50780419 instructiuni proprii ssm[1]

Upload: ramona-pavel

Post on 02-Mar-2016

497 views

Category:

Documents


23 download

TRANSCRIPT

  • Instuctiuni proprii de securitate si sanatate n munca

    Cuprins: Prevederi commune IPSSM pentru angajatii din cadrul atelierului IPSSM masina de rindeluit IPSSM masini unelte portative IPSSM prelucrarea mecanica prin aschiere / taiere IPSSM pentru gauriri si scobiri IPSSM activitati de finisare IPSSM instalatia de ventilare IPSSM polizoare fixe IPSSM producerea aerului comprimat (compressor) IPSSM manipulare mase si transport IPSSM impotriva pericolului de electrocutare Masuri tehnico organizatorice de prevenire si alarmare Masuri prim ajutor

    1

  • PREVEDERI COMUNE

    Preambul

    Structura instructiunilor proprii de securitate a muncii are la baza abordarea sistemica a aspectelor de securitate a muncii astfel incat procesul de munca este tratat ca un sistem complex structurat, compus din urmatoarele elemente care interactioneaza reciproc:

    - Executantul: omul implicat nemijlocit n executarea unei sarcini de munca; -Sarcina de munca: totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de productie si n anumite conditii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de munca; -Mijloace de productie: totalitatea mijloacelor de munca (instalatii, utilaje, masini, aparate, dispozitive, unelte etc.) si obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.), care se utilizeaza n procesul de munca; -Mediul de munca: ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihologice, n care unul sau mai multi executanti si realizeaza sarcina de munca. Reglementarea masurilor de securitate a muncii se realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securitatii muncii la nivelul fiecarui element component al sistemului : executant, sarcina de munca, mijloace de productie, mediul de munca, propriu proceselor de munca din cadrul activitatii sau activitatilor care fac obiect de reglementare. ART. 1 n scopul asigurarii securitatii si sanatatii lucratorilor, angajatorul trebuie sa ia toate masurile ca: a) sa fie pastrate n permanenta libere caile de acces ce conduc spre iesirile de urgenta si iesirile propriu-zise;

    b) sa fie realizata ntretinerea tehnica a locului de munca si a echipamentelor si dispozitivelor, n special a celor mentionate n anexele nr. 1 si 2, iar orice neconformitati constatate si susceptibile de a afecta securitatea si sanatatea lucratorilor sa fie corectate cat mai curnd posibil;

    c) sa fie curatate cu regularitate, pentru a se asigura un nivel de igiena corespunzator locului de munca, echipamentele si dispozitivele.

    d) sa fie cu regularitate ntretinute si verificate echipamentele si dispozitivele de securitate destinate prevenirii sau eliminarii pericolelor, n special cele prevazute n anexele nr. 1 si 2.

    Atunci cnd locurile de munca sufera modificari, extinderi si/sau transformari dupa data intrarii n vigoare a prezentei hotarri, angajatorul trebuie sa ia toate masurile n

  • ecesare pentru a se asigura ca aceste modificari, extinderi si/sau transformari sunt n concordanta cu cerintele minime corespunzatoare prevazute n anexa nr. 1.

    ART. 2

    Fara a aduce atingere prevederilor art. 16 si 17 din Legea nr. 319/2006, referitoare la informarea lucratorilor, lucratorii si/sau reprezentantii acestora trebuie sa fie informati cu privire la toate masurile ce trebuie luate n domeniul securitatii si sanatatii la locul de munca.

    Personalul care lucreaza n conditii de izolare trebuie sa fie informat cu privire la:

    a) manevrarea echipamentului de munca, starea acestuia (fiabilitate si accesibilitate);

    b) riscurile de accidentare si modul de actiune n caz de aparitie a acestora;

    c) comportamentul adecvat n cazul producerii unei avarii sau al aparitiei unei situatii critice;

    d) utilizarea echipamentului individual de protectie;

    e) primul ajutor;

    f) utilizarea sistemului de supraveghere si de legatura cu exteriorul.

    Consultarea si participarea lucratorilor si/sau a reprezentantilor acestora cu privire la problemele la care se face referire n prezenta hotarre trebuie sa se desfasoare n conformitate cu prevederile art. 18 si 19 din Legea nr. 319/2006.

    2

  • Sanctiuni ncalcarea prevederilor prezentei instructiuni atrage sanctiuni administrative sau disciplinare dupa caz. Constatarea sanctiunilor se face de catre directorul societatii sau lucratorul desemnat din cadrul serviciului extern.

    ART.3 Cerinte minime de securitate si sanatate pentru locurile de munca

    1.Instalatii electrice

    Instalatiile electrice trebuie sa fie proiectate si construite astfel nct sa nu prezinte pericol de incendiu sau explozie; lucratorii trebuie sa fie protejati n mod adecvat impotriva riscului de accidentare prin atingere directa si/sau atingere indirecta.Instalatiile electrice si dispozitivele de proiectie trebuie sa corespunda tensiunii nominale, conditiilor exterioare si competentei persoanelor care au acces la parti ale instalatiei.

    2.Cai si iesiri de urgenta

    Caile si iesirile de urgenta trebuie sa ramna n permanenta libere si sa conduca n mod cat mai direct posibil n aer liber sau n spatii sigure.n caz de pericol, trebuie sa fie posibila evacuarea rapida si n conditii cat mai sigure a lucratorilor de la toate posturile de lucru. Trebuie sa existe un numar corespunzator de cai de salvare si iesiri de urgenta. Usile de iesire n caz de urgenta trebuie sa se deschida spre exterior. Usile glisante sau turnante nu sunt permise n cazul n care acestea au destinatia de iesiri de urgenta. Usile de iesire de urgenta nu trebuie sa fie incuiate sau fixate astfel nct sa nu poata fi deschise imediat si cu usurinta de catre orice lucrator care ar avea nevoie sa le utilizeze n caz de urgenta.

    Caile si iesirile de urgenta speciale trebuie semnalizate n conformitate cu prevederile Hotarrii Guvernului nr. 971/2006. Aceasta semnalizare trebuie sa fie suficient de rezistenta si sa fie amplasata n locurile corespunzatoare.

    Usile de iesire de urgenta nu trebuie sa fie incuiate. Caile si iesirile de urgenta, precum si caile de circulatie si usile de acces spre acestea trebuie sa fie eliberate de orice obstacole, astfel nct sa poata fi utilizate n orice moment fara dificultate. Caile si iesirile de urgenta care necesita iluminare trebuie prevazute cu iluminat de

  • siguranta/urgenta de intensitate suficienta n cazul n care se ntrerupe alimentarea cu energie electrica.

    3.Detectarea si prevenirea incendiilor

    n functie de dimensiunile si destinatia cladirilor, de echipamentele pe care acestea le contin, de proprietatile fizice si chimice ale substantelor prezente si de numarul maxim potential de persoane prezente, locurile de munca trebuie prevazute cu dispozitive corespunzatoare pentru stingerea incendiilor si, daca este necesar, cu detectoare de incendii si sisteme de alarma. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor trebuie sa fie usor accesibile si usor de manevrat. Acestea trebuie sa fie semnalizate n conformitate cu prevederile Hotarrii Guvernului nr. 971/2006. Aceste semnalizari trebuie sa fie suficient de rezistente si amplasate n locuri corespunzatoare.

    4.Ventilatia locurilor de munca n spatii nchise

    Trebuie luate masuri pentru a asigura suficient aer proaspat la locurile de munca n spatii nchise, avndu-se n vedere metodele de lucru utilizate si cerintele fizice impuse lucratorilor.n cazul utilizarii unui sistem de ventilare fortata, acesta trebuie sa fie mentinut n stare de functionare. Orice avarie trebuie semnalizata de un sistem de control, daca acest lucru este necesar pentru sanatatea lucratorilor.

    5.Temperatura n ncaperi

    3

  • n timpul programului de lucru, temperatura din ncaperile ce contin posturi de lucru trebuie sa fie adecvata organismului uman, tinndu-se seama de metodele de lucru utilizate si de cerintele fizice impuse lucratorilor. Temperatura n camerele de odihna, ncaperile pentru personalul de serviciu permanent, n ncaperile sanitare, n cantine si n ncaperile pentru acordarea primului ajutor trebuie sa corespunda destinatiei specifice a acestor ncaperi.

    6.Iluminatul natural si artificial

    n masura n care este posibil, locurile de munca trebuie sa aiba iluminat natural suficient si sa fie prevazut un iluminat artificial adecvat pentru sanatatea si securitatea lucratorilor. Locurile de munca n care lucratorii sunt n mod deosebit expusi riscurilor n caz de defectiune la iluminatul artificial trebuie sa fie prevazute cu iluminat de siguranta/urgenta de intensitate suficienta.

    7.Zone periculoase

    Daca locurile de munca includ zone periculoase n care, data fiind natura activitatii, exista riscul caderii lucratorului sau a unor obiecte, aceste zone trebuie sa fie prevazute, n masura n care este posibil, cu dispozitive care sa evite patrunderea lucratorilor neautorizati n aceste zone.Trebuie luate masuri corespunzatoare pentru a proteja lucratorii care sunt autorizati sa patrunda n zonele periculoase. Zonele periculoase trebuie marcate clar.

    8.ncaperi si zone pentru odihna

    Daca securitatea sau sanatatea lucratorilor, n special datorita tipului activitatii sau prezentei unui numar mai mare de angajati dect cel prevazut, impun acest lucru, lucratorilor trebuie sa li se puna la dispozitie ncaperi pentru odihna usor accesibile sau zone pentru odihna corespunzatoare. Aceasta prevedere nu se aplica daca lucratorii sunt angajati n birouri sau n ncaperi de lucru similare care ofera posibilitati echivalente de relaxare n timpul pauzelor.ncaperile si zonele pentru odihna trebuie prevazute cu mese si scaune cu spatar.n ncaperile si zonele pentru odihna trebuie luate masuri corespunzatoare pentru proiectia nefumatorilor impotriva disconfortului cauzal de fumul de tutun.

    9.Femei gravide si mame care alapteaza

    Femeile gravide si mamele care alapteaza trebuie sa aiba posibilitatea de a se odihni n pozitie culcat n conditii corespunzatoare.

    10 Instalatii sanitare

  • Vestiare si dulapuri pentru mbracaminte Lucratorilor trebuie sa li se puna la dispozitie vestiare corespunzatoare daca acestia trebuie sa poarte mbracaminte de lucru speciala si daca, din motive de sanatate sau de decenta, nu li se poate cere sa se schimbe ntr-un alt spatiu. Vestiarele trebuie sa fie usor accesibile si sa aiba capacitate suficienta. Vestiarele trebuie sa aiba dotari care sa permita fiecarui lucrator sa isi incuie mbracamintea personala n timpul programului de lucru. Daca este cazul (de exemplu, existenta substantelor periculoase, umiditate, murdarie), vestiarele pentru mbracamintea de lucru trebuie sa fie separate de vestiarele pentru vestimentatia si efectele personale. Trebuie sa existe vestiare separate sau o utilizare separata a vestiarelor pentru barbati si pentru femei.

    11.Dusuri, cabine de WC-uri si chiuvete

    Locurile de munca trebuie dotate astfel nct lucratorii sa aiba n apropierea lor:

    - dusuri, daca natura activitatii lor impune acest lucru; - locuri speciale prevazute cu un numar corespunzator de cabine de WC-uri si chiuvete. Dusurile si chiuvetele trebuie prevazute cu apa curenta rece (si apa calda, daca este necesar). Trebuie prevazute dusuri separate sau trebuie asigurata utilizarea separata a dusurilor pentru barbati si pentru femei. Trebuie prevazute cabine de WC-uri separate sau trebuie asigurata utilizarea separata a cabinelor de WC-uri pentru barbati si pentru femei. 4

  • 12.Echipamente de prim ajutor

    13. Circulatia pietonilor si vehiculelor Locurile de munca n spatii nchise sau n aer liber trebuie organizate astfel nct pietonii si vehiculele sa poata circula n conditii de securitate.

    IPSSM PRIVIND ANGAJATII DIN CADRUL ATELIERULUI DE TAMPLARIE

    I. Dispozitii generale Art. 1 Sa se prezinte la serviciu apt mental si fizic pentru ndeplinirea sarcinilor de serviciu,fara a se afla sub influenta bauturilor alcoolice sau a medicamentelor care i pot afecta aceste capacitati; Art. 2 Sa nu introduca sau sa consume bauturi alcoolice n unitate si n timpul programului de lucru; Art. 3 Sa respecte traseul de deplasare nscris n fisa individuala de protectie a muncii; Art. 4 Sa respecte atributiile din fisa postului; Art. 5 Sa poarte echipamentul de protectie pe care l-a primit; Art. 6 Sa fie instruit de catre seful locului de munca n vederea utilizarii corecte a echipamentului individual de protectie; Art. 7 Sa nu expuna la pericol de accidentare att persoana proprie, ct si celelalte persoane participante la procesul de munca prin parasirea neautorizata a postului de munca sau fara nstiintarea conducatorului direct al locului de munca ; Art. 8 Sa-si nsuseasca si sa respecte ROI,IPSSM specifice postului,regulile PSI si de acordare a primului ajutor,precum si masurile de aplicare a acestora; Art. 9 La plecarea din sediu sa fie atent la coborrea scarilor, la deplasarea pe culoare, sa nu execute alte operatii ce i distrag atentia n timp ce se deplaseaza; Art.10 La deplasarea pe drumurile publice sa respecte regulile de circulatie din Codul Rutier; Art.11 Sa nu alerge dupa mijloacele de transport n comun; Art.12 Sa nu urce si sa nu coboare din mijlocul de transport n timpul mersului; Art.13 Sa astepte venirea mijlocului de transport n spatiile special amenajate; Art.14 Sa se prezinte la controlul medical periodic; Art.15 Sa nu introduca n priza cordoane electrice fara stecher sau cu stecherul defect; Art.16 Sa nu ncarce instalatiile electrice peste sarcina admisa; Art.17 Sa nu repare aparatura electrica, nefiind autorizat pentru aceasta; II. Dispozitii specifice Art.18 Sa verifice nainte de nceperea lucrului daca utilajele, uneltele de lucru si echipamentele individuale de protectie corespund cerintelor de securitate si sa nu le foloseasca pe cele neconforme anuntndu-si conducatorul locului de munca. Art.19 Sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca orice defectiune tehnica sau alta situatie care constituie pericol de accidente sau mbolnaviri profesionale. Art.20 Sa aduca la cunostinta sefilor ierarhici n cel mai scurt timp posibil accidentele de munca suferite de propria persoana ,sau de alti angajati. Art.21 Sa opreasca lucrul imediat la aparitia unui pericol iminent de producere

  • a unui accident,si sa informeze conducatorul locului de munca. Art.22 Este obligatorie dotarea si folosirea circularelor cu sisteme de semnalizare pentru avertizarea de pornire a circularului a lucratorilor aflati n subsolul halei de productie. Art.23 Este obligatorie avertizarea acustica de catre circularist nainte de punerea n miscare a dispozitivelor de antrenare a circularului. Art.24 Eliminarea deseurilor dintre pnzele circularului se va efectua numai utilijnd dispozitive destinate n acest scop(vergele,crlige,tapine). Art.25 Este obligatorie centrarea si prinderea corecta a bustenilor n carucioarele de sprijin. 5

  • Art.26 Circulatia sau stationarea salariatilor pe linia de rulare a carucioarelor de alimentare/iesire a materialului lemnos,sau n zonele de alimentare a utilajelor de prelucrare(rindeluire) a materialului lemnos este strict interzisa. Art.27 Functionarea circularelor a caror fundatie este deteriorata,sau prezinta tendinte de deteriorare evidente este interzisa. Art.28 Se interzice utilizarea circularelor atunci cnd prezinta fisuri sau crapaturi n batiu Art.29 Este interzisa pornirea circularelor daca au subansamble defecte sau cu un grad avansat de sudura. Art.30 Se interzice punerea n functiune a utilajelor daca transmisiile mecanice nu sunt protejate cu ajutorul protectorilor ficsi. Art.31 Este interzis utilizarea circularelor pentru debitare daca pnza taietoare prezinta fisuri sau dinti rupti. Art.32 Utilijarea circularului avnd dispozitivul de blocare a manetei cricului n stare necorespunzatoare este interzisa. Art.33 Este interzisa pornirea si functionarea circularului fara montarea jgheaburilor vibratoare destinate evacuarii rumegusului format sub circular. Art.34 Este interzisa utilizarea jghebului vibrator n absenta plasei de srma dintre acesta si traversa de la baza circularului,sau cu ea deteriorata. Art.35 Este obligatorie curatarea circularului de rumegus la sfrsitul fiecarui schimb,sau a programului de lucru. Art.36 Verificarea pnzelor se face de catre lucratorii calificati si instruiti corespunzator care deservesc circularul la nceputul programului si periodic.Art.37 ntinderea excentricului biglelor cu jgheab,pentru tensionarea pnzelor de circulare,cu alte scule dect chei-cric este interzisa. Art.38 Baterea penelor cu ciocanul,n vederea ntinderii pnzelor de circulare,n cazul utilizarii biglelor cu jgheab excentric,este interzisa. Art.39 Daca pentru ntinderea pnzelor de circular se lucreaza cu bigle fixe,este obligatorie baterea penelor cu un ciocan special,iar utilizarea penelor necorespunzatoare este interzisa. Art.40 Scoaterea penelor n cazul folosirii biglelor fixe pentru ntinderea pnzelor de circular,fara fixarea dispozitivului de prindere a acestora la partea de iesire din circular,este interzisa. Art.41 Este obligatorie utilizarea dispozitivului cu lant,pentru evitarea jocului marginilor la debitarea bustenilor cu conicitate mare. Art.42 Urcarea lucratorilor pe bustenii care ncep sa intre n vibratie cu scopul fixarii acestora pe carucior,cu diversele parti ale corpului sau cu diferite alte unelte,este strict interzisa. Art.43 La primele semne de intrare n trepidatie a bustenilor cu conicitate mare,lucratorul care deserveste circularul trebuie sa ia masuri pentru anularea sau micsorarea avansului.

  • n cazul lucrului la ferastraie panglica pentru debitat busteni,trebuie respectat :Art.44 nainte de pornirea masinii trebuie sa fie verificate starea tehnica a masinii si n mod deosebit ntinderea pnzei,precum si starea tehnica a danturii acesteia.Art.45 ntinderea pnzei pe volanta,fara functionarea corespunzatoare a instalatiei automate de verificare a tensiunii,este interzisa. Art.46 Este interzis a se lucra cu ferastraul panglica cu rolele de ghidare a panglicii scoase din functie. Art.47 Pornirea masinii prin rotirea fortata a volantelor masinii cu mna este strict interzisa. Art.48 Traversarea lucratorilor precum si stationarea acestora peste liniile caruciorului n timpul functionarii ,sunt interzise. Art.49 Curatirea rumegusului rezultat n urma debitarii precum si a caii de rulare a caruciorului se face numai cu instalatia oprita si scoasa de sub tensiune. Art.50 Este interzisa utilizarea caruciorului de lucratorii care-l deservesc atunci cnd tampoanele extremitatilor sunt defecte sau lipsesc. Art.51 Orice interventie la ferastraul panglica n timpul functionarii acestuia este cu desavrsire interzisa. Art.52 Se interzice folosirea pnzelor care prezinta fisuri,crapaturi sau a caror dinti sunt lipsa.

    6

  • Art.53 nainte de nceperea debitarii este obligatorie verificarea si fixarea busteanului n ghearele de prindere de pe suportul instalatiei.Art.54 n procesul de alimentare a ferastraului panglica ,este interzisa stationarea sau executarea diverselor manevre n fata busteanului ntre rampa de alimentare si ferastraul panglica. Art.55 Nu se va permite interventia altor lucratori necalificati,sau neinstruiti corespunzator n procesul de debitare a bustenilor cu ferastraie panglica sau circulare. Art.56 Interventiile de orice natura la circulare sau ferastraie panglica se va face obligatoriu numai dupa oprirea acestora,scoaterea de sub tensiune si montarea placutelor avertizoare corespunzatoare. Art.57 La terminarea programului de lucru,utilajele se vor lasa oprite,scoase de sub tensiune si curatate de resturile debitate. Art.58 Este interzisa lasarea bustenilor pe carucioarele de sprijin sau de alimentare dupa terminarea programului de lucru. Art.59 La sfrsitul programului,dupa terminarea curateniei este interzisa lasarea deschisa a grilajului de la evacuarea deseurilor din debitare catre basca. Art.60 Dupa terminarea programului de lucru ,este interzisa lasarea cu buna stiinta spre folosire sau ncredintarea spre folosire a instalatiilor de debitat altor lucratori sau persoane.

    IPSSM MASINA DE RINDELUIT

    1.Pe masinile de rindeluit vor lucra numai muncitorii pregatiti, instruiti pentru a folosi acest tip de masini. 2.Arborele portcutit de la masinile de rindeluit in grosime este aparat de o capota rezistenta, care permite evacuarea talajului si sa-l fereasca de lovituri pe muncitorul de deservire a masinii, de proiectarea nodurilor sau aschiilor. 3.Valturile de avans ale masinii vor fi reglate corespunzator. In valtul canelat de inaintare a materialului se va instala o bara prevazuta cu gheare de retinere, paralele cu valtul spre a se evita aruncarea inapoi a materialului. 4.Masina de rindeluit in grosime trebuie sa fie prevazuta cu un fierastrau de siguranata care sa asigure mentinerea reglajului masinii de rindeluit. 5.Sistemul de angrenare a cilindrilor de avans va functiona perfect, spre a evita impingerea si tragerea pieselor de catre muncitori. In caz de intepenire a piesei sau de blocare a masinii, se va intrerupe curentul sau se va actiona maneta pentru trecerea curelei saiba fixa pe saiba libera si numai dupa aceea se va proceda la deblocarea masinii. Parghia de cuplare va fi astfel montata in apropierea muncitorului incat sa poata fi usor de manevrat in caz de accidente. 6.Piesele care se introduc in masina in acelasi timp trebuie sa aiba aceeasi gro

  • sime. 7.Se admite si prelucrarea pieselor de grosime diferita, dar in acest caz se introduc numai cate doua piese pe la cele doua capete ale valturilor si diferenta de grosime dintre cele doua piese nu va depasi 8 mm. 8.Este interzis sa se introduca in masina de gaurit in grosime piese mai scurte decat distanta intre extremitatile valturilor. 9.In cazul in care masa masinii de rindeluit in grosime este lasata mai jos de 8 cm, se va pune

    o aparatoare speciala, care va acoperi acest gol din fata valtului, ramanand libere numai portiunile pe unde se introduc materialele. 10.Este interzis sa se regleze masina pentru taierea aschiilor mai groase de 4 mm. 11.Dupa schimbarea cutitelor se va lucra cu masina cateva minute dupa care se va verifica strangerea suruburilor. 12.La masina de rindeluit, carcasele metalice vor fi protejate prin legarea la centura de impamantare si la nulul de protectie. Acest lucru este obligatoriu a se verifica zilnic inaintea pornirii utilajului. 13.Toate masinile de prelucrare a lemnului vor fi prevazute cu dispozitive de captare a rumegusului sau a talajului cu posibilitatea de a fi racordate la o instalatie de exhaustare. In 7

  • cazul in care aceasta nu functioneaza, rumegusul si deseurile vor fi evacuate treptat, pentru a nu se aglomera locul de munca. 14.Este interzis a se curata utilajul in timpul functionarii. 15.Stivuirea si depozitarea materialelor de prelucrat se va face ordonat pentru a evita prabusirea. Materialele de prelucrat si cele prelucrate vor fi asezate in locuri special destinate, in asa fel alese incat manipularea lor rationala sa fie asigurata conform procesului tehnologic. 16.Masina de rindeluit va fi deservita de cel putin trei persoane: o persoana alimenteaza cu materiale de prelucrat, o persoana fixeaza si impinge piesele de prelucrat prin valturile masinii, iar cea de-a treia persoana trage piesa prelucrata de la valt si o depoziteaza la piese prelucrate. 17.Este strict interzis de a parasi masina in timpul functionarii, aceasta se face numai cu aprobarea conducatorului locului de munca. 18.Masina de rindeluit in grosime nu se va porni daca nu sunt montate toate aparatorile de protectie. 19.Se interzice efectuarea oricaror incercari de punere sub tensiune a utilajului inainte de executarea si verificarea legaturii la pamant a utilajului. 20.Nu se admit nici un fel de reglaje in timpul functionarii utilajului. 21.Persoanele care efectueaza reglajele vor fi instruite in acest scop si vor avea un instructaj de protectia muncii, in prealabil.

    22.Se interzice cu desavarsire ca persoanele fara calificare corespunzatoare si fara a avea instructajul necesar sa lucreze pe masina. 23.Se interzice pornirea masinii fara capacele de protectie montate sau cu capacul superior deschis. 24.Cutitele care se vor monta pe axul portcutit vor fi tratate, diferenta de greutate de la unul la altul fiind minim un gram. Cutitele, dupa fiecare reascutire se vor tara. Latimea minima admisa a cutitului este de 17 mm 25.Toti muncitorii sunt obligati sa mentina in permanenta curatenie la locul de munca. 26.Fumatul sau focul deschis sunt interzise in atelierele de tamplarie. 27.Insusirea instructiunilor de exploatare, de intretinere, de protectia muncii si PSI sunt obligatorii pentru toti muncitorii ce deservesc acest tip de utilaj. 28.Personalul muncitor trebuie sa posede cunostinte generale cu privire la lucrul in conditii nepericuloase, precum si cunostinte si deprinderi specifice protectiei muncii in lucrarile pe care le executa. 29.Nici un angajat, indiferent daca este temporar, sezonier sau presteaza munca pe baza de contracte incheiate intre unitati, nu va fi admis la lucru, fara efectuarea si insusirea instructajului de protectia muncii.

  • 30.Este interzis muncitorului de a efectua alte operatii de productie decat cele care intra in definirea cerintelor postului de munca in care persoana respectiva urmeaza sa lucreze si pentru care a fost nominalizata si instruita. 31.Este interzis de a lucra cu alte scule si utilaje decat cele cu care este dotat locul sau de munca pentru care este instruit. 32.Este obligat sa utilizeze corect dispozitivele de pornire si oprire a utilajelor cu care lucreaza. 33.Este obligat sa poarte echipamentul de protectie si de lucru din dotare. 34.Este obligat sa verifice utilajul si sculele inaintea inceperii lucrului, cunoscand pericolul pe care il prezinta utilajul sau scula defecta. 35.Instructajul periodic se face intregului personal muncitor la locul de munca, inaintea inceperii lucrului. Acest instructaj se va completa si cu demonstratii practice. 36.Instructajele de protectia muncii se vor consemna obligatoriu in fisa individuala de instructaj, cu indicarea materialului predat, durata si data instruirii. Fisa de instructaj se semneaza in mod obligatoriu de cel ce a realizat instructajul si de cel ce a fost instruit. 37.Nici un muncitor nu are voie sa inceapa lucrul pana nu este convins ca si-a insusit instructajul de protectia muncii si ca desfasurarea muncii pe masina nu prezinta pericole de

    8

  • accidente. 38.La intrarea in schimb muncitorul se va prezenta odihnit, echipat cu echipamentul de protectie si de lucru corespunzator, va verifica starea tehnica a masinii, a sculelor si dispozitivelor, iar in cazul in care acestea nu corespund anunta imediat seful formatiei de lucru. 39.Pastreaza in perfecta stare aparatorile, dispozitivele de protectia muncii si toate materialele de propaganda cu caracter de protectia muncii. 40.In incinta unitatii si sectiilor circula pe caile de acces stabilite in acest sens, evita circulatia in locuri periculoase.

    IPSSM MASINA DE FREZAT

    1. Generalitati 1. Este interzis a se lucra la masinile de frezat daca dispozitivele de protectie lipsesc sau nu sunt in stare de functionare. 2. Montarea cutitelor de freza la masina de frezat se va face conform instructiunilor producatorului acesteia. 3. Este interzisa folosirea de improvizatii la montarea sculelor aschietoare. 4. Schimbul cutitelor pe freza este este posibil numai dupa oprirea alimentarii cu energie si blocarea pornirii accidentale. 5. Sunt interzise interventiile de curatire, reglare sau reparatii in timpul functionarii masinii. 6. Dupa oprirea masinii este interzisa frnarea pieselor in miscare cu diverse obiecte. IPSSM MASINA DE INDREPTAT

    1. Este interzisa montarea in arborele port-cutite a cutitelor ruginite, cu urme de grasimi sau cu fisuri. 2. Rigla de ghidare trebuie sa aiba o inaltime suficienta pentru a realiza o ghidare sigura a reperelor de prelucrat. 3. Este interzis a se lucra cu masina de indreptat daca aceasta nu este prevazuta cu un dispozitiv de protectie reglabil, antirecul si capabil sa acopere permanent, in timpul prelucrarii, zona inactiva a cutitelor. 4. Inainte de inceperea lucrului operatorul care deserveste masina are obligatia sa verifice: ascutirea si integritatea cutitelor planeitatea si starea mesei de lucru reglarea adncimii de taiere 5. La montarea cutitelor este obligatoriu sa se verifice integritatea penelor de fixare, a suruburilor de strngere precum si modul de fixare a cutitelor in arborele port-cutite. 6. Este interzisa utilizarea masinii de indreptat atunci cand lipseste unul sau mai multe suruburi de prindere a cutitelor in arborele port-cutite. 7. Prelucrarea reperelor curbate pe masa masinii este permisa numai cu suprafata concava in

  • jos. 8. In cazul infundarii instalatiei de exhaustare de la masina de indreptat , aceasta se va desfunda numai dupa intreruperea alimentarii cu energie si oprirea miscarii de rotatie a arborelui port-cutite. 9. Daca in timpul functionarii apar zgomote si vibratii peste limitele normale salariatul care deserveste masina are obligatia de a intrerupe alimentarea cu energie. IPSSM STRUNG PENTRU LEMN

    1. Inainte de inceperea lucrului salariatii deserventi au obligatia de a verifica starea tehnica a strungului, si in mod deosebit: starea cutitelor taietoare ( gradul de ascutire , lipsa fisurilor, a crapaturilor) existenta si functionarea protectorilor si a dispozitivelor de protectie 9

  • starea dispozitivelor de strngere si centrare centrarea corespunzatoare intre vrfuri a reperului de prelucrat starea reperelor (lipsa crapaturilor, a zonelor cu defecte, etc) corespondenta dintre dimensiunile si forma reperelor de prelucrat si reglarea masinii 2. Orice interventie pentru reglarea sau deblocarea a reperelor de prelucrat se va efectua numai dupa intreruperea alimentarii cu energie electrica. 3. Este interzisa intrarea lucratorilor in raza de rotire a dispozitivului de prindere, in timpul functionarii strungului 4 Pentru slefuirea reperelor de lemn se vor utiliza numai dispozitive corespunzatoare profilelor reperelor. 5 Este interzisa slefuirea reperelor prin strngerea manuala, in jurul reperului , a benzii abrazive. 6 Este interzisa utilizarea cutitelor care nu sunt ascutite , nu sunt fixate in mner sau al caror mner prezinta crapaturi sau asperitati. 7 Este interzisa utilizarea cutitelor al caror mner nu prezinta un inel metalic de fixare IPSSM MASINA CALIBRAT

    IPSSM PENTRU MASINI UNELTE PORTATIVE (GAURIT POLIZAT FLEX)

    1.Alegerea corpurilor abrazive si a burghielor se va face in functie de felul materialuuli de prelucrat, forma piesei, calitatea suprafetei prelucrate, precum si tipul si caracteristicile masinii. 2.Sculele de prelucrare (burghiu, polizor, flex) se vor fixa pe axul masinii, in raport cu caracteristicile acesteia. Inainte de pornirea masinii, se va alege regimul de lucru corespunzator operatiei ce se executa, sculei utilizate si materialului piesei de prelucrat. 3.Dupa montarea burghielor sau a corpurilor abrazive pe axul masinii, inainte de inceperea lucrului, se va proceda la functionarea in gol, la turatie de regim. In cazul in care se constata nereguli (descentrari, vibratii etc.), se va trece la remedierea imediata a acestora. 4.Polizorul manual, flexul sau masina de gaurit, nu se vor porni numai daca scula prelucratoare nu este in contact cu corpul care sa impiedice rotirea lui libera. 5.Se interzice lasarea din mana a masinii portative, la intreruperea lucrului, decat dupa oprirea completa a corpului abraziv sau a burghiului. 6.Mandrinele de prindere a burghielor, se vor strange si desface numai cu chei adecvate, care se vor scoate inaintea pornirii masinii. 7.Se interzice franarea cu mana a mandrinei, in timpul functionarii masinii, pentru strangerea sculei. 8.Strangerea discurilor abrazive (polizor, flex) se va face cu piulite cu filet de sens invers, sensului de rotire a discurilor abrazive.

  • 9.Burghiul introdus in mandrina, precum si fixarea discului abraziv, trebuie sa se faca in asa fel, incat sa se asigure o centrare perfecta a acestora fata de axul de rotatie. Discul trebuie sa intre liber, nefortat, pe arborele masinii sau pe butucul flansei de fixare. 10.Polizorul manual se poate utiliza la operatiile de polizare exterioara, numai daca discul abraziv este protejat cu o carcasa de protectie corespunzatoare. 11.Se interzice utilizarea burghielor, a discurilor abrazive de polizare sau taiere, cu partile active uzate, deformate, descentrate sau cu muchiile taietoare uzate. 12.Corpurile abrazive se vor feri de lovituri si trepidatii, iar depozitarea acestora se va face in locuri special destinate. 13.La prelucrarea prin polizare, taiere sau gaurire, a materialelor casante, lucratorul va purta, in mod obligatoriu, ochelari de protectie. 14.In timpul lucrului, lucratorul va avea o pozitie laterala fata de planul discului abraziv sau taietor. Se interzice executarea lucrarilor in zone aglomerate cu personal.

    10

  • 15.La prelucrarea cu burghie si corpuri abrazive, se vor evita contactele bruste cu piesa -prin soc. Contactele dintre corpul abraziv si piesa se va realiza lent, cu mult simt si progresiv. Se va evita incalzirea excesiva a sculei prelucratoare. 16.La polizorul manual sau flex, actionate electric, nu va fi depasita turatia maxima a corpului abraziv, functie de diametrul maxim admisibil al acestuia, functie de natura piesei abrazive si turatia maxima a polizorului. 17.Materialele si semifabricatele prelucrate sau debitate, vor trebui asezate astfel incat sa preintampine caderile sau blocarea cailor de acces. 18.La utilizarea uneltelor portative actionate electric, se vor folosi numai cabluri in buna stare, avand sistemul de alimentare cu circuitul de legare la nul, izolat fata de pamant, iar in mediu periculos (ex: umed), se vor utiliza manusi din cauciuc electroizolant iar imbracamintea va fi uscata. 19.Se interzice apucarea uneltelor electrice portative de partea activa (piatra, burghiu, disc taietor) sau de conductorul electric de alimentare. 20.In cazul cand una din sculele prelucratoare (burghiu, disc abraziv, disc taietor) nu corespunde normelor sau a devenit inutilizabila in timpul exploatarii, se va opri imediat functionarea acestora si se vor lua masurile ce se impun.

    IPSSM PRELUCRARI MECANICE PRIN ASCHIERE / TAIERE

    Taierea Ferastraie circulare. Generalitati

    Cutitul divizor trebuie confectionat din material corespunzator si trebuie sa aiba forma curba care urmeaza profilul pnzei taietoare; Latimea cutitului divizor trebuie sa fie 0,1 pna la 0,5 mm mai mare dect latimea de taiere a pnzei;naltimea cutitului divizor va fi aleasa astfel nct la montarea vrfului lui sa fie cel putin la nivel cu dintii din zona superioara a pnzei; Cutitul divizor trebuie montat n acelasi plan cu pnza taietoare;n punctul cel mai ndepartat, distanta dintre vrful dintilor pnzei si cutitul divizor nu trebuie sa depaseasca 10 mm; Cutitul divizor trebuie fixat sigur, iar sistemul de fixare trebuie sa fie comod si usor de manipulat; Este interzis:

    a. lucrul la ferastraiele circulare daca acestea nu au montate, conform Cartii tehnice si n functie de sarcina de lucru, cutitele divizoare si predespicatoare acolo unde este cazul; b.

  • lucrul la ferastraiele circulare daca acestea nu sunt dotate cu dispozitive de protectie, daca acestea sunt defecte si nu sunt corespunzatoare tipodimensiunilor masinii si sarcinii de lucru; c. folosirea pnzelor taietoare care prezinta crapaturi, fisuri, excentricitati; d. folosirea pnzelor taietoare monometalice care prezinta mai mult de doi dinti lipsa sau cnd acestia sunt consecutivi; e. folosirea pnzelor taietoare armate cu unul sau mai multi dinti lipsa; f. frnarea miscarii de rotatie a pnzei taietoare, dupa deconectarea motorului electric de la retea, cu diverse obiecte sau cu bucati de material lemnos ; g. salariatul care deserveste ferastraiele circulare sa stea, n pozitia de lucru sau n repaus, n planul pnzei taietoare. Pozitia acestuia trebuie sa fie n lateralul planului pnzei taietoare; h. intrarea salariatilor sub ferastraielor circulare sau introducerea minilor pentru evacuarea rumegusului sau a deseurilor. Acestea se vor evacua numai cu lopeti de lemn, perii sau prin alte mijloace destinate n acest scop; 11

  • nainte de nceperea lucrului la ferastraiele circulare salariatii care le deservesc au obligatia de a verifica starea tehnica a acestora, si n mod deosebit:

    i. strngerea si ascutirea pnzei; j. reglarea naltimii de taiere n functie de dimensiunile reperelor de prelucrat; k. starea curelelor de transmisie; l. existenta si functionarea protectorilor si/sau dispozitivelor de protectie; m. functionarea sistemelor de interblocare; n. functionarea dispozitivelor de fixare a reperului de prelucrat; o. reglarea limitatoarelor de cursa; p. existenta si starea racordarilor la instalatia de exhaustare. Ferastraul circular de retezat

    Se interzice:

    q. utilizarea ferastraului circular de retezat atunci cnd lipsesc aparatorile de la pnza taietoare si sistemul de transmisie; r. utilizarea ferastraului circular de retezat cu masa mobila atunci cnd lipsesc limitatoarelor de de cursa si masa nu este asigurata mpotriva iesirii de pe glisiere; s. utilizarea ferastraului circular de retezat cu masa mobila atunci cnd lipseste dispozitivul pentru sprijinirea si fixarea reperului de prelucrat; t. depozitarea oricaror materiale, repere prelucrate sau de prelucrat n gabaritul de deplasare a mesei mobile; u. utilizarea ferastraului circular de retezat pentru operatiile de despicate a reperelor din lemn (taierea n lungul fibrei); v. a face inoperant dispozitivul de comanda bimanuala al ferastraului circular de retezat cu avans vertical mecanic al capului de taiere; Art 7.2. La utilizarea ferastraului circular de retezat cu avans vertical mecanic al capului de taiere salariatilor deserventi le sunt interzise:

    a. actionarea manuala a capului de taiere; b. fixarea manuala a reperelor de prelucrat; c. lucrul fara aparatoarea de la dispozitivul de fixare pneumatica. IPSSM PENTRU GAURIRI SI SCOBIRI

    nainte de nceperea lucrului la masinile de gaurit, salariatii deserventi trebuie sa verifice starea tehnica a acestora, si n mod deosebit:

  • d. modul de fixare si centrare a mandrinei pe arborele masinii; e. modul de prindere si centrare a burghiului n mandrina; f. existenta si starea tehnica a protectorilor; g. starea de ascutire a burghielor; h. functionarea dispozitivelor de fixare. Este interzisa frnarea mandrinei cu mna; Este interzisa prinderea manuala a reperelor de prelucrat n timpul prelucrarii; Este interzisa utilizarea de improvizatii la montarea burgheilor n mandrina. IPSSM ACTIVITATEA DE FINISARE

    La sfrsitul schimbului de lucru sau, dupa caz, mai des, echipamentele tehnice se vor curata de depunerile de materiale de finisare, desurile rezultate fiind evacuate ntr-o zona destinata acestui scop; Pentru evitarea intoxicatiilor salariatii vor respecta urmatoarele masuri de igiena:

    12

  • i. nu se vor pastra si consuma alimente n ncaperile de lucru; j. nu se va fuma n ncaperile de lucru; k. este obligatorie spalarea minilor naintea meselor; l. spalarea zilnica, la sfrsitul schimbului, cu apa si sapun; m. controale medicale periodice; IPSSM PENTRU INSTALATIA DE VENTILARE

    Instalatii de ventilare si exhaustare La fiecare instalatie de ventilare trebuie afisate instructiuni privind modul de functionare si ntretinere; Punerea n functionare si oprirea functionarii instalatiilor de ventilare se vor efectua numai sub supravegherea responsabilului instalatiei sau a nlocuitorului acestuia; Este interzisa: functionarea exhaustoarelor si a suflantelor fara separatoare de aschii la intrarea n ventilator; verificarea tirajului exhaustoarelor prin punerea palmei la prizele de absorbtie; utilizarea instalatiilor de ventilare comune, n cazul n care exista surse de pulberi sau substante care prin amestec pot da combinatii inflamabile, explozive sau toxice; recircularea totala sau partiala a aerului din ncaperile de lucru unde exista degajari de substante toxice peste concentratiile limita admise.

    IPSSM PENTRU POLIZOARE FIXE

    Montarea corpurilor abrazive se efectueaza numai de muncitori special instruiti si autorizati de conducerea unitatii. Corpul abraziv va fi folosit numai la turatia nscrisa pe acesta sau pe eticheta de fabricatie. Se interzice utilizarea corpurilor abrazive cu liant magnezic n cazul n care a trecut mai mult de un an de la fabricarea lor. Se interzice montarea corpurilor abrazive cu mai multe garnituri suprapuse. La nceperea operatiei de polizare contactul cu piesa se va realiza lent si progresiv. In timpul lucrului se va evita uzura neuniforma a corpului abraziv, procedndu-se imediat la corectarea sau nlocuirea celui uzat neuniform. Se interzice prelucrarea pieselor pe suprafata laterala a corpurilor abrazive. Polizorele fixe vor fi prevazute cu ecran de protectie mare cu vizor reglabil din geam securizat. Pentru retinerea pulberilor abrazive degajate n timpul lucrului, polizoarele fixe vor fi prevazute cu instalatii de retinere a acestor degajari nocive Reglarea suportilor si vizierelor de protectie va fi executata numai daca corpul abraziv este n stare de repaus. Suportul de sprijin va fi astfel reglat nct punctul superior de contact al piesei cu corpul abraziv sa se gaseasca n planul orizontal ce trece prin centrul corpului sau mai sus cu cel mult 10 mm.

  • Distanta dintre corpul abraziv si suportul de sprijin nu va depasi 3 mm. nainte de nceperea lucrului, la polizor, lucratorii vor verifica existenta si continuitatea legaturii la centura de mpamntare a halei. Se interzice ajustarea pieselor la polizor fara ca acestea sa se sprijine pe suport. Se interzice utilizarea polizoarelor daca nu au montata carcasa de protectie, executata conform STAS 6177/1 - 87.

    IPSSM PRODUCEREA AERULUI COMPRIMAT (COMPRESOR)

    13

  • Exploatarea agregatelor de comprimare va fi ncredintata numai operatorilor calificati n acest scop. Pentru exploatarea si ntretinerea agregatelor de comprimare trebuie sa se foloseasca numai mecanici de utilaje si electricieni instruiti ca electricieni si autorizati ISCIR . Fiecare instalatie de producere a aerului comprimat va avea un Registru unic de evidenta ,cu pagini numerotate si vizat de conducerea unitatii detinatoare, unde operatorul va consemna: Data, ora si localizarea defectiunii, semnatura celui care a observat-o; Data si ora interventiei pentru remediere, semnatura celui care a efectuat-o; Data la care s-au efectuat lucrarile de ntretinere, reparatii si revizii. Tot n Registru unic de evidenta se vor nota si valorile parametrilor functionali (debit, presiune, temperatura, etc.). Acesta se va tine la sectia de producere a aerului comprimat si trebuie pastrat pna la terminarea reparatiilor capitale ale instalatiei. La fiecare instalatie de producere a aerului comprimat vor exista urmatoarele documente: Schema reselelor de aer si apa cu indicarea tuturor armaturilor si aparatelor de masura si control; Schema instalatiilor electrice de forta si de comanda; Schema de ungere; Insteuctiuni de utilizare si securitate a muncii; Grafic de revizii si reparatii anuale. Este interzis operatorilor de la agregatele de comprimare si recipientele tampon sa paraseasca locul de munca n timpul functionarii acestora sau sa desfasoare alte activitati n afara sarcinii de munca. Operatorul va avea echipamentul de lucru, ncaltamintea si minile fara urme de ulei sau grasimi;n statia de compresoare trebuie sa se monteze indicatoare de avertizare privind pericolele specifice; Operatorul este obligat sa mentina n perfecta stare de functionare dispozitivele de supraveghere automata si dispozitivele de oprire n caz de urgenta.

    Prevederi de securitate a muncii pentru activitatea de producere a aerului comprimat n instalatii fixe

    Captarea si filtrarea aerului

    operatorul trebuie sa mentina n perfecta stare de curatenie elementele de prefiltrare ale prizei de aer; curatirea filtrelor se va efectua periodic si conform Cartii tehnice a utilajului ori de cte ori este nevoie; cnd agregatul de comprimare are doar un singur filtru este interzisa curatirea acestuia n timpul functionarii; cnd sunt mai multe filtre, legate n paralel, verificarea si c

  • uratarea se vor face individual, numai dupa izolarea filtrului respectiv.

    Comprimarea aerului

    nainte de punerea n functiune a agregatului de comprimare se va verifica de catre oparator ntrega instalatie, inclusiv legarea la nulul de protectie si la priza de pamnt, dupa care se va deschide robinetul cu ventil pentru alimentarea cu apa de racire a instalatiei; debitul de racire va fi reglat a.. temperatura finala a apei, dupa racirea instalatiei, sa nu depaseasca temperatura indicata de Cartea tehnica. Se interzice pornirea agregatului de comprimare fara ca apa de racire sa circule n instalatie. Operatorul nu va permite functionarea agregatului daca temperatura aerului comprimat va depasi 600C, la iesirea din racitoarele finale.n timpul functionarii instalatiei este interzisa orice interventie la organele de masini aflate n miscare.

    14

  • Nu se admite ungerea manuala n timpul functionarii agregatului de comprimare dect n cazul n care acesta este prevazut cu dispozitive de ungere (pulverizatoare), care asigura operatorilor o securitate perfecta; nainte de o noua umplere cu ulei, uleiul ramas n rezervorul dispozitivului de ungere manuala se evacuaza; uleiurile minerale utilizate trebuie sa fie cele prescrise n Cartea tehnica a utilajului. Se interzice utilizarea uleiurilor recuperate pentru ungere. Consumul de ulei se va evidentia pe schimburi si agregate de comprimare n Registrul unic de evidenta; pentru orice crestere a consumului de ulei, peste cel indicat n Cartea tehnica, va fi analizata la sfrsitul fiecarui schimb, de catre persoane autorizate, lundu-se masuri n vederea eliminarii cauzei care a produs-o. La scaderea nivelului de ulei din instalatia de ungere sub nivelul limita admisibil stabilit de Cartea tehnica sau la ntreruperea debitului de ulei trebuie oprit imediat agregatul de comprimare, daca acesta nu este prevazut cu un dispozitiv automat de deconectare. Se interzice functionarea agregatului de comprimare, daca temperatura uleiului din interioarul statiei de compresoare nu se ncadreaza n intervalul de temperaturi admisibile ale aerului, prevazute n Cartea tehnica. Controlul temperaturii aerului comprimat trebuie efectuat de catre operator pe toate treptele de comprimare temperaturile trebuie masurate si nregistrate n Registrul unic de evidenta a instalatiei la intervalul prscris de Cartea tehnica, dar nu mai mare de o ora. Sistemul de racire (camasi, racitoare pentru ulei, racitoare intermediare si finale pentru aer) trebuie curatat la intervalele impuse de Cartea tehnica se va consemna n Registrul unic de evidenta. Temperatura apei de racire la evacuarea din racitoarele intermediare, precum si din camasile de racire, nu trebuie sa depaseasca valorile prescrise n Cartea tehnica; apa de racire trebuie sa aiba parametrii (duritate, continut de impuritati, etc.) conform cu cei prescrisi n Cartea tehnica; probele de apa se vor lua zilnic de catre operatori si se vor verifica conformitatea parametrilor. Se interzice utilizarea agregatelor de comprimare a aerului daca apa de racire nu are parametrii n conformitate cu cei indicati de Cartea tehnica. Agregatul de comprimare a aerului trebuie sa fie oprit n mod obligatoriu n urmatoarele cazuri: Spargerea unei conducte; Vibratii datorate cuplajelor defecte ale organelor n miscare si fixarii incorecte a conductelor; Cresterea presiunii de refulare peste limita maxima prescrisa; Scaderea presiunii de separatie sub limita prescrisa; Jocuri radiale sau zgomote anormale ale agregatului de comprimare;

  • Defectiuni n sistemul de ungere; Defectiuni n sistemul de racire; Defectiuni n sistemul de trensmisie. Daca se observa si alte defectiuni, dect cele mentionate mai sus, operatorul trebuie sa opreasca imediat agregatul de comprimare si sa anunte seful ierarhic superior. Se interzice depozitarea n spatiile de compresoare a materialelor de ntretinere (scule pentru lacatuserie si montaj, combustibili lichizi etc.) mai mult dect necesarul pentru 24 de ore.

    Stocarea aerului comprimat

    Recipientul tempon trebuie scos imediat din functiune si izolat de restul instalatiei, atunci cnd se constata: Deformatii sau fisuri; Scurgeri la mbinari; Defectiuni la aparatele de masura si control precum si la supapele de siguranta; Defectiuni la organele de fixare a capacelor de protectie (dopuri).naintea punerii n functiune a agregatului de comprimare a aerului trebuie verificate toate aparatele daca sunt corect interconectate si fixate rigid. Reglarea supapei de siguranta trebuie

    15

  • facuta la presiunea indicata n prescriptiile ISCIR, controlndu-se etanseitatea recordurilor si a flansetelor la aceste aparate.

    INSTRUCTIUNI DE SECURITATE A MUNCII PENTRU ACTIVITATEA DE PRODUCERE A AERULUI COMPRIMAT N INSTALATIILE MOBILE

    Agregatele mobile de comprimare a aerului trebuie adapostite pe timp de vara sub soproane, iar n timpul iernii n ncaperi care sa protejeze instalatia contra nghetului, iar n timpul iernii n ncaperi care sa protejeze instalatia contra nghetului; La instalarea agregatelor mobile de comprimare a aerului trebuie luate masuri pentru ca evacuarea gazelor arse sa nu provoace incendii, iar priza de aer sa fie amplasata ntr-un loc ferit de praf, gaze si apa. Se interzice instalarea agregatelor de comprimare mobile n ncaperi care au nu usi si ferestre cu deschiderea n exterior; Daca se constata defectiuni care sa pericliteze siguranta de functionare a recipientului tampon, operatorul trebuie sa opreasca imediat agregatul mobil de comprimare a aerului si sa anunte persoana nsarcinata cu supravegherea functionarii recipientelor sub presiune pentru a se lua masurile necesare, conform Prescriptiilor tehnice C4-90- colectia ISCIR. Operatorul trebuie instruit, verificat daca si-a nsusit cunostintele teoretice si practice necesare cu privire la functionarea n conditii de siguranta a recipientelor; acest operator trebuie sa cunoasca functionarea aparatelor de masura si control precum si a dispozitivelor de supraveghere automata. Schimbarea sau reglarea supapelor de siguranta nu se poate face dect de persoanele autorizate ISCIR. Agregatul mobil de comprimare trebuie oprit imediat din functionare atunci cnd se constata: deformari la peretii recipientului; crapaturi sau fisuri n peretii recipientului; scapari de aer la mbinari; defectiuni la aparatele de masura si control precum si la dispozitivele de sigutanta (supape de siguranta); aparitia unui incendiu care ameninta n mod direct recipientul sub presiune. Este interzis a se fuma sau a umbla cu flacara deschisa n apropierea rezervorului de combustibil ala agregatului mobil de comprimare. Dupa alimentarea cu combustibil a agregatului mobil de comprimare a aerului trebuie sa fie curatate eventualele urme de combustibil scurs prin rezervor.n cazul aprinderii agregatului mobil de comprimare, flacara trebuie stinsa cu extintorul. Se interzice stingerea cu apa. Deschiderea recipientului sub presiune se va face dupa ce operatorul s-a asigurat ca nu exista

  • presiune n recipient; reducerea presiunii se va face treptat, cu respectarea masurilor prescrise n instructiunile din Cartea tehnica a utilajului. Este interzice utilizarea agregatelor mobile de comprimare a aerului daca sasiul prezinta fisuri sau daca agregatul, respectiv motorul termic sau electric, nu este fixat corect pe sasiu, producnd vibratii suplimentare. Se interzice exploatarea agregatelor mobile de comprimare a aerului daca nu au suport de sprijin n stare tehnica corespunzatoare. Toate dispozitivele de remorcare ale agregatului mobil de comprimare a aerului trebuie sa fie fixate rigid si asigurate mpotriva desfacerii. La remorcare roata din fata se va escamota.

    DISPOZITIVE DE SIGURANTA, APARATE DE MASURA SI CONTROL

    Se interzice utilizarea manometrelor daca: Lipseste sigiliul de verificare;

    16

  • Acul indicatoarelor nu revine la 0 dupa disparitia presiunii; Este sparta sticla cadranului sau apar alte defectiuni, care pot deforma exactitatea indicatiei acesteia; Nu are marcata cu rosu presiunea maxima admisibila de lucru. este interzisa reducerea numarului supapelor de siguranta si nlocuirea celor montate initial, cu supape de siguranta , care nu corespund din punctul de vedere al debitului de evacuare al fluidului si al presiunii de deschidere a acestoara. Este interzisa montarea oricarui robinet de deschidere pe conducta de evacuare ntre aparatul, recipientul etc., care functioneaza n regim de presiune si supapa de siguranta, n alte conditii dect cele prevazute n Prescriptii tehnice C4 - 90 Colectia ISCIR. Este interzisa schimbarea pozitiei contragreutatilor sau strngerea arcurilor supapelor de siguranta n timpul functionarii recipientelor sub presiune etc., la care sunt montate. Este interzisa punerea sub presiune a agregatelor mobile de comprimare a aerului actionate electric care nu au fost verificate din punct de vedere electric sau nu au corespuns acestor verificari. Acestea se vor deplasa numai dupa scoaterea de sub tensiune a cablurilor de alimentare cu energie electrica. La executarea operatiilor la care exista pericolul de electrocutare prin atingere directa trebuie utilizate mijloacele de protectie electroizolante recomandate de standardele n vigoare. La executarea operatiilor la care exista pericolul de electrocutare prin atingerea indirecta, toate echipamentele si instalatiile vor fi legate la priza de pamnt, conform standardelor n vigoare. Operatorii agregatelor de comprimare a aerului actionate electric, trebuie sa verifice vizual, nainte de punerea sub tensiune a acestora, urmatoarele masuri de protectie: Existenta ti montarea corecta a protectorilor; Lipsa crapaturilor, ciupiturilor, nadirilor de la cablurile electrice de alimentare; Legarea la priza de pamnt a agregatelor de comprimare (motoarelor, carcaselor si elementelor de fixare).n cazul scoaterii din functiune a supapelor de siguranta pentru un timp ndelungat, repunerea lor n functiune trebuie facuta numai dupa ce au fost revizuite, probate hidraulic si reglate la presiunea prescrisa n Cartea tehnica a utilajului, n conformitate cu Prescriptiile tehnice C37- Colectia ISCIR. Verificarea si curatirea supapelor de siguranta trebuie execute la termenele impuse n prescriptiile ISCIR sau ori de cte ori este nevoie.

    NTRETINERE, REPARATII, REVIZII

    Agregate de comprimare a aerului precum si recipientele sub presiune trebuie sa fie verificate

  • si curatate periodic pentru eliminarea impuritatilor cu ulei oxidat etc., n conformitate cu indicatiile prevazute n Cartea tehnica a utilajului. Toate operatiile de ntretinere si reparare a instalatiilor de producere a aerului comprimat, pe portiunea de 200 m de la statia de compresoare, trebuie consemnate n Registrul unic de evidenta al statiei. Ventilele supapelor oalelor de condens precum si celelalte puncte de rezistenta locala ale conductelor, unde sunt posibile depuneri de ulei oxidat, trebuie curatate cel putin o data pe an. Se interzice demontarea, n vederea efectuarii operatiilor de reparare la recipiente si de nlaturare a defectelor de la asamblarile elementelor aflate sub presiune, n timpul functionarii agregatelor de comprimare a aerului aceasta fiind permisa numai dupa ce operatorul s-a asigurat ca nu exista presiune. Se interzice curatirea prin ardere sau cu lichide usor volatile si inflamabile a depunerilor de ulei oxidate din conducte, recipiente, separatoare si racitoare.n caz de nghet, conductele de aer comprimat si dispozitivele aferente, vor fi dezghetate cu apa calda sau abur. Peretii interiori ai cilindrilor de la compresoarele cu piston trebuie curatati numai cu petrol. Este interzisa spalarea cu benzina sau gazolina a conductelor de aer comprimat, nainte de montare sau dupa reparatii.

    17

  • Curatirea conductelor de aer comprimat se executa prin introducerea si mentinerea timp de 20 de ore a unei solutii apoase de soda caustica NaOH, cu o concentratie de 5 10 %, pe toata lungimea respectiva; pentu ndepartarea solutiei din conducte se foloseste apa sub presiune si se verifica cu hrtia de turnesol sau fenoftaleina lipsa oricarei alcalinitati. Operatiile de repare ale agregatelor de compimare pot ncepe numai dupa ce s-a redus presiunea din conducte pna la 0 bar si dupa ce s-a efectuat deconectarea de la retea (daca sunt sub tensiune), conform normelor specifice si s-au afisat indicatoare de securitate: NU CONECTATI, SE LUCREAZA. La oprirea instalatiilor de producere a aerului comprimat, naite de a ncepe lucrarile de demontare, trebuie obturate (blindate) toate conductele prin care ar putea sa patrunda n recipente sau la locul de munca, lichide sau gaze sub presiune. Pentru obturari trebuie utilizate flanse oarbe de otel cu grosimea, rezultata din calcul, corespunzatoareconditiilor de lucru montarea acestora se face cu garnitura asezata pe partea dinspre care ar putea patrunde fluidul sub presiune. Pentru pornirea agregatului de comprimare, dupa reparatii, se vor verifica: Montarea corecta a tuturor conductelor, elementelor de sustinere a capacelor, a aparatorilor (protectorilor); Existenta si functionarea corecta a aparatelor de masura si control; Functionarea corecta a tuturor dispozitivelor de siguranta; Nivelul uleiului si al lichidului de racire;pozitionarea corecta a tuturor armaturilor si a instalatiei de aer comprimat; Functionarea instalatiei electrice si de combustibil; Montarea corecta a conductelor, a recipientilor sub presiune, precum si a separatoarelor de ulei si apa de pe conductele de alimentare ale recipientului tampon; Montarea corecta a demarorului, functionarea corecta a sistemului de angrenare si starea tehnica corespunzatoare a angrenajelor. Priza de aer

    Priza de aer a agregatelor de comprimare a aerului trebuie montata ntr-un loc ct mai ferit de soare, praf, fum sau gaze si, n orice caz, n exteriorul cladirii. Priza de aer trebuie montata ntr-un loc departat de sol spre a evita obturarea ei cu corpuri straine si aspirarea prafului de la sol. Se interzice montarea prizei de aer n zone cu gaze toxice sau inflamabile. Priza de aer trebuie prevazuta cu un decantor de apa, prin al carui robinet se evacueaza periodic condensul. Filtrul de aer va fi astfel ales, nct sa permita o ct mai usoara montare, demontare si curatare. Curatarea sau nlocuirea filtrului de aer se va face saptamnal.

    Agregatul de comprimare a aerului

  • La fiecare treapta de comprimare a agregatului se vor monta un manometru si o supapa de siguranta. Pentru masurarea temperaturii aerului comprimat sau a apei de racire se vor monta termometre (cu tija, aparate de nregistrare etc.). Fundatiile de beton pe care se monteaza agregatele de comprimare a aerului trebuie sa asigure functionarea corecta a acestora, fara depasirea valorilor maxime admise de vibratii si zgomote. Toate organelse de masini afalate n miscare trebuie prevazute cu aparatori de protectie. Agregatele de comprimare cu ungere cu ulei trebuie prevazute, cel putin la evacuarea ultimei trepte de comprimare, cu racitoare de aer si cu un separator de apa si ulei. La ultima treapta de comprimare trebuie montate doua manometre, de preferinta cu semnalizare automata. Dimensionarea racitoarelor finale trebuie efectuata astfel nct temperatura aerului comprimat la intrarea n rezervorul tampon sa nu depaseasca 600C. La instalatiile la care aceste conditii nu sunt ndeplinite trebuie luate masuri imediate de remediere.

    18

  • Se interzice montarea racitorului final n derivatie cu o conducta care sa permita functionarea agregatului de comprimare a aerului si fara racitorul final. Agregatele de comprimare a aerului trebuie dotate cu dispozitive de supraveghere automata care sa semnalizeze acustic si/sau optic functionarea agregatelor. Aceste dispozitive trebuie sa opreasca functionarea agregatelor cel putin n urmatoarele cazuri: La cresterea temperaturii aerului comprimat peste cea admisa la iesirea din fiecare treapta si din racitorul final; La scaderea presiunii apei de racire (la agregatele de comprimare care au racire cu apa) sub limita minima admisibila; La scaderea nivelului uleiului de ungere sub valoarea prescrisa n Cartea tehnica a utilajului. Aparatele de masura si control trebuie montate n locurile prevazute de C artea tehnica a utilajului si trebuie iluminate pentru a se evita erorile de citire.

    La montarea aparatelor trebuie respectat sensul de circulatie al fluidului de lucru precizat de producator.n cazul n care pe deasupra conductelor de aer comprimat trec cabluri sub tensiune, trebuie sa se prevada obligatoriu plase de srme sau alte dispozitive de protectie.n punctele joase ale separatoarelor, oalelor de condens, pe conductele de aer comprimat, trebuie montate robinete pentru purjare (armaturi pentru eliminat condensul). Pentru scaderea temperaturii si purificarea aerului comprimat (separarea de apa si ulei) trebuie montate, ntre compresoare si recipientul tampon, racitoare finale. Pentru evitarea sedimentarii impuritatilor de ulei oxidat trebuie utilizate filtre de ulei care trebuie montate pe circuitul de evacuare al uleiului din instalatie n rezervor.n cazul controlului centralizat al temperaturilor, agregatele de comprimare a aerului trebuie dotate cu termometre cu contacte electrice si termostate. n vederea asigurarii protectiei contra suprapresiunii, trebuie montate supape de siguranta n urmatoarele puncte: Pe racitoare intermediare si finale; Pe recipientul tampon;ntre compresor si robinetul cu ventil (de pe conducta de refulare). Supapele de siguranta trebuie montate n locuri ferite de surse de caldura sau radiatii solare vopsire culori deschise (trebuie feritre de intemperii); deasemenea acestea trebuie prevazute cu conducte de evacuare a aerului comprimat, orientate spre zone care sa nu prezinte pericol pentru oameni si mediul nconjurator. Se interzice construirea de ramificatii obturate cu dopuri de protectie pe conducta dintre agregatul d comprimare si recipientul tampon (pot apare depuneri de apa si ulei care prezinta pericolul de autoaprindere). Conducta de evacuarea a apei de racire trebuie montata astfel nct operatorul sa verifice

  • vizual curgerea continua a apei de racire. Capatul liber al conductelor de purjare de la racitorul final trebuie scos n exteriorul statiei compresoarelor.

    Conducte sub presiune

    Conductele de aer sub presiune se vor mbina cu sudura sau cu flanse si suruburi. Conductele metalice pentru aer comprimat trebuie legate la o pnza de pamnt corespunzatoare. Montarea conductelor pe suporti sau la strapungerea unor ziduri se face prin intermediul unor mansoane de otel pentru ca acestea sa gliseze usor n timpul dilatarilor sau comprimarilor. Se interzice existenta mbinarilor sudate la conductele de aer comprimat n dreptul suportilor si suspensiilor n jurul tuturor mbinarilor cu flanse ale conductoarelor se vor monta coliere de tabla. Distanta minima ntre conductele de aer comprimat si a conductorilor electrici sub tensiune trebuie sa fie 0,25 m, conform instructiunilor electrice specifice, n vigoare.

    19

  • Panta conductelor de aer comprimat trebuie aleasa astfel nct sa fie evitata orice depunere de ulei si apa.

    Masuri de electrosecuritate

    Pentru evitarea electrocutarii prin atingere directa instalatiile electrice trebuie sa fie n constructie nchisa, iar atunci cnd sunt n constructie deschisa, se vor lua masuri ca toate piesele aflate sub tensiune sa fie inaccesibile unei atingeri directe, neprevazute. Toate partile conducatoare ale instalatiilor electrice, alimentate cu tensiunea nominala mai mare dect tensiunea nepericuloasa trebuie sa fie conectate la instalatiile de protectie prin legare la pamnt.

    IPSSM PENTRU MANIPULAREA SI TRANSPORTUL PRIN PURTARE A MASELOR

    Art.1. (1) La efectuarea operatiilor de manipulare si transport prin purtare a maselor, se vor repartiza numai salariati care corespund din punct de vedere fizic.

    (2) Se interzice manipularea frecventa si prelungita a sarcinilor, fara efectuarea unor controale medicale periodice. Art. 2. (1) Limitele maxine admise pentru ridicare, purtare, tragere si mpingere manuala a maselor sunt prezentate n tabel. (2) Este necesar ca manipularea maselor sa fie realizata corect, n conformitate cu principiile fiziologice si biomecanice. Art.3. In timpul manipularii manuale a maselor, salariatul sau salariatii trebuie sa aiba vizibilitate. Se interzice transportul prin purtare a maselor care impiedica vizibilitatea. Art.4. Conducatorul locului de munca va stabili numarul de salariati care vor efectua manipularea si transportul maselor cu centrul de greutate excentric. Se interzice manipularea de catre un singur salariat a maselor cu centre de greutate excentrice, care pot genera dezechilibrari. Art.5. Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere corespunzatoare. Art.6. Manipularea in acelasi timp a doua sau mai multe obiecte se va face numai daca sunt fixate intre ele corespunzator. Se interzice manipularea sau transportul prin purtare in acelasi timp a maselor care sunt instabile intre ele. Art.7. Obiectele ambalate in cutii, lazi etc., trebuie fixate in interiorul ambalajelor. Se interzice transportul prin purtare a maselor nefixate corespunzator in cutii, lazi etc. Art.8. Traseul pe care il parcurge salariatul in timpul transportului prin purta

  • re nu trebuie sa fie cu obstacole, instabil sau alunecos. Art.9. Manipularea si transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafete taietoare sau care datorita naturii lor pot produce leziuni ale mainilor se va face numai cu palmare. Art.10. Se interzice manipularea manuala a maselor in/din locuri in care nu exista spatiu pe orizontala sau verticala corespunzator pentru realizarea acestei activitati. Art.11. In cazul in care conditiile climatice (vant, ceata, caldura excesiva etc.) nu permit manipularea si transportul manual al maselor in conditii de securitate, conducatorul locului de munca trebuie sa ia masuri suplimentare pentru eliminarea sau micsorarea riscului de accidentare sau imbolnavire profesionala. Art.12. Se interzice utilizarea salariatilor la manipularea si transportul manual al maselor daca nu au echipament individual de protectie si/sau de lucru corespunzator si in buna stare. 2. TRANSPORTUL CU MIJLOACE NEMECANIZATE 20

  • Art.13. Alegerea mijloacelor de transport nemecanizate pentru operatiile de incarcare, descarcare si transport (targi, carucioare etc.) se va face in functie de felul si greutatea materialului care se manipuleaza, de natura terenului. Art.14. Mijloacele de transport nemecanizate vor fi astfel alese incat sa reziste conditiilor de exploatare si se vor utiliza numai pentru executarea operatiilor pentru care au fost destinate. Art.15. Inainte de a se trece la incarcarea unui mijloc de transport nemecanizat, se va controla starea lui, insistandu-se asupra platformei pe care se asaza sarcina. Art.16. Inainte de incarcare se vor examina ambalajele materialelor de catre conducatorul formatiei de lucru. Pentru evitarea ranirilor la maini, cuiele iesite si capetele paramelor trebuie sa fie indoite. Nu se vor incarca materialele ale caror ambalaje sunt deteriorate. Art.17. Locurile destinate permanent pentru operatiile de incarcare, descarcare si depozitare, precum si caile de acces la aceste locuri vor fi nivelate si amenajate pentru scurgerea apelor. Ele vor fi pavate sau podite. Iarna vor fi curatate de zapada si mentinute in stare nealunecoasa. In cazul lucrului pe timp de noapte, aceste locuri vor fi iluminate conform reglementarilor in vigoare. Art.18. Inainte de inceperea operatiilor de incarcare sau descarcare dintr-un mijloc de transport nemecanizat, acesta va fi asigurat contra deplasarii necomandate, prin franare cu mecanismul de franare propriu pe teren orizontal si prin franare cu mecanism propriu de franare si cu saboti de oprire pe teren in panta. Se interzice deplasarea vehiculelor in timpul efectuarii operatiilor de incarcare sau descarcare. Art.19. Distanta minima libera dintre doua mijloace de transport nemecanizate alaturate, ce se incarca sau descarca simultan, va fi stabilita de la caz la caz de catre conducatorul lucrarii, in functie de felul mijlocului de transport, de caracteristicile materialelor manipulate, de conditiile terenului etc. incat sa fie exclusa posibilitatea de accidentare. Art.20. Pe fiecare mijloc de transport nemecanizat utilizat, trebuie scrisa capacitatea de transport a acestuia. Art.21. Se interzice utilizarea mijloacelor de transport nemecanizate care prezinta defectiuni. Art.22. Se interzice utilizarea carucioarelor cu 3 sau 4 roti care au sistemul de autofranare defect. Art. 23. Depozitarea in stive cu randuri intre tesute a produselor cu sectiune rotunda este admisa numai in pachete legate, pentru a se evita rostogolirea sau rasturnarea stivelor. Art. 24. Inaltimea stivelor nu trebuie sa depaseasca de maxim 1,5 ori latura mica a suprafetelor de asezare cu urmatoarele mentiuni:

  • - produsele trebuie sa aiba o suprafata plana; -inainte de stivuire este necesara indepartarea eventualelor substante grase (uleiuri unsori etc.) care se afla pe suprafata de contact a produselor, pentru a preveni alunecarea acestora; -intre fata superioara a stivelor si partea inferioara a sarcinii purtate de macara pe deasupra stivei trebuie pastrata in mod obligatoriu o distanta de minim 500 mm. Art. 25. Depozitarea produselor plate in stive se face astfel incat marginile sa fie paralele, fara muchii sau colturi nealiniate (iesite in afara limitelor stivei). Art. 26. Legaturile din sarma ale pachetelor de semifabricate se vor taia cu clesti sau dalti special confectionate sau cu flacara oxigaz. Taierea se va efectua la sol sau pe un pat special amenajat unde lucratorul va avea o platforma special amenajata in partea opusa distantei de rostogolire. Deseurile vor fi evacuate ritmic. Art. 27. La paturile de control, unde se verifica dimensiunile, aspectul exterior si se inlatura defectele prin polizare sau daltuire, se vor asigura sisteme adecvate de manipulare si asigurare a stabilitatii semifabricatelor in timpul remedierii defectelor. Art. 28. Polizoarele vor avea aparatoare de protectie la piatra, iar la ciocanele pneumatice se vor folosi dalti cu unghi de taiere corespunzator calitatii otelului. In timpul utilizarii acestora, se vor purta ochelari de protectie. Art. 29. Se interzice stationarea cu flacara sau executarea de taieturi cu flacara oxiacetilenica in apropierea buncarelor cu span si tunder.

    21

  • Art. 30. Desprinderea taglelor, tevilor si produselor tubulare din otel din pachet si rostogolirea lor pe patul de alimentare se face cu atentie si de la unul din capete. Este interzisa urcarea lucratorilor pe tevile de pe pat, pentru a nu provoca rostogolirea taglelor sau a tevilor.

    3. DEPOZITAREA, STIVUIREA, INCARCAREA SI DESCARCAREA MATERIALELOR IN BUCATI Art.31. Depozitarea materialelor se va face astfel incat sa se excluda pericolul de accidentare, incendii si explozii. Art.32. Depozitarea materialelor pe rafturi se face in asa fel incat sa nu fie posibila caderea lor. Art.33. Pe rafturi si stelaje unde sunt depozitate materiale trebuie scris la loc vizibil sarcina maxima admisa, care nu trebuie depasita. Art.34. La stivuirea materialelor in incaperi, greutatea stivelor nu va depasi sarcina maxima admisa a planseului si/sau pardoselii. Art.35. Persoana juridica sau fizica va stabili locul si modul de stivuire pentru fiecare material in bucati care se depoziteaza.

    Art.36. Stivuirea se va face fara deteriorarea ambalajului. Stivele vor fi constituite din materiale cu aceleasi forme si dimensiuni sau din ambalaje de acelasi tip si dimensiuni. Art.37. Stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite nu este permisa. Art.38. In cazul depozitarii materialelor ambalate in cutii, lazi, butoaie sau alte ambalaje cu forme geometrice regulate, cand suprapunerea se face direct pe ambalaje, peretii ambalajelor trebuie sa reziste presiunii exercitate de materialele situate deasupra, sa nu prezinte deformari sau deteriorari, iar inaltimea de stivuire va fi determinata de rezistenta mecanica a ambalajelor, stabilita prin standarde sau norme interne de fabricatie. Art.39. Pentru ambalajele cu mai multe cicluri de utilizare, se vor face verificari dupa fiecare folosire, pentru stabilirea oportunitatii folosirii in continuare a acestora in conditii de siguranta. Art.40. Scoaterea materialelor din stiva se va face astfel incat sa se evite prabusirea stivei. Art.41. Cand incarcarea, descarcarea sau transportul materialelor se efectueaza de doi sau mai multi salariati, efortul repartizat pe o persoana nu trebuie sa depaseasca limitele admise, prevazute conform art.2. Totodata, se va asigura ca obiectele respective, sa se poate prinde bine cu unelte de apucare sau cu mainile. Art.42. In cazul in care o sarcina este incarcata, descarcata sau transportata, prin purtare, concomitent de catre mai multi muncitori, acestia vor ridica si cobori sarcina numai la

  • comanda conducatorului operatiei. Art.43. Incarcaturile stivuite pe mijloacele de transport nemecanizate trebuie asigurate impotriva deplasarii, rasturnarii sau caderii. Incarcatura va fi astfel aranjata incat conducatorul mijlocului de transport sa poate supraveghea drumul parcurs. Art.44. Incarcatura stivuita nu va depasi capacitatea maxima a mijlocului de transport nemecanizat, iar in cazul transportului de materiale lungi, acestea nu trebuie sa atinga solul in timpul mersului. Art.45. La incarcarea si descarcarea vehiculelor, salariatii trebuie sa fie astfel asezati incat sa nu se loveasca intre ei cu uneltele de lucru sau cu materialul care se manipuleaza. Art.46. Distanta dintre doi incarcatori manuali care lucreaza in acelasi timp la incarcare/descarcare, trebuie sa fie de cel putin 3m. Art.47. Locurile periculoase, precum si locurile unde pot avea loc degajari daunatoare sanatatii muncitorilor, vor fi semnalizate prin placi indicatoare de securitate. Art.48. Se interzice accesul la locul de descarcare-incarcare manuala a persoanelor care nu au nici o atributie la aceste operatii.

    4. DEPOZITAREA, INCARCAREA SI DESCARCAREA MATERIALELOR IN VRAC 22

  • Art.49. Pentru a evita imprastierea materialelor in vrac, depozitarea lor se va face in boxe, buncare, silozuri etc. In cazul in care acest lucru nu este posibil, materialele se vor aseza in gramezi, avand forma unui trunchi de piramida cu inclinarea fetelor laterale dupa unghiul taluzului natural al materialului respectiv. Art.50. Descarcarea materialelor in vrac trebuie facuta incepand de la partea superioara a gramezii. Este interzisa descarcarea acestor materiale prin sapare la baza gramezilor. Art.51. La manipularea in vrac a materialelor pulverulente, cand acestea se arunca cu lopata, se va evita stationarea oamenilor in zona de propagare a prafului sau executarea de alte lucrari in apropierea locului respectiv; lucratorii care executa lucrarea vor purta masti de protectie corespunzatoare. Art.52. La manipularea materialelor pulverulente in vrac, muncitorii se vor aseza in asa fel incat deplasarea materialelor sa se faca in directia vantului (vantul in spate). Art.53. In vederea micsorarii producerii prafului la manipularea materialelor caustice in vrac, se vor folosi roabe, targi, jgheaburi etc. Art.54. Se interzice manipularea in vrac a produselor toxice.

    5. DEPOZITAREA, INCARCAREA, DESCARCAREA MATERIALELOR LUNGI, GRELE SAU VOLUMINOASE Art.55. In cazul in care pentru incarcarea si descarcarea din mijloacele de transport a materialelor de lungime mare nu exista o instalatie de ridicat corespunzatoare, aceste operatii se vor efectua manual cu ajutorul unor planuri inclinate dimensionate corespunzator sarcinilor la care sunt supuse. Planurile inclinate vor fi bine fixate la capetele lor inferioare si nu vor depasi nivelul platformelor mijlocului de transport. Art.56. Se interzice stationarea muncitorilor in dreptul materialelor care se descarca, precum si oprirea materialelor cu picioarele, cu ranga sau cu alte scule. Salariatii trebuie sa stationeze lateral in timpul descarcarii. Art.57. (1) Se interzice coborarea in acelasi timp a mai multor obiecte pe planul inclinat ; fiecare obiect se va cobori numai daca cel precedent a fost luat de pe planul inclinat si numai la semnalul dat de catre conducatorul formatiei de lucru.

    (2) Manipularea materialelor lungi prin rostogolire pe plan inclinat se va face de catre cel putin doua persoane, prin utilizarea unor funii, salariatii stand la parta superioara. Se va manipula cate un singur colet sau obiect. Art.58. Daca unele materiale lungi se transporta pe umeri, toti salariatii se asaza pe aceeasi parte a piesei. Coborarea in vederea depozitarii pieselor lungi de pe umeri nu se va face prin

  • aruncare, ci prin luare pe brat si apoi depunerea pe sol la comanda conducatorului formatiei de lucru. Mersul celor ce transporta o piesa va fi in acelasi pas, in cadenta comandata. Art.59. Se interzice descarcarea materialelor lungi prin cadere sau rostogolire libera. Art.60 .In cazul in care nu se dispune de instalatii de ridicat, incarcarea-descarcarea si deplasarea materialelor grele sau voluminoase, se vor executa de catre o formatie de lucru cu experienta si cu respectarea urmatoarelor masuri : -terenul pe care se prevede transportul materialelor trebuie sa fie eliberat de toate obiectele straine ce impiedica deplasarea ; -in cazul cand rezistenta terenului este slaba sau suprafata nu este neteda, deplasarea se va face pe dulapi sau pe grinzi ; -in cazul deplasarii materialelor grele pe role, lungimea acestora trebuie sa depaseasca latimea piesei insa nu mai mult de 300mm ; -se interzice indepartarea manuala a rolelor de sub incarcatura; indepartarea acestora se va face numai dupa ce rolele se vor elibera complet de incarcatura ; -in timpul deplasarii materialelor pe teren orizontal, acestea vor fi impinse numai din partea opusa sensului de deplasare (spate) folosind rangi ; in cazul cand este necesar ca piesa sa fie trasa din partea dinspre sensul de deplasare, se vor folosi trolii, iar muncitorii nu vor sta in zona periculoasa creata de cablu (1,5 ori lungimea cablului) ; de asemenea, ei vor pastra o 23

  • distanta suficienta fata de piesa pentru a nu fi surprinsi, in cazul unei deplasari sau caderi accidentale a acesteia.

    6. OBLIGATIILE SALARIATILOR Art. 61. Angajatii vor desfasura activitatea n asa fel nct sa nu expuna la pericole de accidentare sau mbolnavire profesionala, persoana proprie sau alti angajati. n acest scop angajatii au urmatoarele obligatii: -sa-si nsuseasca si sa respecte normele si instructiunile de protectie a muncii si masurile de aplicare a acestora; -sa utilizeze corect echipamentele tehnice, substantele periculoase si celelalte mijloace de productie; -sa nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrara a dispozitivelor de securitate ale echipamentelor tehnice si ale cladirilor, precum si sa utilizeze corect aceste dispozitive;

    -sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca orice defectiune sau alta situatie care constituie un pericol de accidentare sau mbolnavire profesionala; -sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca n cel mai scurt timp posibil accidentele de munca survenite de persoana proprie sau de alti angajati; -sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident si sa informeze de ndata conducatorul locului de munca; -sa refuze ntemeiat executarea unei sarcini de munca daca aceasta ar pune n pericol de accidentare sau mbolnavire profesionala persoana sa sau a celorlalti participanti la procesul de productie; -sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare, corespunzator scopului pentru care a fost acordat; -sa coopereze cu angajatorul si/sau cu angajatii cu atributii specifice n domeniul securitatii si sanatatii n munca, atta timp ct este necesar, pentru a da angajatorului posibilitatea sa se asigure ca toate conditiile de munca sunt corespunzatoare si nu prezinta riscuri pentru securitate si sanatate la locul sau de munca; -sa coopereze cu angajatorul si/sau cu angajatii cu atributii specifice n domeniul securitatii si sanatatii n munca, atta timp ct este necesar, pentru realizarea oricarei sarcini sau cerinte impuse de autoritatea competenta pentru prevenirea accidentelor si bolilor profesionale; -sa dea relatii din proprie initiativa sau la solicitarea organelor de control si de cercetare n domeniul protectiei muncii.

    IPSSM PENTRU LUCRUL LA INALTIME

    ncadrarea si repartizarea lucratorilor la locul de munca

  • Art.3. Pentru executarea lucrarilor la maltime, in orice domeniu de activitate, trebuie sa se tina seama de urmatoarele trei principii general-valabile si obligatorii:

    (1) Organizarea tehnologica prealabila a lucrarilor la inaltime prin realizarea tuturor conditiilor de asigurare masurilor colective ca masuri prioritare,, in functie de specificul locului de munca, inainte de nceperea lucrarii si pentru toata durata de desfasurare a lucrarilor. (2) Dotarea suplimentara cu echipament individual de protectie in conformitate cu conditiile concrete ale locului de munca.astfel sa fie asigurata securitatea executantului. Criteriile si modul de dotare sunt cuprinse in prevederile din listele de dotare specifice elaborate in baza Normativului cadru. (3)0bligativitatea instruirii, antrenarii si a utilizarii dotarilor colective si individuale, corespunzatoare riscurilor locului de munca si a lucrarilor respective. 24

  • Art.4. ncadrarea si repartizarea lucratorilor pentru lucru la inaltime se fac pe baza avizului medical eliberat in urma unui examen medical prin care trebuie verificat apntudinile si capacitate neuropsihice necesare lucrului la inaltime.

    Art.5. In cazul tehnologiilor si a unor conditi de munca care se pot schimba pe parcursul unui schimb de lucru, se vor repartiza numai lucratori selecfionafi in condiile de mai sus si numai aceia care nu au incalcat anterior disciplina tehnologica si prevederile normelor de securitate a muncii.

    Art.6. Avizul medical la ncadrare se da numai de catre medic (al persoanei Juridice care angajeaza sau circumscriptiei teritoriale) pe baza examenelor clinico-functionale si de laborator.

    Art.7. Persoana juridica care angajeaza este obligata elibereze lucratorilor care solicita angajarea "Fisa medicala de angajare"-tip, emisa de catre Ministerul Sanatatii in care se va preciza locul de munca la care va fi angajat lucratorul.. Lucratorii vor fi admisi pentru lucrari la inaltime numai daca au viza medicala cu" mentiunea expresa "apt pentru lucrul la inaltime",mentiune ce va fi inscrisa si in fisa individuala de instructaj.

    Art.8. Toti lucratorii care lucreaza ia inaltime vor fi supusi examenului medical periodic. Periodicitatea si examinarile clinico -functionale sunt fi stabilite de catre Ministerul Sanatafii in functie de caracteristicile locului de munca.

    Art.9. Persoanele sub 18 ani si cei care au deposit vrsta de 55 ani nu vor fi admisi pentru lucrul la inaltime.

    Instruirea lucratorilor si dotarea cu EIP

    Art. 10. Instructajul de securitate a muncii trebuie facut pe faze, in conformitate cu prevederile Normele metodologice de aplicarea Legii nr.319/2006 de securitate a muncii in vigoare si reglementarile interne( odata cu instructajul pentru activitatea de baza). Art.11. Toti cei care lucreaza in conditiile lucrului la inaltime, indiferent de domeniul de activitate, vor purta echipament individual de protecte, specific eliminarii pericolului caderii in gol si vor fi instruiti asupra modului de utilizarein momentul acordarii precum si la fiecare incepere de lucrare.

    Art.12. Componentele echipamentului individual de protectie pentru lucrul la inaltime (stabilit si acordat in functie de domeniu! de activitate, complexitatea tehnologiei aplicate, specificul

  • conditiilor de munca si de recomandarile "Normativului-cadru de acordarea echipamentului de protectie si a echipamentului de lucru",elaborat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale),va fi verificat de seful formatiei si de lucrator inainte de fiecare utilizare; Dotarea cu echipamente individuale de protectie (EIP)

    rt.13. Toti cei care lucreaza in conditiile lucrului la inaltime, indiferent de domeniul de activitate, va purta echipament individual de proiecte, specific eliminarii pericolului caderii in gol,

    rt.14. Componenta echipamentului individual de protectie pentru lucrul la inaltime se va stabili si se va acorda prin Liste interne de dotare in functie de domeniul de activitate, complexitatea tehnologie! aplicate, specificul conditiilor de munca si de recomandarile "Normativului-cadru de acordarea echipamentului de protectie si a echipamentului de lucru", elaborat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.

    25

  • Art. 15. Este Interzisa utilizarea echipamentelor individuale de protectie care nu sunt realizate si certificate in conformitate cu standardele si normativele de' echipamente de protectie in vigoare.

    Art.16. Echipamentui individual de protectie specific eliminari! pericolului caderii in gol trebuie suplimentat, de la caz la caz, cu echipament individual de protectie pentru combaterea riscurilor de accidentare si mbolnaviri profesionale, specific aciiviia-tiior desfasurate ia inaltime.

    Art.17. Pentru lucru! la inaltime mica, echipamentui Individual de protectie trebuie acordat in functie de gradul de periculozitate ai activitatii depuse si de conditiile concrete de munca, respectandu-se art. 12 si art. 13,

    Art.18. Persoana juridica ce acorda echipament de protectie precum si lucratorul care i! detine 3u obligatia sa-l ntretina in perfecte conditii de utilizare, prin pastrare, curafare si reparare corespunzatoare.

    Art.19. Lucratori! suni obligati sa foloseasca echipamentui individual de proiecte a muncii pe timpul lucrului precum si ia accesul la si de la locul de munca si sa-1 pastreze in conditii bune de utilizare.

    Organizarea locului de munca

    rt.20. Lucru! la inaltime este penme numai daca locul de munca a fost amenajat si dotat din punct de vedere tehnic si organizatoric astfel incat sa previna caderea de la inaltime a lucratorilor.

    Art.21. In cazul tehnologiilor si ai lucrarilor cu caracter de unicat, proiectul tehnic de amenajare a lucrului la inaltime va fi aprobat de catre organele abilitate din domeniul securitafii muncii in funcfie de evaluarea pericolelor de accidentare posibile si a factorilor de risc existent la aplicarea acestor tehnologii sau lucrari cu caracter de unicat,

    Art.22. Accesul la si de la locurile de munca amplasate la inaltime trebuie asigurat impotriva caderii in goi a Lucratorilor. Art.23. Pentru lucrul la Inaltime mica de 2 m, de la caz la caz, in functie de gradul de pericol existent si de conditiile concrete, specifice domeniului de activitate respectiv, organizarea locului de munca trebuie sa fie facuta luandu-se toate sau numai o parte din masurile tehnicoorganizatorice prevazute penlru lucru! la inaltime, astfel ca pericolul caderii in gol a

  • lucratorilor sa fie eliminat.

    Art.24. La organizarea locului de munca amplasat la in.aiitime trebuie respectate si apucate si prevederile si reiementariie de securitate a muncii in vigoare, referitoare posibilele pericole de accidentare specifice activitatilor depuse in acel loc de munca, altele dect pericolul caderii lucratorilor in gol,

    Art. 25. Lucrul ia inaltime trebuie sa se desfasoare numai sub supraveghere, m functie de complexitatea lucrarilor si a gradului de periculozitate existent, persoana desemnata pentru supraveghere este eonducatorul locului de munca sau conducatorul lucrarilor respective, sau alta persoana desenmata, echivalenta ca functie.

    Art.26. inainte de inceperea lucrului, persoana desemnata cu supravegherea activitatii trebuie sa verifice daca au fost asigurate toate masurile de securitate necesare pentru prevenirea accidentarii si mbolnavirii lucratorilor.

    26

  • Art.27. Daca in timpul lucrului la inaltime se produc in mod neasteptat emanati nocive (toxice sau inflamabile), lucrarile trebuie oprite imediat, iar lucratorii trebuie evacuati, lufindu-se toate masurile de evitare a accidentelor si a incendiilor, pana la ndepartarea cauzelor care provocat aparitia emanatiilor.

    Art.28. Locurile de munca amplasate la inaltime de acces la si de la aceste locuri de munca, trebuie marcate si semnalizate atat ziua cat si noaptea, in conformitate cu standardele in vigoare. Din zona de siguranfa, se vor evacua sauproteja echipamentele tehnice, care pot fi afectate de eventualele caderi de obiecte de la inaltime.

    Manipulare, transport, depozitare

    Art.29. Pentru efectuarea operatiilor de manipulare.transport si depozitare, in conditiile lucrului la inalti