CURS 1AUTISMUL - PORTRET Autismul este un sindrom din cadrul TID (tulburri profunde/pervasive de dezvoltare). ntrzierea mintal nu se ncadreaz n tulburrile profunde pentru c mintea funcioneaz corect. La autism mintea nu funcioneaz corect dei are i retard.TID = 5 sindroameNumrul persoanelor cu autism este n cretere pentru c diagnoza a devenit mai precis.Funcionarea minii la autiti are alt funcionare pentru c centrii specializai pe o anumit funcie sunt afectai ntr-o msur mai mic sau mai mare. n stare brut nu poate decripta mesajele din mediu, rezultnd o retragere autist datorit incapacitii de a decripta i controla stimulii.Ce este autismul? Caracteristici1. Anomalii de relaionare cu persoanele si obiectelea) Persoanele -pare insensibil la relatiile cu ceilalti, pare detaat, dar depune efort pentru a se detaa, a se retrage dintr-un mediu pe care nu=l intelege (fiind o form de protecie).-devine agitat pentru c nu tie ce urmeaz, implicarea intr-o activitate pe care nu o intelege si se teme.- contactul vizual nu este utilizat de autist. Acesta se dezvolt pe timpul terapiei. De multe ori privirea este vid.- i lipsete empatia.- nu se precipit spre prini cnd vin.- i utilizeaz pe ceilali ntr-o manier mecanic. De ex:o ia pe mama i o duce la chiuvet i pune mna pe robinet vrea ap are afectat centrul de generalizare. Activitatea a fost fcut de mam, nu poate generaliza la el. n acest caz este afectat i centrul de decriptare a mimicii.- nu iniieaz jocuri.- nu mparte activiti.- are o capacitate imitativ ridicat ecoplaxie (imit adultul fr semnificaie, aceasta din urm poate aprea n timp)b) cu obiectele- utilizare steriotip, deturnat, obiectele nefiind folosite pentru ce au fost create.- se ataeaz bizar de anumite obiecte (unii doresc s in mereu cu ei un obiect), fac fixaie pe diferite obiecte, spre deosebire de copii normali care utilizeaza jucaria in scopul pentru care a fost creata. - nu se joac adecvat cu obiectele, nu posed jocul de rol.Activitile sunt marcate de steretipii. Se manipuleaz un singur obiect i se face o singur activitate. Cnd se produc modificri apar stri de anxietate, angoas, furie, plns. Simptomele nu sunt identice la toti copii ci se manifesta sub intensitate diferita ( unii au contact vizual mai bun de ex.) Autistul poate invata in timp si anumite simptome se pot ameliora pe parcursul terapiei. Cand apar schimbari in mediu, apar si simptomele de angoasa, plansul , crizele, sunt stresati, au reactii ciudate.2. Senzorio- motricitatea Senzorialitatea se manifesta sub doua forme: Hiposensibilitatea; Hipersensibilitatea;a) Auzul. Unii autisti i duc minile la urechi cnd aud zgomote ( daca suna telefonul, se da muzica la maxim, tipam etc) sunt hipersensibili la zgomote nalte. hiposensibilitate nu tresar la zgomote nalte chiar daca se intampla in spatele lor.b) Vzul sunt hipersensibili lanivel de ceea ce vadde ex. fata omului o vad ca o masca. pot aprea cazuri de autostimulare: razele de soare, dungile de o anume culoare de pe tricou. Apeleaz la autostimulare pentru c este o form de comfort psihic. i alege un stimul pentru a face fa bombardamentului din mediu, alegndu-i i un stimul pe care l poate controla, acoperindu-i astfel pe ceilali.c) Gustul hipersensibil nu poate suporta anumite gusturi. hiposensibil - mnnc mult ardei iute. Poate ingera lucruri ce nu sunt alimente.d) Tactil. hipersensibil nu pune mna pe anumite texturi. Ex: nu suport s fie atins de altcineva. Se aez cu spatele pentru a fi luat n brae. hiposensibil pune mna pe ceva fierbinte fr s aib nici o reacie, nu simt durerea ca i ceilali, care ar urla de durere.Autostimularea se produce la toate nivelurile: se muc cnd este nervos, este autoagresiv. Poate dezvolta i o fixaie pe anumite alimente.Motricitatea:O parte din copiii autisti au intarziere in dezvoltarea psihomotrica dar se poate recupera in timp. Este afectat imitaia, motricitatea fin.Pot fi: - hipochinetici; hiperchinetici; normali din punct de vedere al motricitii.Atitudini posturale : ciudate de ex au o pozitie fixa a corpului, a degetelor, a picioarelor , mersul bazar3. Comunicare i limbaj le lipsete iniiativa comunicrii verbale, absenta intenionalitatii verbale. copilul nu comunic nici mimico-gestual. nu arat cu degetul. lipsii de expresivitate. cnd exist limbaj, tonul ritmul i debitul sunt afectate. Poate avea o intonaie bizar, punctat, voce cu ton schimbat, pe 2 voci; au perioade cnd pot vorbi n oapt. pot fi tahilalici vorbire rapida/ bradilalici vorbire n silabe un semn distitinctiv al autismului este ecolalia repet cuvinte auzite fr sens. limbajul nu va fi niciodat dezvoltat inversiunea pronumelui adica vorbete la persoana II-a n loc de I-a. Ex: vrei apa! Vrei pipi! Acest fapt se datoreaz faptului c asa a auzit la cei din jur i a ntrzierii mintale (capacitate de generalizare afectata). le este greu s se exprime verbal nu percep limbajul gestual alcelorlalti; nu neleg mesajul celorlalil avand centrul vorbirii afectat le este greu sa exprime sa sa inteleaga ce spun ceilalti; cand vorbeste la pers. a III a este pe fondul intarzierii mintale ( de ex. Alex vrea ciocolata); cuvintele achiziionate vor fi cuvinte concrete, termenii abstraci sunt mai greu de neles.

4. Supergeneralizarea nu face operaia gndirii de generalizare. Timpul de procesare a informaiei este mai mare, trebuie s gndeasc mai mult timp. Ex: crede c sunt maini feminine i brbteti care fac dragoste. gndirea este asociativ, nediscriminativ: deschide fiiere cnd cineva i amintete vacan ngheat biciclet. Alt exemplu: "- Ce mnnc vaca? R: - Muu!". n acest caz rspunsul este din fiier corect, dar este un rspuns greit. i stocheaz informaia pe fiiere i se poate duce la fiierul greit. 5. Emoiile -are emoii dar nu le exteriorizeaz sau sunt inadevate social cnd le exprim.- cand sunt furioi pot fi agesivi: - autoagresivi - cu obiectele - cu persoanele- exist instinctul de conservare. Se d cu capul de perei pn doare, dar nu mor.6. Funciile intelectuale Performanele depind de capacitatea video-spaial i de memorie. Pentru reflectie fiind necesar un nivel mai elevat. nva mai bine informaia vizual. Exist i autiti care nva mai bine dac informaia este transmis pe cale auditiv, ns acetia sunt n numr mic. Ceea ce stocheaz nu nseamn c utilizeaz n interaciunea cu oamenii, n adaptare sau la scoal.Nu vede ntregul. Ex: borcanul este gol, dar l arunc dup ce instructorul i spune. tie c i trebuie pine, ns nu tie ct.

CURS 2DIAGNOSTIC PRECOCE-manifestri precoce ale autismului-Sub vrsta de trei ani apar anumite manifestri precoce. Diagnosticarea autismului se face dup varsta de trei ani. Pentru a se face un prognostic se iau n considerare manifestrile autiste.Manifestrile precoce pn la trei ani pot sugera existena autismului:1. Sugar prea cuminte Nu plnge, este indiferent, nu cere atenie, nu surde, nu reacioneaz, nu comunic.2. Sugar foarte agitat care plnge mult3. Tulburri motorii Absena atitudinii anticipative. De ex: vine mama i nu ridic minile s o ajute s l ia n brae, nu anticipeaz. ntrziere psihic motorie.4. Anomalii ale privirii Se pot manifesta diferit i nu sunt la toi la fel Nu urmrete cu privirea. Absena reciprocitii vizuale. Privire trist. Amimie- fr mimic, expresivitate Absena celor trei organizatori ai lui Renee Spitz: Sursul social de la trei luni (adica vine mama i el rde, rspunde) Angoasa din luna a opta. Mama este n camer, copilul simte prezena ei, pleac mama copilul url,o vrea pe mama n camer, are sentimentul ca este lsat balt. Achiziionarea lui NU n jurul vrstei de doi ani. Debuteaz stadiul anal. Apare controlul sfincterian i descoper c se poate opune adultului de a-i face in ciuda: "tiu c vrei pe oal, dar m mai in." Ca manifestri de personalitate n cazul oralului mama a recurs la mncare i este bulimic, n timp ce analul are sentimentul c trebuie s fac mai trziu i nu acum.5. Intolerana la schimbrile din mediu6. Tulburri somatice-funcionaleSunt de trei feluri: Alimentare: anorexia, bulimia, coprofagia. De somn: insomnie, hipersomnie. Sfincteriene: enurezie, encomprezie (emisie voluntar i repetat de materii fecale).Debutul autismului poate fi la natere sau chiar i n jurul vrstei de doi ani jumtate cnd poate manifesta regres i i poate pierde achiziiile n 24 de ore. n ultimul caz autismul era latent.MITURI LEGATE DE AUTISM Autismul a debutat n 1900 n rile industrializate, populate de persoane cu triri reci. Autismul apare doar n anumite categorii sociale (inelectuale). Autismul este nsoit/determinat de o profund depresie nervoas pe fondul creia persoana desfoar fantezii nfricoatoare. Este corelat cu o inteligen peste medie pe anumite funcii intelectuale la toi subiecii. Problema principal jn autism este reaua voin a copilului n a vorbi.

CURS 3PRINCIPII TERAPEUTICE

Mesajul se transmite: - verbal 10% - nonverbal 90% - paraverbal PRINCIPII:1. Ton ferm pentru c altfel nu te ascult i nu va executa sarcina. Pentru c are centrul limbajului afectat autistul nelege mai mult limbajul verbal dect pe cel nonverbal. Se folosete un ton ferm pentru ca acesta nu se negociaz. ipatul face mai mult ru copilului.2. Cuvinte puine cu ct sunt mai puine cuvinte cu att are anse mai mari s neleag mai repede.3. Sarcina dat trebuie executat Nu tii te nv (se execut sarcina cu minile lui - prompt)Nu poi te ajutNu vrei te forez (chiar dac plnge sarcina va fi executat cu mna terapeutului-dominare fizic).Terapia comportamentala impune fortarea copilului la indeplinirea sarcinii Copilul va plnge pentru c este frustrat, nu traumatizat.Sarcinile se dau pe nivelul lor de dezvoltare, la inceput fortand copilul in timp ce urla, plange, te musca, se zbate, la inceput mai apoi invata ca are in fata un adult ferm si devine cooperant. Ludoterapia este ajutant, nu este soluia pentru evoluia copilului. Ludoterapia este pentru copilul non-autist insa intarziat mintalLa sarcina data dar cunoscuta i nu vrea s o execute i se spune de dou ori, a treia oar ii dai comanda si cu mana ta pe mana lui (prompt) si executa de ex strange jucariile.Si la masa de lucru la fel, dau comanda in cuvinte putine : de ex potriveste ...de 2 ori si a 3 a oara execut cu el.Cnd nu execut sarcina i spun c a greit. I se spune un NU neutru i nu unul pe ton ferm. Din cel neutru reiese c nu este nici o problem, mergem mai departe, nvm. Astfel nu i se reproeaaz c a greit pe ton ferm pentru c n timp ce greete nva i nu trebuie culpabilizat pentru ce face, pentru c nu este din rea voin ci pentru c aa este structura lui. Copilul va fi evaluat n funcie de consecin i nu va primi recompens. Dac nu a fcut sarcina pentru c nu are chef i poi zice un nu mai ferm care s transmit mesajul: "Fi atent!" Executa primeste recompensa, nu executa nu primeste recompensa.4. Recompensa a) Material (primar) mncare dat cu zgrcenie jucrii obiecte pe care a fcut fixaie (la nceput pentru c dac va evolua nu va mai avea nevoie de recompens primar). Astfel va mai rmne cu stereotipia o perioad, dar evolueaz. butura preferat recompensa va fi folosit n timpul orei de terapie nu i n viaa cotidian. Unii cred c dac i se va da sarcina ferm nu te mai iubete, dar nu este adevrat cci primete recompens.b) Social laude atingeri masajul s li se cnte ritualuri (eti frumoas, deteapt.....)La copiii cu potenial sczut se ncepe cu recompensa primar i se adaug cea social: BRAVO! Treptat se renun la cea primar i rmne cea social.n administrarea recompensei cea material nu se d niciodat gratis. Nu i se va da n timpul zilei, doar la masa de lucru. Acest lucru este valabil si pentru fixaii, acestea se dau doar la masa de lucru.5. Cnd tim c tie?Se va numra de cte ori rspunde corect i de cte ori rspunde incorect.Ex: se va da de zece ori sarcinaRspunsuri corecteRspunsuri incorecte XX XX XX50% corect XX XXDac rspunde corect din a doua ncercare i primete recompensa dar se bifeaz la greit. Nu se bifeaz dac arat greit din prima.tie cnd face 80% corect n dou edine consecutive. Dac n prima edin obine 90% i n a doua 70% nseamn c nu stie.Se poate mpri n edin sarcina 5 cu 5 dac copilul devine frustrat. Dac primele 5 sunt corecte tie 100%. Dac copilul poate face de 16 ori de attea ori se face; se calculeaz apoi procentajul. Dac acesta arat prima oar rou apoi celelalte este ptr ca nu vrea atunci timp de 15 zile vom lucra cu prompt si stie ca nu are scapare si va renunta sa se incapataneze.Dup ce se constat c tie se trece la cimentare. De ex: se va mai face culoarea rou de dou, trei ori pe edin.Prinii sunt de obicei indulgeni. De ex: "tie, dar uneori nu este atent, se alint c dac era atent mi arta". O astfel de atitudine este mpotriva copilului. Copilul invata superficial si daca stie cu parintele 80% ,cu terapeutul insa stie 60%, pentru ca este mai sever.Dac se d un ton ferm dar se atinge uor copilul i el nu scrie rezult c nu este un mesaj ferm. Dac se apleac (fortat) copilul peste mas el va concluziona c are de a face cu un mesaj ferm.Dac se d o comand pe ton ferm ns se zmbete nu este bine. Att limbajul verbal ct i cel paraverbal trebuiesc s fie ferme.6. Termenul i atitudinea "NCERC" se nlocuiete cu "FAC" la adult.La masa de lucru terapeutul nu se duce cu atitudinea ncerc. Se lucreaz cu copilul chiar dac este n toane bune sau rele. O prim etap vizeaz ctigarea autoritii.CURS 47. nti facem copilul atent i apoi dm sarcina. Important este prima secund, atunci imediat dup ce i dm sarcina. Dac nu se uit nu i dau sarcina, ci insist s fie atent.8. Adultul lucreaz cu reflexele la el. Terapia comportamental este dinamic, nu analitic, avnd o important parte ce presupune micare i agitaie. ex: i in mna cu o libertate de civa cm. Cnd simt c vrea s drme obiectele l oblig s rezolve sarcina. Nu l las s arunce obiectele. 9. Principiul penibiluluiEx: dac ntr-un exerciiu nu se uit, nu urmrete sau se uit dar nu face diferenierea fa de o micare asemntoare i i-o face pe aceea, micarea trebuie exagerat. Cnd se va da exemplu se va face o micare mai ampl. (sar n sus).In cadrul principiului de mai sus este aplicata exagerarea micarii pentru ca autistul sa sesizeze diferenta in miscare , schimbarea pozitiei. De ex. am 2 cuburi, unul fix si altul mobil - la imitatie- fa asa,- o face si trec la cealalta miscare, trec cubul mobil pestre cel fix. Aceasta miscare o fac insa cu bolta si cu zgomot pe masa, exagerand pentru a observa miscarea si a vedea diferenta, sa i se atraga atentia, sa-i fie clar. De ex imitatia modifica saritura peste un bat.10. Orarul La nceput este fcut din obiecte, aranjate de la stnga la dreapta n funcie de activitile pe care le va face. Se vor pune activitile i vrea sau nu va trebui s le fac. Orarul l va ajuta pe copil s tie ce va urma, oferindu-i-se un anume grad de previzibilitate. In terapia comportamentala utilizam repetiile de 2 ori. Defapt parintele isi doreste integrarea sociala, scolara a copilului. Trebuie copilul sa aiba cei 7 ani de acasa, este foarteimportant. Regula elementara este ca pe parcursul orei sa stea in banca. Ii coordonez mana catre prima activitate . Orarul trebuie adaptat la potentialul de intelegere copilului. Cu un copil necooperant orarul in faci in dublul timp fata de lucrul cu un copil cooperant. Dup ce copilul nva regula i va crete capacitatea de abstractizare. ncepnd din acest moment se poate trece la orarul 2D cu pictograme.Activitatea se va ncepe cu ceva mai uor pentru a intra intr-o stare de bine i se va alterna cu sarcini mai grele. Putem oferi activitatea mai uoar ca i recompens. (ex: puzzle).Activitate usoara activitate cu grd. scazut de dificultate, sau activitate stiuta, sau activitate placuta de copil.Activitate grea - grd. de dificultate mare, sau activitate nestiuta sau neplacuta.La nceput sedina va fi de jumtate de or, apoi treptat se va crete intervalul. Se paote sa dureze si 1 h si dar depinde de urmatoarele variabile : cat stie copilul; capacitate de concentrare a copilului; copil obosit; putere financiara a parintelui; sedinta de 1 , costa mai mult cu 50% decat cea de 1h. Capacitatea de concentrare nu crete cu vrsta ci depinde de ct se lucreaz cu el. Terapia Teach recomand dou ore pe zi cu o pauz de 10 minute .Sedinta se mareste in functie de copil , fortam cate un pic si lucram secventializat. Aba recomand 8 ore pe zi 4 ore dimineata si 4 dupa-amiaza..11. Pacientul nu este copilul ci FAMILIA.

Se observ c unele resurse sunt mai afectate. Spre ex bunicul care domin copilul i nu respect regulile (bunicul este ca o frana de mana ).Resursele copilului nu reprezint numai capacitatea cognitiv, motric i emoional ci i celelalte i evolueaz n funcie de acestea. Pentru ca relaiile dintre terapeut i pacient s fie eficient trebuie s se respecte anumite reguli:Reguli ce trebuie respectate in relatia terapeut pacient 1. S vrea terapie familia consider c nu au nevoie de terapie, dei trebuie.2. Pacientul trebuie s contientizeze problema. Familia nu este contient c problema se afl i la ei i nu vor s fie implicei n terapia copilului. Deasemenea nu contientizeaz ca trebuie s se produc o schimbare n relaia cu copilul.3. Confidentialitatea4. Neimplicare emoional dac te enerveaz printele nseamn implicare emoional.Autistul nu trebuie sa-l perceapa pe terapeut ca pe un prieten, nu te implici emotional, fara atasament.5. Acceptarea necondiionat a parintelui imperfect.6. Contract cu reguli ( confidentialitate, consecventa, plata, etc)7. Terapeutul trebuie s fac echip cu pacientul (familia). Terapeutul este lider de echip, coordoneaz echipa. (far Emilu ci Emil)8. Terapeutul este capitan de echipa iar echipa este formata din terapeut plus pacientul mare ; acest lucru trebuie stabilit de la inceput prin reguli stabilite cu familia. Terapeutul are o viziune asupra relatiei terapeutice iar familia crede ca stie.Terapeutul este cel care coordoneaza echipa, lucru stabilit dinainte cu familia (parintele este implicat emotional si deci nu este obiectiv) Terapeutul nu trebuie apelat pe numele mic.9. Terapeutul sa aiba in ochii pacientului credibilitate profesionala10. Empatie ce nu nseamn implicare emoional.11. Pacientul trebuie s plteasc terapia.12. Sindromul ajuttorului neajutorat sau al altruistului. Terapeutul simte nevoia de a ajuta.Cum se naste structura sindromului ajutatorului neajutorat sau al altruistului (cand avem de-aface cu un asemenea terapeut)Copilul sensibil se simte parasit cand mamanu este aproape langa el, se simte lipsit de hrana emotionala, abandonat, parasit, si ramane cu gustul amar a acelei experiente.Copilul se identifica defapt cu parintele ideal nu normal adica un parinte care ajuta tot timpul si astfel el devine ajutatorul ; de ex. copiii cu tati betivi , la maturitate pot ajunge abstinenti sau betivi si ei, se identifica cu parintele ideal sau normal si ei.Simptomatologia ajutatoruluiCrede ca ai nevoie , sare sa te ajute, are o constiinta inalta, nu trebuie sa sufere altul cum a suferit el, are o constiinta exigenta, el se duce in relatie cu celalalt pentru a-si satisface propriile exigente ale constiintei sale. Se simte neapreciat, nemultumit ca implicarea sa nu este valorizata, este genul de terapeut care vrea sa ajute atat de mult incat se imprieteneste cu pacientul, (bea o cafeluta...) Dar bunele intentii nu sunt necesare pentru eficienta. Terapeutul nu trebuie sa-si schimbe statutul si sa devina salvator.Printele unui autist trece prin mai multe faze cand afla ca copilul sau este autist: Negare Furie Depresie Acceptare SMALL STEPSCum l nv?a) Before Captarea ateniei: Privete! Instruciuni clare (se pune accent pe cuvinte cheie) Demonstraia daca este necesara Acordarea timpului necesar pentru a reaciona (da timp copilului pentru a intelege ca astepti un raspuns)b) During La nceput i se acord ajutor, dar numai ct are nevoie, apoi l reduci. ncurajrile sunt importante Se poate da ajutor fizic pn prinde ideea.c. After Ofera ajutor cat are mevoie doar si nu mai mult reducand apoi din ajutor, informatia suplimentara nu este de ajutor uneori.13. Principiul secvenializriiSe refer la dificultatea sarcinii care se ridic treptat. Tonul i atitudinea trebuiesc s fie ferme. Tonul ferm se retrage extrem de secvenializat. La scris de ex mna se retrage pan la umr iar la sfrit rmn cu un deget pn retrag complet mna. Retragerea se face n etape de 2, 3 mm. Acelai principiu se aplic i recompensei.

CURS 5COMUNICAREASubcapitolul 1 Particularitile limbajului

1. Ecolalia ( a. imediata , b. Intarziata) a. Imediat Vrei s mergi afar? Afar...Repet cuvintele de la adult. Dac are potenial verbal repet nteaga propoziie. Dac are potenial sczut va repeta doar ultimul cuvnt. b. ntrziat Va repeta ce a auzit acum o or, o sptmn, ce a auzit mai demult. Se poate manifesta de la sine (el cu el) sau cu altcineva cruia i d o replic a unui personaj. Copilul va da acest rspuns indiferent de rspunsul interlocutorului. Apare doar la autiti. Ecolalia ntrziat ofer momente de drama printelui care i poate face iluzii. 2. Invesiunea pronumelui Se ntlnete doar n autism. n loc de Vreau ngheat! va spune Vrei ngheat! Utilizerea verbelor la persoana a II-a Imit adultul, care greete pentru c sarcina nu se d pe ton interogativ: Vrei ap? ci Bea ap sau Vreau ap

3. Incapacitatea generalizrii sau suprageneralizare.Suprageneralizarea nseamn c face generalizri cnd nu trebuie. Pentru dezvoltarea acestei capaciti, la masa de lucru se generalizeaz. Dup ce copilul nva ceva, va trebui s fac acel lucru n alt camer, in aceeai ncpere dar cu o alt persoan, apoi n alt ncpere i cu alt persoan, pentru a fi siguri ca stie. Generalizarea implic i aceeai sarcin dat cu alte cuvinte.Cum generalizam ? In mod extreme de secventializat. Dupa ce facem sarcina cu copilul, generalizam. La generalizare intra si urmatorul lucru: sarcina data cu alte cuvinte de ex Cum te chiama/numesti?Dac generalizarea este afectat limbajul este greu de neles. Copilul nva limba matern mai greu dect nvm noi o limb strin, pentru c nu are cu ce corela cuvntul. Chiar dac tie cuvntul din fraz nu nseamn c nelege mesajul. Greu de neles sunt i cuvintele cu dublu sens, figurile de stil sau metaforele. Acest fapt se datoreaz faptului c i este afectat capacitatea de abstractizare ( ex a sari peste masa de pranz). La sentimente il inveti despre trist si ii arati o pictograma cu o fata cu lacrimi nu va intelege ca lacrimile pot fi de bucurie, sau ca ti-a intrat ceva in ochi, sau poate ai ras cu lacrimi.Sau de exemplu dintr-o imagine vd detaliile (culoarea roie a acoperiului) nu toat imaginea (blocuri, maini, imaginea oraului). Dac copilul cu care se lucreaz pune accentul pe amnunte nesemnificative, se folosesc pictograme alb-negru. De ex. pot intelege 7cuvinte luate separat dar impreuna nu le intelege sensul.Autitii cred c dac ei tiu un lucru i ceilali tiu acest lucru. De exemplu: dac au o batist n buzunar cred c ceilali tiu. Ceea ce nu se vede, nu exist. Dac s-a mutat ua de la magazin, nu poate ndeplini sarcina de a cumpra ceva i se blocheaz n locul n care tiau c este ua, si nu vin acas.Conceptul de da i nu este greu de nvat. Zic da pentru c observ c printele l ntreab dac vrea i apoi este recompensat, sau nu pentru a scpa de sarcini.

4. Adapteaz-i (tu ca adult) propria predare i vorbire. Atenie100%. La mas nu se face altceva pentru c dac atitudinea indic altceva, copilul va specula. Cuvinte puine. Trebuiesc eliminate perturbrile (geamul trebuie s fie nchis, aceasta se va obinui ca s lucreze cu geamul deschis treptat). Eliminai negaiile. Cnd se nva copilul nu se poate nva prin negaie. (ex: nu mai f aa). Nu i se spune ce s nu fac, ci ce s fac (lipete buzele!). Se evit negaia deoarece incontientul o va prelua ca pe o afirmaie: Nu f aia! devine fructul oprit i va face. CURS 6 COMUNICAREA Subcapitolul 2 Dezvoltarea capacitii de nelegere i exprimareCopilul cu capacitatea de abstractizare afectata se exprima la persoana a II a si se refera la el deci eu ma exprim la persoana I ca si el sa se exprime la fel; ii pun in mana de ex. lingura si ii spun la masa ( i-am pus mesajul concret in mana dar tot timpul insotit de mesajul verbal) si il imping sau il trag ( de ex la masa, la baie, la joc etc) Astfel ii dezvolt in mod firesc capacitatea de intelegere incet, incet pentru a putea sa inceapa sa se exprime (pentru un copil care nu stie nici un cuvant, nu stie semnificatia, nu are capacitatea de exprimare dezvoltata).Astfel adaptam la sistemul sau de gandire si intelegere, ii dezvoltam intelegerea, iar apoi ridicam gradul de abstractizare. La inceput 3D +verbal, apoi 2D + verbal, tridimensional adica cu ajutorul unei pictograme( de ex lingura, hartie igienica etc)Totul este functie de potentialul copilului si de constanta cu care se lucreaza cu el ( saptamani, luni de lucru ca sa priceapa doar verbal). Nu toti copiii autisti au nevoie de acest traseu, sunt si copii cu potential verbal. Daca un copnu doar sa inteleaga ci si transmita un mesaj si il invat sa-l transmita 2DCum il invat sa vorbeasca cu ajutorul pictogramelor ? Incepem cu pictograma preferata de ex bomboana sau suc ceva ce ii place - , atunci cand imi da pictograma cu bomboana ii dau bomboana si ii comunic astfel ca mediul se transforma in favoarea sa daca invata sa ceara si nu primeste nimic daca tipa si urla. Il intreb: ce vrei ? ii iau mana si im i arata de 3 ori bomboana , ca sa retina ii dau o bucatica mica ca sa-i tin pofta treaza pana cand imi da singur pictograma. Ridic grd de dificultate, ma duc mai in spate sim el se apleaca sa-mi dea pictograma, zic de 3 ori, ridic grd de dificultate, ma duc mai departe cu scaunul, el se ridica si ia pictograma si mi-o da, si tot asa. Copilul cu autismare toata viata in inflatie are de platit un pret mai mare pentru orice efort. In continuare ma duc in spate cate un pas in etapa respectiva ; pot sta pe etapa cat vreau eu, pana va receptiona mesajul. Mana terapeutului este tinuta langa cap si nu ii intinzi mana; ajung in hol sau in alta camera ca el sa transmita mesajul dintr-o camera in alta dupa care ii realizez un raft cu pictograme astfel acestea sunt sub ochii lui si cand vrea ia pictograma si mi-o arata. Aceste lucruri se realizeaza la inceput cand este controlabil; il invat deci sa-si inteleaga propriile mesaje si apoi sa le exprime. Pictogramele folosite sunt cele schematizate alb/negrusi reprezinta un singur obiect si nimic altceva In terapia comportamentala sunt reguli ce trebuie respectate, daca nu , copilul nu primeste nimic caci nu copilul controleaza situatia.Deci se vor folosi mesaje transmise vizual, ct mai concret. I se va pune n mn mesajul s l pipie. Ex: Mnnc! (la persoana I pentru c autitii nu vor realiza transferul de la persoana a II-a la persoana I) i i se va pune lingura n mn.Afara i se pune adidasul ; baie i se va pune hrtia igienic.La nceput se dezvolt capacitatea de nelegere. Apoi i transmit mesaje cu ajutorul obiectelor (3D+verbal). Dup se transminte 2D+verbal (pictograme) i n ultima etap doar verbal. Copilul este nvat s transmit 2D. Ex: pictograma cu obiectul preferat bomboana; am dinainte bomboane mici tiate; dac d pictograma va primi o bucat de bomboan. Astfel descoper c poate schimba mediul. Iniial terapeutul va face aciunea cu mna copilului i i zice de trei ori: bomboana. Cnd nva s cear cu ajutorul pictogramei, terapeutul se va da un pas mai n spate (pentru a se ridica). Mna terapeutului trebuie inut pe lng corp, nu i se ntinde mna, ci se atinge pe cot cu cealalt mn. n ultimele etape ale exerciiului se ajunge n alt camer. I se realizeaz copilului un raft cu pictograme (obiecte preferate). Acesta este dus lng raft i nu mai este ntrebat Ce vrei?, ci lsat singur (dac vrea i va da terapeutului pictograma). Pictogramele trebuie s fie cele din PECS schematizate alb-negru cu un singur obiect.

Subcapitolul 3 Dezvoltarea capacitaii de a povesti1. POTRIVIRI OBIECTE-OBIECTEI. OBIECTII. OBIECT + OBIECT NECUNOSCUTIII. OBIECT + OBIECT NECUNOSCUT + OBIECT NECUNOSCUT IV. OBIECT + OBIECT NECUNOSCUT + OBIECT CUNOSCUTV. OBIECT + OBIECT CUNOSCUT + OBIECT CUNOSCUTI. Pn ncepe s vorbeasc va potrivi obiectele din mn cu cel de pe mas. Iniial se va face cu un singur obiect. Ex: s pun lingura la cel de pe mas. Sarcina este: Potrivete! nu i se va da o alt comand cnd i se d obiectul.II. OBIECT + OBIECT NECUNOSCUTAm pe mas dou obiecte (lingur i un alt obiect cu care nu s-au mai fcut potriviri pn acum). Dac se face 80% corect se va trece la etapa a treia.III. OBIECT + OBIECT NECUNOSCUT + OBIECT NECUNOSCUTLingur+o radier+ un pix. tie s potriveasc 10-15 obiecte.IV. OBIECT + OBIECT NECUNOSCUT + OBIECT CUNOSCUTLingur+cd (ob cunoscut)+ dop (ob necunoscut). nva 15 obiecte pt nivelele 1, 2, 3 se poate trece la nivelul 4.V. OBIECT + OBIECT CUNOSCUT + OBIECT CUNOSCUTAl doilea i al treilea fac parte din primele zece tiute. Nivelul 4 i 5 sunt mai grele pentru c el deja a primit recompens la obiectele cunoscute2. POTRIVIRI PICTOGRAM- PICTOGRAM 2DSe vor utiliza aceleai cinci nivele ca la exerciiul 1.3. POTRIVIRI OBIECTE-PICTOGRAM/ PICTOGRAM-OBIECT4. POTRIVIRI OBIECTE NEIDENTICE (GENERALIZARE) Lingura de inox la cea din plastic.5. POTRIVIRI 3D La o form decupat, de ex cubul cu perei decupai, gleata. Poate fi fcut n paralel cu exerciiul 1. Se ncepe cu cilindru, ptrat, triunghi apoi altele. Pe edin se face o singur form. Se pune forma cu cilindru n faa lui, gleata se rotete dup cteva repetri.6. INCASTRU Poate fi fcut n paralel cu 1 Potrivire cu 2 piese. Copilul potrivete piesa dup care terapeutu i-o scoate. La sfrit se va lucra cu toate piesele.7. INSTRUCII SIMPLE. se poate face n paralel cu exerciiile 2 si 3 sarcini: stai jos! Vino la mine!, ridic-te! D pup!, Minile sus! F pa! Aplaud! Bate palma! Sari! Dup ce tie 3, 4 comenzi se va face random. La nceput i se acord ajutor fizic. Se fac maximum dou pe edin. Se va face numai Stai jos! fr Ridic-te!, care se va face n edine diferite.8. RECEPTIV OBIECTEa. Denumirea obiectelor Sarcina va fi denumirea obiectului, de ex: cana Copilul trebuie s arate sau s dea Se vor folosi tot cele cinci nivele, primele 3 10, 15 cuvinte, al 16 obiect se va face de la nivelul 1 la nivelul 5. Obiectele se vor a alege dac ndeplinesc mcar dou din urmtoarele trei criterii: obiecte de uz zilnic, denumire scurt, preferate Se poate face dup exerciiile 3, 4. E potrivirea cea mai grea, de a potrivi abstractul la concret, cuvinte i obiecte.b. SortriDe potrivit obiectele din mn la obiectele identice din tav:Recipient 1: pixuri Recipient 2: erveeleRecipient 3: cuburiNivel 1. S pun creionul la cele din tav identice. Nivel 2. Apoi intervin diferene ntre obiecte. De exemplu difer culoarea creionului, dar ele sunt la fel.Nivel 3. Creion galben i n tav culori diferite, creioane i lungi i scurte (difer dou caracteristici).9. RECEPTIV OBIECTE 2D Se face cu ajutorul pictogramelor. Dup ce a fcut 40 de obiecte la exerciiul 8 trecem la exerciiul 9. S arate pictograma cu lingura, obiect ce a fost nvat la 8.10. RECEPTIV ACIUNI 2D Sarcin: alearg. Pictogramele cu aciuni ce le tie de la instrucii sau din viaa cotidian. Potriviri pe aciuni pictogram la pictogram, apoi se face ex 10.11. RECEPTIV. PRILE CORPULUI Se va face dup exerciiul 8. nti se nva corpul ca i cuvnt, ca ntreg. Criterii: s tie 40 de obiecte, se fac pri ale corpului ce le vede. Dac se vor face dou denumiri pe edin, acestea s se fac la distan. Ex: picior, palm, burt, cap. Nu se va face n aceeai edin palma i talpa.12. POTRIVIRI CULORI Se vor face tot pe cele 5 nivele Sarcina: potrivete! De ex: cub rou n gleata roie. Dup ce nva 4 culori se va continua cu nivelul 4 i 5.13. RECEPTIV CULORI D/ arat rou.14. CARACTERISTICI OBIECTE antonime sau atributea) MARE/MIC nti vom face receptiv mare/mic. i celelalte se vor face la fel: de exemplu vom face main roie mare/mic. La nivelul 1: sarcina este: D mare! dup ce rezolv sarcina se va schimba poziia. Nivel 2: mic Nivel 3: aleator mare/mic.b) LUNG/SCURT Se vor folosi creioane, ate, bee de aceai grosime i culoare, dar de lungimi diferite.c) GROS/ SUBIREd) LAT/ NGUST- 2D foi de hrtie.e) GREU / UOR- sculei sau cutii cu volum identic, dar greuti diferite.f) CURAT/ MURDAR- ceac murdar vs ceac curat.g) UD/ USCATh) ASPRU/ NETED- nu se va face cu obiecte identice ci cu obiecte neidentice. De exemplu pt aspru avem pil de unghii, piatr ponce, partea aspr a unui burete.i) CALD/ RECE: ap, ou, cni identice cu ap.j) NCHIS/ DESCHIS: cutii, carcase cd, carte, cutie bijuteriik) CARACTERISTICI ALE OMULUI nalt/scund Gras/ slab Tnr/ btrnl) MOALE/ TARE15. EXPRESIV OBIECTE Se va face dup exerciiile 8 i 9 Sarcina: Ce este? copilul trebuie s zic denumirea. Se poate face dac copilul este verbal. Nu are ca scop corectarea vorbirii, aceasta se va corecta la logopedie.16. IMITAIE CU OBIECTE Se va face n paralel cu ex 1. Sarcin: F aa Tu vei avea un obiect el un obiect.( fluturi un steag, un servetel, o toba cu doua bete tu unul, el unul, sunu din clopotel etc. Se vor face tori itemii de 10-15 ori; trebuie sa faca 80% Se vor face dou imitaii pe edin Exemplu: s se pun cubul n gleat, s bate toba,el va trebui s imite, s fac i el. Se mai poate lucra cu: ghemotoace de hrtie (s arunce), clopoei, toba, steag, batist, s plimbe maina pe mas (cu sunete), un animal care sare up! up!17. IMITAIE MOTRICa) Grosier grosiera / pe scaun Bate din palme, bate genunchii, mainile pe sold, ridica mainile sus Sarcina: f aa! Din instruciuni simple, stnd pe scaunb) Grosier motric / stand in picioare De exemplu: sari18. IMITAIE MOTRIC FIN Se va face dup 17 Sarcin: F aa! Ex: pens digital (s apropie degetul arttor de cel mare) S arate prile corpului cu degete Atinge palma cu arttorul mpreuneaz degetele minilor Ploaia pe mas Cntm la pian La final se poate face semnul ok, foarfeca, frecatul minilor19. IMITAIE LA NIVELUL FONO-ARTICULATOR Dup 18 Cuprinde exerciii de logopedie Sarcina: f aa! Deschide larg gura Suge buzele uguiatul buzelor cu zgomot Vibrarea buzelor Linge buza superioar Limba n colul gurii stnga, dreapta terge dinii cu limba umfl obrajii vibrarea limbii printre dini mic brbia stnga, dreapta clnne dinii mic buza superioar/inferioar20. IMITAIE SUNETE Micri pentru fiecare sunet Imitaie silabe i cuvinte21. IMITAIE DUBL Se vor face 20 imitatii si 2 sedinte i dai sarcinaF aa! i tu execui dou micri. Exemplu: Bai din palme i mngie burta. Se poate ca tu fcnd prima micare, copilul s o fac. De aceea facem secvenial Nivelul 1: obiect+obiect (ai dou obiecte pe mas: cub, gleat i ciocan). Pui cub n gleat i bai cu ciocanul. Faci tu, apoi i copilul. Ca s nu fac el prima micare i zici mini cumini i i ii tu minile. Trebuie s respecte ordinea. Nivelul 2: se vor face 7/10 imitatii Se va face o micare+obiect. Sarcina: f aa; bate din palme i cu ciocanul bate n mas. Prima micare este doar cu corpul. Nivelul 3: obiect+corp. Se vor face tot 7/10 edine. Nivelul doi este mai uor fa de trei pentru c la doi pentru cea de-a doua sarcin vede obiectul pe mas. Exemplu de activitate pt niv 3: arunci ghemotoc de hrtie i bai n mas. La cea de-a doua micare trebuie s apeleze la memorie. Nivelul 4: corp+corp. Se vor face 7/10 edine. Activitate: bate din palme i apoi bate n mas.22. EXPRESIV ACIUNI Se poate face dup exercitiul 10 receptiv actiuni Sarcina: Ce face? (fr alte cuvinte). Aceast ntrebare devine cheia fiierului cu denumiri aciuni. Se pot face 2/4 aciuni pe edin, dac merge se poate i mai mult23. A FACE O ALEGERE a) Receptiv n mn Sarcina: Ce vrei? Nivel 1: P+NeP (preferat+nepreferat) De obicei se face cu alimente Alimentul preferat i cel nepreferat e ine n mn de ctre adult. Va avea tendina s ia atunci cu mna lui, ari de trei ori spre obiectul preferat. Schimbi poziia lor i ari cu mna lui. Apoi i se d. Nivelul 2. P+neutru De exemplu ciocolat+dop. El va trebui s arate spre cel preferat. Dup i se va da ciocolat, dar puin. La acest nivel se va trece dac copilul ncearc s ndeprteze alimentul nepreferat de la 1. Nivelul 3: P+P Ce arat aia i se va da. La suc i se d doar o gur. Nivelul 4=1 Preferatul i nepreferatul este pe mas. Trebuie s arate i nu s ia el. Dac vrea mai mult nu este lsat, ci i d terapeutul4=15=2mai greu 4, 5, 6 pt c fa de 1, 2, 3 e un cadru neutru6=3 Nivelul 7 P+Ne+P pe mas. ntrebarea ce vrei este spus din priviri. I le pun pe mas i nu l mai ntreb. Sugestivitatea scade treptat. b) Expresiv Sarcina: Ce vrei? Am 1, 2, 3 n mn i pe mas 4, 5, 6, 7. El trebuie s mi spun ce vrea. Pentru a se trece la urmtorul nivel trebuie s se fac 80% pe edin, dou edine consecutiv.24. SPAIALITATE Se va lucra pe perechi. Ex: pe/sub; n/lng; n fa/ dup; Nivel 1: sarcina: pune PE. Trebuie s i creez ii varianta de a pune sub. Carte pe un cub, pe un pix. Nivel 2: SUB. Sarcina va fi: Pune sub! Nivel 3: aleator PE/SUB. Se va proceda la fel i cu restul de perechi. La N FA/ DUP se vor folosi doar obiecte. Nu se vor folosi ppui i animale pentru ca s tie pt obiectele din faa lui, iar la ppui l condiionez de poziia obiectelor; fiine la pri corp. Obiectele folosite la perechi sunt diferite. Nu se vor folosi aceleai obiecte. Stnga i dreapta, la raportarea copilului fa de obiect se va face dup, pt c la fiine stnga fiinei este dreapta obiectului i creeaz confuzie. Dup ce copilul face pune pe! se va ridica gradul de dificultate. Sarcina va fi: pune pe carte! i se adaug denumirea obiectului: pune creionul pe carte!. Nivelul este mai greu pentru c apare dou obiecte.25. EXPRESIV POZIII SPAIALE Sarcina: Unde este? Rspunsul: n funcie de potenial vorbete: Nivel 1: pe Nivel 2:pe carte Nivel 3: ntrebare: Unde este creionul? rspuns: Creionul este pe carte.26. POVESTIRI IN PREZENT Se face dup expresiv aciuni Sarcina: Ce faci? (se exerseaz cnd face ceva) R: Colorez n timp ce coloreaz dac nu rspunde corect lipesc rspunsul de ntrebare pt ca el s repete ultimul cuvnt27. POVESTIRI IN TRECUTUL FOARTE APROPIAT (cu o secund n urm) I se d o sarcin: Sari! i i se pune ntrebarea Ce ai fcut? R:Am srit Nivele: 1 o secund n urm. I se d sarcina i apoi ntrebi ce ai facut. 2 alt camer. Se trimite s se spele pe mini i este ntrebat: Ce ai facut la baie?; deja au trecut 3 secunde. Alt sarcin poate fi: Du-te la cmar, nchide ua!, cnd vine este ntrebat: Ce ai fcut n cmar?. Dac nu tie este ajutat. Se vor folosi dou, trei aciuni pe edin, de cteva ori. Se fac trei aciuni pe edin, n urmtoarea se va nlocui o aciune. 3 alt camer + aciune. Sarcina poate fi: Du-te la buctrie, nchide geamul!. Cnd vine: Deschide gura! Ce ai fcut la buctrie? astfel trec cteva secunde i n acest timp a fcut i alt aciune.28. POVESTIRI DIN TREI IMAGINI cu propoziii ablon (povestea cu bicicleta) Se va face pe o poveste cu trei imagini. Pe hrtie se scriu propoziiile ablon. Nivele: Niv 1: se va zice titlul i se va aeza imaginea. Apoi se spun propoziiile ablon n timp ce copilul urmrete. Niv 2: adultul spune titlul, copilul aeaz pozele, adultul spune propoziiile ablon. Niv 3: adultul spune titlul, copilul aeaz i spune propoziiile cu ajutor. Niv 4: adultul spune titlul, copilul aeaz i spune propoziiile fr ajutor. Niv 5: adultul spunea titlul, arat o secund fiecare imagine i copilul spune propoziiile ablon dup fiecare imagine. Niv 6: adultul spune titlul, copilul spune propoziiile fr suport vizual. Dup ce tie apte poveti din trei imagini se va ridica gradul de dificultate la patru imagini, apoi cinci. Fie se adaug o imagine n plus, fie cea de-a aptea poveste se va face cu patru imagini prima. Dac se adaug o a patra imagine este de preferat s se adauge la sfrit, s nu fie ncadrata.Ex: Copilul merge cu bicicleta. Copilul face accident. Copilul plnge. Copilul se bandajeaz.29. POVESTIRI DE LA COAL Se va face n funcie de orar. I se face orarul, n el se pun dou pictograme. ntr-una e o activitate, n cealalt alta. De exemplu: cu creionul c scrie i cu mingea pentru c are sport. I se pun numai dou pentru c patru ore sunt prea multe. Copilul este pregtit cu o sear nainte: Mine la coal faci scriere i sport. Peste o or se va face la fel. I se va spune copilului de trei, cinci ori pe sear. A doua zi dup ce se trezete i se va arta din nou orarul. Ajuns la coal i se arat ghiozdanul. Cnd este luat de la coal este pus s povesteasc o activitate recent: Ce ai fcut azi la coal? Scriere i sport. Cnd ajunge acas este ntrebat iar, cu ajutorul orarului. n etapa urmtoare se va reduce din ce n ce ajutorul. Treptat se va elimina att ajutorul vizual ct i cel verbal, dar acest lucru se va face extrem de secvenializat. Poate dura o luna, un an. Orarul va varia n funcie de zile. CURS 5COMUNICAREA TOTAL

1. Definiie. Este acea comunicare n care ai voie i poi folosi toate formele de comunicare posibil (gesturi, obiecte, pictograme, imagini, desene, fotografii, limbaj scris, limbaj verbal, sunete, onomatopee, atingeri). Ceea ce se folosete trebuie adaptat la copil. 2. Avantaje: Mai multe organe senzoriale implicate n receptarea mesajului. Timpul emiterii mesajului este mai lung pentru c de ex: Mnnc! (i i se pune lingura n mn). n acest caz mesajul se va transmite pn cnd ajunge la buctrie. Mesajul este oferit n form constant (lingura este aceeai i azi i mine i poimine) Mesajele sunt mai uor de difereniat. Pentru a primi i a transmite un mesaj este suficient motricitatea grosier. Poi oferi ajutor fizic n nelegerea i nvarea mesajului. Acest lucru va duce la limbajul verbal pentru c nu se face presiune asupra copilului. Limbajul verbal se deprinde prin imitaie. Iniial se imit sunetele scoase de copil. Ulterior adultul va schimba un sunet i copilul ar trebui s l imite, fr a se creea presiune.3. Atitudini de baz n comunicarea total Trebuie s se realizeze ntr-un spaiu adecvat/structurat. Copilul trebuie s tie funcia fiecrui metru ptrat din cas. Un spaiu cu linite pe plan auditiv i vizual. Dac este perturbat de un stimul pe perete se va elimina. Spaiu adecvat i spaiu vorbitor. De ex: (de exemplu la baie pe u este o pictograma, la dulap sunt pictograme cu haine, unde i ine rechizitele - pictograma cu rechizite) Sunt de evitat cuvintele cu dublu neles: metafore, glume. Copilul trebuie s aib timp de gndire minim 3 secunde. Trebuie s fie eliminat tonul interogativ: Mnnc! Nu vrei la mas ? este greit.1. Nivele de nelegere n comunicarea total Nivel 1- nonsimbolic Se vor folosi obiecte, iar orarul se va face din obiecte. Pe lng 3D obiect intr i atingerea, apsarea la aezat, mpingerea, tragerea, Vino la mine! Nivel 2 presimbolic Pot utiliza pictograme, imagini, desene, gesturi, onomatopee, orar cu pictograme. Nivel 3 simbolic Cu copilul trebuie vorbit simbolic corect, fr a se folosi sensuri figurative. Intr limbajul scris i cel verbal n cazul pictogramelor dac i art aripi nseamn zbor. La acest nivel pictogramele sunt abstracte.

INSTRUMENTE DE COMUNICARE SI VIZUALIZARE (ICV)Prin vizualizare se intelege informatia in forma concreta pentru a intelege.Copilul are nevoie de un mesaj concret. Instrumentele folosite vor fi instrumente de comunicare si de vizualizare.1. BRELOCULAcesta va fi folosit doar de copil , nu si de adult ; pe breloc vor fi puse pictograme plastifiate, se aplica principiul secventializarii, la inceput doua pictograme cu activitati, alimente cerute de copil cel mai frecvent. Brelocul se va folosi dupa ce copilul stie sa solicite cu ajutorul pictogramelor , nu in paralel cu invatarea lor, asa are vocabularul la el si nu pe raft. SolIcitarea obiectelor dorite se invata la masa de lucru apoi se trece la utilizarea brelocului. Brelocul are o gaura intr-un colt si il putem folosi cu un snur la gat.2. PACEMATULAcesta nu este altceva decat un servet din plastic sau fata de masa din plastic, pe el se pun farfurii, la fel ca si brelocul este folosit numai de copil pentru a transmite mesaje; se foloseste doar la masa, cand mananca. Se pun 7 pictograme cu alimente. La inceput se aseaza in doua colturi 2 pictograme , copilul stie sa solicite cu pictograme. Nu este intuitiv dar invata sa le foloseasca . Dupa ce solicita cu usurinta, mai adaugam 2 pictograme, apoi altele. Se aseaza pe laturile pacematului; sunt alimente preferate sau lucruri uzuale.

PACEMATUL12345678910

2211

21201918171615141312

3. ORARUL LA MASA DE LUCRUSe va aseza pe masa de lucru pe un suport mai multe pictograme, o reunire de mai multe pictograme , cate activitati atatea pictograme.Pentru unii copii este mai usor pe verticala asezarea orarului. Daca copilul stie numerele si ceasul , se pot pune si orele.9:00 piese

Puzzle9,20creion

Grafica 9,40 activitati

Ce face ? 9.58masina

Pleaca acasaDeasupra orarului exista si un ceas electronic. Acvtivitatile planificate se vor face obligatoriu.4. CEASUL CU PICTOGRAME

Este vorba despre un ceas mecanic cu pictograme care reprezinta activitatile zilei (trezirea, mic dejun, cartea, masa, patul etc) Se vor pune la inceput cateva pictograme .Limba mica va fi o culoare iar limba mare alta culoare; cifrele cu ora sa aiba culoarea limbii mici iar minutele, vor fi in afara ceasului si de culoarea limbii mari. Rolul este de a i se prezenta activitatile. Nu il facem daca nu stie ceasul.

5. ORARUL ZILEIEste diferit fata de cel de la masa de lucru. Se face de obicei pe vericala dar nu e gresit nici pe orizontala. Trebuie asezat intr-un loc vizibil copilului , la nivelul privirii sale. ( chiuveta, mancare, haine, casa). Cand se intoarce de la scoala va gasi alt orar (chiuveta, masa, lectii, parc, dus, circ, tv, pijama, pat)Se vor face trei orare: acasa, masa de lucru, la scoalaDupa ce se face o activitate , aceea se va intoarce cu fata in jos sau se pune in cutia cu terminate .6. DULAPUL CU OBIECTEEste vorba despre un dulap fara usi la care el poate ajunge fara probleme un fel de servanta ; pe un raft punem ob folosite de copil, pe altul cutii cu plastilina, apoi pe urmatorul carti de colorat, cateva obiecte pentru lucrul la expresiv obiecte, pe alt raft, mingea, pe alt raft margele dar puse pe ata. Langa dulap avem cutia cu terminate. In loc de orar cu pictograme, la copilul cu potential redus se foloseste dulapul .Are rolul orarului de la masa de lucru.7. FLANELOGRAFULAcesta poate inlocui dulapul cu obiecte. Este o bucata de material pe care se cos buzunare transparente mari (setul achizitionat de pictograme, activitati + orar).

8. AGENDA CU PICTOGRAME (pentru cei inalt-functionali-stiu sa citeasca, autonomie ridicata, pot consulta orarul) In agenda se deseneaza ce are copilul de facut; Nu vom mai avea chiuveta dar cel cu masa da, pentru ca e stabil, este ceva la care se raporteaza. Se pun cele 3 mese, se imparte ziua in doua ... (de ex. la scoala, in parc, la magazin, la calculator, biblioteca-teme, se intalneste cu, lectura, culcare); Putem sa introducem ora de incepere .... Zilele vor avea culori deiferite ( luni-rosu, marti albastru, miercuri galben..si astfel oferim abstractul in culori); Se mai pot folosi si buline ( L- 1, M 2, ...etc) ca zaruri. Treptat se transforma in agenda scrisa ; la inceput scriem in dreptul catorva pictograme (1,2) apoi se mai adauga cuvinte si obtinem agenda cu desene si in paralel agenda scrisa. Treptat se elimina desenele si se ajunge doar la agenda scrisa. E bine sa pastram ca si desen: mic dejun, pranz, cina.9. CV CARTEA VIETIIVorbim de cartea vietii, plina cu poze, structurata si colorata si o vom imparti in capitole, (1 pag. 2, 3) si vom atribui o culoare fiecarui capitol, sau vom atribui un chenar colorat.Capitolul 1. Evenimente importante (rosu) A inceput sa mearga; Poza- prima zi de gradinita, aniversare, bicicleta, prima zi de scoala, prima serbare, a fost in excursie la mare, si-a rupt mana sau alt accident,...etc Capitolul 2 familia ( portocaliu) poze

Familiamea

Familia mea ( poze grup si poza fiecarui membru ) Bunicii, doar daca locuiesc cu el in casa pentru ca pot supragenera...pb.. chiar daca ii vede in fiecare ziCapitolul 3. Categorii (galben)Incadram aici categorii de persoane cunoscute copilului Colegi (poza grup), rude ( grup la petrecere), bunici ( alta casa) , rude care sunt in relatie; daca nu se viziteaza deci nu ii vede, atunci nu se pun pozele Capitolul 4. LOCATII/ LOCURI/ INSTITUTII ( sc., magazin, gara, farmacie, barca, farmacie, spital, policlinica, statie tramvai ) Aceste locuri sunt nu numai cele in care merge copilul ccand ii apare barba, i si alte locuri Capitolul 5. DEZVOLTARE FIZICAPoze cu copilul, in diferite cazuri, - merge in parc, la plimbare, la gradinita, la 9 ani,Si toate acestea pentru a vedea cum a crescut si a observa diferenta, cat de mic era si cum a crescut. Capitolul 6. EDUCATIE SEXUALA ( poza femeie si barbat in pielea goala si incercuim unde nu poate pune mana la o fata si la el) . La persoane cu Asperger poate cuprinde informatii despre actul sexual. Capitolul 7. PERSOANE PE CARE LE-A CUNOSCUT SI AU MURITMorti in negru10. Cercul social/EcomapaA3- poza copil centru, iar pe cerc in apropiere se pune poza cu familia; in cercul urmator poze cu persoane pe care le intalneste des- in cerc poza copilului pe cercul urmator de jur inprejur poze cu familia, apoi poze cu persoane cunoscute.11. Timp ramas pana la un eveniment ( vor fi patru pictograme cu patul, 4 zile pana la ziua lui, si sub a patra pictograma se pune pict. cu tortul. Copilul este dus la orarul zilei si intoarce pictograma cu patul si mai raman 3 zile pana la ziua lui cand va manca tort si in fiecare zi la fel pana la ziua lui cand i se spune ca azi mananca tort vin musafir si va fi petrecere.Alt instrument timer, un cronometru care ii arata cat mai a ramas pana la o activitate. Se roteste cadranul ceasului si daca vrei o activitate de 15 min fixezi butonul pe zona rosie de 15 min ... copilul va lucra pana se termina perioada rosieMapa cu pictograme cu ajutorul careia vom comunica - sunt defapt 2 cutii , una verde care reprezinta urmeaza sa desenam, si una portocalie care reprezinta terminatelePRINCIPII UTILIZATE IN VIZUALIZAREVizualizarea: desene obiecte pictograme limbaj scris1. Copiii cu autism pot invata ce semnificatie au o imagine utilizata. Copilul invata ca o pictograma langa alta inseamna ca se succed.2. Copilul necesita ajutor in invatarea semnificatiei. Adaptata la potential si particularitat , poate fi mult mai usor cu fotografii si nu cu pictograme.3. Copilul nu va sti de la inceput ca poate merge singur la ICV, pentru a se informa il veti conduce zilnic dar va veti retrage repede.4. Orarul trebuie sa fie individualizat.5. Locul ICV ului trebuie sa fie usor accesibil copilului.6. Trebuie folosit un singur termen pentru acelasi ICV ( ex. Orar nu program, nu ore etc).7. Se folosesc termenii din limbajul comun.8. Stabiliti un moment al zilei in care sa schimbati orarul (seara).9. Observati atent reactiile copilului. Intelege semnificatia ICV-ului ? La ce serveste el? Daca nu merg lucrurile trebuie adaptat sau schimbat.Este necesar cu adevarat?10. Folositi permanent ICV-ul.11. Uneori este bine sa faceti orarul pentru o perioada de timp la masa de lucru sau al zile (daca am copil cu potential redus). De ex. Eu fac 8 activitati. Ii fac orar din 2 minute adica facem plastilina. In timp ce el face plastilina eu pun a treia a activitate. Apoi tot adaug; cele terminate se pun in lada cu terminate.Orarul zilei, daca copilul are potential il fac pe jumatate de zi si apoi voi face pentru cealalta jumatate de zi.12. Uneori intelege mai usor daca lucram activitatea din orar.13. Programul zilei trebuie sa fie corect. Daca apar modificari, cu mana copilului se scoate pictograma cu activitatea scoasa ( de ex. Frizerie ) si se pune pictograma cu activitatea ce o inlocuieste ; se corecteaza cu mana lui ca sa cunoasca semnificatia.14. Sortarea pictogramelor pe categorii, fiecare intr-un plic.15. Depasiti teama de esec.

IDEI GRESITE DESPRE ORAR

Obiective1. Diminuarea nesigurantei prin folosirea orarului. Le e greu sa anticipeze, apare nesiguranta. Orarul ofera certitudini cu privire la ce are de facut devine predictibil- scade nesiguranta. 2. Dezvoltarea autonomiei. Se orienteaza dupa el, creste autonomia. Trimitem copilul la orar : du-te la orar, vezi ce urmeaza ! apoi retragem ajutorul astfel el nu mai este dependent de cineva, ci de orar. 3. Dezvoltarea flexibilitatii Idei gresite 1. Pentru persoanele cu autism programul cu pictograme este cel mai bun pentru o parte dintre ei orarul cu obiecte, pentru altii, orarul scris, sau pentru altii orarul cu fotografii; 2. Orarul zilei trebuie sa cuprinda absoltut toate evenimentele si momentele zilei. Nu trebuie sa cuprinda fleacurile de ex daca i se da o banana nu trebuie scris in orar acest lucru. 3. Parintii/specialistii hotarasc ce va contine orarul cu pictograme. Obiectivul orarului este de a-i dezvolta autonomia daca il face altcineva, poate este autonom intr-o oarecare masura dar se tinde sa ajunga sa faca el singur orarul. Ii dai sa aleaga acel lucru sau altul (activitati cu acelasi scop de ex. spal la bucatarie, sau sterg praful) 4. Cand e pusa in program o activitate ea trebuie realizata, nu se mai poate schimba nimic. Situatii care chiar impun schimbare de ex, ca n-are chef sau a venit vecina cu coliva etc. nu se schimba 5. Zilele arata cam la fel; la inceput zilele seamana mult ; daca vb de orarul zilei e diferit(3 zile o ajuta pe mama trei zile calcule. La masa de lucru se schimba secventializat ( 1,2, - alta zi 2, 1, activitatile se fac in ordine diferita) Altfel il fac sa se descurce cu ruperea rutinei, cu obiceiuri diferite. Se dezvolta flexibilitatea cu ajutorul unui orar diferit, variabil. 6. Toti beneficiarii unei clase au acelasi orar; de ex.:Matematica - unul pictograma cu abac

Altul multimi

Adunari si scaderi 1+2

Orar zi, centru zi, cand ajung acasa, cu terapeutul, pana merg la culcare. Sub pictograme se deseneaza obiectul care o reprezinta de ex desenam o numaratoare si scriem abac nu matematica.Caz. Copil 6 ani, autism sever, de 3 ani se lucreaza, de 4 ani merge la centru, mama neimplicata, autoagresivitate ameliorata

chivetatacamurihainescoala

chiuvetatacamuripatCarte (lectii)

pomchiuvetatacamuritv

pijamalepat

Orar scoala

jocsportpuzzlemultimimargelepoveste

muzicaspatialegustareanimalepicturachiuvetacalculator

Masina(acasa)

Animale=joc animale(sunete)

Orar masa de lucruIntrebari socialePozitii spatialeIncastru animaleorientareAnimale joc- ce face plastilinachiuvetapoveste

Orarul se va pune in camera copilului

ORAR- DIMINEATA Dupa scoalachiuvetatacamHaine Scoalachiuvetahainetacampat

cartepomchiuvetaTacamTvduspijamapat

LA CENTRUjocActivit sportpuzzleMultimiGustare pauzamargelepoveste

casetofonAnimale joc sunetePozitii spatialePicturachiuvetacalculatormasina

MASA DE LUCRUIncastru se face cand e mai mic copilul, daca e mai mare , avansat se poate face lego sau construieste.Orar masa de lucruIntreb socialePoz. Sp.Incastru forme geom.onomatopeeAnimale denumiriplastelinachiuvetaPoveste dupa imag.

Imitatie /constructie cuburiAjunge sa faca 4 modele, cu cuburi, sau lego si vedem unde merge greu, daca da ne intoarcem la cuburi; facem lego pentru ca el nu isi face jucarii, il invatam cu piesele lego (masina, brad etc) Dupa ce stie sa faca masina, ajungem la nivelul: Fa masina! si el o va face si abia dupa aceea ne vom juca cu ea.

Cand ICV ( Instrument de comunicare vizuala) nu are efectul dorit, ne punem intrebarea: este folosit destul de consecvent ? sau intelege persoana cu autism functia instrumentului ? , Este adaptat la nivelul si structura copilului?, Sunt prea multe sau prea putine picograme? , Instrumentul sta intr-un loc potrivit ?, Este realizat suficient de particularizat ?

IDENTITATEANumele, varsta, apartenenta

1. Numele, varsta, apartenentaLa copilul cu autism, i-am folosit numele i-am captat atentia, l-am implicat in ceva. Cand ii folosesc numele ii voi da si sarcina pentru ca altfel ii voi dezvolta reflexul .Copilul cu autism va parcurge aceleasi etape ca si copilul normal dar cu pasi mai mici. Numele sau va fi expus peste tot, pe spatarul scaunului, pe periuta de dinti, cana, prosop, pat, etc. Eticheta ii va dezvolta identitatea. In etapa urmatoare vom face etichetele cu numele sau pe autocolante, apoi vom lipi pe plansa sa numele sau (daca nu stie sa scrie).Autistul nu are sentimentul proprietatii si atunci i-l vom crea prin urmatorul fapt: se va semna pe ceea ce a facut el.2. Intrebari sociale/personaleLista intrebarilor sociale: 1. Cum te cheama ? ( copilul raspunde mecanic de ex. Popescu Ion, cei ce pot verbaliza-..se lasa doua randuri dupa intrebare) . Se merge pe ideea de invatare mecanica.La copilul cu ecolalie se lipeste raspunsul de intrebare de ex. Cum te cheama ?Popescu Ion el va repeta de obicei ultima parte. Il recompensam prin Foarte Bine si ne retragem ajutorul verbal. In cazul in care repeta tot, atunci spunem de 2/3 ori numele lui de ex. Cum te cheama ? Popescu Ion, Popescu Ion, Popescu Ion. Varsta procedam la fel se invata mecanic cu ajutor verbal. Cati ani ai ?..6 ani ; Cum o cheama pe mama ? Cum il cheama pe tata ? Dupa fiecare intrebare se lasa doua randuri. Daca au frati /surori se pun intrebari in legatura cu acestia.Raspunsul este cat mai scurt.2. Cum te cheama ? Cum te numesti? Care este numele tau?3. Ce varsta ai ? Cati ani ai ? Cati ani ai implinit ?4. Cum o cheama pe mama ? Cum se numeste mama ta ? Care este numele mamei tale ?5. Cum il cheama pe tata?...........//..........//.................//........................//.,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,6. Cum il cheama pe fratele tau?.....//...................//.........................//.,.............//.............7. La ce scoala inveti ? La ce scoala te duci ?8. Ce-ti place sa mananci ? Care este mancarea ta preferata ?Ce preferi sa mananci? Aici il invatam sa dea raspunsul corect, nu cel dorit ( ex. cartofi prajiti) daca mama vrea sa l dezvete de ceva, acest lucru nu se poate face la intrebari sociale. Pot sa l dezvete usor , nu-i dau acea mancare , sau ii dau foarte rar ca si recompensa , apoi de loc.9. Cu ce ti place sa te joci ? ...la fel il invat s araspunda ( de ex. ziare , reviste etc)le voi da ca recompensa la sfarsit.10. Care sunt prietenii tai ? Cu cine te joci ? va invata numele copilului cu care relationeaza cel mai des11. Care este emisiunea ta preferata? La ce te uiti la TV ? raspunsul poate fi titlul emisiunii. Daca are fixatie pe o emisiune , va spune titlul emisiunii respective, daca are fixatie pe desen, muzica etc,. il vom invata sa spuna genul ( sport , publicitate...etc)12. Care este bautura ta preferata ? 13. Ce numar de telefon ai ? Da-mi numarul tau de telefon !... il invatam nr de tel al mamei , tatalui.. de obicei se invata numarul de telefon al parintelui care este mai disponibil sau care are program mai flexibil..Al doilea criteriu dupa care se alege nr care va fi invatat este ca nr de tel trebuie sa fie cat mai usor de retinut. Vom face 2 intrebari pe sedinta . Prima de 10 ori , a doua de 10 ori.Daca prima a facut-o 100% iar a doua 60%, pe prima o inlocuiesc iar pe a doua o mentin. Daca e un copil cu potential scazut, se face o intrebare pe sedinta.14. Ce adresa ai ? Unde locuiesti ? il invatam strada si numarul daca adresa este prea lunga , depinde de potentialul copilului . La fiecare intrebare sociala facem prima forma la toate apoi facem a doua forma la toate si a treia forma la toate.15. Ce e mama? Unde lucreaza mama ? Ce meserie are mama ?16. Ce e tata ?unde lucreaza tata ? ce meserie are tata ?Se recomanda folosirea etichetelor la copilul cu autism ( de ex. se folosesc abtipildurile lipim o rata si sub ea haina ) . Notiunile abstracte de ex timpul sunt greu de inteles pentru autisti.

Subcapitol ( Identitatea ) Constientizarea handicapului Trebuie sa constientizeze cat e de diferit de ceilalti copii. Copiii autisti pot fi supraevaluati de ceilalti, acestia vor vorbi cu ei iar ei daca nu inteleg pot intra in criza. La sedinta zilnica la masa de lucru vom face joc de rol copilul este invatat o propozitie sablon prin care va spune celuilalt ca are o problema de intelegere, ca e diferit.Propozitia sablonAm autism, nu gandesc repede Pot fi folosite acestea sau altele construite de noi dar sa fie pe intelesul oricarui membru al societatii. Conditia mesajului : sa fie amuzant, si sa prezinte partea vulnerabila a copilului.Pe copilul autist il invatam comportamentul sablon iicreem o legitimatie care sa contina nume, prenume, scoala ajutatoare, autism/intarziere mintala, nr telefonLegitimatie ......................

..................... ................

Se va da recompensa mare pentru lucru greu si recompensa mica pentru lucru usor. Confirmarea este pe ton spre neutru. Stima de sine tine de inteligenta emotionala, si propulseaza copilul inainte. Aprecierea vine cand face ceva mai greu Bravo ! Foarte bine !

SUBCAPITOLUL 4EU NU VREAU !

Daca lasam copilul cu autism sa nu faca ce nu vrea , nu si va completa identitatea la potentialul la care ar putea , nu va deveni copilulinalt functional. Fricile bizare intalnite in autism pe acest fond copilul poate declansa crize- in mod bizar ii este frica de anumite obiecte, lucruri ( telefon, sonerie, de o jucarie, zgomotul apei la WC, calculator , frica de iarba etc)fara sa fi suferit o trauma in legatura cu acel obiect. Copilul este dus in contact cu obiectul cu care manifesta frica se vor face zilnic exercitii pentru a fi desensibilizat.Aceasta problema se poate amelioara in cateva zile sau in ani...( de ex frica de iarba ). Trebuie facuta insa diferenta ca ii este frica sau poate este o hipersensibilitate, sau disconfort la nivelul unui organ- de ex mirosurile, la nivel olfactiv.

SMALL STEPSBefore/During/AfterRecompensarea inseamna rasplata pentru o actiune, ne ajuta sa invatam, se invata diferit intre o actiune dorita si una nedorita ( actiunea dorita sa se repete).Recompensa - laude, atingeri, ( Asa !, Buna treaba !, Ce bine !, Bine ! ..etc) Dar nu trebuie repetate de 10 ori pe zi pentru ca isi vor pierde importanta. Daca copilul greseste, va fi ghidat cu rabdare. Daca arunca jucaria, nu o ridica pentru ca sa nu repete actiunea care nu are acum nimic interesant.Jocurile trebuie facute pentru ca autistul sa gaseasca placerea in sarcina propriu-zisa. Nu trebuie laudat tot timpul, ci doar sa aratam ca suntem multumiti pur si simpli ( neutru).Independenta copilului este foarte importanta iar lucrul cu copilul pe o sarcina dureaza in functie de copil.SUBCAPITOLUL 5

MIE NU-MI PLACEDe cele mai multe ori alimentatia e o problema.Face fixatie pe un anumit aliment, manancanumai 2, 3 alimente dar asta nu inseamna ca cele pe care le refuza nu ii plac, le refuza ptr ca si-a impus numai cele ptr care a facut fixatie.Mod de interventie1. Aliment nepreferat (cerc mic)N Aliment preferat (cerc mare)PIi dau din P o muscatura normala apoi din N 1 cm: PNPNPNPPPPDaca sunt 3 cu 3 de alim nepreferat atunci ii bagam cu forta in gura. Obiectivul este de a-l obisnui cu alimentul nepreferat.Daca avem 4 cu 3 de alim nepreferat : PNPNPNPNPPPPDaca avem 5 cu 3 alim nepreferat : PNPNPNsi alterneaza asa preferat/nepreferat pana la sfarsitul sfarsitul mesei. Se lucreaza cu cate un aliment nepreferat pe toate stadiile, nu se variaza ( ex. numai cu pui) Apoi iau treaba de la inceput cu alt aliment nepreferat iar la sfarsit ii dau doar nepreferatul.Gura i se deschide cu forta. Apesi pe obraji iar dupa ce i s-a pus alimentul in gura este bombardat cu stimuli verbali, si se maseaza pe gat pentru a-i stimula reflexul de inghitire. Copilului nu i se da sansa de a reactiona , bombardat cu stimuli vb (Mananca, mananca!, Inghite. Inghite!)Se vorbeste repede ptr ca sa nu-i dam timp sa refuze.Comenzi: Mananca, Mesteca, Inghite, Tine gura inchisaAstfel de exercitii se fac cu copilul dupa ce casti autoritatea si nu din prima saptamana de lucru cu el.Pe langa stimulii verbali cu care este bombardat ii dai o palma usora peste buze pentru a nu mai scoate bucata din gura si a o inghiti.Atentie sa nu isi muste buzele, acest lucru se face delicat. Copilul poate mima ca vomita, dar prin palme repetate de tipul Aplauze nu va mai putea mima acest lucru3. Tehnica Sandwich Intre doua preferate punem o bucatica mica de nepreferat PNP4. Hrana pasata - de ex nu i place ficat se pune o bucatica pasata in piure si apoi se adauga din ce in ce mai mult.5. NNNNN si suc. Daca mananca nepreferat primeste recompensa suc. Daca nu a mancat tot il facem sa verse sucul la chiuveta . Nu ai mancat, nu primesti suc! El va suporta consecinta refuzului de a manca acel aliment.6. MIFNE ( SC MIFNE..vizionare) Intr-o sala mochetata, intra un adult cu o minge , nu il implica si pe el dar copilul are tendinta sa se duca si el si sa se joace , sa participe la activitate ( nu este fortat); se aseaza la masa tatal si copilul, ambii cu aliment nepreferat, daca copilul nu mannaca i se ia mancarea. Copilul va manca de foame. La un nivel mai ridicat ii pun lui in mana alimentul nepreferat sa il manance apoi il pun sa ia el din farfurie si sa manance.INDEPENDENTA / AUTONOMIACopilul autist nu manifesta dorinta sa fie independent, sa se desprinda de familie sa fie autonom. Noi ne dorim sa fie autonom la maximum ptr potentialul lui sa fie mai putin dependenti, sa se poata ingriji singur intr-o cat mai mare masura atunci cand sunt mari. Multi copii autisti dorm cu mama.I. Pentru a separa copilul de parinte facem un ICV din pictograme.

Pat 2 pers.Pat 2 pers.Pat 2 pers.Pat 2 pers.Pat 1 pers

Cand facem separatia ?.. cand se intampla un eveniment cu incarcatura pozitiva de ex ziua lui. Inainte cu 4 zile ii spinem : peste 4 zile este ziua ta si implinesti 7 ani si o sa dormi singur., vine unchiul , matusa , mancam tort, apoi vei dormi singur in patul tau , esti baiat mare.A doua zi , : mai sunt 3 zile si va fi ziua ta ....mai sunt 2 zile... mai me o zi...... venit ziua lui: E ziua ta ! mancam tort, avem musfiri , deseara vei dormi singur in pat, esti baiat mare. Deci il pregatim pentru aceasta situatie dar si pentru intrebarea Cati ani ai ? Astfel cresc sansele de accept mai usor : nu inseamna ca va accepta senin acest lucru dar il pregatim pentru acest lucru si il legam de un eveniment pozitiv, deosebit de ex Anul nou, Craciun pentru ca sunt si zile libere si va fi mult mai usor.Salteaua - Mama doarme cu copilul dar il tine la distanta, nu se mai ating. Apoi mama coboara din pat, salteaua pusa langa pat, sta cu mana pe pat dar nu-i permite sa vina si el, apoi urmatoarea zi tot pe saltea langa pat dar fara mana pe pat, apoi salteaua in mijlocul camerei, apoi la usa.IGIENA PERSONALA

1. Spalatul pe dinti . Multi nu accepta periuta de dinti in gura. Ii punem periuta in mana si punem mana pe mana lui, apoi in gura, apoi facem acest exercitiu cu pasta pe periuta (un bob mic), secventializat. Voi crea un ritual de spalat pe dinti. Dinti mijloc sus, stanga sus, dreapta sus Dinti mijloc jos, stanga jos, dreapta josZilnic vom folosi aceeasi ordine pentru a crea un ritual si pentru a-l face cat maim independent dar dependent de acel ritual in absenta adultului. La unii este vorba de sensibilitate gustativa. Pentru a-l invata sa scuipe, adultul va avea un pahar si copilul un pahar si ii vom spune : Fa asa ! clateste si apoi lasa apa sa-i este sa sufle.cada din gura Vom acorda ajutor prin atingere, o mana pe piept si una pe gat in spate, ii indoi gatul ca sa nu poata inghiti. O preachizitie pentru a sti sa scuipe.2. Spalatul pe mainiPutem folosi in ICV cu pictograme cun secventele spalatului pe maini de ex. Dam drumul la apaSapun pe mainiInchide robinetProsop de sters

I se va prezenta copilului ICV ul cu spalatul pe maini. La fel se va intampla si cu spalatul pe fata ( ICV) Dusul Un ICV cu pictograme plastifiate puse deasupra cazii : Gat, subrat, picioare, organe genitale, etc apoi sters, plecat din baie. Trebuie sa invete sa faca dus singur dar trebuie sa fie invatat sa se spele singur pe cap.3. PieptanatulAici avem 4 secvente: carare , stanga, dreapta, spate4. Autonomia la toaleta ( stersul la fund)Se incepe de la masa de lucru, unde va fi invatat etapele.Se invata copilul sa rupa hartia in cantitatea potrivita num prea mult si nici prea putin.1. Etapa 1 ruperea hartiei- se urmareste linia punctata de pe hartie , 3 patratele 1,2,3 daca nu stie sa numere folosim meloterapia 1,2,3 bate si rupe, 1,2, rupe; 1, 2, rupe etc Inainte vom face cu copilul ritmo-terapie- bate adultul, bate si copilul Meloterapia activa ( pentru cei care au nevoie de terapie) si pasiva (pentru autisti de ex.intarziatii mintali, Mozart- fara sa faca nimic , doar asculta si se linisteste)2. Etapa Impaturim hartia 1 peste 2 si doi peste 33. Etapa 3 In aer sa rupa cantitatea potrivita in aer nu pe masa.4. Etapa 4- etapa 2 dar in aer5. Etapa 5- sa se stearga la fund pe uscat nu dupa ce a facut ceva6. Etapa 6- sa se stearga la fund pe WCSe exerseaza in camera n zile si nu se trece la alta etapa pana nu a invatat.5.Taiatul unghiilor- frica bizara de tuns, taiat unghiile..etcPregatirea pentru taierea unghiilor. Mai intai facem sport, ne plimbam si apoi taiem unghiile. Trebuie sa aiba creierul oxigenat, are o stare mai buna si sansele de a se opune.Il invatam sa le pileasca. 6, Hainele autonomia imbracatuluyi/dezbracatuluiFara a-i spune cu ce trebuie sa se imbrace, il facem dependent de o schema.Etapa 1. Haine stivuite pe pat prima de deasupra e prima pe care o imbraca;Etapa IIprimele piese le arunc pe pat si el trebuie sa le ia si astfel treptat voi imprastia din ce in ce mai multe.Haine (chiloti, maieu, tricou, pantalon, plover, jacheta, adidasi cu adeziv)La incheiat nasturi trebuie invatat sa descheie.1. Nasturi mari2. Nasturi mijlocii3. Nasturi miciLa fel se invata si sa incheie, apoi mcand imbraca singur hainele.La sosete i se trage soseta pana la glezna si apoi ultima secventa trebuie sa o faca el; treptat i se trage soseta din ce in ce mai putin de catre noi, restul trebuind s-o traga singur.La fel se procedeaza si cu pantalonii. Daca face fixatie pe o culoare sau element de imbracaminte, i se poate coase o floare de alta culoare de ex albastru, pe ploverul verde pe care a facut fixatie. Se poate invata sa se imbrace dupa termomentru. Se face cu ajutorul unui termometru mcu alcool rosu ce sta afara si se face un ICV. ACTIVITATI CASNICE SPALATUL VASELOR Multi sunt atrasi de apa. Nu stau la chiuveta, stau la apa dar faci ceva sa vada. La inceput va fi mai greu se va incepe insa cu ceva usor, farfuria la spalat apoi tacamurile; ca sa fie usor au nevoie de o rutina ; facem icv :

Robinet deschisDetergent pus pe bureteBurete pe farfurieClatim farfuriaDaca scartie e spalata

Farfurii in uscat.

Spalatul pe jos (gresie) sepune pictograma cu spalatul si storsul mopului Spalat sosete In cazul in care nu are potential sa invete masina de spalat rufe, il invatam sa spele singur articole mici , simple la mana ca ciorapi, chiloti etc: inmoi sosetele in apa cu detergent , freci sosetele, in mana de 30 de ori ( ptrt ca nu isi da seama cand este curata) Udat flori- cu o cana uda fiecare floare in parte ; pe fiecare ghiveci avem pictograme cu cata apa trebuie sa puna Strans si impaturit rufele- il invatam sa controleze rufele cand sunt uscate; pe dulap sunt puse pictograme cu spatiile si rufele care se pun , pictograme cu unde sunt prosoapele. Pot dezvolta obsesie pentru verificarea hainelor daca sunt uscate. Nu ii spun ce sa nu faca , ii spun ce sa faca si va face si fac eu astfel va invata ca pe un ritual. Spalat/curatat pantofi, cu carpa umeda spala cu alta sterge cu buretele da luciu. Gatit salata- spala legumele salata, rosii, castraveti; va fi prima pictograma cu spala rosia ( inseamna toate legumele); pictograme ICV : spal rosia, taie rosia, ulei si masura, castron le amesteca; Sters praful sterge masa, raftul va avea si aici un ritual si pictograme inclusiv pictograma cu scuturatul carpei. Aspiratul doar intr-o camera pe un anumit traseu Periat covor Sa faca ceai cu fierbatorul Pusul mesei carton cu ce trebuie sa puna si unde Stransul mesei

AUTONOMIA LA CUMPARATURiTipuri de magazine Magazine la care ceri la tejghea; te folosesti de ce ii place, de ex. cumperi iaurt si apoi 2 alimente. In primii ani cu lista , alimentele scrise unele sub altele, poate fi si cu pictograme, o alta lista si sacosa in care se pun ambalajele. Il inveti sa ceara lista ca pe o poezie dar sa stea si la rand. Magazine tip autoservire fiecare spatiu este structurat, e mai simplu pentru ca nu are de initiat nici un dialog, ci numai sa raspunda.Autonomia in mijloacele de transport in comun

Pentru a calatori in mijloacele de transport in comun trebuie sa se identifice in fata controlorului si penbtru aceasta are un cartonas cu datele si situatia lui ; mai are nevoie de traseul vizual.Pentru anumite categorii de pictograme se poate folosi o culoarepe o categorie.

buzunarbuzunar

oglinda

buzunar

buzunar

buzunar

rama din lemn In buzunare transparente se pun pictograme, noi punem intrebari si el se va uita la pictograme. (pentru tetraplegie)OBISNUINTE SOCIALE1. Salutul- autistul nu are intentia salutului, il fortam sa salute , iar salutul devine un ritual. Salutul de intalnire- Buna ! sau Buna ziua! Depinde cu cine se intalneste , cu un coleg sau un adult Salutul de despartire- Pa! Sau La revedere ! daca are potential crescut il putem invata formele salutului adaptat pentru persoanele cu care se intalneste. Musafirii- parintele are doua drame: ca nu are copilul ce si l-au dorit si ca copilul pe care il au nu seamana cu ce si-au dorit ei. Are nevoie de un moment de respiro. Se folosesc prpozitii sablon pentru a intampina musafirii.Se invata propozitii sablon, se face un joc de rol cu dialogare de ex cu magarusul in care s evor folosi propozitii sablon ; se vor reproduce in relatia cu musafirii ( de ex. Copil: Pot sa iti arat sablonul? Magarus: Da ! Copil: propozitie sablon. ...etc)2. Statul la masa- la non-autisti poate avea si rolul de a invata o relatie sau pentru a o consolida (masa in familia). Copilul trebuie integrat pentru ca fmilia sa se se bucure de prezenta lui la masa.In cazul copilului ce mananca repede trebuie instaurata regula sa manance astfel: o inghititura la 10 secunde , pentru a termina masa odata cu ceilalti; daca mannaca prea repede numara pana la 10 si ia o inghititura , sau daca si a sa e prea repede atunci sa numere pana la 30 . Daca nu stie sa numere folosim buline sau nasturi. Daca dimpotriva mananca prea incet si nu termina odata cu ceilalti atunci i se va lua farfuria. La masa tu il inveti cat sa manance de ex. 5 frunze de salata din bolul de pe masa. Trebuie sa stie sa foloseasca cutitul si furculita. Instinctul de conservare il ajuta ca sa nu faca ce rau sa se raneasca.Putem totusi sa incepem prin a-l invata sa foloseasca un cutit de plastic. Dupa aceea putem trece la inox.3. Facem ce ii face placere dar adecvate social , nu deranjam pe nimeni la autistiinsa poate fi neadecvat ( rupe hartii, arunca lucruri..etc) Putem adapta sau structura noi timpul liber. In timpul liber sa fie pus sa faca activitati usoare si placute.-Structurat ex. Fa puzzle !- este impus dar placut , sau alte activitati de ex. in pauza sa stearga tablaViziunea teach- in timpul liber il lasi sa si faca stereotipia se spune ca nu trebuie sa fie implicat mereu in activitate, sa fie cat mai non-autist. La Teach desi ramane cu fixatie, totusi evolueaza.

CAPACITATE COGNITIVA

Intelectul non-autist IQ 90, Functiile cognitive la autistist sunt inegal dezvoltat de ex o functie 20 alta de 120.Este greu sa dai o cota pentru ca nu se stie nivelul copilului. Unii autisti pot avea sclipiride ex. il inveti un lucru de doua luni si nu evolueaza si dintr-o data stie .

CAPACITATEA COGNITIVA IN AUTISM

Datorit faptului c funciile intelectuale sunt inegal retardate la copilul autist, stabilirea coeficientului de inteligen este irelevanta.

COMUNICAREAP.E.C.S.

RecompenseCe se va face cu un copil care nu reacioneaz la recompens pentru c primete cnd nu a fcut nimic. O recompens o poate reprezenta orice fel de atenie din partea prinilor, de exemplu o palm la fund sau cearta. Copilul cu autism nu percepe mesajul, pentru el cearta de exemplu este afeciune. Pentru ca o terapie s aib succes recompensele de acas trebuiesc anulate.Punctul de plecare i baza terapiei este structurarea recompensei. Iniial se evalueaz i se identific recompensele i dezvoltarea lor. Dezvoltarea se face prin expunere la anumite triri i gusturi.Recompensa nu trebuie forat. De ex: se merge la supermarchet i se vede ce l atrage (poate ambalajul), sau ntr-o cutie se pun alimente i jucrii iar copilul este lsat s aleag, se mnnc n faa lui poate o s mnnce i el.Evaluarea recompensei se face printr-o clasificare. Iniial se folosesc recompense cu valori mici recompensatorii, dar des, apoi cele cu valoare mare dar mai rar.Modelul de recompensare:1. Secvenializare. Iniial se folosesc recompense cu valori mici recompensatorii, dar des, apoi cele cu valoare mare dar mai rar. (la sfritul terapiei, zilei, sptmni, luni)2. Asocierea recompensei primare cu cea afectiv.3. La nceputul terapiei folosim recompense imediate (nu extreme: TV, jucrie). De fiecare dat cnd se recompenseaz material se recompenseaz i afectiv. Ex de recompense: baloane de spun, confetii.Reguli de recompensare:1. n functie de rspunsul copilului se regleaz valoarea afectiv a recompensei. Dac d un rspuns corect i o atenie bun, recompensa primar va fi nsoit de exaltare. Dac atenia este slab i rspunsul corect se mai diminueaz din exaltare. Dac rspunsul este corect i atenia este bun, terapeutul nu trebuie s se supere ci s i dea prompt.2. Trebuiesc folosite recompense variate. Dac copilul se satur se va da alt recompens.3. Descoperirea de noi recompense. Cum s-a obinuit cu o recompens i se va schimba.4. La nceputul terapiei i se va da recompens imediat: mncare+bravo, apoi se va rmne numai la bravo.5. Consecvena6. n timp se reduce recompensareaCopilul nu va fi ameninat. Nu face, nu primete.Dac copilul manifest un comportament distructiv. De exemplu dac face pipi pe el de 7-8 ori. l ducem 5 min la wc. Face ceva ru primete ceva ru: s i spele rufele, s fac un du rece, i se d lmie. Muc, i se poate da ceap. Vomit, se poate ignora, n timp dispare. Atitudinea terapeutului trebuie s fie ferm i neutr, copilul nu se ceart.

P.E.C.S.Vine n completarea terapiei ABA, nu este o soluie terapeutic. P.E.C.S. completeaz ABA precum pictogramele completeaz TEECH. Se comunic printr-un schimb de imagini (fotografii) sau ambalajul. Se va pune arici (velcro) pe imagine i se pune pe un caieel. Se va ncepe cu dou imagini.

n prima faz nu avem nevoie de caiet ci doar imagini. La nceput imaginile sunt mai mari, treptat i reduc din dimensiuni. Caietul este un dosar A5 cu dou inele, carton plastifiat i arici.Persoane importante n P.E.C.S. : Copil Persoana care comunic. ntinde mna iar copilul trebuie s i dea imaginea. Nu se vor da sarcini Ajutor, prompter fizic. Acesta ajut copilul. Terapeutul i prompterul (ajutorul) fac cu schimbul.Faza 1 schimb fizic al imaginiiRegula este: fr sarcin verbal, fr prompt verbal, doar cu ajutor fizic dat de prompter.Se vor folosi numai obiecte preferate. Partenerul de comunicare este cel care d obiectul copilului i care creeaz oportunitile de comunicare. Acesta ine obiectul dorit i l manipuleaz. Copilul va ntinde mna (iniiaz), aici va interveni persoana ajutor.Partenerul de comunicare trebuie s fac copilul s aleag recompensa nainte de lucru.Ajutorul va pune imaginea n mna partenerului de comunicare. n timp ce copilul mnnc prompterul i va zice: Bomboane! (i i arat) Ai vrut Bomboane!n momentul n care se face schimbul partenerul de comunicare va prinde pentru o secund mna copilului.Copilul nu este forat s nvvee imaginea sau cuvntul.Treptat se va reduce ajutorul. Persoana de comunicare va duce mna mai departe. Copilul va trebui s depun efort.Ct se va scdea ajutorul? Ct se va reduce mna (celui cu care comunic) spre corp? Se va ajunge cu mna tot mai jos.Ajutorul va scdea i din partea prompterului care va retrage treptat mna de pe copil, pn cnd nu va mai fi nevoie de el. Spre sfrit se poate introduce caietul. La caiet prompterul l va ajuta s in cu stnga caietul i cu dreapta s trag imaginea.Se face cu un singur obiect pe mas. Se vor face aproximativ 20 de oportuniti pe zi cu minim 3 parteneri pn cnd se va ncheia faza 1. Aceasta se ncheie cnd copilul a neles mecanismul.Faza 2 dezvoltarea spontaneitiiCopilul trebuie s aib iniiativ, s se duc i s cear. Nu exist sarcin verbal. Se folosete prompt fizic de la spate din partea ajutorului.Copilul trebuie s ia imaginea s gseasc i s dea imaginea persoanei de comunicare. n aceast etap se folosete caietul. Imaginile devin din ce n ce mai mici.Pas 1. Etape La un pas deprtare. La 2 pai La 3 pai La 4 pai n colul camerei.Pentru nceput se folosete aceeai camer, ulterior se schimb. n acesat faz se fac i generalizri, se creeaz oportuniti n cas. Se poate creea un panou de comunicare. Iniial panoul este gol. Apare o imagine pe acesta (pe care o punem noi). Copilul vede imaginea, o ia i se duce s cear. Muli copiii rmn n acest stadiu, mai ales cei care au un IQ mic. Dac copilul va cere prea mult se vor creea sesiuni de PECS i i se va da caietul n anumite momente ale zilei, astfel un comportament neadecvat se va nlocui cu unul adecvat.Faza 3 discriminare Pas 1 - La nceput caietul este gol, acum folosim mai multe imagini. Copilul trebuie s ajung s poat s caute i s cear obiectul preferat. Folosim un obiect preferat i unul nepreferat. Nu se va folosi sarcina i nu se va acorda ajutor fizic. Copilul primete ceea ce cere, indiferent dac este vorba despre obiectul preferat sau cel nepreferat: Asta ai vrut, i-am dat ceea ce ai cerut. La cel preferat i se va spune numele, la cellalt nu. Imaginea preferat poate fi mai mare i mai colorat, cealalt alb negru (n timp schimbam ca s verificm). Verificarea se poate face cu ajutorul unei farfurii n care se pun mai multe alimente. Dac va alege alimentul preferat, tie. Pas 2 Obp + Obp Pas 3 Obp + Obp + Obp Pas 4 - Obp + Obp + Obp + ObpTreptat vor fi introduse ct mai multe obiecte.Faza 4 verbalizare

VREAU

Trebuie s pun cola lng vreau. Ridic banda (carton cu velcro) de pe caiet i o va da partenerului de comunicare, care l va pune s citeasc: Vreau Cola!. Copilul este cel care trebuie s vina la terapeut. Pas 1 VREAU este fix sau este deja scris pe banda de comunicare. Nu se dau comenzi verbale se acord ajutor fizic de la prompter. Copilul ia imaginea i o pune pe band, dezlipete banda i o d partenerului de comunicare, care ntoarce banda i arat cu degetul imaginea spunnd: Vreau bomboane!. Ulterior acesta nu mai arat, fiind pus copilul, terapeutul supne doar: Vreau bomboane! Pas 2 Imaginea VREAU se afl n colul stng, iar imaginea cu obiectul preferat undeva pe caiet. Copilul trebuie s ia imaginea s o pun pe band, s o dea instructorului. Instructorul pune copilul s arate cu degetul. n acel partenerul de comunicare spune Vreau i copilul trebuie s completeze (terapeutul poate ncepe cuvntul). Dac nu l va spune acesta va fi spus de instructor. Pas 3 Obiectele preferate nu mai sunt la vedere, ci ascunse de copil. El vede i trebuie s cear.A- De 5 ori pe zi s nu fie la vedereB- De 10 ori pe zi Se ncepe sesiunea A sau B cu obiectele la vedere, apoi sunt puse n dulap Se va face panoul de comunicare n cas.

VREAU

Dup mas pe panou apar pictograme (se desprind). Pe panou pot aprea mai maulte pictograme, dar se va ncepe cu unul.Faza 5 rspunsul la ntrebarea Ce vrei? Va fi folosit comanda verbal. El este obinuit cu aceast ntrebare de la masa de lucru. Cnd vine cu pictograma nu este ntrebat. Dac caut este ntrebat i direcionat ctre panoul PECS. Copilul nu trebuie forat s vorbeasc. La unul mic merge la nceput, apoi se poate folosi joaca. Pas 1 Obiectul preferat este la vedere. Imaginea cu VREAU este pe caiet. nainte s ntind mna este ntrebat: Ce vrei?. Copilul trebuie s arate cu degetul. Pas 2 Cnd copilul arat partenerul de comunicare i spune: VREAU (apoi ateapt), dac copilul nu va spune nimic se va ncepe ii cel de-al doilea cuvnt. Ateptarea se va mri secvenializat (1,2,3 secunde). Apoi se va sta cu degetul pe VREAU, se va ncepe cuvntul, iar copilul va fi lsat s n continue. Pas 3 Cei verbali arat cu degetul, cei nonverbali trebuie s rspund verbal, fr a arta cu degetul. Banda va fi ridicat, iar prompterul i va lsa mna n jos, copilul va fi obligat s spun. De aici se va putea scoate PECS deoarece copilul tie s spun propoziia corect. Pas 4 Obiectul poate fi sau nu la vedere (am but puin suc, l punem n dulap). Dac se duce spre dulap va fi ntors spre caiet s spun.Orar PECS

Activitile de peste zirecompens

Dup ce o activitate a fost fcut aceasta va fi pus n buzunar.Atribute

GALBENVREAUUVREAU

Bomboane Pas 1 obiectul preferat acelai (bomboane skitels, jeleuri) i culori diferite Pas 2 lucruri diferite (masin, cob, bomboan), dar de aceai culoare. Pas 3 lucruri diferite i culori diferite.El trebuie s tie atributele. Nu se nva aici. De aici putem introduce obiecte, jucrii.S cear ajutor Trebuie s se creeze o oportunitate pentru a cere ajutor (dopul la sticl este bine strns). Pas 1 -

AJUTORPas 1- Pas 2 -

AJUTORVREAUPas 1-

Pas 3

UAJUTORAJUTORVREAU

Pauza Trebuie nvat s cear pauz cnd are nevoie imediat (s se liniteasc, s se autostimuleze). La nceput i se d imaginea cu pauz i i se spune pauz!. Dup un timp cartonaul cu pauz va fi la copil. Dac i arat prea des i se va lua cartonaul i se va relua procescul de ca capt.Ateapt Se va proceda la fel ca la cuvntul pauz. Pt a ceea oportunitate i se poate da un puzzle i s grbete copilul. Cineva din spate l ajut s i dea cartonaul.Da/nu se va ncepe cu NUFaza 6 comentarii despre Ce ai?Ce vezi?Se va face pe baza unor obiecte despre care se vor face comentarii. Ce ai acolo? Pas 1 Se va face cu ajutorul unui obiect neutru. Se va alterna Ce acolo? cu Ce vrei?. Se va face un cartona pentru amndou. Alternativ se va face i VREAU cu AM. Scopul este s discrimineze ntre ele.La vreau imaginea este deja n caiet. Apoi va aprea i imaginea cu amDac va folosi imaginea greit i se vor schimba. Pas 2 - Ce vezi?. Obiectul este la persoana de comunicare.

VREAU

AM

VD

Se va altena cu toate trei pentru a nu face fixaie (facem de 10-15 ori).Cu aceste trei ntrebri se vor face generalizri. Va fi ntrebat afar. Copilul trebuie s aib caietul la el.De aici se vor putea introduce atribute legate de ntrebrile sociale, precum i alte ntrebri.8. Reacii bizare la mediu Lipsa iniiativei, activitate spontan redus. Nu creeaz jocuri. Copil pasiv, neinteresat, fr privire curioas, se las purtat prin camer.

9. tulburri fa de obiecte (ppu) Ignor obiectele, le ine fugitiv, timp de 2-3 secunde. Suge, duce obiectul la gur. Pipie minuios, lovete n mod repetat obiectul. Utilizare bizar, foarte personal a acestora, comportament neobijnuit, le las s cad pasiv.

10. Intoleran la schimb, frustrare Exigen ca totul s rmn neschimbat (se scoreaz i dac nu accept doar ceva)Motricitate perturbat

11. Activiti senzorio-motorii stereotipe. De ex, se leagn. Nu se scoreaz masturbarea pentru c nu este stereotipie.

12. Agitaie turbulent, poate fi hiperkinetic, nu i poi pune frn.

13. Mimic, postur i mers bizar St ntr-o poziie neobijnuit, mers proiecie nainte. Postur bizar: capul n jos, picioarele n sus.

Reacii afective inadecvate14. Autoagresivitate15. Heteroagresivitate16. Mici semne de angoas. Plnsete brute, rs i plns bizar. Acestea reprezint o descrcare a tensiunii acumulate. Rs nervos prin care vrea s te provoace cnd este frustrat. Mers solitar, fr scop. Hiperpnee respiraie agitat

17. Tulburri de dispoziie Srcia registrului emoional. Alternana emoiilor contrare. Furie i rs nemotivat.

18. Tulburri ale conduitelor alimentare. Tulburri calitative: mnnc alimente de o anumit culoare sau numai un numr de alimente. Indiferen: deschide gura i mnnc mecanic. Refuz activ. Alege exclusiv unele gustri dulci sau srate, albe, pasate, etc. Mnnc altceva, n afar de alimente. Vrsturi Mnnc murdr. Ritualuri: doar la TV, cnd este postul X. Absena gustului mnnc lmie fr grimase. Bulimie mnnc mult.

Tulburri ale ateniei, percepiei i funciilor intelectuale.19. Fixare diferit a ateniei. Capacitate de concentrare sczut. Nu ascult, este distrat. nvare lent: poate merge bine pe ceva, dar altceva, de ex culori, nu poate nva. Rspunsuri ntrziate, dup 3 sau mai multe secunde. Atenie labil. Dac aude ceva, nu se mai poate concentra. Atenia normal: bate n lemn producie sonor proprie.

20. Bizarerii ale ateniei Are memoria auditiv mai bun. Sensibilitate excesiv, de obicei se manifest la sunetele nalte. Sensibilitate insuficient (se izbete de o u). Reacii paradoxale.

EVALUAREA, DIAGNOZA I DIAGNOSTIC DIFERENIAT

EVALUAREAA. Scala ECA sau Bretonneau III Nu se aplic Evalueaz comportamentul autist, fr a evalua IQ; 5 nivele: 0 nu sunt manifestri 1 - uneori 25% 2 deseori 50 % 3 foarte des peste 90% 20 de itemi care reprezint comportamente specific autiste i care sunt grupai n 7 domenii de manifestare:1. Izolare de tip autist2. Tulburri ale comunicrii verbale i nonverbale3. Reacii bizare fa de mediu4. Motricitate perturbat5. Reacii afective inadecvate6. Tulburri ale funci