredactare: Prof. Dobroiu Dana

În acest număr au publicat :

Prof. Mereuţă FilipProf. Mocanu Iuliana

Prof. Buliga IrinaProf. Mihalachi Florin

Prof. Dobroiu Dana

Badac Geanina (clasa a VI-a B)Boancă Adrian-Ciprian (clasa a VI-a B)

Butuc Simona (clasa a VI-a B)Ciobanu Oana (clasa a VI-a A)

Coşarcă Geta Teodora (clasa a VII -a B)Corciu Maricica (clasa a VI-a B)

Juganariu Mădălin (clasa a V -a B)Manole Georgiana (clasa a VII -a B)

Manole Maria Magdalena (clasa a IV -a B)Parfene Zânica (clasa a VII-a B)

Popescu Ramona (clasa a VII -a B)Spiridon Alexandra (clasa a VII -a B)Spiridon Oana Elena (clasa a III-a B)

Stoica Raluca (clasa a VI-a A)

Legenda Crăciunului

Moş Crăciun este cel mai minunat personaj de care am auzit vreodată. El estecel care ne pune în fiecare Crăciun cadouri sub brad, cel care se urcă în sania lui trasăde reni şi se ridică frumos spre cer, cel care se strecoară pe horn.

Moş Crăciun există? Da, există...în sufletele noastre, există în amintirile dincopilărie şi va rămâne mereu acolo. Cu toţii avem nevoie de magie, de vis, defantezie...şi atunci, care ar mai fi farmecul Crăciunului fără Moş Crăciun?

Moş Crăciun trăieşte în Laponia, alături de Doamna Crăciun, alături despiriduşi şi reni. Spiriduşii sunt cei care se ocupă de cadouri – cadouri făcute înminunata fabrică de la Polul Nord. În noaptea de 24 spre 25 decembrie, Moşul încarcăsania cu cadouri, înhamă cei nouă reni (Rudolph, Blitzen, Comet, Cupid, Dancer,Dasher, Donder, Prancer , şi Vixen) şi porneşte la drum.

Legenda spune că Moş Crăciun era un om extrem de rău şi aspru, în schimbsoţia sa era foarte bună şi blândă. Se spune că aceasta ar fi găzduit -o pe FecioaraMaria când aceasta l-a născut pe pruncul Iisus, însă de teama lui Crăciun a ascuns-o îniesle. Aflând acest lucru, Crăciun se înfurie şi îi taie mâinile, însă Fecioara Maria afăcut o minune şi i-a lipit braţele Crăciuniţei.

Această minune îl converteşte pe Crăciun la creştinism. De bucurie că nevastasa a scăpat nevătămată de pedeapsa lui necugetată, Crăciun aprinde un rug din

trunchiuri de brad în curtea lui şi joacă ohoră cu toate slugile lui. După joc, Crăciunîmparte sfintei familii daruri păstoreşti:lapte, caş, urdă, smântână.

Prof. Mocanu Iuliana

- 4 -

Iarna

Uite iarna a venitAnotimpul mult doritToţi copii-s bucuroşiCă-i un anotimp frumos.

Săniile le-am pregătitLa derdeluş am pornitNoi cu săniile ne dămNi se pare că zburăm.

Manole Maria MagdalenaClasa a IV-a B

Fulgul de nea

A început să ningă. Eu stau la fereastră şi mă uit cum cad fulgii de zăpadă. În

scurt timp totul s-a acoperit cu un covor gros de nea. Copacii au îmbrăcat un cojoc alb

de zăpadă. Am ieşit afară şi privind cum cad fulgii de zăpadă am descoperit un fulg

care cădea lin spre pământ. El era mai strălucitor şi parcă -mi zâmbea şi voia să-mi

spună ceva. L-am prins în mână dar s-a topit şi nu mai este. Poate el voia să -mi spună

să nu-l prind în mână, ca să aibă şi el o viaţă mai lungă. Dar eu n -am ştiut, şi acum îmi

pare foarte rău. Dar nu am ce face, asta i -a fost soarta.

Manole Maria MagdalenaClasa a IV-a B

- 5 -

Moş Crăciun

Moş Crăciun e cel mai bunVine-n noaptea de CrăciunLa toţi copiii cuminţiCare-ascultă de părinţi.

Îl aştept şi eu cu dragPe moşul bătrân în prag.Toţi copiii am fost cuminţi!Să-i întrebe pe părinţi.

Badac Geanina

Iarna

Iarna soseşte în satCu cojoc alb îmbrăcatŞi cum vine uşor, uşorAşterne albul covor.

Mai târziu pe înseratDrumurile s-au înfundatŞi-a adus în ajutorCrivăţul înfiorător.

Bate vântul cu putereMăturând zăpezileRamurile rupându-leÎngheţând ferestrele.

Iar în ziua următoareAu ieşit cu mic cu mareToţi copiii bucuroşiCă-i un anotimp frumos.

Derdeluş ei şi-au croitZăpada bătătorind,Sănii, schiuri parcă zboarăCoborând din deal în vale.

Manole GeorgianaClasa a VII-a B

- 6 -

Obiceiuri de iarnă

ColindeleÎncepând cu noaptea de 23 spre 24 decembrie, de la miezul nopţii şi până la

revărsatul zorilor uliţele satelor răsunau de glasul micilor colindători. În oraşe întâlnimcolindători odată cu lăsarea serii şi până în miez de noapte. În ajunul Crăciunului, ca şi înajunul Anului Nou în toate zonele copiii formează grupuri şi pornesc pe la caselegospodarilor cântând cântece ce au ca refrene: „Florile dalbe”, „Lerui ler”, „Ziurel de ziuă”.

Copiii urează prin colindele lor sănătate şi fericire gazdelor ce -i ascultă şi de la careprimesc daruri (colindeţe) în bani sau în natură: nuci, mere, covrigi, colăcei etc.

Colindele sunt de două feluri: religioase şi laice. Cele religioase au origine literară,iar subiectele lor se referă de cele mai multe ori la Iisus, iar cele laice au un caracter liric, şide multe ori sunt adaptate de colindători la situaţia celor în faţa cărora le cântă.

CapraÎncepând cu Ignatul şi sfârşind cu zilele Crăciunului prin unele părţi, iar prin altele

obişnuindu-se numai în ziua de Sfântul Vasile, există obi ceiul ca flăcăii să umble cu caprasau brezaia. Ca şi la celelalte jocuri cu măşti practicate în timpul sărbătorilor de iarnă, şi înjocul caprei şi-au făcut loc, pe lângă măştile clasice ( capra, ciobanul, ţiganul ), măştile dedraci şi moşi care, prin strigăte, chiote, mişcări caraghioase, măresc nota de umor şi veselie.

În cadrul sărbătorilor agrare jocul caprei a devenit un ritual menit să aducă rodnicieanului care urmează, spor de animale în turmele păstorilor, succesul recoltelor – invocat şievocat de boabele care se aruncă de gazdă peste cortegiul „caprei”.

Capra joacă după fluier, iar la terminare, unul din flăcăi; apropiindu -se de masaunde sunt membrii familiei, începe să vornicească. Flăcăii o joacă pe stăpâna casei şi pe feteşi apoi se îndepărtează mulţumind.

SteauaDe la Crăciun şi până la Bobotează copiii umblă cu steaua, un obicei vechi care se

întâlneşte la toate popoarele creştine. Acest obicei vrea să amintească steaua care a vestitnaşterea lui Iisus şi i-a călăuzit pe cei trei magi.

Cântecele despre stea provin din surse diferite: unele din literatura bizantinăortodoxă, altele din literatura latină medievală a Bisericii Catolice şi multe din tradiţiilelocale. Micul cor al stelarilor, care intră în casă în zilele de Crăciun, cântă versur i religioasedespre naşterea lui Iisus: ”Steaua sus răsare”; „Trei crai de la răsărit”.

Sărbători fericite în mai multe limbi

Albaneză: Gezur Krislinjden!Bulgara: Chestita Nova Godina!Ceha: Stastny Novy Rok!Daneza: Godt Nytår!Olandeza: Gelukkig Nieuw jaar!Engleza: Happy New Year!

Prof. Mocanu Iuliana- 7 -

De Ajun

Toţi copii azi se îmbracăCu ce au ei mai bunPe la case ei colindăPe Iisus al nostru bun.

Dragă Moş CrăciunEu îmi doresc de AjunMultă, multă sănătateŞi putere până la noap te

În noaptea de CrăciunToţi copii se adunLângă bradul lor frumosSă-l menească pe Hristos.

Ce m-aş face fără bradCe m-aş face fără elCe m-aş face fără steleFără dorurile mele.

Dragă Moş CrăciunNu aş vrea ca de AjunSă fiu supăratăŞi în lacrimi înecată.

Corciu Maricica

Clasa a VI-a B

- 8 -

Fulgii veseli

Fulgii cei frumoşiAlbi şi luminoşiAu căzut şi au adusIarna pe pământ.

Ninge, ninge liniştitPeste tot e acoperitCu fulgii albicioşi,Veseli şi frumoşi.

Toţi copiii ies afarăCu fular şi cu mănuşiSă se dea pe derdeluşCă e iarnă şi frumosŞi e veselie multă.

Popescu RamonaClasa a VII-a B

- 9 -

Podoabele iernii

Aşteptăm cu nerăbdare sosirea iernii. Temperatura aerului a început săscadă, norii se răzbună şi apar primii fulgi de nea. S -a acoperit totul cu o mantiealbă, de zăpadă. Atmosfera este de vis, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă.Copii ies zgomotoşi la săniuş. Ei se bat cu bulgări şi fac oameni de zăpadă.

În acest anotimp ne bucurăm şi de sărbătorile de iarnă. Vom merge cuuratul şi colindatul pe uliţele încărcate cu troiene. Frigul ne îngheaţă mâinile şialergăm pentru a ne încălzi, bucurându -ne de atmosfera iernii.

Chiar dacă este frig, iarna aduce bucurie în orice casă şi admirămpodoabele ei. Coşarcă Geta

Clasa a VII-a B

Iarna

Iarna vine de la munte

Cu steluţe albe-n frunte,

Şi s-aşează peste văi

Cu zăpadă şi fulgi moi.

Sus pe deal în depărtare

Se văd săniile uşoare

Încărcate cu copii,

Toţi strigând şi chiuind.

Totu-i alb pe câmp, pe deal

Totul e frumos acum

Veselie, bucurie

Pentru toţi copiii.

- 10 -

Sărbători de iarnă

Se apropie CrăciunulMult vestita sărbătoareSe aud departe-n zareGlasuri multe de copii.

Fulgii cad, se-aştern uşorŞi pe casă şi pe gardNoi împodobim un bradCu lumini şi cu petale.

- A venit Crăciunul!Strigă glasuri de fiinţeToţi au sute, mii dorinţeDupă ce-a trecut Ajunul.

A sosit şi Moş Gerilă.Îmbrăcat cu promoroacăToţi copiii-l trag de barbăE o joacă infantilă.

Spiridon Alexandra PetronelaClasa a VII-a B

În seara de Crăciun

În seara de CrăciunToţi copiii se adunăSe adună cu folosÎn numele lui Hristos.

Toţi copiii azi se-mbracăCu ce au ei mai bunŞi la masă se aşeazăCă e seara de Crăciun.

Vin azi colindătoriiIar eu mor de nerăbdareSă mă ducă să-i colindPe Hristosul nostru mare. Butuc Simona

Clasa a VI-a B- 11 –

Rugăciunea unui copil

Înger îngeraşul meuRoagă-te la DumnezeuSă-mi dea mie sănătateSă pot merge mai departe

Să ajung om mare eu,Cinstit şi bun mereuCu colegii şi buniciiCu vecinii şi părinţii,Iar pentru sora mea cea dragă

Să-i dai şi ei sănătateCu noroc şi multă carteŞi mai am pe cinevaChiar învăţătoarea mea

Căreia să-i dai putereMult noroc ca să veghezeAsupra noastră a tuturorAsta, Doamne, te rog eu!

Spiridon Oana-ElenaClasa a III-a B

Moş Nicolae

Dragă Moş NicolaeCel cu fruntea de văpaieBun la suflet, credinciosUcenicul lui Hristos.

A sosit ziua în careTe-aşteptăm cu mic cu mare.Eşti o umbră sclipitoare,Daruri multe să aduciLa băieţi şi la fătuci.

Noi cu toţi îţi mulţumimPentru daruri ce primimTu pe nimeni n-ai uitatDe-i bogat sau de-i sărac.

Manole GeorgianaClasa a VII-a B

- 12 -

1 decembrie 1918, proclamarea Marii Uniri Naţionale

Unirea naţional-politică, de la anul 1918, nu se cuvine să fie înfăţişată, ca undar, coborât asupra neamului românesc din simpatia lumii civilizate, nici ca oalcătuire întâmplătoare, răsărită din greşelile duşmanilor de veacuri. Unirea românilortrebuie înfăţişată totdeauna – potrivit adevărului – ca urmarea fireascã a unei pregătiriistorice de sute de ani.

În vara anului 1914, după ce arhiducele Francisc Ferdinand, moştenitorultronului habsburgic, a fost ucis la Sarajevo , de către studentul sârb Gavril Prinkipo, aizbucnit războiul mondial. Regele Carol, a ţinut să cunoască părerea celor maiîncercaţi sfetnici ai săi, pe care i -a chemat într-un consiliu de Coroana la Sinaia pedata de 3 august 1914. Aici s-a cercetat textul tratatului austro-român „La 4/17 august1916 tratatul de alianţă între România, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Rusia. a fostsemnat. Prin acest tratat România se lega să atace Austro -Ungaria. Puterile Aliategarantau integritatea teritorială a Regatului Român, recunoscându -i dreptul să-şialipească, la sfârşitul războiului, toate ţinuturile locuite de români din cuprinsulMonarhiei austro-ungare. În ziua de 15/28 august 1916 a început războiul pentrudezrobirea românilor subjugaţi. După înfrângerile de la Turtucaia, Sibiu şi Neajlov,armata a fost nevoită să se retragă spre Moldova, lăsând capitala şi doua treimi dinpământul ţării sub ocupaţia germanilor .

Pentru primăvara anului 1917 fusese plănuită ofensiva contra Puterilor Centralepe întreg frontul ruso-român. Românii au luptat cu vitejie, la Mărăşti, Mărăşeşti ş iOituz. Bucovina s-a unit cu România la 28 noiembrie. Regele Ferdinand s -a întors laBucureşti în ziua de 1 decembrie, când românii din Transilvania şi Banat proclamau,în Adunarea Naţională de la Alba Iulia, unirea cu patria mamă.

La 27 martie 1918 „Sfatul Ţării din Chişinău” a declarat că Basarabia seuneşte pentru totdeauna „cu mama sa România"

„Congresul general al Bucovinei” care, s-a întrunit la 15 – 28 noiembrie ahotărât unirea Bucovinei cu regatul României.

„Adunarea Naţională a tuturor româ nilor din Transilvania, Banat şi ŢaraUngurească”, întrunită la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie (1 decembrie st. N.)1918, a decretat „Unirea acestor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cuRomânia”.

Prof. Mihalachi Florin

- 16 -

STÂNCILE CAMELEON

Dintre nenumăratele curiozităţi naturale care pot fi întâlnite în Australia, celmai ciudat fenomen îl constituie „stâncile cameleon”, care, de dimineaţa, de larăsăritul soarelui, şi până seara la apus îşi schimbă culoare a de mai multe ori.

Aceste stânci, cu pereţii înalţi de circa 350 de metri, au făcut parte din masivulmunţilor Mac Donnell, dar în prezent, datorită erodării, au căzut izolate in mijloculunei monotone câmpii. Ele se găsesc în centrul contine ntului, în apropierea oraşuluiAlice Springs.

Ciudatul fenomen începe în clipa în care strălucitorul astru atinge liniaorizontului răsăritean. În această fază timp de câteva ore, meterezele de piatră netedeşi drepte sunt parcă incendiate, căpătând o culoare roz-violaceu plăcută şi odihnitoare.

Pe măsură ce soarele urcă pe bolta cerească, stâncile iau o culoare de unalbastru intens, după care trec la un galben fermecător. De îndată ce soarele începe săcoboare spre asfinţit, stâncile devin roşii-purpurii, ca nişte uriaşe blocuri de jăratic,stând parcă gata să aprindă totul în jur. Involuntar, turiştii aflaţi în apropiere ausenzaţia unei călduri puternice şi simt parcă nevoia de a se trage înapoi.

Din punct de vedere ştiinţific, totul este, de fapt, un efect al difracţiei luminii,datorită structurii şi compoziţiei chimice a rocilor, precum şi curenţilor provocaţi desolul încins de soare.

Prof. Mocanu Iuliana

- 17 -

ŞTIAŢI CĂ

Culese de prof. Irina Buliga şi Prof. Mocanu Iuliana

Ochii noştri au întotdeauna aceeaşi mărime de la naştere, dar nasul si urechile noastrenu se opresc niciodată din creştere. Bebeluşii se nasc fără oasele genunchilor care apar abia la vârsta de 2 -6 ani. Cel mai înalt punct din Pennsylvania este mai jos decât cel mai jos punct din Colorado. Nucşoara este extrem de otrăvitoare când este injectată intravenos. Singura persoană din două miliarde trăieşte 116 ani sau mai mult. Este mai posibil sa fii înţepat de o albina pe o vreme cu vânt decât pe orice alta vreme. Cercetările indică faptul că ţânţarii sunt mai mult atraşi de persoanele care tocmai au

mâncat banane. Pinguinii pot sări la o înălţime de pana la 1,8 metri. Persoana obişnuită este cu circa 6mm mai înaltâ pe timp de noapte. In 1980 exista o singură ţară în lume fără telefoane: Bhutan (Asia, m -tii Himalaya). Fiecare persoană are câte o amprentă unica a limbii. Plămânul drept primeşte mai mult aer decât cel stâng. Inima femeii bate mai repede decât cea a bărbatu lui. Cea mai întrebuinţată legumă din lume este ceapa. Alunele constituie unul dintre ingredientele dinamitei. Un pahar cu apă fierbinte îngheaţă mai repede in frigider decât unul cu apă rece. Un fulger conţine suficientă energie ca să prăjească 160.000 de felii de pâine. Din

nefericire, un fulger durează 1/10.000 dintr -o secundă, aşa că ţi-e foarte dificil să întorci feliade pâine şi pe partea cealaltă. În munţii Gara-Taz ( Kazaha), într-o peşteră care se află la 160 de metri adâncime, a

fost găsită o neobişnuită pădurice de brazi. Peştera are o înălţime de 70 de metri. Curios estefaptul că în această pădurice trăiesc şi numeroase păsări, printre care şi porumbei cu unsplendid penaj albastru; Singura dată din istorie când a nins in Desertul Sahara a fost in 18 februarie 1979; Un om se naşte cu 300 de oase, dar când devine adult nu mai are decât 206 oase; Pe insula Kildim din nordul Uniunii Sovietice, se află un lac neobişnuit. El este alcătuit

din 5 straturi de apă: apă dulce, apă puţin sărată, apă sărată , apă de culoare roşie şi apă saturatăcu hidrogen sulfurat. Corespunzător fiecărui strat de apă, în acest lac trăiesc cele mai feluritevietăţi: peşti de apă dulce, meduze, crustacee, peşti marini pitici, stele de mare etc. Cea mai răspândită limba este c hineza, vorbita de peste 1,1 miliarde de oameni. Abia

următoarea este engleza, vorbită de aproximativ 800 de milioane de persoane. Pentru 330 dinaceştia, engleza este limba maternă: circa 270 de milioane in SUA şi 60 de milioane în MareaBritanie.

- 21 -

Cea mai mare floare o are Rafalezia Arnoldi, care creşte în pădurile tropicale din sud -estul Asiei pe insulele Filipine. Floarea ei are 3m circumferinţa şi cântăreşte 10 kg. Un bobocde floare e de 2-3 ori mai mare decât o căpăţână de varză. Cea mai rece temperatură din istorie de pe Pamânt a fost înregistrată în Antartica pe 24

August 1960. Temperatura măsura atunci -127 de grade C. Ai nevoie de 17 muşchi pentru a zâmbi şi 43 pentru a te încrunta; În marele incendiu din Londra din 1666, jumătate din Londra a fost arsă, dar numai 6

oameni au fost răniţi. Toate lebedele din Anglia sunt proprietatea Reginei. Pinguinul este singura pasare care poate înota dar nu poate zbura. Noua Zeelandă este singura ţară care conţine toate tipurile de climă din lume. Inima unei femei bate mai repede decât cea a unui bărbat. În America de Nord creşte un copac (pe care băştinaşii îl numesc “pomul dracului”), a

cărui coajă conţine foarte mult fosfor, încât noaptea, lângă tulpina lui, se poate citi ca in oricesală de lectură. Bicicleta cu motor, botezată Motocyclette de către inventatorii săi, francezii Eugene şi

Michel Werner, a fost expusa prima data la Salonul de la Paris din anul 1897. În apele Oceanului Pacific trăieşte peştişorul Mixima care are 4 inimi, dispuse in

organism cu funcţii separate: una pentru partea superioara a corpului si celelalte pentruorganele digestive, muşchi şi coadă. Poate trăi mai multe luni fără hrană şi se apără deduşmani, secretând substanţe “fumigene”, în care se ascunde. Pe insula Madagascar se înalţă copacul de pâine, care e supranumit mama -pădurii.

Copacul atinge o înălţime de 20 de m, având o circumferinţă de peste 5 m. Fructele culese în orele de dimineaţă sau de seara sunt mult mai gustoase decât cele

culese la amiaza. Maimuţele din peninsula Malaca au talent de pescar. Ele îşi lasă coada în apă şi, imediat

ce s-a prins de aceasta un rac, o scot afară şi se ocupă de captură. Ariciul este aproape imun la otrăvuri, dovedind o rezistenţă ieşită din comun chiar şi

pentru lumea animală. Proba este cianura. Pisica moare după ce a îngurgitat un gram decianură, ariciul însă rezistă şi la cinci grame. Explicaţia este faptul ca vietatea ţepoasă poateconsuma şi viperele renumite pentru secreţia otrăvitoare ce ucide omul. Pe ţărmurile Marii Medite raneene creşte un arbore - busola - pinul de Alepo. Are

înălţimea de 10-15 m. Trunchiul pinului este întotdeauna înclinat spre sud. După acest semnpoţi determina punctele cardinale. Cele mai mari bucăţi de grindină, de 1kg, au căzut in Bangladesh, in 198 6 Cei mai mari fulgi de nea au căzut în Montana, SUA, în 1887 şi aveau 38 de cm

diametru Cel mai uscat loc din lume este deşertul Atacama din Chile. Deşertul are zone în care

nu a mai plouat de peste 500 de ani. Temperaturile de pe Pamânt variază între ger cumplit la -88°C, înregistrate la Vostok în

Antarctica, şi arşiţa la +58ºC (la umbra) măsurate in Al Aziziyah, Libia.

- 22 –

Ce trebuie să ştiţi despre :

VITAMINE

Vitaminele sunt substanţe organice care, în cantităţi foarte mici, îndepl inescîn organismul animal funcţii specifice şi vitale. Ele nu furnizează energie ( cazaharidele) , nu sunt materiale de construire a celulelor ( ca proteinele ) dar suntindispensabile pentru creşterea si menţinerea sănătăţii organismului. Pot fi conside rate ,în termini generali, ca fiind biocatalizatori ai multiplelor procese chimice ce alcătuiescviaţa.

Denumirea de “vitamină” , cu înţelesul de amină vitală , provine de lasubstanţa izolata de Funk ( 1912) din taraţa de orez, care avea un caracter ba zic şiconţine azot. În general vitaminele nu pot fi sintetizate de organismul animal ( cumici excepţii) ci numai de plante sau microorganisme , sunt deci de origine exogena. Elesunt introduse in organism odata cu hrana , ca atare, sau ca precursori ( s auprovitamine) , substanţe care în organism se transformă în vitamine.

Vitaminele sunt denumite prin literele alfabetului ( A, B, C , D etc) , dupănumele bolilor de deficienta pe care le provoacă lipsa lor.

Vitaminele se găsesc răspândite în plante şi ţesuturi animale din care se potobţine prin extracţie şi purificare prin metode obişnuite. Marea majoritate a lor seprepară azi , mai convenabil, prin sinteza totală şi numai în puţine cazuri prin sintezeparţiale sau biochimice.

Vitaminele îndeplinesc în organism funcţii importante , unele făcând partedin componenţa unor enzime , altele sunt coenzime sau factori de creştere.

În prezent , majoritatea vitaminelor au fost izolate şi structura lor a foststabilită prin sinteze. Între vitamine nu există n ici o înrudire structurală , de aceeafiecare vitamină va fi descrisă în locul care i se cuvine , potrivit structurii ei.

Vitaminele au dobândit o importanţă considerabilă în medicina modernă ,fiind utilizate ca medicamente , nu numai în cazuri de avi taminoze tipice. În acest scopservesc mai ales vitaminele A, B1, B12, C, D, K si nicotinamida. Acestea se fabrică incantităţi mari , prin sinteză, în afară de vitamina B12 care se obţine prin procedeefermentative.

PROF. IRINA BULIGA

- 18 -

GHICITORI DE CHIMIE

Sunt roşcat şi mă înfior Dai un preţ ca să trăieştiCând curentul mă străbate În deşert dacă o găseştiCredeţi-mă nu e uşor Faci in grabă chiar o groapăCu aşa sarcină în spate ! Ca să dai de ceva ………...

(cuprul) (apa)

Metal fiind, la cald el creşte Cunoscut ca “ apa tare”Tot timpul dă interviu Însuşiri multiple areLumea chiar îl preţuieşte Pe o piesă sau pe o placăŞi îi spune “ argint viu “ El rugina o atacă

(mercur) O fi vreun antibiotic ?Sau o fi …………..

(acid azotic)

CHIMIA EXPLICĂ

De ce presărăm sare pe şosele când ninge?

Apa îngheaţă la zero grade Celsius. Atunci când plouă şi e frig , pe jos seformează un strat de gheaţă : poleiul. Apa sărată nu îngheaţă la zero grade Celsius cila o temperatură mai scăzută. Presărând sare pe şosele, împiedicăm formareapoleiului. Din motive ecologice sunt unele ţări care au interzis aceasta.

De ce lasă avioanele urme pe cer?

Motoarele puternice ale avioanelor ard kerosen şi lasă în urmă vapori de apa. Laaltitudinile înalte la care zboară avioanele , temperaturile sunt foarte joase şi o partedin aceşti vapori se transformă imediat in gheaţă. Urmele albe pe care le vedem pe cersunt cristale de gheaţă , care dispar atunci când soarele le topeşte.

PROF. IRINA BULIGA

- 19 -

Numere„Numărul este măsura tuturor lucrurilor”(Pitagora)

„Clar!Asta e profa’ de mate! Probabil că şi noaptea visează numere”.Aceastaeste, probabil, reacţia ta draga cititorule. Dar să fim sinceri, cât de multe ştim desprenumere?

Cele zece caractere: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 cu ajutorul cărora putem scrie astăziorice număr, se numesc cifre.

Pentru a ajunge la cifrele utilizate de noi cotidian, omenirii i -au trebuit milenii.Cele dintâi tentative de a scrie cifrele utilizând primele zece litere ale alfabetului aufost făcute în secolul ai VI-lea înainte de Hristos, de către celebrul matematicianPitagora.

De abia în anul 610 după Hristos, un savant indian, pe numele său Aryabhata ainventat cele nouă cifre pe care le utilizăm în preze nt:1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 şi unpunct(.) pentru zero.

După moartea profetului lor, Mahomed, în anul 632, triburile arabe se unifică şicuceresc imense teritorii din India până în Spania. Combinând operelematematicienilor greci cu ale celor indieni, ei vor pune la punct sistemul de numeraţiezecimal.

Pentru prima dată apare zero, nume venit din latinescul „zephrum”, la rândul săuderivat din limba arabă.

În continuare vom discuta despre clasele de numere interesante, aşa cum au fostele împărţite de Euclid în Cărţile VII-IX: numere prime, numere perfecte, numereprietene, numere figurative.

Numere primeUn număr natural p>1 se numeşte număr prim dacă se divide numai cu 1 şi cu el

însuşi.Găsirea celui mai mare număr prim a fost o distracţie favorită a mul tor

matematicieni(Leonard Euler, Pierre de Fermat, Seelhoff din Bremen, Mersenne,Frank Nelson Cole).

În anul 2000, utilizând o reţea de 20000 de calculatoare, matematicianulamerican Nayan Hayratwala a arătat că numărul 26972593-1 este prim, pentru scriereaacestuia fiind necesare aproximativ 2 ∙106 cifre.

Există numere prime care rămân cu aceeaşi proprietate pentru orice permutare acifrelor lor. Numerele de două cifre în cauză sunt: 13 şi 31; 17 şi 71; 37 şi 73; 79 şi97, iar printre cele de trei cifre avem: 113, 131 şi 311; 199, 919 şi 991; 337, 373 şi733.

- 23 -

Numere prime gemene. Numere prime trigemeneDouă numere prime impare consecutive se numesc numere prime gemene . De

exemplu: 3 şi 5, 5 şi 7, 11 şi 13, 17 şi 19, 41 şi 43, 71 şi 73, 1 01 şi 103, 107 şi 109,1000000061 şi 1000000063. Până la numărul 30000000 s -au descoperit peste 152892perechi de numere prime gemene. Perechea cu cele mai mari astfel de numerecunoscute este 1000000009649 şi 1000000009651. Nu s -a răspuns încă la următoareaîntrebare: ”Există o infinitate de numere prime gemene?”

Trei numere prime a, b, c se numesc trigemene dacă b-a=2, c-b=2. Avem osingură pereche de numere trigemene şi anume:(3;5;7), pentru că tripletul (n, n+2,n+4), unde p>3 cel puţin unul dintre nume re este compus, deoarece este divizibil cu 3.

Numere perfecteDin antichitate, grecii au observat că unele numere naturale au caracteristica de a

fi egale cu suma divizorilor săi, exceptând numărul, ei atribuindu -le o însemnătatedeosebită. În concluzie, numerele naturale egale cu suma divizorilor lor, exceptândnumărul, se numesc numere perfecte. De exemplu: 6= 1+2+3; 28=1+2+4+7+14.

Până în zilele noastre se cunosc 30 de numere perfecte, cel mai mare avândaproximativ 5000 de cifre, confirmându -se aprecierea lui René Descartes: „Numereleperfecte sunt foarte rare, ca şi oamenii perfecţi.”

Până acum nu s-a demonstrat existenţa unui număr perfect impar.Pitagora a numit număr abundent, numărul a cărui sumă a divizorilor săi (cu

excepţia luiînsuşi) este mai mare decât numărul. În caz contrar numărul se numeşte deficient.

Observăm că numărul 12 este abundent: 1+2+3+4+6=16>12, iar 8 este deficient:1+2+4=7<8.

Numere prieteneDouă numere naturale cu proprietatea că fiecare este egal cu suma divizorilor

celuilalt, dintre divizori excluzându-se numerele însele, se numesc numere amiabilesau numere prietene.

Primul exemplu de numere prietene l -a dat Pitagora: 220 şi 284. Până în secolulal XVII-lea nu a fost cunoscută nici o altă pereche de numere prietene. În anul 1636,Pierre de Fermat a găsit o nouă pereche: 17296 şi 18416, iar doi ani mai târziu,Descartes a calculat a treia pereche de numere de acest gen: 9363584 şi 9437056.

În scrierile matematice arabe, numerele prietene apar de mai multe ori. Ele aujucat un rol magic şi astronomic, în stabilirea horoscoapelor, în vrăjitorie şi înfabricarea talismanelor.

În secolul al XX-lea a apărut noţiunea de numere sociabile, trei sau mai multenumere pe care le putem aşeza pe un cerc. De exemplu, cercul numerelor 12496,

- 24 -

14288, 15472, 14536 şi 14264. Suma divizorilor primului număr este egală cu aldoilea număr, suma divizorilor celui de -al doilea ne dă al treilea,..., suma divizorilorcelui de-al cincilea număr este egală cu primul număr. Un lanţ de nu mere prietene.

Numere figurativeReprezentând numerele prin pietricele( numere figurative), Pitagora a stabilit

legi numerice între puncte şi numere, care impresionează fie prin simplitatea, fie prinarmonia pe care o exprimă.

Prin numere triunghiulare se înţeleg acelea în care pietrele, sau punctele, se potaşeza sub formă de triunghi isoscel, astfel:

■ ■ ■ ■■ ■ ■ ■ ■ ■

■ ■ ■ ■ ■ ■■ ■ ■ ■

1 3 6 10 ...Suma a două numere triunghiulare consecutive se numeşte număr piramidal.Tot în categoria numerelor figurative trebuie me nţionate şi numerele pătrate,

numerele dreptunghiulare, numerele pentagonale, numerele hexagonale, numereletetraedrale şi numerele cubice. Modalitatea de aşezare a pietrelor, sau punctelor, esteasemănătoare cu cea de la numerele triunghiulare.

Numere KaprekarNumerele Kaprekar au fost introduse de către D.R. Kaprekar în 1980. Ce le face

pe numerele Kaprekar curioase şi interesante? Să considerăm un exemplu: 703 este unnumăr Kaprekar deoarece 703 2=494209 şi 494+209=703.

Iată alte câteva exemple:92=81, 8+1=9;452=2025, 20+25=45;48792=23804641, 238+4641=4879. Şirul exemplelor ar putea continua.

Izvoare:C.B. Bozer – A Historz of Mathematics, New Zork, 1968F.T. Câmpan – Poveşti despre numere măiestre, Ed.Albatros, Bucureşti, 1981Mihu Cerchez – Pitagora, Ed. Academiei, 1986I. Depman – Din istoria matematicii, Ed. Cartea Rusă, Bucureşti, 1952A. Bălăucă – Matematică – Teme pentru activităţi opţionale, Ed. Taida, Iaşi,

2006

Prof. Dana Dobroiu

- 25 -

CITATE

Îndrăznesc să apreciez citatele d rept înţelepciune, concentrată în „tablete” mici şi„uşor digerabile”, a generaţiilor predecesoare. Majoritatea tinerilor sunt prea„grăbiţi” pentru a mai citi romane, tratate sau scrieri filozofice. Am dedicat aceastăpagină tinerilor „prea grăbiţi”, sper ând să le trezesc pofta de „hrană sufletească”.

"Puţini sunt cei care ştiu, cât de mult ar trebui să ştie, ca să ştie cât de puţin ştiu. "(W.Shakespeare)

„Fiecare copil pe care-l instruim este un om pe care-l câştigăm !”( Victor Hugo)“Un om rezonabil se adaptează la lume, pe când un nebun încearcă să adapteze

lumea la el. Motiv pentru care orice formă de progres depinde de cel nebun. ” ( G. B.Shaw)

“A rezolva o problemă înseamnă de a găsi o cale de a ocoli un obstacol.” ( G. Polya)„Nu-ţi face griji despre evitarea ispitelor. Pe măsura ce îmbătrâneşti, te evită ele. ”(

W. Churchill)“Toate se realizează în număr mai mare, mai bine şi mai uşor, când cineva face un

singur lucru, după aptitudinea sa şi la timpul său, lăsând la o parte celelalte.”( Platon)„Pierzi în viaţă ani şi la moarte cerşeşti o clipă. ”(N. Iorga)„Opinia publică. Un cerber cu milioane de ochi miopi, dar neadormiţi. ”(V.

Butulescu)„Tot ce e gândire corectă este sau matematică sau susceptibilă de matematizare. ”(G.

Moisil)„Fiecare om poseda un anumit orizont. Când se îngustează şi devine infinit de mic,

el se transformă în punct şi atunci zice: "Acesta este punctu l meu de vedere”"(D.Hilbert)

„Orice succes în viaţă îţi măreşte semnificativ numărul de duşmani. Reciproca nu -ideloc valabilă.”(V. Duţă)

„Dacă străbaţi pământul în lung şi în lat, vei descoperi că există, în mare, douăcategorii de oameni: cei care spun „Mă întreb de ce nu se face cutare lucru ” şi cei carespun „Cine-o să mă împiedice să fac asta?”(W.Churchill)

„Daţi-mi un punct de sprijin şi pun Pământul in mişcare ”(Arhimede)“Personal, eu sunt mereu gata să învăţ, deşi nu -mi place întotdeauna să mi se dea

lecţii.”( W. Churchill)„Aşteptarea este dureroasă. Uitarea este dureroasă. Dar cea mai mare suferinţă este

aceea de a nu şti ce să faci.”(P. Coelho)

Culese de prof. Dana Dobroiu

- 20 –

Cuvinte încrucişatePatrulatere

123

456

789

10

Orizontal:1. Patrulater cu două laturi opuse paralele şi două laturi opuse neparalele.2. Patrulater ce arată ca un bumerang.3. Paralelogramul cu diagonalele congruente.4. La romb şi la pătrat se calculează cu aceeaşi formulă (de patru ori latura).5. Trapezul în care una din laturi es te şi înălţime este trapez__________.6. Patrulater în care diagonalele se înjumătăţesc.7. Bazele unui trapez sunt ____________ între ele.8. Un dreptunghi care este şi romb.9. Două figuri echivalente au aceeaşi _____________.10.Dacă ar avea un unghi drept, atunci ar fi pătrat.

Vertical:Poligonul cu patru laturi.

- 26 -

Numere încrucişateNumere naturale

5 6 7 8

1

2

3

4

Orizontal:1. Nouă mii patru sute unu.2. Cel mai mare număr de patru cifre scris cu 3, 0, 8, 5.3. Produsul cifrelor lui este 14.4. Suma primelor două cifre este egală cu suma ultimelor două.

Vertical:5. Cel mai mare număr de patru cifre distincte.6. Are patru sute cincizeci şi unu de zeci.7. Predecesorul lui 316.8. Cel mai mic număr de patru cifre distincte.

- 27 -

Numere încrucişateDivizibilitate

6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

Orizontal:1. Număr prim vecin cu 200.

Cel mai mare divizor comun al numerelor 21 şi 28.2. Cel mai mic multiplu comun al numerelor 8 şi 3.

X+2∙52, unde x este un număr prim cuprins între 32 şi 40.3. Cel mai mic multiplu comun al numerelor 1111 şi 3.

4. Număr natural care este prim şi par.Număr prim cuprins între 666 şi 675.

5. Cel mai mare divizor comun al numerelor 180 şi 234.Multiplul de 9 cel mai apropiat de 10 2.

Vertical:6. Pătratul unui număr cu toate cifrele egale şi care nu se divide la 2.7. Cel mai mic multiplu comun al numerelor 23 şi 41.

Cel mai mare divizor comun al numerelor 2 3∙7 şi 22∙6.8. Cel mai mare divizor comun al numerelor 9 şi 99.

Cel mai mic multiplu comun al numerelor 18 şi 4.9. Cel mai mic multiplu comun al numerelor 2793 şi 9.10.Cel mai mare divizor comun al numerelor 154 şi 847.

Număr natural al cărui cub este 13 2∙3∙117.

- 28 -

Glume

Un om şi-a cumpărat o maşină; cum stătea în comuna cealaltă chemă un om să -lajute sa împingă maşina, că nu mai avea benzină. Mai târziu prietenul lui îi spuse:

- Am o veste bună şi una rea. Cu care să încep?

Omul îi spuse să înceapă cu cea bună.

- Vestea bună e că am parcurs 20 de kilometri, iar vestea rea este că amgreşit satul. Juganariu Mădălin

Clasa a V-a B

Un copil se duce la biserică să se împărtăşească.

Intră singur în biserică. Părintele deschide o carte şi îi spune să îngenuncheze.

El se aşeză în genunchi şi îl priveşte pe sub gene:

- Ia spune , măi Vasile, furi?- Nu părinte.- Asculţi părinţii?- Da, părinte.- Când vine taică-tu beat, umbli prin buzunare?- Nu, dar, e o idee genială! Parfene Zânica

Clasa a VII-a B

Profesorul de matematică le dă temă elevilor. Unul dintre ei, pe nume Gheorghes-a dus acasă şi l-a rugat pe taică-su, care era contabil, să-l ajute. S-au aşezat la masăşi au început să calculeze.

- Tată 10 10 am calculat şi mi-a dat 100. E bine?- Nu, pe timpul meu făcea 99.

Parfene Zânica

Clasa a VII-a B

- 29 -

- Ce studiezi acolo?- Geografia.- Poţi să-mi spui unde se află Brazilia?- La pagina 75...

- Mamă, m-a bătut tata de două ori azi, nu'ş ce naiba a avut.- Păi de ce?- Prima oară când i-am arătat carnetul de note şi a doua oară când i -am spus ca e al luide când era elev.

Examen la facultate. După ce a fost chestionat de mai multe ori, studentul nureuşeşte să-l impresioneze pe profesor. Profesorul ii spune:

- Îmi pare rău, dar la acest examen nu pot să -ţi dau decât o notă care începe culitera "p". Ştii tu care este aceasta?

- "Pinci" domnule profesor. "Pinci"!

Înger, îngeraşul meu,

Dă-mi vacanţă tot mereu,

Fă din doua un semestru,

Fă din mine un maestru,

Fără şcoală, fără teme,

Fără mate, nici probleme.

Sau măcar dacă se poate

Subiectele la mate,

Dar cu tot cu rezultate!!

Îngeraş cu mila ta,

ANULEAZA,TE ROG,TEZA!!

- 30 -

Profesoara către elev:- Îţi pun o întrebare.- Bine d-na, dar numai una singură.- Unde e Australia?- Acolo, răspunde elevul.- Unde acolo?- Asta e deja o altă întrebare...

Învăţătorul:

- Dacă-i turnăm apă pe o ureche lui Alex, ce va ieşi pe partea cealaltă? Borş,pentru că are tărâţe în cap!"

Un copil îl întreabă pe tatăl său:- Tată, tu poţi să scrii cu ochii închişi?- Nu ştiu, să încerc.- Bine, atunci sting lumina şi să îmi semnezi şi mie carnetul de note...

Merg trei băieţi la examen. Unul deştept, unu moderat şi unul prost.Intră deşteptul, în scurt timp iese. Toţi îl întreabă cum o fost.- Ca de la profesor la profesor.Intră moderatul după aceea iese. Toţi îl întreabă cum a fost.- Ca de la elev la profesor.Intră prostul după aceea iese. Toţi îl întreabă cum a fost.- Ca de la preot la preot.- Cum aşa?- Pai când punea el întrebările, eu îmi făceam cruce, iar când eu dădeam răspunsurile,el îşi făcea cruce!

La şcoală profesoara întreabă:- Cine a zis că Pământul se învârte?- Galileo Galilei- Când?- Când ieşea de la cârciumă...

- 31 -

Într-o şcoală, se aude un zgomot teribil dintr -o clasă. Directorul intră în clasă şivede îngrozit cum toată lumea ţipă, se bate, unii s -au urcat pe bănci. Directorul serepede la cel mai zgomotos şi îl dă afară din sală. Se face dintr -odată linişte.- Unde este profesorul vostru?- Tocmai l-aţi dat afară...

Un reporter merge într-un sat să ia nişte interviur i. Spre mirarea lui, satul eragol. Doar la o poarta zăreşte o bătrână. Reporterul se apropie de ea:- Săru'mâna, mamaie, da' unde's femeile din sat?- La căminu' cultural, maică, să înveţe limba engleză...- Da' barbaţii?- La căminu' cultural, maică, să înveţe limba engleză...- Şi copiii?- La căminu' cultural, maică, să înveţe limba engleză...- Da' matale, matale de ce nu te-ai dus?- Because I speak English...

Preotul sună la uşă. Dinăuntru se aude o voce cristalină:- Tu eşti, îngeraşule?- Nu, răspunse slujitorul Domnului, dar lucrăm la aceeaşi firmă!

Examen la medicină, concurenţii trebuiau să numească doar privind o masăplină de picioare de insecte exact ce gânganie au în faţă, specie, încrengătură etc.Vine unul. Nu ştie nimic.- Băi, daţi-vă naibii cu examenul vostru cu tot! şi iese din sală.Examinatorul nu îi reţinuse numele şi trimite să îl cheme înapoi.Acesta deschide uşa numai puţin, şi bagă un picior:- Ghici cine-i!

Profesor foarte sever, trece la examen doar pe cei super deştepţi sau pe cei cuhaz.Un student vine la examen îmbrăcat în vânător. Profesorul întreabă:- Da' care-i treaba? Ce-ai de gând să faci îmbrăcat aşa la examen?- Domn' profesor, am venit să vânez un 5.

- 32 -

Profesorul :- De ce mai întâi vedem fulgerul, apo i auzim tunetul ?Elevul :- Pentru că ochii se găsesc înaintea urechilor.

Profesorul de psihologie le explică elevilor, cum e cu cele trei stări de: calm,iritare şi enervare. Ia un telefon şi formează un număr la întâmplare:

- Alo, va rog frumos cu Gelu, spune profesorul.- Îmi pare rău, dar aţi greşit numărul. Aici nu există nici un Gelu.- Copii, explică profesorul, aceasta a fost starea de calm.

Mai sună o dată la acelaşi număr de telefon.- Alo, vă rog frumos, cu Gelu dacă se poate.- Domnule, v-am mai spus o dată, că aici nu există nici un Gelu!- Iată şi starea de iritare...

Cel de-al treilea apel...- Alo, Gelu este acasă? Vă rog sa mi -l daţi la telefon.- Vă rog foarte mult să nu mai sunaţi!! V -am spus deja că nu există nici un Gelu aici!!!- Aceasta a fost ultima stare, cea de enervare...

Se ridica un elev şi spune:- Mai există o stare: cea de disperare.Elevul ia telefonul şi sună la acelaşi număr:- Alo, bună ziua! Sunt Gelu m-a căutat cineva?

- 33 -

Perle de-ale elevilor

- Iluminismul este un curent care apare în epoca desfrânării feudalismului.

- Oasele piciorului sunt tibia şi pirineii.

- Apa portabilă este bună de băut.

- Conţinutul este simplu, foarte bogat, apar imagini papile şi ductile.

- Coordonatele geografice sunt doar două: atitudinea şi longevitudinea.

- Albinele sunt insecte din clasa elicopterelor.

- În limba română există şi substantive detective de număr şi gen.

- Nu ne înţelegem pentru că între noi sunt prea multe contraverse.

- În Australia se cultivă... cicatrice.

- Orezul ca să-l putem mânca trebuie mai întâi decoltat.

- Exerciţii gramaticale: - a mânca... mâncare - a bea.... bere - a duce... ducere, aface... afacere.

- Faţă de acizi, aluminiul se comporta ca redactor.

- Oamenii numesc ierburile mărunte din Ame rica de Nord perie, iar pe cele dinAmerica de Sud, pampers.

- Zbirii care au exterminat cadavrul mortului au descoperit la el o scrisoare.

- Vectorii sunt nişte linii verticale, dispuse orizontal...

- În noaptea de Ajun se adună mulţi copii pentru a colin da obloacele oamenilordin sat.

- Autorul a gândit foarte bine şi şi -a vărsat tot talentul în această poezie.

- Primăvara e cald şi păsărelele se întorc din ţările călătoare.

- 34 -

Sosirea primăverii

După iarna cea geroasă,Ce-a trecutPrimăvara cea voioasă,A-nceput.

Mii de gâze, flori şi pomi,Viaţă au început să-şi ia.Prin câmpii şi prin răzoare,Oameni mulţi încep să are.

Toţi suntem prea fericiţi,Nu ne gândim la părinţi,Că şi ei simt chiar la fel,Iar eu zburd cu-n mieluşel.

Stoica RalucaClasa a VI-a A

Am şi eu un frăţior

Am şi eu un frăţiorŞi este cam mărişorCu vreo unşpe ani aşa,Şi îmi spune „alintata”

Cu el mă cert, din când în când,Şi mă face chiar să plâng,Zice că-s o babă hâdă.

După aceea iertare-şi cere,Şi-mi dă şi o mângâiere,N-am ce-i face, că-i mai mare,Şi eu-s alintată tare.

Stoica RalucaClasa a VI-a A

- 14 -

Primăvara

Primăvara a sosit,Şi copacii au înflorit,Multe flori ei au făcut,Cum niciodată n-au avut.

Viaţă, florile şi-au luatŞi pe câmp s-au arătat,Mici, plăpânde şi frumoase,Ele sunt miraculoase.

Păsările-n stoluri vin,Vin din ţări, grăbite,C-au migrat din ţară în ţară,Şi sunt ostenite.

Oamenii la câmpuri ies,Ies la semănat,Căci toată iarna ei au stat,Şi de treabă au uitat.

Toate aceste vietăţi,Ne arată nouă,C-a trecut iarăşi un anŞi e primăvară.

Ciobanu OanaClasa a VI-a A

- 15 -

Viaţa copiilor străzii

A venit iarna şi se apropie cu paşi repezi spiritul sărbătorilor.Cu fulgi moi de catifea se îmb racă totul în albul pur.Noi, copiii cu părinţi şi cu puţinul pe care îl avem suntem fericiţi. Dar nu ne

gândim şi la copiii străzii care nu au o casă, un cămin şi nişte hăinuţe groase că a venitiarna şi frigul îşi face de cap.

Eu, dacă aş avea o putere, aş face să aibă toţi copiii sărmani tot ce am eu şi toţiceilalţi. Dar nu se face totul cu putere.

De am pune toţi cât de puţin, mână de la mână am face puţinul să crească şi să fiefericiţi şi aceşti năpăstuiţi ai sorţi i.

Să punem mână de la mână şi să aj utăm copiii străzii să fie fericiţi.Haideţi, să ajutăm copiii străzii!

Parfene ZânicaClasa a VII-a B

Pomul de Crăciun

A-nceput bogat şi desNeaua să se-aştearnăLuminează-n casa meaMândru pom de iarnă.

Cu beteală de argintStrălucind pe ramuriS-aşteptăm pe Moş CrăciunSă ne bată-n geamuri.

Hai degrabă să cântămPlini de voioşieŞi pe moşul să-l rugămLa noi să mai vie.

Boancă Andrei-CiprianClasa a VI-a B

- 13 -

CUPRINS

Legenda Crăciunului...........................4

Iarna – creaţii ale elevilor...................5

Obiceiuri de iarnă........................ ........7

Cu Moş Crăciun............................. ......8

1 Decembrie 1918...............................16

Stâncile cameleon...............................17

Chimia explică....................................18

Citate...................................................20

Ştiaţi că... ............................................21

Numere................................................23

Rebusuri matematice...................... ...26

Glume..................................................29

Perle de-ale elevilor...................... ......34

- 3 -