ADMINISTRAIA NAIONAL APELE ROMNE

ADMINISTRAIA BAZINAL DE AP OLTStr. Remus Bellu, nr. 6, cod 240156, Rm.Vlcea, Jud. Vlcea, Romnia tel: 0250 739881; 0350 401735; fax: 0250 738255 Cod fiscal: 18264803 sau RO23730128 Cod IBAN: RO40 TREZ 6715 025X XX00 3637 e-mail: dispecer@dao.rowater.ro http://www.rowater.ro/daolt

COMUNICAII I TEHNOLOGIA INFORMAIEI

Aprob, Director ABA Olt Ing. Laszlo BARABAShttp://www.rowater.roCOD FISCAL: R 18207646/12.12.2005; COD IBAN: RO 93 TREZ 7005 025X XX00 1176

NORME I INSTRUCIUNI PROPRII DE SNTATE I SECURITATE A MUNCII LA CALCULATOARE

NIPSSM IT&CArt.1. Prezentele instruciuni cuprind prevederi de securitate a muncii elaborate pentru condiiile concrete de desfurare a activitii la calculator. Art.2. Scopul instruciunilor proprii prezentate n continuare este de a evita i combate riscurile de accidentare ce pot aprea n timpul activitii. Art.3. Se interzice lucrtorilor s utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc i pentru care nu au instruirea necesar. Art.4. Punerea sub tensiune a tablourilor de distribuie va fi efectuat numai de ctre personal specializat n acest scop. Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul s intervin la tablouri electrice, prize, techere, cordoane de alimentare, grupuri stabilizatoare, instalaii de climatizare sau la orice alte instalaii auxiliare specifice. Art.5. La punerea sub tensiune a calculatoarelor electronice se vor respecta, n ordine, urmtoarele prevederi:

a) verificarea temperaturii i umiditii din sal (birou); b) verificarea tensiunii la tabloul de alimentare; c) punerea sub tensiune a unitii centrale, prin acionarea butonului corespunzator de pe panoul unitii centrale; d) punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin acionarea butoanelor corespunztoare de pe panourile de comand, n succesiunea indicat n documentaia tehnic a calculatorului. Art.6. Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza n succesiunea invers celei prevzute la punerea sub tensiune. Art.7. Punerea n funciune a unui echipament dup revizii sau reparaii se va face numai dupa ce personalul autorizat s efectueze revizia sau reparaia confirm n scris c echipamentul repectiv este n bun stare de funcionare. Art.8. Se interzice ndeprtarea dispozitivelor de protecie ale echipamentelor de calcul. Art.9. Se interzice efectuarea oricrei intervenii n timpul funcionrii

echipamentului de calcul. Art.10. Funcionarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheat pentru a se putea interveni imediat ce se produce o defeciune. Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci cnd se constat o defeciune a acestuia. Remedierea defeciunilor se va realiza numai de catre personalul de ntreinere autorizat. Art.11. Dac n timpul funcionrii echipamentului de calcul se aud zgomote deosebite, acesta va fi oprit i se va anuna personalul de ntreinere pentru control i remediere.

2

Art.12. Se interzice conectarea echipamentului de calcul la prize defecte sau far legatur la pmnt. Art.13. nlocuirea siguranelor la instalaiile electrice se va face numai de ctre personalul autorizat n acest scop. Art.14. La folosirea imprimantelor de mare vitez se vor evita supranclzirile care pot duce la incendii. n timpul funcionrii, capacul superior al imprimantelor va fi meninut nchis; deschiderea capacului imprimantelor, pentru diverse reglaje se va realiza numai dup deconectarea acestora de la surs. Art.15. La utilizarea imprimantelor se va evita atingerea prilor fierbini. Orice intervenie n timpul funcionrii imprimantelor, permis n documentaia tehnic, se va realiza cu luarea msurilor de evitare a antrenrii parilor corpului de ctre imprimant. Art.16. n timpul funcionrii calculatorului, uile de acces la sala calculatorului (birouri) nu se vor bloca sau ncuia, pentru a permite evacuarea rapid, n caz de pericol, a personalului de deservire. Art.17. Se interzice fumatul n ncperile cu volum mare de documente. Art.18. n cazul unui nceput de incendiu n sala calculatoarelor (birouri), se va aciona cu stingatorul de praf i dioxid de carbon. Reluarea lucrului n zonele de aciune a dioxidului de carbon se va face numai dup ventilarea spaiilor respective cu instalaia de climatizare n funcie de capacitatea ventilatoarelor i volumul ncperilor, dar nu mai puin de o or. Art.19. Se interzice consumul alimentelor pe masa suport a calculatorului sau deasupra tastaturii. Art.20. n timpul lucrului la videoterminale, se va evita purtarea ochelarilor colorai.

3

Pentru evitarea reflexiilor difuze sau speculare se vor utiliza fr antireflexii (sub form de reea, aplicate pe suprafaa ecranului) specifice numai modelelor vechi de monitoare, modelele actuale nu mai necesit. Art.21. Utilizatorii echipamentelor de calcul prevzute cu ecran de vizualizare trebuie s cunoasc necesitatea i posibilitile de reglare a echipamentului i mobilierului de lucru. Reglrile se vor efectua n raport cu cerinele sarcinii de munc, condiiile de mediu i cu caracteristicile antropofuncionale i psihofiziologice individuale. Se vor regla n principal: -luminana ecranului, contrastul ntre caractere i fond, poziia ecranului (nlime, orientare, nclinare); -nlimea i nclinarea suportului pentru documente; -nlimea mesei de lucru (dac este reglabil); -nlimea suprafeei de edere a scaunului, nclinarea i nlimea sptarului scaunului. Aceste norme nu sunt limitative, eful de compartiment poate aduce mbuntiri i completri ulterioare.

REGLEMENTRI SSM Lucrtorii care urmeaz s desfoare activiti la echipamentele de calcul, vor fi ncadrai i repartizai la posturile de lucru numai dup efectuarea examenelor medicale obligatorii prevzute de reglementarile n vigoare ale Ministerului Sntii, inclusiv a examenului medical oftalmologic, instruirea la angajare , la locul de munc i cunoaterea msurilor de prevenire i protecie specifice activitilor proprii.

4

Examenul medical se va realiza periodic, n conformitate cu prevederile Ordinului nr. 15/1982 al Ministerului Sntii i ori de cte ori lucrtorii acuz simptome vizuale sau generate posibil a fi determinate de exercitarea profesiunii. n cazul n care, la controlul medical oftalmologic se constat c nu pot fi utilizai ochelarii de corecie obinuii, lucrtorii vor fi dotai cu mijloace de corecie speciale, adecvate sarcinii de munc, cheltuielile vor fi suportate de agentul economic respectiv conform HG 1028/2006. Lucrtorii de birou trebuie s cunoasc modul de deplasare n interiorul administraiei, regulile interne precum i indicaiile conductorului locului de munc referitoare la activitile specifice. Lucrtorii vor fi instruii n utilizarea echipamentului de calcul naintea nceperii activitii i ori de cte ori se modific organizarea sau dotarea locurilor de munc. Lucrtorii vor fi instruii special asupra necesitii amenajrii ergonomice a locului de munc i asupra poziiilor corecte pe care trebuie s le adopte n timpul lucrului n conformitate cu prevederile Normelor generale de protecie a muncii. Conducerea unitilor vor planifica i organiza activitatea zilnic astfel nct lucru n faa ecranului s alterneze cu alte activiti. n cazul n care alternarea activitilor nu este posibil, iar sarcina de munc impune utilizarea ecranelor n cea mai mare parte a timpului de lucru, se vor acorda pauze suplimentare reglementate prin instruciuni propri. Timpul de ateptare a rspunsului calculatorului nu va fi considerat ca pauz.

OBLIGAII ANGAJATORI Utilizarea echipamentelor de birou nu trebuie s prezinte riscuri pentru lucrtori. La ecranele de vizualizare caracterele de pe ecran trebuie s fie bine definite i distincte, de dimensiuni corespunztoare i cu spaiu suficient ntre caractere i ntre rnduri.5

Imaginea de pe ecran trebuie s fie stabil, fr fenomene de scnteiere sau alte forme de instabilitate. Strlucirea i/sau contrastul dintre caractere i fondul ecranului trebuie s poat fi uor de reglat i de adaptat condiiilor ambiante. Ecranul trebuie s poat fi orientat i nclinat cu uurin n funcie de necesiti. Tastatura trebuie s fie nclinabil i separat de ecran, astfel nct s permit lucrtorului gsirea unei poziii de lucru confortabile, care s evite oboseala braelor i minilor. Spaiul din faa tastaturii trebuie s fie suficient pentru a permite sprijinirea minilor i braelor . Poziia tastaturii i caracteristicile tastelor trebuie s faciliteze utilizarea tastaturii. Masa sau suprafaa de lucru trebuie s aib o suprafa puin reflectant, s aib dimensiuni suficiente i s permit o amplasare flexibil a ecranului, tastaturii, documentelor i echipamentului auxiliar. Trebuie s existe spaiu suficient pentru a permite lucrtorilor o poziie confortabil. Scaunul de lucru trebuie s fie stabil i s asigure operatorului libertate de micare i o poziie confortabil, trebuie s poat fi reglat pe vertical, sptarul scaunului trebuie s poat fi nclinat i reglat pe vertical. Prin dimensiunile i amenajarea sa, postul de lucru trebuie s asigure utilizatorului un spaiu suficient, care s i permit s i schimbe poziia i s varieze micrile. Iluminatul general i iluminatul local (lmpi de lucru) trebuie s asigure condiii de iluminat satisfctoare i un contrast corespunztor ntre ecran i mediul nconjurtor, innd seama de tipul de activitate i de necesitile vizuale ale utilizatorului. Strlucirile i reflexiile suprtoare pe ecran sau pe orice alte echipamente trebuie evitate prin amenajarea locului de munc i a postului de lucru n funcie de amplasarea i caracteristicile tehnice ale surselor de lumin artificial. Posturile de lucru trebuie s fie amenajate astfel nct sursele de lumin, cum ar fi ferestrele i alte deschideri, pereii transpareni sau translucizi, precum i6

echipamentele i pereii de culori deschise, s nu provoace strluciri orbitoare directe i s antreneze ct mai puin posibil reflexii pe ecran. Ferestrele trebuie prevzute cu un sistem adecvat de acoperire, cu posibiliti de reglare pentru a atenua lumina natural la postul de lucru.

Sfaturi pentru utilizatorii calculatoarelor

Ergonomie n aceast categorie sunt cuprinse acele elemente care duc la crearea unui mediu sntos de lucru, i anume: pstrarea unei distane optime fa de monitor (recomandat 60 de cm), pentru a evita afectarea ochilor; poziionarea adecvat a monitorului, mouse-ului i tastaturii; utilizarea unor scaune reglabile; distana adecvat pentru genunchi i coapse de la birou la terminal; tastatur ergonomic cu un design ce permite o poziionare corect a minilor; luminozitate i aerisire bun a ncperii; pauze de 10 minute dup fiecare 50 de minute n faa calculatorului; antebraele i coapsele trebuie s fie orizontale, coatele apropiate de corp astfel nct s formeze un unghi de 90 cu antebraul. Spatele se ine drept i tlpile sprijinite n ntregime pe podea; degetele se in uor curbate pe tastatur iar tastele se ating uor, fr brutalitate; ecranul monitorului se va cura eliminndu-se orice pat, reflexie sau strlucire. Contrastul i luminozitatea monitorului se vor regla convenabil. Se vor elimina sursele de zgomot; cablurile de alimentare s fie bine reglate i protejate;7

dotarea ferestrelor cu jaluzele pentru a evita strlucirea sau reflexia luminii; asigurarea existenei unei surse de lumin pentru a evita oboseala ochilor; ntreruperi frecvente ale lucrului la calculator (se recomand privitul unei plante sau iesirea la aer curat).

Probleme de sntate Se pot enumera cteva dintre problemele de sntate cauzate de lucrul cu calculatorul:

oboseala; slabirea vederii; probleme cu spatele; dureri de umeri; dureri de cap.

Scrisul la tastatur ne mbolnvete Poziia ncordat la calculator, mai ales asupra mous-ului, gtul ndoit n fa, coloana strmb, poziia incorect a minilor i felul n care inem antebraul pe mas ne pot afecta sntatea, la fel ca i bacteriile care se strng pe tastatur. Bolile de care ne putem mbolnvi scriind la tastatur acestea sunt multiple, att articulare, ct i nervoase ori bacteriene, spre exemplu: - Boli articulare precum: sinovite (inflamarea lichidului sinovial din articulaie), tenosinovite (inflamaii ale capsulei sinoviale), epicondilite, bursite, periartrite etc. - Sindromul de canal carpian apar dureri n ncheieturi i amoreli ale ultimelor trei degete n special, precum i ncordarea spastic, temporar a acestora. Durerea iniial nu este obligatoriu puternic, ea se poate resimi ca o jen continu i obositoare, ca o arsur sau o amoreal ce nu las pacientul s doarm. Din pcate progresia acestei boli poate compromite o bun parte din funcionalitatea braului, de8

aceea nu trebuie neglijat. Maijoritatea oamenilor au tendina de a-i scutura puin braul, de a mica degetele, ca mai apoi s revin la realizarea activitilor. - Sindromul Raynaud const n schimbarea culorii degetelor la modificrile de temperatur. Spre exemplu la frig nti se fac galbene apoi datorit vasocnstriciei subcutanate intense pot devenii chiar vineii. ns aceste modificri nu se produc la diferene mari de temperatur aa cum se ntmpl la pacienii sntoi. Mai mult, apare i amoreala zonelor respective datorit scderii aportului de oxigen. - Boala de vibraii care se manifest prin dureri musculare i articulare. - Afeciuni ale coloanei vertebrale i a muschilor paravertebrali, spre exemplu spondiloza cervical i durerile de spate, umeri sau gt. Afeciuni ale stomacului. Cercettorii au scos la iveal faptul c bacteriile prezente pe tastatur mai ales la persoanele care obinuiesc s mnnce la birou sunt mai numeroase dect cele prezente pe colacul WC-ului. Din pcate toate aceste bacterii pot ajunge n stomac i intestine cnd mncm, astfel apar afeciuni digestive, gastrice i intestinale. Aceste patologii sunt mai frecvente la tineri care nu au finalizate procesele de dezvoltare nervoas, muscular i articular, precum i la femeile de peste 30 de ani. Specialitii ne ndeamn s nu neglijm simptomatologia descris n cazul afeciunilor de mai sus, cci aceste boli pot evolua suficient de mult nct s ne provoace att suferine n cadrul sntii ct i n plan social prin imposibilitatea continurii muncii. Aceste afeciuni nu au o evoluie rapid, ci una lent, progresiv, n care pacientul tinde s se obinuiasc cu simptomele i s nu le mai ia n seam. Prevenia afeciunilor datorate scrisului la calculator Poziia corect a coloanei, braelor i capului Braele trebuie s fie sprijinite pn la coate pe mas, iar palma care st pe mous trebuie s fie uor ridicat, s nu atingei cu nchietura masa i s presai pe ea, ajungnd mai apoi la sindromul de canal carpian.9

Scaunul pe care stai trebuie s fie unul cu sptar nalt i care totodat s fie drept ori s respecte curburile coloanei (deci ar trebui adaptat nlimii), iar coloana trebuie s fie dreapt i poziia trunchiului relaxat. Capul nu trebuie aplecat n fa. Curarea tastaturii i a perifericelor n general trebuie realizat cel puin o dat pe an.

Protejarea mediului prin utilizarea monitoarelor ce consum puin energie i a posibilitilor de reciclare

Calculatoarele afecteaz foarte mult mediul nconjurtor deoarece utilizeaz foarte mult energie i emit radiaii. De aceea se recomand utilizarea acelor monitoare i imprimante ce consum ct mai puin curent. Este bine s se ncerce, pe ct posibil, reciclarea hrtiei utilizat la imprimarea diferitelor documente i a cartuelor folosite la imprimarea hrtiei, prin rencrcarea acestora. Scderea necesitii utilizrii documentelor imprimate datorit existenei

documentelor electronice (dischete, CD-uri, DVD-uri, stick-uri, Blu-Ray ). Necesitatea pstrrii documentelor pe suport de hrtie a sczut foarte mult deoarece, documentele n format electronic prezint o mobilitate mai mare, ele putnd fi transportate foarte uor i se pot realiza oricte copii ale acestora.37 NSSM pentru prelucrarea automat a datelor / 1996

1. PREVEDERI GENERALE 1.1. Continut. Scop A 1. (1) Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea automat a

datelor cuprind masuri de prevenire a accidentrii si imbolnvirii profesionale, lund n considerare riscurile specifice la care este expus persnalul lucrator n cadrul acestor activitti.10

(2) Scopul prezentelor norme este de a reglementa organizarea si desfsurarea activittilor de prelucrare automat a datelor in conditii de securitate si sntate. 1.2. Domeniu de aplicare A 2. Prezentele norme se aplic activittilor din unittile de informatic (prin

unitati de informatic, n sensul prezentelor norme, se nteleg centrele, oficiile si statiile de calcul eloctronic), activittilor de birou ce presupun lucrul cu echipamente etectronice pentru prelucrarea automata a datelor, inclusiv.activitatilor desfsurate la videoterminale. A 3. Lucrtorii din unittile de informatic, ce se deplaseaz la diferiti agenti

economici pentru lucrri de aualiz. programe, implementare sau orice alte lucrri 1egate de realizarea prevederilor contractelor ncheiate, vor respecta, in afara prezentelor norme si normele de securitate a muncii sau instructiunile proprii specifice pentru activitatea agentului economic respectiv. 1.3. Conexiunea cu alte acte normative A 4. (1)Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea automata a

datolor se aplica cumulativ cu .Normele generale de protectie a muncii si cu Normele specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice. (2)Organizarea si desfsurarea activitati de prevenire si stingere a incendiilor se va realiza potrivit normelor PSI n vigoare. (3)Dotarea cu echipament individual de protectie se va realiza n functie de riscurile specifice, potrivit prevederilor Normativului cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie, aprobat prin Ordinul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, nr. 225 / 21.07.1995. A 5. Conducerea unitatilor de informatic si a agentilor economici, care au n

dotare echipamente de prelucrare automat a datelor, vor elabora instructiuni proprii cuprinznd masuri suplimentare de protectie a muncii fat de prevederile prezentelor norme, n conformitate cu specificul locurilor de munc si al activittilor desfasurate. 1.4. ncadrarea si repartizarea lucrtorilor11

A 6.

(1)Lucratorii care urmeaza sa desfsoare activitati la echipamentele de calcul;

vor fi ncadrati si repartizati la posturile de lucru numai dupa efectuarea examenelor medicale obligatorii prevazute de reglementarile n vigoare ale Ministerului Sanatati, inclusiv a examenului medical oftalmologic. (2)Examenul medical se va realiza periodic, n confomitate cu prevederile 0rdinului nr.15/1982 al Ministrului Sanatatii si ori da cte ori lucratorii acuza simptome vizuale sau generale posibil a fi determinate de exercitarea profesiunii. 1.5. Protectia vederii A7 (1)n cazul n care la controlul medical oftalmologic se constata ca nu pot fi

utilizati ochelari de corectie obisnuiti, lucratorii vor fi dotati cu mijloace de corectie speciale, adecvate sarcinii de munc. (2)Plata mijloacelor de corectie speciale va fi suportata de unitatea de informatica sau agentul economic respectiv. 1.6. Informarea si instruirea lucrtorilor Art.8. Conducerea unitatii de informatica sau a agentului economic respectiv va asigura informarea lucratorilor asupra tuturor aspectelor de securitate si sanatate derivate din, cerintele desfsurarii activitatilor, precum si asupra msurilor aplicabile la locul de munca. Art.9. Lucratorii vor fi instruiti n utilizarea echipamentului de calcul nainte de nceperea activitatii si ori de cte ori se modifica organizarea sau dotarea locurilor de munca. Art.l0. Lucrtorii vor fi instruiti special asupra necesitatii amenajarii ergonomice a locului de munca si asupra pozitiilor corecte pe care trebuie sa le adopte n timpul lucrului. Art.11. Organizarea si desfsurarea instructajului de protectie a muncii se vor

realiza n conformitate cu prevederile Normelor generale de protectie a muncii. 1.7. Organizarea activitatii

12

Art.l2. Conducerea unitatilor de informatica sau a agentilor economici vor planifica si organiza activitatile de prelucrare automata a datelor astfel nct activitatea zilnic n fata ecranului sa alterneze cu alte activitati. Art.l3. (1) n cazul n care alternarea activitatilor nu este posibila, iar sarcina de munca impune utilizarea ecranelor n cea mai mare parte a timpului de lucru, se vor acorda pauze suplimentare fata de cele obisnuite. (2) Durata si periodicitatea pauzelor suplimentare se vor reglementa prin instructiuni proprii, cu consultarea unor institutii specializate sau specialisti, n functie de modul de organizare a activitatii si de caracteristicile sarcinii de munca (complexitate, ritm, durata, repetitivitate etc.) si vor fi incluse n timpul de lucru. (3) Timpul de asteptare a raspunsului calculatorului nu va fi considerat ca pauz n activitatea lucratorilor.

2. AMENAJAREA LOCULUI DE MUNC Art.14. Amenajarea locului de munca trebuie astfel realizata nct sa ofere

utilizatorilor confort si libertate de miscare si sa diminueze n masura maxim posibil riscurile de natura vizuala, mentala si posturala. Art.l5. Posturile de munc trebuie concepute si amenajate astfel nct sa permit unor persoane diferite s reallizeze o gam divers de sarcini de munc, ntr-un mod confortabil si eficace, 1a nivelul de performante cerut. Art.l6. Amenajarea posturilor de munca trebuie s permita adaptarea acestora la schimbari de cerinte si situatii. Art.17. Locul de munc trebuie sa permita o buna corelare ntra

caracteristicile antropofunctionale ale utilizatorilor si munca lor prin asigurarea posibilittilor de reglare a diferitelor elemente componente ale acestuia. (fig.1) Art.l8. Utilizatorii trebuie s aiba posibilitti de modificare a pozitiei de lucru, in timpul activittii.

13

Art.19. Daca utilizatorii se deplaseaza de la un punct de lucru la altul, este indicat s se prevad elemente de prindere sub planul de lucru, pentru a usura miscarea (de ex. o canelura sub birou cu adncime suficienta pentru prindere). Art.20. Distantele si unghiurile de vedere trebuie sa fie n raport cu cerintele

sarcinii de munca si n conformitate cu pozitia de lucru standard. (fig.2). Art.2l. (l) Pentru a pastra o pozitie de lucru confortabil si pentru a evita raflexiile si efectul de orbire, utilizatorul trebuie s ncline, sa basculeze sau sa roteasca ecranul, oricare ar fi nltimea ochilor deasupra planului de lucru. (2) naltimea optima a centrului ecranului trebuie sa corespunda unei directii de privire nclinate ntre 10 si 20 sub planul orizontal care trece la nivelul ochilor. Art.22. naltimea tastaturii trebuie sa asigure n timpul utilizarii un unghi ntre

brat si antebrat de minimum 90. Art.23. n pozitie asezat, distanta dintre planul de lucru si, suprafata de sedere

trebuie sa fie cuprinsa ntre 200 si 260 mm. Art.24. Ecranul, suportul de documente si tastatura trebuie amplasate la

distante aproximativ egale fat de ochii utilizatorului, respectiv 600 +/- 150 mm. Art.25. Videoterminalele vor fi astfel amplasate nct directia de privire sa fie

paralela cu sursele de lumina (naturala si artificiala). Art.26. Posturile de munc la videoterminale vor fi amplasate ntre sirurile de

corpuri de iluminat din ncaperea de lucru. Art.27. (1) Videoterminalele vor fi amplasate la distant fata de ferestre. (2) n cazul n care videoterminalele sunt amplasate n ncaperi n care se desfasoara si alte activitati, n apropierea ferestrelor vor fi amplasate posturile de lucru ce nu necesita activitate la ecran. (3) Suprafetele vitrate nu trebuie sa fie situate n fata sau n spatele utilizatorului. Art.28. Se va evita, pe ct posibil amplasarea videoterminalelor n ncperi cu

suprafete vitrate de mari dimeusiuni. Daca acest lucru nu este posibil, n cazul14

ncaperilor mari, cu suprafete vitrate importatnte, dispuse pe mai multi pereti, se vor lua masuri adecvate pentru mascarea zonelor cu luminant ridicata (pereti mobili, storuri cu lamele orizontale la ferestre etc.). Art.29. munc trebuie: a)sa se reduc la minimum vibratiile inerente sau transmise; b)s se elimine posibilitatea bascularii planului de lucru; c)sa fie posibila reglarea naltmii mesei fr risc de coborre brusc si deci de rnire; d)sa nu se utilizeze obiecte improvizate pentru fixarea echipamentului de calcul. Art.30. Amenajarea posturilor de munca ntr-o ncapere trebuie realizata astfel Pentru asigurarea cerintelor de securitate si stabilitate, la locul de

nct sa se asigure: a) accesul usor si rapid al utilizatorilor la locul 1or de munca; b) accesul usor si rapid al personalului de ntretinere la toate partile echipamentului, la pozitiile cablurilor si la prizele electrice, fra treruperea activittii n desfsurare sau cu o ntrerupere minim; c) un spatiu de lucru care sa raspund nevoilor de spatiu personal, de comunicare ntre indivizi si de intimitate. Art.31. conditii: a) sa nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planu1 de lucru sau pe sol; b) sa aiba o lungime suficienta pentru a se adapta 1a nevoile reale si previzibile ale utilizatorilor, inclusiv n cazul unei reamenajari a ncaperii; c) s asigure accesul usor iar ntretinerea sa se efectueze fr intreruperea activitatii; (1) Conductorii electrici si cablurile trebuie sa respecte urmatoarele

15

d) cablajul trebuie sa corespund ntregului domeniu de reglare a planurilor de lucru. (2) Conductorii electrici nu vor traversa caile de acces fr a fi protejati mpotriva deteriorrilor mecanice.

3. EXPLOATAREA ECHIPAMENTELOR DE CALCUL Art.32. Se interzice lucratorilor sa utilizeze echipamentele de calcul pe care

nu le cunosc si pentru care nu au instruirea necesar. Art.33. (1) Punerea sub tensiune a tablourilor de distributie va fi efectuata

numai de catre personalul autorizat n acest scop. (2) Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul s intervin la tablouri electrice, prize, stechere, cordoane de alimentare, stabilizatoare, instalatii de climatizare, sau la orice alte instalatii auxiliare specifice. Art.34. La punerea sub tensiune a calculatoarelor electrice se vor respecta, n

ordine, urmatoarele prevederi: a) verificarea temperaturii si umidittii din sala; b) verificarea tensiunii la tabloul de alimentare; c) punerea sub tensiume a unitatii centrale, prin actionarea butonului corespunztor de pe panoul unittii centrale; d) punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin actionarea butoanelor corespunzatoare de pe panouri1e de comand, n succesiunea indicata n documentatia tehnic a calculatorului Art.35. Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza in

succesiunea inversa celei prevzute la punerea sub tensiune. Art.36. Punerea n functiune a unui echipament dupa revizii sau reparatii se va

face numai dup ce personalul autorizat s efectueze revizia sau reparatia confirma n scris ca echipamentul respetiv este n buna stare de functionare.16

Art.37.

Se interzice ndepartarea dispozitivelor de protectie ale

echipamentelor de calcul. Art.:38. Se interzice efectuarea oricarei interventii n timpul functionarii

echipamentului de calcul. Art.39. (1) Functionarea echipamentelor de calcul va fi permanent

supravegheata pentru a se putea interveni imediat ce se produce o defectiune. (2) Se interzice continuarea lucrului 1a echipamentul de calcul atunci cnd se constata o defectiune a acestuia. (3) Remedierea defectiunilor se va realiza numai de catre personalul de ntretinere autorizat. Art.40. Dac n timpul functionrii echipamentului de

calcul se aud zgomote deosebite, acesta va fi oprit si se va anunta personalul de ntretinere pentru control si remediere. Art.41. Se intercice conectarea echipamentelor de calcul la prize defecte sau

fr legatura la pamnt. Art.42. nlocuirea sigurantelor la instalatiile electrice se va face numai de

catre personalul autorizat n acest scop. Art.43. (l) La utilizarea imprimantelor de mare viteza se vor evita supranclzirile care pot conduce la incendii. (2) n apropierea acestor imprimante se vor amplasa stingtoare cu praf si dioxid de carbon. (3) n timpul functionarii, capacul superior al imprimantelor va fi mentinut nchis; deschiderea capacului imprimantelor, pentru diverse regliaje se va realiza numai dup deconectarea acestora de la sursa. Art.44. (1) La utitizarea imprimantelor se va evita atingerea prtilor fierbinti. (2) Orice interventie n timpul functionrii impimantelor, permisa n documentatia tehnic, se va realiza cu luarea masurilor de evitare a antrenarii prtilor corpului de catre imprimant.

17

Art.45.

n timpul functionarii calculatorului, usile de acces la sala

calculatorului nu se vor bloca sau ncuia, pentru a permite evacuarea rapida, n caz de pericol, a personalului de deservire. Art.46. Art.47. Se interzice fumatul n ncaperile cu volum mare de documente. (1) n cazul unui nceput de incendiu n sala calculatoarelor, se va

actiona cu stingatorul cu praf si dioxid de carbon. (2) Reluarea lucrului n zonele de actiune a dioxidului de carbon se va face numai dupa ventilarea spatiilor respective cu instalatia de climatizale n functiune, n circuit deschis, un timp stabilit in functie de capacitatea ventilatoarelor si volumului ncaperilor, dar nu mai putin de o or. Art.48. Se interzice consumul alimetelor pe masa suport, a calculatorului sau deasupra tastaturii. Art.49. (1) n timpul lucrului la videoterminale; se va evita purtarea

ochelarilor colorati. (2) Pentru evitarea reflexiilor difuze sau speculare se vor utiliza filtre antireflexii (sub forma de retea, aplicate pe suprafata ecranului) Art.50. (1) Utilizatorii echipamentelor de calcul prevazute cu ecran de

vizualizare trebuie sa cunoasca necesitatea si posibilittile de reglare a echipamentului si mobilierului. (2) Reglarile se vor efectua n raport cu cerintele sarcinii de munca, conditiile de mediu si caracteristicile antrorapofunctionale si psihofiziologice individuale. (3) Se vor regla in principal: -luminanta ecranului, contrastul ntre caractere si fond, pozitia ecranului (naltime, orientare, nclinare); -nltimea si nclinarea suportului pentru documente; -naltimea mesei de lucru (daca este reglabila); -naltimea suprafetei de sedere a scaunului, nclinarea si naltimea spatarului scaunului.18

4. NTRETINEREA SI REPARAREA ECHIPAMENTELOR DE CALCUL Art.5l. Se interzice accesul personalului de ntretinere si reparatii la echipamentele de calcul pe care nu le cunosc si pentru care nu au fost instruiti. Art.52. Orice reparatie a echipamentelor de calcul se va efectua n

conformitate cu prevederile din documentatia tehnica a calculatorului. Art.53. Pentru fiecare echipament de calcul se vor ntocmi grafice de control

periodic pentru semnalizarea deficientelor si remedierea acestora. Art.54. nainte de nceperea oricarei lucrari de reparare se vor verifica sculele

dispozitivele de lucru si echipamentul individual de protectie adecvat riscurilor existente. Art.55. Personalul de ntretinere si reparatii va verifica existenta dispozitivelor

de protectie si a carcaselor si nu va autoriza punerea n functiune a echipamentului respectiv decit dup montarea dispozitivelor si carcaselor de protectie. Art.56. Se interzice curatarea sau ungerea echipamentelor n timpul

functionrii acestora. Art.57. (1)Suprafetele ecranelor videoterminalelor se vor curta periodic de dcpunerile de praf sau amprente digitale, pentru a nu se reduce vizibilitatea. (2)Curatarea se va face numai cu produsele prescrise de producatorul echipamentului. Art.58. Conducatorul locului de munca mpreuna cu personalul care lucreaza

la echipamentele electrice vor verifica permanent imposibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub tensiune (carcase intacte si la locul lor, capace nchise, izolatia cablurilor nedeteriorata etc. ). Art.59. Personalul de ntretinere a echipamentelor electrice trebuie s asigure

dotarea circuitelor cu sigurante fuzbile originale si calibrate corespunzator si reglarea aparatelor de protectie pentru a deconecta la curentul de reglaj stabilit de proiectant.

19

Art.60. Mijloacele si instalatiile de protectie mpotriva pericolului de electrocutare vor fi verificate pe baza unui plan de verificari aprobat de coducerea unitatii de informatica sau agentului economic respectiv. Art.6l. Se interzice interventia la instalatiile electrice a persoanelor necalificate n meseria de electrician si autorizate. Art.62. Interventiile la instalatiile si echipamentele electrice trebuie executate

conform prevederilor Normelor specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice.

5. PREVEDERI DE PROIECTARE Art.63. La proiectarea activitatilor de prelucrare automata a datelor se vor

respecta prevederile Normelor generale de protectie a muncii, Normelor specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea automata a datelor precum si prevederile standardelor de ergonomie si securitate a muncii astfel nct fiecare echipament sau component a acestuia sa fie prevzute cu sisteme da protectie si sa ndeplineasca cerintele ergonomice, pentru a nu constitui un pericol pentru sanatatea sau securitatea lucratorilor.

5.1. Cerinte pentru echipamentete electronice de calcul si instalatiile electrice Art.64. Echipamentele electronice de calcul si instalatiile e1ectrice care le

alimenteaza cu energie electrica trebuie astfel proiectate si realizate ncat sa fie asigurata protectia mpotriva electrocutarii prin atingere directa si indirecta. Art.65. Echipamentele electronice si instalatiile electrice care le alimenteaza

cu energie electric trebuie sa corespunda mediului n care sunt utilizate. Art.66. Tensiunea de alimentare a echipamentelor electronice de calcul

trebuie sa fie de maximum 220 V. Art.67. gradului IP2X.20

Echipamentele electronice de calcul trebuie sa corespunda cel putin

Art.68.

Echipamentele electrice de clasa I de protectie trebuie sa fie

alimentate cu energie electrica printr-un cablu care, pe lnga conductoarele de lucru, trebuie sa contin si un conductor de protectie prin care sa se lege masa echipamentelor la nul de protectie, n cazul alimentarii dintr-o retea electrica legata la pamnt (retea TN) sau la pmnt, n cazul alimentarii dintr-o retea izolata fata de pamnt (retea IT). Art.69. Ca protectie suplimentara mpotriva electrocutarii, pe circuitul de

alimentare cu energie electric a echipamentelor electrice de clasa I de protectie trebuie s fie prevazut un utreruptor de curent de defect care sa deconecteze echipamentul la un curent de defect de 30 mA. Art.70. Circuitele electrice din care sunt alimentate echipamentele electronice

de calcul trebuie sa fie protejate la curenti de scurtcircuit prin sigurante fuzibile, sigurante automate sau ntreruptoare automate. Art.7l. Sigurantele fuzibile trebuie sa fie originale si calibrate la curentul nominal indicat de proiectant. Art.72. Curentul de scurtcircuit la care deconecteaz sigurantele fuzibile si

ntreruptoarele automate trebuie sa aiba valoarea indicata de proiectant. Art.73. Echipamentele electrice de clasa II de protectie sunt construite cu

izolatie suplimentara sau ntarita si nu necesita nici o alta masura de protectie mpotriva electrocutarii prin atingere indirecta. Art.74. (1) Echipamentele de clasa III de protectie sunt construite pentru a fi

alimentate la o tensiune foarte joasa. (2) Sursa de tensiune foarte joasa trebuie sa fie realizat astfe1 nct sa nu poata aprea n circuitul de tensiune foarte joasa o tensiune mai mare. Art.75. Circuitele de alimentare cu energie electrica a echipamentelor de

calcul trebuie sa fie separate de cele care alimenteaza alte instalatii si prevazute cu posibilitatea de alimentarii nc cel putin 5 minute de la ntreruperea tensiunii retelei electrice si semnalizarea acestui defect.21

Art.76.

Orice dispozitiv periferic al calculatorului va fi prevazut cu un

ntreruptor care sa permita operatorului deconectarea dispozitivului respectiv, n caz de ncesitate.

5.2. Cerinte pentru ecrane de vizualizare Art.77. Caracterele de pe ecran trebuie sa fie bine definite, cu un format clar,

de marime suficienta si cu spatiu corespunzator ntre caractere si ntre linii. Art.78. Art.79. Art.80. naltimea minima a caracterului trebuie sa subntinda un arc de 16. Ltimea caracterelor va fi de 50 pna la 100% din ntimea lor. Spatiul ntre caractere trebuie sa fie egal sau mai mare dect grosimea

liniei de scriere a caracterului (sau 1 pixel), Art.8l. Grosimea liniei de scriere a caracterelor va fi cuprinsa ntre 8 si 17% din naltimea lor. Art.82. Art.83. Art.84. Spatiul ntre linii va fi mai mare sau egal cu 1 pixel. Raportul dintre ltime si naltime va fi cuprins ntre 0,7:1 si 0,9: 1. Spatiul intre cuvinte trebuie sa fie egal cu minimum ltimea unui

caracter (N pentru spatiere proportional). Art.85. (1) Pentru prezentarea caracterelor numerice alfanumerice numai cu

majuscule trebuie s fie folosita o matrice de cel putin 5 x 7 pixeli. (2) Pentru sarcini care necesita citirea continua a textului sau n care este importanta vizibilitatea fiecarui caracter n parte, se va folosi o matrice de 7 x 9 pixeli. Art.86. (1) Imaginea de pe ecran trebuie sa fie stabila. (2) Pentru a elvita fenomenul de scnteiere a imaginii se va asigura o frecvent de regenerare verticala a fosforului mai mare de 65 Hz pentru ecranele cu fond deschis si de ce1 putin 75 Hz pentru ecranele cu rezolutie ridicat. Art.87. (1) Se va asigura un contrast adecvat ntre caractere si fond.22

(2) La ecranele cu contrast negativ (caractere deschise pe fond nchis), rapoartele optime de luminanta trebuie sa fie cuprinseo ntre 3:1 si 14:1 (optim intre 5:1 si 10:1), (3) Se va prevedea posibilitatea controlului si a reglarii luminantei caracterelor si/sau a fondului de catre utilizatozul echipamentului. Art.88. Ecranul nu trebuie sa prezinte reflexii care sa provoace disconfort

utilizatorului. Este de preferat ca el sa fie tratat din fabricatie npotriva reflexiilor. Art.89. (1) Ecranul trebuie sa poata fi orientat si inclinat usor si liber pentru a

putea fi adaptat nevoilor utilizatorilor. (2) Ecranul trebuie s fie vizibil sub orice unghi de vedere mai mic de 40 (unghi masurat n raport cu perpendiculara la suprafata ecranului ntr-un plan oarecare) (3) Se va prevedea posibilitatea pozitionari ecranului astfel nct acele zone ale sale care trebuie privite, n mod continuu sa poata fi vazute sub un unghi al liniei de vedere cuprins ntre orizontala si 60 sub orizontala.

5.3.Cerinte pentru tastatur Art.90. Tastatora trebuie astfel conceput nct s permit utilizatorului

localizri si actionari corecte, rapide si confortabile ale tastelor si n final o performanta ridicata. Art.91. Tastatura trebuie sa fie separat si mobila fat de ecran pentru a

permite reglarea distantei de citire n functie de cerintele vizuale si de utilizarea optima a planului de lucru Art.92. (1) naltimea rndului de referiula (rndul C ) nu trebuie sa depaseasca

30 mm. naltimea rndului A poate depasi rndul B care nu trebuie sa depaseasca naltimea rndului de referinta (a se vedea fig.3).

23

(2) nclinarea cmpului de taste nu trebuie sa depseasca 15 atunci cnd rndul de referinta are naltimea de 30 mm. nclinarea tastaturii trebuie sa fie cuprinsa ntre 0 si 25 fata de orizontala. Art.93. Marimea mminim a tastaturii este limitata de prescriptiile privind

zonarea, spatierea tastelor si marimea capului tastei. Marimea globala a tastaturii trebuie sa depseasca aceasta marime minim ct mai putn posibil. Art.94. (1) Principalele sectiuni ale tastaturii trebuie sa fie separate vertica1 si

orizontal prin spatii de cel putin jumatate din nltimea tastei. (2) n cazul unor tastaturi de naltime mai mare este necesara prevederea unui reazem pentru mna. (3) Daca proiectarea include un reazem pentru mn, atunci n fata rndului A (a se vedea fg.3) trebuie s se prevada o adncitura de cel putin 100 mm. Cnd nu este prevazut un asemenea reazem, zona din fata rndului A trebuie sa fie ct mai aproape posibil de marginea din fata a tastaturii. Art.95. Art.96. Tastatura trebuie s fie mata, pentru evitarea reflexiilor. Tastele trebuie s raspunda urmatoarelor cerinte: a) forta necesara pentru actionarea unei taste: 0,25 pn la 1,50 N; b) cursa unei taste: ntre 1,5 6 mm ; c) mrimea unei taste patrate: 12 15 mm; d) distanta intre centrele a doua taste alfanumerice adiacente: 18-20 mm; e) taste mate cu caractere ntunecate pe fond luminos, lizibile din pozitie de lucru normal; f) contrastul ntre nivelul de luminant a fondului si ce1 al caracterelor: 3: 1 pentru toate tastele: g) actionarea unei taste sa fie nsotita de un semnal tactil sau sonor sau de ambele, h) revenirea automat a tastei la pozitia initiala dupa actionare.24

5.4. Cerinte privind suportul pentru documente Art.97. Suportul pentru documente trebuie sa fie reglabil n naltime si ca

distant fat de utilizator. Art.98. Mrimea suportului va fi corelata cu cea a documentelor, de preferat

cu 10 mm mai mica dect a acestora, pentru a facilita manipularea lor. Art.99. Suportul va fi stabil astfel nct sa nu fie afectat de miscarea pe planul

de lucru si va avea coeficient de reflexie sczut.

5.5. Cerinte pentru mobilierul de lucru Art.100 Mobilierul de lucru trebuie conceput si realizat n functie de

caracteristicile antropofunctionale ale utilizatorilor si de caracteristicile sarcinii de lucru, astfel nct sa asigure acestora libertatea miscarilol, o pozitie de lucru corecta, confortabil si o performanta ridicata. Masa (planul) de lucru Art.101. Planul de lucru va avea o suprafata suficient pentru o amplasare

flexibila a ecranului, tastaturii documentelor si echipamnentului auxiliar. Art.l02. Art.103. Latimea minim a mesei va fi de 800 mm. Suprafata de lucru trebuie s fie mata pentru a evita reflexele. Sunt

contraindicate culorile deschise care pot produce un contrast excesiv de luminant. Art.l04. (1) Mesele nereglabile vor avea o naltime de 73o +- 10 mm.

(2) n conditiile n care echipamentul de calcul este utilizat succesiv de mai multe persoane, mesele vor fi reglabile n naltime, cu posibslitati de reglare ntre 650 si 740 mm. (3) Adncimea minima a spatiului liber disponibil pentru membrele iferioare sub planul de lucru va fi de 700 mm.

25

Art.l05.

Materialul din care este confectionat planul de lucru nu trebuie sa fie

rece la atingere sau sa antreneze o conductivitate excesiva a caldurii catre corpul utilizatorului. Scaunul de lucru Art.l06. Scaunul trebuie sa fie stabil si sa-i permit utilizatorui libertate de

miscare si o pozitie confortabil. Art.l07. (l) naltimea scaunului trebuie sa poat fi reglabila.

(2) Mecanismele de reglare a naltimii scaunului trebuie sa poat fi actionate cu usurint si concepute astfel nct s nu fie posibila o modificare involuntara a naltimii scaunului. Art.108. Atunci cnd nltimea scaunului nu poate fi reglat pentru a se adapta

unor utilizatori de talie mic, se va prevedea un reazem pentru picioare. Art.l09. (1) Scaunul trebuie prevazut cu mecanism de basculare astfel nct sa

fie posibila o basculare de cateva grade spre nainte a suprafetei de sedere si sa poata fi adoptate pozitii de lucru nclinate (caz n care bascularea scaunuli trebuie sa functioneze sincronizat cu nclinarea sptarului). (2) Miscarile scaunului prin mecanismul de basculare nu trebuie sa modifice naltimea marginii anterioare a scaunului. Art.l10. nclinare. (2) Sptarul trebuie s sprijine zona lombar umerii si partea superioar a toracelui si terbuie s fie convex n regiunea lombar pentru a deveni plat sau concav mai sus. (3) Se va evita curbarea excesiva a sptarelor. Art.l1l. Unghiul sau bascularea suprafetei de sedere a scaunului trebuie sa (1) Spatarul scaunului trebuie s fie reglabil att ca naltime ct si ca

functioneze simultan cu unghiul spatarului, determinnd o basculare pozitiva atunci cnd sptarul este nclinat, dar nu o basculare excesiva care sa deranjeze la asezarea sau ridicarea de pe scaun.26

Art.ll2. picioare.

(1) Dac este necesar, locul de munca va fi prevazut cu reazem pentru

(2) Reazernul trebuie pozitionat pe sol si trebuie sa prezinte stabilitate. (3) Suprafata trebuie sa fie antiderapanta si sa prezinte o marime suficienta pantru a permite libertate de miscare (latime mai mare sau egala cu 450 mm si adncime mai mare sau egala cu 350 mm). (4) Inclinarea suprafetei de sprijin trebuie sa fie reglabila ntre 0 -15.

5.6. Cerinte privind interfata calculator/operator Art.1l3. La proiectarea, selectarea si modificarea software-ului precum si la

proiectarea sarcinilor de utilizare a echipamentului cu ecran de vizualizare, se vor respecta urmtoarele prevederi: a) software-ul trebuie sa curespunda sarcinii de lucru; b)software-ul trebuie sa fie usor de utilizat si adaptat nivelului de cunostinte si experientei operatorului; orice facilitate de verificare cantitativa sau calitativa va fi adusa la cunostiinta operatorilor; e)sistemele trebuie sa afiseze informatiile ntr-un format si ritm care sa fie adaptate operatorilor; d)principiile ergonomice ale software-ului trebuie sa fie aplicate, n special, la prelucrarea datelor de catre operator.

5.7. Cerinte privind mediul de munca 5.7.1. Iluminat A.l14. Iluminatul ncaperilor de lucru va fi proiectat n functie de caracteristicile sarcinii de munc si cerintele vizuale ale utilizatorilor, astfel nct sa se asigure niveluri de iluminare si un contrast adecvat ntre ecran si mediu, pentru obtinerea unei performante vizuale ridicate.27

Art.115.

Valorile parametrilor de iluminat sunt cele prevzute n Normele

generale de protectia a muncii. Art. ll6. reglabil. Art ll7 Posibilele reflexii si straluciri pe ecran sau pe alte elemente ale postului de munca, vor fi evitate corelnd caracteristicile tehnice si amplasarea surselor de lumina cu; amenajarea ncperilor si posturilor de munca. 5.7.2.Microclimat Art.118. n ncaperile n care se desfsoar activitati de prelucrare automat a Ferestrele vor fi prevazute cu un sistem corespunzator de protectie

datelor, se vor asigura conditiile de confort termic, valorile parametrilor de microclimat fiind cele prevazute n Normele generale de protectie a muncii. Art.119. Atunci cnd este necesar un microclimat strict controlat, se va umri

s nu se creeze curenti de aer suprtori. Umiditatea aerului va fi mai mare de 40% pentru a se evita uscarea mucoaselor. Art.120. Echipamentul apartinnd postului de lucru nu va produce o cldura

excesiva, care s produc disconfortul lucrtorilor. 5.7.3.Zgomot Art.l2l. (1) Zgomotul emis de echipamentele care apartin postului de munca

nu trebuie sa distraga atentia si sa perturbe comunicarea verbala. (2) Nivelurile de zgomot vor fi cele prevazute n Normele generale de protectie a muncii, pentru locuri de munca cu nivel ridicat de concentrare a atentiei. Art.122. Imprimantele de mare viteza, care constituie surse de zgomot, vor fi

asezate n ncaperi separate de sala calculatoarelor, izolate fonic si prevazute cu geamuri transparente pentru a facilita vizualizarea procesului de imprimare. Art.l23. Instalatiile de ventilare nu trebuie sa antreneze prin functionarea lor o

crestere semnificativa (mai mare de 3 dB) a nivelurilor sonore din aceste ncperi. 5.7.4.Radiatii28

A 124. Toate radiatiile, exceptnd prtile vizibile ale spectrului electromagnetic trebuie s fie reduse la niveluri neglijabile din punct de vedere al protectei sanatatii si securitatii lucrtorilor, n conformitate cu reglementarile Normelor generale de protectia muncii. 5.7.5.Sabstante periculoase Art l25. Emisiile de ozon (03) de la imprimantele laser trebuie reduse la

niveluri neglijabile din punct de vedere al protectiei sanatatii si securitatii lucratorilor.

ef Birou C&IT Ing. Adrian ILINCA

ef Compartiment SSM Ing. Daniela VTAFU

29