Notiune de drept vamal.

Deşi în problema definirii dreptului vamal nu se atestă maridivergenţe conceptuale, totuşi deocamdată în literatura de specialitate din diferite ţări, inclusivdin România şi Rusia, nu este este expusă o definiţie care ar avea un caracrer general şi ar fiacceptată de către toţi specialiştii, cel puţin la nivel de ţară. Cât priveşte Republica Moldova,constatăm, că nu este nici un manual care ar fi consacrat dreptului vamal şi în care ar fi abordatăşi problema definirii.Aceste deficienţe însă nu sunt un temei pentru a considera că în domeniul dreptului vamalnu s-au făcut elaborări teoretico-ştiinţifice care ne-ar permite să facem anumite concluzii.Dimpotrivă, acestea sunt prezente şi la unele dintre ele ne vom opri mai jos.Recurgînd la o privire de ansamblu asupta definiţiilor date dreptului vamal, constatăm că problema expunerii unui concept sau noţiuni care ar include totalitatea de caractere specifice şiar exprima cu exactitate trăsăturile esentiale prin care se delimitează concludent de altele, estesoluţionată în mod diferit. Dar, din totalitatea formulăriloe existente pot fi evidenţiate 2 direcţii:unii încearcă să dee o definiţie cât mai amplă, incluzînd în ea un spectru cât mai vast de aspecte, pe când alţii încearcă să formuleze o definiţie cît mai concisă, dar care ar avea o încărcăturăsemantică cât mai exactă.Astfel, unul dintre adepţii tratării extinse a noţiunii de drept vamal este cercetătorul ruc L. Nozdraciov, care defineşte dreptul vamal ca pe o ramură complexă de drept ce reprezintă unansamblu de norme juridice, cu apartenenţă ramurală diversă, care au drept scop reglementarearelaţiilor sociale legate de trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală, perceperea plăţilor vamale, vămuirea, controlul vamal, precum şi alte modalităţi de realizare a politicii vamale, care este o parte componentă a politicii externe şi interne a statului. (НоздрачевЛ.Ф. Таможенное право. Москва, 1998). Unul din marii specialişti în domeniul dreptului vamal, profesorul rus Gabricidze B., propune o variantă mai laconică a definiţiei şi consideră că dreptul vamal este o ramurăcomplexă de drept ce reprezintă un ansamblu de norme juridice, care reglementează relaţiilesociale din domeniul activităţii vamale. Iar în continuarea ideei sale, el explică că sub noţiuneade „domeniu al activităţii vamale” trebuie de înţeles: politica vamală, trecerea mărfurilor şimijloacelor de transport peste frontiera vamală, regimurile vamale, reglamentarea tarifară şinetarifară, plăţile vamale, perfectarea vamală, controlul vamal, statistica vamală, combatereainfracţiunilot şi a încălcărilor de reguli vamale, răspunderea pentru comiterea infracţiunilot şi aîncălcărilor de reguli vamale, procedura în cazul săvîrşirii infracţiunilot şi a încălcărilor de regulivamale, etc,. ( Габричидзе Б.Н. Российское таможенное право. Москва, 1999). Variante ale definiţiei dreptului vamal comunitar (european) sunt prezentate de autorulmoldovean Radu Gh., dintre care cea mai concisă se pare a fi cea care îl defineşte ca „unansamblu de norme juridice ce fixează drepturile şi obligaţiile subiecţilor raporturilor juridicevamale precum şi stabileşte mecanismul de percepere a plăţilor vamale”. (Radu Gh. Drept vamalcomunitar: Curs de lecţii.Chişinău, 2001, p.6).

Conchidem că Dreptul vamal poate fi definit ca o ramură complexă (înglobeazăaspecte ale altor ramuri) de drept formată din instituţii şi norme juridice care au dreptscop reglementarea relaţiilor sociale ce se nasc, se modifică şi se sting în legătură cutrecerea persoanelor, mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală astatului.

Obiectul de studiu al dreptului vamal.

Prin obiect de studiu înţelegem - realitatea obiectivă (istorică) asupra căreia esteîndreptată activitatea de cercetare, adica ceea ce studiază disciplina dată, iar domeniul de studiucuprinde - problematica (aria de răspîndire a intereselor gnoseologice) şi instrumentarul ştiinţific(metodele, procedeele şi principiile de cercetare) aplicate la studierea obiectului. Sigur că aceastaeste o delimitare convenţională deoarece în practica investigaţiilor ştiinţifice obiectul şi domeniulde studiu formează un corp integru al procesului gnoseologic. Este cunoscut că fiecare ramură de drept are obiectul şi metodele sale de reglamentare juridica, iar fiecare disciplină ştiinţifică are obiectul şi domeniul său de studii. Deoarece dreptulvamal este o ramură relativ tînără, care nu se bucură de elaborări conceptuale ample şi profinde,determinarea particularităţilor obiectului şi metodelor sale de reglamentare reprezintă o problemădestul de importantă, dar şi complicată.Deocamdată, între jurişti nu există unanimitate în ideea de a considera dreptul vamal ca o pamură de drept independentă, ori afiliată sau parte componentă a altei ramuri. Unii susţin că putem vorbi doar de existenţa legislaţiei vamale în cadrul altei ramuri, sau cel puţin o ramură adreptului administrativ (şt. rusă) sau a dreptului financiar (şt. română), pe cînd alţi specialiştisunt de părere că dreptul vamal reprezintă o ramură de sine stătătoare,În ştiinţa juridică, tradiţional, în calitate de criteriu definitoriu pentru delimitarea ramurilor de drept serveşte obiectul şi metoda specifica de reglementare juridica. Fiind o ştiinţăsocioumană, preocupată de studiul aspectelor normative ale activităţii umane, obiectul ei decercetare este format de anumite relaţii sociale. Fiecare ramură este alcatuită dintr-un grup denorme juridice, organic legate, ce reglementeaza o anumita categorie de relatii sociale pe bazaaceleiaşi metode şi în temeiul unor principii comune. De aceea, fiecare ramură de drept areobiectul si metoda (său metodele) specifice. Obiectul de reglementare juridica al dreptului vamal il constituie relatiile sociale dindomeniul activităţii vamale. Aceste relaţii poartă un caracter complex şi sunt condiţionate deînsăşi structura şi conţinutul activităţii vamale. În literatura de specialitate sunt evidenţiateurmătoarele categorii de relatiile sociale vamale:

1.sfera politicii vamale;

2.relaţii şi principii axate pe trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport pestefrontiera vamală;

3.ce vizează statutul regimuriljr vamale;

4.ce ţin de reglamentarea tarifară şi perceperea plăţilor vamale;

5.vămuirea şi întocmirea documentaţiei vamale;

6.organizarea şi efectuarea controlului vamal;

Istoria Serviciului Vamal

Date istorice:

4.09.1991 - Decretul Preşedintelui cu privire la subordonarea instituţiilor vamale situate pe teritoriul Republicii Moldova (sistemul la acel moment a fost compus din vama Ungheni, vama Leuşeni şi  vama Chişinău)

În 1992 la frontiera cu România au fost create 4 birouri vamale noi: Sculeni,  Costesti, Cahul,  Giurgiuleşti, au fost puse bazele activităţii a 22 puncte de control vamal la frontiera cu Ucraina -

9.03.1993 - adoptat primul Cod vamal

1994 - Republica Moldova a devenit membru Organizaţiei Mondiale a Vămilor

15.08.1995 - Decretul Preşedintelui a instituit ziua 4 septembrie "ziua lucrătorului sistemului vamal"  care se sărbătoreşte anual

20.07.2000 - adoptat noul Cod vamal şi Legea cu privire la serviciul în organele vamale

1.06.2001 - Republica Moldova devine membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC)  

Istoria sistemului vamal al Republicii Moldova îşi are începuturile imediat după proclamarea independenţei şi suveranităţii ţării noastre la 4 septembrie 1991, odată cu intrarea în vigoare a Decretului Preşedintelui nr.189 din 03.09.91 „Cu privire la subordonarea instituţiilor vamale situate pe teritoriul Republicii Moldova". Actul normativ dispunea trecerea tuturor structurilor vamale din teritoriu sub gestiunea Guvernului Republicii Moldova, compuse la acel moment din  vama Ungheni, vama Leuşeni şi vama internă Chişinău. Sistemul vamal s-a format în regim de urgenţă, în scurt timp fiind amenajate posturi de control vamal, angajat efectivul de inspectori vamali, care aveau o închipuire vagă despre specificul acestei activităţi, dar pe parcursul anilor au însuşit alfabetul specialităţii şi au devenit punctul de sprijin al verticalităţii organelor de control vamal.  În anul 1992 birourile vamale Ungheni şi Leuşeni au fost reorganizate şi create patru birouri vamale noi la frontiera cu România: Sculeni, Costeşti, Cahul şi Giurgiuleşti. Tot în acest an au fost puse bazele activităţii a 22 puncte de control vamal la frontiera Republicii Moldova cu Ucraina, activitate legalizată prin semnarea la 20.03.93 a Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei „Cu privire la punctele de trecere a frontierei vamale". Primul Cod vamal - actul legislativ de bază care reglementează principiile organizatorice şi de activitate ale sistemului vamal a fost adoptat la 09.03.93. Noua redacţie a Codului vamal a fost adoptată la 20 iulie 2000. Din luna octombrie  anul 1994 Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline a Organizaţiei Mondiale a Vămilor.

Pe parcursul  ultimelor ani de activitate organele vamale au înregistrat o dezvoltare continuă şi stabilă, perfecţionându-şi formele de activitate, însuşind tehnologii moderne, aplicate pe plan internaţional. În punctele de trecere a frontierei de stat au fost edificate noi sedii ale birourilor vamale cu o infrastructură contemporană, au fost create condiţii optime, care permit organizarea muncii angajaţilor vamali la un nivel calitativ superior. S-a îmbunătăţit baza materială a sistemului vamal, subdiviziunile teritoriale au fost dotate cu tehnică şi utilaj special. Rezultatul major al acestei perioade constă în faptul că în Republica Moldova activitatea vamală a obţinut statut social de permanenţă, s-a reuşit formarea unui colectiv de specialişti în materie vamală, apt să îndeplinească la nivelul cerinţelor toată gama de sarcini ce le revin organelor vamale. Fondul de aur al Serviciului Vamal îl constituie contingentul de colaboratori, angajaţi în organele vamale la etapa formări lor şi au rămas devotaţi acestei profesii, devenind etalonul specialistului de înalt profesionalism, model de onestitate, dăruire, care şi-au asumat riscul perioadei de tranziţie şi de edificare a organului de drept, chemat să stea la straja securităţii economice a ţării noastre - Republica Moldova.