nr 20 octombrie 2006

Salt… înainte!

Aºa sunã comanda adresatã mili-tarilor trimiºi sã învingã duºmanulpentru a mai cuceri teritorii, bunurimateriale ºi a subordona cât mai mulþioameni.

Parafrazând, pentru a veni la stadiulcivil ºi, cu precãdere, la fenomenulinvestiþional, tot „salt… înainte” putemnumi ºi ceea ce au fãcut destui „des-curcãreþi” în ale aºa-zisei inginerii finan-ciare, pentru a cuceri cât mai multe„redute” care sã-i plaseze pe orbitaînvingãtorilor în lupta cu instaurareacapitalismului în România. Aici nu estevorba despre investitorii strãini (cu ei esteo altã poveste), ci îndeosebi despre ceiautohtoni care s-au trezit peste noapte cubani (de la mãtuºi ºi unchi) ºi chipurilechiar cu idei constructive (la baza lornestând pregãtirea profesionalã) carele-au asigurat succesul în afaceri.

Dacã în prima etapã, privatizarea„agoniselii socialiste” s-a fãcut dupãcum au vrut muºchii unora sau altora(vezi gãselniþa cu cuponiada acþiunilordin care aceºtia ºi-au demarat viitoareleafaceri), ulterior, rãmânând tot maipuþinã avere de împãrþit, s-a trecut latranºãri directe cu mai nou-numiþii„investitori strategici”, unde mita a fostprioritarã ºi, bineînþeles, hotãrâtoare.

ªi uite aºa, puþin câte puþin,din… puþinul rãmas neprivatizat seconstituie terenul disputei politicegenerate de interesele de grupnesãþioase ºi nesatisfãcute suficientpânã în prezent.

Dar aici nu-i vorba în exclusivitatede întreprinderile, bãncile, institutele decercetãri sau instituþii încã ale statului,ci a apãrut aceastã formã nouã adobândirii de cãtre unii ºi poate aceiaºi,de foloase (sume considerabile) tot dinbanii publici (taxe, impozite sau crediteexterne) puºi la bãtaie în cadrul aºa-ziselor licitaþii pentru diverse lucrãridemarate sau în curs de demarare.

Hopa, am ajuns din nou la licitaþii,cuvânt atât de drag pe buzele celor carevor sã demonstreze cã totul este trans-parent, adicã la vederea omului care nutrebuie sã aibã nicio îndoialã despreceea ce se întâmplã. Demersul este atâtde cinstit, încât nimeni nu poate aveavreo bãnuialã de înºelãciune. Numai cã,pentru omul simplu însã ori chiar ºi pen-tru unii constructori, câºtigarea de cãtreunele ºi aceleaºi firme a lucrãrilor pusela „bãtaie” trezeºte, pe bunã dreptate,suficiente suspiciuni. Dar asta nu intere-seazã pe cei care ar trebui sã ºi rãspundãpentru ceea ce fac întrucât, de fapt,pentru ei, totul se reduce la interes. Maila modã, la interesele de grup. Amintindde grup, ne-am lãmurit de câþiva aniîncoace cã el este, în cele mai multecazuri, un grup „pestriþ” compus dinreprezentanþi ai mai multor partide (laputere sau în opoziþie), pentru ca alter-nanþa la administrarea treburilor þãriisã-i mulþumeascã pe cât mai mulþi oli-garhi, idiferent cine este la putere.

Cine a spus, mai în glumã, mai înserios cã „banul la ban trage” îºi poatevedea pe viu, la noi, adevãrul grãitatunci.

Bãtãlia cea mai mare s-a dus ºi seduce pentru câºtigarea lucrãrilor lainfrastructura rutierã ºi utilitarã, locurilede unde se pot dobândi sume uriaºefãrã a fi nevoie de implementarea detehnici ºi tehnologii sofisticate.

Aºadar, salt înainte… pentru acapa-rarea cât mai multor contracte învaloare de miliarde de lei rãmâncuvintele de ordine pentru nababii dinlumea construcþiilor.

Sã trecem însã la un alt aspectlegat de… saltul înainte pentru o vic-torie finalã.

În prim-plan este în momentul defaþã acapararea, prin orice mijloace aîntreprinderilor ºi terenurilor neprivati-zate nu pentru a fi reabilitate ºi reintro-duse în circuitul economic, ci pentru abeneficia, dupã cumpãrarea lor la un

preþ derizoriu, de avantajele proprie-tãþii asupra terenurilor pe care suntamplasate. Exemplele sunt din ce în cemai frecvente (cel puþin în Bucureºti):zona Titan, zona Circului, Lujerului etc.).ªi acesta-i doar începutul, pentru cãmulte vechi spaþii industriale vor aveasoarta celor de mai înainte, întrucât setergiverseazã privatizarea acestora îninteres economic, unele dintre eleputând fi modernizate ºi integrate înnoul flux al industriei competitive ºi nudemolate.

Numai cã „hrãpãreþii”… saltuluiînainte pentru foloase financiare uriaºeºi imediate fac tot ceea ce este posibilsã-ºi treacã în patrimoniu cât maimulte „inginerii financiare”.

Lucrurile sunt vizibile fie ºi dacã neoprim la omniprezenþa disputelor dinParlament pentru satisfacerea intere-selor de grup, interese concretizate înlegi în care jena nu mai are nicioperdea. Fiecare simte cã, în curând (înspecial, dupã ianuarie 2007), ceva seva întâmpla pe scena politicã româ-neascã alimentatã sistematic de la celmai înalt nivel cu tot felul de zvonuri ºidoleanþe. Într-o asemenea situaþie, caºi pânã în prezent, dupã 1990 ce-idobândit (nu conteazã mijloacele)rãmâne bine mersi în ograda stãpânului,pentru cã nu se cunoaºte sã fi fost lipsitcineva de ceea ce a „realizat” în peri-oada precedentã.

Nu credeþi cã nu-i prea târziu caacest salt... înainte sã fie totuºi opritcel puþin în stadiul actual? Altfel…

Ciprian ENACHE

e d ! t o r i a l

Director Ionel CRISTEA0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0726.115.426

Corector Viorica Gh. CRISTEAProcesare text Luminiþa CÃLIN

Elias GAZA0723.185.170Vasile MÃCÃNEAÞÃ0744.582.248Gabriel DUMITRU0722.206.756

Colaboratori

dr. ing. Felician Eduard Ioan Hannprof. dr. ing. Adrian Raduing. Ioan Burteaing. Alexandru Péterconf. dr. ing. Constantin Stanciudr. ing. Viorel ªerban

R e d a c þ i a

Publicitate

013935 Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. A, Et. 1, Ap. 15

Tel.: 031.405.53.82, 031.405.53.83Fax: 021.232.14.47Mobil: 0723.297.922, 0729.938.966E-mail: [email protected]

[email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori reprezintãpunctul lor de vedere ºi, implicit, îºi asumãresponsabilitatea pentru ele.

Tiparul executat la:Grupul de presã ºi tipografie

ROMPRINT Bucureºti

Editor:STAR PRES EDIT SRL

Marcã înregistratã la OSIMNr. 66161

ISSN 1841-1290

ÎN ATENÞIA ABONAÞILOR NOªTRI!Din cauzã cã în cursul anului 2006 SC RODIPET SA nu ºi-a respectat obliigaþiile contractuale cu societatea noastrã, în anul 2007 nu vom

mai colabora cu aceastã firmã de diffuzare a presei. În aceste condiþii, rugãm pe toþi cititorii care au avut abonament la „Revista Consttrucþiilor”prin RODIPET sã se adreseze direct societãþii noastre pentru contractarea de abonamente ppentru anul viitor.

I n f o r m a þ i i d e t a l i a t e l a p a g 1 4 6 .

Revista Construcþiilor octombrie 20064

Alinierea la normele europeneîn domeniul betonului

ANEXA NAÞIONALÃ DE APLICARE A SR EN 206-1:2002

Alina CRISTEA – Holcim (România) SA

Aceastã Anexã Naþionalã completeazã regulile ºiinformaþiile cuprinse în SR EN 206-1. Completãrile tex-tului standardului sunt normative. Ele cuprind exigenþelenormative, complementare standardului SR EN 206-1,care trebuie implementate la nivel naþional, precum ºiexigenþele normative stabilite în funcþie de experienþaromâneascã cu privire la aspectele ce nu sunt tratate înSR EN 206-1.

Anexa Naþionalã de Aplicare a SR EN 206-1:2002(specificaþie, performanþã, producþie ºi conformitaate),împreunã cu prestandardul ENV 13670-1 (cu privire laexecuþia structurilor din beton) înlocuiesc prestandarduleuropean ENV 206-1990 „Beton – Performanþe, pro-ducþie, punere în operã ºi criterii de conformitate“, care aservit la baza elaborãrii prezentului standard.

În mod special, elaborarea prezentului standarda comportat revizuirea unor puncte, printre careexemplificãm:

extinderea sistemului de clasificare a betonului înfuncþie de dozajul minim de ciment admis, raportul A/C,clasele de expunere etc.;

cerinþele pentru durabilitate (în funcþie de claselede expunere – fig. 1) etc.

La elaborarea acestui standard, o atenþie deosebitã afost acordatã unei detalieri a performanþelor pentruspecificaþii privind durabilitatea structurilor din beton,durabilitatea fiind definitã ca proprietatea betonului dea-ºi pãstra forma iniþialã, caracteristicile ºi funcþionali-tatea în condiþiile de mediu pentru care a fostproiectat. Asigurarea durabilitãþii betoanelor expusemediului înconjurãtor constituie unul dintre ele-mentele cheie în elaborarea Anexei Naþionale deAplicare a SR EN 206-1:2002.

Importanþa durabilitãþii ºi, totodatã, explicarea dez-voltãrii fãrã precedent în ultima perioadã a preocupãrilorºi realizãrilor în acest domeniu sunt legate, în principal,de douã aspecte:

Siguranþa – durabilitatea fiind privitã în relaþiedirectã cu siguranþa structuralã;

Economic – cea mai buna investiþie la ora actualã petermen lung fiind construcþiile durabile.

La nivel internaþional, durabilitatea structurilor dinbeton, beton armat ºi precomprimat este privitã cu oatenþie din ce în ce mai mare.

Standardul European SR EN 206-1:2002 – Beton – este destinat a fi aplicat în Europa, în condiþii cliimatice ºigeografice diverse, cu diferite niveluri de protecþie, tradiþii specifice ºi experienþe reegionale bine stabilite. Acolo undeastfel de soluþii generale nu au fost posibile, existã permisiuneea pentru aplicarea de standarde naþionale, fapt care acondus la elaborarea Anexei Naþionale de Apliicare a SR EN 206-1:2002, anexã care va reprezenta modificareaCodului de Practicã pentru executarea lucrãrilor din beton ºi beton armat – NE 012-1999.

Fig. 1: Cerinþe pentru durabilitate

Revista Construcþiilor octombrie 2006 5

În ceea ce priveºte extinderea claselor de rezistenþã abetoanelor în Anexa Naþionalã de Aplicare a SR EN206-1:2002, clasa minimã de beton indicatã va fi C8/10pentru clasa de expunere X0 (pentru absenþa riscului decoroziune sau atac).

Un alt aspect important îl constituie introducerea înlista domeniilor de utilizare a cimenturilor cu adaosuri detip CEM II/B-M în betoane armate, cu specificaþii în ceeace priveºte raportul de apã – ciment (A/C), clasele deexpunere ºi clasele de beton recomandate.

Introducerea acestor tipuri de cimenturi în betoaneeste beneficã din multe puncte de vedere.

În primul rând, prin introducerea de adaosuri încimenturi ºi în funcþie de dozajul acestora, se pot obþine„cimenturi personalizate” proiectate în funcþie de aplica-þiile acestora în betoane. Cu alte cuvinte, pornind de laaplicaþia finalã a produsului finit, betonul, se va obþine oreconfigurare a cimenturilor care vor reflecta aplicaþiilepieþei materialelor de construcþii.

Definirea unor reþete specifice ºi utilizarea acestoraprezintã avantajele controlului strict al procesului defabricaþie ºi asigurãrii constanþei calitãþii cimenturilorrespective ºi, implicit, a betoanelor preparate cu acestea.

Utilizarea cimenturilor cu adaos în betoane este omodalitate eficientã de protejare a mediului înconjurãtor.Schimbãrile climatice (inundaþii, tornade, uragane etc.),

ale cãror efecte se fac simþite din ce în ce mai des în toatesectoarele de activitate, atât la nivel global, cât ºi la noiîn þarã, pot fi aleviate prin reducerea gazelor cu efect deserã. Un astfel de gaz este ºi dioxidul de carbon carese genereazã în cantitãþi semnificative în procesul deproducere a clincherului necesar obþinerii cimentului.Utilizarea adaosurilor ca substituenþi ai clincherului con-tribuie semnificativ la reducerea emisiilor de gaze cu efectde serã, fiind o metodã din ce în ce mai folositã în acestscop pe plan european.

Aspectele referitoare la execuþie au fost, în general,transferate în ENV 13670-1 – anexa naþionalã ce urmeazãsã fie elaboratã ºi care va constitui partea a doua a AnexeiNaþionale de Aplicare a SR EN 206-1:2002.

În ceea ce priveºte contextul de funcþionare a prezen-tului standard, acesta este schematizat în fig. 2.

Acest standard poate fi utilizat numai împreunã custandardele de produs pentru materialele componente(ciment, agregate, adaosuri, aditivi ºi apã de amestec).

Intrarea în vigoare a Anexei Naþionale de Aplicare a SREN 206-1:2002 împreunã cu o serie de alte standarde, înprezent în lucru în comitetele tehnice ASRO, va constituipunctul de referinþã cu privire la alinierea reglementãrilorromâneºti la normele Uniunii Europene în domeniulstrategic al materialelor de construcþii.

Fig. 2: Relaþii între SR EN 206-1 ºi standardele pentru concepþie ºi execuþie,standardele referitoaare la componente ºi standarde de încercãri


continuare în pagina 8


urmare din pagina 7

SCHEMELE DDE MMANAGEMENT AAL MMEDIULUI ((EMAS)OM 50/2004 se referã la participarea voluntarã a

„organizaþiilor“ la organizarea ºi coordonarea schemelorde management de mediu.

Obiectivul EMAS este promovarea ºi îmbunãtãþireacontinuã a performanþelor de mediu ale organizaþiilor prin:

a) elaborarea ºi implementarea de cãtre organizaþii asistemelor de management de mediu;

b) evaluarea sistematicã, obiectivã ºi periodicã a per-formanþelor acestor sisteme;

c) furnizarea informaþiilor privind performanþele demediu ºi menþinerea unui dialog cu publicul ºi cu altepãrþi interesate din afara organizaþiilor;

d) implicarea activã a angajaþilor în organizarea ºi îninstruirea proprie, adecvatã, iniþialã ºi avansatã care sã lepermitã participarea activã la elaborarea ºi punerea înaplicare a sistemului de management de mediu conformlit. a). La solicitarea angajaþilor, orice reprezentant rele-vant al acestora trebuie sã fie implicat (art. 2).

Procedura cuprinsã în OM 50/2004 constituie o tra-ducere a Regulamentului nr. 761/2001 al ParlamentuluiEuropean ºi Consiliului Europei.

Comparând prevederile Regulamentului 761/2001 cuprevederile din legislaþia româneascã referitoare la EMASse observã:

în preambulul din Regulament se sugereazã încura-jarea participãrii voluntare a întreprinderilor la EMAS,paragraful (9). În paragraful (10) din preambul se spune:„Este important ca întreprinderile mici ºi mijlocii sã par-ticipe la EMAS ºi ca participarea acestora sã fie promovatãprin facilitarea accesului la informaþii la fondurile-suportexistente ºi la instituþiile publice ºi prin stabilirea sau pro-movarea mãsurilor de asistenþã tehnicã“.

Paragraful (15) din preambulul Regulamentuluinr. 761/2001 specificã: „Statele membre ar putea crea avan-taje pentru a încuraja organizaþiile sã participe în EMAS“.

Actul normativ echivalent ºi anume OM 50/2004 nu tra-duce exact prevederile referitoare la acþiuni stimulative pen-tru încurajarea întreprinderilor sã participe voluntar la EMAS.

Numai art. 21 menþioneazã cã ICIM promoveazã par-ticiparea organizaþiilor în cadrul EMAS ºi, în special,participarea întreprinderilor mici ºi mijlocii (IMM) prin:

a) facilitarea accesului la informaþii ºi instituþii publice;b) adoptarea ºi promovarea mãsurilor de asistenþã

tehnicã, în colaborare cu autoritãþile locale, camere decomerþ, asociaþii patronale etc.;

c) tarife de înregistrare rezonabile, care sã încurajezemai larga participare.

Caracterul voluntar al participãrii întreprinderilor înEMAS pare sã fie trecut cu vederea în Ghidul tehnicgeneral pentru aplicarea OU 34/2002, unde la Capitolul10.1. se indicã: „La cererea pentru obþinerea autorizaþieiintegrate de mediu, titularul activitãþii va menþiona cã areimplementat un sistem de management de mediu înregis-trat sau certificat conform standardelor recunoscute,anexând o copie dupã ultimul raport de verificare“.

Prin urmare, titlul OM 50/2004 – „...în vederea par-ticipãrii voluntare a organizaþiilor la aceste scheme“ esteîn contradicþie cu prevederile Capitolului 10.1. dinGhidul de aplicare a OU 34/2002 – modificat ºi aprobatde L 645/2002.

MONITORIZAREAAproape toate actele normative europene sau

româneºti cuprind prevederi pentru monitorizare.Acþiunile care se întreprind prin iniþiative legislative nu ausens dacã nu se evalueazã efectul lor. O selecþie a actelornormative cu prevederi în legãturã cu monitorizarea seprezintã în cele ce urmeazã:

OM 860/2002 – Raportul la studiul de evaluare aimpactului unui proiect asupra mediului trebuie sãcuprindã ºi un plan de monitorizare a mediului în timpulexecuþiei lucrãrilor.

L 645/2002, art. 14 Titularul activitãþii este obligat sãinformeze, la termenele stabilite prin autorizaþia integratãde mediu, autoritatea competentã despre rezultateleemisiilor din instalaþie ºi în termen de maximum 24 de oreorice incident sau accident care afecteazã semnificativmediul.

OU 34/2002, Capitolul IV, art. 17 (f) – Una dintrecondiþiile necesare emiterii acordului sau autorizaþieiintegrate de mediu este luarea mãsurilor adecvate pentrusupravegherea emisiilor, cu specificarea metodologiei demãsurare a frecvenþei acestora ºi a procedurii de evaluarea rezultatelor mãsurãtorilor, precum ºi obligaþia de acomunica autoritãþii competente datele necesarecontrolului ºi respectãrii condiþiilor de autorizare.

OM (MS) 764/2005 indicã procedura de înregistrarea laboratoarelor care efectueazã monitorizarea calitãþiiapei potabile în cadrul controlului oficial al apei potabile.

Regulamentul pentru autorizarea laboratoarelor demediu este stabilit prin OM 370/2003. Metodologia deautorizare este complicatã, comisia de autorizarecuprinde peste 30 de persoane, iar unele laboratoare dereferinþã nu existã (exemplu: Laboratorul de referinþã pen-tru imisii nu existã la INMH). În concluzie, acest Regula-ment trebuie revizuit.

ARACOIntegrarea europeanã

a societãþilor de construcþii (VII)Ghidul

„PREGÃTIREA SOCIETÃÞILOR DE CONSTRUCÞII-MONTAJ PENTRU DESFÃªURAREAACTIVITÃÞII ÎN CONDIÞIILE INTEGRÃRRII ROMÂNIEI ÎN UNIUNEA EUROPEANÃ”



ACTE NNORMATIVE RROMÂNEªTIPrincipalele acte normative româneºti care au legãturã

cu activitãþile societãþilor de construcþii sunt enumeratemai jos. Sunt indicate ºi Directivele europene care au fosttranspuse în actele respective.

1. OM 95/2005 privind stabilirea criteriilor deacceptare ºi procedurile preliminare de acceptare adeºeurilor la depozitare ºi lista naþionalã de deºeuriacceptate în fiecare clasã de depozit de deºeuri. AcestOM transpune Decizia Consiliului 2003/33/CE, stabilindcriteriile ºi procedurile pentru acceptarea deºeurilor îndepozite, ca urmare a art. 16 ºi Anexei II la Directiva1993/31 /CE, publicatã în JOCE nr. L 11, din 16 ianuarie2003. OM 95/2005 abrogã OM 867/2002, având acelaºiobiect.

2. OM (Ministerul Transporturilor, Construcþiilor ºiTurismului) nr. 195 /2005 pentru aprobarea Reglementãriitehnice „Normativ privind proiectarea ºi execuþiamãsurilor de izolare fonicã ºi tratamentelor acustice înclãdiri“, indicativ C125-05 (revizuire C125 – 1987).

3. OM 249/2005 pentru înfiinþarea Centrului naþionalde coordonare, informare, reactualizare a ghidurilorprivind cele mai bune tehnici disponibile ºi de comuni-care cu Biroul European pentru Prevenirea ºi ControlulIntegrat al Poluãrii ºi cu Forumul European de Informare.

4. Ordinul Preºedintelui ANRE (Administraþia Naþio-nalã de Reglementare în Domeniul Energiei) nr.. 15/2005privind aprobarea Regulamentului de organizare ºifuncþionare a pieþei de certificate verzi.

5. HG 291/20O5 privind modificarea HG 173/2000pentru reglementarea regimului special privindgestiunea ºi controlul bifenililor policloruraþi ºi al altorcompuºi similari.

6. HG 321/2O05 privind evaluarea ºi gestionarea zgo-motului ambiental. Transpune Directiva nr. 2002/49/CE,publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãþii Europenenr. I 189 din 18 iulie 2002.

7. HG 349/2005, privind depozitarea deºeurilor, careînlocuieºte HG 162/2002.

8. HG 352/2005 privind modificarea ºi completareaHG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privindcondiþiile de descãrcare în mediul acvatic a apelor uzate.

9. HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor ºi adeºeurilor din ambalaje.

10. HG 796/2005 care modificã ºi completeazãHG 622/2004 privind stabilirea condiþiilor de introducerepe piaþã a produselor pentru construcþii.

11. HG 958/2005 privind modificarea ºi completareaHG 1892/2004.

12. OM 50/2004 privind stabilirea procedurii de orga-nizare ºi coordonare a schemelor de management demediu ºi audit (EMAS) în vederea participãrii voluntare aorganizaþiilor la aceste scheme.

OM 50/2004 traduce Regulamentul (EC) nr. 761/2001al Parlamentului European ºi al Consiliului Europei din19 martie 2001 privind permisiunea participãrii voluntarea organizaþiilor la schema eco-managementului ºi auditu-lui (EMAS).

13. OM 253/2004 pentru aprobarea Regulamentuluide organizare ºi funcþionare a Comitetului interministerialºi funcþionarea comisiilor sectoriale interministeriale.Se ABROGÃ OM 600/1999 ºi OM 1028 /1999.

14. OM 756/2004 pentru aprobarea Normativuluitehnic pentru incinerarea deºeurilor. Se ABROGÃ OM1215/2003 având acelaºi titlu.

15.. OM 757/20O4 pentru aprobarea Normativuluitehnic privind depozitarea deºeurilor. Se ABROGÃOM 1147/2002.

16. OM 876/2004 pentru aprobarea Procedurii deautorizare a activitãþilor cu impact semnificativ asupramediului.

17. OM 880/2004 privind procedura de raportare adatelor referitoare la ambalaje ºi deºeuri de ambalaje.Se ABROGÃ OM 1190/2002.

18. OG 3/2001 pentru modificarea ºi completareaOG 38/1988 privind activitatea de acreditare a labora-toarelor ºi organismelor pentru evaluarea conformitãþii.

19. L 199/2004 pentru modificarea ºi completareaL 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor deconstrucþii, care nu sunt încorporate în textul republicatal L 50/1991.

20. L 310/20004 – Lege pentru modificarea ºi com-pletarea Legii apelor nr. 107/1996, care transpune Direc-tiva 2000/60/EC a Parlamentului European ºi a Consiliuluidin 23 octombrie 2000, stabilind cadrul de acþiune alComunitãþii în domeniul politicii apelor.

21. L 311/2004 pentru modificarea ºi completareaL 458/2002 privind calitatea apei potabile. Se transpuneCD 80/778/EEC.

22. HG 622/2004 privind stabilirea condiþiilor deintroducere pe piaþã a produselor pentru construcþii.Transpune CD 89/106/CEE – Directiva produselor pentruconstrucþii (CPD).

23. HG 1076/2O04, privind stabilirea procedurii derealizare a evaluãrii de mediu pentru planuri ºi programe.

HG 1076/2004 transpune Directiva Parlamentului Euro-pean ºi a Consiliului 2001/42/EC din 27 iunie 2001 privindevaluarea efectelor anumitor planuri ºi programe asupramediului, publicatã în JOCE nr. L 197, din 21 iulie 2001.

24. HG 1892/2004 ppentru stabilirea sistemului de pro-movare a producerii energiei electrice din surse regenera-bile de energie.

Modificatã ºi completatã prin HG 958/2005.25. HG 2151/2004 privind instituirea regimului de arie

naturalã protejatã pentru noi zone.26. OM 370/2003 privind activitãþile ºi sistemul de

autorizare a laboratoarelor de mediu.27. OM 818/20O3 pentru aprobarea Procedurii de

emitere a autorizaþiei integrate de mediu.28. OM (MS) 1041/2003 pentru constituirea sistemului

de informaþii privind sãnãtatea în relaþie cu mediul.29. OM (MAPAM) 1069/2O03 cu privire la desfã-

ºurarea activitãþilor specifice de gospodãrire a apelor.30. L 85/2003 – Legea minelor.31. L 318/2003 – Legea energiei electrice.32. L 401/2003 pentru modificarea ºi completarea

L 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de con-strucþii (L 50 s-a republicat în MO nr. 933 din 13.10.2004).

33. HG 95/2003 privind controlul activitãþilor careprezintã pericole de accidente majore în care sunt impli-cate substanþe periculoase. Transpune CD 96/82/CE avândacelaºi titlu.


urmare din pagina 10


34. HG 102/2OO3 – Se ABROGÃ prin HG 622/2004,art. 41 (c). Transpune CD 89/106/CEE referitoare la pro-duse pentru construcþii (CPD) din 21 decembrie.

35. HG 124/2003 privind prevenirea, reducerea ºicontrolul poluãrii mediului cu azbest.

36. HG 382/2003 pentru aprobarea Normelormetodologice privind exigenþele minime de conþinut aledocumentaþiilor de amenajare a teritoriului ºi de urbanismpentru zonele de riscuri naturale.

37. HG 443/2003 privind promovarea producþiei deenergie electricã din surse regenerabile de energie.

38. HG 699/2O03 privind stabilirea unor mãsuri pen-tru reducerea emisiilor de compuºi organici volatilidatorate utilizãrii solvenþilor organici în anumite activitãþiºi instalaþii.

39.. HG 1535/2003 privind aprobarea Strategiei devalorificare a surselor regenerabile de energie. TranspuneDirectiva 2001/77/EC.

40. HG 1626/2003 privind înfiinþarea, organizarea ºifuncþionarea agenþiilor regionale de protecþie a mediului.

41. OM (MIR – ANRM) 52/2O02 privind modificareaOrdinului preºedintelui Agenþiei Naþionale pentru ResurseMinerale nr. 80/1998, pentru aprobarea Instrucþiunilorprivind stabilirea ºi sancþionarea contravenþiilor prevãzutede Legea Minelor nr. 61/1998.

42. OM 745/2002 privind stabilirea aglomerãrilor ºizonelor pentru evaluarea calitãþii aerului în România.

43. OM 860/20002 pentru aprobarea Procedurii deevaluare a impactului asupra mediului ºi de emitere aacordului de mediu (care þine seama de HG 918/2002 ºiabrogã orice prevedere contrarã a OM 125/1996).

44. OM 863/2002 privind aprobarea ghidurilormetodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru deevaluare a impactului asupra mediului.

45. OM 864/2O02 pentru aprobarea Procedurii deevaluare a impactului în context transfrontierã ºi de par-ticipare a publicului la luarea deciziei în cazul proiectelorcu impact transfrontierã.

46. OM 1144/2002 privind înfiinþarea Registruluipoluanþilor emiºi de activitãþile care intrã sub incidenþaart. 3 alin. (1), lit. g) ºi h) din OU 34/2002 privind pre-venirea, reducerea ºi controlul integrat al poluãrii ºimodul de raportare a acestora.

47. L 37/2002 pentru aprobarea OG 21/1992 privindprotecþia consumatorilor.

48. L 458/2002 privind calitatea apei potabile com-pletatã ºi modificatã de L 311/2004. Se transpuneCD 80/778/EEC.

49. L 645/2002 privind aprobarea ºi modificareaOU 34/2002.

50. HG 100/2002 privind aprobarea Normelor de cali-tate pe care trebuie sã le îndeplineascã apele de suprafaþãutilizate pentru potabilizare ºi a Normativului privindmetodele de mãsurare ºi frecvenþa de prelevare ºi analizãa probelor din apele de suprafaþã, destinate producerii deapã potabilã. Se transpune CD 75/440/EEC, care se referãla acelaºi titlu ºi CD 79/869/EEC, care se referã la partea adoua a titlului.

51. HG 123/2002 pentru aprobarea normelormetodologice de aplicare a L 544/2001 privind liberulacces la informaþiile de interes public. TranspuneCD 90/313/EC.

52. HG 162/2002, privind depozitarea deºeurilor.Se abrogã prin HG 349/2005, care este în conformitatecu CD 1999/31/EC.

53. HG 188/2002 pentru aprobarea unor normeprivind condiþiile de descãrcare în mediul acvatic a apeloruzate. HG 188/2002 urmeazã sã fie republicatã, intro-ducând corectãrile aduse de HG 352/2005.

54. HG 490/2002 pentru aprobarea Normelormetodologice de aplicare a OU 200/2000 privind clasifi-carea, etichetarea ºi ambalarea substanþelor ºipreparatelor chimice periculoase.

55. HG 573/2002 – Procedura de autorizare a acti-vitãþilor cu impact asupra mediului înconjurãtor.

56. HG 856/2002 privind evidenþa gestiunii deºeurilorºi pentru aprobarea listei cuprinzând deºeurile, inclusivdeºeurile periculoase. Se abrogã HG 155/1999.

57. HG 918/2002 privind stabilirea procedurii-cadrude evaluare a impactului asupra mediului ºi pentru apro-barea listei proiectelor publice sau private supuse acesteiproceduri. HG 918/2002 traduce CD 85/337/EEC – Direc-tivã modificatã ºi completatã de CD 97/11/EC/1997,având acelaºi titlu ca cel al HG.

În Anexa 3 ºi Anexa 4 din Directivã sintagmele „polu-are ºi deranjamente“ („pollution and nuisances“) ºi„crearea deranjamentelor“ („creation of nuisances“) s-autradus incorect în „emisii poluante“, inclusiv zgomotul ºirespectiv „crearea zgomotului“. Aceastã confuzie poateconduce la teme de studiu inutile, plãtite fãrã rost. S-a con-fundat „nuisance“ = deranjament, cu „noise“ = zgomot.

58. HG 1115/20O2 privind accesul liber la informaþiaprivind mediul – 10 octombrie. Transpune CD 90/313/EECºi CD 2000/169 (COD).

59. OU 34/2002 privind prevenirea, reducerea ºi con-trolul integrat al poluãrii, modificatã ºi completatã deL 645/2002. Transpune CD 96/61/EC/1996.

60. OU 91/2002 pentru modificarea ºi completareaLegii protecþiei mediului nr. 137/1995 – republicatã.

61. Ghid tehnic general pentru aplicarea OU 34/2002aprobatã cu modificãri de L 645/2002.

62. OU 76/2001 privind simplificarea unor formalitãþiadministrative pentru înregistrarea ºi autorizarea funcþio-nãrii comercianþilor, republicatã.

63. OU 146/2001 pentru completarea OG 21/1992privind protecþia consumatorilor.

64. L 22/2001 pentru ratificarea Convenþiei privindevaluarea impactului asupra mediului în context trans-frontierã, adoptatã la Espoo în 25 februarie 1991.

65. L 426/2001 pentru aprobarea OU 78/2000 privindregimul deºeurilor.

66. L 451/2001 pentru aprobarea Ordonanþei deUrgenþã nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea ºiambalarea substanþelor ºi preparatelor chimice periculoase.

67. L 453/2001 privind modificarea ºi completareaL50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de con-strucþii ºi unele mãsuri de realizare a locuinþelor.

68. L 4622/20O1 pentru aprobarea OU 236/2000privind regimul ariilor naturale protejate, conservareahabitatelor naturale, a florei ºi faunei sãlbatice. TranspuneCD 92/43/EC care are acelaºi titlu.




69. L 544/2001 privind liberul acces la informaþiile deinteres public. Transpune CD 90/313/EEC ºi CD 2000/169(COD).

70. L 575/2001 privind aprobarea Planului de amena-jare a teritoriului naþional.

71. L 608/2001 privind evaluarea conformitãþii pro-duselor care transpune CD 94/62/CE, amendatã de Direc-tiva Parlamentului ºi Consiliului nr. 2004/12/CE, DeciziaComisiei Europene 97/129/CE privind sistemul de identifi-care ºi marcare a materialelor de ambalaj ºi DeciziaComisiei Europene 2005/270/CE privind formatul referitorla sistemul de baze de date.

72. L 655/2O01 pentru aprobarea OU 243/2000privind protecþia atmosferei. Transpune CD 96/62/EC –Directiva-cadru a calitãþii aerului.

73. HG 650/2001 pentru aprobarea Regulamentuluiprivind elaborarea reglementãrilor tehnice în construcþii.Se abrogã HG 399/1995.

74. HG 1097/2001 privind constituirea ºi funcþionareaComitetului interministerial pentru coordonarea integrãriidomeniului protecþiei mediului în politicile ºi strategiilesectoriale la nivel naþional.

75. L 86/2000 pentru ratificarea Convenþiei de laAarhus (1998) privind accesul la informaþie, participareapublicului la luarea deciziei ºi accesul la justiþie în pro-bleme de mediu.

76. L 199/2000 privind utilizarea eficientã a energiei.Transpune CD 226/2001 ºi CD 91/565/EEC.

77. OM 21 /N (MLPAT)/2OOO pentru aprobareareglementãrii tehnice „Ghid privind elaborarea ºi apro-barea regulamentelor locale de urbanism“ – IndicativGM-007-2000. Se ABROGÃ OM 80/N/1996 care aprobãreglementarea tehnicã „Ghid cuprinzând precizãri, deta-lieri ºi exemplificãri pentru aprobarea regulamentelorlocale de urbanism de cãtre consiliile locale“.

78. OU 78/2000 privind regimul deºeurilor, aprobatãcu modificãri ºi completãri de L 426/2001.

79. OU 200/2000 privind clasificarea, etichetarea ºiambalarea substanþelor ºi preparatelor chimice periculoase.

80. OU 236/2000 privind regimul ariilor protejate,conservarea habitatelor naturale, a florei ºi faunei sãlba-tice, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin L 462/2001.Transpune CD 92/43/EC asupra conservãrii habitatelor,florei ºi faunei sãlbatice.

81. OU 243/2000 privind protecþia atmosferei.Transpune CD 96/62 /EC – Directiva-cadru a calitãþii aerului.

82. HG 173/2000 pentru reglementarea regimului spe-cial privind gestiunea ºi controlul bifenililor policloruraþiºi ale altor compuºi similari.

83. HG 155/1999 pentru introducerea evidenþeigestiunii deºeurilor ºi a Catalogului European al Deºeurilor.

84.. HG 877/1999 privind obligativitatea furnizorilorde materiale, elemente pentru construcþii ºi produse desti-nate construcþiilor de a efectua 3 încercãri ºi analize delaborator numai prin laboratoare autorizate. Se abrogãprin HG 622/2004 privind stabilirea condiþiilor de intro-ducere pe piaþã a produselor pentru construcþii.

85. HG 960/1999 privind modificarea ºi completareaHG 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului generalde urbanism.

86. OM 62/N/1998 (MLPAT), 1955/1998 (MAPPM) ºi19/1998 (DAPL) privind delimitarea zonelor expuseriscurilor naturale.

87. OG 38/1998 privind activitatea de acreditare alaboratoarelor ºi organismelor pentru evaluarea confor-mitãþ i i , aprobatã cu modif icãri º i completãr i deL 245/2002, modificatã ºi completatã de OG 3/2004.Se abrogã art. 23, alin. 2, OG 19/1992 privind activitateade standardizare în România, aprobatã ºi modificatã deL 11/1994 ºi HG 167/1992 privind constituirea ºi funcþio-narea Sistemului naþional de certificare a calitãþii.

88. OG 39/1998 privind activitatea de standardizarenaþionalã în România. Se ABROGÃ OG 19/1992 privindactivitatea de standardizare din România, aprobatã ºimodificatã prin L11/1994, HG 224/1995 privind organi-zarea ºi funcþionarea Institutului Român de Standardizareºi HG 721/1992 privind înfiinþarea centrului Naþional deFormare, Consultanþã ºi Management pentru AsigurareaCalitãþii.

89. OM 148/1997 privind Procedura ºi Competenþelede emitere a Avizelor ºi Autorizaþiilor de gospodãrire aapelor. Se abrogã: OM 715/1991, OM 435/1991 ºiOM 721/1996 privind emiterea avizelor, respectiv auto-rizaþiilor ºi procedurile ºi competenþele de emitere aavizelor ºi autorizaþiilor de gospodãrire a apelor.

90. OM 184/1997 pentru aprobarea Procedurii derealizare a bilanþurilor de mediu.

91. OM 214/RT/16/1999 pentru aprobarea proce-durilor de promovare a documentaþiilor ºi de emitere aacordului de mediu la planurile de urbanism ºi de amena-jare a teritoriului. Se ABROGÃ prin HG 1076/2004, art. 43.

922. OM 281/1997 privind Procedura privind mecanis-mul de acces la informaþia de gospodãrire a apelor.

93. OM (MS) 536/1997 pentru aprobarea Normelor deigienã ºi a recomandãrilor privind mediul de viaþã alpopulaþiei (se abrogã OM (MS) 623/1973, OM (MS)399/1974, OM (MS) 981/1994 ºi OM (MS) 1935 /1996).

94. OM 756/1997 pentru aprobarea Reglementãriiprivind evaluarea poluãrii mediului.

95. HG 101/1997 pentru aprobarea Normelor specialeprivind caracterul ºi mãrimea zonelor de protecþie sanitarã.

96. HG 168/1997 privind regimul produselor ºiserviciilor care pot pune în pericol viaþa, sãnãtatea, secu-ritatea muncii ºi protecþia mediului înconjurãtor, publi-catã în MO nr. 85 din 8 mai 1997.

977. HG 766/1997 pentru aprobarea unor regulamenteprivind calitatea în construcþii. Se ABROGÃ prinHG 622/2004, art. 41(a).

98. HG 766/1997 pentru înfiinþarea Comisiei Naþionalede Agrement Tehnic în Construcþii, modificat de art. I,pct. 5 din HG 796/2005 (neconcordanþã în modificãrilelegislative).

99. OM 125/1996 pentru aprobarea Procedurii dereglementare a activitãþilor economice ºi sociale cuimpact asupra mediului înconjurãtor, ABROGAT prinHG 1076/2004, art. 43(a).

100. L 84/1996 – Legea îmbunãtãþirilor funciare.101. L 107/1996 – Legea apelor.102. HHG 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului

general de urbanism, modificatã ºi completatã de HG960/1999.

103. L 10/1995 privind calitatea în construcþii.104. L 137/1995 – Legea protecþiei mediului (care a

fost modificatã).105. L 137/1995 – Legea protecþiei mediului republi-

catã în MO nr. 70 din 17 februarie 2000 ºi în care s-afãcut o altã numerotare a articolelor.




106. L 84/1993 pentru aderarea României la Convenþiaprivind protecþia stratului de ozon, adoptatã la Viena în22 martie 1985 ºi la Protocolul privind substanþele careepuizeazã stratul de ozon, adoptat la Montreal în 16 sep-tembrie 1987 ºi pentru acceptarea Amendamentului Proto-colului de la Montreal privind substanþele care epuizeazãstratul de ozon, adoptat la cea de-a doua reuniune apãrþilor de la Londra, din 27 – 29 iunie 1990.

107. OG 21/1992 privind protecþia consumatorilor.108. L 5O (r2)/1991 republicatã în MO Partea I nr. 933

din 13.10.2004, privind autorizarea executãrii lucrãrilorde construcþii.

109. L 29/199O – Legea contenciosului administrativ(OU 91/2002, art. 12).

ACTE NNORMATIVE AABROGATE1. OM 820/2003 pentru aprobarea Regulamentului

privind organizarea activitãþii de certificare a unitãþilorspecializate în elaborarea de studii ºi proiecte în execuþieºi consultanþã în domeniul gospodãririi apelor ºi docu-mentaþii tehnice pentru obþinerea avizelor ºi autorizaþiilorde gospodãrire a apelor, prin OM 50/2004.

2. OM 1215/20O3 pentru aprobarea Normativuluitehnic privind incinerarea deºeurilor, publicat în MO 150ºi 150 bis din 7 martie 2003.

3. HG 102/2003 prin HG 622/2004 privind stabilireacondiþiilor de introducere pe piaþã a produselor pentruconstrucþii.

4. OM 1147/2002 pentru aprobarea Normativuluitehnic privind depozitarea deºeurilor – construirea,exploatarea, monitorizarea ºi închiderea depozitelor dedeºeuri, publicat în MO 150 ºi 150 bis din 7 martie 2003.

5. OM 1190/2002 privind procedura de raportare adatelor referitoare la ambalaje ºi deºeuri de ambalaje, prinOM 880/2004, având acelaºi titlu.

6. HG 118/2002 privind aprobarea Programului deacþiune pentru reducerea poluãrii mediului acvatic ºi aapelor subterane cauzatã de evacuarea unor substanþepericuloase, prin HG 351/2005.

7. HG 162/20O2 privind depozitarea deºeurilor prinHG 349/2005.

8. HG 867/2002, prin OM 95/2005 privind stabilireacriteriilor de acceptare ºi procedurile preliminare deacceptare a deºeurilor la depozitare ºi lista naþionalã dedeºeuri acceptate în fiecare clasã de depozit de deºeuri.

9. OM 1711/2000, publicat în MO 11 din 9 ianuarie2001, prin OM 325/2001 (publicat în 28 martie 2001)privind aprobarea Instrucþiunilor tehnice pentru aplicareaHG 472.

10. OM 214/RT/16/NN/1999 pentru aprobarea proce-durilor de promovare a documentaþiilor, de emitere aAcordului de mediu la planurile de urbanism ºi de amena-jare a teritoriului.

11. OM 6OO/1999 privind constituirea colectivelorde lucru pe categorii de probleme ºi domenii, prin OM253/2004.

12. OM 1O28/1999 privind constituirea colectivelorde lucru pe categorii de probleme ºi domenii, prin OM253/2004.

13. HG 155/1999 pentru introducerea evidenþeideºeurilor ºi a Catalogului European al Deºeurilor, prinHG 856/2002 (art. 13).

14. HG 877/1999 prin HG 622/2004 privind stabilireacondiþiilor de introducere pe piaþã a produselor pentruconstrucþii.

15. OM 965/1998 pentru aprobarea Regulamentuluiprivind organizarea activitãþii de certificare a unitãþilorspecializate, publice sau private, pentru elaborarea destudii ºi proiecte în domeniul gospodãririi apelor ºi alingineriei mediului legate de ape, precum ºi pentru exe-cuþia lucrãrilor hidrotehnice de gospodãrire a apelor(NTLH-016/1998), prin OM 706/2001, art. 3.

16. HG 5440/1998 privind constituirea Comisiei inter-ministeriale pentru promovarea ºi urmãrirea PNAPM. SeABROGÃ prin HG 1097/2001.

17 OM 645 (MAPPM), 5029 (MLPAT) ºi 7190(MS)/1997 pentru aprobarea Normativului privindcondiþiile de evacuare a apelor uzate în reþelele decanalizare ale localitãþilor, prin HG 188/2002.

18. HG 730/1997 pentru aprobarea Normativuluiprivind stabilirea limitelor de încãrcare cu poluanþi aapelor uzate evacuate în resursele de apã – NTPA 001,prin HG 188/2002.

19. HG 766/1997 pentru aprobarea unor regulamenteprivind calitatea în construcþii. Se ABROGÃ prinHG 622/2004.

220. OM 80/N/1996 (MLPAT) pentru aprobarea regula-mentelor locale de urbanism, de cãtre OM 21/N/2000(MLPAT).

21. OM 125/1996 pentru aprobarea procedurii dereglementare a activitãþilor economice ºi sociale cuimpact asupra mediului înconjurãtor prin HG 1076/2004privind stabilirea procedurii de realizare a evaluãrii demediu pentru planuri ºi programe.

22. OM 721/1996 privind procedura ºi competenþelede emitere a avizelor ºi autorizaþiilor de gospodãrire aapelor, ABROGAT prin OM 148/1997.

23. HG 224/1995 privind organizarea ºi funcþionareaInstitutului Român de Standardizare, prin OG 39/1998.

24. HG 399/1995 pentru aprobarea Regulamentuluiprivind elaborarea reglementãrilor tehnice în construcþiipentru componentele sistemului calitãþii. Se ABROGÃprin HG 650/2001.

25. OG 2/1994 privind calitatea în construcþii.Se abrogã prin HG 766/1997 ºi L 10/1995.

26. HG 256/1994 pentru aprobarea Regulamentuluiprivind asigurarea activitãþii metrologice în construcþii.Se ABROGÃ prin HG 766/1997.

27. HG 261/1994 pentru aprobarea unor regulamenteelaborate în temeiul art. 35 ºi art. 36 din OG 2/1994.Se ABROGÃ prin HG 766/1997.

28. HG 392/1994 pentru aprobarea Regulamentuluiprivind agrementul tehnic pentru produse, procedeeºi echipamente noi în construcþii. Se abrogã prinHG 766/1997.

29. HG 393/1994 pentru aprobarea Regulamentuluiprivind autorizarea ºi acreditarea laboratoarelor de încer-cãri în construcþii, ABROGAT prin HG 766/1997.

30. HG 728/1994 pentru aprobarea Regulamentuluiprivind certificarea calitãþii produselor folosite în con-strucþii, abrogat prin HG 766/1997.

31. OG 19/1992 privind activitatea de standardizaredin România, aprobatã ºi modificatã prin L11/1994, prinOG 39/1998.

32. HG 167/1992 privind constituirea ºi funcþionareaSistemului naþional de certificare a calitãþii prin OG38/1998.




33. HG 721/1992 privind înfiinþarea CentruluiNaþional de Formare, Consultanþã ºi Management pentruAsigurarea Calitãþii, prin OG 39/1998.

34. OM 435/1991 privind emiterea autorizaþiei degospodãrire a apelor. abrogat prin OM 148/1997.

35. OM 715/1991 privind emiterea avizului degospodãrire a apelor abrogat prin OM 148/1997.

36. HG 545/1991 privind supravegherea calitãþii pro-duselor ºi serviciilor în scopul prevenirii ºi combaterii faptelorcare pot afecta viaþa ºi sãnãtatea oamenilor, animalelor,ori calitatea mediului înconjurãtor, prin OG 21/1992.

37. OM 242/1990 (alin. I.3.1.1., I 3.1.2. ale punctuluiI.3.1. referitor la serviciul de primire în apele de suprafaþãa substanþelor impurificatoare), prin OM 325/2001.

38. HHG 335/199O privind unele mãsuri din domeniulasigurãrii ºi controlului calitãþii produselor, lucrãrilor deconstrucþii ºi serviciilor, precum ºi din cel al metrologieiprin OG 21/1992.

39. L 4/1989 privind asigurarea ºi controlul calitãþiiproduselor ºi serviciilor prin OG 21 (21 august 1992privind protecþia consumatorilor).

40. L 4/1981 – Legea gospodãriei comunale, prinL 326/2001.

41. OM (MS) 623/1973, OM (MS) 399/1974, OM (MS)981/11994 ºi OM (MS) 1935/1996 de cãtre OM (MS)536/1997 privind mediul de viaþã al populaþiei.

42. Decretul Consiliului de Stat 446/1979, Anexxa 2,p. 18, privind regimul produselor ºi substanþelor toxice,prin OU 200/2000.

CONCLUZII1. Legislaþia naþionalã referitoare la construcþii, în con-

textul protecþiei mediului, corespunde legislaþieieuropene, dacã se mai au în vedere ºi anumite ajustãrinecesare; aceste ajustãri au legãturã cu deficienþele sem-nalate prin analiza criticã a legislaþiei, cuprinsã în lucrare.

2. Ajustãrile sunt necesare pentru:2. 1. Eliminarea erorilor;2. 2. Completarea lipsurilor;2. 3. Eliminarea incoerenþei ºi a inconsecvenþei.Erorile constatate sunt menþionate în lucrare. Un exem-

plu: HG 291/2005 privind modificarea HG 173/2000pentru reglementarea regimului special pentru gestiuneaºi controlul bifenililor policloruraþi ºi ale altor compuºisimilari nu respectã Directiva 96/59/CEE ºi nici prevede-rile Convenþiei de la Stockholm privind poluanþii organicipersistenþi, la care România este parte (deºi aceastã eroarenu priveºte direct activitatea constructorilor, existã situaþiiîn care unele societãþi de construcþii-montaj folosesctransformatoare sau condensatoare având conþinut dePCB sau chiar au în dotare astfel de echipamente).

O altã eroare în legislaþia româneascã privind protecþiamediului este prevederea prin care penalitãþile suntfolosite de cãtre cei care le aplicã pentru propriile dez-voltãri (exemplu: L 310/2004), ceea ce este incorect.

Mai existã erori de formã: traduceri confuze sau, pur ºisimplu, inovaþii lexicale (exemplu: „Agrement Tehnic“,„Auditori“, „Dezmembratori“ etc.). Oricum, aceastãsesizare depãºeºte cadrul lucrãrii de faþã ºi ca atare, sepropune, deocamdatã, sã fie lãsatã în sarcina altor factoriresponsabili, care deja se preocupã de „poluarea“ limbiiromâne.

Lipsurile care se semnaleazã se referã, în principal,la aspecte care încã mai sunt nelãmurite ºi în legislaþiaUE: de exemplu, calitatea aerului în interiorul clãdirilor,cu referire specialã la prezenþa prafului (particule în sus-pensie sub 2,5 m – PM 2,5). Alte lipsuri se referã laetichetarea energeticã a clãdirilor.

Incoerenþa ºi inconsecvenþa prevederilor legislativedin România sunt generate de graba adoptãrii actelor nor-mative europene. În trei ani (2000 – 2003) s-au adoptat5.138 de standarde europene); actele normative (L, HG,OG, OU, OM) s-au emis, s-au abrogat, s-au modificat ºis-au completat de la un an la altul. Unele chiar în aceeaºi zi.Spre exemplu, în 30 ianuarie 1998 se emit douã Ordinede Guvern: 38 ºi 39. OG 38/1998 abrogã art. 23 alOG 19/1992, iar OG 39/1998 abrogã, în întregime,OG 19/1992.

Alte exemple:- HG 622 din 21 aprilie 2004 privind stabilirea

condiþiilor de introducere pe piaþã a produselor pentruconstrucþii, la art. 2 (a*) dã definiþia „Agrementului tehnicîn construcþii“, cu trimitere la Anexa 5 a HG 766/1997care este abrogatã prin prevederile Art. 41 (a).

- OM 95/2005 privind depozitele de deºeuri facemereu referire la HG 162/2002 (exemplu: paragrafele1.2 (b), 3.3 etc.), dar aceastã Hotãrâre de Guvern esteabrogatã prin HG 349/2005, art. 38.

Inconsecvenþa prevederilor legislative româneºti seobservã în modul în care sunt abordate problemelesancþionãrilor/pedepselor pentru încãlcarea prevederilorlegislaþiei. Privind întreaga legislaþie de mediu se observãtratarea incoerentã a încãlcãrilor prevederilor legislaþiei.Spre exemplu, pedepsele pentru încãlcarea normelor dezgomot (Legea protecþiei mediului – 137/1995 – modifi-catã ºi completatã prin OU 91/2002, art. 85(f)) sunt nerea-liste: închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendã de la5.000 la 7.500 lei noi, iar HG 321/2005 se referã la pla-nuri de acþiune care prevãd „mãsuri de reducere a zgomo-tului pânã la 18 mai 2013“.

Un alt exemplu de incoerenþã: Legea protecþiei mediu-lui – OM 91/2002, art. 85(n) spune cã „omisiunea de araporta prompt despre orice accident major, cu încãlcareaprevederilor art. 2, lit. d se pedepseºte cu închisoare de la1 la 5 ani“, în timp ce L 310/2004 – Legea apelor – la art.87, punctul 26, prevede cã „neanunþarea unitãþilor degospodãrire a apelor cu privire la producerea unei poluãriaccidentale, de cãtre utilizatorii care au produs-o“, sepedepseºte conform art. 88 (b) cu amendã de la 10.000 la12.000 lei noi.

3. Sistemele naþionale de certificare a calitãþii au pro-dus confuzii datoritã schimbãrilor dese: HG 167/1992,HG/1992, OG 19/1992, OG 38/1998. Se cere o clarifi-care definitivã a sistemului naþional de certificare acalitãþii, cu definirea responsabilitãþilor etc.




Sisteme proprii de controlal producþiei în fabricã (CPF)

CERTIFICAREA PRODUSELOR PENTRU CONSTRUCÞIIing. Ioan BURTEA, ing. Ioana SPERLEA, ing. Adina IONESCU

Acordul porneºte de la elaborarea,adaptarea ºi aplicarea reglementãrilortehnice de cãtre instituþiile din þãrilesemnatare, accentuând asupranecesitãþii armonizãrii prevederiloracestora, cu menþiunea cã statele res-pective trebuie sã aibã certitudineacã reglementãrile satisfac, într-o mani-erã adecvatã, obiectivele propriilorreglementãri.

Acordul menþioneazã, de aseme-nea, cã definirea reglementãrilortehnice referitoare la produs trebuiesã fie fãcute în funcþie ºi de propri-etãþile de utilizare ale produsului,fiecare stat semnatar al acorduluiavând dreptul de a adopta o anumitãreglementare tehnicã, în baza noti-ficãrii ºi acceptãrii acesteia de cãtrecelelalte state.

Principiile menþionate în ,,Acordulprivind obstacolele tehnice în caleacomerþului” au fost adoptate ºi decãtre Uniunea Europeanã, prin legis-laþia, directivele, ghidurile, docu-mentele interpretative, certificareaconformitãþii produselor la niveleuropean având la bazã prevederileDirectivei 93/465/CEE.

Directiva 93/465/CEE stabileºte cãcertificarea de cãtre organismele decertificare notificate, care au demon-strat conformitatea lor cu normelearmonizate seria EN 45000, prezintãprezumþia de conformitate ºi deîndeplinire a exigenþelor stabilite cuprivire la derularea procesului deatestare a conformitãþii produsului.

În paralel cu Directiva 93/465/CEEpentru domeniile reglementate,printre care se numãrã ºi domeniulconstrucþiilor ºi al materialelor deconstrucþii, s-au elaborat directivespecializate valabile pentru pro-dusele din domeniul reglementat,

în cazul produselor pentru construcþiifiind elaboratã Directiva 89/106/CEE.

În cadrul acþiunilor întreprinse deRomânia privind armonizarea legis-laþiei, a reglementãrilor ºi a specifi-caþiilor tehnice cu cele stabilite lanivelul Uniunii Europene, s-au luat oserie de mãsuri în vederea moder-nizãrii legislaþiei, atât pentru certifi-carea conformitãþii produselor dindomeniul voluntar, cât ºi al celor dindomeniul reglementat, în acest sensadoptându-se legi, hotãrâri de guvern,ordine ale ministrului, care au creatun cadru unitar, aliniat la exigenþeleimpuse de legislaþia Uniunii Europene.

Dintre aceste reglementãri, enu-merãm pe cele mai importante, ºianume:

Legea 608/2001 privind evalu-area conformitãþii produselor cumodificãrile ºi completãrile ulte-rioare;

HG 71/2002 pentru aprobareanormelor metodologice privind sta-bilirea procedurilor ce se utilizeazã înprocesul de evaluare a conformitãþiiproduselor;

HG 622/2004 privind stabilireacondiþiilor de introducere pe piaþã aproduselor pentru construcþii;

HG 487/2002 privind apro-barea Normelor metodologice dedesemnare;

HG 467/2002 privind Normelemetodologice privind desemnarealaboratoarelor de încercãri, precum ºia organismelor de certificare ºi deinspecþie;

Ordinul MTCT/MAI 2134/460/2004privind procedura de desemnare;

Ordinul MLPTL/MIR 165/92/2003pentru aprobarea Regulamentuluipentru atestarea conformitãþii pro-duselor pentru construcþii;

Ordinul MTCT 245/2005 privindaprobarea listei organismelor recu-noscute în domeniul certificãrii pro-duselor ºi ordinele ulterioare.

Prin reglementãrile amintite, sestabilesc exigenþele impuse cu privirela procesul de certificare, modulelede certificare în sistemul voluntar,respectiv sistemele de atestare a con-formitãþii în domeniul reglementat,responsabilitãþile organismelor acre-ditate, recunoscute, desemnate,notificate, dupã caz, precum ºi repar-tizarea responsabilitãþilor ce revinproducãtorului ºi organismului decertificare.

Menþionãm cã existã douã tipuride activitãþi care se deruleazã în pro-cesul de þinere sub control a calitãþiiproduselor, ºi anume: activitãþi cucaracter preventiv ºi activitãþi de con-trol al pieþei. Cele douã tipuri deactivitãþi sunt distincte, se deruleazãde instituþii specializate ºi suntprezentate grafic în figura 1.

În vederea aducerii la îndeplinirea prevederilor legislaþiei ºi a regle-mentãrilor aplicabile, s-a creat lanivel naþional o infrastructurã îndomeniul certificãrii conformitãþiiproduselor care vizeazã cele patrutipuri de activitãþi, ºi anume: activi-tãþile de acreditare, desemnare, noti-ficare ºi supraveghere a pieþei.

Distribuirea sarcinilor pe nivele decompetenþã ºi instituþii s-a fãcut prinlegislaþia implementatã, aceasta sta-bilind, în principal:

precizarea cadrului de regle-mentare – MTCT;

acreditare, monitorizare orga-nisme de certificare – RENAR;

recunoaºterea organismelor decertificare – MTCT – Consiliul TehnicPermanent pentru Construcþii (CTPC);

Certificarea conformitãþii produselor nu reprezintã o descoperire recentã. Aceasta a constituit o prreocupare maiveche atât a Organizaþiei Mondiale a Comerþului, cât ºi a specialiºtilor din Uniunea Euuropeanã cu atribuþiuni înasigurarea cadrului de reglementare pentru libera circulaþie a mãrfurilor în spaþiul statelor din Uniunea Europeanã.

Negocierile comerciale multilaterale ale rundei din Uruguuay în vederea promovãrii obiectivelor GATT 1994 aleOrganizaþiei Mondiale a Comerþului s-au concretiizat în semnarea unui „Acord privind obstacolele tehnice în caleacomerþului”. În document se consemnneazã cã „nicio þarã nu va fi împiedicatã sã ia mãsurile necesare pentru asigu-rarea calitãþii produuselor/exporturilor sale sau necesare pentru protecþia vieþii, sãnãtãþii, protecþia mediului sau penttruprevenirea practicilor de naturã sã inducã în eroare”, sub rezerva cã aceste mãsuri sã nu constittuie, fie un mijloc dediscriminare arbitrarã sau nejustificatã între þãrile unde predominã aceleaºi condiþii, fie o restricþie deghizatã în caleacomerþului internaþional.


monitorizarea industriei – MEC;supravegherea pieþei – Inspec-

toratul de Stat pentru Construcþii ºiInspectoratul de Stat pentru Situaþii deUrgenþã;

atestarea conformitãþii – orga-nismele de certificare acreditate deRENAR ºi recunoscute de MTCT – CTPC.

În contextul stabilirii cadrului dereglementare, se impune sã men-þionãm câteva aspecte foarte impor-tante privind specificaþiile tehnice ºireferenþialele care trebuie avute învedere în activitatea de atestare aconformitãþii:

preluarea standardelor europenearmonizate ºi a standardelor euro-pene recunoscute de Comisia Euro-peanã – ASRO;

preluarea de ghiduri de inter-pretare, comunicãri ale ComisieiEuropene – MTCT;

preluarea de agremente tehniceeuropene – MTCT;

elaborarea de specificaþiitehnice româneºti, standarde (ASRO),agremente tehnice (MTCT-CTPC).

În vederea acoperirii întregii gamede activitãþi din domeniul atestãriiconformitãþii, s-au stabilit responsa-bilitãþi privind monitorizarea indus-triei, inclusiv pentru diseminareainformaþiilor de cãtre MEC, RENAR,MTCT-CTPC, patronate, organismeprofesionale, organisme de certifi-care, precum ºi cu privire la organi-zarea supravegherii pieþei ISC ºiMAI-IGSU.

În vederea stabilirii exigenþelor ºia criteriilor de acceptare pe piaþã aproduselor, prin Ghidurile Europenes-au stabilit niveluri ºi clase în con-textul implementãrii Directivei Con-siliului 89/106/CEE. Clasele exprimãdomeniul nivelurilor performanþeilucrãrilor de construcþii, în raport cucerinþele esenþiale, enunþate prinDirectiva privind produsele pentruconstrucþii.

Utilizarea de clase ºi niveluri deperformanþã ale produsului se rapor-teazã la caracteristicile individualeale produsului pentru construcþii,pentru o utilizare specificã, ºi asigurãstabilirea unor performanþe minimepe care un produs trebuie sã leîndeplineascã (niveluri, prag).

Pentru certificare în domeniulvoluntar, sunt stabilite prin Legea608/2001 ºi HG 71/2002 un numãrde 8 module de certificare, uneledintre acestea prevãzând procedurisimilare cu cele din domeniulreglementat.

În domeniul reglementat, în carese deruleazã activitãþile de atestare aconformitãþii conform HG 622/2004,sunt stabilite un numãr de 6 sistemede atestare, respectiv 1+, 1, 2+, 2, 3, 4.

Metodele de control, în numãr de6, prevãzute a fi utilizate, selecþia ºicombinarea acestora depind decerinþele specifice produsului sauale unui grup de produse.

Repartizarea responsabilitãþilorîntre cei doi actori principali – pro-ducãtor ºi organism de terþã parte – sepoate prezenta sintetic, dupã cumeste indicat în tabelul 1.

În cadrul activitãþii de control aproducþiei de fabricã, respectiv ainspecþiei iniþiale a locului de pro-ducþie ºi a controlului producþiei înfabricã, se deruleazã ºi activitãþi deîncercare pe eºantioane prelevatedintr-un lot pregãtit pentru livrare saudeja livrat, aceastã activitate efec-tuându-se fie pe producãtor, fie deorganismul notificat (pentru sistemelede atestare 1+, 1, 2+, 2).

Rezultã cã metodele de controlsunt aceleaºi pentru toate sistemelede atestare, exigenþele impuse fiind lanivelul prevederilor din referenþialeleadoptate.

Menþionãm cã, pentru domeniulreglementat, referenþialele acceptatepentru acordarea mãrcii CS suntstandardele europene armonizate,agrementele tehnice europene, stan-dardele române sau standardelenaþionale ale statelor europene careadoptã standarde europene armo-nizate, ale cãror indicative de refe-rinþã au fost publicate în JurnalulOficial al Uniunii Europene, specifi-caþii tehnice româneºti sau specifi-caþii tehnice naþionale ale statelormembre ale UE care au fost recunos-cute de Comisia Europeanã ºi suntpublicate în Jurnalul Oficial al UE.

Fig. 1: Graficul activitãþilor cu caracter preventiv ºi de control al pieþei

Tabelul 1: Repartizarea responsabilitãþilor între producãtor ºi organismul de terþã partecontinuare în pagina 24


Acordarea mãrcii CS se face înaceleaºi condiþii ca ºi pentru marcaCE, marca CS urmând a se transformaautomat în marca CE la data semnãriiMLA.

Încercãrile iniþiale de tip seefectueazã numai de cãtre labora-toare acreditate sau de laboratoareautorizate de ISC ºi evaluate ºirecunoscute de organismele de certi-ficare ºi se referã la toate încercãrile /determinãrile / analizele stabilite prinstandardul european armonizat saualt referenþial adoptat care respectãprevederile HG 622/2004.

Controlul producþiei în fabricãeste activitatea cea mai complexã ºide mare responsabilitate care cade însarcina producãtorului, aceastãactivitate trebuind sã asigure þinereasub control a întregului proces deproducþie. În acest sens, producãtorultrebuie sã dispunã de documentaþianecesarã ºi de procedee/metode decontrol.

Controlul intern al producþiei estedefinit în Anexa III a Directivei cafiind ,,controlul intern permanent alproducþiei exercitat de producãtor.Toate elementele, cerinþele ºi dispo-ziþiile adoptate de producãtor trebuiedocumentate în mod sistematic subformã de politici ºi proceduri scrise.Aceastã documentaþie a sistemului decontrol al producþiei trebuie sã asigureo înþelegere obiºnuitã a asigurãriicalitãþii ºi sã permitã realizarea carac-teristicilor cerute ale produsului ºiverificarea funcþionãrii efective a sis-temului de control al producþiei”.Prin urmare, controlul intern al pro-ducþiei însumeazã tehnici opera-þionale ºi toate mãsurile care permitmenþinerea ºi controlarea confor-mitãþii produsului cu specificaþiiletehnice. Implementarea sa poate firealizatã prin controale ºi încercãriasupra echipamentului de mãsurare,materiilor prime ºi materialelor, pro-ceselor, utilajelor ºi echipamentelorde producþie ºi produselor finite,inclusiv asupra proprietãþilor materi-alului din produse, ºi prin utilizarearezultatelor astfel obþinute.

Producãtorul rãspunde de organi-zarea implementãrii efective a sis-temului de control intern alproducþiei. Sarcinile ºi responsabi-litãþile din organizarea controluluiproducþiei trebuie documentate ºiaceastã documentare trebuie menþi-nutã la zi. În fiecare unitate de pro-ducþie producãtorul poate delegaacþiunea unei persoane având autori-tatea necesarã pentru:

a) a identifica proceduri care sãdemonstreze conformitatea produsu-lui în etape corespunzãtoare;

b) a identifica ºi înregistra oricecazuri de neconformitate;

c) a identifica proceduri pentrucorectarea cazurilor de neconformitate.

Producãtorul trebuie sã constituieºi sã menþinã la zi documentele caredefinesc controlul intern al producþiei(CIP) pe care îl aplicã. Documentaþiaºi procedurile producãtorului trebuiesã fie adecvate produsului ºi procesu-lui de fabricaþie. Toate sistemele CIPtrebuie sã realizeze un nivel deîncredere corespunzãtor privind con-formitatea produsului. Aceasta implicã:

a) elaborarea de proceduri ºiinstrucþiuni documentate referitoarela operaþiile din cadrul controluluiintern al producþiei, în concordanþãcu cerinþele specificaþiei tehnice dereferinþã;

b) implementarea efectivã a aces-tor proceduri ºi instrucþiuni;

c) înregistrarea operaþiilor ºi arezultatelor lor;

d) utilizarea rezultatelor pentru acorecta orice abateri, pentru a reparaefectele unor astfel de abateri, pentrua trata orice situaþii de neconformitateivite ºi, dacã e necesar, pentru arevizui CIP în vederea corectãriicauzelor neconformitãþilor.

Controlul producþiei include unelesau toate operaþiile urmãtoare:

a) specificarea ºi verificarea mate-riilor prime ºi materialelor;

b) controalele ºi încercãrile caretrebuie efectuate în timpul producþieiconform unei frecvenþe stabilite;

c) verificãrile ºi încercãrile caretrebuie efectuate pe produsele finite,conform unei frecvenþe ce poate fistabilitã în specificaþiile tehnice ºiadaptatã la produs ºi la condiþiile deproducþie ale acestuia.

Operaþiile de la punctul b) seconcentreazã atât pe stadiile interme-diare ale produsului, cât ºi pe utila-jele de producþie ºi reglarea acestora,pe echipamente etc. Aceste controaleºi încercãri ºi frecvenþa lor sunt alesepe baza tipului ºi compoziþiei pro-dusului, a procesului de fabricaþie ºi acomplexitãþii sale, a sensibilitãþii pro-prietãþilor produsului la variaþii aleparametrilor de fabricaþie etc.

În legãturã cu operaþiile de lapunctul c), dacã nu existã un controlal produselor finite în momentul încare acestea sunt introduse pe piaþã,producãtorul trebuie sã asigure cãambalarea ºi condiþiile rezonabile demanipulare ºi depozitare nu deteri-oreazã produsele ºi cã produsulrãmâne conform cu specificaþia tehnicã.

Etalonãrile corespunzãtoare tre-buie efectuate pe instrumente demãsurare ºi încercare definite.

VERIFICÃRI ªªI ÎÎNCERCÃRIProducãtorul trebuie sã deþinã sau

sã dispunã de instalaþiile, echipamen-tul ºi personalul care sã-i permitã sãefectueze verificãrile ºi încercãrilenecesare. Producãtorul, precum ºi

agentul sãu pot satisface aceastãcerinþã prin încheierea unui acord desubcontractare cu una sau mai multeorganizaþii sau persoane având califi-carea ºi echipamentul necesare.

Producãtorul trebuie sã etalonezesau sã verifice ºi sã menþinã în bunecondiþii de funcþionare echipamentulde control, mãsurare sau încercare,indiferent dacã acesta îi aparþine saunu, în scopul de a demonstra confor-mitatea produsului cu specificaþiatehnicã. Echipamentul trebuie utilizatconform cu specificaþia sau cu sis-temul de referinþã pentru încercare, lacare se referã specificaþia.

Dacã este necesar, monitorizarease efectueazã asupra conformitãþii înstadii intermediare ale produsului ºiîn fazele de fabricaþie principale.

Aceastã monitorizare a confor-mitãþii se concentreazã unde este nece-sar asupra produsului pe parcursulprocesului de fabricaþie, astfel încâtsã fie livrate numai produsele care autrecut de controalele intermediareplanificate.

Încercãrile trebuie sã fie în con-cordanþã cu planul de încercãri ºi sãfie efectuate conform metodelor indi-cate în specificaþia tehnicã. Acestemetode trebuie sã fie, în general,metode directe.

În funcþie de sistemul de atestare aconformitãþii adoptat pentru produsulsau familia de produse, încercãrileiniþiale de tip ale produsului pot fiefectuate de producãtorul însuºi saupot fi efectuate sau validate de unorganism desemnat.

Producãtorul trebuie sã stabi-leascã ºi sã menþinã înregistrãri caresã furnizeze dovada cã produsul afost încercat. Aceste înregistrãri tre-buie sã arate clar dacã produsul asatisfãcut criteriile de acceptaredefinite. Dacã produsul nu satisfacedispoziþiile de acceptare, trebuie apli-cate prevederile pentru produseleneconforme.

Rezultatele controalelor interneale producþiei t rebuie înregis-trate corespunzãtor în registrulproducãtorului. În registru trebuieconsemnate: descrierea produsului,data fabricaþiei, metoda de încercareadoptatã, rezultatele încercãrii ºi cri-teriile de acceptare, sub semnãturapersoanei responsabile pentru con-trol care a efectuat verificarea.

În legãturã cu orice rezultat alcontrolului care nu satisface cerinþeledin specificaþia tehnicã, în registrutrebuie indicate mãsurile corectiveluate pentru remedierea situaþiei (deexemplu, efectuarea unei încercãrisuplimentare, modificarea procesuluide fabricaþie, aruncarea sau reparareaprodusului).


În perioada 5–7 octombrie 2006, Reþeaua Naþionalã aLaboratoarelor din Construcþii – RNLC, în colaborare cu PSCºi RENAR, organizeazã la Neptun ediþia a XVIII-a SELC –Calitatea în construccþii în perspectiva integrãrii europene.

Se au în vedere teme de mare actualitate privind „Noulconcept în abordarea calitãþii, libera circulaþie a mãrfurilor,integrarea europeanã, cercetarea fundamentalã în con-strucþii ºi în industria materialelor de construcþii, tehnologii,procedee, materiale noi performante, calificarea întreprin-derilor din construcþii, asociaþiile industriale din construcþii etc.”

Schimbul de experienþã – SELC, reuniune cu un pronunþatcaracter ºtiinþific, se bucurã de aprecierea unanimã aspecialiºtilor din domeniul calitãþii mãsurabile, aceastã mani-festare având o tradiþie de peste 25 de ani.

Tematica stabilitã pentru simpozionul SELC are în vedereinformarea participanþilor cu privire la subiecte de mareinteres, dintre care:

Cercetarea ºtiinþificã în construcþii ºi industria materialelorde construcþii – orientãri actuale;

Inginerie seismicã, acusticã ºi vibraþii;Soluþii constructive performante;Materiale noi performante;Reglementãri tehnice, politica la nivel naþional în dome-

niul reglementãrilor în perspectiva integrãrii în UE;Standarde, ghiduri, eurocoduri, documente interpretative

europene;Metode moderne de încercare – standarde europene,

cerinþe, exigenþe;Acreditarea, certificarea, desemnarea, notificarea – cerinþe;Calificarea profesionalã a întreprinderilor din construcþii;Clusterele industriale din construcþii ºi din industria

materialelor de construcþii.

Reuniunea din acest an, cu participare internaþionalã,urmeazã sã asigure întâlnirea specialiºtilor români din admi-nistraþia centralã, serviciile specializate ale administraþieilocale, patronate, asociaþii profesionale, universitãþi, institutede cercetare din domeniul construcþiilor ºi al materialelor deconstrucþii, laboratoarele de încercãri cu tradiþie ºi experienþã,a furnizorilor de echipamente ºi aparaturã de laborator, pre-cum ºi a specialiºtilor din întreprinderile din construcþii, cupreocupãri în domeniul managementului calitãþii ºi al pro-movãrii de tehnologii ºi procedee noi, performante, cu spe-cialiºti din þãrile Uniunii Europene, care vor transmite mesajullor cu privire la cerinþe, exigenþe, legislaþie, linii directoare înpolitica europeanã privind calitatea în construcþii.

Se doreºte ca acest simpozion sã asigure instituirea uneimai bune conlucrãri ºi colaborãri între specialiºtii dinînvãþãmântul universitar, din domeniul cercetãrii ºi al labora-toarelor de încercãri cu specialiºtii din instituþiile adminis-traþiei centrale ºi locale, precum ºi din organismelepatronale, profesionale din domeniul construcþiilor ºi almaterialelor de construcþii ºi sã asigure un schimb de expe-rienþã util al specialiºtilor din þarã ºi din strãinãtate pentrupunerea în valoare a potenþialului acestora.

În cadrul colaborãrii permanente a RNLC cu persona-litãþile marcante din domeniul construcþiilor ºi al industrieimaterialelor de construcþii, care dateazã de peste 25 deani, de la prima ediþie a simpozionului SELC, vor fi prezen-tate ºi la aceastã ediþie prelegeri de o deosebitã valoareºtiinþificã.

SELC 2006 – ediþia a XVIII-aSchimb de experienþã al laboratoarelor din construcþii

NEPTUN, 5–7 OCTOMBRIE 2006 preºedinte ing. Ioan BURTEA

QUALITY CERT SA - ASIGURÃ ABORDAREA ACTIVITÃÞII DE CERTIFICARE LA UN ÎNALT NIVEL PROFESIONAL în concordanþã cu:DIRECTIVELE EUROPENE, DECIZIILE UE, DOCUMENTELE INTERPRETATIVE, GHIDURILE EA,

LEGISLAÞIA, REGLEMENTÃRILE ªI STANDARDELE EUROPENE APLICABILE ÎN ROMÂNIA

• Certificarea sistemelor de management al calitãþiiconform SR EN ISO 9001:2001;

• Certificarea conformitãþii produselor în domeniul reglementatºi voluntar.

• Certificarea sistemelorde management de mediu;

• Inspecþie.

SC QUALITY CERT SABucureºti, ªos. Panduri nr. 94, sector 5, tel./fax: 021/411.71.51,

e-mail: [email protected]

ORGANISM ACREDITAT RENAR

ORGANISMÎN CURS DE ACREDITARE RENAR

• Atestarea conformitãþii produselorîn conformitate cu HG 622/2004 ºi aplicarea mãrcii de conformitate CS,Certificat de recunoaºterenr. 4 din 2003.

• Certificarea sistemelorde management al calitãþii;

• Certificarea sistemelorde management de mediu;

• Calificarea profesionalã a întreprinderilor;

• Inspecþie;• Audit.

Organism de certificareproduse recunoscut de MTCT

• Procedee, metode, tehnici de auditare, inspecþie la nivelul standardelor europene;

• Auditori formaþi la nivel:- Naþional - CNFCMAC- Internaþional – AFNOR, AFAQ-ASCERT(Franþa), AJA-EQS (Anglia);

• Profesori universitari;• Doctori în ºtiinþe;• Experþi în domeniile de certificare.

Organism agreat MTCTPROCEDURA DE CERTIFICAREESTE DERULATÃ CU UTILIZAREA DE:

SPECIALIZAT PE DOMENIUL REGLEMENTAT CONSTRUCÞII ªI MATERIALE DE CONSTRUCÞII ªI DOMENIUL VOLUNTAR

ORGANISM DE CERTIFICARE

Certificãri în domeniul construcþiilor

MOTIVE CCE PPOT DDETERMINA CCERTIFICAREA:Obligatorii: în anumite situaþii, autoritãþile legislative pot

solicita certificarea sistemului de management al calitãþii alunei organizaþii, de cãtre un organism de certificare de terþãparte, cu o reputaþie solidã sau, spre exemplu, de cãtre unorganism notificat.

Semiobligatorii: adesea, achizitorii guvernamentali sauorganizaþiile mari sau internaþionale solicitã, de asemenea, înmod formal un sistem de management certificat de cãtre unorganism acreditat.

Voluntare: mare parte a certificãrilor pentru sisteme demanagement sunt voluntare. În majoritatea acestor cazuri,organizaþiile au decis sã obþinã un certificat.

Statistic, conform unui studiu realizat asupra a 10.000 decompanii localizate, în principal, în Europa, diferitele motivepentru certificare sunt:

cerinþe ale clienþilor – 26%;dorinþa proprie, îmbunãtãþirea eficienþei interne – 28%;dorinþa proprie, în scopuri de marketing – 15%;cerinþe ale partenerilor strãini – 8%;piaþã liberã, competitivitate – 16%;alte motive (inclusiv cerinþe legale) – 7%.

AVANTAJELE CCERTIFICÃRII ªªI VVALOAREA CCERTIFICATULUI:ISO 9001 reprezintã un standard internaþional recunoscut

pentru sistemul de management al calitãþii. Acesta are o trasabi-litate legalã ºi instituþionalã ºi traverseazã graniþele naþionale,sectoriale ºi culturale, oferind forþa motrice pentru a afecta înmod pozitiv calitatea ºi credibilitatea unei organizaþii solicitante.

Certificatul emis de un organism competent ºi credibileste, în multe cazuri – ºi în viitor din ce în ce mai mult –,cheia cãtre pieþele europene ºi globale, unde clienþii solicitãprezentarea de dovezi pentru menþinerea nivelului stabilit deîncredere, ceea ce asigurã accesul cãtre potenþialul pieþei.

Certificatul poate constitui, de asemenea, cheia pentrupãstrarea portofoliului actual de clienþi, care ar cãuta altfelun competitor certificat.

CARE SSUNT BBENEFICIILE UUNEI CCOMPANII CCERTIFICATEISO 99001?

Managementul companiei asigurã un leadership con-tinuu ºi constituie un exemplu.

Calitatea reprezintã prima prioritate pentru manage-ment ºi un scop pentru toþi angajaþii, care trebuie sã fie com-plet implicaþi în procedurile ºi procesele relevante pentrusistemul de management al calitãþii.

Existã o delegare a autoritãþii pentru activitãþi.Documentarea sistemului de management al calitãþii ºi

sistemul în sine sunt scrupulos menþinute ºi îmbunãtãþite pe obazã continuã.

Sunt menþinute ºi publicate situaþii pentru ca toþi ceidin companie sã poatã fi la curent cu evoluþiile companiei ºisã le sporeascã motivarea.

Managementul a definit ºi menþine la zi o politicã refe-ritoare la calitate clarã, transparentã ºi inteligibilã.

Angajaþii dispun de zone de responsabilitate ºiautoritãþi clar definite.

Angajaþii dispun de instrucþiuni clare ºi precise.Toþi cei din organizaþie contribuie la prevenirea erorilor

(obiectivul trebuie sã fie „zero erori!” chiar dacã este aproapeimposibil în practicã).

Fiecare angajat este responsabil de calitatea propriei munci.Reclamaþiile sunt considerate a fi o oportunitate de

îmbunãtãþire ºi nu o criticã.Reclamaþiile sunt urmãrite ºi discutate ºi sunt iniþiate

acþiuni corective.

CERTIFICAREA SSISTEMULUI DDE MMANAGEMENT OOFERÃ:Avantaj competitiv: firmele certificate confirmã câºti-

garea de noi afaceri.Creºterea cererii clienþilor: firmele certificate rapor-

teazã o creºtere a cererii din partea clienþilor, implicit ocreºtere a afacerilor.

Protejarea afacerilor: firmele care nu sunt certificate audeclarat cã au pierdut clienþi în favoarea unor concurenþicertificaþi. Au aflat de ce pierdeau contractele când deja eraprea târziu.

Reducerea costurilor: prin eficienþã, îmbunãtãþire con-tinuã, diminuarea pierderilor, controlul consecvent al proce-selor cheie.

Noi perspective: firmele certificate doresc parteneri deafaceri certificaþi.

Calificarea pentru participarea la achiziþii publice.Creºterea credibilitãþii: Afacerile dvs. pot creºte simþitor,

þinând seama cã multe firme lucreazã doar cu firme certificate.SRAC – Societatea Românã pentru Asigurarea Calitãþii –

este lider pe piaþa româneascã de certificare, cu circa 50%cotã de piaþã ºi un portofoliu de aproximativ 5.500 de clienþi.

Ca partener al organizaþiei internaþionale IQNet, cea maimare reþea internaþionalã a celor mai importante organisme decertificare din lume, SRAC elibereazã fiecãrei organizaþii certifi-cate, pe lângã certificatul SRAC ºi certificatul IQNet, cu cea mailargã recunoaºtere internaþionalã, fãrã costuri suplimentare.

În final, trebuie sã menþionãm cã în România acþioneazãzeci de organisme de certificare, româneºti ºi strãine, uneleacreditate ºi altele neacreditate.

Un prim sfat este cã trebuie ales un organism care sã fie ºiacreditat ºi sã aibã ºi recunoaºtere din partea autoritãþii publicepe domeniul reglementat, conform Directivei 89/106/EEC.Deci, nu trataþi niciodatã cu un organism neacreditat ºi nici cuun organism care vã oferã ºi consultanþã ºi certificare în acelaºitimp, întrucât cele douã activitãþi sunt incompatibile.

Alte criterii de care trebuie sã þineþi cont în alegereaorganismului de certificare sunt:

tarifele practicate (atenþie însã la preþurile de dumpingsau la cei care oferã certificare contra câteva sute de euro);

recunoaºterea internaþionalã;competenþa ºi credibilitatea pe piaþã dovedite pânã

în prezent;gama de servicii oferite, pentru a beneficia de un

parteneriat pe termen lung cu un singur certificator.

Deºi s-a scris ºi s-a vorbit mult despre integrarea României în Uniunea Europeanã ºi pregãtirea agennþilor economici înacest scop, România se aflã încã în plin proces de modificare a legislaþiei ºi a standardelor, în vederea alinierii acestora lalegislaþia ºi standardele europene.

În vederea libereei circulaþii a materialelor pentru construcþii, începând cu anul 2004, a fost adoptat un pachet legiislativ,care este rezultatul transpunerii Directivei 89/106 EEC. O parte dintre organismele de certiificare produs ºi/sau sistem,acreditate în prealabil, au fost desemnate pentru evaluarea conformitãþþii materialelor de construcþii, în vederea emiteriicertificatului de conformitate ºi a marcajului CS/CE.

Pentru a putea face faþã noilor cerinþe legale ºi ale pieþei, firmele de construcþii din Româânia s-au orientat spre certificareasistemului de management al calitãþii ºi, timid, spre certificarrea sistemului de management de mediu, a sistemului de manage-ment al sãnãtãþii ºi securitãþii ocupaaþionale ºi spre certificarea produselor doar în situaþiile în care sunt obligate de lege.

În Româniaa, cât ºi la nivel european existã mai multe aspecte pe care producãtorii sau constructorii trebuie ssã le cunoascã,printre care se numãrã: marcajul CE ºi alte marcaje de calitate, avizul tehnic, agremmentul tehnic european, certificareaproduselor, certificarea personalului, certificarea serviciilor,, certificarea clãdirilor sau a caselor rezultate în urma unuicontract de construcþii, certificarea sistemelor de management (calitate, mediu, sãnãtate ºi securitate ocupaþionalã).

În cele ce urmeazã vom prezenta posibilele rãspunsuri la întrebãri, referitoare la certificarea sistemelor de managemennt,dar, la cerere, se pot obþine informaþii legate de toate aspectele menþionate mai sus.


SISTEME

Când vorbim despre sisteme, trebuie sã avem în minte cecombinaþie de produse trebuie sã folosim ºi în ce ordine, pen-tru a îndeplini cerinþele necesare impuse pardoselii, fieexplicit printr-un caiet de sarcini/specificaþie tehnicã anexã laproiect, fie printr-un standard/normã, directivã, fieimplicit prin aprecierea solicitãrilor mecanice ºi chimice lacare va fi supusã pardoseala în condiþii de exploatare.

Soluþiile se stabilesc þinând seama ºi de faptul cã par-doseala este una nouã sau este o reabilitare, dacã suprafaþa-suport îndeplineºte cerinþele necesare sau nu ºi dacã nu, cumtrebuie tratatã.

Sistemele principale MUREXIN sunt prezentate sintetic astfel:impregnãri ºi vopsitorii (tabelul 1);acoperiri-finisaje curente (tabelul 2);acoperiri-finisaje speciale (tabelul 3).

Ele au la bazã norma austriacã intitulatã „RICHTLINIE-Industrieböden aus Reaktionsharz“ adicã „Norma pentru par-doseli industriale pe bazã de rãºini reactive“, din aprilie 2004,elaboratã de Institutul OFI Bauinstitut din Viena.

Modul de reprezentare al sistemelor-tip, prin schemelede alcãtuire, evidenþiazã produsele ce se utilizeazã ºi ordineade aplicare. Sistemele se pot adapta de la caz la caz, înfuncþie de starea existentã a pardoselii ºi de solicitãrilemecanice ºi chimice la care va fi supusã ºi, nu neapãrat înultimul rând, de exigenþele estetice impuse de Arhitect.

În plus, pentru o apreciere comparativã, sunt menþionateºi preþurile de listã pentru materiale la consumuri normale.

Sisteme epoxidice MUREXINpentru pardoseli rezistente ºi „curate” (II)

ing. Mihalache PÃUN – Product Manager Murexin, Baumit România

Tabelul 1: Sisteme epoxidice MUREXIN pentru pardoseli.Impregnãri ºi vopsitorii

Tabelul 3: Sisteme epoxidice MUREXIN pentru pardoseli.Acoperiri/finisaje speciale

Tabelul 2: Sisteme epoxidice MUREXIN pentru pardoseli.Acoperiri/finisaje curente

În partea I a articolului din numãrul 19 (sept. a. c.) al revistei, am prezentat principalele produsee epoxidice MUREXINutilizate pentru pardoseli „rezistente ºi curate”.

Continuãm în acest numãr cu innformaþii de interes practic ºi mai pe larg pentru toþi cei implicaþi direct în actul de creaþiea unei investiþii: Proiectanþi, Consultanþi, Beneficiari ºi Constructori de specialitate.

Sunt prezentatte sintetic în cele ce urmeazã: exemple de alcãtuire a sistemelor de pardoseli pentru diferite utilizzãri,preþuri informative pe metru pãtrat pentru material, cerinþe ºi exemple de tratare a suportuluii, exemple de aplicare ºi uneledetalii de execuþie.

* Preþurile informative sunt preþuri de catalog, valabile pentru circa 90 de culori din cele114 din paletarul RAL-Epoxy Murexin ºi pentru suprafeþe mai mari de circa 300 mp.


CERINÞELE PPRINCIPALE IIMPUSE SSUPRAFEÞEI –– SSUPORT

În general, protecþiile/finisajele epoxidice se aplicã pebeton sau ºape de ciment. Acestea trebuie sã îndeplineascãurmãtoarele cerinþe de bazã:

rezistenþa la compresiune: min. 25 N/mm2;rezistenþa la smulgere: min. 1,5 N/mm2;umiditatea remanentã: max. 3,5%.

În acelaºi timp, suprafaþa suport trebuie sã fie stabilã, planã,rugoasã ºi curatã, fãrã urme de praf, pete de grãsime, uleiuri etc.

Pentru obþinerea unor suprafeþe rugoase, suprafeþele se prelu-creazã, în general, prin sablare cu nisip, alice, apã sub presiune.

Dacã suprafaþa-suport nu îndeplineºte cerinþa privindrezistenþa la smulgere, aceasta se poate rezolva în cele maimulte cazuri prin impregnare prealabilã cu EP 1.

Fisurile se reparã prin „coasere”, aºa dupã cum este arãtat în fig.1.Pardoseala trebuie sã fie uscatã – umiditate max. 3,5%.

Durata de uscare, în condiþii normale este de circa 10 zile pe cm.În cazurile de urgenþe/dubii, umiditatea se determinã cu

aparatura de laborator. Pentru cazurile cu umiditate maimare se utilizeazã sistemul difuz la vapori.

APLICAREA

Executarea pardoselilor epoxidice trebuie sãse facã de cãtre firme specializate în acest gende lucrãri. Acestea trebuie sã aibã în dotareechipamente de sablare, buciardare, frezare,ºlefuire, aspiratoare industriale, scule deamestecare ºi aplicare etc., dar ºi personal cali-ficat, bine instruit, disciplinat ºi conºtiincios,care cunoaºte bine caracteristicile materialelorºi respectã, cu stricteþe, modul de pregãtire asuportului, de preparare a materialelor ºi deaplicare.

În imaginile foto privind aplicarea (foto 1),sunt ilustrate fazele principale:

aplicarea grundului/amorsei EP 70, îngeneral cu trafaletul (a);

întinderea rãºinii propriu-zise, ex. EP 3,cu racleta sau cu driºca cu dinþi (b);

roluirea cu trafaletul cu þepi, pentru elimi-narea bulelor de aer ºi uniformizarea stratului (c);

aplicarea, dupã caz, de chipsuri coloratepentru realizarea aspectului dorit (d).

În fig. 2, sunt prezentate schematic ºicâteva detalii de execuþie.

CONCLUZII

Pentru realizarea unor pardoseli rezistentemecanic ºi chimic, estetice ºi „curate”cerute/impuse de normele de sãnãtate ºi securi-tate actuale, sistemele epoxidice reprezintã osoluþie idealã.

Sistemele epoxidice pentru pardoseliMUREXIN sunt sisteme profesionale de top ºiasigurã, atât pentru pardoselile noi, cât ºi pen-tru cele în curs de reabilitare, soluþii derezolvare pentru toate cazurile întâlnite în prac-ticã, de la cele simple/curente pânã la cele cutotul speciale.

Prin Baumit România, unic importator alproduselor epoxidice Murexin Austria, se asi-gurã nu numai garanþia calitãþii produselor, darºi consultanþã tehnicã la stabilirea soluþiilor,instruirea personalului de execuþie ºi asistenþãtehnicã pe parcursul realizãrii lucrãrilor. Fig. 2: Detalii de execuþie

Fig. 1: „Coasere” fisuri

Foto 1: Aplicareamorsã EP 70ºi finisaj EP3cu chipsuri

a

b

c

d

e


În funcþie de cerinþele beneficia-rului, acoperirile epoxidice pot fifolosite în urmãtoarele domenii:

S ISTEME DDE PPROTECÞ IEA SSUPRAFEÞELOR

Firma PAGEL comercializeazã ogamã variatã de rãºini care au rolulde a proteja suprafeþele de beton,mortar sau metal ce necesitã o pro-tecþie suplimentarã.

EH1 PAGEL – Rãºinã epoxidicã –este un material bicomponent, nepig-mentat ºi fãrã solvent. Se poate folosiatât pe suprafeþe din beton sau mortarunde, datoritã capacitãþii mari depãtrundere în porii ºi capilarele celemai fine, asigurã o aderenþã foarteputernicã la stratul suport, cât ºi pesuprafeþe metalice.

Domenii de utilizare: Rãºina EH1– PAGEL poate fi folositã ca strat deaderenþã pentru acoperiri, în specialîn cazul unor straturi suport cudiferite capacitãþi de absorbþie.Ea poate fi destinatã ºi unor acoperirisuperficiale pentru suprafeþe uºor decurãþat.

EH1144 PAGEL – Rãºinã epoxidicã– este un grund pentru sisteme deacoperire pentru beton, mortar saumetal, putând fi aplicat ºi la tempera-turi mai scãzute.

Domenii de util izare: RãºinaEH114 – PAGEL se foloseºte laimpermeabilizarea straturilor suportpe bazã de ciment ca de exemplu:în hale indust r ia le , a te l iere ,parkinguri etc.

În curs de omologare se aflã orãºinã utilizabilã ca acoperire pen-tru straturi suport îmbibate cu ullei.

PARDOSELI EEPOXIDICE

Produsele PAGEL, de regulã sis-teme compuse din douã tipuri derãºini epoxidice, se preteazã atâtpentru aplicaþii în zone cu trafic uºor(spaþii comerciale, unitãþi sanitare,trafic pietonal), cât ºi în zone cutrafic mediu ºi greu cum ar fi: haleindustriale, ateliere de reparaþie ºi defabricaþie.

Pardoseli ppentru ttrafic uuºor

În acest caz se va utiliza sistemulcompus din:

EH1 PAGEL – Rãºinã epoxidicãºi

EH130 PAGEL – Strat de uzurãepoxidic.

Aceastã pardosealã poate fi livratãîn orice culoare, conform paletaruluiRAL K7.

Pardoseli ppentru ttrafic mmediu ººi ggreu

Acest tip de pardoseli este destinatunor acoperiri cu grosimi de 0,5 – 3 mmpentru suprafeþe cu solicitare meca-nicã sau chimicã.

Din aceastã categorie de rãºini facparte:

EH120 PAGEL – Strat de uzurãepoxidic ºi

EH122 PAGEL – Strat de uzurãepoxidic.

Pardoseala se foloseºte în haleindustriale, depozite, ateliere dereparaþie ºi de fabricaþie, centraleelectrice, uzine chimice etc.

Aceastã pardosealã poate fi livratãîn orice culoare, conform paletaruluiRAL K7.

Ioan SOLACOLU – director executiv Pagel România

O altã categorie de produse apreciatã de clienþii noºtri este cea a rãºinilor epoxidice PAGEL. Produssele PAGELreprezintã o soluþie modernã cu proprietãþi deosebite, care asigurã o protecþie superioarãã soluþiilor uzuale ºi, înacelaºi timp, un aspect plãcut pardoselilor din beton. Ele sunt durabile, rezistente la decolorare ºi asigurã o întreþinereuºoarã oferind flexibilitate ºi claritate.

Sisteme ºi acoperiri epoxidice marca PAGEL


ACOPERIRI EEPOXIDICEREZISTENTE LLA AATACURI CCHIMICEUn produs special conceput

pentru astfel de condiþii este EH117PAGEL – Rãºinã epoxidicã rezistentãla atacuuri chimice.

Materialul este fluid ºi prezintã oactivitate capilarã ridicatã. Este rezis-tent la: apã de mare, ape reziduale,acizi diluaþi, baze, uleiuri minerale,lubrifianþi ºi carburanþi, precum ºimulþi solvenþi.

Rãºina epoxidicã EH117 PAGELare o rezistenþã mare la uzurã (abra-ziune), precum ºi o rezistenþã foartebunã la îngheþ-dezgheþ.

Materialul este utilizabil pesuprafeþe de beton sau oþel grunduiteîn prealabil. Poate fi folosit în halede producþie, staþii de alimentarecu carburanþi, suprafeþe verticaleexpuse la agenþi atmosferici etc.

ACOPERIRI EEPOXIDICEANTISTATICE ªªI AANTISCÂNTEIEFirma noastrã comercializeazã un

sistem epoxidic de cea mai bunã cali-tate, care constituie o soluþie extremde eficientã în locurile în care, dinmotive tehnice, nu sunt permiseîncãrcãri electrostatice. Astfel demedii sunt întreprinderile de gaz,depozitele de muniþii, sãlile cu echi-pamente electronice etc.

Sistemul este compuss din: EH125 PAGEL – Rãºinã epoxi-

dicã – strat conductor cu randa-ment mãrit ºi

EH126 AS PAGEL – Acoperireantistaticã – strat de acoperire con-ductibil.

EH125 este conceputã în aºa felîncât, în combinaþie cu EH126 AS, sãfie folositã în siguranþã, în locuri încare încãrcarea electrostaticã trebuie

îndepãrtatã. Rãºina garanteazã dura-bil rezistenþele de descãrcare îngeneral solicitate de 104 – 106 .

În urmãtorul numãr al revistei,firma PAGEL vã va prezenta cele maimoderne materiale de protecþie (con-tra evaporãrii premature a apei ºi pro-tecþie anticorosivã) a suprafeþelor dinbeton.


Efectul aditivilor lignosulfonici modificaþiasupra betonului proaspãt ºi întãrit

conf. dr. ing. Constantin STANCIU – Facultatea de Inginerie Brãila,ing. Georgeta DÃNÃILÃ – INCERC BBucureºti

Fiecare aditiv pentru beton estedefinit, de regulã, printr-o funcþie prin-cipalã, pe care aditivul o exercitãasupra proprietãþilor mortarelor ºibetoanelor în stare proaspãtã ºi întãritã.

Aditivii au un efect complex asupraproprietãþilor betonului, pe lângã celprincipal existând ºi unul sau mai multeefecte secundare, mai mult sau maipuþin pronunþate.

Din gama aditivilor celulozici facparte ºi lignosulfonaþii tehnici. Ei re-prezintã un produs secundar al fabri-cilor de celulozã sulfit, rezultând dupãfermentarea leºiilor sulfit uzate ºi sepa-rarea alcoolului sau a drojdiilor fura-jere din ele (fig. 1).

Complexul lignosulfonic (sãrurileacizilor lignosulfonici), care conþinecationul bazei respective din soluþia de fier-bere, condiþioneazã proprietãþile coloidaleale leºiei sulfit sau ale lignosulfonaþilor.

Utilizarea lignosulfonaþilor se bazeazãpe unele proprietãþi fizice, de exemplu,hidrofilia acestora, ceea ce-i recomandãca agenþi de dispersie ºi coloizi protectori,precum ºi pe proprietãþile chimice careasigurã reacþiile de condensare, oxidare,schimb ionic ºi altele.

Pe plan mondial existã o tendinþãcrescândã de a produce aditivi com-plecºi cu doi sau mai mulþi constituenþiactivi, ceea ce asigurã o eficacitatesporitã sau o funcþie dublã.

În prezent, o utilizare tot mai mare oau aditivii numiþi lignosulfonaþi modifi-caþi care se folosesc la betoanele mono-litice ºi prefabricate.

Aceºtia sunt mai ieftini pentru cã nunecesitã procese chimice complexepentru preparare. Nivelul de utilizare aaditivilor în beton reflectã indicele dedezvoltare a industriei construcþiilor.În þãrile dezvoltate, se folosesc numaibetoane cu aditivi, deoarece aditivii asi-gurã calitatea ºi durabilitatea betonului.Cercetãrile noastre au fost axate peelaborarea tehnologiei de modificare alignosulfonaþilor de amoniu ºi sodiu (cuCMC, cu leºii reziduale de la fabricareasãpunului etc.) ºi pe cuantificarea efec-telor acestora asupra caracteristicilorbetonului proaspãt ºi întãrit.

MATERIALE ªªI MMETODECimenturile folosite la prepararea

probelor de beton au fost de tip BS ºiPa35. Amestecurile de beton au fostpreparate la dozajul de ciment de450 kg/m3 ºi lucrabilitatea corespunzã-toare unei tasãri de 18±2 cm.

Pentru prepararea amestecurilor debeton, s-au utilizat agregate de balas-tierã cu granula maximã de 10 mm.

În modificarea lignosulfonaþilor, s-aþinut cont de faptul cã ciclului aromaticîi sunt proprii reacþiile de substituþie ºide deplasare electrofilã sau de scindarea legãturilor arilalchilice, cu ajutorul

cãrora lignina se poate modifica înscopul obþinerii unor produse cu pro-prietãþi ameliorate. Am folosit reacþiade condensare a ligninei cu aldehidaformicã, iar lignina sulfometilatã a fosttratatã cu diverse substanþe (car-boximetilcelulozã, leºii reziduale de lafabricarea sãpunului etc.), obþinându-selignosulfonaþii modificaþi (LM). Tabelul 1prezintã gama lignosulfonaþilor ºi ligno-sulfonaþilor modificaþi utilizaþi în cadrulexperimentãrilor.

Iniþial, s-au determinat timpii deprizã cu aparatul VICAT pe pasta deconsistenþã normalã, obþinutã dinciment Pa35 cu diverºi lignosulfonaþi ºilignosulfonaþi modificaþi. Proporþia delignosulfonat modificat este exprimatãîn proporþia de substanþã uscatã faþã decantitatea de ciment. Etalonul a fostpasta de ciment de consistenþã normalãneaditivatã.

Stabilirea proporþiei minime de lig-nosulfonat s-a studiat pe betoanepreparate cu ciment BS la un dozaj de450 kg/m3 ºi o lucrabilitate corespunzã-toare tasãrii, de 18±2 cm.

Influenþa lignosulfonaþilor modificaþiasupra caracteristicilor betonului proaspãtºi întãrit s-a studiat pe betoanele prepa-rate cu ciment Pa35, la un dozaj de450 kg/m3 ºi o lucrabilitate de L4/L5,corespunzãtoare unei tasãri de 18 cm.

REZULTATE ªªI DDISCUÞIITabelul 2 prezintã determinarea

timpului de prizã la utilizarea lignosul-fonaþilor ºi lignosulfonaþilor modificaþi.

Se poate constata cã reducerile deapã ating valori cuprinse între 10% ºi18% la utilizarea lignosulfonatului desodiu modificat cu CMC, tratate culapte de var sau leºii reziduale de lafabricarea sãpunului, iar creºterea ceamai mare a timpului de prizã se reali-zeazã la utilizarea lignosulfonatului desodiu tratat cu lapte de var sau CMC.

Tabelul 3 indicã datele referitoarela stabilirea proporþiei optime de ligno-sulfonaþi.

Din tabelul 3, rezultã cã proporþiaoptimã de lignosulfonaþi din amesteculde beton la care se obþine o valoare

În ultimul timp, la fabricarea betoanelor, ºi-au gãsit o largã aplicare diferiþi aditivi chimici, caare contribuie laîmbunãtãþirea proprietãþilor fizico-tehnice ale betoanelor, reducerea consumului dee ciment ºi reducerea cheltuielilor ener-getice ºi de forþã de muncã.

Fig.1: Schema principalã de fabricare a celulozei sulfitºi de valorificare a leºiilor bisulfitice


În pas cu cerinþele pieþei

Unul dintre segmentele pieþei materialelor de construcþiicare a cunoscut în ultima perioadã de timp o dezvoltare con-siderabilã îl reprezintã placajele ceramice. În prezent, gamaexistentã pe piaþa autohtonã de profil este extrem de variatã,calitatea fiind unul dintre elementele de bazã al acestorproduse. Un cuvânt greu de spus în piaþa de profil a fost cel alunuia dintre cei mai importanþi producãtori de plãci ceramicela nivel mondial, Lasselsberger. Noutatea adusã de acest colosal pieþei de materiale ceramice a fost aceea cã, pentru a con-tracara importurile masive de plãci ceramice din China sauSpania, a lansat prin Sanex ºi Cesarom „seria economic”.Cum consumatorul final este cel care dicteazã trendul atât dinpunct de vedere coloristic, cât ºi din punct de vedere dimen-sional, aceastã “serie economicã” acoperã o gamã variatã demodele, culori ºi nuanþe. Totodatã, trebuie sã menþionãm ºifaptul cã, din fericire, pe piaþã existã ºi consumatori de gresieºi faianþã al cãror simþ orientativ se ghideazã în primul rând înfuncþie de calitatea ºi design-ul acestor produse. Cât priveºteanul 2007, trendul ascendent al vânzãrilor se va menþine; cusiguranþã cele mai mari cantitãþi de materiale ceramice rulatevor fi reprezentate de produsele superioare din punct devedere calitativ, care se vor încadra preþurilor medii ºi mari.

Exceptând plãcile de gresie ºi faianþã, începând din acestan ACOM oferã un nou produs, cãrãmidã aparentã pentrufaþade (cunoscutã pieþei ºi sub denumirea de Klinker).ACOM Materiale de Construcþii acoperã acest segment,

prin parteneriatul semnat cu producãtorul sârb ZorkaKeramika. Tot în prima jumãtate a acestui an, cota vânzãrilora fost puternic susþinutã ºi de produse precum gresia mono-cotura ºi gresia porþelanatã glazuratã (produse prin care seevidenþiazã foarte bine o tendinþã rusticã).

In extenso, vorbind despre construcþii, consecinþa ime-diatã a aderãrii þãrii noastre la Uniunea Europeanã va fireprezentatã de o concurenþã acerbã, care va acapara întotalitate piaþa de profil. Astfel, noile norme impuse deUniunea Europeanã vor avea douã urmãri: investiþii majoredin partea producãtorilor ºi a comercianþilor de materialeceramice ºi, totodatã, specializarea mult mai pronunþatã pecomercializarea unor produse de un înalt nivel calitativ; vorexista ºi firme a cãror competenþã nu se va ridica cerinþelorimpuse, locul lor va fi ocupat de acele societãþi care vordemonstra concret cã pot face faþã unei pieþe concurenþiale.

În ceea ce priveºte obiectivele, dorim sã înregistrãmcreºteri ale cifrei de afaceri cu unul dintre cei mai recenþiparteneri ai companiei ACOM Materiale de Construcþii, ZorkaKeramika din Serbia. Evident, avem în vedere cooptarea unuinumãr cât mai mare de acþionari ºi consolidarea relaþiilor cupartenerii de afaceri existenþi. Pânã în momentul de faþã, larealizarea cifrei de afaceri din cadrul companiei ACOM,au contribuit ºapte furnizori de materiale ceramice ºicincisprezece comercianþi de materiale de construcþii.

Ora bilanþurilor bate, cum se spune, la uºã ºi pentru cei implicaþi în fenomenul investiþional, consstrucþiile rãmânând pe maideparte sectorul cu influenþele cantitative ºi calitative cele mai evidentte în ansamblul economiei româneºti. Un astfel de momentva fi parcurs ºi de cei de la ACOM, prilej ppentru a creiona câteva dintre împlinirile sale în 2006, concomitent cu o privire asupraviitorului ssocietãþii în 2007. Iatã câteva dintre ele prezentate de dl Eduard Nicolau, director produs plãci cerramice ACOM.


superioarã rezistenþei la compresiune lao zi ºi la 28 de zile este de 0,33% (cal-culatã în substanþa activã faþã de canti-tatea de ciment).

La valori ale proporþiei de lignosulfo-naþi de 0,5% ºi 0,7%, cu toate cã se înre-gistreazã reduceri mari de apã deamestec, se defavorizeazã evoluþia rezis-tenþei la o zi, fãcându-se chiar decofrarea.

Influenþa lignosulfonaþilor modifi-caþi asupra betonului proaspãt ºi întãriteste redatã în tabelul 4.

În ceea ce priveºte raportulapã/ciment al betoanelor, s-a confirmatcã acesta trebuie sã fie cât mai micposibil pentru a avea o durabilitate ºiprestaþii mecanice finale favorabile.În acest scop, adãugarea aditivilorsuperplastifianþi este absolut necesarã.

Cele mai mari valori ale reduceriiapei de amestecare, respectiv a raportu-lui apã/ciment se obþin cu lignosulfonatde sodiu tratat cu leºii reziduale de lafabricarea sãpunului, lignosulfonat desodiu tratat cu lapte de var ºi lignosul-fonat de sodiu tratat cu CMC. Cea maimare creºtere a rezistenþei la compre-siune (61,6%) la o zi se realizeazã culignosulfonatul de sodiu modificat cuCMC. Determinãrile efectuate pentruaderenþa la armãturã reflectã influenþafavorabilã pe care o au: lignosulfonatulde sodiu tratat cu lapte de var, lignosul-fonatul de sodiu tratat cu leºii rezidualede la fabricarea sãpunului ºi lignosul-fonatul de sodiu modificat cu CMC.

CONCLUZIIDin studiul pe betoane al lignosul-

fonaþilor modificaþi, se constatã cã eipot fi clasificaþi dupã efectele pe care leau asupra evoluþiei caracteristicilorbetonului proaspãt ºi întãrit.

Din punctul de vedere al durabi-litãþii, se recomandã lignosulfonatul desodiu tratat cu lapte de var ºi lignosul-fonatul modificat cu CMC, la carefuncþia principalã este de producãtor deapã, iar funcþia secundarã este deîmbunãtãþire a caracteristicilor mecaniceale betonului.

BIBLIOGRAFIE1. Ionescu I, Ispas T. – Proprietãþile

ºi tehnologia betoanelor, Ed. Tehnicã,Bucureºti, 1997.

2. Rozmarin G. – Fundamentãrimacromoleculare ale chimiei lemnului,Ed Tehnicã, Bucureºti, 1984.

3. Stanciu C. – Tehnologii ºi insta-laþii pentru valorificarea produselorsecundare de la fabricarea celulozelorsulfat, Ed. Academicã, Galaþi, 2004.

4. Stanciu C. – Conferinþa cu parti-cipare internaþionalã „Laboratoare,tehnologii ºi Echipamente pentru Con-strucþii – CONTEL 2005”, Sinaia,18-20.05.2005, Comunicãri ºtiinþifice,Ed. Impuls Bucureºti, pg.49-50.

5. Stanciu C. – Aditivi de la fabri-carea celulozelor utilizaþi în compo-ziþia betoanelor. Contract ICECONBucureºti, nr. 392/2005.

Tabelul 1: Gama lignosulfonaþilor ºi lignosulfonaþilor modificaþiutilizaþi în cadrul experimentãrillor

Tabelul 2 : Determinarea timpului de prizã la utilizarea lignosulfonaþilorºi lignosulfonaþilor modiificaþi (0,33%)

Tabelul 4: Influenþa lignosulfonaþilor modificaþi asupra betonului

Tabelul 3: Stabilirea proporþiei optime de lignosulfonaþi



CERAMICA IIASICERAMICA IIASI

SOLUÞII CONSTRUCTIVE PENTRU LOCUINÞE SIGURE

®

®

®

În domeniul producþiei materialelorde construcþii ceramice, CERAMICAIAªI se numãrã printre puþinele com-panii autohtone care, graþie viziuniistrategice ºi implicãrii permanente încreºterea calitãþii produselor, nu numaicã a rezistat rigorilor pieþei, ci s-a întãritan de an, devenind unul din cei maiimportanþi jucãtori de profil din sec-torul construcþiilor din România.

În prezent, compania realizeazãpeste 30 de produse ceramice grupateîn trei categorii: produse ceramicepentru zidãrie, produse pentru înveli-tori ceramice ºi produse pentru fini-sajul faþadelor.

Piesa de „rezistenþã” a companieiCERAMICA IAªI constã în blocurileceramice marca 100 pe care le produce.Acest tip de produs, excelent pentrucondiþiile de seismicitate din România,s-a impus în faþa altor soluþii ºi blocuriceramice, începând chiar cu mulþi aniîn urmã, când pe piaþã o mare partedin blocurile ceramice nu deþineaumarca de rezistenþã 100.

În decursul existenþei sale, CERAMICAIAªI a produs peste 300 de milioanede blocuri ceramice, asigurând astfelzidãria pentru realizarea a peste40.000 de case.

„CERAMICA IAªI oferã stabilitate ºisiguranþã prin blocurile ceramicedurabile ºi superior calitative pe carele producem. Nu ne-am depãrtatniciodatã de la aceastã misiune,dovadã fiind ºi sloganul pe care l-ampurtat ºi-l vom purta în continuare:«Secretul unei case trainice»“, adeclarat domnul Corneliu Lucaci,director general al SC CERAMICA SA.

Produsele ceramice destinate acope-riºurilor au o structurã compactã ºiomogenã, ceea ce le permite o izolareperfectã. Rezistenþa la intemperii estedatã de o absorbþie de apã de mini-mum 10%. CERAMICA IAªI este sin-gurul producãtor din þarã care sorteazãfiecare produs dupã condiþii de aspectºi sunet.

2006 este anul în care CERAMICAIAªI se prezintã pieþei total retehno-logizatã, capabilã sã producã blocuriceramice în conformitate cu stan-dardele de calitate ISO 9001:2001ºi ISO 14001.

Despre produsele CERAMICA IAªI

Avantajele blocurilor ceramiceCERAMICA IAªI:

• Rezistenþa la compresiune estesuperioarã altor materiale pentruzidãrie (marca 100);

• Asigurã cea mai bunã protecþie antiseismicã;• Nu necesitã structurã de rezistenþã, se reduc cheltuielile de

execuþie (mai puþin beton ºi armãturi);• Sunt materiale ecologice fabricate din materii prime 100%

naturale (argilã);• Au o bunã conductivitate termicã, asigurând un confort (pro-

tecþie) termic atât în sezonul cald, cât ºi în perioada rece (costurireduse cu încãlzirea);

• Au un coeficient de absorbþie de apã redus care nu permiteformarea condensului (fenomen întâlnit frecvent la alte materialede zidãrie des utilizate);

• Au suprafeþe netede, muchii drepte care permit reducereaconsumului de ciment (mortar) din zidãrie ºi de la finisaje.

Avantajele þiglei ceramice CERAMICA IAªI:• Þigla este un material de construcþii ce nu are emisii poluante;• Þigla permite o foarte bunã aerisire ºi este permeabilã la vaporii

de apã;• Are o capacitate de uscare rapidã;• Este rezistentã la radiaþii UV (ultraviolete), respectiv nu se

decoloreazã;• Este rezistentã la acizi (ploaie acidã) ºi la baze (murdãrie de pãsãri);• Are capacitate portantã mare;• Prezintã rezistenþã la îngheþ;• Nu necesitã tratamente ulterioare (întreþinere);• Durata lungã de viaþã este doveditã, 80–100 ani.

Þigla realizatã la CERAMICA IAªI este sortatã bucatã cu bucatã dupãcondiþii de sunet ºi aspect.

Pentru a afla mai multe detalii, vã rugãm sã ne contactaþila numerele de telefon 0232-222.196, 0232--232.059sau sã ne vizitaþi la sediul companiei din Iaºi, Str. CaleaChiºinãului nr. 176.


În perspectiva aderãrii la UniuneaEuropeanã, CELCO SA a iniþiat, înce-pând cu anul 2000, un amplu programde investiþii pentru modernizarea ºiretehnologizarea societãþii. CELCO SAeste în permanenþã preocupatã dedomeniul cercetare/dezvol tare,compania deþinând în prezent unlaborator modern, echipat cu apa-raturã de ultimã orã. Investiþiile reali-zate pânã în momentul de faþãdepãºesc cifra de 7 milioane de euro.Printre investiþiile semnificative valo-ric, cu impact major în procesul deproducþie, se numãrã înlocuirea com-pletã a autoclavelor ºi achiziþia uneimaºini de tãiat ºi profilat cu tehnolo-gie Stork Olanda. Acest proces s-afinalizat în 2005, odatã cu moder-nizarea sistemului de tãiere prin

realizarea sistemelor performante deîmbinare NUT ºi FEDER. Prin aceasta,s-a obþinut o precizie superioarã detãiere, ajungându-se la abateridimensionale minime, de 1 mm, deciun produs aproape per fec t . Înprezent, întregul proces tehnologic

este automatizat, pornind de lamãcinare, dozare, translaþie podurirulante, pânã la procesul deautoclavizare.

Calitatea CELCO este susþinutãºi de certificarea produselor în con-formitate cu standardele europeneasimilate. SC CELCO SA a obþinutcertificarea conformitãþii controluluiproducþiei în fabricã pentru toateprodusele. Marcajul naþional de con-formitate CS, aplicat BCA-ului,este o garanþie a respectãrii cerin-þelor standardului european asimilatSR EN 771– 4/2004.

Compania este certificatã pentrusistemul de management al calitãþiiconform EN ISO 9001:2000.

SC CELCO SA a acumulat o experienþã de peste 30 de ani în producerea BCA-ului, fiind unul dintre ceei maiimportanþi producãtori din România. Iar pentru cã piaþa a cerut-o, de 6 ani societatea ºi-a llãrgit gama de produse,fabricând ºi mortar pentru BCA, adeziv pentru placaje, ºapã ºi mortar uscat.

EEste evident cã, odatã cu dezvoltarea socio-economicã a României, ºi numãrul lucrãrilor de construcþiii a crescutde la an la an. SC CELCO SA ºi-a impus ca obiective dezvoltarea capacitãþilor de producþþie, în sensul mãririidimensiunilor producþiei ºi a calitãþii acesteia.


Aderarea la Uniunea Europeanã vafi beneficã pentru compania CELCO,deoarece piaþa materialelor de con-strucþii se va maturiza ºi va continuasã creascã în urmãtorii 5–10 ani, cuo medie de cel puþin 5–10% pe an.

Segmentul de piaþã pe care soci-etatea îºi desfãºoarã activitatea are

o evoluþie foarte dinamicã. Pentru aface faþã cererilor înregistrate pe piaþade profil, societatea realizeazã pro-duse noi, BCA profilat cu o greutatespecificã de 400 ± 50 kg/m3.

Datoritã capacitãþii termoizolantefoarte bune, zidãria din BCA asigurãun confort termic excelent pe toatãperioada anului. CELCO oferã soluþiiinteligente prin sistemul de înzidirecompus din cel mai uºor BCA, cucele mai bune caracteristici tehnice,însoþit de mortarul pentru straturi sub-þiri M10, care transformã simplul blocde BCA în zidul ideal, fãrã adaosuri,artificii tehnice sau soluþii de compro-mis (mult mai costisitoare, atât în fazade ridicare a unei case, dar, mai ales,dupã aceea, în timp).

Construind cu BCA-ul produs deCELCO SA, se evitã cheltuielilesuplimentare atât din faza de exe-cuþie, cât ºi cele din faza deexploatare, cheltuieli care se voracumula an de an, dupã terminareaconstrucþiei.


Premierã industrialãLINIE DE PRODUCÞIE PENTRU CASETE STRUCTURALE

Caseta structuralã LK este folositãla realizarea pereþilor sandwich pen-tru hale industriale, fiind recoman-dabilã la închiderile sistemelormetalice ºi, mai ales, la placareaclãdirilor construite pe structuri custâlpi din beton. Datoritã faptului cãaceste casete structurale sunt uºor ºirapid de montat ºi au o greutateredusã, costurile de realizare ºiîntreþinere a pereþilor sunt multdiminuate.

CASETA SSTRUCTURALÃ LLKConferã pereþilor sandwich:

- o rezistenþã superioarã;- un cost direct mai mic;- un aspect estetic desãvârºit;- costuri reduse de exploatare;- montaj rapid.

Se recomandã la realizareaînchiderilor sistemelor metalice ºi laplacarea clãdirilor construite pestructuri cu stâlpi din beton.

INFORMAÞII TTEHNICE GGENERALECasetele structurale sunt reali-

zate din acelaºi oþel ca ºi tabla cutatãLindab Coverline (PE 15 microni,culoare RAL 9010).

Domeniul de utilizare este, cupreponderenþã, industrial.

Sunt trei tipuri de casete dimen-sionate astfel încât sã preia încãr-cãrile din vânt, indiferent de locaþiaconstrucþiei:

- LK 100 mm/600 mm (0,75 mm,0,88 mm, 1,00 mm);

- LK 120 mm/600 mm (0,75 mm,0,8 mm, 1,00 mm);

- LK 145 mm/600 mm (0,75 mm,0,88 mm, 1,00 mm).

Lungimile de fabricaþie sunt de3–13 m, limitate doar de mijloacelede transport.

AVANTAJELE FFOLOSIRII CCASETELORSTRUCTURALE DDE PPERETE

Greutatea proprie este redusã(5–7 kg/ml).

Capacitatea portantã este ridi-catã (indiferent de încãrcãrile dinvânt ºi de distanþele între cadre –travei – între 3 ºi 13 m).

Asamblarea elementelor se facecu ajutorul ºuruburilor (autoforante,metrice sau conexpanduri).

Prezintã protecþie anticorozivãde zinc (Z275 g/mp).

Se pot folosi mai multe tipuride materiale izolatoare în cadrulsistemului (rigidã, semirigidã, cugrosimi de 50 – 140 mm).

Montajul este uºor ºi rapid.Asigurã costuri mai mici de

realizare a pereþilor.Costurile de întreþinere sunt

reduse.

Investiþiile totale ale Lindab înRomânia se ridicau la sfârºitul anului2005 la 7,4 milioane de euro, iarnoua linie de producþie vine sãconfirme creºterea continuã a capaci-tãþilor de producþie în România.Rememorând, în 2002 s-au lansat laLindab o linie de producþie de þiglemetalice ºi una de tubulaturã circularãde ventilaþie, precum ºi o instalaþie dedebitare a tablei plane, în timp ce înanul urmãtor a început producþia detablã cutatã trapezoidalã prin altedouã linii. O nouã instalaþie de pro-ducþie a elementelor de tinichigerie afost achiziþionatã în 2004, iar cele 4linii de producþie a accesoriilor pentrusistemele circulare de ventilaþie ºilinia de producþie a casetelor orna-mentale de faþadã au fost lansate în2005. Ca parte a strategiei de dezvol-tare, Lindab va lansa, în România, ºio nouã linie de producþie de profileuºoare Lindab Construline, pânã lasfârºitul anului în curs.

Lindab are o poziþie puternicã pepiaþa profilelor metalice, cu peste 200de distribuitori acoperind întreg teri-toriul þãrii, care, pe lângã promovareºi distribuþie, asigurã ºi montajulproduselor. Succesul Lindab în Româniaeste confirmat de creºterea substan-þialã a cifrei de afaceri de la 4,4 mili-oane de euro în 1999 la 30 milioanede euro în 2005.

Lindab anunþã lansarea unei noi linii de fabricaþie care va produce casete structurale,având o capaacitate anualã de producþie în regim normal de lucru de 1.000.000 mp, singura liniede acest gen din cadrul grupului Lindab. Investiþia totalã a necesitat 400.000 de euro.

„Este o premierã pentru gruppul nostru ºi suntem siguri cã produsele rezultate vor confirma calitatea Lindabclienþilor din Românnia ºi din Europa. Producþia este destinatã atât pieþei interne, cât ºi exportului, deservind directppieþele din Europa Centralã ºi de Est, prin intermediul firmelor din cadrul grupului Lindab”, declarãã Andrei Sulyok,Business Unit Manager – Lindab SRL.


Securitatea clãdirilor în caz de incendiu

prof. dr. ing. Adrian RADU – Universitatea Tehnicã „Gh. Asachi“ Iaºi,Facultatea de Construcþii ºi Innstalaþii, Catedra de Construcþii Civile ºi Industriale

CLÃDIRI CCU PPROTECÞIE

TERMICÃ EEXTERIOARÃ

Practic, toate clãdirile care se executã acum sau semodernizeazã în vederea eficientizãrii termice, seîmbracã pe suprafeþele opace ale faþadelor cu una dinvariantele cunoscute în occident sub denumirea ETICS(External Thermal Insulation Composite System), agre-mentate termic ºi în România. Izolaþia termicã constãîntr-un strat de polistiren expandat sau extrudat de 5–15 cm.Deºi este protejat cu o tencuialã subþire, uºor armatã,ºi ignifugat, la temperaturi ridicate polistirenul se vola-tilizeazã, iar gazele degajate sunt toxice. Astfel, viaþa per-soanelor care încearcã sã scape prin faþade este periclitatã,iar intervenþia pompierilor împiedicatã.

Din aceastã cauzã, în þãrile occidentale, utilizareapolistirenului expandat la izolarea termicã pe faþade nueste permisã în cazul clãdirilor cu peste 5–6 nivele ºi seutilizeazã vatã mineralã care rezistã mult mai bine lafoc.

Desigur, trebuie observat cã izolaþia termicã din polisti-ren expandat sau vatã mineralã protejeazã propagareaarderii deoarece împiedicã rãcirea. Astfel, ºipcile de lemn,foliile de izolare hidrofugã ºi chiar materialele cu care selipesc unele componente ale construcþiei devin un fel de

fitile conducãtoare ale focului care se rãspândeºte pe dis-tanþe mari. La clãdirile cu structurã din lemn, izolaþiile ter-mice din vatã mineralã nu ard, dar favorizeazãpropagarea incendiului. Se cunosc destule cazuri în carefocul mocnit s-a rãspândit în acest fel ºi apoi a izbucnitbrusc, cuprinzând întreaga construcþie. Este un efectoarecum paradoxal al izolãrii termice, dar foarte periculos.

CLÃDIRI EETAJATE

Costul ridicat al terenului ºi necesitatea comasãrii desuprafeþe utile mari determinã înmulþirea clãdirilor etajate.Cazuri extreme, de altfel bine motivate, sunt zgârie-noriicu înãlþimi peste 100 m ºi clãdirile P+1 – P+4 peste carese realizeazã mansarde. În toatã lumea, acestea au fostuneori locul unor incendii cu consecinþe dezastruoase ºipreocupã specialiºtii care cautã posibilitãþi de a mãrigradul de securitate la incendiu.

Referindu-ne numai la problema evacuãrii persoanelorcare locuiesc în blocuri cu peste 2 sau 3 nivele, trebuieobservatã o particularitate a incendiilor în aceste imobile.Casa scãrilor, care este singura legãturã între etaje, secomportã ca un coº de fum. Când un incendiu izbucneºtela un etaj inferior, aerul cald cu gaze toxice ºi fum înecã-cios se propagã de jos în sus. Curentul de aer este cu atâtmai intens cu cât existã deschideri la baza ºi la vârful

Securitatea în caz de incendiu are numeroase aspecte care fac obiectul uneia dintre cele ºase exigennþe esenþialestabilite de Legea calitãþii construcþiilor din 1995, în concordanþã cu acquis-ul comunnitar european.

În ciuda tuturor mãsurilor care se aplicã prin utilizarea materialelor rezistente la foc ºi a unor protecþii, riscurilesunt în creºtere ºi aceasta din mai multe motive:

în clãdiri se aflã tot mai multe echipamente care pot genera un incendiu la apariþia unor defecþiuni (aparateelectrice ºi electronice, maºini de gãtit, microcentrale de încãlzire, dispozitive de condiiþionare utilizate în timpulverii, instalaþii alimentate cu gaz) sau în cazul unor erori de manipulaare, precum ºi diverse obiecte casnicecombustibile care întreþin arderea (mobilier, cãrþi, covoare, perdele etc.);

existã instalaþii vechi de peste 50 de ani, a cãror duratã de funcþionare normalã a fost de mult depããºitã fãrã a fifost supuse unor reparaþii capitale. În mod special, instalaþiile electrice care au ffost dimensionate ºi realizate iniþialpentru lãmpi de iluminat ºi receptoare radio sunt acum solicittate pentru numeroase alte funcþii: încãlzirea ºi rãcireaspaþiilor, prepararea hranei, conservarea îîn frigidere, spãlat, aspiratoare, calculatoare etc. Astfel, riscul unui scurtcircuit a crescut multt;

gradul de ocupare a spaþiilor ºi numãrul de persoane a cãror comportare ar trebui sã poatã fi supraveegheatã(copii care au acces la surse de foc, bãtrâni, fumãtori etc.) au sporit;

puþine spaþii de locuit ºi din sectorul terþiar sunt prevãzute cu detectoare de gaz sau fum ºi cu mijjloace destingere aflate la îndemânã;

existã tot mai multe clãdiri din lemn, depozite de materiale care se pot autoaprinde, garaje, coºuri fisurate ºi nude puþine ori prea puþin înalte peste învelitori combustibile.

În aceste condiþii, evvacuarea persoanelor la apariþia unui incendiu a devenit o problemã tot mai importantã, maiales în iimobilele multietajate.

Ne oprim în continuare asupra urmãtoarelor situaþii.

casei scãrilor ºi cu cât temperatura este mai ridicatã.Persoanele din zona unde s-a produs incendiul ºi din altespaþii încã neafectate, care sunt speriate ºi încearcã sãscape, au tendinþa instinctivã de a fugi spre acoperiº,expunându-se la asfixiere în casa scãrilor. Ipoteza cã arputea ajunge pe acoperiº la o altã scarã pe care sãcoboare nu poate fi realizatã.

Pãstrând proporþiile, pentru a nu exagera, dar trãgândconcluzii utile, menþionãm un caz care a rãmas celebru.În Austria, peste 100 de sportivi, care se deplasau cu un trenspecial printr-un tunel înclinat, au murit asfixiaþi.Vagoanele erau din materiale 100% necombustibile ºi lip-site de motoare sau alte surse posibile de aprindere, fiindtractate prin cabluri. Când totuºi incendiul s-a produs dela instalaþia de încãlzire electricã care suflã aer cald, situatãla capãtul trenului, focul s-a rãspândit ºi cea mai mareparte a cãlãtorilor au încercat sã scape alergând cãtregura de ieºire din tunel, aflatã la câteva sute de metri maideparte, la o cotã superioarã. Tunelul devenise un coºde fum, în care aerul cu fum ºi gaze toxice circula cupeste 100 km/orã. Toþi au murit înãbuºiþi, dupã numaicâteva zeci de metri. La fel s-a întâmplat ºi cu personalulde serviciu aflat într-o anexã, situatã la ieºirea dintunel. S-au salvat numai 14 persoane care, conduse deun fost pompier, s-au îndreptat spre intrarea în tunel situ-atã la o cotã inferioarã, deºi a trebuit sã treacã prin zonaincendiatã. Ancheta a stabilit cã accidentul a avut con-secinþe atât de grave din mai multe cauze, printre care:lipsa detectoarelor de foc, a stingãtoarelor automate ºi amijloacelor de comunicare sau evacuare. Focul s-arãspândit în tren din cauza spargerii conductelor cu uleicare asigurau ungerea ºi funcþionarea frânelor hidraulice.

În altã ordine de idei, menþionãm un aspect deloc deneglijat, pornind de la realitãþi binecunoscute de mai multtimp ºi anume: cine viziteazã oraºele occidentale poatevedea scãri de incendiu exterioare, care permit evacuareaprin balcoane ºi accesul pompierilor la toate etajele.Regula este respectatã chiar ºi la clãdirile cu numaidouã etaje peste parter sau demisol, unde sunt amenajategaraje. Primãriile nu dau autorizaþii de construire pentruclãdirile care nu au asigurate suprafeþe de parcare.

Situaþia cea mai periculoasã este în cazul clãdirilorde tip turn cu P+7 - 10 nivele, care au o scarã centralãunicã. Ele existã în mare numãr în þara noastrã, iaraltele se construiesc pentru birouri, locuinþe sau altedestinaþii.

CONCLUZII

Modernizarea clãdirilor ºi a modului în care suntfolosite de beneficiari mãreºte unele riscuri, fiind afec-tatã siguranþa la incendiu. Chiar dacã o construcþie estealcãtuitã numai din materiale necombustibile sau cuo rezistenþã bunã la foc, utilizarea ei implicã existenþaunor bunuri combustibile. De aceastã situaþie trebuie sãse þinã seamã la întocmirea proiectelor, iar utilizatorii tre-buie sã fie instruiþi în consecinþã la preluarea spaþiilor,þinând seama cã incendiile apar ºi în cazul seismelor deintensitate mare când, de asemenea, imobilele trebuie sãpoatã fi evacuate în siguranþã.

Clãdire pentru centrul de exportCKD Logan – Renault International

Antreprenor: Building Astrom SRL PiteºtiAntreprenor de specialitate: Imsat SA Râmnicu Vâlcea

Proiectant general: Building Astrom SRL PiteºtiProiectant de specialitate: Imsat SA Râmnicu Vâlcea

Beneficiar: Automobile Dacia SA

Trofeul calităţii ARACO - 2005

CARACTERISTICITEHNICE ªªI FFUNCÞIONALE

Situat în apropierea UzineiDacia, pe o suprafaþã de 35.000 mp,centrul logistic reprezintã o investiþiecheie a Renault în România în cadrulprogramului Logan, menit sã asigurecreºterea rentabilã ºi perenitateaDacia.

Centrul CKD (Completely KnockedDown) regrupeazã colecþii de pieseale vehiculelor Logan care vor fi apoiexpediate într-o primã fazã cãtre cen-trele de producþie din Rusia, Maroc ºiColumbia ºi, ulterior, cãtre uzineledin Iran ºi India.

Alimentarea cu energie electricãs-a realizat pe douã linii de 20 KV(din care una de rezervã); pentru ali-mentarea consumatorilor vitali, încazul lipsei de tensiune pe cele douãlinii, s-a montat un grup electrogende 300 KVA; o staþie de transformare de20/0,4 KV, cu transformator de 1250 KVAalimenteazã utilitãþile depozitului,hala, anexa administrativã ºi punctulvamal.

Centrala termicã este echipatãcu trei cazane pentru încãlzire ºi unulpentru apã caldã menajerã (cazaneGUILLOT), funcþioneazã automat ºieste monitorizatã printr-un panou deautomatizare integrat în tabloul elec-tric al centralei.

Ventilaþia aerului se realizeazãprintr-o centralã de ventilaþie înspaþiul administrativ, iar în cele 6 halecu ajutorul a 22 ventilatoare extrac-toare cu grilã gravitaþionalã, montatepe acoperiº.

Instalaþia de aer comprimat,necesarã activitãþii de ambalare, estedotatã cu douã compresoare ATLASCOPCO.

Instalaþia automatã de stingere aincendiilor, de tip sprinkler+hidranþi,are în componenþã ºi douã rezervoarepentru înmagazinarea apei (34 mc ºi14.000 mc).

Deoarece activitatea de încãrcare/descãrcare se desfãºoarã ºi pe timpulnopþii, a fost necesarã realizareaunei reþele de iluminat perimetral(15 lux) pentru supravegherea spaþiuluiexterior ºi de iluminat tehnologic (50 lux)pentru platforma Staecker, unde sedesfãºoarã activitatea de încãrcare/descãrcare.

Pânã la sfârºitul anului 2005volumul de componente expediate însistem CKD a fost de 300.000 mc.Capacitatea centrului de la Mioveniva fi mãritã pentru a se adapta ritmu-lui de creºtere a activitãþii de pro-ducþie Logan în celelalte uzine deasamblare programate, suprafaþaacoperitã putând fi extinsã pânã la60.000 mp.


Târgul de Apartamente„Condominium” 2007 îºi propune:

• sã reuneascã firmele care îºi desfãºoarã activitatea

în domeniul imobiliar, al construcþiilor, precum ºi

în domeniul financiar-bancar, al asigurãrilor de

locuinþe ºi amenajããrii acestora;

• expunerea, pentru prima data în România, cãtre

clienþi a ofertelor de apartamente din ansam-

blurile rezidenþiale aflate în construcþie în

Bucureºti ºi împrejurimi, într-un cadru modern ºi

stilat;

• organizarea unei conferinþe pe teme de real estate

ºi oferte financiar-bancare ºi de asigurãri referi-

toare la domeniul imobiliar, care se va desfãºura

pe durata unei zile.

Pentru informaþii ºi încheierea de contracte,

vã puteþi adresa:

Angelica Iva – Coordonator Evenimeent

Tel./fax: 021-667.23.02, Mobil: 0722.333.401

E-mail: [email protected]

Felicia Iordache – Coordonator Evenniment

Tel./fax : 021-320.40.32, Mobil: 0744.666.712


www.targapartamente.ro


În domeniul construcþiilor civile ºiindustriale, Ruukki România proiec-teazã ºi furnizeazã sisteme metalicecomplete, hale industriale la cheie,structuri metalice pentru clãdiri cu unnivel sau multietajate, faþade arhitec-turale, sisteme complete de acope-riºuri metalice (inclusiv accesorii ºisistem pluvial), profile trapezoidale ºipanouri sandwich. Ruukki este renu-mitã pentru experienþa vastã înlivrarea de componente ºi sisteme, înservicii integrate de furnizare demateriale pentru centre logistice,centre industriale ºi comerciale,birouri ºi hoteluri în þãrile baltice,nordice, în Europa Centralã ºi de Est,Rusia ºi Ucraina.

Flexibilitatea mare în funcþie denevoile pieþei ºi scopul declaratde optimizare a soluþiilor în

concordanþã cu necesitãþile clienþilorau condus la o varietate de tipuri destructuri metalice. Oferta privindstructurile pentru hale industrialeeste foarte diversificatã, incluzândstructuri clasice (cu stâlpi ºi grinzicu zãbrele, cu profile chesonatesau cu profile sudate cu secþiunivariabile), structuri din europrofilesau structuri cu deschideri mari ºifoarte mari, în formã de arc. Înfuncþie de cerinþele clientului,Ruukki poate realiza un studiu pre-alabil al structurii dorite, astfel încâtraportul siguranþã/consum de mate-riale sã devinã optim.

Placãrile metalice pentru faþadeau multe avantaje: sunt durabile,rezistente la variaþiile de tem-peraturã, se executã rapid º ieconomic º i conferã clãdirilor

un aspect modern. Calitateasoluþiilor este garantatã de materiaprimã – oþelul – un material rezis-tent, confecþionabil în dimensiuniprecise, durabil ºi, nu în ultimulrând, reciclabil.

Ruukki România vã oferã o vari-etate de sisteme de închidere pentrupereþi ºi faþade ce cuprind elementeprecum: profile trapezoidale sau dedesign cu diferite înãlþimi ale cutelor,profile uºoare din tablã zincatã uti-lizate cu rol de pane, casete struc-turale tip C sau panouri sandwich.

Pentru placarea faþadei principalea unei hale, Ruukki recomandã uti-lizarea profilelor de design din gama„high class“: Fassetti ºi Liberta. Acestesisteme prezintã o serie de avantaje:pe lângã calitatea garantatã a materi-alului ºi a finisajului suprafeþelor, tre-buie evidenþiatã ºi flexibilitatea

De la componente, pânã la sistemeºi soluþii metalice complete


sistemului, ce constã în posibili-tatea executãrii elementelor cudimensiuni individualizate, permi-þând o proiectare fãrã constrângeri.ªi, mai mult, prin alternarea elemen-telor de faþadã cu diferite adâncimi ºiculori, putem asigura unicitatea dinpunct de vedere tehnic, dar ºi estetica faþadelor respective.

Dezvoltarea companiei Ruukkiîn acord cu obiectivele pe care ºile-a stabilit decurge din alegereasectoarelor de activitate ºi din nouastrategie pe care a adoptat-o, aceeade a oferi valoare adãugatã potrivitnevoilor ºi cerinþelor clienþilor sãi.

Ruukki activeazã în Româniadin anul 2001 ca reprezentanþã agrupului finlandez Rautaruukki, înprezent cel mai mare furnizor deoþel ºi produse din oþel din Europade Nord, inclusiv þãrile baltice.Cu o experienþã de peste patruzecide ani pe piaþa mondialã de profil,

Ruukki este apreciat ca un partenerde încredere ºi un important furni-zor de soluþii metalice complete îndomeniul construcþiilor civile,industriale ºi infrastructurã.

Ruukki îºi desfãºoarã activitatea în23 de þãri ºi are un numãr de 12.000de angajaþi. Vânzãrile grupuluiînsumeazã 3,7 miliarde de euro.Acþiunile companiei sunt cotate laBursa din Helsinki (corporaþiaRautaruukki: RTRKS). RautaruukkiCorporation activeazã din anul 1960.Din anul 2004, numele de marketingal corpora þ ie i es te Ruukki .www.ruukki.com.


Ferme de sprijinireFermele de sprijinire Doka sunt

soluþia sigurã la cofrajele pe o singurãfaþã, folosite în construcþii pentrurealizarea pereþilor unilaterali la careelementele cofrajului cu panouri saupe grinzi nu permit ancorarea prinbeton.

Sistemele de cofrare Doka în com-binaþie cu sistemul de ferme de spri-jinire Variabil sau F realizeazã cofrajepentru pereþi unilaterali cu înãlþimi dela 1,20 m pânã la 8,10 m.

Tipuri dde fferme dde ssprijinireÎn funcþie de înãlþimea maximã de

betonare, fermele de sprijinire sunt de3 tipuri:

1. Ferma de sprijinire utilizatã pen-tru înãlþimi de cofraj pânã la 1,20 m.

2. Ferma de sprijinire Variabilãutilizatã pentru înãlþimea maximãde 4,00 m.

3. Ferma de sprijinire Universal Futilizatã pentru înãlþimea maximãde 8,10 m.

Ferma de sprijinire pentru înãlþimipânã la 1,20 m este utilizatã, în spe-cial, ca element de susþinere pentrucofrajele tip Framax, Alu-Framax ºiFrami la pereþi fundaþie.

Înãlþimea micã a cofrajului este unavantaj, putând fi montat ºi trans-portat manual.

Configuraþii pposibileFixarea între ferma de sprijinire ºi

panourile Frami se realizeazã cu blo-cajul cu panã Frami.

Fixarea între ferma de sprijinire ºipanourile Framax/Alu Framax serealizeazã cu ajutorul ºurubuluide rigidizare Framax ºi al plãciisuper 15,0.

Fixarea între ferma de sprijinire ºipanoul FF 20 se realizeazã prinºuruburi 28 x 65.

Ferma de sprijinire variabilã cuînãlþimea pânã la 4,00 m se realizeazãdin combinaþia barelor de aliniere

standard din oþel cu piese supli-mentare ºi contravântuire în crucesimplã cu tije de ancorare.

Ea are avantajul cã se monteazã ºise transportã manual.

Adaptarea la presiunea betonuluiproaspãt se realizeazã prin modifi-carea distanþelor între barele dealiniere.

Ferma de sprijinire Universal Fpentru cofraje cu înãlþime maximãde betonare de 8,10 m permite oadaptare simplã la neregularitãþilesuprafeþei solului prin tije filetatemontate cu placã de fundaþiearticulate.

Universal F permite o supraînãl-þare simplã ºi rapidã datoritã plãcii deînãlþare premontate în cadrul ataºabil.

Pentru siguranþa cofrajelor cuînãlþimea de betonare pânã la 4,50 m,se utilizeazã ferma de sprijinireUniversal F 4,50 m, iar în combinaþiecu cadrul ataºabil F 1,50 m se reali-zeazã înãlþimea de betonare pânã la6,00 m, respectiv cadrul ataºabil F 2,00 mpentru înãlþimea pânã la 8,10 m.

Pânã la înãlþimea de betonare de6,00 m, ferma de sprijinire poate fimutatã fãrã macara doar cu ajutorulroþilor ataºabile.

Pentru înãlþimi mai mari, mutareaeste facilitatã de existenþa urechilorde agãþare integrate.

Stabilitatea ºi siguranþa în exploataresunt asigurate de racordurile premon-tate pentru contravântuirea în cruce.

La cofrajele pe o singurã faþãavând înãlþimi pânã la 8,10 m, fer-mele de sprijinire Doka asigurãdescãrcarea sigurã a forþelor de beto-nare prin intermediul ancorelor oblice.

Multe soluþii integrate de detaliusimplificã ºi accelereazã mânuirea înpracticã pe ºantier.

SC Dooka România SRL stã la dis-poziþia clienþilor sãi prin servicii deconsultanþã, proiectare, închiriere ºivânzare de astfel de echipamente,servicii complementare de asistenþãtehnicã pe ºantiere ºi training al spe-cialiºtilor utilizatorului.


Vine, vine… iarna!PROGRAMUL NAÞIONAL DE REABILITARE TERMICÃ

CE ÎÎNSEAMNÃ RREABILITAREA TTERMICÃ?Reabilitarea termicã înseamnã creºterea performanþei

energetice a clãdirilor la nivelul cerinþelor actuale, nor-mate prin aplicarea de materiale termoizolante pe pereþiiexteriori, planºeul peste subsol ºi pe terase, precum ºi prinmodernizarea instalaþiilor de încãlzire ºi preparare a apeicalde de consum, înlocuirea ferestrelor ºi uºilor cu altelemai performante energetic. Mãsurile de reabilitare termicãurmãresc îmbunãtãþirea confortului termic în locuinþe ºi,totodatã, reducerea consumurilor energetice ale clãdirii.Corecta apreciere a consumurilor energetice presupune cunecesitate contorizarea individualã a energiei termice pen-tru încãlzirea spaþiilor ºi prepararea apei calde de consum.

CE EESTE PPROGRAMUL DDE RREABILITARE TTERMICÃ?Proogramul de Reabilitare Termicã este un program

naþional iniþiat în anul 2005 de cãtre Ministerul Transpor-turilor, Construcþiilor ºi Turismului, în colaborare cuautoritãþile publice locale, care oferã în prezent un sprijinfinanciar de 67% pentru execuþia lucrãrilor proprietarilorcare doresc sã mãreascã performanþa energeticã ablocurilor de locuinþe condominii, realizate în perioada1950–1990.

CUM FFUNCÞIONEAZÃ PPROGRAMUL?Proprietarii din blocurile de locuinþe care doresc sã

beneficieze de facilitãþile acestui program trebuie sã iadecizia în Adunarea Generalã a Asociaþiei de Proprietaridin care fac parte, cu acordul majoritãþii membriloracesteia. Pe baza deciziei luate, se poate face înscrierea înprogramul anual de reabilitare termicã. Acest programeste coordonat la nivel local de primarii municipiilor,oraºelor ºi comunelor, respectiv primarii sectoarelormunicipiului Bucureºti. Auditorul energetic pentru clãdirirealizeazã expertiza energeticã a clãdirii, emite certifi-catul de performanþã energeticã a clãdirii, propunemãsurile de reabilitare termicã ce pot fi luate, estimeazãeconomia de energie asociatã cu fiecare mãsurã ºicosturile aferente implementãrii.

Între energie ºi mediu existã strânse dependenþe. În toateprocesele de transformare a energiei, mediul este afectat.Substanþele care rezultã din aceste procese polueazãchimic, vizual, electric, magnetic ºi sonor mediul.

Modul de rezolvare al acestei probleme este prevãzutîn Convenþii Internaþionale, în Directive ale UniuniiEuropene ºi în strategii de dezvoltare naþionale. Directiva91/2002/CE privind performanþa energeticã a clãdirilor ºiDirectiva 93/76/CEE – privind limitarea emisiilor de bioxidde carbon prin îmbunãtãþirea eficienþei energetice (SAVE)cer statelor membre „ sã elaboreze programe referitoare laeficienþa energeticã în sectorul construcþiilor, sã le punãîn aplicare ºi sã le raporteze”.

Pentru a economisi energia este necesarã atât o izolarecorectã a anvelopei clãdirii, prin îmbunãtãþirea termo-izolãrii (pereþi exteriori, ferestre, acoperiºuri, subsol), câtºi menþinerea în stare bunã de funcþionare a instalaþiilorde încãlzire ºi de climatizare.

Ponderea consumurilor energetice în bilanþul energeticanual al unui apartament mediu construit în perioada1970–1985 este evidenþiatã în fig. 1.

Faptul cã „iarna nu-i ca vara” este de mult constatat de fiecare dintre noi.Din pãcate, vara, când aasudãm de cãldurã, uitãm acest lucru ºi nu ne pasã cã, peste doarcâteva luni, începe (cel puþin penttru unii, destui ca numãr) teroarea frigului dinapartamente, graþie „binefacerilor” oferite din plinn de sistemul termoenergeticcentralizat. Pentru limitarea ºi eliminarea pe cât posibil a unor asemennea stãri delucruri supãrãtoare, specialiºtii în materie ºi chiar statul oferã unele soluþii demnede luat în seamã.

Mai recent, este vorba despre „Programul Naþional de Reabilitare Termicã”elaborat dde Ministerul Transporturilor, Construcþiilor ºi Turismului (MTCT) încolaborare cu autoritãþile publice locale.

Pentru interesul dvs. de a cunoaºte intenþiile ºi efectele unui asemeneaprogram, ne faccem ecoul celor care l-au elaborat publicând, în paginileRevistei Construcþiilor, conþinutul lui cu speranþa cã ºi societãþile cu profil de construcþii vor participa(în urma solicitãrilor viitorilor beneficiari) la realizarea programului în termen scurt ºi la parametrii decalitate ceruþi.

Fig. 1: a. Structura consumurilor energetice pentru un aparta-ment mediu construit între 1970-19855; b. Structura fondului

de locuinþe din România în funcþie de vechime



Se observã cã din consumul anual de energie al uneiclãdiri, indiferent de destinaþia ei, energia termicã pentruîncãlzire ºi preparare a apei calde de consum reprezintãprincipalul consum anual de energie de circa 75%.Pe ansamblul clãdirilor de locuit din România, eficienþautilizãrii cãldurii pentru încãlzire, apã caldã ºi preparareahranei este de numai 43% din cantitatea de cãldurãfurnizatã de surse; pentru municipiul Bucureºti, aceastaeste de 63%, dar tot inacceptabil de redusã.

În clãdirile din UE, în special în cele din sectorul rezi-denþial (clãdirile de locuit) ºi cel terþiar (clãdirile debirouri) se consumã aproximativ 40% din consumul finalde energie. Conform estimãrilor specialiºtilor, pentruacelaºi sector din România, consumul de energie este dedouã ori mai mare.

De rreþinut:Majoritatea acestor locuinþe sunt situate în clãdiri cu

vechimea cuprinsã între 15 ºi 55 de ani, caracterizateprintr-un grad redus de izolare termicã ºi o uzurãavansatã.

Pe baza analizelor ºi mãsurãtorilor efectuate, experþiiconsiderã prioritarã reabilitarea termicã concertatã pentrublocurile de locuinþe existente în mediul urban, deoarece:

• numai pentru încãlzirea ºi asigurarea apei caldemenajere a blocurilor cuplate la sistemul urban de ter-moficare se atribuie 37–49% din consumul final total deenergie al sectorului populaþiei din România;

• blocurile tipizate au o pondere de 72% din fondulde locuinþe existente în mediul urban;

• circa 58% din blocurile existente (2,4 milioane deapartamente), construite înainte de anul 1985, ar necesitaîn prezent intervenþii de reabilitare ºi modernizaretermotehnicã.

O izolare termicã mai bunã înseamnã, implicit, con-sum de energie redus ºi mai puþine emisii poluante dacãenergia se obþine din arderea combustibililor fosili.

Aproximativ o treime din consumul de energie se uti-lizeazã la încãlzirea imobilelor. Prin mãsuri concrete sepoate economisi enorm în acest domeniu.

CE PPUTEM FFACE?• Sã izolãm termic pereþii exteriori, acoperiºul ºi

podeaua cu o izolare termicã optimã.• Sã utilizãm tâmplãrie exterioarã performantã ener-

getic, cu coeficienþi reduºi de transfer termic.• Sã realizãm aerisirea controlatã a locuinþei, prin

folosirea unei instalaþii simple de aerisire.• Sã utilizãm sisteme de încãlzire având randament

ridicat ºi posibilitãþi de reglaj.• Sã exploatãm energia solarã.Soluþia de reabilitare termicã a anvelopei clãdirii se

stabileºte în urma unei expertize tehnice de specialitate(cerinþa E – Izolaþie termicã, hidrofugã ºi economia deenergie), în funcþie de destinaþia spaþiului ºi de elementeleconstitutive ale anvelopei.

DE CCE TTOATE AARGUMENTELE SSUNT ÎÎN FFAVOAREAIZOLÃRII PPEREÞILOR EEXTERIORI AAI CCLÃDIRII?

Adoptarea mãsurii de reabilitare termicã a unei clãdiriimpune întrebarea: izolarea termicã a pereþilor pe interiorsau pe exterior? Rãspunsul este dat de transferurile ter-mice prin pereþii clãdirii.

În principiu, la o clãdire sau o componentã a acesteiaconstruitã din mai multe straturi, bariera antivapori

trebuie poziþionatã la exterior. La izolarea termicã inte-rioarã a peretelui, bariera antivapori trebuie sã se afle îninterior. Atenþie deci la utilizarea metodei!

Foarte important: Montarea unei bariere antivapori pepartea interioarã a peretelui este necesarã în urmãtoarelesituaþii:

• la utilizarea materialelor de izolare pe bazã de vatãmineralã;

• la izolarea interioarã a unui perete din beton;• la izolarea ulterioarã a pereþilor de la subsol;• la un grad ridicat de umezealã în încãperi (de exem-

plu, bucãtãrie, baie).Un caz aparte îl constituie materialul izolator pe bazã

de spumã poliuretanicã, deoarece încorporeazã atât cali-tãþile unei bariere împotriva vaporilor, cât ºi cele aleizolanþilor, putându-se utiliza fãrã probleme în oricesituaþie.

Opþiunea pentru o izolare interioarã trebuie analizatãfoarte atent ºi critic.

• În cazul în care, pe partea interioarã a pereþilorexistã deja urme de umezealã ori s-au format pete sauchiar mucegai, se impune aflarea cauzei ºi tratarea,respectiv, eliminarea sa, pentru a se evita dauneulterioare.

• În cazul în care tavanele sunt executate din grinzi delemn, se vor analiza capetele grinzilor care nu sunt sufi-cient de protejate împotriva umezelii ce pãtrunde înîncãpere. Formarea condensului poate duce la putrezirealemnului.

Existã deci câteva argumente împotriva izolãrii inte-rioare, la care este bine sã se recurgã doar în modexcepþional – ºi numai cu recomandarea auditorului ener-getic pentru clãdiri.

IZOLAREA EEXTERIOARÃ

Avantaje:

• peretele masiv poate acumula cãldura din încãpereºi poate avea un rol echilibrator;

• menþine rãcoare pe timpul verii;• materialul de construcþie al peretelui nu este afectat

de îngheþ;• se reduc tensiunile cauzate de temperaturã între

pãrþile de construcþie ºi de susþinere;• existã spaþiu suficient pentru aplicarea unui strat izo-

lator de orice grosime;• nu necesitã barierã antivapori;• se evitã punþile termice prin stratul izolant închis.Dezavantaje:

• încãperile ce sunt utilizate doar sporadic necesitã untimp mai lung de încãlzire;

• presupune un efort de muncã mai mare, poate even-tual pune probleme la detalii de racord sau finisaj (deexemplu, pervazuri, burlane de ploaie etc.);

• stratul exterior este solicitat de fenomenele meteo, înspecial la variaþiile de temperaturã sau acþiunea directã asoarelui, precum ºi de diverse acþiuni mecanice.

(Continuare în numãrul viitor)



Hidroizolarea structurilor în contact cu solulSUPERFLEX MORE – hidroizoleazã sigur, simplu, permanent !

100 de litri acoperã 30 m2 !Condiþiile climaterice din întreaga Europã, inclusiv în România, au suferit modificãri în ultima perrioadã, precipitaþiile fiind

mai abundente ca volum ºi duratã. Ninsorile ºi ploile au condus atât la inundaþii pe suprafeþe mari, cât ºi la ridicarea niveluluipânzei freatice ºi la stagnarea în teren a apei pe perioade lungi. În paralel, a crescut semnificativ ponderea construcþiilor rezi-denþiale ºi industriale cu subsoluri utilizabile (spaþii tehnice, garaje, spaþii de depozitare, camere de loccuit etc.), conducândla necesitatea dezvoltãrii unor materiale ºi tehnologii noi, ultraperformante,, care rezolvã prompt ºi eficient acutaproblemã a hidroizolãrii fundaþiilor, subsolurilor, deci a sttructurilor aflate sub nivelul solului.

Dacã nu se iau în consideraþie soli-citãrile generate de apã, solicitãri lacare va fi supusã, în mod real, con-strucþia, apar deseori deteriorãri înzonele de contact cu solul. De aceea,este foarte importantã analiza atentã ºicunoaºterea exactã a proprietãþilorsolului înaintea începerii lucrãrilor dehidroizolare.

În principiu, aceste solicitãri se potîmpãrþi astfel:

Umiditatea solului/apa de infil-trare nestagnantã

Umiditatea solului: apa existentã însol se poate deplasa ascensional princapilaritate.

Apa de infiltrare nestagnanntã: apa desuprafaþã ºi de infiltrare, sub formãlichidã, care picurã, fãrã a exercita opresiune hidrostaticã asupra hidroizolaþiei.În acest caz este necesar ca solul ºimaterialul de umplere al spaþiilor delucru, pânã la o anumitã adâncime subtalpa fundaþiei, sã fie foarte permeabil(exemplu: nisip, pietriº). Apa trebuie sãse poatã infiltra liber pânã la nivelulpânzei freatice. În cazul solurilor cu opermeabilitate redusã, trebuie utilizat undrenaj funcþional conform DIN 4095.

Apa cu presiune/apa de infiltrarestagnantã

Apa care exercitã presiune din exteriorasupra construcþiei. Aceastã presiune

variazã în funcþie de coloana de apã.Avem douã situaþii: apa de infiltrarestagnantã ºi apa freaticã. În cazulsolurilor cu o permeabilitate redusã(10-4m/s) trebuie luat în considerare fap-tul cã apa de infiltrare pãtrunsã înspaþiile de lucru stagneazã temporar,exercitând presiune hidrostaticã. Apafreaticã solicitã permanent construcþia.

DEITERMANN este producãtor demateriale de construcþii încã din anul1895. Folosind experienþa de 111 ani înhidroizolaþii ºi o tehnologie ultramo-dernã, laboratoarele de cercetare ºidezvoltare din Germania au creat, spe-cial, un produs care sã hidroizolezerapid, sã fie simplu de aplicat, ecologicºi sã corespundã necesitãþilor actualeale pieþei. Astfel, indiferent dacã estevorba de substrat din beton, cãrãmidã,beton poros, zidãrie veche, gresie cal-caroasã, zidãrie de cãrãmidã cu ros-turi mari sau cu rosturi definitive,SUPERFLEX MORE hidroizoleazã sigur,simplu, permanent.

SUPERFLEX MORE este o hidroizo-laþie pe bazã de bitum modificat cupolimeri, mono sau bicomponentã,foarte flexibilã, fãrã solvent, aplicabilãcu mistria. Se utilizeazã pentru imper-meabilizarea durabilã ºi sigurã a struc-turilor aflate sub nivelul solului.SUPERFLEX MORE are o aderenþã

excelentã la substrat, flexibilitate foartebunã, putere de preluare a microfi-surilor, rezistenþã excelentã la îmbãtrânire,apã ºi la alte substanþe agresive aflate înmod natural în sol (clasificate conformDIN 4030 foarte agresive). Are rezis-tenþã foarte bunã la apa cu conþinut ridi-cat de sulfat (pânã la 3.000 mg sulfat/litrude apã), conform DIN 4030. Pentru oîntãrire foarte rapidã se adaugã o adoua componentã, pulbere; datoritãreacþiei chimice cu componenta pulbere,în scurt timp devine impermeabil laploaie.

SUPERFLEX MORE este recomandatpentru hidroizolarea urmãtoarelor spaþii:

exteriorul structurilor din beton ºizidãrie aflate sub nivelul solului;

fundaþii, subsoluri;pardoseli din plãci de beton;grinzi de beton din parcãri mul-

tietajate;hidroizolaþie intermediarã în camere

umede (bãi, duºuri), balcoane, terase(sub care nu existã camere locuite),înaintea placãrilor ceramice.

SUPERFLEX MORE este de aseme-nea indicat pentru lipirea parþialã sautotalã a plãcilor de polistiren sau vatãmineralã utilizate pentru drenaj, ter-moizolaþie, protecþia structurilor aflatesub nivelul solului.

Cel mai rapid produs monocomponent!Cea mai rapidã rezistenþã la ploaie!Cel mai mult corp solid = cel mai

rentabil!Siguranþã maximã;Se aplicã ºi pe substrat umed;Ecologic: nu conþine solvent sau

fibre de azbest.

Avantaje varianta monocomponentã!aplicare simplã ºi uºoarã pe timp

de varã;nu este necesar echipament de

amestec;se aplicã direct din ambalaj;economie de timp.

Avantaje varianta bicomponentã!amestecare uºoarã;întãrire completã rapidã; rezistenþã la ploaie rapidã;aplicare la temperaturi scãzute;aplicare posibilã ºi atunci când

ameninþã sã plouã sau este umiditaterelativã atmosfericã ridicatã.

SUPERFLEX MORE

TEHNOLOGIA DDE HHIDROIZOLARE AA UUNEI FFUNDAÞII

Substratul trebuie pregãtit cores-punzãtor, cavitãþile, segregãrile ºi ros-turile dintre cãrãmizi trebuie reparatecu mortarul de reparaþii impermeabilfãrã contracþii Deitermann HKS (1, 2).

Dupã aplicarea amorsei EUROLAN3 K sau EUROLAN 3 RF (3), se poateîncepe hidroizolarea construcþiei.Se aplicã un prim strat de SUPERFLEXMORE cu gletiera pentru a etanºacrãpãturile, porii ºi golurile de aer dela suprafaþã (4).

Se aplicã apoi un al doilea strathidroizolant de SUPERFLEX MORE (5).

Pentru accelerarea uscãrii poate fiamestecatã o componentã pulbere aprodusului SUPERFLEX MORE. Se utili-zeazã o bormaºinã la care se ataºeazã opaletã de amestec. Produsul amestecatpoate fi aplicat imediat (6).

În cazul apei cu presiune, în primulstrat de hidroizolaþie se insereazã þesãturadin fibrã de sticlã nr. 2 DEITERMANN,acoperindu-se ulterior cu un al doilea strat.Pentru muchii ºi scafe se utilizeazã omistrie specialã pentru colþuri, asigurândastfel hidroizolarea perfectã a zonelordificile (7).

Trecerile pentru instalaþii (exemplu:trecerile pentru instalaþiile de curent elec-tric, apã, gaze) aflate în pereþii fundaþiilorreprezintã întotdeauna un punct slab alhidroizolaþiei clasice. Cu ajutorul produ-sului SUPERFLEX MORE, aceste zone difi-cile sunt hidroizolate uºor ºi sigur, prinutilizarea aceluiaºi produs aplicat cuajutorul ºpaclului, obþinându-se astfelcontinuitatea hidroizolaþiei (9).

Banda SUPERFLEX B 240 sau B 400etanºeazã eficient rosturile dedilatare dintre clãdiri. Banda este dis-pusã continuu deasupra rosturilor, fiindinseratã în primul strat de hidroizolaþie,apoi este acoperitã pe laturile cuþesãturã cu un al doilea strat dehidroizolaþie. Aceastã inserare în cadrulhidroizolaþiei asigurã continuitateahidroizolaþiei ºi exclude pericolulinfiltraþiilor (8).

SUPERFLEX MORE se aplicã foarte uºor, simplu ºi economic utilizând gletiera, se usucã rapid ºi rezistã la ploaie.Se aplicã 2 straturi direct pe suportul mineral pregãtit în prealabil.

Grosimea stratului de hidroizolaþie depinde de tipul de presiune exercitat de apã asupra construcþiei.

Grand Offices Marriott, Calea 13 Septembrie nr. 90, etaj 1, tronson 4, cam 1.15, sector 5, BucureºtiiTelefon: 021.403.41.13; Fax: 021/403.41.16;

E-mail: [email protected]; web: www.deitermann.ro

1 2

3 4

65

8

9

7

Styrofoam – calitatea pe care te poþi bazaSHAPEMATE GR – A

Izolarea faþadelor cu polistiren extrudatUmiditatea din aer dintr-o clãdire depinde atât de

volumul clãdirii, ventilaþia naturalã, cât ºi de numãrulde oameni care lucreazã sau locuiesc în acea clãdire.Aerul din interiorul ºi exteriorul clãdirii este un amestecde apã ºi diferite particule. Acest amestec, în condiþiiletemperaturii din aerul înconjurãtor, se evaporã, creândumiditate. Vaporii de aer devin vapori saturaþi la oanumitã temperaturã. Din acest motiv, dacã tempera-tura suprafeþei este mai micã decât temperatura aeru-lui, apare condensul pe suprafaþã. Mai mult, deoarecetemperatura de la suprafaþa unui perete interior estestrâns legatã de izolarea peretelui, apariþia condensuluidovedeºte o izolaþie insuficientã.

Folosind plãcile din polistiren extrudatSHAPEMATE®TM GR-A fabricat de DOW, puteþirealiza o foarte bunã izolare a faþadelor, asigurândconfortul termic necesar al încãperii fãrã dis-trugerea suprafeþei sau probleme estetice.

SHAPEMATE GR-A fabricat de DOW areurmãtoarele avantaje:

asigurã creºterea confortului;evitã apariþia mucegaiului sau condensului;este un material estetic ºi acoperã crãpãturile

din zid.Suprafaþa planã ºi profilatã a SHAPEMATE GR-A

fabricat de DOW aderã foarte bine la diferitesuprafeþe, cum ar fi: beton, mortar, tencuialã sauadezivi fãrã solvent.

SHAPEMATE GR-A fabricat de DOW izoleazãtermic, nu se umezeºte, rezistã la îngheþ, esterezistent la impact mecanic ºi îºi pãstreazãvaloarea conductivitãþii termice pe toatã durata deviaþã a construcþiei.

®TM* Trademark of The Dow Chemical Company (“DOW“) or an affiliated company

INSTALAREAPlãcile de polistiren extrudat SHAPEMATE GR-A fabricat

de DOW trebuie fixate cu adeziv ºi dibluri.Se recomandã fixarea plãcilor cu nituri de plastic, mai ales

în zona ferestrelor ºi a colþurilor.Când plãcile de SHAPEMATE GR-A fabricat de DOW se

aplicã pe un perete cu suprafaþa neregulatã, adezivul va fiîntins într-un strat fin pe toatã suprafaþa, insistându-se lamuchiile peretelui, iar la colþurile ºi în mijlocul plãcii, adezivulse va aplica ºi în 2–3 puncte, pentru o fixare mai bunã.

Dacã suprafaþa nu are denivelãri, adezivul se aplicã cu omistrie pe toatã suprafaþa.

La fixarea plãcilor de SHAPEMATE GR-A pe suprafeþeîntinse, trebuie þinut seama de planeitatea suprafeþei ºi, deasemenea, acestea trebuie fixate mecanic cu dibluri din plastic.

În figura alãturatã, aveþi un exemplu de prindere a uneiplãci cu 4 accesorii de prindere pe placã.

Suprafaþa profilatã a plãcii aderã mult mai bine la cimentulperetelui decât în cazul plãcilor de polistiren expandat care ausuprafaþã planã.

Suprafaþa profilatã a plãcilor de polistiren extrudatSHAPEMATE GR-A fabricat de DOW poate fi finisatã cu oricetip de tencuialã sau chiar cu faianþã.

Aplicarea elementelor de finisaj se va face urmândinstrucþiunile producãtorilor ºi, de asemenea, luând în calculfaptul cã se aplicã pe o suprafaþã cu absorbþie micã de apã.

Dacã este þinut o perioadã lungã de timp în soare(UV radiaþii), SHAPEMATE GR-A fabricat de DOW poateprezenta pe suprafaþã porþiuni decolorate ºi un praf uºor caretrebuie înlãturat înainte de montarea plãcilor.

O atenþie sporitã trebuie acordatã izolaþiei termice a fun-daþiei construcþiei, altfel proprietãþile izolaþiei termice pentrufaþadã, pereþii subsolului sau parterul construcþiei vor fi alterate.

Izolaþia termicã din fundaþie este expusã umiditãþii solului,ploii, impactului mecanic, acidului humic etc. Plãcile deSHAPEMATE GR-A fabricat de DOW, fiind rezistente laumezealã, îngheþ-dezgheþ ºi impact mecanic, oferã o soluþie deizolaþie eficientã ºi de duratã.

Distribuitor autorizat:SC ROMPOLYKEM SRLªos. Dudeºti Pantelimon nr. 42,Sector 3, BucureºtiE-mail: [email protected];Tel.: 021-255.41.78;

021-255.38.92;Fax: 021-255.02.01

®TM* Trademark of The Dow Chemical Company (“DOW“) or an affiliated company


AplaRoofTherm –Sistem de hidro ºi termoizolare a teraselor

Sistemul AplaRoofTherm de laAtlas Corporation conþine toate ele-mentele necesare realizãrii uneitermo ºi hidroizolaþii de calitate: mem-branele bituminoase AplaBitustop ºiamorsa AplaHydros top, polisti-renul extrudat XPS, dar ºi accesoriilenecesare: strat de difuzie, strat geo-textil, guri de aerisire sau de scurgereºi parafrunzare.

De asemenea, AplaRoofThermeste un sistem flexibil, adaptabil cerin-þelor beneficiarilor.

1. AAcoperiº –– tterasã cclasicã (fig. 11)În aceastã aplicaþie, plãcile de

XPS trebuie aºezate între 3 membranehidroizolatoare: una AplaBitustoparmatã cu fibrã de sticlã V2 sau V3(sau o membranã semiperforatã V 0,75),lipitã în puncte pentru difuzia vapo-rilor, aºezatã dedesubtul lor ºi altedouã membrane AplaBitustop (P3 –armate cu poliester ºi PM4 – armatãcu poliester ºi cu ardezie).

2. AAcoperiº –– tterasã iinversatã(fig. 22 ºi 3)

În acoperiºul inversat, plãcile determoizolaþie XPS RF sunt poziþionatedeasupra stratului de hidroizolare.Acest lucru este posibil numaidatoritã proprietãþilor pe care polisti-renul extrudat XPS RF le are: imper-meabilitate la apã ºi vapori de apã,foarte micã conductivitate termicã,ce rãmâne constantã în timpulciclurilor de îngheþ – dezgheþ, stabili-tate dimensionalã ºi rezistenþã lacompresiune.

Avantajele unei asemenea termo –hidroizolaþii sunt:

plãcile de polistiren extrudatXPS RF protejeazã membranelehidroizolatoare de radiaþiile UV, dediferenþele de temperaturã ºi de posi-bilele stricãciuni mecanice, mãrin-du-se astfel durata lor de viaþã;

condensul vaporilor de apã estetotal evitat, deoarece punctul de rouãeste totdeauna deasupra stratului demembrane hidroizolatoare;

plãcile de polistiren extrudatXPS RF pot fi instalate uºor, indiferentde condiþiile atmosferice, iar inspecþiaacoperiºului poate fi fãcutã oricând, cucosturi de timp ºi manoperã minime.

3. AAcoperiº –– tterasã ggrãdinã (fig. 44)

Datoritã rezistenþei mari la com-presiune, la absorbþia apei ºi difuziavaporilor, polistirenul extrudat XPS RFeste cel mai bun material pentruterasa cu grãdinã. Niciun alt materialnu dã randament în condiþiile deînaltã umiditate, create de stratul depãmânt.

Dintre elementele de construcþie ale unei clãdiri, acoperiºurile ºi camerele sunt spaþiile cele mai expuse lacondiþiile de mediu. Din acest motiv, se impune izolarea acestora.

Selectarea materialelorr termoizolante ºi hidroizolante adecvate asigurã o funcþionare corectã a acoperiºului ºi, înparalell, o economisire de energie pe perioada de încãlzire sau de rãcire a vremii. De asemenea, mai oferã ººicertitudinea unei construcþii eficiente atât pentru constructor, cât ºi pentru proprietar.

Fig. 1. Acoperiº – terasã clasicã:1. Placã din beton; 2. AplaBitustop P3 +PM4; 3. ªapã înclinatã aamorsatã cuAplaHydrostop; 4. Strat de separaþie dinpolietilenã; 5. Polistiren extrudat XPSRF; 6. AAplaBitustop V2 sau V3; 7. Placãdin beton amorsatã cu AplaHydrostop

Fig. 2. Acoperiº – terasã inversatãcirculabilã: 1. Placã din beton; 2. Stratprotector Geotextil; 3.. Polistiren extru-dat XPS RF; 4. AplaBitustop V2 + V4 sauV3 + V4; 5. ªapã înclinatã, amorsatã cuAplaHydrostop; 6. Placã din beton

Fig. 3. Acoperiº – terasã inversatãnecirculabilã: 1. Pietriº 16–32 mm;2. Strat protector Geotextil;; 3. Polistirenextrudat XPS RF; 4. AplaBitustop V2 + V3sau V3 + V4; 5. ªapa înclinatã, amorsatãcu AplaHydrostop; 6. Placã de beton

Fig. 4. Acoperiº – terasã grãdinã:1. Strat de pãmânt; 2. Strat de filtrare Geo-textil; 3. Strat dee drenaj (pietriº); 4. Stratde protecþie Geotextil; 5. AplaBitustopV2+V3 sau V3+V4; 6. ªapã înclinaatã amor-satã cu AplaHydrostop; 7. Strat de separaþiedin polietilenã; 8. Polistiren extrudat XPS RFF;9. Barierã de vapori; 10. Placã din beton


Membranele bitumi-noase AplaBitustop suntprodusele hidroizola-toare Apla cele maisolicitate. Materialul consti-tutiv al acestora estebitumul modificat cupolimeri plastomerici APP(polipropilenã atacticã),armat cu fibrã de sticlãsau poliester.

AplaBitustop se uti-lizeazã în sistemul mono-strat sau dublu-strat, lahidroizolarea supra-feþelor înclinate sau ori-zontale, realizate dinzidãrie, beton, mortarde ciment, panouri dinlemn sau asterealã. Se potrealiza hidroizolaþii la:suprafeþele înclinate,terase circulabile saunecirculabile, pardoselimetalice, parcãri, sub-soluri, poduri, viaductesau canale. Punerea în

operã a membranelor hidroizo-latoare se realizeazã prin termosu-dare, utilizându-se arzãtorul cuflacãrã.

Pentruamorsareamembranelor bituminoaseAplaBitustop, se foloseºteAplaHydrostop, o amorsã bitumi-noasã la rece pe bazã de apã.

AplaHydrostop este un produs pebazã de bitum, rãºini, stabilizatoriminerali ºi elastomeri. Se utilizeazã,în general, pentru substraturilehidroizolante, pardoseli, acoperiºuriînclinate ºi pentru reparaþii diverse.Utilizarea simultanã a emulsiei AplaHydrostop + ciment + nisip în pro-porþiile 2 + 1 + 3, amestecate foartebine, constituie un mortar plastifiathidroizolator. Acest compus poate fi

apli-cat cu o

grosime de2 – 3 cm. Se aplicã

pe beton, cãrãmidã,lemn.

Un produs de excepþie esteAplaHydroRepairs, o emulsie bitu-

minoasã hiper elasticã, compusã dinbitum pur, elastomeri sintetici, rãºiniºi agenþi împotriva exfolierii.

Dupã uscare, AplaHydroRepairsformeazã o peliculã elasticã cu oexcelentã adeziune la cele maiobiºnuite elemente structurale ºi esterezistentã la radiaþiile UV, în ciudaculorii închise. Datoritã elasticitãþiisale unice – 1200% – prezintã ocapacitate deosebitã de acoperire acrãpãturilor. AplaHydroRepairs estecompatibil cu betonul, betonul uºor,azbocimentul, cãrãmida, piatra, lem-nul, metalul, gips-cartonul, polisti-renul, poliuretanul.

AplaHydroRepairs este un mate-rial excelent pentru urmãtoareleaplicaþii:

Hidroizolarea acoperiºurilorplane, a balcoanelor, pereþilor,pivniþelor ºi altor suprafeþe din beton;

Regenerarea straturilor vechi debitum. AplaHydroRepairs aplicatpeste straturile vechi de membranebituminoase formeazã o peliculãcontinuã ºi elasticã care acoperãorice fisuri existente ºi, în acelaºitimp, stabilizeazã stratul protectormineral-ardezia;

Amorsarea membranelor bitu-minoase. AplaHydroRepairs prezintãavantaje unice comparativ cu altesoluþii bituminoase. Este solubil înapã, ceea ce înseamnã cã este uºorde folosit, este eficient ºi uºor aplica-bil ca soluþie bituminoasã;

Adeziv pentru plãcile termo-izolante din polistiren extrudat,expandat ºi vatã mineralã.

Materialele hidroizolatoare Aplasunt distribuite la nivel naþional deechipa de vânzãri a Atlas Corporation.Fi l iale ale companiei sunt la:Cons tanþa , Iaº i , Braºov , Clu j ,Timiºoara, Craiova ºi Brãila.

ªos. Pipera nr. 59, sector 2, BucureºtiTel.: 021/230.87.77-80; Fax: 021/230.87.60

www.atlas-corp.roo


Pentru profesioniºtiMEMBRANE HIDROIZOLATOARE DE ÎNALTÃ PERFORMANÞÃ

Din gama de membrane de înaltã performanþã de laPolyglass, vom selecta câteva produse care se preteazãexecutãrii hidroizolaþiilor profesioniste.

Reþineþi aceste nume: FUTURA RS4 ºi POLYFLEX.Fiecare dintre ele a fãcut istorie în hidroizolaþii înEuropa! Aceste produse oferã rezistenþã la temperaturiscãzute care încep de la -10 0C în jos. FUTURA RS4ajunge chiar la -25 0C. Ele sunt materialele de careaveþi nevoie când doriþi cea mai lungã durabilitate ºio aplicaþie uºoarã în acelaºi timp.

Unde este nevoie sã aplicãm un produs cu o calitateexcelentã? Oriunde!

Nu e aºa de simplu, deoarece – chiar ºi în aceastãgamã de produse selecte – avem câteva mai potrivitedecât altele, în diverse situaþii. POLYFLEX HP25, deexemplu, este proiectatã pentru a rezista celui maimare stres mecanic. Asta înseamnã cã solicitãrilemecanice apãrute la poduri, viaducte ºi construcþii sub-terane ºi oriunde altundeva pot fi preluate dePOLYFLEX HP25. De asemenea, avem produse atestateîn Clasa 1 de rezistenþã la foc. Ele pot fi folosite atuncicând e necesar ca structura sã reziste la acþiunea focului.Cu cât produsul are calitãþi superioare, cu atât el aco-perã un domeniu mai mare de utilizare. În orice situ-aþie, va trebui sã citiþi datele tehnice sau sã consultaþisite-ul web pentru a gãsi aplicaþia idealã.

FUTURA RS4 este cel mai performant produs dingama Polyglass. A fost lansat în urmã cu opt ani.Certificarea ITC (Italia) permite folosirea chiar ºi monostrat.FUTURA RS4 a fost printre primele membrane înlume care a trecut de bariera de -25 0C. Produsul îºipãstreazã aceastã proprietate chiar ºi dupã 6 luni de laþinerea sa într-un cuptor, la temperatura de 70 0C.Un asemenea test este, probabil, cel mai strict prescrisde cãtre Uniunea Europeanã ºi efectuat pe o membranãbituminoasã. FUTURA RS4 este indicatã oriunde suntnecesare o excelentã rezistenþã mecanicã ºi o duratãnelimitatã de viaþã.

Tot în aceastã categorie, întâlnim douã tipuri demembrane laminate produse de cãtre Polyglass:COPPERSHIELD, o membranã bituminoasã cu o foliede cupru ºi POLYALL, aceeaºi membranã bituminoasãcu o folie de aluminiu. Aceste produse combinã esteticaatractivã cu aplicarea practicã.

O altã membranã – consideratã, fãrã îndoialã,regina membranelor elastomerice – este ELASTO-BOND S6, un produs care a fost certificat de peste 10 anila standardele ICITE (Italia). Aceastã instituþie certificãprodusele doar dupã cele mai stricte selecþii ºi teste,iar acest simbol de calitate constituie una dintrecele mai bune certificãri tehnice pe care un produsbituminos le poate avea.


Lucrãri de hidroizolaþie ºi termoizolaþieMedia City Hp este o companie

specializatã în execuþia de lucrãri dehidroizolaþie ºi hidro-termoizolaþie.Ceea ce o diferenþiazã de celelalte soci-etãþi similare de pe piaþa româneascãeste calitatea foarte înaltã a lucrãrilorexecutate. Pentru a menþine acest stan-dard înalt, compania dispune de perso-nal calificat ºi de logistica necesarã unuiasemenea gen de lucrãri. Principalelemateriale folosite sunt importatedirect din Belgia, fiind fabricate deconcernul IKO, cel mai mare produ-cãtor de materiale hidroizolatoare dinlume, concern care dispune de linii deproducþie în peste 10 þãri.

Cele mai utilizate produse sunt:1. De la Iko Sales International

(Ham – Belgia):Gama ARMOUR – membrane

bituminoase aditivate cu APP, cu flexi-biliate la rece între - 8 0C ºi -15 0C.

2. De la ATAB (Antwerp – Belgia):Gama POLYGUM – membrane

bituminoase aditivate cu SBS, cu flexi-bilitate la rece pânã la - 20 0C;

Gama Polygum Hi-Tech – mem-brane bituminoase aditivate cu tri-polimeri cu dublã armãturã (poliesterºi fibrã de sticlã) ºi flexibilitate la recepânã la -20 0C;

Gama VINALAN – membranã PVC;Gama SPECTRAROOF – mem-

branã TPE – poliolefinã termoplasticãelastomericã;

Din anul 2005, Media City HPcomercializeazã cu succes în Româniageotextile, geosintetice ºi geocom-pozite POLYFELT – Austria.

Garanþia tuturor lucrãrilor execu-

tate de Media City HP este de 10 ani.

Lucrãri de referinþã executate de

Media City HP: Pasajele ºi podurile

de pe autostrada Bucureºti –

Constanþa – Tronson I, Comauto

Meridian, Dorobanþi 239 Office

Building, ProAuto, PanVitan, Spitalul

Colþea, Rostock, ansambluri rezi-

denþiale ºi altele.


În acest sens, compania a obþinutcertificarea de cãtre firma Qualitas SAa sistemelor de management demediu, conform SR EN ISO14001:2005 ºi de sãnãtate ºi securi-tate ocupaþionalã, conform OHSAS18001:2004.

„Având în vedere tendinþa actualãa pieþei adezivilor de înlocuire a sol-venþilor organici cu dispersii apoase,precum ºi caracterul obligatoriu alreducerii emisiilor de compuºiorganici volatili pentru activitãþile

de fabricaþie a lacurilor, vopselelor ºiadezivilor, compania noastrã ºi-asporit eforturile de cercetare pentrucrearea unei game de produse eco-logice care sã le înlocuiascã pe celetradiþionale pe bazã de solvenþi.

Ca urmare a preocupãrii pentrusãnãtatea angajaþilor noºtri, a clien-þilor, a companiilor ce activeazã învecinãtatea noastrã ºi a întreguluimediu înconjurãtor a apãrut ºi vari-anta ecologicã pentru Prenadez,

marca noastrã înregistratã de peste 40de ani” – a fost declaraþia echipeimanageriale Anticorosiv.

Astfel, în luna octombrie a.c., va filansat pe piaþã ECOPRENADEZ, unadeziv policloroprenic în dispersieapoasã, produs ecologic care nuconþine solvenþi ºi nu emite mirosurineplãcute, putând fi utilizat în spaþiiînchise.

Adezivul lipeºte un numãr larg demateriale, precum: cauciuc, linoleum,mochetã, piele, piele sinteticã, textile– între ele sau pe suporturi din lemn,beton ºi zidãrie ºi, în plus faþã de cla-sicul Prenadez , lipeºte hârtie, carton,spumã PU, polistiren.

Calitatea îmbinãrilor diverselormateriale cu ECOPRENADEZ estesuccint redatã în tabelul 1.

Avantajele uuti l izãri i EECOPRE -NADEZ-uului:

consumul este mult redus – de1,5 ori pânã la 2,5 ori – în funcþie decalitatea suportului ºi tipul materi-alului de lipit;

nu mai sunt necesare câte douãstraturi aplicate pe materialul de lipitºi pe suport, unul singur pe fiecarefiind suficient;

timpul de aºteptare pânã laîmbinarea celor douã materialede lipit este mai scurt cu circa10 minute;

are un corp solid de 2,5 ori maimare decât Prenadezul, deci este maiconsistent;

asigurã forþe de lipire sensibilmai mari decât „ruda sa maivârstnicã”;

nu este toxic nici pentru mediulînconjurãtor ºi nici pentru oameni.

Tuturor celor obiºnui þ i cu„Prenadezul” ºi, nu numai lor,le recomandãm sã utilizeze noulECOPrenadez.

Încercaþi-l ºi veþi fi uimiþi decalitatea sa cu totul specialã!

Nou adeziv ecologic: ECOPRENADEZ Provocarea pe care o reprezintã alinierea la standardele UE privind protecþia mediului face ca echippa de

profesioniºti de la Anticorosiv SA sã fie continuu preocupatã de îmbunãtãþirea proceselor de faabricaþie, în vedereaobþinerii unor produse în condiþii de securitate ºi sãnãtate în muncã.

Tabelul 1: Calitatea îmbinãrilor cu ECOPRENADEZ


Dezvoltarea durabilã MODELAREA NUMERICÃ A COMPORTÃRII HIGROTERMICE A CLÃDIRILOR

prof. dr. ing. Dan ªTEFÃNESCU (UT Iaºi), º.l.dr. Adrian DOLOCA (UMF Iaºi)

Construcþiile sunt permanentexpuse acþiunilor higrotermice exte-rioare (variaþii ale temperaturii ºiumiditãþii, intemperii, radiaþie solarãetc.) ºi interioare (diverse surse decãldurã ºi de vapori). În acest context,atât clãdirile noi ce urmeazã a fiproiectate, cât ºi cele existente la carese întocmeºte un certificat energetictrebuie atent investigate pentru aasigura:

dimensionarea corectã a elemen-telor de construcþie ºi a instalaþiilor,pentru satisfacerea performanþelorcerute;

parametrii de microclimat dinîncãperi;

dezideratele de economie deenergie, din ce în ce mai severe,având în vedere apropiata epuizare aresurselor convenþionale ºi, implicit,scumpirea galopantã a celor care aumai rãmas;

componentele de protecþie amediului, prin folosirea resurselorregenerabile ºi nepoluante.

Din punctul de vedere al proce-sului de cercetare ºi/sau proiectare,pentru îndeplinirea acestui pachetcomplex de cerinþe existã mai multeposibilitãþi:

cercetare directã, la scarã natu-ralã (in situ);

cercetare prin procedee experi-mentale, prin studii de laborator pemodele fizice;

cercetare prin procedee mate-matice, analitice;

cercetare prin procedee mate-matice, numerice.

În toate cazurile, caracteristiciletermotehnice ale materialelor careintrã în componenþa structurilorrespective, variaþia lor în raport cutemperatura ºi umiditatea ºi condiþiileclimatice trebuie cunoscute înprealabil. Abordarea virtualã, cu aju-torul metodelor de simulare pe calcu-lator este din ce în ce mai multdezvoltatã ºi preferatã, datoritã com-plexitãþii fenomenelor (dificil de apre-ciat în condiþii naturale sau în laborator),

a posibilitãþilor relativ limitate demãsurare, a costului experimentãrilorº i a duratei excesive în raportcu nevoile curente ale proiectãrii.Simularea pe calculator oferã pentruprima datã posibilitãþi expeditive deexaminare a variantelor de proiectare.Aceste procedee sunt acum foarteutile, deoarece este în desfãºurare oamplã campanie de eficientizareenergeticã a clãdirilor, mai ales înEuropa.

La ora actualã, existã o marediversitate de programe de calculmenite sã rezolve diferitele aspectelegate de problematica enunþatã maisus. Aceste programe pot fi împãrþiteîn douã mari clase:

programe de analizã prin metodenumerice, care conduc la deter-minarea unor mãrimi fizice funda-mentale legate de fenomenul studiat,cum este, de exemplu, temperatura;

programe de bilanþ energetic,pentru determinarea unor mãrimiderivate, ca de exemplu necesarulanual de energie pentru o clãdire.

PROGRAME DDE AANALIZÃ NNUMERICÃFenomene des întâlnite în fizica

construcþiilor, cum sunt transmisiacãldurii, difuzia vaporilor sau curge-rile de fluide, sunt exprimate mate-matic prin ecuaþii diferenþiale de ordinsuperior, a cãror rezolvare analiticãnu este posibilã decât în cazuri foartesimple. De aceea, pentru soluþio-narea practicã a acestor probleme serecurge la aºa-numitele metodenumerice (metoda diferenþelor finite,metoda elementelor finite etc.) cuajutorul cãrora, utilizând programespecializate, se pot rezolva problemecomplexe de câmp.

Prin folosirea unor procedeematematice, uneori destul de sofisti-cate, toate metodele numerice trans-formã ecuaþia sau sistemul de ecuaþiidiferenþiale împreunã cu condiþiile lalimitã ataºate, într-un sistem liniarde ecuaþii algebrice ale cãruinecunoscute sunt mãrimile cãutate(temperaturã, presiune, vitezã etc.)

în nodurile sau elementele reþeleide discretizare alese. În acest mod sepot rezolva o varietate de probleme:

câmpul termic în corpurilesolide, în cazul transferului termicprin conducþie;

câmpul termic în fluide, încazul transferului cãldurii prin con-vecþie ºi radiaþie;

câmpul de presiuni ale vapo-rilor de apã în cazul problemelor detransfer de masã;

câmpul de viteze ale aerului, înproblemele de ventilare;

Existã numeroase programe cuajutorul cãrora pot fi efectuate astfelde analize: ANSIS, NASTRAN, ADINA,CFX, Cosmos, Algor etc.

În fig. 1 este reprezentat un panoumare prefabricat pentru care s-a efec-tuat analiza câmpului termic plan înregim staþionar, cu un program bazatpe metoda elementelor finite, pentrucele patru secþiuni caracteristice figu-rate, ce constituie punþile termice aleelementului. Pe baza valorilor deter-minate ale temperaturii, se poate calculaîn continuare rezistenþa termicãspecificã, corectatã conform metodo-logiei stabilite de normativele dinseria C-107. Deoarece aceste panouriprezintã, în general, caracteristici deizolare insuficiente, se pot stabilimãsuri de remediere, prin adãugareaunui strat de termoizolaþie a cãruigrosime se stabileºte prin aceeaºimetodologie de calcul care s-a uti-lizat pentru verificarea iniþialã.

În fig. 2 sunt prezentate calitativ,sub forma unor „hãrþi”, rezultateleunei modelãri numerice bazate pemetoda elementelor finite, pentrucâmpul termic din zona curentã aunei ferestre compuse din douã foi degeam de 4 mm grosime, între careexistã o lamelã de aer de 6 mm. Suntpuse în evidenþã câmpurile de pre-siuni ºi viteze ale aerului, precum ºicele de temperaturi ºi flux termic uni-tar în foile de sticlã ºi în lamela deaer, datorate fenomenului de transfertermic combinat, prin conducþie,convecþie ºi radiaþie.



În urmãtorul exemplu, s-a folositun program bazat pe metoda ele-mentelor de frontierã pentru evi-denþierea riscului de condens lapereþii exteriori /1/. S-au studiat impli-caþiile unor operaþii de reabilitarehigrotermicã la un cãmin studenþescdin Iaºi (fig. 3a). Anvelopa verticalã aclãdirii era iniþial constituitã dinpanouri mari tristrat (fig. 3b), pentrucare s-a examinat riscul de condensîn masã ºi pe suprafaþa interioarã,rezultând zonele ample de condensdin fig. 3c.

Dupã reabilitarea faþadei, prin uti-lizarea unui strat suplimentar dinpolistiren ºi a unor fâºii tip POLYAL-PAN, zona de condens s-a redus sub-stanþial (fig. 4), fãrã ca umiditatea sãcreascã de la un an la altul.

PROGRAME DDE BBILANÞ EENERGETICCu ajutorul acestor programe se

poate calcula, la nivelul unei clãdiri,necesarul de resurse pentru asigu-rarea unor standarde satisfãcãtoare deconfort, în condiþiile unor consumuriraþionale de energie.

Un astfel de program este ENCALC/2/, utilizat pentru calculul necesa-rului de energie pentru încãlzireaclãdirilor ºi prepararea apei calde.Metodele de calcul folosite sunt celestabilite de norma europeanã EN 382,prezente ºi în cea germanã DIN ENISO 13789, care sunt în curs deadoptare ºi în România. Acestea au labazã bilanþul energetic în regimstaþionar, dar iau în considerare vari-aþiile externe de temperaturã, efectulaportului intern de cãldurã ºi celdatorat radiaþiei solare (fig. 5).

Programul necesitã ca date deintrare: geometria clãdirii; parametriifizici ai clãdiri (temperatura interioarãconvenþionalã, rata ventilãrii, carac-teristicile elementelor anvelopei etc.);date climatice (temperaturile mediilunare în amplasament, radiaþiasolarã); date despre sistemul deîncãlzire al clãdirii.

Rezultatele sunt afiºate atât subformã tabelarã, cât ºi graficã, subformã de histograme (fig. 6):

necesarul de cãldurã (energiaconsumatã pentru încãlzire, fãrã a luaîn considerare energia pentruîncãlzirea apei calde menajere ºirandamentul sistemului de încãlzire);

necesarul de energie (energiatotalã necesarã încãlzirii clãdirii ºipreparãrii apei calde menajere,þinând cont de randamentul siste-mului de încãlzire);

Fig. 1: Modelarea câmpului termic într-un panou mare prefabricat (tristrat cu punþi termice)

Fig. 2: Modelarea comportãrii termice a unei ferestre (câmp curent)

Fig. 3: Studiul higrotermic al unui perete din panouri mari



Uºa NOBILAProdus românesc destinat locuinþelor rezidenþiale

Specialiºtii SC MACO PRODIMPEX SRL au proiectat ºi reali-zat, pornind de la o concepþie unitarã de gândire tehno-logicã constructivã a tuturor categoriilor de produse alefirmei, o nouã uºã destinatã, în special, echipãrii locuin-þelor tip vilã. Uºa îmbinã siguranþa ºi robusteþea cu ele-ganþa, design-ul ºi finisajele cele mai moderne elaboratesub denumirea Nobila (marcã protejatã OSIM), dez-voltând ideea constructivã de bazã aplicatã la produselestandard (Civica). Primul element care asigurã obþinereaunui produs superior din punctul de vedere al imaginii, almodelelor ºi finisajelor feþelor interioare ºi exterioare aleblatului îl reprezintã profilele speciale din aluminiu, carese monteazã pe pãrþile laterale ale casetei metalice.Ele permit fixarea panourilor decorative din MDF ºi PVCplastifiat. Modelele aplicate pe fronturile din MDF, la carese adaugã nuanþele de culoare specifice diferitelor esenþelemnoase decorative, conferã produselor o notã supe-rioarã de nobleþe ºi frumuseþe.

Un alt aspect foarte important la o uºã exterioarã estesiguranþa realizatã la cote maxime cu uºa Nobila, prinexistenþa modulului metalic central rigidizat ºi izolat, aprotecþiilor suplimentare din dreptul sistemelor de sigu-ranþã ºi prin folosirea unei feronerii de calitate.

Pe bazã de comandã se pot executa orice dimensiuni, într-uncanat sau în douã canaturi, cu supraluminã, cu luminatoarelaterale ºi grilaje ornamentale.

Construcþie: modul metaliccentral realizat din douã foi detablã din oþel dublu decapat de0,8 mm, cu protecþii supli-mentare de 3 mm în zona sis-temelor de siguranþã, curanforsãri interioare în formãde „zet”, canturi fãlþuite careconferã o mare rezistenþã între-gului ansamblu, toc profilat dintablã de oþel dublu decapat de 1,5 mm,spumã poliuretanicã injectatã la interior, ce asigurã o bunãizolare termicã ºi fonicã ºi comportarea uºii ca un întreg,plãci MDF termovidate cu folie PVC, cant exterior dintr-unprofil special de aluminiu.

Siguranþã: chei cu dublã bãrbie, cilindri de securi-tate, blindaje suplimentare de 3 mm sudate pe interioruluºii în dreptul broaºtelor pentru a anula posibilitateagãuririi broaºtei, bolþuri fixe sudate pe blatul de uºã caredevin active atunci când aceasta este închisã ºi care,împreunã cu tijele de închidere pe verticalã, anuleazãorice tentativã de scoatere de pe toc (uºa este avizatã dePoliþia Capitalei ca având un grad sporit de siguranþã).


pierderi ºi câºtiguri de cãldurãdetaliate pe luni ºi elemente deconstrucþie.

Având în vedere metodele uti-lizate, software-ul ENCALC are urmã-toarele aplicaþii:

testarea conformitãþii cu normeleaflate în vigoare, în ceea ce priveºtenecesarul energetic al clãdirii;

optimizarea performanþelor ener-getice ale unei clãdiri din faza deproiectare, prin procesarea cu ENCALCa mai multor variante;

calculul nivelului de perfor-manþã energeticã al clãdirilor existente;

evaluarea efectului unor even-tuale mãsuri pentru conservarea energiei,aplicate unor clãdiri existente;

evaluarea resurselor energeticenecesare la nivel naþional prin calcu-lul necesarului energetic pentru tipurireprezentative de clãdiri.

Un alt program de analizã abilanþului energetic este LESOSAI,elaborat de un colectiv de cercetãtorielveþieni de la EPF Lausanne /4/ pebaza normelor europene EN ISO13790, EN 13789 ºi EN 13790. Suntnecesare urmãtoarele date de intrare:

date tehnice ale clãdirii (alcã-tuire, caracteristici elemente, ori-entare etc.);

date despre aporturile energe-tice, inclusiv cele solare;

date meteorologice ale zonei încare este amplasatã construcþia.

Programul face un bilanþ energeticcomplet al construcþiei, pe o perioadãde ordinul lunilor pânã la un an,rezultatele fiind furnizate sub formãtabelarã sau sub o formã graficãsugestivã, ca de exemplu reprezen-tarea din fig. 7. În final, sunt transmiseutilizatorului o serie de sugestiiprivind posibilitãþile de optimizare aconsumurilor energetice.

Un program mult mai complexdecât LESOSAI, situat într-un alt con-text, este programul EPIQR (EnergyPerformance Indoor EnvironmentQuality Retrofit), elaborat de un colec-tiv multidisciplinar ºi multinaþional(Elveþia, Franþa, Germania etc.).

Acesta include facilitãþile progra-mului LESOSAI ºi cere cam aceleaºidate de intrare, plus informaþii detali-ate despre starea actualã a clãdirii:

date tehnice despre clãdire,date despre aporturile energetice ºidate meteorologice;

date despre starea actualã aclãdirii (vechime, degradãri, nivel deconfort etc.).

Fig. 4: Structurã reabilitatã - reducerea riscului de condens

Fig. 5: Bilanþul energetic al unei clãdiri – schemã de principiu

Fig. 6: Prezentarea rezultatelor – necesarul anual de energie ºi bilanþul lunar



Ca rezultate (date de ieºire) se obþin:stabilirea unui diagnostic com-

plet relativ la starea actualã a clãdirii;stabilirea în detaliu a tipului de

lucrãri de reabilitare necesare;estimarea costurilor acestor

lucrãri;optimizarea consumurilor ener-

getice de dupã reabilitare;propunerea unor scenarii de

intervenþie ºi compararea acestora;determinarea costurilor supli-

mentare în cazul când intervenþiilenu sunt efectuate la timp.

CONCLUZIIExemplele prezentate în cadrul

acestui material ilustreazã posibi-litãþile largi oferite de modelãrilenumerice pentru prevederea com-portãrii higrotermice a elementelorde construcþie sau a clãdirilor înansamblu.

Deºi aparatul matematic al pro-gramelor de analizã numericã constãîn procedee aproximative, conver-genþa acestor metode este foarterapidã, iar valorile obþinute seapropie mult de cele reale, lucru con-firmat în repetate rânduri prin com-paraþii între modelãrile pe calculator

ºi rezultatele obþinute în laborator sauprin mãsurãtori „in situ”.

Programele de bilanþ energeticconstituie instrumente pentru apreci-erea rapidã a eficienþei energetice aclãdirilor, prin calculul nivelului deperformanþã atât la clãdirile noi, înfaza de proiectare, cât ºi în cazulunor clãdiri existente, pentru alegereaunei variante optime de reabilitarehigrotermicã.

BIBLIOGRAFIE

1. D. ªtefãnescu – Contribuþii lastudiul problemelor de higrotermicã aclãdirilor prin simulare pe calculator,tezã de doctorat, Iaºi, 1994;

2. A. Doloca – Documentaþiaprogramului ENCALC;

3. * * * – Seria de Normative C-107;4. * * * – Documentaþia progra-

mului LESOSAI;5. * * * – Documentaþia pro-

gramului EPIQR.

Fig. 7: Bilanþul energetic obþinut cu programul LESOSAI



Acoperiºuri fãlþuitePrintre diversele tehnologii ºi

materiale utilizate la acoperirea con-strucþiilor, acoperiºurile fãlþuite ocupãun loc aparte.

Tehnica fãlþuirii este cunoscutã înEuropa încã din timpul construcþieiprimelor catedrale, iar avantajeledovedite au dus la aplicarea acesteitehnici pe o scarã din ce în ce mailargã. Aceste avantaje constau în:

versatilitate – materialele fãlþuitepot îmbrãca cele mai diverse formeale unui acoperiº; se pot desena celemai variate modele pe acoperiº; permitsoluþii ingenioase de conducere aapelor;

se pot realiza acoperiºuri cupanta foar te micã, pânã la 3 0

înclinaþie;greutate redusã – acoperiºurile

realizate, de exemplu, din aliaj dealuminiu, cântãresc 1,9 kg/m2;

rezistenþã la agenþii atmosferici,nu puþine fiind acoperiºurile fãlþuitecare au traversat secolele.

Materialele recomandate pentruexecutarea acoperiºurilor fãlþuite suntcuprul, zincul (a nu se confunda cutabla zincatã) ºi aliajele din alu -miniu, materiale nobile care ºi-audovedit calitãþile în timp.

Iatã o scurtã prezentare a lor:Cuprul este, prin excelenþã, primul

material capabil sã înfrunte secolele.Culoarea strãlucitoare naturalã acuprului se modificã în timp, trecândprin diferite nuanþe de maro-închis.Pe suprafeþele înclinate, stratul pro-tector de oxid continuã sã se dezvoltede-a lungul timpului ºi, în cele dinurmã, va apãrea acea patinã verzuiecaracteristicã produselor din cupru.

Firma KME din Germania oferãdin fabricã materialul în trei forme:

TECU CLASSIC;TECU OXID – preoxidat, cu

aspect brunat;TECU PATINA – pretratat pentru

aspect patinat.Zincul este un material care s-a

consacrat în sec. al XIX-lea, fiindintens utilizat la acoperirea clãdirilorridicate în acel timp la Paris.Bucureºtiul a beneficiat ºi el de acestmaterial, multe din clãdirile de pres-tigiu construite în perioada interbe-licã fiind acoperite cu zinc. Un aliajde tipul Rheinzink® se obþine din zincelectrolitic cu grad de puritate ridicat,prin adãugarea unei cantitãþi binedeterminate de cupru ºi titan.

Tabla din zinc este rezistentã ladiferenþele de temperaturã, esteignifugã ºi anticorosivã. Durata deviaþã a învelitorilor din tablã de zinc –chiar ºi în condiþii de mediu nefavora-bile – este de cel puþin 80-100 de ani.

Un exemplu de aliaj de aluminiudestinat acoperiºurilor fãlþuite este Falzonalde la firma NOVELIS (Germania).Falzonalul este un amestec de aluminiu,mangan ºi magneziu care asigurãmaterialului maleabilitate. Falzonaleste vopsit PvdF în culori variate(garanþie de minimum 10 ani a strãlu-cirii vopselei) ºi lãcuit cu lac poliesterpe interior.

Proiectele de construcþii la carepoate fi utilizatã tehnica fãlþuirii suntfoarte diverse ºi includ:

locuinþe private: case, vile,blocuri mansardate etc.;

show-room-uri, magazine;spaþii expoziþionale;sãli de sport, bazine de înot;clãdiri cu destinaþie turisticã:

hoteluri, cabane, pensiuni;biserici;obiective publice de prestigiu:

palate, muzee, imobile oficiale etc.

Materialele prezentate,precum ºi utilajele ºi sculele necesareprelucrãrii lor sunt oferite de cãtrre firma

Str. Siriului 60A,Sector 1, Bucureºti.

Tel.: 021-232.12.55, 021-232.24.81; Fax: 021-232.066.29.


Reabilitarea termicã ºi fonicãîn sistem ventilat a pereþilor perimetrali

dipl. ing. Alexandru PÉTER - diector SC AQUAPOL ROMANIA SA Oradea

Utilizarea plãcilor ETERNIT lafaþade oferã o nouã perspectivã atâtpentru mãrirea confortului termic ºifonic al clãdirilor, cât ºi pentru pro-tecþia la foc, materialul fiindincombustibil.

ETERNITUL nu este un materialnou, necunoscut în România; ºi azi else produce sub formã de plãci deazbociment ondulate. Cu câþiva aniîn urmã se fabricau ºi plãci la dimen-siuni mici pentru învelitori la clãdiri.La multe blocuri au fost utilizate pen-tru închiderea balcoanelor (parapet).

În Europa de Vest, utilizarea înconstrucþii a materialelor pe bazã deazbest este interzisã de mai mulþi ani.La noi, aceastã interdicþie va intra învigoare începând cu ianuarie 2007.

ETERNITUL a fost brevetat deLudvig Hatschek în anul 1900.Denumirea vine de la cuvântul„etern”, sinonim cu veºnicie. Pânã lamijlocul secolului trecut a fost unmaterial de succes, a fost o soluþiefoarte popularã pentru învelitoarea

clãdirilor datoritã masei mici, fiabi-litãþii ºi uºurinþei de montare.

La noi, mai ales în Transilvania, afost utilizat pentru învelitoare pescarã largã în marile oraºe (Timiºoara,Arad, Oradea, Satu Mare, Cluj, Sibiu,Târgu Mureº etc.) (foto 1).

În Germania ºi Austria se utili-zeazã ºi azi atât pentru acoperiºuri,cât ºi pentru placaje exterioare, maicu seamã la construcþiile pe structuriuºoare (lemn).

De la eliminarea azbestului dinprocesul tehnologic, plãcile ETERNITau urmãtoarea compoziþie: ciment38,6%, celulozã 13%, fãinã de calcar11,4%, fibre organice rezistente 2,5%,

apã 16%, pori 8,5%. Practic, materi-alul este incombustibil.

Plãcile ETERNIT se fabricã îndiverse sortimente atât pentru înveli-toare (simplã, dublã, ondulat), cât ºipentru faþade (panouri mari, panourifâºii, plãci mici). Învelitoarea sefabricã în gri natur sau colorat: roºu,maro ºi antracit. Pentru faþade, gamade culori este foarte largã, incluzând5 nuanþe ºi 124 de culori.

REABILITAREA TTERMICÃ

CU PPLÃCI EETERNIT

Toþi factorii implicaþi în industriaconstrucþiilor sunt conºtienþi de faptulcã majoritatea clãdirilor de locuit, ºinu numai, nu corespund criteriilor

În ultimii ani, din cauza creºterii costurilor energetice, greu suportate de cãtre populaþie, de aggenþi economici ºi,în unele cazuri, ºi de bugetul de stat, în virtutea legilor ºi normativelor publiicate în ultimi ani, specialiºtilor dinindustria construcþiilor ºi, mai ales, auditorilor energeticii le revin sarcini deosebite de a cãuta ºi de a gãsi noi soluþiitehnice, moderne ºi eficiente, pentrru reabilitarea higrotermicã a fondului construit existent.

Sistemul de reabilitare termicã a pereþillor exteriori cu plãci mici ºi panouri mari Eternit din fibrociment estedeosebit de eficient termic ºi fonic datoritã stratului de aer ventilat. Este o tehnologie uscatã cu vitezã mare deexecuþie, rããspânditã în Europa, ºi se preteazã la reabilitarea anvelopei termice atât a blocurilor de locuinþe, cât ºi acaselor familiale cu structurã ziditã sau uºoarã.

Foto 1: Oradea - Piaþa Unirii

Tabelul 1: Avantajele utilizãrii sistemului ETERNIT



noi de performanþã energeticã ºi deconfort higrotermic, mai ales ziduriledin materiale cu inerþie termicãmedie sau mare. Astfel, soluþiile determoizolaþie ulterioarã cu sistemulETERNIT reprezintã o metodã salu-tarã, bine venitã în reabilitrea termicãa fondului construit existent. În afarãde reabilitarea arhitecturalã deosebitãa faþadelor, sistemul ETERNIT oferãurmãtoarele avantaje: stabilitate termicã,continuitatea izolaþiei, inerþie termicãmãritã, protecþie la condens ºi preci-pitaþii, izolaþie fonicã (tabelul 1).

În cazul în care termoizolaþia devatã mineralã se dimensioneazãcorect, tot sistemul va respecta întoc-mai prevederile normativelor tehniceîn vigoare.

Panourile mari de faþadã se fixeazãpe rigle de lemn sau profile de alu-miniu, prin fixare mecanicã sau cuadeziv. Producãtorul oferã toateinstrucþiunile tehnice ºi detaliilenecesare pentru montaj (fig. 1).

Panourile mari se fabricã cugrosimi de 8, 10 ºi 15 mm, la lãþimede 1,20 m ºi cu lungimi de 1,80,2,50 ºi 3,00 m, dar pentru lucrãriconcrete, în fabricã, debitarea seexecutã în funcþie de planurile dearhitecturã ºi de dimensiunile realeale construcþiei.

Plãcile mici pentru faþade selivreazã la grosimea de 4 mm, în treisortimente dimensionale (300 x 600 mm,400 x 400 mm ºi 400 x 600 mm) (fig. 2).

Se fixeazã pe pereþi pe o reþeade ºipci de lemn (riglã orizontalãºi contraºipcã verticalã) prin cuie.Producãtorul oferã trei tipuri depozare (structurã, dreptunghi, dublu),dar se pot realiza ºi pozãri combi-nate, dupã fantezia arhitectului.

Acest sistem se preteazã, în prin-cipal, la reabilitarea faþadelor clãdi-rilor mici multifamiliale, dar ºi laexteriorul blocurilor de locuinþe.

La construcþii noi se pot realizafaþade tip cortinã opace, deosebit despectaculoase arhitectural.

Deoarece acest sistem este otehnologie uscatã, practic lucrarea sepoate executa pe orice anotimp, decipoate sã reducã timpul destinat exe-cuþiei, care este un criteriu foarteimportant în alegerea sistemului dereabilitare termicã.

Lucrãrile de referinþã ETERNIT auo paletã largã, de la centre comer-ciale, sedii de bãnci, case de locuitunifamiliale sau blocuri, pânã la con-strucþii industriale etc. (foto 2, 3).

Noile plãci ETERNIT au fost omolo-gate în România în 2004 de ICECONCERT (Certificat de conformitate nr.117 / 14.10.2004). Astfel, s-a deschis ºicalea legalã pentru investitori, proiec-tanþi ºi constructori sã utileze pe scarãlargã acest material, mai ales la recon-strucþia acoperiºurilor monument, undeeste obligatorie folosirea materialelororiginale, de epocã.

În ultimii ani, ºi în România aînceput redescoperirea eternituluipentru reabilitarea ºi eficientizareahigrotermicã a fondului construit existent.

Foto 2: Faþadã cu panouri mari Eternit

Foto 3: Faþadã cu fâºii Eternit

Fig. 1: Faþadã ventilatã – principiu dealcãtuire: 1. zidãrie; 2. termoizolaþie(vatã mineralã sau de sticlã); 3. rigle

suport; 4. strat ventilat; 5. paanouri Eternit

Fig. 3: Detaliu de principiu acoperiº dublu ventilat

Fig. 2: Plãci mici Eternit – tip dublu1. strat aer ventilat; 2. riglã; 3. termo-

izolaþie; 4. contrraºipcã; 5. cornier Al ºigrãtar aerisire; 6. plãci Eternit mici



În acest sens, menþionãm olucrare ineditã realizatã la Bãile Felix(jud. Bihor) la acoperiºul ºtranduluiApollo II – datoritã înclinaþiei poate ficonsideratã un perete-faþadã înclinat– a fost învelit cu 30 de ani în urmãcu plãci de azbociment solz tipfagure (foto 4).

Reconstrucþia din 2003 a constatîn realizarea cu plãci ETERNIT, fãrãazbest, a unui înveliº (anvelopã ter-micã parþialã) în sistem dublu venti-lat, conform detaliului de principiudin fig. 3. S-a optat pentru acest sis-tem din cauza regimului higrotermicextrem din interior datoritã vaporilorde apã termomineralã (umiditateatmosfericã 70-80%, temperaturãpeste 24 0C, ventilaþie inexistentã).

Astfel, în prezent, în exploatare,pe intradosul peretelui înclinat nu semai formeazã condens ºi nici coloniiîntinse de alge ºi mucegai, aºa cumse întâmpla înainte de reconstrucþie.În schimb, pe grinzile ºi stâlpii de b.a.neizolate termic persistã în conti-nuare acest fenomen (foto 5).

La ora actualã sunt la modã aºa-numitele „termosisteme” cu polistiren.Acestea nu asigurã suficiente garanþiiprivind comportarea in situ, înprimul rând, din cauza lipsei stra-tului de ventilaþie ºi, în al doilearând din cauza fiabilitãþii materi-alelor utilizate. În schimb, sistemulETERNIT, realizat din materiale cucaracteristici cunoscute de multãvreme în construcþii, garanteazã ºio comportare in situ adecvatã cri-teriilor de performanþã noi ceruteîn industria construcþiilor.

BIBLIOGRAFIE

[1] *** SC007-02 - Soluþii cadru

pentru reabilitarea termo – higro –

energeticã a anvelopei clãdirilor de

locuit existente (Buletinul construc-

þiilor vol. 18/2003)

[2] *** Eternit FASSADE Planungs-

blätter; Ausgabe: Jänner 2005

[3] *** Eternit Homlokzatburkolat,

iunie 2002

Foto 4: ªtrand Apollo II în 2003 Înainte de reabilitare

Foto 5: ªtrand Apollo II în 2005,dupã reabilitare



Panouri termoizolanteCompania Topanel din Bucureºti,

înfiinþatã în anul 2003, este spe-cializatã în comercializarea, peplan naþional, a panourilor ter-moizolante Metecno – Italia, aelementelor de prindere ºi acce-so r i i lo r spec i f i ce aces to ra .Compania a avut o dezvoltarerapidã, ceea ce a condus laobþinerea unor rezultate finan-ciare excelente. Pentru consoli-darea poziþiei pe piaþa de profil ºip e n t r u a c r e º t e v o l u m u lvânzãrilor, s-a luat decizia extin-derii reþelei de distribuþie, prindeschiderea de birouri proprii înCluj-Napoca, Iaºi, Timiºoara ºiConstanþa. Odatã cu dezvoltareaactivitãþii pe piaþa naþionalã ºiluând în considerare trendulascendent urmat de aceste pro-duse pe plan naþional ºi inter-naþional, Topanel va deschide,începând cu 1 octombrie, la Sofia,primul sãu birou în afara þãrii,urmând ca, la începutul anului2007, sã inaugureze deschidereabiroului sãu de la Chiºinãu.

De asemenea, Topanel vinde dinstocul propriu, prin depozítele saledin Bucureºti ºi Iaºi (în curând ºi laCluj) panouri termoizolante, acce-sorii metalice, uºi antifoc, elementede prindere etc.

Pe lângã gama de produsecomercializate, Topanel a deciscompletarea acesteia cu produseconexe, încercând sã rãspundã

cât mai complet nevoilorclienþilor. Astfel, Topanel dis-tribuie pe piaþã uºile multi-funcþionale ºi rezistente la foc,Ninz – Italia, uºi comerciale ºiuºi pentru industria cu specificalimentar, Foris Index – Italia,elemente de sanitarizare pentruindustria de profil, New Plast -Italia, uºi secþionale industriale,rampe hidraulice, burdufuri ter-mice.

În 2005, pe p ia þa in te rnãs-au comercializat aproximativ3.000.000 mp de panou ter-moizolant, urmând ca, în confor-mitate cu estimãrile specialiºtilorTopanel, pe termen mediu con-sumul acestor produse sã ajungãla nivelul de 6.000.000 mp/an (deexemplu, în Italia se comerciali-zeazã peste 30.000.000 mp/an).Valoarea vânzãrilor Topanel în2005 a crescut cu 100% faþã deanul anterior, majorare confir-matã ºi în primul semestru din2006, când vânzãrile au sporit cu50 % în comparaþie cu perioadasimilarã a anului precedent.Topanel se prezintã în faþaclienþilor sãi cu cea mai variatãgamã de panouri termoizolante,comercializând: panouri cu izo-laþie din poliuretan, vatã mine-ralã, panouri luminator, panouripentru industria frigului, panouricurbe, panouri speciale pentrufaþade ce imitã praful de piatrã,

panouri fonoabsorbante, panouripentru industria zootehnicã,panouri pentru fabricarea uºilorde garaj etc. Din gama de panouricomercializate, vã prezentãm maijos câteva exemple.

Oyster

Panoul metalic monolitic, Oys-ter, cu izolaþie poliuretanicã ºi cuaxa longitudinalã curbatã, esteproiectat ca sistem de acoperiº pen-tru clãdiri rezidenþiale ºi industriale.Raza de curburã variazã de la3.500 mm la 20.000 mm.

Metcoppo

Este un panou auto-portant, cuþigle metalice cu izolaþie poliure-tanicã, destinat acoperiºurilor declãdiri rezidenþiale. Suprafaþa exte-rioarã a panoului este profilatã pen-tru a simula profilul þiglei.

Monoroof

Este un panou metalic auto-por-tant, cu izolaþie poliuretanicã, pen-tru acoperiºuri plane ºi înclinatecare urmeazã a fi impermeabilizatela montare.

Suprafaþa exterioarã a panouluieste rrealizatã din carton bituminat.

Monoroof ZZootehnic

Panouul metalic auto-portant,Monoroof Zootehnic, cu izolaþiepoliuretanicã, este adecvat acope-riºurilor de ferme zootehnice.


Suportul interior este realizat dinPVC plastificat ºi este extrem derezistent la acþiunea microorganis-melor, a bacteriilor, vaporilor ºicondensului cu conþinut de aciziorganici care sunt prezenþi, de obi-cei, în fermele zootehnice.

Hipertec RRoof, WWall

Este o gamã de panouri rezis-tente la foc, cu izolaþie din vatãmineralã, pentru acoperiºuri ºipereþi care necesitã o rezistenþãridicatã la foc ºi proprietãþi supe-rioare de izolaþie fonicã. Panourileconferã o rezistenþã la foc de pânãla 3 h.

Frimet

Este o gamã de panouri autoportante, cu izolaþie poliuretanicãcu îmbinare tip labirint, pentruconstrucþia depozitelor ºi camerelorfrigorifice.

Panourile Frimet au fost proiec-tate ca o soluþie completã pentruindusttria frigului, oferind urmã-toarele avantaje: rezistenþã mecanicã,stabilitate dimensionalã, imperme-abilitate, greutate redusã, aspectplãcut, durabilitate, instalare uºoarã.

H wwall 88 PP

Panoul metalic auto-portant, Hwall 8 P, cu izolaþie poliuretanicãcu elemente de fixare mascate, esteproiectat pentru placarea orizontalãa pereþilor clãdirilor industriale ºicomerciale. Faþa exterioarã apanoului H wall 8 P este profilatãsinusoidal, oferind clãdirii unaspect deosebit de inovator, cuumbre delicate.

HI BBOND

Tabla profilatã HI BOND pentrupodele cu prizã la beton este

alcãtuitã dintr-o tablã profilatã,

peste care este turnat un strat de

beton.

S i s teme ii n teg ra te ppent ru

luminatoare:

Profile din fibrã de sticlã cu

protecþie Melinex ºi un strat ondulat

intern;

Luminator de coamã cu

deschidere deasupra acoperiºului;

Luminator din policarbonat cu

profilaturã identica cu a panoului

termoizolant de acoperiº.

Printre clienþii importanþi putem

enumera firme ca: Cris-Tim,

Valrom, Hame Romania, Romstal,

Setum, Star Foods, Romexpo,

Nordic Distributions, Pentaax, MCA,

Bengoss, Carmeuse, Den-Braven

România etc.


Acoperiºul unei case este un ele-ment care trebuie privit din douã per-spective diferite: utilitate ºi esteticã.De la formã, de la materialul din careeste realizat ºi pânã la culoare, acope-riºul este parte integrantã din identi-tatea casei, din personalitatea acesteiaºi, nu în ul t imul rând, es te celcare completeazã stilul ºi ambianþaunei construcþii.

Metigla – þigla metalicã de laCoilprofil – are valenþele necesarepentru îndeplinirea celor mai exigentecerinþe, atât sub aspectul utilitãþiiacoperiºului, cât ºi din perspectivaesteticã.

Caracteristici:Metigla este rezistentã fiind reali-

zatã din tablã de oþel galvanizat cu 275 g/mp.Acest tratament de zinc garanteazã o

foarte mare rezistenþã lacoroziune.

Stratul de zinc esteacoperit cu o vopsea deprotecþie în trei straturiatât la interior, cât ºi laexterior.

Metigla este uºoarã:are o greutate de 5 kg/mp.Greutatea scãzutã a acope-riºului are efecte favorabileasupra structurii clãdirii,reducând costurile acesteia.

Metigla se mon-teazã uºor, într-o perioadãscurtã de timp, deoareceeste realizatã din plãci dedimensiuni mari.

Metigla este disponibilã într-ogamã largã de culori: roºu-aprins, roºu-viºiniu, roºu-cãrãmiziu, maro, verde ºialbastru.

Metigla are decupaj dupã conturcare îi conferã un aspect plãcut ºi faceca îmbinãrile între plãci sã fie aproapeinvizibile.

Metigla oferã soluþii optime.Pe baza unui plan al învelitoriifurnizat de dumneavoastrã sau demontator, Coilprofil optimizeazãnecesarul de tablã la lungimile stan-dard sau speciale ºi necesarul deaccesorii, rezultând astfel o reducere apierderilor de material ºi, implicit, acosturilor.

Metigla este garantatã 10 ani înceea ce priveºte culoarea, iar duratamedie de viaþã din Agrement este de50 de ani.

Datoritã stocurilor importante dematerie primã ºi utilajelor ultramo-derne cu care este dotatã fabricasocietãþii Coilprofil de la Ceptura,judeþul Prahova, Metigla se livreazãîntr-un termen foarte scurt (2–5 zile dela comandã).

Îmbinare naturalã între frumos ºi util


Alternativa viitorului

Profil 558.160.825 mmm

Este profilul metalic de înaltãrezistenþã imprimat cu aripi lateralepentru a mãri aderenþa betonului peel, fiind folosit la cofraje pentruplanºee intermediare. Cofrajul rãmânedefinitiv încorporat în structuraplanºeului conferindu-i o rezistenþãmãritã, fiind considerat ca o armãturãinferioarã în stratul de beton. Datoritãsecþiunii favorabile a profilului, tur-narea planºeului intermediar nunecesitã sprijiniri suplimentare fãcutede o structurã anexã de susþinere aplanºeului pe toatã perioada matu-ritãþii betonului. Stratul de zincaplicat profilului de tablã conferãacestuia protecþie suplimentarãanticorosivã.

Sinus pprofil 776.18.988 mmm

Este folosit ca profil de acoperiººi faþadã, putând fi montat atât pevertical, cât ºi pe orizontal,oferind o libertate arhitecturalãvolumetricã într-o gamã diversifi-catã de culori. Datoritã profilãriiondulate a produsului, gama deaplicabilitate creºte, putând fifolosit atât la corpuri de birouri,centre comerciale, faþade înreparaþii capitale, dar ºi pentruconstrucþii industriale. Etanºareaeste perfectã, iar trecerea de la ocoalã la alta este invizibilã.

Printr-o creºtere puternicã a investiþiilor în tehnologia necesarã obþinerii unor produse de cea maii înaltãcalitate, compania Megaprofil, membrã a grupului belgian Joris Ide, este la 5 ani de la înfiiinþare numãrul 1 înRomânia, atât din punctul de vedere al cifrei de afaceri, cât ºi al diversitãþiii produselor. Doar în ultimul an deactivitate, pe lângã gama de produse deja existentã, compania noaastrã a investit în trei noi utilaje de profilare,diversificând astfel oferta necesarã satisfacerii pieþei.


Planche

Un produs destinat faþadelor

clãdirilor speciale a cãror ima-

gine arhitecturalã se încadreazã

perfect în ambientul urban al

complexelor moderne. Datoritã

volumetriei extra plate a profilu-

lui ºi fixãrii invizibile, expunerea

acestuia pe faþada clãdirilor con-

ferã o omogenitate arhitectonicã

spaþialã.

Produsele prezentate mai

sus, precum ºi întreaga gamã

d e t a b l ã c u t a t ã º i p a n o u r i

sandwich le puteþi achiziþiona

de la orice distribuitor Mega-

profil din România. Pentru mai

multe detalii, vã rugãm accesaþi

site-ul nostru www.megaprofil.ro.


Etanºarea integralã a rosturilormobile sau a celor de construcþiereprezintã un factor determinant înceea ce priveºte asigurarea unei bunehidroizolaþii a structurilor de retenþiesau excludere a apei.

Realizatã din PVC de înaltã densi-tate prin extrudare, gama de benziapa-stop Supercast PVC este specialproiectatã pentru a fi aplicatã în ros-turile din betonul turnat in situ,pentru a oferi o etanºare excelentã.Utilizãrile tipice ale acestor materialespeciale includ rosturi la rezervoare,baraje, canale, diguri, subsoluri ºifundaþii, pereþi sau tunele.

Gama Supercast PVC esteîmpãrþitã în douã tipuri de secþiuni:Supercast Hydrofoil (fig. 1a), care seamplaseazã central în rost, ºi SupercastRearguard (fig. 1b), care se utilizeazãextern, la marginile rostului. Datoritãfaptului cã rezistã la deplasãri ale ros-tului de pânã la 10 mm ºi la o pre-siune hidrostaticã de pânã la 10 m,benzile Supercast sunt folosite cu

succes în toatã lumea la crearea sis-temelor de etanºare a rosturilor.Aceste sisteme mai conþin, pe lângãbenzile apa-stop, un filer de rost ºi unmastic de etanºare care, de obicei,este pus în operã peste un ruptor delegãturã. Banda de rupere a legãturiiare rolul de a împiedica apariþiaadeziunii pe trei pãrþi a masticului deetanºare, fapt care ar duce la oscurtare considerabilã a duratei delucru a acestuia.

Benzile Supercast PVC prezintãun bulb amplasat central, conceputspecial ca un suport pentru filerul derost. În cazul secþiunilor Hydrofoil,acesta are o secþiune hexagonalã,asigurând preluarea miºcãrii din rostºi, în acelaºi timp, o suprafaþã planã.Din aceleaºi considerente, bulbulbenzilor Rearguard are o formãtrapezoidalã.

În cazul executãrii unui rost dedilatare la un rezervor, putem folosi obandã Supercast Hydrofoil amplasatãcentral în cofraj (fig. 2). Prinderea ºimenþinerea acesteia pe poziþie în

momentul turnãrii sunt realizate prinlegarea ei de armãturã, fapt posibildatoritã existenþei unor urechi deprindere aflate pe lateralele benzii,care sunt special întãrite pentru aasigura o îmbinare rigidã. Dupãdecofrare este introdus în rost Hydro-cell XL, filer de rost din polietilenãcelularã reticulatã, semi-rigid ºi non-absorbant. Datoritã structurii reticu-late, Hydrocell XL este rezistent lapresiunea lateralã ºi la cea hidro-staticã, având o revenire de 98%dupã o compresiune de 50%. Altecaracteristici ale acestui filer sunt:o bunã rezistenþã chimicã, transferulscãzut al încãrcãrilor la muchiile ros-turilor, nu extrudeazã ºi nu conþinebitum. Masticul de etanºare folositva fi Thioflex 600, o pastã multicom-ponentã pe bazã de polimeri polisul-fidici care se aplicã la rece. Înainte deaplicarea masticului, ne vom asiguracã suprafaþa rostului este uscatã,curatã ºi nu este îngheþatã. Atuncicând Thioflex 600 este folosit împre-unã cu Hydrocell XL, nu mai estenecesarã amplasarea unui ruptor

Sisteme de etanºare

Fig 1: a. Supercast Hydrofoil,b. Supercast Rearguard

a

b

Fig. 2: Rost de dilatare: 1. Hydrocell XL; 2. Supercast Hydrofoil; 3. Thioflex 600


de legãturã, rolul acestuia fiind pre-luat de cãtre Hydrocell XL.

Thioflex 600 se aplicã în rosturiavând deschiderea între 5 ºi 50 mmprin turnare sau cu ajutorul pistolului.În exemplul de faþã, lãþimea reco-mandatã a rostului supus presiuniihidrostatice este de 20 mm. Raportuloptim lãþime/adâncime al masticuluiîn rosturile care preiau miºcãri cicliceva fi de 2:1, adâncimea minimã a ros-tului umplut cu mastic fiind de 10 mmîn cazul suprafeþelor din beton.

Dacã dorim sã executãm un rostde dilatare orizontal la o structurãsubteranã (fig. 3), putem folosi o bandãSupercast Rearguard, care va fi întinsãºi fixatã înainte de a turna betonul. Înacest caz, putem folosi pe post defiler Fibreboard o placã fibrolem-noasã impregnatã cu bitum, rezis-tentã la extrudare, care se foloseºte laumplerea rosturilor mobile ale ele-mentelor turnate in situ. MontareaFibreboard se realizeazã prinprinderea acesteia de cofrag cu aju-torul unor cuie din cupru, care voravea floarea ieºitã în exterior pentru anu fi smulse împreunã cu placafibrolemnoasã la decofrare.

În acest caz, înainte de aplicareamasticului Thioflex 600 este necesarãaplicarea unei benzi de rupere a legã-turii, cum este Expandafoam, careeste o bandã din polietilenã celularãspongioasã non-absorbantã carepoate fi folositã ºi ca filer ºi se gãseºtesub forma de folie sau ºnur, având orevenire în urma compresiunii depeste 70%.

Atunci când avem de-a face curosturi în care sistemul apa-stop din

PVC ar necesita o cofrare complexã,se poate folosi Supercast SW (foto 1, 2),o bandã din elastomer sintetic deînaltã performanþã cu secþiune rectan-gularã, hidrofilã, gonflabilã în contactcu apa. Benzile Supercast SW rezistãla sãrurile din beton ºi din pânza frea-ticã, asigurând o etanºare eficientã ºinefiind afectate de ciclurile deumectare-uscare pe termen lung.Gama Supercast SW oferã soluþii sim-ple de etanºare la intrãrile con-ductelor, rosturi în plan vertical ºirosturi supuse la ºocuri, având unprocent al expansiunii volumetrice depânã la 300% ºi o rezistenþã la pre-siunea hidrostaticã de pânã la 50 m.

Oricare ar fi soluþia de etanºarealeasã, SC Iridex Group Plastic, prinintermediul Departamentului MaterialeSpeciale de Construcþii, vã stã la dis-poziþie oferindu-vã consultanþã ºi ogamã largã de materiale speciale deconstrucþii.

Fig. 3: Rost de dilatare orizontal: 1. Thioflex 600; 2. Expandafoam; 3. Supercast Rearguard; 4. Betton de pozã; 5. Membranã hidroizolantã; 6. Fibreboard

Foto 1: Supercast PVC Foto 2: Supercast PVC ºi Supercast SW


CARB SA Braºov s-a înfiinþat prinreorganizare din fosta Întreprinderede Cariere ºi Balastiere Braºov, înconformitate cu prevederile Legiinr.15/1990, având forma juridicã desocietate pe acþiuni.

În momentul de faþã, SC CARBBraºov este o societate cu capitalintegral privat.

Obiectul principal de activitate alSC CARB Braºov constã în extracþia pietreipentru construcþii (Cod CAEN 1411).

SC CARB Braºov are o vastã expe-rienþã în domeniul exploatãrii ºi alprelucrãrii pietrei naturale, dacã negândim cã unitãþile ei de bazã de lacarierele Racoº ºi Bixad au fost

deschise în anul 1880, respectiv1882, iar cariera Malnaº Bãi, în anul 1902.O realizare remarcabilã a întreprin-derii a fost introducerea în fabricaþie,pentru prima oarã în România, lasfârºitul anilor ’70, a pietrei spartepoliedrice (actuala piatrã spartã cali-tatea I) pentru balastarea liniilor decale feratã.

Secþiile de cariere ale SC CARBBraºov sunt situate în zona eruptivã aCarpaþilor Orientali, natura rocilorfiind specificã activitãþii magmatic-efuzive. În secþiile Bixad ºi MalnaºBãi se exploateazã roci andezitice, iarla secþia Racoº, roci bazaltice.

Pentru a avea o imagine maiaproape de situaþia realã în care sedesfãºoarã activitatea firmei, iatãetapele parcurse în ansamblul proce-sului tehnologic:

studiul preliminar de exploatare;lucrãri premergãtoare, constând

din amenajarea cãilor de acces ºi ali-mentarea cu energie electricã;

lucrãri de deschidere ºi pregãtire,constând din operaþii de decopertarepentru îndepãrtarea sterilului ºicrearea fronturilor de exploatare;

extracþia ºi transportul rocilor;prelucrarea rocilor extrase, con-

stând din concasare, granulare ºisortare în cadrul fluxurilor tehnologice;

lucrãri de depozitare ºi expediþie;lucrãri de refacere a mediului.

În cariere, sub stratul de copertãse gãseºte un strat de piatrã alteratãcare împreunã cu sterilul din copertãse transportã la haldã, cãutându-i-sealte întrebuinþãri.

Exploatarea industrialã a rocilormasive se executã cu ajutorulexplozivilor în gãuri de sondã sãpatecu foreze Atlas Copco Roc 848 HC ºiRoc F 7-11.

Derocarea primarã se realizeazãtot prin puºcare cu exploziviamplasaþi în gãuri de sondã, iar sfãrâ-marea secundarã, prin puºcare cuexplozivi amplasaþi în gãuri deminã, cu ciocane hidraulice montatepe excavatoare sau cu bile din oþellansate de pe excavatoare.

Odatã cu intensificarea lucrãrilor de realizare sau refacere a infrastructurilor rutiere ºi feroviarre, dar ºi a celorprivind construcþiile în general, unde sunt necesare materiale specifice, societãþþi nou-apãrute sau altele vechi, prinretehnologizare sau prin modernizare, au devenit furnizori de bbazã în acest domeniu.

În general vorbind, produsele lor sunt elemente indispensabile fundaþiilor penntru orice construcþie sau materialede neînlocuit pentru terasamente feroviare sau cãi de rulare pe ºosele ºi autostrãzi.

Unitãþile respective furnizoare de asemenea materiale de construcþii sunt ampllasate, cu prioritate, în zonele þãriiunde existã materia primã atât cantitativ, dar mai ales din puunctul de vedere al calitãþii ºi performanþelor solicitate dedurata lor în exploatare.

Fiind vorba despre materiale cu un anumit specific (greutate, umiditate, dimensiuni etc.), tehnologiile folositeppentru extragerea lor ºi livrarea cãtre beneficiari a trebuit sã þinã cont de îndeplinirea strictã a unor condiþii legate deproductivitate ºi eficienþã.

Un exemplu în acest sens este cuprins ºi în ofeerta unui furnizor braºovean care prin informaþiile puse la dispoziþiede dl ec. Radu Popa, director general al SC CARB SA, pot convinge pentru o colaborare beneficã ambelor pãrþicontractante.

În sprijinul infrastructuriiPRODUSE DIN CARIERE ªI BALASTIERE

Cariera Bixad


Încãrcarea rocilor se efectueazãcu excavatoare tip Caterpillar 330 BLNºi 345 Bl, UNEX E 303 ºi ZEMAGUB 1412 ºi autoîncãrcãtoareCaterpillar 980 G, Liebherr ºi Vola L34.

Transportul se realizeazã cu auto-basculante tip R 19215, Belaz ºidumpere Volvo între front ºi fluxultehnologic, precum ºi între front ºihalda de steril.

Operaþiunea de mãrunþire a pietreise executã în fluxurile tehnologice peurmãtorul traseu:

alimentator cu plãci tip A 1200x 6000 sau cu bare: materialele suntdirijate spre concasor pe grãtar, undese separã sterilul ce cade pe o bandãtransportoare;

concasoare C12090, unde seobþine sortul 0–180 mm, care estedirijat spre granulare;

vibratoare Mogensen tip VK 1046ºi VK 1546, unde se separã sterilulavând dimensiunea de 0–30/40 mm;

granulatoare Svedala S 250 Dsau Hamerock Metal GR 10 ºi GR 6,unde se obþine sortul 0–71 care estedirijat spre sortare;

ciururi vibratoare de 12 mp, undese obþin produsele finite: piatrã spartã31,5–63 mm calitatea I pentru balas-tarea liniilor de cale feratã ºi criblurisort 0–4, 4–8, 8–16, 16–25 mm.

Depozitarea este asiguratã însilozuri de tip deschis, în spaþii spe-cial amenajate.

Livrarea ºi transportul pietrei spartese fac cu vagoane specializate tip DOZ.

Structura organizatoricã a SC CARB SABraºov de tip ierarhic-funcþional estealcãtuitã din compartimente opera-þionale ºi funcþionale, iar titularii pos-turilor de execuþie rãspund, împreunãcu conducãtorul ierarhic, nemijlocit,de întregul proces de obþinere a pro-duselor cãtre solicitanþii lor. De aici ºiseriozitatea relaþiilor cu beneficiariiparteneri de contracte.

Cariera Racoº


(continuare din numãrul trecut)SOLUÞII DDE IIZOLARE

A EECHIPAMENTELOR

Întreprinderea de Unelte ºi Scule(IUS-SA Braºov) utilizeazã în procesulde producþie ciocane matriþoare dediferite tipuri ºi dimensiuni, la caregreutatea berbecului variazã între5 kN ºi 20 kN.

ªocurile ºi vibraþiile generate defuncþionarea acestora se transmit printerenul de fundare afectând atât sigu-ranþa construcþiilor învecinate, cât ºiconfortul personalului unitãþii ºi alocuitorilor din clãdirile învecinate.

Pentru reducerea vibraþiilor, s-aaplicat soluþia de izolare ªERB-SITON

în mai multe variante de realizare.Varianta 2003 a constat din realizareaunei plombe de beton armat la parteasuperioarã a unei fundaþii masive debeton armat, având dimensiunile înplan de 4,98 x 4,5 m ºi adâncimeade 4,0 m. Pentru menþinerea axeipedalei de acþionare a berbeculuiciocanului matriþor la 160 mm dea-supra platformei de acoperire a fun-daþiei, a fost necesarã realizarea uneicuve paralelipipedice la partea supe-rioarã a plombei, dispusã simetricfaþã de planurile de simetrie ale fun-daþiei în care s-au montat caseteleªERB de susþinere a sabotei cioca-nului matriþor [7].

Controlul, limitarea ºi amortizarea miºcãrilorinduse construcþiilor de acþiunea seismicã (II)

UTILIZAREA DISPOZITIVELOR ªERBdr. ing. Viorel ªERBAN, M. ANDRONE, SITON – Sucursala de Inginerie Tehnologicã Obiective Nucleare,

D.. CREÞU, C. PAVEL, M. PAVEL, UTCB – Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti,T. SIRETEANU, INMMA – Institutul de Mecanica Solidelor al Academiei Române

Fig. 11: Fundaþie CM1250.Suporþi ªERB-194-3C

Fig. 13: ªERB-194-2CCurbele de histerezis

Fig. 15: Forma de undã înregistratã pe cuva fundaþiei ºi densitatea spectralãpe vechiul amplasament în punctul 1’

Fig. 16: Forma de undã înregistratã pe cuva fundaþiei ºi densitatea spectralãpe noul amplasament înn punctul 1

Fig. 14: Variaþia rigiditãþii pentru suporþiiªERB-194C

Fig. 12: Suport tip ªERB-194C

Mãsurãtori concomitente pe cuva fundaþiei ºi la 5 m de fundaþie CM1250 continuare în pagina 108


În varianta constructivã 2003, îninteriorul cuvei s-au montat 6 casetedispuse simetric (fig. 11), avândfiecare câte 4 suporþi tip ªERB-194C(fig. 12). În fig. 13 se prezintã curbelede histerezis pentru un suport, iar înfig. 14 se dau curbele de variaþie alerigiditãþii cu forþa ºi sãgeata de defor-mare pentru cei 16 suporþi tip ªERB-194C, utilizaþi la realizarea casetelorde izolare [3, 4, 5, 6].

Pentru evaluarea efectului soluþieiªERB-SITON de izolare a ciocanuluimatriþor CM1250 varianta 2003,s-au efectuat mãsurãtori ale vitezeide oscilare (fig. 15–16) în aceleaºipuncte în care s-au efectuat mãsurã-torile în vechea soluþie de fundare –izolare cu arcuri ºi amortizoare a fun-daþiei masive de beton armat.

Varianta 2005 diferã de varianta2003 prin faptul cã susþinereasabotei ciocanului matriþor se reali-zeazã numai pe 5 casete, fig. 17.O casetã este realizatã dintr-un sin-gur dispozitiv ªERB-375C.

În fig. 18–19 se prezintã montareasabotei CM1250, iar în fig. 20–21rezultatele mãsurãtorilor efectuate lafuncþionarea ciocanului matriþorCM1250 în soluþia ªERB-SITON.

Soluþia de izolare ªERB-SITON areo eficienþã deosebitã, rezultând ungrad mediu de izolare de 97,6% aºocurilor generate de funcþionareaciocanului matriþor în varianta 2005conform tabelului 1.

CONCLUZIIDispozitivele tip ªERB pot fi reali-

zate într-o gamã mare de dimensiuniºi parametri mecanici, prezentând,conform aplicaþiilor realizate pânã înprezent, siguranþã ºi fiabilitate mare.Din acest motiv, ele pot fi utilizate cusucces la controlul, limitarea ºi amor-tizarea miºcãrilor induse de acþiunileseismice pentru orice tip de con-strucþie. Dispozitivele au urmãtoareleavantaje faþã de alte dispozitive simi-lare existente în prezent:

a) În raport cu dispozitivele uti-lizate în SUA ºi Japonia, realizate dinstraturi de cauciuc ºi foi de oþel,

Fig. 17: Fundaþie CM1250 în soluþiaªERB-SITON. Varianta 2005

Fig. 18: Montare sabota CM1250,Varianta 2005

Fig. 19: Detaliu casete SERB-375 Cmontate sub sabotã

Fig. 20: Variaþia în timp a acceleraþiilormãsurate pe fundaþie ºi sabotã

Fig. 21: Variaþia în timp a acceleraþiilormãsurate pe cuvã ºi sabotã

Fig. 22: Variaþia în timp a acceleraþieimãsuratã pe fundaþie ºi sabotã ºi spectrulde amplitudine ppentru fundaþie ºi sabotã

Tabelul 1




dispozitivele ªERB-I de izolare aconstrucþiilor prezintã urmãtoareleperformanþe:

Dispun de rigiditate ºi pedirecþia verticalã, ceea ce permitesimplificarea lucrãrilor de reabilitarea construcþiilor prin izolare, în sensulcã dispozitivele pot fi precomprimateºi introduse în poziþiile stabilite dinconstrucþie, dupã care se decomprimã.Pentru a se putea monta aceste dis-pozitive, nu este necesarã aplicareasoluþiei clasice, destul de dificilã ºicostisitoare, care constã în susþinereaîntregii construcþii pe suporþi specialiºi, eventual, ridicarea acesteia ºicoborârea construcþiei pe dispozi-tivele de izolare. În cazul în careclãdirea nu se lifteazã, este necesarãrealizarea unui spaþiu suplimentarpentru presarea dispozitivului pepoziþie;

Dispozitivele ªERB-I au carac-teristica de histerezis neliniar geome-tricã cu consolidare atât pentru odirecþie în planul orizontal, cât ºipentru direcþia verticalã, ceea ce dãgaranþia prevenirii pierderii stabilitãþiiconstrucþiei, deoarece dispozitivelese rigidizeazã pe mãsura creºteriideformaþiilor acestora ºi nu se flexi-bilizeazã ca în cazul dispozitivelorclasice de izolare;

Dispozitivele ªERB-I pot fi reali-zate cu caracteristici de rigiditate ºideformaþii asimetrice faþã de sensulacþiunii, ceea ce permite preluareaconvenabilã a greutãþii construcþiilor;

Amortizarea dispozitivelor ªERB-Ieste dependentã de nivelul de solici-tare ceea ce permite o atenuare mareîn cazurile de suprasolicitare;

Dispozitivele ªERB-I nu suntafectate de fenomenul de îmbãtrânireºi nu necesitã întreþinerea ºiînlocuirea lor pe durata de viaþã aconstrucþiei;

Dispozitivele ªERB-I, din punc-tul de vedere al fenomenului deobosealã, îmbãtrânire ºi al uzuriicomponentelor, pot fi garantate peste100 de ani în zone cu seismicitatemedie ºi înaltã cu condiþia limitãriicoroziunii.

b) Faþã de contravântuirile tele-scopice „unbonded braces” utilizateîn þãri ca SUA ºi Japonia, dispozi-tivele ªERB-B prezintã urmãtoareleavantaje:

Contravântuirile cu dispozitiveªERB-B sunt neliniare ºi au amortizarechiar la deformaþii foarte mici faþã

de contravântuirile „unbondedbraces” care sunt liniare pe undomeniu relativ mare de deformare;

Neliniaritatea în cazul con-travântuirilor cu dispozitive ªERB-Beste de tip geometric, fãrã suprasoli-citarea pãrþilor componente respon-sabile de comportarea elasticã ºiamortizarea dispozitivului, ceea cegaranteazã comportarea sigurã pen-tru un numãr foarte mare de cicluride peste 1010 faþã de contravântuirile„unbonded braces” care au oneliniaritate de material la suprasoli-citãri mari, fiind garantate la unnumãr redus de cicluri, în jur de 100;

Dispozitivele ªERB-B pot fi pre-tensionate la valori prestabilite, ceeace permite reglarea pragului pentrucare începe deformarea lor, precum ºivaloarea amortizãrii, astfel încât disi-parea energiei seismice are loc ladeformaþii mici ale structurii, faþã decontravântuirile „unbonded braces”care nu permit decât o comportareliniarã, practic, fãrã amortizare lavalori mici de deformare;

Dispozitivele ªERB-B pot oprifãrã ºoc deformarea structurii la valoriprestabilite, asigurându-se pãstrareaintegritãþii structurii, în timp ce con-travântuirile „unbonded braces” nupot limita deformarea la valori doritedeoarece caracteristica lor este cudegradare caracterizatã prin dez-voltarea de deformaþii foarte mari lacreºteri mici de forþe.

c) Faþã de amortizorii hidraulici,dispozitivele ªERB-B prezintã urmã-toarele avantaje:

Amortizorii hidraulici dezvoltãdoar forþã de amortizare, pe când dis-pozitivele ªERB-B dezvoltã o forþã deamortizare concomitent cu o forþãelasticã neliniarã. Acest mod de com-portare permite controlul modurilorproprii de vibrare a construcþiilor nunumai a amortizãrii miºcãrii;

Numãrul de cicluri ºi durata încare dispozitivele ªERB-B sunt garan-tate este de zeci de ori mai maredecât la amortizoarele hidraulice;

Dispozitivele ªERB-B au o struc-turã simplã, preþ de cost mai redus ºirealizarea lor nu necesitã prelucrãrispeciale ca în cadrul amortizoarelorhidraulice.

Pentru informaþii suplimentare, sepoate lua legãtura cu domnul dr. ing.Viorel ªerban la tel.: 0722.615.672,021/404.60.06, fax: 021/457.44.31 saue-mail: [email protected].

REFERINÞE

1. ªerban, Viorel, Brevet deinvenþie nr. 119845/29.04.2005 „Struc-tura sandviº, dispozitiv având în com-ponenþã structura pentru preluarea ºiamortizarea încãrcãrilor pentru con-trolul comportãrii unei structuri ºireþea de dispozitive”;

2. ªerban, Viorel, Brevet deinvenþie nr. 119822/29.04.2005 „Struc-tura sandviº ºi dispozitiv compactpentru preluarea ºi controlul încãr-cãrilor statice ºi dinamice”;

3. Prisecaru, I., Panait, A., ªerban,V., ªendrea, M., Ciocan, G.,„Creºterea nivelului de siguranþã astructurilor, echipamentelor ºi reþe-lelor de conducte prin utilizareadispozitivelor mecanice antiºoc,antivibraþie ºi antiseismice în con-cepþia ªERB-SITON“- SIEN 2005;

4. ªerban, Viorel, „Amortizareavibraþiilor provocate de un ciocanmatriþor CM 1250 kgf, amplasat înSecþia Forjã a SC IUS SA Braºov”,Contract SITON nr. 209/17.07.2003;

5. Mechanical seismic energy dis-sipator type ªERB-B – Agrementtehnic 016-03/144-2005;

6. Creþu, D., Stoica, M., Sireteanu,T., ªerban, V., „Mechanical AdjustableControlled Elasticity & Damping(ACED) Devices for the structuralControl of Buildings Subjected toSeismic Loads, 7th InternationalSeminar on Seismic Isolation, PassiveEnergy Dissipation, Assisi Italia,Octombrie 2001;

7. Creþu, D., ªerban, V., Stoica,M., „Passive Control System to Newand Existing Buildings using AdjustableControlled Elasticity & DampingDevicers ACED-B“, Fib 2003 Sympo-sium Concrete Structures in SeismicRegion, Athens Grecia, Mai 2003;

8. Sireteanu, T., Ghiþã, Gh.,ªerban, V., Creþu, D., „ExperimentalTests on ACED-B and ACED-I PassiveControl Devices“ Fib 2003 Sympo-sium Concrete Structures in SeismicRegion, Athens Grecia, Mai 2003;

9. ªerban, V., „Prezintã sau nusiguranþã construcþiile din România,proiectate dupã Normativul P100/92,la viitoarele cutremure vrâncene“,Tribuna Construcþiilor, nr. 9 (250),5 martie 2004.


SOCIETATE PE ACÞIUNI CU CAPITALPRIVAT, OFERÃ CLIENÞILORÎN CONDIÞII AVANTAJOASE:• montaj• punere în funcþiune• service în perioada de

garanþie ºi post garanþie• proiectare• pregãtire tehnologicã• software

PENTRU INSTALAÞII:• electrice• automatizare• termice• ventilaþie, condiþionare aer• antiefracþie, antiincendiu,

semaforizare- mediu normal - mediu cu pericol de explozie

PRODUSE INDUSTRIALE:• confecþii metalice• tablouri electrice• joncþiuni ºi terminale pentru

cabluri de joasã ºi medie tensiune• accesorii de montaj• tubulaturã metalicã, PVC, ALP,

pentru ventilaþii, condiþionare aer

SERVICII DE ZINCARE TERMICÃªI ELECTROCHIMICÃ, pentruprotecþia anticorosivã a produselor

CALITATE • EFICIENÞÃ • TRADIÞIE

SUBUNITÃÞI TERITORIALEPiatra-Neamþ • Oneºti • Brãila • Constanþa • Bucureºti • Ploieºti • Piteºti • Craiova • Slatina • Arad • Târgu Mureº • Tulcea • Timiºoara • Prefin

Str. Pictor Verona nr. 17, Sector 1010312 - Bucureºti, ROMÂNIA

Telefon (Phone): (+4021) 316.22.52,316.20.21, 316.76.58;

Fax: (+4021) 316.22.54E-mail: [email protected];

http://www.tiab.ro


Importate ºi în România prin Hornoff Trade Consult,echipamentele Kroll se diferenþiazã, în primul rând, prinfaptul cã pot satisface orice cerinþã. Fie cã aveþi nevoie sãîncãlziþi o halã de producþie, o vopsitorie, o halã în carenu doriþi sã ridicaþi praful, un service auto, o salã de sport,un cort sau cã doriþi sã uscaþi mai repede o camerã caretocmai a fost zugrãvitã, sã topiþi gheaþa de pe anumite uti-laje care lucreazã iarna în aer liber, KROLL vã oferãsoluþia idealã.

Alegerea celui mai adecvat mijloc de încãlzireconduce, în primul rând, la costuri de încãlzire mai mici.Gama foarte diversificatã ºi posibilitatea de utilizare aaproape tuturor combustibililor prezenþi pe piaþã suntpuncte forte pentru produsele Kroll.

Ideal ppentru ddepozite, hhale dde pproducþie, sservice-uuriVarianta SKE Generator de aer cald cu

refulare directãCombustibil: gaz natu-

ral/lichefiat, motorinã, uleiuniversal;

Puteri de la 40 la 350 kW;Posibilitãþi multiple de

instalare – inclusiv suspendate;Posibilitatea de ventilaþie

pe timp de varã.Varianta S În plus faþã de cele enumerate

mai sus, acest generator oferã: posibilitatea de racordare

la un sistem de tubulaturi pen-tru direcþionarea aerului;

puteri de la 40 pânã la 730 kW.Varianta LH Aeroterme pentru racordarea în sisteme convenþionale

de încãlzire Puteri pânã la 70 kW;Posibilitatea funcþionãrii în 2 trepte de putere;Instalare suspendatã (pe tavan sau perete).

Direcþionarea aerului cald se poate face cu ajutorulunor jaluzele, lamele de dirijare a aerului.

Varianta NGeneratoare de aer cald cu arzãtor atmosferic încorporat

Combustibil: gaz; Puteri: pânã la 75 kW;Instalare suspendatã;Posibilitatea de sistem dublu de tubulaturã pentru

accesul de aer proaspãt în încãpere ºi pentru evacuareagazelor arse.

Varianta HGenerator de aer cald cu arzãtor cu aer insuflat

Combustibil: gaz natural/lichefiat, motorinã, uleiuniversal;

Puteri: de la 25 pânã la 55 kW;Instalare suspendatã.

Existã posibilitatea de folosire pe timp de varã doarpentru ventilaþie.

Ideal ppentru sspaþii ccare sse aaflã îîn cconstrucþiePentru a realiza uscarea mai rapidã a construcþiilor noi

sau pentru a crea atmosfera propice lucrãrilor de con-strucþie fãrã a ridica praful, vã recomandãm urmãtoarelesoluþii:

Varianta IR33Generator mobil de cãldurã cu radiaþii în infraroºu

Combustibil: motorinã;Putere: 33 kW.

De asemenea, pentru încãl-zirea localã se pot folosi ºiurmãtoarele generatoare:

Varianta EAeroterme electrice mobile

Combustibil: electric;Puteri: de la 3 la 18 kW.

Varianta P/PXGeneratoare mobile de aer

caldCombustibil: gaz lichefiat

(butelie);Puteri: de la 10 la 140 kW.

Radu ÞURCAN – director comercial HORNOFF TRADE CONSULT

Atât sectorul construcþiilor industriale, cât ºi cel al construcþiilor civile au luat un avânt extraaordinar în ultimii ani.Cererea în creºtere de spaþii de locuit (ansambluri de vile, blocuri etc.) ººi de spaþii industriale impune folosirea lamaximum a perioadelor în care se pot executa lucrãri de construcþii.

De asemenea, preþurile în continuã creºtere ale combustibilului ºi ale materiilor primme impun adoptarea pentruspaþiile industriale a celor mai eficiente metode de încãlzire.

Confruntânddu-se cu o asemenea problemã, pe piaþa de termotehnicã din Germania au apãrut firme specializatecaree oferã soluþii de încãlzire industrialã. Unul dintre cei mai importanþi producãtori din Germania de astfel desisteme de încãlzire industrialã este firma KROLL.

Sisteme de încãlzireindustrialã



Varianta MGeneratoare mobile de aer cald

Combustibil: motorinã (aparatele de puteri mici suntdotate cu rezervor);

Puteri: de la 22 la 125 kW.Existã posibilitatea de racordare a unui tub flexibil

pentru dirijarea aerului cald.Varianta MAGeneratoarele corespund descrierii de mai sus.Au posibilitatea de utilizare în spaþii închise, deoarece

dispun de racord pentru montarea tubulaturii de evacuarea gazelor arse.

Varianta GKGeneratoarele corespund descrierii de mai sus.Sunt recomandate a se utiliza în spaþii deschise,

deoarece nu au cale de gaze arse.Ca soluþie temporarã de încãlzire pentru spaþii mari,

pentru desfãºurarea de competiþii sportive sau concerteori în cazul în care se doreºte o înlocuire temporarã ainstalaþiei de încãlzire dacã aceasta s-a defectat, existãposibilitatea adoptãrii unei surse temporare de încãlziresub forma unei centrale termice mobile.

Varianta HMCentralã termicã mobilã

Combustibil: gaz natural/lichefiat, motorinã, uleiuniversal;

Putere:190 kW;Livrare: într-un container.

Distribuirea aerului cald se face printr-unul sau maimulte tuburi flexibile.

Ideal ppentru tterase, ppieþe, rrestaurante

Pentru ca terasa din faþa restaurantului sã nu rãmânãnefolositã pe perioada iernii, un foarte mare succes îl areîn Germania umbrela radiantã.

Varianta W12Umbrelã radiantã

Combustibil: gaz lichefiat(butelie);

Putere:12 kW.

Ideal ppentru sspaþii ccu

umiditate

Dacã se doreºte uscareaaerului dintr-o încãpere saufixarea unui anumit procentajde umiditate într-un spaþiuînchis, vã recomandãm deu-midificatoarele Kroll:

Varianta TDeumidificatoare mobile

Combustibil: electric;Puteri: de la 16 la 120 litri/zi.

Ideal ppentru sservice-uuri

În cazul în care autoritatea de mediu din zona dum-neavoastrã vã acordã avizul de folosire a unui produs careutilizeazã uleiul universal, vã recomandãm:

Varianta W401

Sobã pentru încãlzire

• Combustibil: ulei universal;

• Putere: 29 kW.

Varianta KG UB

Arzãtor pe ulei universal

Combustibil: ulei universal;

Puteri: de la 20 la 200 kW.

Având în vedere cã piaþa

în acest domeniu este în con-

tinuã expansiune, aºteptãm

sugestiile dumneavoastrã de

colaborare la e-mail: [email protected] sau la sediul

firmei HTC – Hornoff Trade Consult – importator

unic Kroll în România: ªos. Odãii nr. 249-251,

tel. 021/350.23.35-37.

Informaþii suplimentare referitoare la produsele

prezentate mai sus gãsiþi ºi în secþiunea oferte la

www.vaillant.ro

Importator unic Vaillant pentru România ºi reþeauanaþionalã de distribuitori autorizaþi.

Detalii pee www.vaillant.ro.


Lista distribuitorilor autorizaþi SchiedelBucureºti Fedo SRL 021 – 314.8022

Miv SRL 021 – 242.8277Alba Iulia Vimed SRL 0258 – 817.988Arad Bodimar SRL 0257 – 270.078Bacãu Dedeman SRL 0234 – 513.330

Estbau SRL 0234 – 518.291 Bistriþa Stilex Prima SRL 0263 – 212.199Botoºani Totex SRL 0231 – 533.777Buzãu Constam SRL 0238 – 722.230Cluj Credo Group SRL 0264 – 598.963

Drãgan West SRL 0723 – 612.087Constanþa Narcom SRL 0241 – 691.092

Refrom Nav 0241 – 510.231Craiova Dumitru LP SRL 0251 – 152.415Focºani Hard Industries SRL 0237 – 230.440Iaºi Status SRL 0232 – 210.843Miercurea Ciuc Shazy SRL 0266 – 111.057Oradea GSV Exim SRL 0259 – 410.885Piteºti Direct Auto Rom SRL 0248 – 265.557Ploieºti Concret C-þii SRL 0244 – 515.867Râmnicu Vâlcea Erhan SRL 0250 – 731.725Satu Mare Armand SRL 0261 – 758.211Sibiu Unimat SRL 0269 – 560.216

Ambient SRL 0269 – 229.630Sinaia Intermont SRL 0244 – 313.700Slatina Confort 2000 SRL 0249 – 438.957Suceava Dedeman SRL 0230 – 206.341

Lider SRL 0230 – 526.534Târgoviºte Falcor SRL 0245 – 211.013Târgu Mureº Turbo Trans SRL 0265 – 161.941Timiºoara Egeria Sistem SRL 0256 – 286.004Tulcea Total Ambiant SRL 0240 – 534.754


Pachetul de programe ExpertKIT v. 4.5PRINCIPIUL DE CALCUL

Procedura de calcul ce va fi prezentatã în continuarepoate fi folositã în majoritatea situaþiilor curente deproiectare în urmãtoarele condiþii: înãlþimea încãperii sãnu depãºeascã 5 m; încãlzirea se va realiza la o tempe-raturã consideratã constantã (normatã) în regim staþionar.

Prima etapã a calculului presupune evaluarea pierde-rilor de cãldurã prin elementele anvelopei, dar ºi prin ele-mentele de compartimentare acolo unde temperaturiledin douã încãperi învecinate sunt diferite ca valoare.Aceastã evaluare a pierderilor de cãldurã conduce, înfinal, la stabilirea necesarului de cãldurã de calcul.

Pentru calculul pierderilor de cãldurã ale unui spaþiuîncãlzit vor fi considerate urmãtoarele componente:pierderea de cãldurã prin transmisie, care reprezintãpierderea de cãldurã cãtre exterior ca rezultat al conducþieitermice prin elementele inerþiale, dar ºi transferul de cãl-durã între spaþii încãlzite ºi cele neîncãlzite imediat înveci-nate sau încãlzite la o temperaturã diferitã de cea adoptatãîn încãperea analizatã; pierderea de cãldurã prin infiltraþii,care reprezintã pierderea de cãldurã cãtre exterior prin infil-traþii prin anvelopa clãdirii sau încãlzirea curenþilor de aerrece pãtrunºi în încãperea analizatã ca urmare a ventilãriidiferenþiate a încãperilor ce formeazã clãdirea.

Pierderile de cãldurã prin transmisie, conform standar-dului SR EN 12831 pentru un spaþiu încãlzit se calculeazãdupã procedura:

i = T,i + V,iunde:

T,i reprezintã pierderea de cãldurã prin transmisie[W], iar V,i – pierderea de cãldurã prin infiltraþii ºiventilare [W];

Pierderea de cãldurã prin transmisie se evalueazãcu relaþia:

T,i = (HT,ie + HT,iue + HT,ig + HT,ij)*( int,i - e) [W] unde:HT,ie – coeficientul pierderii de cãldurã prin transmisie

de la interior cãtre exterior prin anvelopa clãdirii [W/K];HT,iue – coeficientul pierderii de cãldurã prin transmisie

de la interior cãtre exterior prin spaþiile neîncãlzite [W/K];HT,ig – coeficientul pierderii de cãldurã prin transmisie

de la interior cãtre pãmânt în condiþii staþionare [W/K];

HT,ij – coeficientul pierderii/aportului de cãldurã printransmisie de la un spaþiu interior încãlzit cãtre un altspaþiu interior încãlzit la o temperaturã semnificativ dife-ritã faþã de cea din spaþiul interior analizat [W/K];

int,i – temperatura interioarã de confort din încãpereaanalizatã [0C];

e – temperatura exterioarã de calcul conform zoneigeografice de încadrare [0C].

Urmãtoarea etapã constã în alegerea corpurilor deîncãlzire ºi amplasarea acestora în plan, conform uneireguli implicite sau unei reguli alese de cãtre utilizator(de exemplu centrat, pe parapetul ferestrei). Fiecare corpde încãlzire primeºte o etichetã individualã pe care se potprezenta urmãtoarele detalii: numãrul de elemenþi, tipulcorpului de încãlzire, lungimea ºi înãlþimea acestuia, pre-cum ºi fluxul de cãldurã transmis. Trebuie apreciat faptulcã programul oferã mai multe variante pentru tipul de sis-tem de încãlzire (radiatoare, panouri radiante, încãlzire lanivelul pardoselii etc.).

Fiecare încãpere primeºte o etichetã individualizatãcare cuprinde urmãtoarele elemente: destinaþia încãperii,temperatura interioarã de confort, necesarul de cãldurãspecific încãperii.

Pe plan vor fi materializate conductele de tur/retur,precum ºi casetele distribuitor/colector, iar circuitul seînchide în sursa de alimentare.

În baza poziþionãrii corpurilor de încãlzire (laîncãlzirea cu corpuri statice), se trece la trasarea cir-cuitelor de alimentare ale acestora dupã care se reali-zeazã calculul hidraulic al sistemului. Trebuie menþionatfaptul cã, la finalul acestei etape, se obþine un breviar decalcul complet ce conþine atât dimensiunile conductelor(alese din cataloagele disponibile în biblioteca programului),cât ºi pierderile de sarcinã pe fiecare tronson anteriordimensionat. Astfel, din aceastã fazã, se pot alege atâtcazanul, cât ºi pompele aferente sistemului, acesta fiindcomplet definit din punct de vedere hidraulic ºi termic.

Utilizând aceste date, modul de materiale al progra-mului (ExpertKIT – mat) genereazã o listã de cantitãþi, pre-cum ºi o antemãsurãtoare, ultima etapã fiind aceea aîntocmirii unui deviz estimativ.

ExpertKIt este un software integrat, complet ºi uºor de utilizat, destinat proiectãrii ºi dimensionããrii instalaþiilortermice ºi sanitare. Programul permite calculul necesarului de cãldurã, dimensionaarea elementelor terminale(radiatoare, încãlzire în pardosealã), emite lista de materiale, cantitãþiile ºi preþurile aferente acestora.

prep. univ. drd. ing. Rãzvan-Silviu ªTEFAN – Catedra de Hidraulicã ºi Protecþia Mediului,Universitaatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti



Pe lângã planurile aferente fiecãrui nivel construitechipat cu instalaþii, programul poate întocmi ºi o schemãverticalã de distribuþie, extrem de necesarã în cazul ali-mentãrii întregului sistem de încãlzire de la o singurãsursã. Aceastã schemã cuprinde trei elemente majore:sursa de încãlzire – reprezentând elementul iniþial alîntregului sistem, casetele distribuitor/colector – reprezen-tând elementele de sectorizare a circuitelor, precum ºicorpurile statice – reprezentând elementele de capãt aleinstalaþiei. Reprezentarea pe verticalã se realizeazã pebaza apelãrii elementelor din plan (cu referinþe stabilite),nefiind necesarã o redesenare a acestora.

STUDIU DDE CCAZ

Pentru a putea evalua eventualele diferenþe care potrezulta din calculul necesarului de cãldurã pe bazanormei europene, respectiv pe baza normei STAS 1907,am ales, în cadrul acestui exemplu, o clãdire cu o confi-guraþie geometricã comunã, fãrã subsol, având douãniveluri (parter ºi etaj), situatã în Bucureºti ºi supusã uneisolicitãri maximale de -15 0C (conform încadrãrii zoneiclimatice II). Structura clãdirii este din pereþi din cãrãmizicu gãuri verticale tip GVP tip1350, izolaþie din polistiren5 cm, strat de mortar tencuit, ferestrele fiind de tip dublustrat 4-16-4.

Configuraþia spaþiului locuit este prezentatã în fig. 1(pentru parter) ºi în fig. 2 (pentru etaj). Rezultatele calcu-lului prin cele douã metode sunt centralizate în tabelul 1.

Diferenþele de calcul dintre metodologia STAS 1907 ºicea a normei europene SR EN ISO 12831 sunt sub 5%,conform evaluãrii globale a valorii necesarului de cãldurãde calcul. Dispariþia adaosurilor de orientare ºi de compen-sare a suprafeþelor reci se regãseºte însã în coeficientul decalcul parametric ce þine cont de expunerea clãdirii la radi-aþia solarã, precum ºi de temperatura medie anualã luatã încalcul în cazul normei europene SR EN ISO 12831.

Detalierea calculului în programul ExpertKIT v. 4.5se face pânã la nivelul fiecãrui element de construcþieconform fig. 3.

Dimensionarea radiatoarelor se realizeazã la primavaloare majorantã din cataloagele de produse existente înbiblioteca programului. Echilibrarea circuitelor se faceautomat, utilizând robineþi retur, robineþi cu acþionare elec-tricã, în funcþie de parametrul de reglaj (kv) pe baza datelorindicate de cãtre fiecare producãtor de armãturi în parte.

Programul permite realizarea unei scheme de dis-tribuþie pe verticalã (schema de conexiuni), în care sereprezintã circuitele pe baza unor unitãþi de referinþã exis-tente chiar pe plan.

Tabelul 1: Rezultatele calculului de cãldurã

Fig. 3: Detalierea calculului în programul ExpertKIT v.. 4.5

Fig. 1: Configuraþia spaþiului de locuit pentru parter

Fig. 2: Configuraþia spaþiului de locuit pentru etaj



Utilizarea tubulaturii radiante „OHA“pentru încãlzirea halelor industriale

ECONOMII ENERGETICE DE 30% 60%

Grupul de combustie ce seplaseazã în exteriorul clãdirii arerolul de a genera cãldura obþinutãde arzãtor ºi de a realiza, prin inter-mediul unui ventilator, circuitul con-tinuu al fluidului caloportor. Circuitulse realizeazã în interiorul unei tubu-laturi radiante etanºe, aflatã în depre-siune în raport cu mediul încãlzit.Temperatura suprafeþei exterioare atubulaturii radiante este variabilã ºi,dupã cerinþe, se poate situa în inter-valul 1200 – 2900 C. Marele avantaj alacestui sistem de încãlzire este acelacã se recirculã în proporþie de 80%gazele rezultate în urma procesuluide ardere, obþinându-se randamentesuperioare, faþã de alte echipamentesimilare.

Deoarece grupul de combustieeste amplasat în exteriorul con-strucþiei, sistemul poate fi utilizat ºiîn s i tuaþ ia în care nu exis tãsuprafaþa vitratã corespunzãtoareconform normativelor în vigoare.

În funcþie de necesarul de cãldurãºi înãlþimea clãdirii, tubulatura radi-antã poate avea configuraþie mono-tubularã sau bitubularã.

Principiul de funcþionare a tubula-turii radiante este acelaºi ca ºi cel altuburilor radiante ºi constã înîncãlzirea tubulaturii continue dinoþel, prin produsele de ardere rezultatede la arzãtorul grupului de combustie.Radiaþia aparatelor este dirijatã spresol prin ecranele reflectorizante plasatedeasupra tuburilor.

O parte din gazele de ardere(80%) sunt recirculate, ceea ce con-duce la temperaturi mult mai scãzute

pe suprafaþa peretelui tubulaturii faþãde cazul tuburilor radiante modulare.Aceasta permite amplasarea tubula-turii radiante ºi la înãlþimi mai mici(3,5 m). De asemenea, sistemul poatefi prevãzut cu un senzor de tempe-raturã care poate limita ºi mai multtemperatura pe suprafaþa tubulaturiiradiante, în funcþie de cerinþele pro-cesului tehnologic. Grupul de com-bustie este amplasat în exterior(antiex). Ele sunt recomandate pentruincinte unde lipsesc curenþii de aerºi unde nu se îndeplinesc condiþiilepentru montarea arzãtoarelor la inte-rior, respectiv pentru hale de prelu-crare a lemnuului, a materialelortextile, tipografii, depozite de hârtie etc.

Acest sistem se preteazã foartebine la încãlzirea localã pe linii delucru sau generalã, asigurând o mareuniformitate a temperaturii în zona delucru.

Pentru reglarea fiecãrui arzãtor,poate exista un sistem de comandã ºireglare modularã (care permite obþi-nerea unei încãlziri adaptate la zonelede muncã cu necesar de cãldurã fix).

SYSTEMA Italia produce o gamãlargã de tubulaturã OHA 100-50,OHA 100-100, OHA 200-115, OHA200-115, OHA 200-150, OHA 200-180,OHA 400-200, OHA 400-250,OHA 400-300, OHA 400-400, cuputeri ale grupurilor de combustiecuprinse între 50 ºi 400 kW ºilungimi maxime ale tubulaturii con-tinue pânã la 250 m monotubularãsau 180 m bitubularã.

Din studii de fezabilitate ºi dinmonitorizãri ale consumurilor reali-zate pentru obiective industriale dinRomânia ºi din Italia, au rezultatreduceri alle consumurilor anuale decombustibil (gaz) cuprinse între 30%ºi 60%. Aceste economii depind deînãlþimea spaþiului încãlzit, de gradulde izolare termicã al halei ºi de pro-gramul de funcþionare.

În ceea ce priveºte criteriile dealegere a tubulaturii existã o serie deconsiderente de care se þine seama lastabilirea configuraþiei acesteia, cum ar fi:

Traseul tubulaturii radiantedepinde de diverºi factori, dintre carecei mai importanþi sunt dimensiunilespaþiului de încãlzit (înãlþime, lãþimeºi lungime).

Odatã individualizatã înãlþimeade montaj a tubulaturii radiante (H) pebaza indicaþiilor producãtorului, pen-tru încãlzirea totalã a spaþiului sedeterminã interaxa maximã (I) a liniilorradiante ºi distanþa (D) dintre tubu-latura radiantã ºi pereþii perimetrali.

Pentru încãlzirea zonalã, valorileparametrilor H ºi I trebuie sã fiereduse pentru diminuarea raportuluidintre suprafaþa de încãlzit ºi suprafaþatotalã a halei. Trebuie, de asemenea,luatã în considerare prezenþa pereþilorinteriori, a maºinilor ºi a gradului deventilare a zonei respective. Pentruînãlþimi superioare valorii de 15 mexistã varianta de tubulaturã W (4 tuburiîn paralel).

Sistemul de încãlzire prin radiaþie OHA este o soluþie excelentã pentru încãlzirea spaþiilor industrriale ºi, în general,a spaþiilor cu înãlþimi medii ºi mari. Flexibilitatea sistemului constã în adapptarea tubulaturii radiante la orice exigenþeprivind traseul acesteia în interiorul clãdirilor încãllzite.


În cazul înãlþimilor mari ale înãlþimiide instalare (H), în scopul evitãrii ca radi-aþia directã sã atingã pereþii perimetrali peo înãlþime mare, crescând astfel pierderilede cãldurã prin aceºtia, este necesarãpoziþionarea liniilor radiante cãtre centrulhalei, mãrind astfel distanþa faþã depereþi (D) ºi micºorând în consecinþãinteraxa (I), (fig. 1).

Pentru suprafeþe mari de încãlzit(fig. 2), poate fi convenabilã creºtereainteraxei maxime (Imax) a liniilorradiante centrale ºi micºorarea inter-axei liniilor radiante din zona perife-ricã unde pierderile de cãldurã suntmai mari.

SYSTEMA ROMÂNIA vã stã la dis-poziþie cu orice informaþie din domeniu,consultanþã, studii de fezzabilitate.

Fig. 1

Fig. 2


Unul dintre principalele fluide fãrã de care viaþa n-ar putea fi posibilã pe pãmânt este “banala” apãã, banalã dar deosebitde preþioasã nu numai pentru oameni, ci indispensabilã pentru o diversitate dee utilizãri în mai toate domeniile de activitate.

Din pãcate, apa prisoseºte ºi chiar este dãunãtoaree prin cantitate pentru unele zone de pe mapamond, în timp cepentru altele este, cum se spune, manã cereascã, atunci când natura se îndurã sã scuture câþiva nori în locurileconsiderate aride sau cu rresurse limitate.

Iatã de ce ºi pentru localitãþile din þara noastrã care au deficit de apã (ºi nu nuumai pentru ele), specialiºtii s-augândit ºi au pus la punct tehnici, tehnologii ºi instalaþii care sã le asigure apã potabilã din… apa de ploaie. Nu, nu esteo glumã, argumentele care urmeazã, sperãmm cã vor fi suficient de convingãtoare.

Sisteme de recirculare a apei de ploaie

Apa potabilã rece este cea mai utilizatã „ustensilã“din lume ºi devine din ce în ce mai rarã.

Costurile apei cresc în medie cu trei procente pean. În prezent, Germania are unul dintre cele mai ridi-cate costuri ale apei potabile, aproximativ 1,83 euro pemetru cub.

Este timpul sã adoptãm mãsuri mai economice, uti-lizând apa de ploaie cu sistemul de refolosire al acesteiade tip KESSEL.

Firma Kessel vã propune un sistem de colectare a apeide ploaie compus din:

un rezervor de stocare, punându-vã la dispoziþie3 tipuri de rezervoare;

o pompã care poate fi submersibilã sau nu;un cãmin cu filtru, montat înainte de intrarea apei în

bazinul de retenþie;diverse tipuri de guri de scurgere pentru preluarea

apei de pe acoperiº;plutitor;panou de comandã.

Avantaje:3 tipuri de bazine: 3000, 4500 ºi 6000 l;Sistem complet;Bazin de stocare etanº;Filtru cu capacitate mare de colectare;Rezistent la coroziune;Suprafaþã uºor ceratã, se curãþã uºor;Greutate micã.

În cazul în care se doreºte colectarea unei cantitãþi deapã mai mari, se pot „lega” mai multe bazine de retenþie,ajungându-se astfel la cantitatea necesarã.

Pentru mai multe detalii, contactaþi firma KESSEL.

KESSEL ROMÂNIA SRL

Bucureºti, Str. Matei Basarab nr. 83,Bl L117, Ap. 17, Sector 3;

Tel.: 021/326.177.00;Fax: 021/326.17.01;


Sistem de recirculare a apei Aqabullcu bazin de stocare cu clasa de încãrcare B

1 – rezervor din polietilenã, diverse mãrimi

2 – cãmin de filtrare3 – plutitor4 – panou de comandã pompã5 – gurã de scurgere


Importanþa service-uluipentru utilizatorii de centrale termice

Centralele termice, indiferent de combustibilul folosit,sunt astãzi instalaþii complexe, multidisciplinare care prezintãtotuºi un risc mai mare în exploatare decât aparatele electro-casnice sau automobilele, spre exemplu. În anul 2002 ISCIRpublicã ºi impune în felul acesta, prima prescripþie tehnicã îndomeniu care se adreseazã ºi utilizatorului final. Mai mult,utilizatorul final devine factorul principal al noii prescripþii:lui îi revine responsabilitatea aplicãrii noii prescripþii. Cumdomeniul reglementat este cel al aparatelor consumatoare degaze combustibile de pânã în 300 kW, utilizatorii sunt per-soane fizice sau firme mici. În majoritatea cazurilor, nicifirmele ºi cu atât mai puþin persoanele fizice nu se pot ocupasingure de aplicarea acestei prescripþii (este vorba de PT A1-2002).Pentru aceasta este nevoie de personal calificat, specialinstruit ºi atestat pentru astfel de activitãþi.

Noutatea abordãrii ºi apariþia prescripþiei în perioada depreaderare au fãcut ca publicul larg ºi chiar firmele posesoarede centrale termice sã perceapã aceastã acþiune ca pe o nouãrestricþie pusã de UE. Se scapã din vedere, cel mai adesea, cãreglementarea apãrã de necazuri tocmai posesorii de astfel decentrale. Încercarea unora de a împinge cãtre 2007 intrarea înlegalitate ºi siguranþã, în ultimã instanþã, o punem pe seamacelor prezentate mai sus.

Se mai observã pe piaþã manifestarea unei atitudini de-adreptul periculoase, iresponsabile chiar, a unor firme. Ea pleacãde la raþionamentul greºit cã rostul noii reglementãri este acelade a se mai percepe un soi de taxã celor ce au centrale termice.Drept urmare, cer firmelor specializate sã le elibereze doar„Autorizaþia de funcþionare” solicitatã de furnizorul de combustibil.Se gãsesc, bineînþeles, ºi firme care intrã cu lejeritate în acestjoc periculos pentru client.

Se pune întrebarea: când trebuie sã aleg firma deSERVICE pentru centrala cumpãratã ºi pe ce criterii?

Ne permitem sã vã dãm în continuare câteva sfaturi.Alegerea firmei de servicii pentru centrala cumpãratã tre-

buie fãcutã cel mai târziu când achiziþionaþi centrala. Trebuieºtiut cã autorizaþiile firmelor se dau pe mãrci de centrale ºi, prinurmare, lista din care puteþi alege va fi una foarte limitatã.

Marca aparatului este elementul cel mai cãutat laachiziþia unei centrale termice noi. V-aþi gândit ce se poateîntâmpla cu o centralã care nu are un service de calitate laîndemâna dvs.?

Înainte de achiziþie, vã interesaþi la cunoºtinþe ºi prietenicum funcþioneazã o anume centralã termicã. Constataþi custupoare cã despre acelaºi tip de centralã primiþi informaþiicontradictorii. Extindeþi informarea dvs. la firma care a realizatpunerea în funcþiune (ºi care a fãcut, prin urmare, ºi reglajele atât

de importante) ºi la firma care face service la acea centralã ºi veþirealiza importanþa acestora din urmã.

Ca orice instalaþie, costurile sunt împãrþite în douã marigrupe: costuri de achiziþie ºi costuri de exploatare. Dacã în primacategorie de costuri firma de SERVICE nu prea are influenþã, lacea de a doua categorie, importanþa ei e capitalã. Menþinereacentralei în parametrii proiectaþi se face numai cu ajutorul firmeide service. Restul e rodul hazardului!

V-aþi gândit ce ar însemna sã cumpãraþi o centralã ter-micã fãrã sã primiþi nicio consultanþã de specialitate, sãalegeþi o firmã de service dupã lista de firme, pentru punereaîn funcþiune luând drept criteriu geografia, sã montaþi cen-trala cu persoane sau firme alese pe principii de preþ ºidisponibilitate, sã constataþi cã firma aleasã pentru PIF nu vãdã garanþia cerutã pentru cã nu aþi respectat prescripþiaISCIR, cã pentru obþinerea „Autorizaþiei de funcþionare” tre-buie sã contactaþi altã firmã specializatã? Vã spunem noi: veþiajunge la concluzia cã reglementarea sus amintitã e fãcutã sãvã creeze necazuri dvs. Adevãrul este însã acela cã aþi abor-dat greºit achiziþia centralei.

Cum trebuia procedat?Atunci când aþi luat hotãrârea sã achiziþionaþi o centralã

termicã va trebui sã vã informaþi ce presupune un astfel dedemers. Veþi constata cã aveþi nevoie de un spaþiu ce trebuie sãîndeplineascã anumite condiþii, de o anumitã putere termicã,de o anumitã producþie de apã caldã de consum etc. Toateaceste lucruri pot fi prinse într-un proiect ce poate fi executatde o firmã de specialitate sau le puteþi afla de la o firmã cecomercializeazã centrale termice ºi oferã ºi consultanþãclienþilor. Va trebui apoi sã vã hotãrâþi pentru un tip de centralãtermicã, þinând cont de datele prezentate anterior: sã fie o cen-tralã fiabilã, sã aibã preþ bun, sã aibã service de calitate (autori-zat ISCIR pentru montare/instalare, PIF service/reparare ºiVTP/AF). Soluþia idealã este ca vânzãtorul centralei sã fie fãrãinterpuºi ºi consultant ºi instalator ºi service-ant pentru toatefazele. În felul acesta, rãspunderea nu va mai fi împãrþitã, veþilucra cu o singurã firmã în loc de cinci (vânzãtor, proiectant,instalator, PIF, service/reparare ºi VTP/AF) nu veþi mai face con-fuzia între securitatea dvs. ºi obligaþiile legale, într-un cuvântveþi transfera grijile unei firme, iar la dvs. rãmâne confortulpentru care aþi fãcut investiþia.

EU-RO Instalaþii SA, prin specialiºtii sãi, asigurãservicii complete de: consiliere, proiectare, instalare ºipunere în funcþiune, garanþie, service în garanþie ºi post-garanþie, precum ºi furnizarea pieselor de schimb pe toatãdurata medie de viaþã a echipamentelor termice.

În ultima vreme, limbajul atât de precis folosit în tehnicã a fost invadat ºi el de formule stereotippe de genul: „aºa cereUniunea Europeanã” sau „aceasta este o condiþie a integrãrii noastre în UE”. Cum au ajuns ele în tehnicã? Simplu: tehnicaeste de mai mult timp un domeniu reglementat prin norme,, normative, standarde, prescripþii tehnice. O simplã actualizare aacestora a fãcut loc acestui limbbaj. Este justificatã aceastã apariþie? Parþial, da. Prin modificarea prioritãþilor ºi a scãrii de vaalori,datorate în bunã parte dorinþei noastre de integrare europeanã, la actualizarea fireascã a preescripþiilor tehnice a standar-delor, a normelor ºi chiar a normativelor a trebuit sã se þinã cont dde aceastã modificare. Respectul pentru beneficiariidomeniului în care ei muncesc i-a obligat totdeaauna pe profesioniºtii moderni sã þinã cont de reglementãri. De aceea,strãduinþa ISCIR (autoritate nnaþionalã ºi în domeniul centralelor termice de care ne ocupãm) de a reglementa piaþa ºiexploatarea,, în noua viziune, a surprins ºi uneori a supãrat tocmai pe beneficiarii acestui demers: UTILIZATORIII.

EU-RO INSTALAÞII SABucureºti, Bd. Iuliu Maniu 12A – magazin; Tel./Fax: 021/430.05.15, 021/430.18.85, 021/430.20.97

Bucurreºti, Intrarea Hotarului 1 – sediul central; Tel./Fax: 021/317.27.68, 021/317.27.69, 021/350.90.22, 021/350.90.23, 0722.575.260E-mail: [email protected], [email protected], tehnic@@euroinstalatii.ro

Fondatã în anul 1991, societatea Rapid Complex are

ca obiect de activitate forãri orizontale pe sub drumuri, cãi

ferate, cursuri de apã etc.

Firma deþine ca logisticã utilaje de forat orizontal,

importate din Germania, dupã cum urmeazã:

utilaje GRUNDOMAT, cu diametrul tubului de

protecþie din PVC ºi metalic pânã la 114 mm, care se

folosesc pentru lucrãri de branºamente;

echipamente GRUNDORAM, care pot executa

foraje orizontale, cu þeavã din oþel cu diametre pânã la

2000 mm, utilizate pentru lucrãri de canalizãri, alimentãri

cu apã, gaze etc.;

utilaj DRILL care se foloseºte pentru lucrãri speciale

(cursuri de apã, cãi ferate, drenaje etc.).

Rapid Complex este autorizatã AFER ºi ISO9001.

Firma este dotatã cu utilajele necesare pentru

începerea lucrãrii, în maximum 48 ore de la semnarea

contractului în orice zonã a þãrii.

RAPID COMPLEX

Înfiinþatã în anul 1994, Conmet Slobozia debuteazã însfera comerþului prin comercializarea produselor meta-lurgice provenite, în special, din producþia externã.

Insistând pe promovarea calitãþii produselor, am câºtigat unsegment important din sectorul comerþului cu produse destinateinstalaþiilor de apã ºi gaze naturale, în special al þevilor negre ºizincate, al þevilor ºi fitingurilor din polipropilenã. Am realizat,astfel, un portofoliu important de clienþi consacraþi pe piaþa insta-laþiilor ºi am înlãturat, totodatã, produsele similare cu celecomercializate de noi, dar care erau de provenienþã dubioasã ºicalitate îndoielnicã.

Oferim din stoc:dimensiunile uzuale de þevi pentru instalaþii din oþel, negre

ºi zincate, de la 3/8’’ pânã la 4’’, în gama de execuþie medie ºiuºoarã, þevi pãtrate ºi rectangulare, þevi ºi fitinguri dinpolipropilenã (PPRC).

Aprovizionãm la comandã:• þevi negre ºi zincate cu dimensiuni mai puþin uzuale: 5, 6, 7...

þoli;• þevi din oþel sudate acoperite cu polietilenã în 3 straturi,

recomandate pentru transportul gazelor naturale ºi al produ-selor petroliere.

Produsele de bazã comercializate în sistem en grosde Conmet sunt: þevi negre pentru instalaþii de apã ºi gaze; þevizincate; þevi pãtrate ºi rectangulare; þevi ºi fitinguri dinpolipropilenã pentru instalaþii termice ºi sanitare, agrementatetehnic.

Un nou standard de calitate


Caracteristicile filerelorutilizate la mixturile asfaltice în România

drd. ing. Irina-Mihaela SEFCU, dr. ing. Gh.GUGIUMAN

Structurile rutiere realizate din mix-turi asfaltice bituminoase sunt exploa-tate în condiþii extrem de nefavorabile,mai ales atunci când regimul climaticprezintã variaþii mari de temperaturã.

Sarcinile din trafic care solicitã unasemenea tip de structuri pot produce,dupã o anumitã perioadã de timp ºi înanumite condiþii, deformaþii plastice.

Aceste defecþiuni care apar la struc-turile rutiere din mixturi asfaltice sedatoreazã foarte multor factori, printrecare cei mai importanþi sunt calitateamaterialelor utilizate la preparareamixturilor (agregate, filer, liant) ºicondiþiile climaterice nefavorabile.

Filerul este o pulbere mineralãcompusã, în proporþie de minimum 72%,din particule cu dimensiuni sub71 microni.

În alcãtuirea betoanelor ºi morta-relor asfaltice, filerul intrã ca o partecomponentã obligatorie, care trebuie sãîndeplineascã anumite condiþii:

sã nu reacþioneze chimic culianþii;

sã asigure o bunã adezivitate aliantului pe granulele de filer;

granulele sale sã nu fie poroase,pentru a nu mãri consumul de liant prinabsorbþie;

sã nu absoarbã în mod selectivanumiþi componenþi ai bitumuluicare sã conducã la modificarea înmod necorespunzãtor a caracteristi-cilor liantului;

sã prezinte o duritate ºi o fineþecorespunzãtoare;

sã aibã umiditate de maximum 2%.Pentru realizarea mixturilor asfaltice,

la noi în þarã se utilizeazã 3 tipuri defilere (conform STAS 539-79): de calcar,de cretã ºi filerul de var stins în pulbere.

Filerul de calcar se obþine din rocicalcaroase cu un conþinut de carbonatde calciu de cel puþin 90%, prinmãcinarea finã a acestora ºi preparareacentrifugalã a materialului la granulaþianecesarã.

Filerul de cretã se obþine prinmãcinarea finã a cretei brute.

Filerul de var stins în pulbere seobþine din stingerea varului bulgãripentru construcþii cu cantitãþi deapã sau aburi, urmatã de separareacorespunzãtoare.

Ca urmare a acestor premise, înlaborator s-au studiat 4 tipuri clasice defilere, cunoscute dupã numele loca-litãþii de unde au fost preluate: filerul deDelniþa, filerul de Bicaz, filerul de Fieniºi filerul de Basarabi.

Pentru aceste tipuri de filere s-austudiat urmãtoarele caracteristici fizice(tabelul 1):

granulozitatea;coeficientul de hidrofilie;coeficientul de goluri în stare

compactatã;densitatea aparentã;suprafaþa specificã.

Ca o noutate în domeniul con-strucþiilor rutiere din þara noastrã, încadrul agregatelor utilizate la realizareamixturilor bituminoase, se cautã înmomentul de faþã sã se foloseascã cafiler produsul rezultat din mãcinarearocilor bituminoase (aºa numitul filerde ºist).

Filerul de ºist s-a obþinut din mãci-narea ºisturilor bituminoase recoltatedin zona Vadu Moldovei care, dupã uscare,au fost mãcinate într-o moarã cu bile.

Caracteristicile chimice ale fileruluide ºist sunt prezentate în tabelul 2, iarcaracteristicile fizice, în tabelul 3.

În concluzie, caracteristicile fizico-chimice ale filerelor studiate în labora-tor corespund valorilor impuse de STAS563–79, putând fi folosite în realizareamixturilor bituminoase, întrucât filerulinfluenþeazã foarte diferit ºi foarte com-plex proprietãþile mixturilor asfaltice,ale bitumului, precum ºi posibilitateade compactare.

Prezenþa componenþilor organici înfilerul de ºist micºoreazã influenþaumiditãþii atmosferice asupra acestuia,reducând ºi consumul de bitum utilizatla prepararea mixturilor.

Cunoaºterea caracteristicilor fizico-chimice pentru realizarea mixturilor asfaltice, datoritã roluluui foarte complex alfilerului, este importantã pentru cei care lucreazã în infrastructura rutierã.

Studiul de faþã prezintã rezultatul de laborator pentru 4 tipuri clasice de filer, care se utilizeazã la realizarea mixturilorasfaltice din România, precum ºi caracteristicile fizico-chimice pentru un nou tip de filer, rezultat din mãcinarea ºisturilorbituminoase cu ajutorul unei mori cu bile.

Tabelul nr.1: Caracteristicile fizice ale filerelor studiate în laborator

Cercetãrile pe carele-am demarat vorevidenþia modul con-cret de influenþare,prin utilizarea fileruluide ºist, a caracteristi-cilor fizico-mecaniceale mixturilor asfalticeîn care este introdus.

BIBLIOGRAFIE1. Bilþiu, A., Nicoarã, L. – Îndrumã-

tor pentru laboratorul ºantierului dedrumuri, Ed.a II- a, Ed. Tehnicã,Bucureºti,1971.

2. Bruno, B., Aldo Di Renzo – Pavi-mentazioni stradali, Editure UlricoHoepli Milano, 1959.

3. Duriez, M., Arrambide, J. – Lesenrobates bitumineux, Tome I, Nouveautraite de materiaux de construction,Paris.

4. Grasu, L., Cãtanã, L., Grinea, D.,Ionesi, L. – Consideraþii geologice ºigeotehnice asupra rocilor bituminoaseoliogene din zona cuprinsã între PârãulCuejdi ºi Ozana (Carpaþii Orientali).Anuarul Muzeului de ªt. Naþionale –Piatra Neamþ, lcr. Geologie –Geografie, III, Piatra Neamþ.

5. Gugiuman, Gh. – Suprastructuradrumurilor, Ed. Tehnicã, Chiºinãu,1996.

6. Lucaci, Gh., Nicoarã, L. – Con-strucþia drumurilor, Ed. Tehnicã, Bucureºti,2000.

7. xxx – STAS 539-79, – Filer de cal-car, filer de cretã ºi filer de var stins înpulbere;

8. xxx – STAS 730-89, – Agregatenaturale pentru lucrãri de cãi ferate –drumuri; Metode de încercare.

9. xxx – SR EN 13043-2003, – Agre-gate pentru amestecuri bituminoase ºipentru finisarea suprafeþelor, utilizate laconstrucþia ºoselelor, a aeroporturilor ºi aaltor zone cu trafic.

Tabelul nr.2: Caracteristicile chimice ale filerului de ºist

Tabelul nr.3: Caracteristicile fizice ale filerului de ºist

We put the materials in motion

UNIVERSUL ECHIPAMENTELOR SPECIALIZATESUPER-MACARALE

EuroBody promoveazã pe piaþa româneascã oîntreagã gamã de instalaþii de ridicat mobile, cusarcinã maximã la cârlig cuprinsã între 12 tone ºi220 tone.

Categoria automacarale cuprinde ºi instalaþiile deridicat montate pe autoºasiuri (RENAULT, DAF,IVECO, MAN, SCANIA sau MERCEDES), fiind reali-zate în colaborare cu firme cu îndelungatã expe-rienþã internaþionalã în acest domeniu, obþinându-seîn acest fel utilaje de înaltã calitate.

La ora actualã realizarea echipamentelor de ridi-cat solicitã o experienþã bogatã ºi un nivel înalt deimplicare al proiectãrii, pentru obþinerea soluþiei

optime între posibilitãþile tehnologice de realizare (exemplu: materiale cu limitã de curgere ºi structuri de braþe cusecþiuni octogonale) ºi caracteristicile de performanþã ale utilajului (greutate proprie cât mai micã ºi moment de ridicarecât mai mare).

Limitatoarele electronice care echi-peazã macaralele oferã o gamã com-pletã de informaþii pentru utilizator ºipermit funcþionarea utilajului numai încondiþii de siguranþã.

Sfera de accesorii cuprinde echipa-mente care aparþin tehnologiei deultimã generaþie: proiectoare reglabileprin telecomandã, camere video ºi dis-play pentru observarea din cabinã afuncþionãrii diverselor subansamble ale

macaralelor pentru care nu existã acces direct sau vizibilitate, dispozitive pentru comanda deplasãrii macaralei în zonade lucru din cabina instalaþiei de ridicat, sisteme electronice pentru reglarea unghiului de basculare în vedereaatenuãrii sãgeþii braþului care apare la sarcini mari sau lungimi mari de braþ.

Pentru lucrãri de mentenanþã, EuroBody asigurã intervenþii prompte prin cele 3 centre de service din Bucureºti, Clujºi Timiºoara, cu personal de specialitate ºi ateliere mobile de service.

Gama de utilaje prezentatã pe scurt în rândurile de mai sus reprezintã o necesitate în organizarea ºantierelor pentrurealizarea construcþiilor, iar prin prezenþa lor oferã o imagine asupra capabilitãþii firmelor ce desfãºoarã aceste lucrãri.

EUROBODY are o activitate permanentã de promovare pepiaþã a produselor din gama utilajelor folosite în construcþii:

Macarale mobile (automacarale, macarale de teren ºi deteren greu);

Pompe de beton montate pe autoºasiuri;Mixere de beton montate pe autoºasiuri.

Str. Italia nr.1-7, Sat Chiajna, Com. Chiajna,(Autostrada Bucureºti-Piteºti km. 13,2),Judeþul Ilfov, 077040, România

Telefon: +40 745.345.648Fax: +40 741.841.222Email: [email protected]

ing. Argos LAMBRACHE

...vã oferãTEHNOLOGII ªI UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII

Peste 12 ani de prezenþã pe piaþa construcþiilor din România


Komatsu WA250-5Soluþia profesionistã de încãrcare

KOMATSU WWA250-55UN ÎÎNCÃRCÃTOR PPRODUCTIVMotorul KOMATSU din dotarea

încãrcãtorului WA250-5 furnizeazã135 CP la 2000 rpm. Cuplul motoroferit împreunã cu transmisia hidrosta-ticã contribuie atât la uºurinþa deosebitãa încãrcãtorului de a urca pante maiabrupte, cât ºi la realizarea unui con-sum minim de combustibil. În toateoperaþiunile efectuate (încãrcat din stoc+ cãrat + încãrcat în camion), încãrcã-torul KOMATSU WA250-5 a realizatcicluri de lucru mai rapide comparativcu utilajele din gama sa, precum ºieconomii importante de combustibil.

KOMATSU WWA250-55UN ÎÎNCÃRCÃTOR VVERSATIL

Încãrcãtorul frontal KOMATSUWA250-5 este oferit în echiparea stan-dard cu Sisteem de Control al Tracþiunii(TCS). Dacã operatorul activeazã sis-temul de control al tracþiunii, efortulmaxim de tracþiune este limitatautomat la 80%, pentru a prevenipatinarea pneurilor în cadrul operaþiu-nilor uºoare de depozitare sau înlucrul pe soluri nisipoase ºi pentru aprelungi durata de viaþã a pneurilor.

KOMATSU WWA250-55UN ÎÎNCÃRCÃTOR UUªOR DDE UUTILIZAT

ªI ÎÎNTREÞINUTÎntreþinnerea nu a fost niciodatã

mai uºor de realizat, accesul la toatepãrþile motorului fiind extrem demare. Capota motorului este constru-itã de asemenea naturã încât motorul

poate fi vizitat foarte uºor prin pãrþilelaterale, iar ventilatorul ºi radiatorul,prin partea din spate. Radiatorulpoate fi curãþat foarte simplu pringlisarea în lateral a ventilatorului.

Sistemul hidraulic de frânare estede tip dublu circuit. Frânele suntmulti disc ºi sunt imersate în baie deulei, oferind cel mai mare grad desiguranþã în exploatare ºi o duratã deviaþã mare. Beneficiile acestui sistemde frânare constau în faptul cã nu esteafectat de condiþiile de mediu ºi delucru, putând intra în lucru imediatdupã pornirea motorului ºi neavândnevoie de nici un fel de mentenanþã.

Sistemul de gresare automat reducetimpii de gresare la minimum ºi cos-turile legate de gresarea manualã ºide întreþinere preventivã.

EMMS (Sistem de Monitorizare aFuncþiilor Echipamentului) reprezintãun sistem de monitorizare modern ºieficient care poate fi citit de cãtreoperatori sau de cãtre inginerii deservice. Dacã apare o eroare, esteimediat vizibilã pe monitor în limbacare a fost selectatã.

KOMATSU WWA250-55UN ÎÎNCÃRCÃTOR CCONFORTABILCabina SPACECAB este printre

cele mai spaþioase din aceastã clasãde încãrcãtoare ºi oferã condiþiiaproape la fel de bune ca multe dintreautoturismele pe care le conducem zide zi. Geamul frontal, prin design-ul

sãu special, oferã o vizibilitate excelentãoperatorului; acesta are acces vizualla nivelul cupei ºi chiar la nivelulpneurilor. Cabina este montatã peniºte suporþi ce absorb vibraþiile,asigurând un confort deosebit ºi unnivel de zgomot extrem de redus lainteriorul cabinei. În plus, instalaþiade climatizare ºi scaunul cu încãlzireoferã un confort deosebit operato-rului, atenuându-i în acelaºi timpstarea de obosealã.

O altã facilitate oferitã în echipareastandard o reprezintã comanda tip Joy-stick care înglobeazã mai multe funcþiiale maºinii. De exemplu, din Joystickpoate fi controlatã cupa de încãrcare(încãrcare-descãrcare), braþul de încãr-cãtor (sus-jos), cutia de viteze (înainte-neutru-marºarier). Totodatã este asiguratãºi simultaneitatea miºcãrilor încãr-cãtorului, ceea ce ajutã la realizareaunor performanþe ºi a unei producti-vitãþi de invidiat.

KOMATSUSERVICE ªªI PPIESE DDE SSCHIMB

Când cumpãraþi un utilaj de con-strucþii KOMATSU, vi se oferã multmai mult decât produsul în sine.Service-ul MARCOM vã este alãturi înorice situaþie, pe toatã durata de viaþãa utilajului. Piesele de schimb suntdisponibile în cel mai scurt timp posi-bil, iar intervenþiile se programeazãîntr-un interval minim de timp.

Komatsu WA250-5Date tehnice

Motor: 135 CPGreutate operaþionalã: 13.800 kg

Volum cupã: 2,0 - 4,0 m3

Komatsu, al doilea producãtor mondial de utilaje de construcþii, oferão gamã impresionantã de încãrrcãtoare frontale. O mare parte din producþiade încãrcãtoare frontale KOMATSU se realizeazã la fabriica KOMATSU-HANOMAG din Germania. În momentul de faþã sunt disponibile nu maipuþin de 21 de modele, având puteri ale motoarelor cuprinse între 54 CP(modelul WA65-5) ºi 1585 CP (modelul WA1200-3).

Înccãrcãtorul frontal KOMATSU WA250-5 reprezintã o combinaþie perfectãde performanþã, confort ºi econommie. Este o maºinã robustã, extrem debine echipatã ºi foarte fiabilã ºi, în acelaºi timp, foarte ecoonomicã.

PREFABRICATE DIN BETON Pavaj, tuburi de canalizare, cãmineAplicaþii profesionale unitare

În sfârºit, se pare cã s-a înþeles din partea celor intere-saþi cã sporirea volumului construcþiilor este calea princi-palã prin care România poate sã înregistreze o creºtereeconomicã realã, prin dezvoltarea pe orizontalã aramurilor care contribuie la asigurarea bazei tehnico-materiale a execuþiei proiectelor de investiþii. Acestuidemers i se adaugã bogata gamã de tehnici, tehnologii ºiutilaje aduse din import care asigurã productivitate, cali-tate ºi competitivitate, toate însumate în ceea ce numimeficienþã.

Teka România se numãrã printre principalii furnizoride tehnicã strãinã pe piaþa construcþiilor din România,dar acest lucru nu are loc la întâmplare, ci pe baza unuiconcept modern care sã ducã la succes în afaceri.Este vorba despre o ofertã unitarã pentru infrastructurautilitarã ºi rutierã.

Se poate spune cã piaþa româneascã a prefabricatelordin beton se gãseºte la începutul unui lung drum alacumulãrilor cantitative ºi calitative, diferitele tendinþeºi influenþe externe fiind „filtrate“ de particularitãþileregionale.

Dorind sã ajute producãtorii români de prefabricatedin beton în încercãrile lor de a-ºi flexibiliza producþia,concomitent cu ridicarea nivelului tehnologic ºi al cali-tãþii produselor, un numãr de trei firme vestice reprezen-tative din domeniu îºi unesc eforturile pentru a puteaoferi soluþii profesionale unitare de cel mai înalt nivel:

TEKA MASCHINENBAU din Germania – produ-cãtor de staþii de betoane pentru prefabricate din beton;

PEDERSHAAB din Danemarca – producãtor de uti-laje pentru tuburi ºi cãmine din beton;

KVM din Danemarca – producãtor de utilaje pentruelemente de pavaj, borduri º.a.m.d. din beton.

Experienþa celor trei firme fiind complementarã, eleîºi propun sã se ajute reciproc pentru satisfacereacomunã a clienþilor de pe piaþa româneascã.

Soluþiile oferite în comun vor avea astfel câteva avan-taje evidente:

cel mai înalt nivel tehnologic din domeniu – fiecaredintre firmele de mai sus fiind recunoscutã pentru nivelultehnologic al utilajelor oferite;

soluþii unitare ºi personalizate – proiectul oferit vaavea caracter unitar, dar va fi croit de fiecare datã dupãnecesitãþile ºi posibilitãþile clientului;

soluþii flexibile – linii de fabricaþie cu mai multepuncte de lucru ºi cu posibilitatea schimbãrii rapide atiparelor de lucru;

soluþii pentru toate buzunarele – vor fi oferite ºi liniicomplet automatizate, dar nu vor fi uitaþi nici micii pro-ducãtori, pentru care se vor oferi maºini semi-automatesau chiar manuale.

Contactaþi-ne la 0723.390.230!


Centrale modernepentru prepararea betoanelor

Cerinþele actuale din domeniul preparãrii betoanelor au condus, inevitabil, la o anumitã structuraree a ofertei pro-

ducãtorilor de instalaþii ºi echipamente pentru prepararea ºi punerea în operã a bettoanelor, atât din punct de vedere

tehnologic, cât ºi al valorii adãugate prin „pachetele” de oferte ºi/sau servicii.

Firma Teka – Germania are oexperienþã de aproximativ 45 deani în proiectarea ºi fabricaþia sta-þiilor ºi a malaxoarelor pentruprepararea betoanelor, fiind oprezenþã consacratã, dar ºi activãîn peste 44 de þãri de pe 5 conti-nente, cu referinþe de vânzãri deordinul zecilor de mii de unitãþi.

Pornind de la aceastã experienþãdeosebitã, specialiºtii firmei Teka austructurat portofoliul de produse dupãmai multe criterii obiective.

Primul criteriu aplicat a fost cel alprodusului finit, rezultând astfel treigame principale de malaxoare,

fiecare dintre ele cu multiple variantedimensionale ºi de echipare:

Malaxorul tip „farfurie“ – la carebraþele purtãtoare ale ºapeloramestecãtoare sunt antrenate directdin rotorul central, cu posibilitateareglãrii pe verticalã ºi orizontalã aacestora. Acest tip de malaxor estedestinat, în principal, preparãriibetonului transportabil ºi industrieifabricãrii sticlei, dar ºi altor aplicaþiidiverse.

Prin introducerea (opþionalã) aunui agitator mecanic sau electro-hidraulic, numãrul aplicaþiilorposibile devine foarte mare ºi poate fifolosit inclusiv la cele mai preten-þioase operaþiuni de preparare aelementelor prefabricate.

Malaxoarele cu axe planetare încontracurent sunt dezvoltate specialpentru aplicaþiile din industria pre-fabricatelor din beton, capitol la carefirma Teka exceleazã, fãrã a neglija ºicelelalte produse finite.

Malaxoarele cu dublu ax ori-zontal sunt proiectate pentru aplica-þiile de malaxare în regim de mareuzurã, cum ar fi betoanele rutiere.

În aceste reþete intrã de obiceimultã piatrã concasatã, ceea cesporeºte foarte mult gradul de uzurãfaþã de celelalte tipuri de malaxoare,determinând înlocuirea înainte determen a elementelor de uzurã(cãptuºeala malaxorului, braþele,ºapele).

Valeriu DECIU – director general TEKA România


În fine, al doilea criteriu importanteste cel al valorii investiþiei pentruclientul final. Conform acestuia,pentru fiecare nivel de productivi-tate, existã variante considerate „delux”, dar ºi variante „economice”.Ele diferã atât structural – structura„grea” cu 2 etaje sau structura„uºoarã” pe un etaj, cât ºi prinnivelul dotãrilor, fiind însã posibileºi destule variante intermediare.

Modul de alimentare cu agregateare o influenþã semnificativã asuprapreþului unei centrale, variantele cudraglinã fiind, în general, mai ieftinedecât cele cu buncãr liniar ºi bandãpredozatoare.

Indiferent însã de varianta tipo-dimensionalã, toate centralele Tekasunt de cel mai înalt nivel tehnologic,automatizate ºi complet ecologice.

Teka este lider al nivelului tehno-logic din domeniu, stãpânind demulþi ani, cu succes de necontestat,tehnologii precum determinarea con-sistenþei betonului la fiecare ºarjã saua umiditãþii atât în agregate, cât ºi înmalaxor, prin metoda conductivã sauprin cea cu microunde. Sunt elementeesenþiale în prepararea prefabri-catelor din beton, procese care, alã-turi de controlul temperaturii ºi alculorii, sunt primordiale pentru satisfa-cerea cerinþelor moderne la standar-dele actuale.

Diferitele niveluri de echipare asistemelor de comandã nu înseamnãniveluri diferite de automatizare, ciun numãr diferit de procese con-trolate de computer sau, dupã caz,

facilitãþi suplimentare de vizualizaresinopticã, de evidenþã a ºantierelor ºiclienþilor, de gestiune ºi facturare/contabilitate.

De altfel, toate sistemele decomandã au încorporate modemuripentru diagnosticare on-line, precumºi pentru asistenþã service software.

Complet ecologice, pachetele deechipare a silozurilor de cimentprevin deversãrile de orice fel înatmosferã; iar pentru reciclareaapelor uzate, se recomandã sistemeleBibko în douã trepte, cu recuperareaapei uzate ºi a nisipului ºi reintro-ducerea lor în reþetã, pentru opreparare perfect ecologicã abetonului.

Adevãrata mãsurã a niveluluitehnologic al firmei Teka este datãînsã de referinþele deosebite în apli-caþiile pentru beton prefabricat,unde tehnologia este mult maipretenþioasã, procedeele sunt maianevoioase ºi solicitã mãsurãtori multmai exacte. În acest domeniu, firmaTeka exceleazã, dupã cum se poateconstata ºi din proiectele realizatepentru firma Elpreco – Craiova, con-stând din l in i i comple t au to -mate pentru fabricarea pavelelor,

împreunã cu firma Zenith din

Germania, ºi pentru fabricarea þevilor

din beton ºi a cãminelor, cu firma

Pedershaab din Danemarca.

Gama dimensionalã a centralelor

de beton Teka cu un singur malaxor

porneºte de la 26 mc/orã ºi merge

pânã la 120 mc/orã, capacitãþi mai

mari fiind, de asemenea, posibile prin

combinaþii de câte douã malaxoare.

Nu în ultimul rând, soluþiile pro-

puse de firma TTeka sunt flexibile,

croite dupã necesitãþile obiective

ale clientului ºi în considerarea

particularitãþilor fiecãrui proiect în

parte, iar asistenþa postgaranþie,

inclusiv furnizarea pieselor de

schimb se practicã la preþuri mai

mici decât media pieþei, clienþii

fiind consideraþi membri ai marii

familii Teka.

TEKA - ROMÂNIA

Str. Bradului nr. 3, IaºiTel./Fax: 0232-226.411Mobil: 0723.390.230



BAUER GROUPTEHNOLOGII ªI ECHIPAMENTE PENTRU FORAJE DE CONSOLIDARE

ªI FUNDAÞII SPECIALE ÎN CONSTRUCÞIIGRUPUL BAUER din Germania înglobeazã în struc-

tura sa firme de prestigiu, furnizoare de tehnologii ºiechipamente pentru realizarea de foraje ºi de fundaþii spe-ciale în construcþii, ce acoperã întregul spectru de lucrãrispecifice acestui domeniu.

BAUER MASCHINEN GMBHTehnologii ºi echipamente de foraj pentru

piloþi ºi pereþi diaffragmã• Foraje cu bare tip KellyEste un sistem clasic de „forat

piloþi“, prin transmiterea momentuluide torsiune ºi a forþei verticale asuprasculelor de sãpare prin intermediulunei bare tip Kelly, telescopice.Pereþii gãurii forate sunt susþinuþi fiedatoritã presiunii lor hidrostatice crescute, fie de carcasetubulare speciale prin care se executã forarea. Pentruintroducerea sau scoaterea carcaselor se poate folosi unsistem de vibrare numit „oscilator”.

• Foraj cu melc continuu (CFA) (Continuous FlightAuger). Este un sistem de foraj dintr-osingurã trecere, realizat cu o forezãcu melc continuu. Solul dislocat devârful forezei este scos la suprafaþãde cãtre elicea continuã. Pereþiigãurii sunt susþinuþi de cãtre forezaplinã cu materialul forat. Prin adãu-garea unei bare tip Kelly, adâncimeade forare creºte cu 6 – 8 m. Betonuleste pompat cu o pompã de betonprin canalul tubular din interiorulforezei, odatã cu extragerea acesteia.

• Foraj cu mecanism rootitor dublu

O carcasã tubularã lungã, exte-

rioarã ºi o forezã cu melc continuu,

interioarã acesteia, sunt introduse

simultan în sol de cãtre un mecanism

de antrenare dublu, cu sensuri opuse

de rotire, avansul fiind realizat prin

forþa furnizatã de un sistem de trolii.

Betonul este introdus prin canalul

tubular existent în interiorul forezei

pe mãsurã ce carcasele tubulare ºi

foreza sunt retrase din sol. Pentru

diametre de foraj mai mici ºi cu un

cap de rotire adecvat, sistemul se

foloseºte ºi pentru forajul „la perete”, procedeul fiind

cunoscut sub denumirea de FoW - In “Front of Wall “.• Foraj prin comprimarea solului (FDP) (Full Dis-

placement Pile) Scula de sãpare eli-coidalã de formã conicã, montatãla baza echipamentului de foraj,este introdusã în sol cu un momentde torsiune ºi cu o forþã de apãsaredistribuite, foarte mari. Solul exca-vat este presat spre exteriorul gãuriiasigurând stabilitatea pereþiloracesteia. Betonul este introdus cu o pompã de betonprin canalul tubular din interiorul sculei de compri-mare, pe mãsurã ce aceasta este retrasã din sol.

• Realizarea de peereþi de susþinere cu piloþi secanþi

(SMW – Soil Mixing Wall) Procedeul

constã în realizarea de pereþi de

susþinere prin amestecarea materi-

alului dislocat de echipamentul de

foraj cu o suspensie de apã-ciment, ce este pompatã con-

tinuu pe parcursul forãrii.

Echipamentul de foraj este compus din mecanismul de

antrenare, prevãzut cu cutie de distribuþie cu trei ieºiri

pentru trei prãjini cu trei foreze secante, cu duze pentru

pomparea suspensiei.

• Realizarea de pereþi diafragmã prin metooda CSM

(Cut Soil Mixing)

Acest sistem de execuþie a pereþilor diafragmã prin frezare

constã în realizarea peretelui prin amestecarea mate-

rialului frezat cu betonul fluid pompat în timpul frezãrii.

Unitatea de frezare este formatã din

douã freze speciale montate într-un

cadru ce poate fi ataºat pe o barã Kelly

fixã a unei maºini de foraj standard, tip

BG, sau suspendat în cablul unei

macarale. Poziþionarea corectã a

peretelui este asiguratã prin sistemul de

control electronic BAUER, B-Tronic.

• Execuþ ia de

pereþi diafragmã cu

unitãþi de frezare sau

cu graifere

Tehnologii ºi echipamente pentruforaje de ancorare

Utilajele ºi accesoriile produse la firma KLEMM suntdestinate unor tehnologii speciale de consolidare a solu-lui, precum:

- forajele de ancorare;- injecþiile de beton la presiuni înalte;

- sistemul de consolidare “jet grouting”;- foraje de micropiloþi.

Ateliere defo ra j pe ºas iude camion

Utilajele ºi echipamentele PRAKLAsunt destinate forajelor de puþuri deapã, forajelor pentru prospecþiuni geo-logice ºi mai nou, prin modelul RB8R,forajelor de captare a energiei termale.

Utilaje pentru bãtutpalplanºe


Activitate integratã pentru investiþii eficiente

CONSTRUCÞII – un colectiv deprofesioniºti care însumeazã toateramurile acestei activitãþi:

Proiectare – managementul achi-ziþiei terenurilor, consiliere urbanis-ticã, arhitecturã, structurã, instalaþii;

Execuþie lucrãri de construcþiicivile, industriale ºi edilitare cu sub-dezvoltãri pe fiecare capitol – case,grupuri de case, ansambluri reziden-þiale, hale industriale dedicate (fabricipentru industria alimentarã, show-room,service auto), clãdiri de birouri, spaþiicomerciale;

Antreprenoriat general;Iniþiator ºi finanþator de investiþii:

primul parc rezidenþial în zona de suda Bucureºtiului – MAMINA-BERCENI.

VÂNZÃRI DE MATERIALE – deºi esteo activitate relativ nouã a societãþii,echipa de agenþi bazatã pe relaþiile ºiexperienþa firmei-mamã a dezvoltat ominireþea de distribuþie de materialepentru construcþii, având în vedere ºio capacitate de depozitare (15.000 mpdescoperiþi ºi 800 mp acoperiþi).

În acest sens, departamentul devânzãri a dezvoltat relaþii de distri-buitor ºi parteneriat cu firme renumite,precum: Wienerberger (distribuitor),Weber-Batec (distribuitor), Lindab(distribuitor), Bramac (distribuitor),Romstal (partener), Daw Benþa(partener). De asemenea, CAM SERVcomercializeazã toate tipurile decherestea ºi oferã un pachet de ser-vicii pentru fierul beton pentru con-strucþii (îndreptare, tãiere, fasonare,transport).

TÂMPLÃRIE PVC–ALUMINIU –desfãºuratã într-o halã modernã de600 mp; este un domeniu de activi-tate garantat atât de utilajele de tip(U-R-B-A-N), cât ºi de profilele germanemarca REHAU. Anul 2005 a însemnato importantã evoluþie pentru acestcompartiment, o serie de utilaje nou-achiziþionate dublând practic capaci-tatea de producþie existentã. 2005 afost foarte productiv ºi în ceea cepriveºte realizarea de pereþi-cortinã,trei dintre cele mai importante lucrãri

fiind hala show-room Kia Motors de peDN1, show-room-ul Kia Motors depe bulevardul Av ia tor i lo r d inBucureºti ºi hala proprie a SC CAMSERV SRL.

DISTRIBUÞIE COMBUSTIBIL – de3 ani CAM SERV deþine o staþie Petromîn francizã la intersecþia dintre ªos. Berceniºi ªos. de Centurã. Tot de atunci, firmaare licenþã de transport ºi distribuþie decombustibili, deþinând 2 auto-cisterne,fiind astfel distribuitor de produse petro-liere pentru mai multe staþii de betoaneºi garaje ale unor importante firme deconstrucþii ºi distribuþie din Bucureºtiºi jud. Ilfov.

Pentru dezvoltarea acestor activitãþiºi proiecte, societatea gãseºte prilejul dea mulþumi celor mai importanþi clienþiai sãi: BRD Groupe Société Générale,ROHE România, Mit Motors International,Ines Group, Ager Bussines Tech,Ranexim SRL, Vertical Construct,Flyper SRL, Cristalex 94, ROEL Electrics,Rolly’s SRL, KVAERNER ROMÂNIA,Foria România.

CAM SERV SRL este o societate comercialã cu capital privat fondatã în 1994, având ca domeniu de actiivitate con-strucþiile ºi instalaþiile aferente acestora. Sectorul serviciilor este vast, fiind struucturat astfel încât sã acopere întreagaplajã de necesitãþi pentru fiecare firmã în parte ºi sã satiisfacã toate cerinþele ºi exigenþele. Dupã 12 ani de activitate, laCAM SERV SRL s-au conturat cinci domenii principale de activitate, definite ca centre de profit.


I n f o r m a þ i i u t i l e

Lindab garanteazã 15 ani etanºeitatea sistemului circularcomplet de distribuþie a aerului Lindab Safe

Programul Cadru 7 al Uniunii EuropeneSESIUNE DE INSTRUIRE

Pe fondul intrãrii în vigoare a legii privind performanþaenergeticã a clãdirilor, Lindab introduce de la 1 octombrie2006 etichetarea pieselor speciale cu menþiunea clasei deetanºeitate pe care acestea o asigurã sistemului circular dedistribuþie a aerului Lindab Safe.

Totodatã, Lindab va elibera cãtre beneficiar ºi certifi-catul de garanþie a etanºeitãþii sistemului circular completde distribuþie a aerului Lindab Safe, ce va fi valabil 15 anidin momentul achiziþionãrii acestuia. Prin acest certificat,Lindab garanteazã beneficiarului clãdirii cã produsele dingama Lindab Safe satisfac cerinþele Clasei D deetanºeitate, aºa cum este descrisã în normele SR EN12237 (Ventilarea în clãdiri, Reþele de canale, Rezistenþaºi etanºeitatea canalelor circulare de tablã).

Prin acordarea certificatului de garanþie a etanºeitãþiisistemului circular complet de distribuþie a aerului LindabSafe ºi etichetarea pieselor speciale cu menþiunea claseide etanºeitate, dorim sã atragem atenþia clienþilor, antre-prenorilor de instalaþii ºi construcþii, proiectanþilor, dar ºiauditorilor energetici asupra consumului de energiegenerat de sistemul de distribuþie a aerului utilizat în clãdiri.

Într-o clãdire, problemele de etanºeitate a sistemuluide distribuþie a aerului genereazã mari consumuri deenergie ºi funcþionarea inadecvatã a acestuia. De aceea,impunerea unei clase superioare de etanºeitate pentru sis-temul de distribuþie a aerului apare ca o soluþie extrem deeficientã din punctul de vedere al costurilor în comparaþiecu supradimensionarea ventilatoarelor împreunã cufiltrele, bateriile de rãcire/încãlzire etc.

Lindab este cel mai mare producãtor mondial de sis-teme circulare de ventilaþie, prima ºi singura companiedin lume care produce sisteme de ventilaþie ce satisfacnivelul maxim de etanºeitate – clasa D, conform normelorEurovent.

În România, Lindab produce tubulatura circularã deventilaþie din 2002, iar prin inaugurarea în 2005 a uneinoi hale de producþie ºi depozitare a fitingurilor circulare,astãzi poate furniza sistemul circular complet de dis-tribuþie a aerului Lindab Safe.

În data de 10.10.2006, cu începere de la ora 8,30 vaavea loc sesiunea de instruire organizatã de cãtre Univer-sitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti în colaborare cuFM Management Consultancy SRL în cadrul proiectului“PROmmovarea ºi SPrijinirea comunitãþii de cErcetare dinROmânia pentru participarea la Programul Cadru 7 alUniunii Europene” – PROSPERO PC7. Sesiunea de instruireva avea loc la sediul Universitãþii Tehnice de ConstrucþiiBucureºti din Bdul Lacul Tei 124, Facultatea deConstrucþii Civile, Industriale ºi Agricole, amfiteatrulHanganu.

PROSPERO PC7 este un proiect finanþat de MEdC– Autoritatea Naþionalã pentru Cercetare ªtiinþificãprin Programul „Cercetare de Excelenþã – CEEX“ /Modul I I I : Proiecte de promovare a part icipãri i

la programele europene ºi internaþionale de cerce-tare (www.prosperopc7.net).

Scopul sesiunii de instruire este de a furniza informaþiispecifice ºi practice cu privire la elaborarea propunerilorde proiecte în scopul creºterii participãrii la programelecadru europene de cercetare, în special Programul Cadru 7.

Din rândul participanþilor, în funcþie de interesul acor-dat ºi ideile de proiecte de viitor (pentru apelurile dinPC7), se va face selecþia persoanelor care vor fi sprijinitefinanciar (transport ºi cazare) pentru a participa la eveni-mentul tip Brokerage, organizat în cadrul proiectuluiPROSPERO PC7, unde vor fi prezentate profile de organi-zaþii ºi idei de proiecte ºi vor fi stabilite consorþii.

I n f o r m a þ i i l a t e l . : 0 2 1 / 2 4 2 . 1 2 . 0 8 i n t . 1 5 6 ,fax: 021/242.07.81

SC Geconstruct SRL – Timiºoara are ca obiect principalde activitate proiectarea/consultanþa în construcþii. Înfiinþatãîn anul 1994, firma s-a implicat în numeroase proiecte deconstrucþii de anvergurã regionalã sau chiar la nivelnaþional (Banat, Criºana, Sibiu, Caraº-Severin, Gorj,Vrancea etc.).

Geconstruct, partener de încredere pentru dvs., deþineactualmente o considerabilã experienþã privind proiec-tarea ºi optimizarea unor structuri, cum ar fi:

Structuri metalice de rezistenþã, utilizate la ora actu-alã în Europa ºi în lume, pentru clãdiri de tip industrial sausocial-cultural;

Structuri metalice principale sau secundare din pro-file cu pereþi subþiri formate la rece;

Structuri mixte din oþel ºi beton cu conectori de tipgujon;

Consolidãri / schimbãri de funcþiune ale unor clãdiriexistente (vezi transformare halã cu pod rulant în cladireP+4 birouri pentru sediul Siemens VDO – Timiºoara);

Sisteme moderne de învelitori ºi închideri pentruconstrucþii metalice.

SC Geconstruct SRL –Timiºoara

d i n s u m a rEditorial 3Holcim – Normele europeneîn domeniul betonului 2, 4, 5Carpatcement – Costurile structurilor rutiere 6–9Integrarea europeanãa construcþiilor (VII) 10, 12, 14, 16, 18, 20Eurovia – Infrastructurã rutierã de calitate 11Metroul – Proiectare ºi consultanþãpentru construcþii 17Elpreco – Prefabricate performante 19Bosch – Partener de încredere 21, 85–87Sisteme proprii de controlal producþiei în fabricã 22–24Baumit – Sisteme epoxidicepentru pardoseli (II) 28, 29Baduc – Mai aproape de tine 30, 31Pagel România – Sistemeºi acoperiri epoxidice 32, 33Damila – produse metalurgiceºi materiale de construcþii 34, 35Efectul aditivilor lignosulfoniciasupra betonului proaspãt ºi întãrit 36, 38Ceramica Iaºi – soluþii constructivepentru locuinþe sigure 39Macon – În prefabricate suntem beton 40, 41Celco – Soluþii uºoare pentru casa ta 42, 43Wienerberger – Sistemul Porotherm –inovaþie în construcþii 44, 45Lindab – Linie de producþiede casete structurale 46, 47Securitatea clãdirilor în caz de incendiu 48, 49Ruukki – Componente, sistemeºi soluþii metalice complete 52, 53Doka – Ferme de sprijinire 56, 57Reabilitarea termicã a clãdirilor 58, 60Isover – Izolaþii performante 59Eurocolor – Materiale pentru tencuieli 61–63Bucureºti Trading – Hidroizolarea structurilorîn contact cu solul 64, 65Rompolykem – Styrofoam –calitatea pe care te poþi baza 66, 67Atlas – Sistem de hidroºi termoizolare a teraselor 68, 69Anticorosiv – Noul adeziv Ecoprenadez 72, 73Den Braven – Lider mondialîn izolanþi profesionali 74, 75Modelarea numericãa comportãrii higrotermice a clãdirilor 78, 80, 82, 84Oltchim – Fereastra casei tale 79Mon’s Medius – Acoperiºuri fãlþuite 88, 89Reabilitarea termicã ºi fonicãîn sistem ventilat a pereþilor perimetrali 90, 92, 94Megaprofil – Alternativa viitorului 100, 101Iridex – Sisteme de etanºare 102, 103Controlul, limitarea ºi amortizareamiºcãrilor induse construcþiilorde activitatea seismicã (II) 106, 108, 110Kroll – Sisteme de încãlzire industrialã 112 – 114Valrom – Pachetul de programeExpertKIT v. 4.5 116, 117

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în banca noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele dedifuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

Tiraj: 8.000 de exemplare

Frecvenþa de apariþie: lunarã

Aria de acoperire: întreaga þarã

Format: 210 mm x 282 mm

Culori: integral color

Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

11 numere - 95,00 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã persoanã juridicã

Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã) nr. ..............................................................................................................................................în contul RO35BTRL04101202812376XX - Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cucopia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL – „Revista Construcþiilor“, Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. A, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RevistaConstrucþiilor

nr 20 octombrie 2006

Documents