NOŢIUNI GENERALE DE DESEN TEHNIC

1.4.Standarde generale utilizate în desenul tehnic

1.4.1.Formatele desenelor tehnice Formatele utilizate în desen SR ISO 5457-1994 se aleg în următoarea ordine de

preferinţă: ►Formate preferenţiale sau de bază din seria principală A (tab.1.1): ►Formate alungite special se obţin din formatele de bază prin alungirea

dimensiunii a, astfel încât lungimea (respectiv dimensiunea b) a formatului alungit să fie multiplu întreg de dimensiune a a formatului de bază ales. Ordinul de multiplicare este indicat în simbolul formatului (tab.1.2).

Tabelul 1.1 Tabelul 1.2Simbolul a x b [mm] Simbolul a x b [mm]

A 0 841 x 1189 A 3 x 3 420 x 891A 1 594 x 841 A 3 x 4 420 x 1189A 2 420 x 594 A 4 x 3 297 x 630A 3 297 x 420 A 4 x 4 297 x 841A 4 210 x 297 A 4 x 5 297 x 1051A 5 148 x 210

1.4.2.Elementele grafice ale formatului folosit la desenare

A3(420x297)A4(210x297)

INDICATOR INDICATOR

297

1.4.3. Plierea desenelor tehnice Împăturirea formatului A3

2

INDICATOR

A3(420x297)

1 1 1

2

INDICATOR

Impăturirea formatului A3 in picioare

INDICATOR

A3

12

3

4

INDICATOR

A3

1

2

1

INDICATOR

A3

2

4

3

A3

INDICATOR

4

Impăturirea formatului A2 in picioare

A2

INDICATOR

21

4

31

INDICATOR

4

3

2

INDICATOR

4

Formatul A2 culcat

5

INDICATOR

2

A2

1

6

INDICATOR

1

6

INDICATOR

6

5 3

4 3

2

4

Formatul A1 culcat

5

4 3 2

6

1

A1

1

6

2

45

3

6

INDICATOR INDICATOR INDICATOR

Formatul A1 în picioare

INDICATOR INDICATOR INDICATOR

5

7

6

1A1

324

43

2

5 7

6

1

6

7

1.4.4.Linii utilizate în desenul tehnic

Pentru executarea desenelor tehnice se folosesc mai multe tipuri de linii (linie continuă, linie întreruptă, linie punct şi linie două puncte) a căror grosime este împărţită în două clase: linie groasă şi linie subţire (STAS 103-84).

Fiecare linie folosită la întocmirea desenelor tehnice de un anumit tip şi de o anumită clasă de grosime, sau de o combinaţie a celor două clase, se simbolizează printr-o literă, astfel:

ücu litera A, se simbolizează linia continuă groasă, având grosimea b = 0,18 ÷ 2 mm (b fiind grosimea de bazã a liniilor),

ücu litera B, linia continuă subţire, având grosimea egală cu b/3, ücu litera C, linia continuă subţire ondulată, ücu litera D, linia continuă subţire trasatã în zig-zag, ücu litera E, linia întreruptă groasă, ücu litera F, linia întreruptă subţire, ücu litere G, linia-punct subţire, ücu litere H, linia-punct mixtă, ücu litera I, linia-punct groasă, ücu litera K, linia-două puncte subţire.

A

A AA

Cãlit la 26-28 HRC

1.4.5.Scrierea în desenul tehnic Standardul SR ISO 3098/1:1993 stabileşte modul de scriere cu mâna liberă sau cu

şablonul, precum şi caracteristicile scrierii tehnice. Dimensiunea nominală a scrierii este înălţimea h [mm] a literelor mari, aleasă

potrivit scopului, din şirul de dimensiuni standardizate prezentate mai jos: h = 2,5; 3,5; 5,0; 7,0; 10,0; 14,0; 20,0 mm

1.4.6.Indicatorul şi tabelul de componenţă ale desenului tehnic

În standardul SR ISO 7200:1994 se stabileşte ca indicatorul să fie alcătuit din unul sau mai multe dreptunghiuri alăturate care pot fi subdivizate în rubrici.

Denumirea reperului

Denumirea ansambluluiA0A1A2A3A4

Codul alfanumeric al desenului ITM 112-01-04.08

E / A

Nr. deplanse

INDICATOR

Tabel de componenta

Tabel de componenta

INDICATOR

REPREZENTAREA PIESELOR ÎN PROIECŢIE ORTOGONALÃ2.1.Sisteme de proiecţie

În domeniul tehnic, între obiectul spaţial şi imaginea sa plană trebuie să existe o corespondenţă biunivocă, astfel încât ceea ce s-a dorit să se proiecteze, să se regăsească şi în planul desenului realizat.

· sistemul central (sau conic) şi · sistemul paralel (sau cilindric).

Imaginile, sau proiecţiile utilizate pentru înţelegerea completã a configuraţiei unei piese şi a desenului acesteia sunt (STAS 105-87 – Desene tehnice. Reguli de reprezentare şi notare a vederilor şi a secţiunilor în desenele industriale):

¤ reprezentarea în vedere, ¤ reprezentarea în secţiune, ¤ reprezentarea rupturilor

2.2. Reprezentarea pieselor în vedere. Reguli de reprezentare

2VEDEREA este reprezentarea în proiecţie ortogonală pe un plan a unei piese nesecţionate şi se realizeazã prin proiectarea în totalitate a elementelor vãzute de observatorul uman, conform regulilor geometriei descriptive

A

A5:1

2.3.Reprezentarea pieselor în secţiune

A-A

A a

AA A-A

b c d e f

A-A A-A A-AA-A

2.3.1.Clasificarea sectiunilor. Reguli de reprezentare a pieselor secţionate

a

A A

A

b

A

c d

2.3.2.Reprezentarea rupturilor. Reguli de reprezentare în rupturã a pieselor

2.3.3.Norme generale pentru reprezentarea sectiunilor

2.3.4.Hasuri utilizate in desenul tehnic

COTAREA DESENELOR TEHNICE3.1.PRINCIPII GENERALE DE COTARE

Cotarea desenelor tehnice se efectueazã conform reglementãrilor prevãzute în standardul SR ISO 129:1994 (Desene tehnice. Cotare. Principii generale, definiţii, metode de executare şi indicaţii speciale).

3.2.ELEMENTELE COTÃRII. NORME ŞI REGULI DE COTARE

Cote

Linie de indicatie

Linie de cota

Linie ajutatoare

punct de origine

3.3. INDICAŢII SPECIALE DE COTARE COTAREA PIESELOR SIMETRICE

COTAREA ARCELOR DE CERC, A UNGHIURILOR, A RAZELOR ŞI A DIAMETRELOR

COTAREA SUPRAFEŢELOR SFERICE

COTAREA ELEMENTELOR ECHIDISTANTE

COTAREA TEŞITURILOR ŞI A ADÂNCITURILOR

COTAREA SUPRAFEŢELOR CONICE ŞI A ÎNCLINAŢIILOR SUPRAFEŢELOR PRISMATICE

COTAREA ELEMENTELOR DISPUSE SIMETRIC PE UN CERC

COTAREA ELEMENTELOR IDENTICE DISPUSE SIMETRIC

3.4.METODE DE COTARECOTAREA ÎN SERIE (ÎN LANŢ, ÎN SUCCESIUNE)

COTAREA FAŢÃ DE UN ELEMENT COMUN (COTAREA TEHNOLOGICÃ, SAU COTAREA ÎN PARALEL)

COTAREA MIXTÃ (COMBINATÃ)

COTAREA CU COTE SUPRAPUSE

COTAREA ÎN COORDONATE

3.5.CLASIFICAREA COTELOR

Dupã importanţa funcţionalã a cotelor, acestea se clasificã în: ücote (dimensiuni) nominale

ücote (dimensiuni) efective

Din punct de vedere al importanţei şi al rolului funcţional deosebim:

PRECIZIA PRODUSULUI FINIT PRECIZIA CARACTERISTICILOR FIZICO-CHIMICE ŞI MECANICE PRECIZIA GEOMETRICĂ

4.1.Precizia dimensională4.1.1.Dimensiuni, abateri, tolerante

Camp de toleranta

Linia zero

TD = Dmax - DminTd = dmax - dmin

èabaterea superioară (Es, es) reprezintă diferena algebrică dintre dimensiunea maximă i dimensiunea nominală corespunzătoare:

Es = Dmax -N, es = dmax - N èabaterea inferioară (Ei, ei) reprezintă diferena algebrică dintre

dimensiunea minimă i dimensiunea nominală corespunzătoare. Ei = Dmin - N, ei = dmin - N În afara abaterilor limită definim: èabaterea efectivă care reprezintă diferena algebrică dintre

dimensiunea efectivă i dimensiunea nominală: Eef = Def - N, eef = def – N

Asadar, între abaterile limită, dimensiunile limită si dimensiunea nominală există relatiile:

Dmax = N + Es, Dmin = N + Ei dmax = N+ es, dmin = N + ei Toleranta dimensională poate fi definită si în functie de abaterile limită: - pentru suprafete gen alezaj TD = Dmax - Dmin = ( N + Es) - (N + Ei) = Es - Ei - pentru suprafete gen arbore Td = dmax - dmin = (N + es) - (N + ei) = es- ei

Ajustaje, jocuri şi strângeri, sisteme de ajustaje

Precizia calităţii suprafeţei DEFINIŢIE: Ansamblul microneregularitătilor de pe suprafata unei piese

reprezintă rugozitatea suprafetei considerate si defineste calitatea (prelucrării) suprafetei.

Problematica legată de calitatea suprafetelor este reglementată prin standardele:

¤ SR ISO 4287-1:1993 - Rugozitatea suprafetelor. Terminologie. Suprafata si parametrii săi,

¤ SR ISO 4287-2:1993 - Rugozitatea. Măsurarea parametrilor de rugozitate,

¤ STAS 5730/2-85 - Starea suprafetelor. Parametri de rugozitate si specificarea rugozitătii suprafetei.

O+-

N

ajustaj cu joc

ajustaj cu strangere

ajustaj intermediar

O+-

N

ajustaj cu joc

ajustaj intermediar

ajustajcu strangere

Simbolizarea si notarea pe desen a rugozitătii

Precizia formei geometrice şi precizia poziţiei relative

Abateri de la forma geometricã dată TOLERANŢA LA RECTILINITATE

MCR

0,10,02 / 200

TOLERANŢA LA PLANITATE

TOLERANŢA LA CIRCULARITATE

TOLERANŢA LA CILINDRICITATE

0,08 0,120,03 / 50x80

a b

0,03 0,1

0,080,1

Notarea pe desen a tolerantelor de pozitie relativă. Exemple grafice TOLERANŢA LA PARALELISM

TOLERANŢA LA PERPENDICULARITATE

TOLERANŢA LA ÎNCLINARE

TOLERANŢA LA SIMETRIE

TOLERANŢA LA COAXIALITATE ŞI LA CONCENTRICITATE

TOLERANŢA BĂTĂII RADIALE ŞI FRONTALE

TOLERANŢA LA POZIŢIA NOMINALĂ

TOLERANŢA LA INTERSECTARE

REPREZENTAREA ŞI COTAREA FILETELOR ŞI A ASAMBLĂRILOR FILETATE

8.1.GENERALITĂŢI

Elementele constructive care definesc o suprafaţã filetatã

REGULI DE REPREZENTARE A FILETELOR

B

B

B - BB

B

B - B

A

A

A - A

A - A

A

A

Surub

Piulita

p

t

t/2

t2

a

a

t/2

t1

d d2

d1 D1 DD

2

p

t = 0,866 pt1 = 0,6495 pt2 = t1 -ad2 = d - t1d1 = d -2 t1D = dD2 = d2

D1 = d1+ 2a

COTAREA FILETELOR

C - C

C

C

D

D

D - D

1,5x45°

34

M 2

2

M 22

M 2

2

36

1,5x

45°

M 22

2x45°

M 2

4

368

36

2x45°

M 2

4

408

F

l0

l1

tx45°

ASAMBLÃRI FILETATE

Reprezentarea şi cotarea şuruburilor

14

28

KM

20

KM

14

1224

3x45°

Ø 3

5

Ø 3

0

6,3

60

A

12,65 3

A2:1

Reprezentarea şi cotarea piuliţelor

Reprezentarea asamblărilor prin şuruburi

A - A

A A

C C

C - C

B B

B - B

A A

A - A

A A

A - A

B

B

d d1

B - B

A A

A - AB - B

B

B

1

2

3

4

5

6

REPREZENTAREA ŞI COTAREA ASAMBLĂRILOR PRIN PENE9.1.GENERALITĂŢI

Pene longitudinale Pene transversale

ASAMBLĂRI PRIN PENE LONGITUDINALE

Asamblări prin pene paralele