Managementul calit`]ii [i calitatea managementului \n spitale

Noua Lege a s`n`t`]ii - singura solu]ie pentru

deblocarea sistemului sanitar

– pag. 10

Revistă trimestrială dedicată sistemului de sănă tate l Martie 2012

– pag. 4

Calitate În sĂnĂtate

Eu.Ro.CoMunitatEa MEdi Cal~

3 - Martie 2012

De aproape de 20 de ani se vor-beşte despre reforma în sistemulde sănătate românesc. Tot de 20de ani, această reformă a fosttrâmbițată de vreo douăzeci de

ori, de regulă, de fiecare decident politic care aocupat vremelnic postul de diriguitor al dome-niului la nivel național. În realitate, a fost de-marată de cel mult 3 ori.

Părerile că rarele demaraje s-au transfor-mat ulterior în derapaje necontrolate sau că pa-sagerii din naveta reformei nu numai că n-auajuns la destinația promisă, dar, adesea, audevenit victime colaterale produse de șoferiincompetenți sunt deja evidență, chiar dacăsubfinanţarea sistemului sanitar a fost folosităde fiecare dată ca marotă în faţa populaţiei dince în ce mai nemulţumită de serviciile medica-le oferite în România.

Deşi, declarativ, toate forțele politice post-decembriste au fost și sunt de acord că sănăta-tea trebuie reformată din temelii, puţini dintreactorii pe care i-au distribuit în scenetele din să-nătate s-au încumetat să anunțe reforma, doardoi au fost lăsați să o inițieze și doar unul a avutsucces în implementare, pe termen scurt însă.

Aproape fiecare ministru din acest mileniua promis, la început de mandat, că va moşi onouă lege a sănătăţii, sau, cel puţin, va stabiliclar ce conţine pachetul de servicii de bază. Ma-joritatea au reușit performanță să distrugă și ceera viabil și performant în vechea legislație,dând frâu liber incompetenței celor care i-auconsiliat sau permițând amestecul brutal al in-tereselor politice de moment în detrimentul de-ciziilor strategice ce trebuiau luate în sănătatepână când nu a fost prea târziu.

Așa se face că astăzi, dupămai bine de 20ani, sistemul Semashko ajunge să fie regretatde nostalgicii după accesibilitatea garantată șiaparent nediscriminatorie a populației la servi-ciile medicale, prestate cu metode, tehnologii șimedicație specifice lumii a treia, dar deprofesioniști cărora până și societatea comu-

nistă le recunoștea statutul de elită intelectua-lă, oferindu-le doar motive strict particulare săpărăsească sistemul prin evadare în afaragranițelor.

Ultima tentativă de reformare a stârnit ne-mulţumirea populaţiei, astfel că reacţia asi-guraţilor la proiectul noii legi a sănătăţii a reu-şit să zguduie clasa politică. Trâmbițarea uneinoi reforme a sistemului medical a declanșat înlumea medicală un turbion de contestații și ar-gumente, afirmații și negații, dezbateri televi-zate focalizate programat sau întâmplător, ca-re au dus, în final, la retragerea proiectului delege.

Lipsa de comunicare şi refuzul dezbateriitransparente, spun părerologii, ar fi stat la re-tragerea proiectului de lege propus să aducăschimbări majore în funcţionarea sistemului desănătate. După eşuarea promovării primuluiproiect al noii legii (de după 2006), oficialii dinMinisterul Sănătăţii anunță ofensiva unui nouproiect de lege.

În acest sens s-au adunat forțe proaspeteși s-a întărit Statul major, noua abordare suge-rând trecerea Ministerului Sănătății, din postu-ra de agent constatator și website gazdă, la ceafirească, de organizator și promotor.

Astăzi înțelegem să ne asociem din noudemersului instituțional al Ministerului Sănătății,considerându-l, până la proba contrarie, nunumai un semn de conștientizare a importanțeisale în ansamblul constituțional, dar și o dova-dă de revenire la metodele și mecanismele de-mocratice de legiferare.

În acest context conferința își propune, în-tr-un cadru debarasat de răfuieli personale șiinfluențe politice, favorabil unui parteneriatrealizat spre interesul general, dar mai ales înfolosul pacientului, fie el actual sau potențial,identificarea unor linii directoare în domeniulfinanțării și administrării FNUASS, majoritarîmpărtășite și care să poată fi acceptate ca ja-loane în dezbaterea anunțată la nivel

O nouă ofensivăpentru salvare şi/sau sănătate

EDITORIA

L

Eu.Ro.CoMunitatEa MEdi Cal~

4 - Martie 2012

„Primul proiect de lege a e[uat ex-clusiv din cauza unei lipse de co-municare \ntre cei care s-au ocu-pat de aceast` lege [i societate.Consider c` la elaborarea Legii

s`n`t`]ii trebuie s` participe \ntreaga societate.Nu este o lege care impune sanc]iuni, ci una ca-re reglementeaz` dreptul la s`n`tate. Acest lu-cru nu se poate realiza dac` legea nu este ela-borat` cu o dezbatere transparent`. P\n` acum,reforma \n s`n`tate nu a fost dus` p\n` la cap`t,pentru c` la fiecare ciclu electoral [i la fiecareministru al S`n`t`]ii se lua de la cap`t reforma-rea. Am avut p\n` acum 20 de mini[tri [i fieca-re venea cu reforma lui, astfel \nc\t nu a existato continuitate. Ce \ncerc`m s` facem noi acumeste s` deschidem canale de dialog \n \ntreagasocietate [i cu toate partidele politice, care s` tri-mit` exper]i care s` participe la dezbaterile cevor conduce la elaborarea legii. Propunerile vorfi suspuse discu]iei Consiliului consultativ, formatdin toate institu]iile [i organismele interesate \nelaborarea acestui proiect de lege”, a precizat dr.Vasile Cepoi.

|n plus, reprezentan]ii Colegiului Medicilordin România prezen]i la ultimele dezbateri sus]inc` actuala Lege a s`n`t`]ii trebuie schimbat`, iarnoul proiect legislativ s` fie realizat doar prindezbateri transparente.

„Este important ca Legea s`n`t`]ii s` fietranspartinic` [i s` fie sus]inut` de to]i politicie-nii, indiferent de culoare politic`. Nu vreau caacest proiect legislativ s` devin` un soi detran[ee prin care politicienii s` se lupte la baio-net` [i s`-[i creeze un capital politic. Vreau s` fieo lege acceptat` de c\t mai mul]i politicieni, pen-tru c`, \n final, decizia este una politic`. Impor-tant este ca noua lege s` fie dezb`tut` [i nu im-pus`, a[a cum s-a \nt\mplat cu vechiul proiect delege [i chiar [i cu Legea 95”, a spus prof. dr. Va-sile Ast`r`stoae, pre[edintele CMR. Domnia Sasus]ine c` un raport echitabil \ntre pondereasectorului privat \n domeniul sanitar este de30%, fa]` de 70% public.

„O evaluare care nu este \nc` detaliat` arduce la un raport echitabil de 30% privat, 70%public. Exist` sisteme \n care ponderea sectoru-lui privat este de 60-70% [i invers, unde ponde-rea este foarte mic`. Din punctul de vedere al

furniz`rii serviciilor medicale, noi avem: medici-na primar` -100% privat, farmaciile – 100% pri-vat, laboratoarele - peste 90%, stomatologia –99% privat. Exist` o component` privat` a fur-niz`rii serviciilor medicale, [i anume asigur`rilevoluntare, care nu s-au dezvoltat. S\nt tot asi-gur`ri private de s`n`tate, pentru c` nu a exis-tat stimulentul pentru dezvoltarea lor”, a mai ex-plicat dr. Vasile Cepoi.

Secretarul de stat \n Ministerul S`n`t`]ii aprecizat [i c` au \nceput deja dezbaterile, pe site-ul Ministerului S`n`t`]ii fiind ini]iat un forumde dezbatere, [i a fost pus` la dispozi]ie o adres`de mail, la care popula]ia poate trimite propuneri.

„P\n` acum s-au primit peste 1.000 de e-mail-uri, iar o echip` din cadrul MinisteruluiS`n`t`]ii cite[te [i selecteaz` propunerile, cares\nt prezentate Consiliului consultativ. |n acestmoment, se discut` care este ponderea dintreresponsabilitatea social` asumat` de stat [i c\t`

Proiect Legea s`n`t`]ii

Noua Lege a s`n`t`]ii - singura solu]ie pentru deblocareasistemului sanitarDup` ce vechiul proiect de lege,retras brusc de la dezbatere, afost „zguduit“ de societate, a[acum au recunoscut mai mul]ipoliticieni, oficialii din MinisterulS`n`t`]ii au reluat de la zero con-ceperea unui nou proiect legisla-tiv destinat s` reformeze sistemulsanitar din România. Secretarulde stat \n Ministerul S`n`t`]ii, dr.Vasile Cepoi, care va coordonapentru urm`toarele luni dezba-terile [i conceperea noului proiectde lege a s`n`t`]ii, a explicat dece a e[uat primul proiect de lege.

„

Eu.Ro.CoMunitatEa MEdi Cal~

5 - Martie 2012

responsabilitate va avea cet`]eanul, aceasta\nsemn\nd raportul dintre public [i privat. Opi-niile s\nt diferite [i, din acest motiv, propuneriletrebuie foarte bine g\ndite. Legea nu trebuieelaborat` numai de c`tre speciali[ti, noi tre-buind s` vedem care s\nt a[tept`rile popula]iei [is` g`sim echilibru”, a precizat dr. Cepoi.

Domnia Sa promite c`, \n cel mult [ase luni,vom avea \n dezbatere public` un nou proiect dereform` a sistemului sanitar.P\n` pe 29 februarie, repre-zentan]ii Ministerului S`n`t`]iiau programate dezbateri cutoate structurile aflate \nleg`tur` cu sistemul medical,solicit\ndu-le acestora punctede vedere [i propuneri privindnoul act normativ.„Vom constitui un grup de

lucru din care vor face partedoar exper]i delega]i din par-tea institu]iilor publice (CNAS,{coala de S`n`tate Public`, Institutul de S`n`tate Public` etc.), din parteaColegiului Medicilor, Denti[tilor, Farmaci[tilor [ia Ordinului Asisten]ilor Medicali. Vor avea loc lamasa de lucru [i cele dou` Comisii de s`n`tatedin Parlament. Pe m`sur` ce grupul definiti-veaz` un capitol, acesta este supus unei noidezbateri, \n fa]a unui Comitet consultativ, for-mat de data aceasta din delega]i ai sindicatelor,patronatelor [i asocia]iilor de pacien]i. |n [ase

luni sper s` avem gata toate titlurile Legii [i s`putem intra cu actul normativ complet \ntr-odezbatere public` ampl`, pentru a-l putea tri-mite apoi spre aprobare \n Parlament”, a spus dr.Vasile Cepoi.

|n urma dezbaterilor, reprezentan]ii patro-natelor [i-au ar`tat disponibilitatea de a partici-pa la grupurile de lucru ce se vor organiza pen-tru elaborarea noii legisla]ii din domeniul sani-

tar, apreciind transparen]a au-torit`]ilor \n noul demers.

„Patronatele au fost intere-sate \n special de elaborareapachetului de servicii de baz`,dar [i de modul \n care va fi co-lectat [i gestionat Fondul Na]io-nal Unic de Asigur`ri deS`n`tate. |n opinia reprezen-tan]ilor patronatelor, acest fondtrebuie s` r`m\n` independentfa]` de bugetul consolidat alstatului. O alt` propunere a ve-nit din partea reprezentan]ilor

produc`torilor de tutun, care solicit` ca taxa peviciu s` r`m\n` la acelea[i valori ca \n prezent.Alte teme de interes dezb`tute au fost cele careprivesc forma de organizare a sistemului asi-gur`rilor sociale de s`n`tate”, a mai spus se-cretarul de stat \n Ministerul S`n`t`]ii.

Dr. Vasile Cepoi spune c` o variant` de le-ge ar fi ca cet`]eanul s` aib` posibilitatea s` op-teze fie pentru o asigurare public`, fie pentru cea

privat`. De asemenea, tot \n cadrul dezbaterilors-au sesizat anumite aspecte legate de compor-tamentul incorect al unor furnizori de serviciimedicale \n cadrul sistemului de s`n`tate [i s-acerut reglementarea prin lege a acelor dis-func]ionalit`]i generate de comportamentul ac-torilor din sistem.

„S-a propus reducerea acelui comportamentincorect al furnizorilor de servicii medicale de lamecanismul suveic`, prin care un pacient esteatras s` beneficieze de mai multe servicii medi-cale dec\t cele de care are nevoie, p\n` la con-curen]a neloial` dintre farmaci[ti, care acord`premii sau alte stimulente pentru a atrage con-sumatorul. Este vorba [i despre acele lan]uri defurnizori de servicii medicale care au [i farmacie,[i laborator, [i cabinete medicale, [i de medicin`de familie, iar pacientul este purtat de la un ca-binet la altul, induc\nd astfel consumuri crescu-te [i consider\nd c` prin asta ocup` o ponderemare din pia]`, prin mecansime incorecte”, amai precizat secretarul de stat.

Coordonatorul dezbaterilor privind elabo-rarea noului proiect legislativ privind organiza-rea [i func]ionarea sistemului sanitar subliniaz`c` participan]ii la discu]ii au mai cerut realizareaunui studiu de impact pentru fundamentarea le-gii [i existen]a unui control al statului pe pache-tul de servicii medicale. De asemenea, s-a soli-citat ca viitoarea Lege a s`n`t`]ii s` stipulezetransparent modul de colectare [i utilizare a fon-durilor pentru s`n`tate. n

„Este importantca Legeas`n`t`]ii s` fietranspartinic` [is` fie sus]inut`de to]i politicienii,indiferent de culoare politic`.“

Eu.Ro.CoMunitatEa MEdi Cal~

6 - Martie 2012

Daniela Safta: „Vom fi obliga]is` g`sim sursa de finan]arepentru acreditarea spitalului”

O voce activ` \n cadrul dezbaterilor organi-zate \n cadrul Conferin]ei Na]ionale „Mana-gementul calit`]ii [i calitatea managementu-lui \n spitale” a fost [i dna dr. Daniela Safta,directorul medical al Spitalului Universitarde Urgen]` Elias. Domnia Sa a punctat care

s\nt hibele sistemului sanitar [i care ar fisolu]iile pentru reformarea acestuia [i a avutanabilitatea s` ne r`spund` la c\teva\ntreb`ri legate de calitatea \n sistemul des`n`tate, dar [i de procesul de acreditare care a debutat pentru unit`]ile sanitare.

Eu.Ro.CoMunitatEa MEdi Cal~

7 - Martie 2012

Ave]i o experien]` considerabil` \nmangementul sanitar. Cum defini]icalitatea [i c\t de important` esteaceasta \n deservirea actului medical?

Dac` p\n` nu de mult calitatea era satisfacereapacientului prin actul medical efectuat de noi,medicii, pentru s`n`tatea lui, \n prezent aceas-ta constituie un cumul de procedee care defi-nesc ceea ce noi prest`m pentru \ns`n`to[ireaacestuia. Este un mecanism complex care,practic, ne define[te nou` activitatea ca pres-tator \n serviciul de s`n`tate [i, \n acela[i timp,\i ofer` pacientului posibilitatea s` ne evalue-ze pe noi \n rela]ia cu el.

Cum vede]i aceast` no]iune a calit`]iiaplicat` \n sistemul sanitar românesc [icare s\nt plusurile [i minusurilesistemului fa]` de calitate?

Din p`cate, calitatea \n sistemul sanitar este ono]iune despre care nu [tim mai nimic, dar pecare \ncerc`m s` o realiz`m dup` cum consi-der`m noi. S\nt multe minusuri \n acest mo-ment [i sper`m c` plusurile le vom c\[tiga dup`ce vom avea no]iunile, iar \n felul acesta, odat` \n plus, vor fi justificate solicit`rile noas-tre de a lucra \ntr-un sistem normal. Un sistemnormal este acela \n care este recunoscut pro-fesionalismul nostru, este sus]inut [i dac` vomavea baze tehnologice la nivelul de compe-ten]` al fiec`ruia dintre noi. Acum urmeaz` s`definim toate aceste lucruri [i apoi s` imple-ment`m managementul calit`]ii, o etap` obli-gatorie care duce, \n final, la posibilitatea acre-dit`rii spitalului.

A]i pomenit de acreditare. Cum sepreg`te[te Spitalul Universitar Eliaspentru acest proces important [i cumvede]i dvs. acreditarea \n celelaltespitate din România?

Spitalul Elias este programat, \n primul trimes-tru al anului 2012, s` \nceap` acest proces alacredit`rii. |n acest moment s-a finalizat certi-ficarea standardiz`rii ISO 9001 \n spital, pro-ces care a implicat un efort sus]inut. |n ceea ceprive[te acreditarea, acest proces este multmai complex [i presupune nu numai activitateaunei persoane responsabile de managementulcalit`]ii, ci [i a unui grup de lucru, extins la ni-velul tuturor departamentelor din spital. LaSpitalul Elias, personalul medical se afl` \n cursde preg`tire [i nu vor lipsi nici persoane care sevor forma din administra]ie sau de la statisticaspitalului. Echipa de conducere a spitalului aabsolvit cursurile de management al calit`]ii,urm\nd ca pe parcurs s` fie implicat \n acestproces de instruire [i personalul.

Unit`]ile sanitare nu se bucur` de ofinan]are corespunz`toare. C\t decostisitor considera]i c` va fi procesulde acreditare?

Nu pot s` dau exact ni[te cifre, \ns` procesul vafi, cu siguran]`, costisitor. |n primul r\nd, certi-

ficarea ISO este un proces costisitor pentru spi-tal, apoi urmeaz` acreditarea, care va costa,de asemenea, o sum` considerabil`. Nu m`\ntreba]i dac` avem sau nu ace[ti bani, darvom fi obliga]i s` g`sim sursa de finan]arepentru acreditarea spitalului. Un spital ne-acreditat nu este un spital competitiv [i, \n zi-ua de azi, \n aceste condi]ii nu po]i exista pepia]a serviciilor de s`n`tate. Cu alte cuvinte,managerii spitalelor trebuie s` lupte pentruacreditarea acestora.

Spunea]i, \n cadrul conferin]ei, c`nivelul de comunicare \n s`n`tate estefoarte deficitar. Crede]i c` de la acestaspect pleac` [i problemele din sistemulsanitar românesc?

Comunicarea este deficitar` deoarece uniiacuz`, iar ceilal]i nu [tiu s` se apere. Din p`ca-te, s\ntem o categorie profesional` u[or de ju-decat, agresat` permanent, c`reia nu i s-au re-

cunoscut [i meritele. Din pu]inul pe care \lavem, cu dorin]`, suflet, dar [i cu mult` price-pere reu[im s` ducem la bun sf\r[it ceea cetoat` lumea a[teapt` de la noi: un popors`n`tos. Nu spun vorbe mari [i nu vreau s` de-vin patetic`, dar nu po]i avea o s`n`tate de ca-litate f`r` bani. S`n`tatea cost` [i nu cost` nu-mai la români, ci peste tot\n lume. Din acest mo-tiv, trebuie s` fie alo-ca]i mai mul]i banipentru acest dome-niu. Venitul nostrude baz` este con-tractul cu CJAS,pentru ceea ceprest`m. De regul`\ns`, prest`m maimult [i ni se decon-teaz` mai pu]in, iardin acest pu]in trebu-ie s` faci [i lucruri decalitate. Din p`cate, nuconstruie[ti o ma[in`, care

este format` din angrenaje [i piese. Organis-mul uman este ceva mai complex [i de fiecaredat` inedit. A[adar, nu exist` reguli de func]io-nare, ci trebuie s`-l faci s` func]ioneze bine,deci nu este suficient ca acest lucru s` sedesf`[oare doar cu un personal abilitat profe-sional, f`r` niciun alt fel de sprijin. Asta ar tre-bui s` cunoasc` toat` lumea, inclusiv acredi-tarea, implementarea mecanismelor de ma-nagement al calit`]ii [i apoi tot ce realiz`m noi,astfel \nc\t, la final, s` avem o societates`n`toas`. |ns` totul se rezolv` numai cu bani.

De aproape 20 de ani sistemul sanitarse afl` \n plin` reform`, iar s`n`tatea\[i caut` drumul. Considera]i c` acestedemersuri vor continua?

Cu siguran]` vor continua, deoarece fiecare \[icaut` un sistem care s`-l satisfac`, \n condi]iile\n care s\nt din ce mai pu]ini bani. Schimb`rilespre reformare au fost [i s\nt bru[te [i nu s-a

reu[it s` se implementeze nimic din ce s-a stabi-lit p\n` acum \n materie de reform`. Am tr`iat di-ferite etape ale reform`rii s`n`t`]ii [i pot spune c`aceste schimb`ri frecvente din sistem au amputatdemersurile, care aveau ni[te etape [i trebuiau re-zolvate. Astfel, \ntotdeauna am revenit la primaparte a acestei g\ndiri reformatoare. Sistemul tre-

buie, \ntr-adev`r, reformat,dar observ`m c` nu estepreluat nimic din toatedemersurile noastre deupgradare a acestuisistem [i este p`cat,pentru c` resurse uma-ne medicale s\nt. Maivreau s` spun c` nutoate cadrele medicaleau dorin]a de a practicaaceast` meserie doarpentru a le intra ceva \n

buzunar. Din p`cate \ns`,\i pierdem pe cei buni [i nu

vom mai avea acele mode-

Eu.Ro.CoMunitatEa MEdi Cal~

8 - Martie 2012

Mai ales c` propusa [i re-trasa Lege a s`n`t`]ii nuface referire şi la pachetulde baz`, respectiv calitateaolandez` a serviciilorfurnizate asigura]ilor, şi cu

at\t mai pu]in la mecanismele de control alebeneficiarilor acestor servicii asupra admin-istratorilor fondurilor şi furnizorilor de servicii.

Mai simplist vorbind, nu am \n]elescare este asem`narea \ntre situa]ia eco-nomic` [i social` catastrofal` a României[i, \n particular, a sistemului de asigur`risociale de s`n`tate, aici incluz\nd [i sta-tusul material [i educa]ional al pacien-tului [i contextul socioeconomic alOlandei, care a determinat trecerea\n anul 2006 la varianta neoliberal`

a modelului BISMARK utilizat p\n` atunci. Nu am v`zut nicio analiz` sau prog-

noz` socioeconomic` pe termen mediu [ilung care s` argumenteze alegerea acestuimodel \n detrimentul altora, [i cu at\t maipu]in a vreun studiu de impact doveditor almodului \n care aceast` reform` garan-teaz` binele pentru beneficiarul contributoral asigur`rilor de s`n`tate.

Ce nu au \n]eles promotorii legii, \n spe-cial cei politici, este c`, pentru a promovaun asemenea mesaj radical dup` zece anide minciun` prin omisiune (ai bani, ai [is`n`tate, n-ai bani, mori la poarta spitalu-lui), avem nevoie, nu numai, de credibilita-te \n guvernare, c\t mai ales de o perioad`de bun`stare cvasigeneral`, care s` \]i asi-gure o minim` disponibilitate a popula]iei.

Cristian Toma:De la BISMARK-ul

românesc la BISMARK-ul

olandez

Este evident c` nu mai

po]i promite la infinit

s`n`tate pentru 18 mi l-

ioane de oameni, invoc\nd

solidaritatea pecuniar`

doar a unui sfert dintre

cet`]eni, cu restul de 75%,

dar, de aici p\n` la

\nlocuirea cu modelul

olandez, este cale lung`.

A[a cum declara \nsu[i Country Ma-nager EUREKO pentru România (EUREKOeste asigurator privat de sorginte olan-dez`, prin ac]ionariatul s`u, care includeRABOBANK, una din cele mai puterniceinstitu]ii bancare din }`rile de Jos, cu oprezen]` semnificativ` pe pia]` asigur`ri-lor de via]` [i private de s`n`tate din Ro-mânia), \ntr-un interviu acordat chiar pu-blica]iei {colii Na]ionale de S`n`tate Pu-blic`, Management [i Perfec]ionare \n Do-meniul Sanitar, Management \n s`n`tate:„Sistemul de asigur`ri de s`n`tate dinOlanda este privat, dar pentru a p`straaccesibilitatea olandezilor la \ngrijirile des`n`tate guvernul a creat mecanisme degaran]ii publice \n cadrul sistemului”.

Cred c` \n sintagma „guvernul a creatmecanisme de garan]ii publice \n cadrulsistemului” privat de asigur`ri de s`n`ta-te st` diferen]a \ntre acceptarea sau res-pingerea legii de c`tre popula]ie, res-pectiv de c`tre beneficiarii secundari.

Pentru c`, \n Olanda, una dintre ]`rileoccidentale cele mai prospere, democrati-ce [i stabile ale \nceputului de mileniu,aceast` sintagm` enun]` implicit mai mul-te axiome.

Guvernul olandez este, de mai bine de50 de ani, garantul prosperita]ii economi-ce [i al respect`rii drepturilor [i libert`]ilor

democratice, inclusiv a dreptului laocrotirea s`n`t`]ii. Astfel, garan]iilepublice oferite de stat s\nt nu numaicredibile, dar, devin [i efective.

Accesibilitatea olandezilor la \ngri-jiri centreaz` construc]ia sistemuluiactual din aceast` ]ar` vesel`, nu in-teresele financiare ale poten]ialilorasiguratori [i asocia]i ai acestora.

C\nd enun]urile de mai sus vordeveni axiome [i \n mintea asigu-ratului român, c`ruia o succesiu-ne de guvern`ri antisociale i-aupericlitat \n mod brutal exis-ten]a de pe o zi pe alta, s-arputea ca [i cea mai mareparte dintre ideile generoa-se enun]ate \n defunctulproiect al legii s` fie ac-ceptate, cu condi]ia s`fie explicitate de gu-vernan]i credibili. {is-ar putea s` vin`nem]ii [i \n Ro-mânia, c` \nBulgaria auajuns demult.

Eu.Ro.CoMunitatEa MEdi Cal~

9 - Martie 2012

Accesibilitatea olan-dezilor la \ngrijiri cen-treaz` construc]ia sis-

temului actual dinaceast` ]ar` vesel`, nu in-

teresele financiare alepoten]ialilor asiguratori

[i asocia]i ai acestora.

Eu.Ro.CoMunitatEa MEdi Cal~

10 - Martie 2012

|n \ncercarea de a realiza o platform` co-mun`, ca punct de plecare pentru imple-mentarea calit`]ii \n realitatea s`n`t`]ii ro-mâne[ti, la dezbateri au participat profe-sioni[ti din domeniul managementului de

spital, deciden]i \n materie de administra]ie aiunit`]ilor sanitare de la nivelul autorit`]ilor locale,reprezentan]i ai asocia]iilor de pacien]i din Româ-nia [i reprezentan]i ai tuturor organiza]iilor profe-sionale din s`n`tate. Conferin]a [i-a propus s`vin` \n sprijinul activit`]ii managerilor din toateunit`]ile sanitare din România, asigur\nd, \n acela[itimp, un cadru unitar, prin care calitatea serviciilormedicale s` poat` fi abordat` corespunz`tor.

„C\[tigarea \ncrederii popula]iei \n sistemulde s`n`tate presupune garantarea calit`]ii. Ca-

litatea \n s`n`tate \nseamn` c` s\nt stabilite stan-darde bazate pe dovezi \n parteneriat cu consu-matorii [i s\nt validate extern, iar \mbun`t`]ireacontinu` este o dimensiune necesar` a calit`]ii.Conferin]a [i-a propus s` vin` \n sprijinul activit`]iimanagerilor din toate unit`]ile sanitare din Ro-mânia, asigur\nd, \n acela[i timp, un cadru unitar,prin care calitatea serviciilor medicale s` poat` fiabordat` corespunz`tor”, a declarat dr. VasileCepoi, unul dintre moderatorii conferin]ei.

„Managerii de spital au fost prezen]i \n num`rfoarte mare la aceast` prim` conferin]` din seriade evenimente derulate sub titlul <Calitate \ns`n`tate>. Au participat [i invita]i din diferite paliere din s`n`tate, fiecare dintre cei prezen]i ridic\nd problemele cu care se confrunt` sistemul

Calitate \n s`n`tateManagementul calit`]ii [i calitateamanagementului \n spitale

Revista Eu.Ro.Comunitateamedical̀ [i Direc]ia de S`n t̀atePublic ̀Ia[i au organizat, \n pe-

rioada 29 septembrie - 2 oc-tombrie 2011, la hotelul Ramada

din Ia[i, Conferin]a na]ional̀„Managementul calit̀ ]ii [i cali-

tatea managementului \n spi-tale”. Cu acest prilej, revista

Eu.RO.Comunitatea medical̀ alansat seria de conferin]e „Cali-tate \n s`n t̀ate”, organizate sub

egida Funda]iei AMFITEATRU,pentru a reuni personalit̀ ]i de

marc ̀din România [i din \ntrea-ga lume, preocupate de calitatea

s`n t̀̀ ]ii [i a vie]ii.

11 - Martie 2012

Eu.Ro.CoMunitatEa MEdi Cal~sanitar. Am observat c` managerii de spital dinRomânia s\nt, \n momentul de fa]`, mai pu]in\ncrez`tori \n privin]a evolu]iei segmentului spi-talicesc. |n aceast` perioad`, spitalele s\nt supu-se mai multor procese de schimbare de amploa-re [i ne referim aici la procesul de acreditare\nceput acum \n România, proces pe care l-auparcurs \ntr-o prim` form`, dar pe care nu pot s`-l apreciez ca fiind \n cea mai potrivit` form`,sper`m \ns` c` va mai fi u[or ajustat \n privin]aclasific`rii spitalelor. |n plus, managementul despital trebuie reg\ndit [i remodelat, iar toate aces-tea \nseamn` elemente ale calit`]ii serviciilor des`n`tate spitalice[ti”, a precizat dr. Adina Gean`,coordonatoarea proiectului. |n cadrul dezbateri-

lor, participan]iiau punctat maimulte problemelegate de dis-func]ionalit`]ilesistemului sani-tar. S-au dez-b`tut astfel as-pecte ce ]in decomponenteleserviciilor des`n`tate la nivelde spital, res-ponsabilit`]ilece decurg dinindentificareaacestor compo-nete de serviciide s`n`tate [i ce

\nseamn` calitatea \n fiecare dintre aceste com-ponente, pentru a rezulta o calitate a serviciuluide s`n`tate la nivel de spital.

„S-a discutat despre avantajele [i dezavan-tajele ideii de mix public privat la nivelul spitale-lor din România, o chestiune foarte dezb`tut` \naceast` perioad` [i care se afl` \n aten]ia ma-nagerilor de spital, fiind una dintre perspectivelesistemului spitalicesc din România. De asemenea,s-au punctat aspecte legate de finan]area spita-lelor, unde fiecare a avut c\te ceva de spus, de-oarece este o problem` care, \n fond, \i <doare>pe to]i actorii din sistemul de s`n`tate. Din acestmotiv, s-a propus o analiz` a costurilor reale dinsistemul de s`n`tate”, a mai spus dr. AdinaGean`.

Domnia Sa a propus, \n cadrul conferin]ei,constituirea unui grup de lucru, o platform` co-mun` cu reprezentan]ii interesa]i din sistemulde s`n`tate. „Ne propunem s` \nt`rim acestgrup, s`-l finaliz`m, s`-l men]inem \n activita-te [i s` devenim astfel o voce \n ceea ce pri-ve[te dezvoltarea calit`]ii [i implementareaideii de calitate ca practic` \n sistemul sanitar,trec\nd de la partea declarativ` la aspecte maipractice, mai aplicabile ca instrumente \n sis-temul de s`n`tate din România. Sper`m s`putem organiza anual seria de conferin]e <Ca-litate \n s`n`tate>, cu prilejul diferitelor eveni-mente pozitive pe care sper`m s` le tr`im \ns`n`tate [i astfel s` devin` o tradi]ie pentru lu-mea medical` româneasc`”, a mai concluzio-nat dr. Gean`. n

Calitatea \ns`n`tate \nseamn`c` s\nt stabilitestandarde bazatepe dovezi \n parte-neriat cu consu-matorii [i s\nt validate extern, iar\mbun`t`]ireacontinu` este o dimensiune necesar` acalit`]ii.

Maria Cumpăna: „Trebuie s` impulsion`mactivit`]ile privind implementareastandardelor de calitate \n spitale

Cum este v`zut` calitatea \nRepublica Moldova [i \n cestadiu de implementare se afl`standardele de calitate?

Tema conferin]ei a st\rnit interesul ofi-cialilor s`n`t`]ii din Republica Moldova,dovad` c` am fost prezen]i cu o dele-ga]ie format` din 13 persoane din cadrulDirec]iei de Politici Managementul Ca-lit`]ii Serviciilor Medicale a MinisteruluiS`n`t`]ii din Republica Moldova. Calita-tea serviciilor medicale at\t \n România, c\t[i \n Republica Moldova reprezint` un ele-ment-cheie, deoarece, atunci c\nd exist` ca-litate, s\nt mul]umi]i at\t personalul medical, c\t[i pacien]ii. Din acest motiv, calitatea \n s`n`ta-te reprezint` obiectivul prioritar al sistemului sa-nitar din Republica Moldova, unde s-a \nfiin]at[i o direc]ie special` responsabil` de acest do-meniu. Totodat`, s-au realizat pa[i esen]ialiprin implementarea Legii privind evaluarea [iacreditarea spitalelor. |n acest moment, apro-ximativ to]i furnizorii de s`n`tate din ]ar`, nunumai spitalele, ci [i institutele de s`n`tate pu-blic`, s\nt acreditate. Din anul 2007, \n cadrulMinisterului San`t`]ii a fost \nfiin]at` o direc]iespecial` pentru implementarea calit`]ii, inten-sific\ndu-se astfel m`surile de promovare [i im-plementare a calit`]ii prin dezvoltarea instru-mentelor, cum ar fi: elaborarea de protocoalena]ionale, standarde de tratament, c\t [i uncod de conduit` a pacien]ilor.

A]i avut timp s` v` face]i o p`rerelegat` de sistemele de s`n`tate dincele dou` ]`ri [i care s\nt diferen]eledintre aceastea?

Particip\nd la dezbateriile din cadrul acesteiconferin]e, \mi imaginam c` m` aflu \ntr-unauditoriu din Republica Moldova [i am ob-servat c` at\t managerii de spitale din Româ-nia, c\t [i cei din Republica Moldova se con-

frunt` cu acelea[i probleme legate de calita-tea servicilor medicale [i dotarea cu echipa-mente medicale din unit`]ile sanitare.

Ce m`suri ve]i implementa \n urmaschimbului de experien]` cuspeciali[tii din România?

Aceast` conferin]` ne-a adus un beneficiuenorm, deoarece am stabilit rela]ii de cola-borare. Planific`m s` preg`tim o conferin]`de acest gen [i \n Republica Moldova, cu re-prezentan]ii Asocia]iei Române de Standar-dizare, dar [i cu speciali[ti din domeniul me-dical, pentru a implementa [i la noi acestestandarde. Dezbaterile care au avut loc ne-au convins c` trebuie s` facem mai mult pen-tru promovarea standardelor de calitate, s`impulsion`m activit`]ile privind implementa-rea standardelor de calitate \n spitale. |n plus,e necesar ca managerii de spital s` con[tien-tizeze c` aceste standarde trebuie imple-mentate r\nd pe r\nd \n fiecare spital. |nunit`]ile sanitare din Republica Moldovaacestea s\nt implementate pe sec]iuni. Aveminstitu]ii care au implementat ISO 9001, \ns`nu este de ajuns. Din acest motiv, cu sprijinulcolegilor din România vom reu[i s` imple-ment`m corect [i la noi aceste standarde decalitate. n

O delega]ie a Ministerului S`n`t`]ii din Republica Moldova a participatla Conferin]a na]ional` „Managementul calit`]ii [i calitatea manage-mentului \n spitale”, eveniment organizat de revista Eu.Ro.Comunitateamedical` [i Direc]ia de S`n`tate Public` Ia[i, \n perioada 29 septembrie- 2 octombrie 2011, la hotelul Ramada din Ia[i. Delega]ia a fost prezent`la acest eveniment pentru un schimb de experien]` privind imple-mentarea standardelor de calitate [i derularea procesului de acreditare\n spitalele din România. Din aceast` echip` a f`cut parte [i dr. MariaCump`n`, [efa Direc]iei de Politici Managementul Calit`]ii ServiciilorMedicale, din cadrul Ministerului S`n`t`]ii din Republica Moldova.

Eu.Ro.CoMunitatEa MEdi Cal~

12 - Martie 2012

|n cadrul conferin]ei, dr. Emilian Ioan Imbria sus]inut faptul c` România are un marepoten]ial turistic medical, av\nd clinici do-tate cu aparatur` la standarde europene[i personal cu \nalt` calificare. „|n acest

moment, \n România exist` turism medical, \ns`acesta se desf`[oar` neorganizat, f`r` s` exis-te date concrete despre num`rul turi[tilor careajung \n ]ara noastr` pentru a beneficia de ser-vicii de s`n`tate. Operatorii de turism autoriza]iau raportat c`, \n 2010, \n România au ajuns60.0000 de turi[ti, veni]i special pentru inter-ven]ii curate, cum se spune \n lumea medical`.Cele mai c`utate au fost interven]iile oftalmo-

logice, stomatologice [i opera]iile de protezarecardiac`. Pornind de la ideea c` turismul des`n`tate constituie o ni[` foarte important` cepoate contribui semnificativ la bugetul de stat,am ini]iat acest proiect pentru a \ncurajaaceast` form` de turism. Astfel, s-a ini]iat unprotocol cu principalii actori implica]i \n turismulmedical, Ministerul S`n`t`]ii, CNAS [i CMR,care vor garanta pentru calitatea [i siguran]aserviciilor medicale incluse \n pachetele turisti-ce”, a subliniat dr. Imbri.

De ce ar opta turi[tii str`ini s`-[i vad` des`n`tate \n clinicile române[ti sau cine garan-teaz` pentru calitatea serviciilor medicale s\nt

\ntreb`ri la care oficialii Ministerului Dezvolt`riiRegionale [i Turismului au g`sit r`spunsuri.

„S\nt foarte optimist c` acest proiect poatemerge, dac` va fi promovat. Avem structuri ca-re func]ioneaz` \n sistemul de s`n`tate, dota-te cu aparatur` modern` [i doctori preg`ti]i, care realizeaz` servicii la un \nalt nivel. |n plus,\n ]ara noastr` costurile serviciilor medicale s\ntmult mai mici fa]` de pia]a european`. Un altaspect pe care l-am luat \n calcul pentru atra-gerea turi[tilor ar fi c`, \n ]`rile din Uniunea Eu-ropean`, listele de a[teptare pentru anumiteservicii medicale sau opera]ii s\nt foarte lungi,iar oamenii vor avea posibilitatea s`-[i rezolve

Emilian Imbri: „Turismul medical - o solu]ie pentrurecredibilizareasistemului sanitarromânesc“

Unit`]ile sanitare, at\t cele de stat, c\t [i cele private,au [ansa s` se \nscrie \n cadrul unui proiect na]ionaldestinat dezvolt`rii turismului medical. Proiectulini]iat de Ministerul Dezvolt`rii Regionale [i Turis-mului se va derula \n parteneriat cu Ministerul

S`n`t`]ii, CNAS [i CMR [i a fost lansat la Ia[i, \ncadrul Conferin]ei Na]ionale „Managementul calit`]ii[i calitatea managementului \n spitale”, de dr. EmilianIoan Imbri, consilier de turism medical \n cadrulMinisterului Dezvolt`rii Regionale [i Turismului.

Eu.Ro.CoMunitatEa MEdi Cal~

13 - Martie 2012

problema medical` mai repede, dar [i s` vizi-teze c\teva obiective turistice. De asemenea,mai exist` un trend de care \ncerc`m s` pro-fit`m. Pentru c` asigur`rile de s`n`tate \nunele ]`ri s\nt foarte scumpe, anumi]i oameniprefer` s` mearg` \n alte ]`ri, unde pre]urilepentru serviciile medicale s\nt mai mici”, a maiprecizat consilierul de turism medical, dr. Emi-lian Ioan Imbri.

Ini]iatorii proiectului spun \ns` c` nu vomavea [anse s`-i convingem pe str`ini s` vin` \nRomânia pentru a accesa servicii medicale f`r`mediatizarea [i promovarea acestor lucruri. |nacest sens, Ministerul Dezvolt`rii Regionale [iTurismului a deschis o baz` de date \n care sepot \nscrie to]i furnizorii de servicii medicale [i,de asemenea, a fost lansat recent [i un ghid alsta]iunilor balneare din ]ara noastr`.

„Dispunem de o baz` de date cu hoteluri,unit`]i medicale, cabinete private, doctori [i olist` de pre]uri pentru serviciile medicale efec-tuate. Ministerul S`n`t`]ii [i Colegiul Medicilordin România vor verifica unit`]ile sanitare, dar[i medicii \nscri[i, pentru a vedea dac` servicii-le prezentate s\nt reale, iar medicii nu au fostimplica]i \n scandaluri de malpraxis. Turistul vaaccesa astfel un pachet complex, format dinbiletul de avion, transferul de la aeroport, ca-zarea la hotel, programarea la unitatea medi-cal` pentru care a optat, dar [i un tur al obiec-tivelor turistice din zon`. De exemplu, ora[ulIa[i are un mare poten]ial, pentru c` are mul-te unit`]i sanitare ce pot concura cu alte clinicidin Uniunea European`, dar [i obiective turis-tice importante”, a mai precizat dr. Imbri.

La Ia[i, turismul medical ar putea fi promo-vat prin dou` paliere: servicii medicale [i servi-cii de recuperare medical` [i balneologie. „|nacest moment, foarte c`utate la Ia[i s\nt servi-ciile stomatologice [i cele oftalmologice, daru[or c\[tig` teren [i chirurgia cardiovascular`.Un astfel de proiect poate for]a unit`]ile sani-tare s`-[i \mbun`t`]easc` serviciile medicale”,a mai ad`ugat dr. Emilian Ioan Imbri. Consilie-rul de turism medical \n cadrul Ministerului Dez-volt`rii Regionale [i Turismului este de p`rere c`un astfel de proiect va dezvolta competi]ia \ntreunit`]ile sanitare [i va gr`bi astfel procesul deacreditare a spitalelor.

“Prin acest proiect vom ar`ta c` exist` de-ja calitate \n unit`]ile sanitare care se ridic` laaceste standarde, dar, s\nt convins c`, odat` cumediatizarea proiectului, [i celelalte unit`]i sa-nitare vor \ncerca s` se pun` la punct, pentru aputea oferi servicii medicale de calitate \n cadrulacestui program. De asemenea, s\nt convinsc` un astfel de proiect va gr`bi procesul deacreditare a furnizorilor de servicii medicale.Prin intermediul turismului medical ar putea firecredibilizat sistemul de s`n`tate românesc,iar o parte dintre medicii români pleca]i \nstr`in`tate ar putea alege s` revin` \n ]ar`”, a\ncheiat dr. Imbri. n

Eu.Ro.CoMunitatEa MEdi Cal~

14 - Martie 2012

Speran]a Stomff: un sistem almanagementului calit`]ii poate fiimplemetat \n orice unitate medical`

unul dintre lectorii prezen]i la Conferin]ana]ional` „Managementul calit`]ii [i

calitatea managementului \n spitale” a fostdna dr. ing. Speran]a Stomff, redactor-[ef \n

cadrul asocia]iei Române de Standardizare.Prin prezent`rile sus]inute, domnia Sa a

venit \n sprijinul activit`]ii managerilor dintoate unit`]ile sanitare din România,

explic\nd care s\nt pa[ii privind certificareastandardelor de calitate, \n condi]iile \n care,

\n domeniul sanitar, certificarea a devenitaproape o condi]ie obligatorie \naintea

procesului de acreditare.

C\t de important` este calitatea \ns`n`tate?

Ca \n orice sistem [i \n orice domeniu, calita-tea produselor [i a serviciilor oferite este foarte im-portant`. Este imperios necesar s` ne men]inemclien]ii [i s` deschidem eventuale noi pie]e, iar \ncadrul unit`]ii medicale trebuie s` men]inemclien]ii [i s` atragem al]ii noi. Ca atare, [i \n siste-mul public de s`n`tate din România este foarteimportant s` se aplice standardele de calitate,ghiduri de bune practici, astfel \nc\t pacien]iiunit`]ilor medicale s` fie multumi]i [i s` revin`.

Cum pot unit`]ile sanitare s`-[i\mbun`t`]easc` sistemul de calitate?

Sistemul de management al calit`]ii seaplic` peste tot \n lume \n conformitate cu stan-dardele interna]ionale din familia ISO 2000,care au fost adoptate [i \n România de c`treAsocia]ia Român` de Standardizare, organismulna]ional de standardizare care ajut` orice uni-tate la \mbun`t`]irea calit`]ii servciilor [i a pro-duselor oferite. Ca atare, implementarea [imen]inerea unui sistem de management al ca-lit`]ii \n cadrul unei unit`]ii sanitare va condu-

ce, \n termen mai lung sau mai scurt, \n func]iede capacitatea organiza]iei respective, spre\mbun`t`]irea continu` a serviciilor oferite pa-cien]iilor.

Considera]i c` standardizarea calit`]iipoate fi aplicat` [i \n domeniul medical,de altfel unul atipic?

A[a este, sistemul sanitar poate fi consideratun domeniu atipic. Din acest motiv [i ]in\nd contde acest lucru, Organiza]ia Interna]ional` deStandardizare (OIS) a produs un ghid de lucruspecial, IVA 1, care a fost adoptat [i tradus \nlimba român` [i care poart` numele de SR ISOIVA 1. Datorit` interesului special al unit`]ilormedicale pentru acest ghid, OIS a produs unghid special pentru acest domeniu sensibil als`n`t`]ii.

Care s\nt diferen]ele \n domeniul s`n`t`]ii,din punctul de vedere al standardelorcalit`]ii [i cum poate fi influen]at pacientul?

Din punct de vedere al standardelor calit`]ii,practic nu ar trebui s` existe mari deosebiri fa]`de alte organiza]ii. Problemele principale, mana-gementul calit`]ii s\nt acelea[i, documenta]ia ce-

rut` este aceea[i, \ns` intervin anumite deosebiri\n cadrul proceselor din cadrul unit`]ilor sanitare,al modului \n care definim aceste procese, al in-terac]iunii. Exist` diferen]e [i \n ceea ce prive[tesistemul de aprovizionare, care este deosebit decel al altor organiza]ii, dar mai ales la nivelulmanagementului.

Se vorbe[te despre sistemul de calitate,\ns` managerul de spital trebuie s` ]in`cont de condi]iile impuse de finan]ator.Cum se \mpac` cele dou`?

Sistemul de calitate nu ne cere s` avemcele mai noi tehnologii, s` avem o anumit`poten]` financiar`, ci ne cere s` aplic`m ce-rin]ele sistemului, s` existe o \mbun`]ire conti-nu`, o orientare c`tre pacient, iar \n deciziilenoastre s` ne baz`m pe dovezi [i fapte concre-te. Ca atare, sistemul nostru medical este la felcum este [i partea fianciar`, pe care o cu-noa[tem cu to]ii. Un sistem al managementuluicalit`]ii poate fi implemetat \n orice unitate me-dical`. Managerul poate s` g\ndeasc` mai multpriorit`]ile [i s` \mbun`t`]easc` punctele slabe,pe care le va g`si, cu siguran]`, pe m`sur` ceva implementa standardele de calitate.

Eu.Ro.CoMunitatEa MEdi Cal~

15 - decembrie 2010

l auditor al calit`]ii l administrator pensiune turistic` l lucr`tor \n pensiune l agent de turism l ghid l recep]ioner

|N CUR|ND! l osp`tar l camerist`

Strada Popa Tatu nr. 68

Eu.Ro.CoMunitatEa MEdi Cal~

16 - Septembrie 2011

Redactor-[ef: Cristina Mih`il`Redac]ia: Rare[ Pop,

Roxana Sima, Robert Costache

SGR: drago[ }urlescu

dtP: Mariana Mihai

Corectur`: Carmen Babia,

Rodica netea,

daniela onofrei

Revist` realizat` de

S.C. GRuP ManaGEMEnt SRl,

\nregistrat` la oSiM

cu nr. 61741/08.10.2003

iSSn - 1843 - 0686Potrivit art. 206 C. P., respon sa bi li tateajuridic` pentru con]inutul ar ti co lului apar]ineautorului. de ase me nea, \n cazul unor agen]iide pre s` [i personalit`]i citate, respon -sabilitatea juridic` le apar]ine.

Managementul este asigurat de

compania „Grup Management“

Pre[edinte aurel Bor[an

Secretariat:B-dul nicolae B l̀cescu, nr. 23 a,

010044, Bucure[ti, 1; of. p. 1 BoX 1-876 telefoane: 021.311.23.92/93/94

Fax: 021.15.50.30Publicitate:

tel: 021.312.58.40 difuzare:

SC GRuP ManaGEMEnt SRl -Strada Mexic nr. 2, Bl i 3, Sc 1,

ap1, Sector 1, Bucure[ti, tel/Fax: 021.231.09.77,

021.231.06.49E-mail: difuzare@gm.ro

Revist` trimestrial` dedicat` sistemului de s`n`tate

Revista Eu.Ro.Comunitatea medical` este o publica]ie trimes-trial`, care realizeaz` o interfa]` \ntre practicieni [i manage-mentul sistemului de s`n`tate. Publica]ia \[i asum` organi-zarea cadrului de dialog prin organizarea de evenimente me -dicale, fiind una dintre modalit`]ile prin care \ncerc`m s`particip`m la reforma real` a sistemului de s`n`tate.

| ncep\nd cu anul 2006, Eu.Ro.Comunitatea medical` a contribuit, prin realizareacadrului de dialog \ntre deciden]ii din sistemul sanitar [i profesioni[tii din s`n`tate, laluarea mai multor decizii importante privind reforma sistemului sanitar din ]ara noas-

tr`. Dezbaterile generate \n cadrul seminariilor [i al conferin]elor revistei Eu.Ro.Comuni-tatea medical` au dus la \mbun`t`]irea cadrului legislativ, dar [i a comunic`rii \ntre au-torit`]ile din s`n`tate [i furnizorii de servicii medicale.|n urma evenimentelor organizate, revista a promovat [i a sprijinit introducerea sistemu-lui de calitate \n sistemul sanitar, principala reform` de care are nevoie s`n`tatearomâneasc` pentru a func]iona la standardele europene [i interna]ionale.Dezbaterile privind modific`rile contractului-cadru, \mbun`t`]irea rela]iei dintre furnizoriide servicii medicale [i reprezentan]ii Casei Na]ionale de Asigur`ri de S`n`tate, precum [irealizarea primelor dezbateri \ntre factorii de decizie privind riscurile descentraliz`rii sis-temului de s`n`tate s\nt c\teva dintre temele conferin]elor revistei Eu.Ro.Comunitatea me -dical`, care \[i demonstreaz` astfel rolul de interfa]` \ntre practiceni [i managementul sis-temului de s`n`tate.

EU.RO.COMUNITATEA MEDICAL~a dus la \mbun`t`]irea cadrului legislativ