istructiuni proprii ssm

INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN

MUNCA

CONTINUT

CAP. 1. INSTRUCTIUNI GENERALE

CAP. 2. INSTRUCTIUNI PENTRU DEPOZITELE ZAMBELLI METAL; TRANSPORTUL SI MANIPULAREA MATERIALELOR

CAP. 3. INSTRUCTIUNI IN DEPOZITUL DE MATERIALE TEHNICE AUXILIARE

CAP. 4. INSTRUCTIUNI ATELIERE DE PRODUCTIE; PENTRU DIFERITE MASINI

CAP. 5. INSTRUCTINI AMBALAJ

CAP. 6. INSTRUCTIUNI DE VOPSIRE SI FINISAJ

CAP. 7. INSTRUCTIUNI DE INSTALATII DE EXHAUSTARE SI VENTILATIE

CAP.8. INSTRUCTIUNI CAZANE SI RECIPIENTI

CAP.9. INSTRUCTIUNI TRANSORT INTERN

CAP.10. INSTRUCTIUNI ATELIERUL DE INTRETINERE

CAP.11. INSTRUCTIUNI LA ENERGIA ELECTRICA

2

INSTRUCTIUNI GENERALE

CAP. 1

3

INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

GENERALITATI

Masinile si utilajele folosite in domeniul de activiate sunt foarte periculoase – orice neatentie care duce la atingerea sculelor , taietoarelor poate provoca un accident grav.

1. Instructiunile proprii de securitate si sanatate in munca cuprind masuri concrete de prevenire a accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale, specifice fiecarui loc de munca

2. Scopul prezentelor instructiuni este de a elimina sau reduce factorii de risc existenti in cadrul sistemelor de munca pe fiecare activitate in cadrul domeniului de analizat.

3. Prezentele instructiuni dupa aprobare la nivel de conducere, vor deveni obigatorii de respectat de catre angajator si angajati.

4. Angajarea si repartizarea personalului pe activitati se face in functie de pregatirea profesionala ceruta la locul de munca respectiv.

5. Angajarea personalului se poate face doar dupa efectuarea examenului medical de catre medicul de medicina muncii, in functie de cerintele locului de munca si in mod particular in functie de factorii nocivi profesionali. Periodic dupa o intrerupere de 90 zile pentru motive medicale sau de 6 luni pentru alte motive sau cel putin odata pe an sunt obligatorii controalele medicale periodice.

6. Bolile profesionale, care se produc ca urmare a exercitarii sarcunilor de munca , cauzate de factori nocivi, fizici, chimici, biologici sau psihosociali, caracteristici locului de munca, se

4

declara de medicul de medicina muncii si se evidentiaza in cadrul intreprinderii, conform legislatiei in vigoare.

7. Angajatorul este obligat sa asigure serviciile de medicina muncii, fondurile si conditiile necesare pentru efectuarea examenelor medicale.

8. Medicul de medicina muncii in baza fisei de expunere la riscuri profesionale, dosarului medical, examenelor medicale complementare, completeaza “Fisa de aptitudini”, in doua exemplare, cu concluzia examenului medical la angajare pentru locul de munca respectiv si examenului medical la angajare pentru locul de munca respectiv si intocmeste “ Dosarul medical “ si “Fisa de expunere la riscuri profesioanle “

9. Orice angajat poate consulta medicul de medicina muncii pentru orice simptom pe care le atribuie conditiilor si activitatilor desfasuratein procesul de productie.

10. Pregatirea si instruirea personalului in domeniul securitatii si sanatatii in munca este obligatorie si este o componenta a pregatirii profesionale, se efectueaza in cadrul unitatii si in timpul programului de lucru si cuprinde trei faze : Instructaj introductiv general – cu o durata minima de 8 ore, instructaj la locul de munca - cu o durata minima de 8 ore, Instructaj periodic - care poate fi lunar, trimestrial sau semestrial, in functie de conditiile locului de munca. Pentru personalul tehnico – administrativ intervalul intre doua instructaje periodice poate fi de cel mult 12 luni.

11. Instructajul periodic se face suplimentar celui programat in urmatoarele cazuri : cand un angajat a lipsit peste 30 de zile lucratoare, cand s-a modificat procesul tehnologic , s-au schimbat echipamentele tehnologice ori li s-au adus modificari, cand au aparut modificari ale normelor de securitate si sanatate in munca sau la aparitia unor noi riscuri in unitate, la reluarea activitatii dupa accident de munca, la executarea unor lucrari speciale.

12. Instructajele in toate fazele se fac pe baza “Tematicilor de instruire” aprobate de conducere. Instructajele generate se fac de persoane cu atributii si responsabilitati in domeniul securitatii si sanatatii in munca . Instructajul la locul de munca si cel periodic se face de conducatorul locului de munca.

5

Instructajele se finalizeaza prin aplicatii practice sau testarea cunostintelor de protectia muncii.

13. Instructajele se consemneaza in “Fisele individuale de protectia muncii”. Dupa efectuarea instructajelor, aceste fise se semneaza atat de cel instruit cat si de cei care au efectuat sau au verificat instructajul.

14. Se interzice cu desavarsire admiterea la lucru a angajatilor neinstruiti.

15. Conform H.G. 1048 / 2006 privind cerinte minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipementelor individuale de protectie la locul de munca , se intelege orice echipament destinat sa fie purtat sau tinut de lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor factori de risc care ar putea sa-i puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice element suplimentar sau accesoriu proiectat in acest scop.

16. Echipamentul individual de protectie se acorda gratuit angajatilor de catre angajator, conform liste interne intocmite in urma evaluarii riscurilor pelocuri de munca, conform Normativului – cadru de acordare a E. I.P.

17. E.I.P. trebuie purtat si utiliat doar la locul de munca, degradarea lui din vina angajatului sau instrainarea lui inainte de expirarea duratei de utilizare prevazute, atrage raspunderea materiala potrivit legii.

18. Angajatul este obligat sa inlocuiasca E.I.P. care nu mai corespunde din punct de vedere al calitatii de protectie, cand se constata acest lucru indiferent de motiv.

19. Nepurtarea E.I.P. se sanctioneaza conform legii.

20. Angajatorul este obligat sa acorde gratuit angajatilor materiale igienico – sanitare, in scopul asigurarii igienei de protectie personala si alimente de protectie pentru angajatii care lucreaza in locuri de munca cu conditii grele si vatamatoare, conform recomandarilor medicului de medicina muncii.

21. Conceperea si repartizarea sarcunilor de munca, de catre angajator trebuie sa se faca tinand cont de activitatile corespunzatoare, de specificul locului de munca , de conditiile

6

concrete in care se desfasoara sarcina de munca , de specificul mediului de munca, de mediul psiho – social, de interactiunea operator – echipament tehnic, de relatiile interumane, care sa coerspunda capacitatilor fizice, fiziologice si psihologice ale angajatilor, asigurandu-se astefl solicitari profesionale in limite normale, confort fizic si psihic, conditii de securiate si sanatate in munca.

22. Conceperea si repartizerea sarcinilor de munca, de catre angajator, trebuie sa se faca tinand cont de : organizarea timpului de munca si de odihna, munca in schimburi, efortul fizic, efortul mental, munca femeilor si munca tinerilor.

23. Angajatorul, ca sa confere conditii de securitate si sanatate in munca, la organizarea activiatii trebuie sa se tina cont de mijloacele de productie, de obligatiile proiecatntului, executantului, executantului si beneficiarului, la amplasarea cladirilor, depozitelor si a altor tipuri de constructii, cai de circulatie, inaltimea cladirilor, dimensionarea suprafetelor si a volumului de lucru, instalatiile tehnico- utilitare, dotarile social – sanitare, puncte de prim ajutor, necesarul de apa potabila, colectarea si indepartarea reziduurilor.

24. Angajatorul trebuie sa organizeze locurile de munca astfel incat sa mentina securitatea si sanatatea si sa ia toate masurile necesare pentru a asigura pastrarea permanent libera a iesirilor de urgenta si a iesirilor propriu – zise, intretinerea tehnica a locului de munca, in special a instalatiilor si intretienerea tehnica a locului de munca, a echipamentelor si dispozitivelor in mod special a instalatiilor de ventilare, intretinerea si verificarea periodica a echipamentelor si dispozitivelor de protectie.

25. Angajatorul trebuie sa tina cont , la organizarea locurilor de munca, de : principiile ergonomice referitoare la dimensionarea locului de munca, eliminarea pozitiilor fortate unde se lucreaza in pozitie asezat, sau ortostatica, mesele si bancurile de lucru, inaltimea planului de lucru, semnalizarea de securiate si de sanatate permanenta sau ocazionala.

26. Angajatorul, la dotarea cu echipamente tehnice, trebuie sa ia toate masurile necesare pentru ca echipamentul tehnic sa fie adecvat sarcinii de munca, adecvat conditiilor de munca specifice, sa nu prezinte pericole pentru securitatea si sanatatea angajatilor, reducerea la minim a riscurilor.

7

27. Angajatorul trebuie sa detina pentru fiecare echipament tehnic Cartea tehnica, Manualul si instructiunile de utilizare, Masurile de protectia muncii elaborate de producator si completate de utilizatori cu alte masuri de protectie a muncii, conform aspectelor specifice de munca unde se vor utiliza.

28. Echipamentele tehnice trebuiesc utilizate numai pentru operatiile si in conditiile pentru care au fost destinate si dotate cu protectorii si dispozitivele de protectie adecvate.

29. Angajatorul, la organizarea activitatilor locurilor de munca, trebuie sa tina cont de cerintele minime pentru protectia angajatilor fata de rsicurile pentru securitate si sanatate prevenind din efectele mediului de munca asupra angajatilor care pot fi : agenti chimici, agenti cancerigeni si mutageni, agenti biologici, microclimat, ventilare industriala, iluminat, zgomot, vibratii, ultrasunete, radiatii neionizate, presiune atmosferica crescuta.

8

REGLEMENTARI PRIVIND OBLIGATIILE PARTICIPANTILOR LA PROCESUL MUNCII

Potrivit legii, instructiunile proprii de securitate si sanatate in munca se aplica salariatilor, persoanelor angajate cu conventie civila precum si ucenicilor, elevilor si studentilor in perioada efectuarii practicii profesionale :

Aceste persoane potrivit legii sunt obligate :

sa-si insususeasca activitatea in asa fel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala persoana proprie sau alte persoane participante la procesul de munca;

sa-si insuseasca si sa repecte normele de protectia muncii si masurile de aplicare a acestora;

sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca orice defectiune tehnica sau alta situatie care constituie pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala;

sa aduca la cunostinta conducatorului de munca accidentele de munca suferite de persoana proprie si de alte persoane;

sa opresca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident si sa informeze de indata pe conducatorul locului de munca;

sa utilizeze echipamentul individual si dispozitivele de protectie, corespunzator scopului pentru care a fost acordat;

sa dea relatiile solicitate organelor de control si de cercetare in domeniul securitatii si sanatatii in m unca;

9

sa se prezinte la lucru odihnit fara influienta bauturilor alcoolice si sa nu consume asemenea bauturi in unitate;

sa respecte programul de lucru stabilit, disciplina tehnilogica a muncii;

sa execute numai activitatile si operatiile pe care le cunoaste, pentru care este pregatir profesional si pentru care este instruit; este interzisa orice interventie la echipamentele tehnice si mai ales cele energetice;

sa nu utilizeze in afara tehnologiei sustante periculoase ( toxice, inflamatorii, explozive );

in incinta unitatii si la alte unitati cat si pe drumurile pubice sa se deplasaze cu atentie si numai pe caile amenajate, respectand indicatoarele de cieculatie si reglementarile privind traversarile cailor de circulatie pentru mijloacele de transport; pe mijloace de transport sa respecte masurile specifice acestora.

TEMATICA INSTRUCTAJULUI LA LOCUL DE MUNCA

1. Prezentarea locului de munca

2. Informatii privind riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de munca sau postului de lucru.

3. Prevederile instructiunilor proprii eleborate pentru locul de munca sau postul de lucru.

4. Masuri la nivelul locului de munca sau postului de lucru privind, acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor.

5. Prevederi ale reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind activitatile specifice ale locului de munca sau a postului de lucru.

10

6. Consecinte posibile ale necunosterii si nerespectarii legislatiei si normelor proprii interne si specifice locului de munca.

7. Demonstratii practice :

a) utilizarea echipamentelor de munca;b) utilizarea echipamentului de protectie individuala si

colectiva;c) utilizarea mijloacelor de alarmare in caz de pericol;d) modul de interventie si evacuare in caz de pericol;e) masuri de prim ajutor in caz de accidentare.

8. verificarea cunostintelor prin test.

INSTRUCTIUNI PENTRU DEPOZITELE ZAMBELLI

METAL, TRANSPORTUL SI

11

MANIPULAREA MATERIALELOR

CAP .2


MUNCA

TRANSPORTUL, MANIPULAREA MATERIIILOR PRIME SI A MATERIALELOR

1. Inainte de inceperea activitatii salariatii sunt obigati sa verufice starea tehnica a dispozitivelor si mijoacelor ajutatoare utilizate ;

12

2. Inainte de inceperea operatiilor de incarcare – descarcare a unui mijloc de transport acesta trebuie asigurat impotriva deplasarilor necomandate. Deplasarea mijoacelor de transport in timpul efectuarii operatiilor de incarcare – descarcare este interzisa;

3. Sarcinile se transporta cu diverse mijloace de transport , se aseaza in mod uniform pe aceasta si se asigura contra depalsarii necontrolate;

4. incarcarea mijloacelor de transport peste sarcina maxima admisa sau depasirea gabaritului prevazut este interzisa.

13

INSTRUCTIUNI IN DEPOZITUL DE MATERIALE TEHNICE

AUXILIARE

CAP . 3


Transortul, manipularea si depozitarea materialelor in magaziile tehnice auxiliare

14

A. Transportul cu mijloace nemecanizate

1. Alegerea mijloacelor de transort ne mecanizate pentru operatiile de incarcare, descarcare si transport ( targi, carucioare ) se va face in functie de felul si greutatea materialului care se manipuleaza, de natura terenului, precum si de midiul de dotare a persoanelor juridice sai fizice;

2. Mijloacele de transort ne mecanizate vor fi alese incat sa reziste conditiilor de exploatare si se vor utiliza numai pentru exercitarea operatiilor pentru care au fost destinate;

3. Inainte de a se trece la incarcarea unui mijloc de transort ne mecanizat se va controla starea lui insistandu-se asupra platformei pe care se aseaza sarcina;

4. Inainte de incarcare se vor examina ambalajele materialelor de catre conducatorul formatiei de lucru. Pentru evitarea ranilor la maini , cuiele iesite si capetele paramelor trebuie sa fie indoite. Nu se vor incarca si descarca materiale ale caror ambalaje sunt deteriorate.

5. In cazul in care operatiile de descarcare , incarcare se xecuta manual fara mijloace ajutatoare ( roabe, carucioare ) , podetele inclinate vor fi prevazute cu sipci traversale, fixate la o distanta de 300 – 400 mm intre ele sau cu alte mijloace care sa impiedice alunecarea lucratorilor.

6. locurile destinate permanent pentru operatiile, descarcare, incarcare , precum si caile de acces la aceste locuri vor fi nivelate si amenajate pentru scurgerea apelor. Ele vor fi pavate sau podite. Iarna vor fi curatate de zapada si mentinute in stare nealunecoasa. In cazul lucrului pe timp de noapte, eceste locuri vot fi iluminate conform reglementarilor in vigoare.

7. Pentru fiecare mijloc de transport ne mecanizat utilizat, trebuie scrisa capacitatea de transport a acestuia.

15

8. Se interzice utilizarea mijloacelor de transport ne mecanizat care prezinta defectiuni.

9. Se interzice utilizarea caruciuoarelor cu 3 sau 4 roti care au sistemul de autofranare defect.

10. Distanta minima libera dintre doua mijoace de transport ne mecanizate alaturate ce se descarca simultan, va fi stabilita de la caz la caz de catre conducatorul formatiei de lucru in functie de felul mijlocului de transport, de caracteristicile materialelor manipulate , de catre conditiile terenului. Incat sa fie excusa posibilitatea de accidentare.

11. inaintea inceperii operatiilor de descarcare dintr-un mijloc de transport ne mecanizat, acesta va fi asigurat contra deplasarii necomandate, prin franarea cu mecanismul de franare propriu pe teren orizontal si prin franare cu mecanism propriu de franare si cu saboti de oprire pe teren in panta. Se interzice deplasarea vehiculelor in timpul operatiilor de incarcare sau descarcare.

B.Depozitarea, stivuirea, incarcarea si descarcarea materialelor in bucati

1. Depozitarea materialelor se va face stfel incat sa se excluda pericolul de accidentare, incendii si explozii;

2. Depozitarea materialelor pe rafturi se face in asa fel incat sa nu fie posibila caderea lor;

3. pe rafturi si stelaje unde sunt depozitate materiale trebuie scris la loc vizibil sarcina maxima admisa, care nu trebuie depasita;

4. La stivuirea materialelor in incaperi, greutatea stivelor nu va depasi sarcina maxima a pardoselii;

5. Persoana juridica sau fizica va stabili locul si modul de stivuire pentru fiecare material in bucati care se depoziteaza;

16

6. Stivuirea se va face fara deteriorarea ambalajului. Stvele vor fi constituite din materiale cu aceleasi forme si dimensiuni sau ambalaje de acelasi tip si dimensiuni;

7. Stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite nu este permisa;

8. Soaterea materialelor din stiva se va face astfel incat sa se evite prabusirea stivei;

9. In cazul in care o sarcina este incarcata, descarcata sau transportata, prin purtare, concomitent de catre mai multi muncitori, acestia vor ridica si cobori sarcina numai la comanda conducatorului operatiei;

10. incarcaturile stivuite pe mijloace de transport nemecanizate trebuie asigurate impotriva deplasarii, rasturnarii sau caderii. Incarcatura va fi astfel aranjata incat conducatorul mijlocului de transport sa poata supraveghea drumul parcurs.

11. La incarcarea si descarcarea vehiculelor, salariatii trebuie sa fie astfel asezati incat sa nu se loveasca intre ei cu unelte de lucru sau cu material care se manipuleaza;

12. Distanta dintre doi incarcatori manuali care lucreza in acelasi timp la incarcare / descarcare, trebuie sa fie de cel putin 3 m;

13. Se interzice eccesul la locul de descarcare / incarcare manuala a persoanelor care nu au nici o atributie la aceste operatii.

C.Depozitarea, incarcarea, descarcarea materialelor lungi, grele sau voluminoase

1. In cazul in care pentru incarcarea si descarcarea din mijloacele de transport a materialelor de lungime mare exista o instalatie de ridicat corespunzatoare, aceste operatii se vor executa manual cu ajutorul unor planuri inclinate dimensionate corespunzator sarcinilor la care sunt supuse. Planurile inclinate vor fi bine fixate la capetele lor inferioare si nu vor depasi nevelul platformelor mijlocului de transport.

17

2. se interzice stationarea muncitorilor in dreptul materialelor care se descarca, precum si oprirea materialelor cu picioarele, cu ranga sau cu alte unelte sau scule. Salariatii trebuie sa stationeze lateral in timpul descarcarii.

3. Daca unele materiale lungi se transporta pe umeri, toti salariatii se aseaza pe aceasi parte a piesei. Coborarea in vederea depozitarii pieselor lungi de pe umeri nu se va face prin aruncare pe brat si apoi depunerea pe sol la comanda conducatorului formatiei de lucru.

18


TRANSPORTUL, MANIPULAREA MATERIILOR PRIME SI A MATERIALELOR

1. Inainte de inceperea activitatii, salariatii sunt obigati sa verifice starea tehnica a dispozitivelor si mijloacelor ajutatoare utilizate;

2. Inainte de inceperea operatiilor de incarcare / descarcare a unui mijloc de transport acesta trebuie asigurat impotriva deplasarilor necomandate; Deplasarea mijloacelor de transport in timpul efectuarii operatiilor de incarcare / descarcare este interzisa;

3. Sarcinile se transporta cu diverse mijloace de transport , se aseaza in mod uniform pe aceasta si se asigura contra deplasarii necontrolate;

4. incarcarea mijloacelor de transport peste sarcina maxima admisa sau depasirea gabaritului prevazut este interzisa.

19

INSTRUCTIUNI ATELIERE DE PRODUCTIE,

DIFERITE MASINI

CAP. 4

20


FIERASTRAU CIRCULAR CU PANZA INCLINABILA

1. Inainte de inceperea lucrului al fierstraului circular cu panza inclinabila salariatul deservent are obligatia de a verifica starea tehnica a acestuia si in mod deosebit:

a) strangerea si ascutirea panzei;b) reglarea inaltimii de taiere in functie de dimensiunile reperelor

de prelucrat;c) starea curelelor de transmisie;d) existenta si functonarea protectorilor sau dispozitiuvelor de

protectie e) functionarea dispozitivelor de fixare a reperului de prelucratf) functionarea sistemelor de inter-blocareg) reglarea limitatoarelor de cursa.

2. Este interzis lucrul la fierstraie circulare cu panza inclinabila daca acestea nu au montate, conform Cartii Tehnice si in functiune sarcina de lucru, cutitele divizoare si predespicatoarele.Cutitul divizor trebuie confectionat din material corespunzator si trebuie sa aiba forma curba care sa urmeze profilul panzei taietoare ;Latimea cutitului divizor trebuie sa fie cu 0,1 pana la 0,5 mm mai mare decat latimea de taiere a panzei.Inaltimea cutitului divizor va fi ales astfel incat la montare varful lui sa fie cel putin la nivel cu dintii din zona superioara a panzei. Cutitul divizor trebuie montata in acelasi plan cu panza taietoare . In punctul cel mai indepartat distanta dintre varful dintilor panzei si cutitul divizor nu trebuie sa depaseasca 10mm

21

Cutitul, divizor trebuie fixat sigur, iar sistemul de fixare trebuie sa fie comod si usor de manipulat .

3. salariatul care manipuleaza reperele prelucrate pe masa masinii trebuie sa realizeze aceasta operatie numai in spatele cutitului divizor.

4. Se interzice lucrul cu fierastraul circular cu panza inclinabila cu masa mobila atunci cand aceassta nu este prevazuta cu limitatori de cursa si sigurante impotriva caderii de pe glisiere .


MUNCA

FERESTRAU CIRCULAR TIP PENDULA

Inainte de inceperea lucrului la ferastraul circular pendula salaratul deservent are obigatia de a verifica starea tehnica a acestuia, si in m od deosebit:

a) strangerea si ascutirea panzeib) starea curelelor de transmisiec) existenta si functionarea protectorilor si/sau

dispozitivelor de protectie

1. Se interzice utilizarea fierastraului circular pendula atunci cand lipsesc aparatorile de la panza taietoare si sistemul de transmisie;

2. Este interzisa folosirea panzelor taietoare care prezinta crapaturi, fisuri, excentritati;

22

3. Este binterzisa folosirea panzelor taietoare monometalice care prezinta mai mult de doi dinti lipsa sau cand acestia sunt consecutivi;

4. Muncitorul isi va crea conditii astfel ca in timpul lucrului sa se afle lateral fata de planul panzei. Acestea se pot realiza prin modul de fixare a manerelor sau dispozitivelor de actionare a fierastraielor;

5. Se interzice prinderea materialului cu mana in timpul taierii la o distanta mai mica de 150 mm de planul panzei sau retezarea pieselor mai scurte de 200 mm;

6. Este interzisa franarea miscarii de rotatie a panzei taietoare, dupa deconectarea motorului electric de la retea , cu diverse obiecte sau cu bucati de material, lemnos;

7. Retezarea pieselor se va face numai dupa ce piesa a fost bine fixata. Retezarea reperului este permisa numai dupa ce acesta a fost bine presat pe masa masinii si in rigla de ghidare sau cu dispozitivul de strangere mecanica;

8. Capetele retezate prin retezare vor fi indepartate dupa fiecare taiere;

9. indepartarea pieselor mici rezultate din prelucrare este interzisa in timpul functionarii;

10. Indepartarea resturilor de langa panza se va face numai cu ajutorul periilor si a dispozitivelor mecanice corespunzatoare;

11. La montarea si demontarea panzei este interzisa utilizarea prelungitoarelor pentru chei sau ciocane;

12. Pentru conducerea pieselor in timpul operatiilor de retezare se vor folosi platforme mobile pe role sau pe sanii.

23

INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURIATE SI SANATATE IN

MUNCA

FERASTRAUL PANGLICA

1.Inainte de inceperea lucrului la ferastraul panglica salariatul deservent are obligatia de a verifica starea tehnica a acestuia si in mod deosebit :

24

a) existenta protectorilor;b) existenta si starea tehnica a rolelor de culisare;c) starea de tensionare a panglicii taietoare;d) unghiul de inclinare a volantului.

2. Este interzis lucrul la fierastraul panglica in cazul in care carcasele rotii de actionare si ale celei de intindere nu sunt inchise si asigurate;

3. Partea cobaratoare a panglicii, deasupra mesei va fi protejata de o paratoare reglabila pe inaltime. Aceasta se va fiza cat mai jos , atat cat permite grosimea lemnului ce se prelucreaza;

4. Elementele in miscare aflate sub masa masinii vor fi protejate complet prin aparatori.

5. Volantul fierastrau panglica va fi complet acoperit cu un capac fix;

6. Impingerea pieselor cu lungime sub 30 mm se va face servinduse de ipingatoare corespunzatoare;

7. Curatirea mesei de aschii se va face cu perii;

8. Inclinarea volantului se va face in asa fel inact sa aiba o pozitie corespunzatoare pe role din spate;

9. Intinderea panglicii taietoare nu se va face prea mult ca sa nu se tensionaze si nici prea putin sa nu produca batai ale panzei;

10. Este interzisa pornirea masinii prin rotirea scripetelui cu mana, precum si franarea lui.

25


MUNCA

AGRGATUL DE GAURIT MULTIPLU

1. Se interzice punerea in functiune a agrgatului de gaurit multiplu fara ca reperele de prelucrat sa fie fixate si toate dispozitivele sa fie reglate la parametrii prestabiliti

26

2. inainte de inceperea lucrului la agregatul de gaurit multiplu salariatul deservent este obligat sa verifice starea tehnica a acesteia , si in mod deosebit:

a) modul de fixare si centrare a mandrinei pe arborele masinii;b) modul de fixare si centrare al tuturor burgielor montate ;c) existenta si starea tehnica a protectorilord) starea de ascutire a burghielor;e) functonarea dispozitivelor de fixare;f) blocarea capacului de burghiat;g) efectuarea completa a cursei burghielor;

3. Este interzisa utilizarea agragatului de gaurit daca presiunea de alimentare din reteaua de aer comprimat este sub limita prescrisa in cartea tehnica;

4. Este interzisa utilizarea agregatului de gaurit multiplu atunci cand sistemul de interblocare dintre comanda de burghiere si cea de presare pneumatica a reperelor este inoperant;

5. Interventiile pentru reglarea cursei, a dispozitivelor da fixare sau pentru fixarea burghielor trebuie efectuate numai dupa oprirea agregatului de gaurit multiplu si intreruperea alimentarii cu energie;

6. Este interzisa franarea mandrinei cu mana;

7. Masurarea sau controlarea reperelor supuse prelucrarii se va efectua numai atunci cand masina este oprita;

8. Pentru fixarea reperelor de prelucrat vor utiliza numai dispozitivele de prindere si fixare prevazute de producatorul masinii;

9. Este interzisa prinderea manuala a reperelor de prelucrat in timpul prelucrarii;

10. Utilizarea burghielor care prezinta crapaturi, fisuri sau deformari este interzisa;

11. Este interzisa utilizarea de improvizatii la montarea burghielor in mandrina.

27


MUNCA

AGREGATUL DE SLEFUIT

28

1. Este interzisa alimentarea agregatului de slefuit cu repere avand dimensiuni diferite de cele pentru care a fost proiectat si reglat;

2. Este interzisa utilizarea agregatului de slefuit daca presiunea aerului comprimat nu corespunde cu valorile prevazute in Cartea tehnica;

3 Este interzisa utilizarea agregatului de slefuit daca dispozitivul de despprafuire a benzilor de slefuit nu functioneaza;

4. Pozitia de lucru a salariatului deservent trebuie sa fie laterala fata de zona de alimentare cu panouri.

5. este interzisa orice inteventie a salariatilor in zona de actiune a dispozitivului de avans al agregatului de slefuit panouri;

6. orice interventie pentru curatarea , intretinerea sau reglarea masinii de slefuit cu cilindri se vor efectua numai dupa intreruperea alimentarii cu energie si oprirea miscarilor functionale;


MUNCA

FERASTRAUL CIRCULAR DE RETEZAT

29

1. Inainte de inceperea lucrului la ferastraul circular de retezat, salariatul deservent are obligatia de a verifica starea tehnica a acestuia, si in mod deosebit :

a) strangerea si ascutirea panzei;b) reglarea inaltimii de taiere in functie de de dimensiunile

reperelor de prelucrat;c) starea curelelor de transmisie;d) existenta si functionarea protectorilor sau a dispozitivelor de

protectie;e) functonarea sistemelor de inter – blocare;f) functionarea dispozitivelor de fixare a reperului de prelucrat;g) reglarea limitatoarelor de cursa;

2. Se interzice utilizarea ferastraului circular de retezat atunci cand lipsesc aparatorile de la panza taietoare si sistemul de transmisie;

3. Se interzice utilizarea ferastraului circular de retezat cu masa mobila atunci cand lipsesc limitatoarele de cursa si masa nu este asigurata impotriva iesirii de pe glisiere;

4. se interzice utilizarea ferastraului circular de retezat cu masa mobila atunci cand lipseste dispozitivul pentru sprijinirea reperului de prelucrat;

5. Pentru retezarea reperelor lungi se vor folosi mese de asezare auxiliare pozitionate la nivelul mesei ferastraului circular;

6. Este interzisa depozitarea oricaror materiale, repere prelucrate sau de prelucrat in gabaritul de deplasare a mesei mobile;

7. Este interzisa utilizarea ferastraului circular de retezat pentru operatiile de despicare a reperelor din metal ( taierea in lungul fibrei )

8. Este interzisa folosirea panzelor taietoare care prezinta crapaturi, fisuri, excentritati;

9. Este interzisa folosirea panzelor taietoare monometalice care prezinta mai mult de doi dinti lipsa sau cand acestia sunt consecutivi;

10. Este interzisa folosirea panzelor taietoare armate cu unul sau mai multi dinti lipsa;

30

11. Este interzisa franarea miscarii de rotatie a panzei taietoare , dupa deconectarea motorului electric de la retea cu diverse obiecte sau cu bucati de material;

12. Este interzis salariatului care deserveste fierastraul circular de retezat sa stea, in pozitia de lucru sau repaus, in planul panzei taietoare. Pozitia acestuia trebuie sa fie in lateral planului panzei taietoare.

13. La montarea si demontarea panzei este interzisa utilizarea prelungitoarelor pentru chei sau a ciocanelor;

14. este interzisa intrarea salariatilor saub ferastraul circular de retezat sau introducerea mainilor pentru evacuarea rumegusului sau a deseurilor. Acestea se vor evacua numai cu lopeti de lemn, perii sau prin alte mijloace destinate in acest scop;

15. Calea de rulare a mesei mobile trebuie mentinuta integra, in stare de curatenie si gresata periodic.

INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE

IN MUNCA

31

MASINA NORMALA DE FREZAT

1. Inaintea de inceperea lucrului muncitorul trebuie sa se asigure ca masina este legata la impamantare :

2. Este interzis a se lucra la masinile de frezat daca sispozitivele de protectie lipsec sau nu sunt in stare de functionare ;

3. este interzisa functionarea masinilor de frezat daca acestea nu sunt racordate la instalatiile de exhaustare in functiune;

4. Cutitele de freza vor fi asezate uniform, egale in greutate si echilibrate. Nu este permis a se lucra cu parti componente lipsa. Este interzisa folosirea de improvizatii la montarea sculelor aschietoare;

5. in cazul frezarii de profile combinate, masina de frezat va fi prevazuta cu dispozitive care sa tina pasate piesele ce se prelucreaza atat pe masa masinii cat si pe linia de ghidare;

6. In functie de tipul uneltelor taietoare si felul lucrarilor de executat se vor folosi dispozitive de protectie adecvate;

7. Dispozitivele de fixare si conducere precum si sabloanele vor fi astfel confectionate ( forme si dimensiuni ), incat sa se evite apropierea mainii de taisul uneltei;

8. Portiunea nelucratoare a cutitelor netaietoare va fi acoperita cu aparatoare metalica rezistenta;

9. La frezarea pieselor ce se prelucreaza in interior, capul portcutit va fi acoperit in partea din spate, pentru a nu atinge piesa in timpul lucrului smulgand-o din mana muncitorului;

10. Pentru prelucrarea reperelor scurte, sub 500 mm lungime, este obigatorie utilizarea dispozitivelor de prindere corespunzatoare sau a dispozitivelor de lucru auxiliare de impingere – ghidare;

11. Prelucrarea reperelor combinate ( drepte si curbe ) si curbe deschise este permisa numai daca se utilizeaza dispozitive de

32

prindere a acestora, tip sablon si unde este cazul, inele copiatoare adecvate;

12. Prelucrarea reperelor curbe inchise, este permisa numai daca se utilizeaza dispozitivele de prindere tip sablon;

13. Pentru evitarea desprinderii cutitelor de pe arborele portcutit, fixarea se va face numai cu suruburi prevazute cu piulite si saibe corespunzatoare;

14. Este interzisa prelucrarea cu o aschie mai groasa de 12 mm, pentru profilele sub 50mm latime;

15. Masina de frezat va fi prevazuta cu aparatoare in dreptul curelei, pentru a impiedica lovirea muncitorului in cazul ruperii acesteia;

16. Este interzisa franarea pieselor in miscare dupa ce s-a deconectat masina, prin folosirea diverselor obiecte;

17. Schimbarea cutitelor de freza este permisa numai dupa intreruperea alimentarii cu energie si blocarea contra – pornirii accidentale;

18. Este interzisa curatirea, intretinerea si gresarea masinii in timpul functionarii. Aceste operatii se vor executa numai cand masina este in stare de repaus;

19. Limita maxima admisibila a zgomotului la locul de munca este 90db, nivel acustic echivalent continuu pe saptamana;

33


IN MUNCA

MASINA DE GAURIT PORTABILA ACTIONATA PNEUMATIC SAU ELECTRIC

1. Inainte de utilizarea masinii de gairit portabile salariatii trebuie sa verifice racordarea la instalatia de alimentare cu energie, modul de fixare a mandrinei si a burghiului in mandrina, precum si starea burghiului;

2. Este in interzisa folosirea burghielor care prezinta fisuri, deformari sau care nu sunt ascutite;

3. Este interzisa franarea mandrinei cu mana;

4. Este interzisa utilizarea de improvizatii la montarea burghielor in mandrina;

5. la sfarsitul lucrului masinile de gaurit portabile trebuie depozitate in locuri destinate acestui scop;

6. Este interzisa utilizarea masinilor de gaurit actionate pneumatic daca se constata neetansitati ale conductelor flexibile de alimentare;

7. este interzisa utilizarea masinilor de gaurit actionate electric daca se constata deteriorarea conductelor de alimentare sau improvizatii la acestea;

8. Conductele flexibile de alimentare nu trebuie sa intersecteze caile de circulatie.

34


IN MUNCA

MASINA PORTABILA DE CAPSAT CU CAPSE SI MINICUIE

1. Efectuarea capsarii cu masina portabila de capsta cu capse si m inicuie trebuie realizata numai in zona de lucru.

2. Este interzisa utilizarea masinilor portabile de capsat cu capse si minicuie daca se constata neetansietati ale conductelor flexibile de alimentare cu aer comprimat.

3. Este interzisa utilizarea masinilor portabile de capsat cu capse si minicuie daca lipseste dispozitivul de blocare a intrerupatorului.

4. dupa terminarea lucrului cu masina portabila de capsat cu capse si minicuie aceasta trebuie asezata pe suporturi destinate in acest scop.

35


IN MUNCA

FIERASTRAUL PANGLICA

1. Inainte de inceperea lucrului la fierastraul panglica salariatul deservent are obligatia de a verifica starea tehnica a acestuia sin mod deosebit :

a) existenta protectorilor;b) existenta si starea tehnica a panglicii taietoare ;c) starea de tensionare a panglicii taietoare ;d) unghiul de inclinare a volantului

2. Pentru operatiile de spintecare pe fierastraul panglica se va utiliza rigla de ghidaj.

3. este interzis lucrul la fierstraul panglica in cazul in care carcasele rotii de actionare si ale celei de intindere nu sunt inchise si aasigurate .

4. Partea coboratoare a panglicii, deasupra mesei va fi protejata de o aparatoare reglabila pe inaltime. Aceasta se va fixa cat mai jos, atat cat permite frosimea lemnului ce se prelucreaza.

5. Elementele in miscare aflate sub masa masinii vor fi protejate complet prin aparatori.

6. Volantul fierastraului panglica va fi complet acoperit cu un capac fix.

7. Impingerea pieselor cu lungimea sub 30 mm se face servindu-se de impingatoare corespunzatoare.

8. Curatirea mesei de rumegus si de aschii se va face cu perii .

36

9. Inlocuirea volantului se va face in asa fel incat sa aiba o pozitie corespunzatoare pe rolele din spate .

10. Intinderea panglicii taietoare nu se va face prea mult ca sa nu se tensioneze si nici prea putin sa nu produca batai ale panzei.

11. este interzisa pornirea masinii prin rotirea scripetului cu mana precum franarea lui.

37

INSTRUCTIUNI AMBALAJ

CAP. 5

38


IN MUNCA

Ambalarea si depozitarea produselor finite sau semifabricate

1. La confectionarea ambalajelor pentru produse finite se va lucra cu atentie pentru evitarea lovirii degetelor cu ciocanul;

2. Impachetarea in cutii de carton se va face cu atentie pentru a se evita accidentarea prin taiere sau lovire a mainilor;

3. Operatiile de incarcare si descarcare se vor executa numai sub supravegherea unui lucrator al procesului de munca;

4. Locurile destinate pentru operatiile de marcare-descarcare, precum si caile de acces la aceste locuri vor fi nivelate si amenajate pentru scurgerea apelor. In cazul lucrului pe timp de noapte aceste locuri vor fi iluminate;

5. Stivuirea se va face fara deterioareea ambalajelor prin manipularea necorespunzatoare sau depasirea rezistentei ei;

6. Rafturile vor fi construite din materiale de aceleasi forme si dimensiuni si cu abmalaje de aceleasi tipuri si dimensiuni;

7. Depozitarea materialelor se va face astfel incat sa se excluda pericolul de accidentare;

8. La manipularea marfurilor ambalate in lazi, fiecare colet trebuie examinat pentru a evita pericolul de accidentare.

39

INSTRUCTIUNI ATELIERUL DE

VOPSIRE SI FINISAJ

CAP. 6

40


IN MUNCA

VOPSIRE PRIN PULVERIZARE ( CABINE DE PULVERIZAT, PISTOALE DE PULVERIZAT )

1. Inainte de inceperea pulverizarii salariatii deserventi trebuie sa ia urmatoarele masuri :

a) sa verifice starea tehnica a instalatiei de pulverizare;b) sa verifice legarea la instalatia de exhaustare;

2. Periodic se va controla caracterul exploziv al echipamentelor tehnice electrice, este interzisa utilizarea acestora atunci cand nu indeplinesc acest caracter;

3. Reperele supuse pilverizarii trebuie asezate pe suporti, in interiorul cabinei pulverizare in asa fel incat exhautorul sa poata extrage vaporii;

4. Este interzisa pulverizarea atunci cand filtrul instalatiei de absorbtie cu aer a cabinei de pulverizare nu functioneaza;

5. Este interzisa pulverizarea lacurilor atunci cand nu functioneaza instalatia de exhaustare;

6. Sunt interzise interventiile pentru repararea sau curatarea cabinei de pulverizat in timpul efectuarii pulverizarii;

7. In cabina de pulverizare, nu are acces decat salariatul care executa pulverizarea;

41

8. Cantitatea de materiale de finisare trebuie stabilita in functie de volumul comenzilor de executie pe un schimb de lucru, fiind interzisa depozitarea in incaperile de pulverizare a unei cantitati ce depaseste acest necesar;

9. Schimbarea filtrelor de la instalatia de absorbtie cu aer se va efectua respectand termenele si conditiile stabilite de producatorul cabinei de pulverizat.

Pistoalele de pulverizat trebuie curtate utilizand numai solutiile indicate de producatorul acestora.

10. Cand nu este utilizat , pistolul de pulverizare trebuie pastrat intr-un vas cu solutie de curatat, prevazut cu capac;

11. In timpul lucrului cu pistolul de pulverizat este interzis a se indoi conductele de alimentare;

12. Periodic se va controla caracterul exploziv al echipamentelor tehnice electrice, este interzisa utilizarea acestora atunci cand nu indeplinesc acest caracter;

13. Instalatiile de ventilare se pornesc inainte de inceperea lucrului si se opresc dupa oprirea completa a lucrului, conform tehnologiei de lucru;

14. Atunci cand pardsoseala prezinta degradari se vor lua masuri de remedier;

15. Uneltele si sculele utilizate un sectorul de finisare trebuie sa fie executate din materiale care nu produc scantei;

16. Este interzisa prepararea in incinta sectorului de finisare , a materialelor folosite la finisarea reperelor;

17. La sfarsitul schimbului de lucru sau dupa caz, mai des echipamentele tehnice se vor curata de depunerile de materiale de finisare, deseurile rezultate fiind evacuate intr-o zona destinata acestui scop;

18. Materialele textile sau hartiile imbibate cu materiale de finisare se vor depozita in locuri special amenajate, iar la sfarsitul schimbului se vor distruge numai in locurile destinate acestui scop;

42

19. La locurile de munca din sectorul de finisare trebuie afisate fisele tehnice de securitate ale substantelor utilizate; Continutul acestora va fi insusit de catre toti salariatii din sector;

20. Este interzisa depozitarea recipientelor cu inflamabile in jurul bailor de imersie. Dupa umplerea bailor , recipientele goale se vor depozita numai in locuri destinate in acest scop;

21. Este obligatorie efectuarea curatirii pardoselii si a baii de imersie la sfarsitul fiecarui schimb de lucru;

22. Este obilgatorie efectuarea curatirii pardoselii si a baii de imersie la sfarsitul fiecarui schimb de lucru;23. Activitatea de vopsire se va efectua numai daca sunt respectate normele PSI;

24. Pentru evitarea intoxicatiilor salariatii vor respecta urmatoarele masuri de igiena:

a) nu se vor pastra si consuma alimente in incaperile de lucru;

b) nu se va fuma in incaperile de lucru;c) este obligatorie spalarea mainilor inaintea meselor;d) spalarea zilnica , la sfarsitul schimbului, cu apa si sapun.

43

INSTRUCTIUNI DE INSTALATII

DE EXHAAUSTARE

VENTILATIE

CAP. 744


MUNCA

INSTALATII DE VENTILARE SI EXHAUSTARE

1. Conducerea persoanei juridice sau persoana fizica are obligatia de a desemna, prin decizie scrisa un responsabil pentru functionarea, intretinerea si repararea instalatiilor de ventilare, la nivelul sectiilor cu un grad de instruire corespunzatoare . Periodic se va verifica daca instalatia de ventilare functioneaza la parametrii proiectati, luandu-se masuri de remediere ori de cate ori se constata deficiente in functionarea acesteia;

2. Fiecare instalatie de ventilare trebuie afisate instructiuni privind modul de functionare succesiunea comenzilor de pornire- oprire, supraveghere parametrii functionali si intretinere;

3. Punerea in functiune si oprirea functionarii instalatiilor de ventilare se vor efectua numai sub supravegherea responsabilului instalatiei respective sau a inlocuitorului acestuia si numai cu respectarea instructiunilor de utilizare;

4. Intretinerea si repararea instalatiilor de ventilare se vor efectua numai cu respectarea conditiilor si a termelor stabilite in Cartea tehnica a instalatiei, de catre proiectantul acestuia;

45

5. Este interzisa recircularea totala sau partiala a aerului din incaperile de lucru unde exista degajari de substante toxice peste limita admisa;

6. este interzisa utilizarea instalatiilor de ventilare comuna, in cazul in care exista surse de pulberi sau substante care prin amestec pot da combinatii inflamabile sau toxice;

7. Este interzisa verificarea tirajului exhaustoarelor prin punerea palmei la peizele de absorbtie;

8. Functionarea exhaustoarelor si suflantelor fara separatoare de aschii la intrarea in ventilator este interzisa.

INSTRUCTIUNI CAZANE SI RECIPIENTI

46

CAP. 8


MUNCA

COMPRESOR

Generalitati

Operatorul care lucreaza la instalatiile pentru producerea aerului comprimat va avea echipamentul de lucru, inclatamintea si mainile curate, fara urme de ulei sau grasimi;

In statia de compresoare trebuie sa se monteze indicatoare de avertizare privind pericolele specifice;

47

Operatorul este obligat sa mentina in perfecta stare de functionare dispozitivele de supraveghere automata si dispozitivele de oprire in caz de urgenta;

Operatorul trebuie sa mentina in perfecta stare de curatenie elementele de prefiltrare al prizei de aer.

Curatenia filtrelor de aer trebuie efectuata periodic, in conformitate cu indicativele intreprinderii constructoare prevazute in Cartea tehnica sau ori de cate ori este nevoie.

Atunci cand agregatul de comprimare are un singur filtru de aer este interzisa este interzisa curatarea acestuia in timpul functionarii;

In cazul in care sunt mai multe filtre, montate in paralel, verificarea si curatirea se vor face individual, numai dupa izolarea filtrului respectiv.

Comprimarea aerului:

Inainte de punerea in functiune a compresorului se va verifica de catre operator intreaga instalatie, inclusiv legarea la nulul de protectie si priza de pamant conform prevederilor , standaredelor in vigoare, dupa care se va deschide robinetul cu ventil pentru alimentarea cu apa de racire a instalatiei;

Se interzice pornirea compresorului fara ca apa de racire sa circule in instalatie;

Pornirea si oprirea compresorului trebuie sa se faca conform instructiunilor prevazute in cartea tehnica a utilajului;

Operatorul nu va permite functionarea compresorului daca temperatura aerului comprimat va depasi 60 grade , la iesirea din racitoarele finale;

In timpul functionarii compresorului este interzisa orice interventie la organele masinii aflate in miscare;

Nu se admite ungerea manuala in timpul functionarii compresorului;

Filtrele de ulei se curata sau se inlocuiesc periodic, in conformitate cu prevederile Cartii tehnice a utilajului;

48

Ungerea compresorului trebuie sa se faca numai cu uleiurile minerale prevazute in Cartea tehnica a utilajului, cu specificatia caracteristicilor fizico-chimice;

Compresorul trebuie sa fie oprit in mod obligatoriu in urmatoarele cazuri:

a) spargerea unei conducte;b) vibratii datorate cuplajelor defecte ale organelor in miscare si

fixarii incorecte a conductelor;c) cresterea presiunii de refulare peste limita maxima prescrisa;d) jocuri radiale sau zgomote anormale;e) defectiuni in sistemul de racire;f) defectiuni in sistemul de transmisie;

Daca se observa si alte defectiuni, decat cele mentionate mai sus, operatorul sa opreasca imediat compresorul si sa anunte seful ierarhic superior;

Se intrzice instalarea conductelor de aer comprimat in apropierea locurilor in care se gaseste foc deschis;

Se interzice instalarea compresorului in incaperi care nu au usi si ferestre cu deschidere in exterior;

Daca se constata defectiuni care sa precizeze siguranta de functionare a recipientului tampon, operatorul trebuie sa opreasca imediat compresorul;

Operatorul care exploateaz compresorul trebuie instruit de catre persoana fizica sau judiciara detinatoare a acestor agregate si verificat daca si-a insusit cunostintele teoretice si practice necesare cu privire la functinarea in conditii de siguranta a recipientelor;

Acest operator trebuie sa cunoasca functionarea aparatelor de masura si comtrol precum si dispozitivele de supraveghere automata;

Compresorul va fi oprit imediat daca se constata:

- defectiuni la aparatele de masura si control precum si la dispozitivele de aiguranta ( supape de siguranta )

- aparitia unui indiciu care ameninta in mod direct recipientul sub presiune.

Este interzis a se fuma sau umbla cu flacara deschisa in apropierea rezervorului de aer comprimat;

49

Toate aparatele de masura si control trebuie folosite in instalatiile pentru producerea aerului comprimat trebuie sa verfifice in conformitate cu instructiunile de metrologie in vigoare;

Se interzice utilizarea manometrelor daca :

- lipseste sigiliul de verificare;- acul indicator nu revine la ‘0’ dupa disparitia presiunii;- este sparta sticla cadranului sau apar alte defectiuni, care pot

deforma exactitatea indicatiei acestuia;

Este interzisa punerea sub presiune a compresoarelor actionate electric care nu au fost verificate din punct de vedere electric sau nu au corespuns acestor verificari;

Operatorii compresoarelor actionate electric, trebuie sa verifice vizual, inainte de punerea sub tensiune a acestora, urmatoarele masuri de protectie:

- existenta si monatea corecta a protectorilor;- legarea la priza de pamant a agregatelor de comprimare

( motoarelor, carcaselor si elementelor de fixare );

Compresoarele actionate electric trebuie exploatate duapa luarea tuturor masurilor de electrosecuritate impuse in “ Norme specifice de securiate a muncii pentru transportul si distributia energiei electrice’

Se interzice demontarea, in vederea efectuarii operatiilor de reparare la recipiente si de inlaturare de la ansamblarile elementelor aflate sub presiune, in timpul functionarii compresorului, acesta fiind permisa numai dupa ce operatorul s-a asigurat ca nu mai exista presiune;

La efectuarea operatiilor de reparare, la supapele de siguranta, trebuie inlaturate depunerile de ulei oxidant;

Se interzice curatarea prin ardere sau cu lichide usor volatile si inflamabile a depunerilor de ulei oxidant din conducte, recipiente, separatoare si racititoare;

In caz de inghet, conductele de aer comprimat si dispozitivele aferente, vor fi dezghetate cu apa calda sau abur;

Conducte sub presiune

50

Conductele de presiune se vor imbina cu sudura sau cu flanse si suruburi.

Conductele de aer sub presiune vor fi amplasate in asa fel incat sa permita verificarea si repararea lor in conditii normale;

Cand traseul conductei de aer sub presiune trece prin canale subterane se vor amenaja camine de vizitare, in dreptul imbinarilor cu flanse;

Furtunurile din cauciuc vor fi amplasate astfel incat sa se evite indoirile si intinderile lor bruste;

Dilatarile si comprimarile conductelor sub presiune trebuie preluate de lire de dilatare sau prin coturi, montate la schimbarea de directie a conductei;

Montarea conductelor pe suporti sau strapungerea unor ziduri se face prin intermediul unor mansoane de otel pentru ca acestea sa gliseze usor in timpul dilatarilor sau comprimarilor;

Suportii conductelor de aer comprimat trebuie astfel dimensionati astfel incat sa premita preluarea sarcinilor conductelor si dispozitivelor aferente;

Se interzice existenta imbinarilor sidate la conductele de aeromprimat in dreptul suportilor si suspensiiloe;

In jurul tuturor imbinarilor cu flanse ale conductelor se vor monta coliere din tabla, in asa fel incat acestea sa fie de 0,25m, conform normelor electrice specifice , in vigoare;

Dupa montare, conductele de aer comprimat vor fi verificate prin incercarea la presiunea egala cu 1,5 ori presiunea maxima admisa de lucru ( regim );

Panta conductelor de aer comprimat trebuie aleasa astfel incat sa fie evitata depunerea de ulei si apa. Condensul de ulei si apa se va colecta si purja saptamanal, prin separatoare de condens si ventile de purjare;

Masuri de electrosecuritate

Pentru evitarea electrocutarii prin atingere, instalatiile electrice trebuie sa fie in constructie inchisa, iar atunci cand sunt in condtructie

51

deschisa se vor lua masuri ca toate pieseleaflate sub tensiune sa fie inaccesubile unei atingeri directe, nepravazute;

Toate partile conductoare ale instalatiilor electrice, alimentare cu tensiunea nominala mai mare decat tensiunea nepericuloasa, care nu fac parte din circuitele curentilor de lucru, de care accidental pot ajunge sub tensiune, trebuie sa fie conectate la instalatiile de protectie prin legare la pamant conform prevederilor pentru atingerea directa;

52

INSTRUCTIUNI TRANSPORT

INTERN

CAP.9


MUNCA

53

CARUCIORUL MANUAL DE TRANSPORT

1. Nu este admisa folosirea carucioarelor defecte cu roti lipsa sau blocate;

2. Asezarea materialelor de transort se va face cu grija, ordonat pentru a nu cadea in tmpul transprtului;

3. La manevrarea caruciorului se va acorda o atentie deosebita pentru a nu accidenta persoanele care lucreaza in zona respectiva;

4. Rotile caruciorului vor fi gresate pentru ca efortul depus pentru deplasarea sa fie cat mai mic;

5. Carucioarele se vor folosi numai pe caile de acces adecvate gabaritului pieselor care se transporta.

54

INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURIATATE SI SANATATE IN

MUNCA

Carucioare manuale cu platforma rotitoare

1. Nu se vor folosi caricioare defecte cu roti blocate sau sistemul de fixare a panourilor deterioarate .

2. Platforma pe care se fixeaza panourile trebuie sa se roteasca usor in plan orizontal.

3. Rolele de sprijin de pe platforma trebuie sa se invarte usor pentru deplasarea panourilor.

4. Incarcarea si descarcarea panourilor se va face cu mare atentie pentru a nu se produce accidentari prin prinderea mainilor intre platforma, caruciuor si panouri.

5. Caruciorul se va deplasa cu atentie a nu se accidenta persoanele aflate in zona .

6. Caile de circulatie pentru carucioare vor fi curate si bine intretinute, nefiind permisa depozitarea de materiale pe aceste cai.

55


MUNCA

MOTOSTIVUITOARE

1. Conducerea mijloacelor mecanizate se va face numai de catre persoane autorizate;

2. mijloacele mecanizate de transoprt vor fi prevazute cu frane care sa permita oprirea lor rapida. Alegerea sistemului de actionare se va face in functie de natura operatiilor la locul de utilizare di de distantele de transport;

3. viteza de deplasare a mijoacelor cu actionare mecanica nu va depasi limitele stabulite de instructiunile proprii prevazute de unitati;

4. in vedera aplicarii masurilor de tehnica a securitatii este necesar ca autostivuitoarele sa aiba dispozitive suplimentare pentru protectie impotriva rasturnarii;

5. Caile de acces pe care circula – autostivuitoarele vor fi bine iluminate pe timp de noapte, fara denivelari;

6. Se interzice folosirea autostivuitoarelor cu frane, semnalele acustice si optice defecte;

7. Este interzis mersul inapoi cand incarcatura impiedica vizibiliatea. Mersul inapoi wste premis numai daca conducatorul mjlocului de transport este dirijat de alta persoana;

8. este interzisa repararea si demontarea mijloacelor de transport de catre manipulantii acestora. Aceste lucrari de reparatii se executa numai de catre atelierele mecanice;

56

9. este interzisa transportarea de persoane pe platforma;

10. nu ete permisa depasirea greutatii prescrise de instructunile proprii prezentate;

11. la ridicarea si coborarea incarcaturii se va evita rasturnarea acestuia;

12. Conducatorul mijlocului de tranport este obligat sa asigure transportul incarcaturii, evitand caderea lor pe tot traseul;13. in cazul transportului de materiale lungi, acestea se vor incarca astfel incat sa nu atinga solul in timpul transportului;

14. Mijloacele de transport cu actiune mecanica vor fi prevazute cu dispozitive de inchidere sau blocaj a sistemului de comanda astfel ca pornirea lor sa poata fi executata numai de conducatorul mijlocului de transport.

57

INSTRUCTIUNI ATELIERUL DE INTRETINERE

CAP.10

58


MUNCA

Furtunuri de cauciuc

1. Furtunurile se vor folosi in mod corespunzator cu destinatia lor. Nu se permite folosirea pentru oxigen la acetilena si invers.

2. Furtunurile de cauciuc pentru combustibil lichizi ( petrol lampat, benzina etc ) intrebuintati la taierea materialelor cu oxigen, vor fi din material rezistent.

3 Fixarea capetelor furtunurilor la aparatele respectiva se va face numai prin coliere metalice bine stranse pentru a nu se desprinde sau a produce scapari de gaze. Controlul etansietatii la furtunurile pentru acetilena se va face cu apa si sapun.

4. La montarea furtunurilor nu vor fi deformate, rasucite , indoite . ele vor fi astfel planate incat sa fie diferite de scantei, stropi de metal topit, de contactul cu piese grele sau incalzite puternic. Trecerea cu mijloc de transport peste ele este interzisa.

5. Inainte de punerea in functiune, furtunurile trebuie purjate pentru in departarea impuritatii in terioare, probate sub presiune si trecute printr-un vas cu apa pentru a se asigura ca n u prezinta pori sau crapaturi.

6. Se interzice folosirea furtunurilor murdare de ulei sau grasimi. Nu se permite sa se racordeze la furtun derivati pentru alimentarea mai multor arzatoare.

59

7. Nu se admite folosirea furtunurilor defecte. Portiunea defecta se va inlatura, iar imbinarea se va efectua cu nituri duble. Lingimea transonului de furtun imbinat va fi de minimum 3 m.


MUNCA

Masini de debitat ( foarfece, fierastraie )

1. Foarfecele vor fi prevazute cu dispozitive de blocare pentru prevenirea coborarii accidentale a cutitului mobil.

2. Foarfecele pentru taierea tablelor , trebuie prevazute cu masa si rigle de protectie fixate astfel incat zona de taiere sa poata fi observata de muncitori.

3. Toate foerfecele mecanice trebuie sa fie prevazute cu aparatori de la pedalele de actionare pentru a se preveni pornirea involuntara a masinii.

4. Se interzice taierea materialelor mai groase decat grosimea maxima admisa de constructor pentru foarfecele respective, precum si a materialelor cu duritate mai mare .

5. Se interzice taierea simultana a mai multor table

6. La masinile pentru debitarea materialelor cu discuri abrazive , acestea trebuie sa aiba insertii fibroase in cazul care nu se pot prinde rigid ambele capete ale materialului care se debiteaza .

60


MUNCA

MASINI DE ASCUTIT, DE TENSIONAT SI CEAPRAZUIT

1. Masinile de scutit automate , semiautomate, manuale vor fi amplasate corespunzator cu tehnologia de intretinere, vor fi montate fix pe fundatii solode, astfel incat in timpul functionarii, sa fie excluse producerea de vbratii sau miscari.

2. Masinile de tensionat, bancurile de ceaprazuit, mesle de control, niovalele etc. Vor fi deasemenea montate fix si rigid , de preferinta pe postamente solode care sa nu permita producerea de miscari de leganare sau trepidatii la folosirea lor.

3. Partile proeminente in miscare in rotatie ale masinilor de ascutit, tensionat vor fi protejate cu ajutorul aparatoarelor de tabla, plasa de sarma, gratare etc. si vor fi vopsite in culoare galbena, in cazul cand in constructia masinii acestea nu erau prevazute.

4. Masinile de ascutit , de tensionat si celelalte utilaje fie noi , fie dupa reparatii, vor fi obligator incercate de catre personalul competent, inainte de darea in exploatare .

5. La fiecare masina din atelierul de ascutitorie se vor indica vizibil turatiile cu care trebuie sa lucreze.

61

6. Pietrele abrazive sosote la intreprondere se depoziteaza separat de piesele metalice. Ele trebuie ferite de umezela excesiva , de ingheti, si lovituri . Transportul acestor pietre in incinta intreprinderii se vor face cu mijloace adecvate ( cutii de lemn sau carucioare ) .Inainte de exploatare pietrele abrazive trebuie verificate prin introducerea cu ochiul central pe un dorn, cu asezare libera si lovirea usoara cu un ciocanel de lemn in zona periferica. Pietrele emit un sunet limpede si lung caracteristic. Pietrele cu fisuri sau cu crapaturi emit un sunet surd si scurt, acestea trebuie rebutate.

7. Montarea pietrelor abrazive pe arborii masinilor se va face de catre muncitorii calificati pentru aceasta operatie. Se monteaza intre doua flanse absolut identice ca forma si marime.

8. In timpul montarii pietrelor abrazive, masinile de ascutit trebuie sa fie deconectate de la reteaua de alimentare electrica .

9. Montarea pietrelor pe arbori se va face fara presare sau fortare, dar nu se admit nici jocuri mari intre piatra si ax. Diferenta intre diametrul axei si ochiul pietrei trebuie sa fie de maximum 0,2 mm. Surubul si piulita de la capatul arborelui masinii de ascutit vor fi filetate in sensul opus rotirii pietrei. Capatul surubului trebuie sa fie acoperit cu aparatoare .

10. Carcasele de protectie se vor confectona din tabla de otel groasa ( minimum 5 mm ) si rezistenta , din fonta sau din fonta maleabila. Nu se admite confectonarea din fonta alba sau cenusie deoarece sunt casante. Carcasele de protectie vor fi astfel construite incat sa acopere cel putin 80 % din suprafata pietrelor abrazive. Distanta conturului carcasei si piatra va fi de 20-30 mm, la periferie si 10-15 mm lateral. Cand prima distanta se mareste prin uzura pietrei carcasa trebuie neaparat schimbata si inlocuita. Carcasele nu trebuie sa prezinte lipituri sau reparatii de orice fel La montarea carcaselor trebuie evitate jocurile sau desprinderea sau caderea acestuia pe piatra.

11. Vizibilitatea necesara ascutirii se asigura prin folosirea vizoarelor si a ecranelor din sticla incasabila, sau a ochelarilor de protectie.

12. Nu se admite folosirea pietrelor abrazive la masinile de ascutit a caror turatie depaseste pe cea indicata de producator pe eticheta pietrei. Pietrele care pierd profilul initial se vor supune operatiei de rectificare . Aceasta rectificare se va realiza prin rectificare speciala cu diamant , cu carbura de siciliu sau otel. Nu se admite rectificarea manuala libera fara suporturi.

62

13. In cazul, ascutirii prin procedeul umed. Nivelul lichidului de racire din baia masinii nu trebuie sa atinga piatra abraziva.

14. Ascutirea sculelor de orice fel si la masinile de ascutit de orice tip, este interzisa inceperea operatiei imedial dupa pornirea masinii. La inceperea operatiei de ascutire a sculelor cu masini cu avans manual, se interzice contactul si apasarea brusca a sculei asupra pietrei abrazive. Aceasta regula se va respecta in mod special iarna la temperaturi scatute pentru preintampinarea spargerilor pietrelor.

15. La ascutirea sculelor taietoare, indiferent de constructia si tipul masinii de ascutit este interzisa pozitia muncitorului mascutitor sau stationarea altor persoane in planul de rotatie al pietrei abrazive.

16. Se interzice ascutirea libera a sculelor taietoare tinute in mana. In anumite cazuri de finisari usoare, slefuirea manuala fara dispozitive de prindere se poate face numai cu sprijinire obligatorie pe suporturi si piatra abreziva trebuie sa fie de cel mult 5-10mm.

17. Ascutirea topoarelor, daltilor, a cutitelor de orice tipo-dimensiune si a burghielor la polizoare manuale se va face obligatoriu cu ajutorul suporturilor sau dispozitivelor de fixare, anume confectionate dupa forma si marimea sculei respective.

18. La scutirea cutitelor de randeluit cu masini de ascutit cu avans automat, reglajul sau modificarea avansului se va face in timpul mersului .

19. Nu se admite ascutirea cutitelor de randelui strambe, a panzelor de fierastraie neplanate, netensionate si neceprezuite, a lanturilor taietoare nespalate si in general a tuturor sculelor necuratate prealabil.

20. La ascutirea frezelor , a burghielor se va tine seama de gradul de uzura a acestora. Daca gradul de uzura este prea mare , asemenea scule nu se vor mai ascuti. Toate genurile de scule cu defecte iremediabile nu se vor mai ascuti.

21. Portul ochelarilor si a sorturilor de protectie la ascutirea anado-mecanica este obligatorie.

22. pe langa manusi protejarea mainilor se va face prin ungerea cu o pasta preparata cu ceara de albina 60 % si ulei de floarea soarelui 40 % amestecata prin incalzire.

23. Personalul care se ocupa cu lipirea fierastraielor panglica va fi instruit special si va purta sorturi si manusi de protectie.

63

24. Incaperile in care se executa lipirea fierstraielor panglica vor fi pardosite cu material ignifug iar trecerile intre utilaje vor avea latimi de cel putin 1,5 m si lungimi corespunzatoare lungimilor panzelor respective.

25. In cazul lipirii panzelor de fierastraie panglica cu aparate electrice acestea cor fi supravegheate si intretinute de electricieni. Nu permit reparatii improvizate de catre personalul din ascutitorie.

26. Inaltimea nicovalelor de planat si a celor de tensionat panzele taietoare vor fi prinse inre 700 si 800 mm de la podea.


ARZATORUL DE SUDURA

1. Inainte de inceperea lucrului se va controla buna functionare si etansietatea arzatorului respectiv si a aparatului de taiat;

2. La aprinderea arzatorului se va deschide cu ¼ tura robinetul pentru oxigen, apoi cel pentru ecetilena, aprinzand imediat amestecul. Flacara de lucru se regleaza apoi cu ajutorul celor doua robinete ale arzatorului. Stingerea se face inchizand mai intai robinetul de acetilena iar dupa atingerea flacarii se inchide si ribinetul pentru oxigen;

3. La aprinderea aparatelor de taiat se va deschide robinetul cu ¼ tura robinetul, pentru oxigenul de incalzire, apoi robinetul pentru acetilena, aprinzand apoi imediat amestecul rezultat;

64

4. Reglarea flacarii respective a jetului de oxiogen pentru taiere, se va face in functie de grosimea materialului de taiat;

5. La stingere se va inchide robinetul pentru oxigenul de taiere , apoi cel pentru acetilena si la urma cel pentru oxigenul de incalzire;

6. Se interzice ca in timpul lucrului furtunurile sa fie tinute pe brat sau sa fie incolacite pe picioare;

7. deplasarea sudorului cu arzatorul aprins in afara zonei de lucru, urcarea pe scari, schele este interzisa;

8. in timpul intreruperii lucrului arzatorul se va stinge si se va agata pe un suport special. Este interzisa agatarea arzatoarelor ( chiar stinse ) de recipientele butelie sau generatoare de acetilena. Arzatorul aprins nu se lasa din mana nici un moment;

9. La lucrarile de lunga durata in afara de inchiderea robinetelor de la arzator , se vor inchide si robinetele cu ventil ale recipientilor, buteliei precum si robinetul generatorului de acetilena sau cele de la punctul de distributie daca alimentarea se face prin conducte;

10. Cand scurgerea gazelor este ingreunata pentru a evita intoarcerea flacarii se vor curata orificiile cu ajutorul unei sarme din alama moale;

11. Se interzice consumarea acetilenei din generator pana la stingerea flacarii arzatorului pentru evitarea intoarcerii flacarii;

12. La fiecare soc produs de intoarcerea flacarii se vor inchide imediat robinetele pentru acetilena si oxigenul ale arzatorului;

13. Inainte de reluarea lucrului se va raci arzatorul in apa rece si se vor controla si purja furtunurile. Nu se premite aprinderea flacarii inainte de a verifica nivelul apei in supapele hidraulice de siguranta.

65


MUNCA

Atelierul de intretinere, lacatuserie

1. Bancurile de lucru trebuie sa fie solode, sa aiba dimensiunile corespunzatoare operatiilor care se executa si inaltimea adecvata pozitiei comode de lucru a muncitorului;

2. Incaperule industriale unde bancurile de lucru sunt situate de 2 m fata de pereti exteriori se recomanda ca amplasarea ferestrelor sa se faca la o inaltime de 1,20 m fata de pardoseala;

3. Menghinele de banc vor fi fixate la o inaltime care sa asigure muncitorului o pozitie corecta de lucru;

66

4. Locul unde se face retezarea cu dalta trebuie sa fie ingardit astefl incat schijele ce se desprind sa nu poata lovi muncitorii ce lucreaza in vecinatate si pe cei ce trec prin apropiere;

5. Folosirea uneltelor de mana si alampilor de benzina se vor respecta normele prevazute “Unelte de mana”;

6. Se recomnda ca lipirea cu cositor sa se fac intr-o incapere separat, special amenjata si prevazuta cu un sistem de ventilatie mecanica; In acesta camera este interzis fumatul, introducerea si consumarea alimentelor;

7. In cazul in care operatiile de lipire cu cositor sunt rare se pot executa in cadrul halei de lcatuserie;

8. Instalatiil de aer comprimat si uneltele pneumatice vor fi folosite cu respectarea normelor de la “Instalatii sub presiune”;

9. Toti muncitorii isi vor pstra sculele de mana in sertarele bancurilor de lucru sau in dulapul de scule;

10. in cazul pardoselilor de beton la bancurile de lucru sau la masini se vor prevedea gratare de lemn;

11. La lucrarile de ajustaj, operatia va incepe numai dupa ce peisa va fi bine fixata in dispozitivul de strangere;

12. Pentru montajul elementelor a caror greutate unitara depaseste efortul fizic permis muncitorilor, se vor folosi mijloace de ridicare sau mecanizare;

13. Toate atelierele de lcatuserie, ajustaj, si montaj vor avea instalatie de incalzire, ventiatie si iluminat conform normelor prevazute “Ventilatii”

14. In cazul montajului pieselor grele si voluminoase, care solocita mai multi muncitori, acestia vor lucra in echipa sub comanda unui sef de echipa. Acesta va repartiza sarcinile fiecarui compartiment al echipei in functie de calificarea pe care o are, va stabili procedeele de lucru ne periculoase si va da comenzi de lucru;

15. In cazul pieselor care trebuie manevrate cu doua macarale, conducatorul echipei va fi singurul care va da comenzile ambilor macaragii.

67


MUNCA

CIOCANE SI PRESE

1. Ciocanele si presele vor trebui sa fie prevazute cu dispozitive de protectie si instructiuni afisate la loc vizibil;

68

2. La ciocanele cu aburi si cele cu abur, conducta de aductiune va fi prevazuta cu un ventil de inchidere montata pe racordul de legatura dintre conducta principala si ciocan. Conductele vor fi bine izolate, avand toate imbinarile etanse, se interzice imbinarile in unghi ascutit. Instalatiile de abur vor fi prevazute cu oale de condensat pentru captarea si evacuarea apei de condensare;

3. presele si ciocanele mecanice vor fi prevazute cu dispozitive care sa excuda posibilitatea repetarii ne comandate scursei;

4. Pedala pentru comanda la picior a pieselor si ciocanelor mecanice, trebuie sa fie asigurata contra actionarii involuntare;

5. Presele manuale cu surub si contragreutate vor avea zone de rotatie a contragreutatii ingradita;

6. La ciocanele mecanice este interzisa taierea la rece a metalelor;

7. se interzice muncitorilor din atelier sau persoanelor straine sa puna functiune sau sa manevreze un utilaj in afara manipulantului sai sefului de echipa;

8. La presele hidraulice, pompele si acumulatorii hidraulici se vor monta in incaperi separate in care este interzisa intrarea persoanelor straine;

9. Constructia, montarea, exploatarea si intretinerea acumulatorilor hidraulici se va face cu respecatrea instructiunilor in vigoare;

10. Acumulatoarele hidraulice vor trebui prevazute cu :

- dispozitive de prevenire a avariilor in cazul ruperii conductei de presiune;

- dispozitive de prevenire a supra incarcarii cu lichid;- dispozitiv pentru reglarea mersului lin al presei;- dispozitiv pentru controlul presiunii.

11. Toate elementele componenete ale retelei de inalta tensiune trebuie sa fie supuse la probe, inainte de instalare. Traseul principal al conductelor de presiune va fi montata in canale subterane acoperite;

12. Schimbarea garniturilor de etansare , reparatiile de orice fel se va face de personalul instruit si numai cu instalatia scoasa complet de sub presiune;

69

13. Inainte de inceperea lucrului, seful de echipa va verifica presa sau ciocanul daca functioneza normal. In mod obligatoriu va verifica sistemul de actionare , montarea corecta si solida a nicovalei in sabotul ciocanului sau in traversa mobila a presei;

14. Manipulantul ciocanului sau al presei trebuie sa stea lateral fata de locul de prelucrare in asa fel incat sa poata urmari procesul de forjare sau presare si sa fie protejat contra scanteilor si zgurii improscate si contra caldurii radiate de piesa. Fac exceptii ciocanele si presele mici care sunt deservite de un singur muncitor;

15. ajutorii forjori se vor aseza lateral pentru a nu fi loviti de piesa ce evantual ar sari din cleste in timpul presarii;

16. taierea libera pe nicovala , forjorul ,va avea grija sa orienteze materialul in asa fel, incat partile ce se desprind prin taiere sa nu loveasca persoanele aflate in apropierea locului de munca. Se interzice a bate cu ciocanul sau orice alta unelata din otel cladit direct pe nicovala;

17. La taierea sau reteazarea cu ciocanul, barele trebuie tinute cu clestele. La operatia de crestere executata cu ciocanul, muncitorul trebuie sa fie situat lateral fata de dalta cu care se executa operatia;

18. Este interzis muncitorilor sa tina cu mana piesa pe nicovala sau sa tina mana pe ghidajele presei sau ciocanului in timpul lucrului;

19. in timpul functionarii ciocanelor sau altor masini, uneltele pentru forjat sau matritat este interzisa executarea reparatiilor, indepartarea deseurilor, curatarea, stergerea si ungerea lor.

20. Muncitorul care conduce un ciocan sau o presa, este obligat ca la inceperea lucrului, sau in timpul absentei sale temporare sa se lase berbecul pe nicovala si traversa mobila pe traversa fixa si sa scoata ciocanul sau presa din functiune, prin inchiderea robinetelor de admisie a aerului sau aburului sau prin deconectarea de la tablou.

70

INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATE IN

MUNCA

MASINI DE FREZAT

71

1. Se recomnda ca masinile de frezat sa fie prevazute cu aparatori sau cu ingradiri in jurul mesei masinii. Paratorile trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii:

- sa fie suficient de rezistente si sa nu aiba muchii ascutite;- sa impiedice accesul la dintii frezei in timpul rotirii;- sa asigure evacuarea libera a schiilor din zona de aschiere;- sa asigure utilizarea frezelor de diferite dimensiuni;- sa asigure schimbarea rapida a frezei;- sa nu impiedice supravegherea lucrului;-sa permita patrunderea lichidului de racire si de scurgere in

zona de aschiere.

2. Masinile de frezat care lucreaza cu regim intens de aschiere vor fi prevazute cu ecran de protectie;

3. fixarea pieselor pe masa masinii se va face cu ajutorul dispozitivelor speciale sau in menghina. In timpul fixarii, masa frezei va fi asezata astfel incat operatia de fixare sa se faca la o distanta cat mai mare de freza;

4. La operatia de frezare, cuplarea avansului se va face numai dupa pornirea prealabila a axului frezei. La oprirea masinii de frezat se va cupla intai avansul si apoi se va opri axul frezei;

5. in cazul cand in timpul frezarii se produc vibratii puternice, trebuie oprita pentru a se lua masurile necesare pentru inlaturarea acestora.


MUNCA

72

MASINI DE GAURIT, MASINI DE GAURIT SI ALEZAT

1. In cazul cand mandrina de prindere a burghiului de prindere sau alezorului prezinte elemte proeminente, ea se va proteja cu o aparatoare metalica din tabla care trebuie sa permita schimbarea de comanda a sculei;

2. Burghiul sau alezorul introdus in capul principal sau in mandrina, trebuie sa fie centrat si bine fixat;

3. Scoaterea burghiului din capul axului masinii de gaurit se va face cu ajutorul unei scule speciale si nu manual;

4. Se interzice folosirea burghielor cu cozi uzate sau care prezinta crestaturi si alte defecte;

5. In vederea evitarii pericolului de accidente datorita aschierii in forma de banda ( in cazul burgielor mari ) se recomanda ca muchiile taietoare ale burghiului sa fie prevazute cu crestaturi care ajuta la sfaramarea aschiei;

6. Este interzisa franarea cu mana a axului port-mandrina sau burghiului la oprirea masinii. De asemenea se interzice franarea cu mana a mandrinei in timpul functionarii masinii pentru strangerea sculei;

7. Piesele de gaurit si alezat trebuie fixate rigid pe masa masinii cu ajutorul unui dispozitiv de prindere sau unei menghine. Tinerea piesei cu mana este cu desavarsire interzisa;

8. Dupa oprirea masinii se va curata masa de aschii cu ajutorul periilor, carligelor sau cu un jet de aer, fiind interzisa suflarea schiilor cu gura;

9. Fixarea piesei pe masa se va face in cel putin doua puncte;

10. Suruburile de fixare trebuie sa fie cat mai apropiate.

73

INSTRUCTIUNIM PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN

MUNCA

PRESE

1. Presele trebuie sa fie deservite numai de muncitori calificati si instruiti asupra modului de lucru pentru fiecare fel de operatie ;

2. Muncitorii sunt obligati sa execute operatiile de lucru ce le-au fost repartizate, numai prin metoda de lucru indicata de seful de sectie;

3. Toate presele trebuie sa fie doatate cu dispozitive de protectie prevazute in cartea masinii;

4. Dispozitivele de actionare a presei vor fi astfel concepute si intretinute, incat sa fie usor de manevrat;

5. Presele precum si dispozituvele de protectie, trebuie sa fie reglate corect si verrificate la inceperea lucrului;

6. Pentru prevenirea accidentelor ce pot fi provocate prin repetarea ne comandata a cuersei de lucru, fiecare presa trebuie prevazuta cu un dispozitiv de siguranta;

7. In cazul alimentarii manuale a presei, trebuie sa se foloseasca dispozitive de protectie corespunzatoare care sa nu permita accidentarea mainilor muncitorilor. Aceste dispozitive pot fi:

- aparatori de protectie monbile care sa acopere zona de lucru a presei, construite astfel incat masina sa nu poata fi pornita dupa ingradirea zonei periculoase;

- dclansatoarele care declanseaza cursa de lucru numai la actionarea simultana cu ambele maini;

- dispozitivele de protectie cu celula fotoelectrica

74

- alte dispozitive sau masuri prin care se realizeaza protectia muncitorului;

8. Pentru prevenirea accidentarii mainilor muncitorilor la alimentarea preselor se recomnada mecanizarea sistemului de alimentare;

9. Sculele ajutatoare trebuie sa fie usoare si sa aiba forme corespunzatoare pieselor care se manipuleza. Folosirea lor nu exclude utilizarea dispozitivelor de protectie;

10. Toate defectiunile constatate si sesizate de muncitori, trebuie remediate .

75

INSTRUCTIUNIM PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN

MUNCA

Presa manuala pentru asamblat

1. Inainte de introducerea reperelor de asamblat in interiorul presei, salariatii deresrevnti au obligatia de a verfica functionarea mecanismelor de fixare, precum si rotirea usoara a cadrului ( in cazul preselor “evantai”)

2. Este interzisa stationarea salariatilor care nu au sracini de munca legate de prese in timpul efectuarii incarcarii sau descarcarii presei in jurul ecesteia.

76


RECIPIENTE BUTELII

1. Recipientele butelie folosite pentru gaze compromate vor fi verificate dupa normele si instructiunile tehnice in vigoare;

2. Recipientele butelie verificate prin ponsoane trebuie sa fie prevazute cu data ultimei verificari, precum si data viitoarei verificari;

3. Se va acorda o atentie deosebita utilizarii recipientelor butelie pentru oxigen si gaze consumabile;

4. Spre a evita confuziile recipientelor butelie, vor fi vopsite in culori diferite in functie de continut si prevazute cu inscriptii conform normativelor in vigoare.

5. Nu se va admite exploatarea recipientelor butelie la care a expirat termenul reviziei periodice, daca se constata defectiuni la robinetul cu ventil, sau deteriorarea vizibila pe capac, lipseste vopseaua cu inscriptiile reglementare, suporti de baza ce lipsesc sau sunt deteriorati sau montati stramb, lipsesc caprele de protectie si inelele de cauciuc trase pe cap.

6. Intreprinderile consumatoare care-si ridica cu mujoace proprii recipientele butelie de la fabricile producatoare de oxigen vor verifica prin delegatii lor daca toate capacele recipientelor sunt sigilate. Recipientele care nu au capace sigilate se vor refuza.

7. Depozitarea recipientelor butelie incarcate sau cu incarcatura consumata se va face numai cu capace de protectie insurubate. Recipientele vor fi depozitate in pozitie verticala asezate in boxe

77

sau stelaje cu o capacitate de 20 bucati asigurate impotriva rasturnarii . Intre boxe vor fi prevazute cai libere de acces late de cel putin 1,5 m.

8. Depozitele trebuie sa se gaseasca la parter in cladiri cu etaje, partial sau total inchise in functie de permanenta deservirii si natura gazelor comprimate. Acoperisul, peretii exteriori si despartirori vor fi construiti din materiale neconbustibile. Usile se vor deschide in afara iar ferestrele vor avea geamuri mate sau acoperite cu vopsea alba;

9. Inaltimea incaperilor va fi cel putin 3,23 m de la pardoseala pana la elementele ineferoare;

10. Pardoseala trebuie sa fie rezistenta ,plana si nealunecoasa, din materiale care pot reduce scantei in caz de lovire;

11. Iluminatul in depozite va fi asigurat prin ferestre din exterior;

12. In depozit se vor prevedea tablite cu indicatoare ca: FUMATUL INTERZIS si instructiuni pentru manipularea recipientelor;

13. Nu se admite depozitarea in acelasi incapere a recipientelor cu oxigen si a celor cu gaze combustibile;

14. Distantele minime dintre depozitarea recipientelor butelie si alte cladiri vor fi cele indicate de normativele P.C.I.

15. Pe o raza de 10 m in jurul depozitului de recipiente se interzice pastrarea materialelor inflamabile si executarea oricarui fel de lucru cu flacara;

16. Personalul care transporta si manipuleaza recipientele cu gaze sub presiune trebuie sa fie instruiti in acest sens.

17. Recipientele cu butelie pot fi transportate numai daca au insurubate toate capacele de protectie;

18. In timpul manipularii si transportului se vor lua urmatoarele masuri :

- se va preintampina posibilitatea incalzirii recipientelor la o temperatura mai mare de + 35`C;

- se va preintampina posibilitatea caderii, lovirii sau murdaririi recipientelor;

78

- transportul la distante lungi se va face numai cu mijloace de transport prevazute cu arcuri. Recipientele vor fi asigurate in timpul transportului contra deplasarii si izbiturilor cu ajutorul inelelor de cauciuc, colacilor de franghie de cel putin 20 mm sau a jugurilor de lemn;

- recipientele vor fi asezate astfel ca robinetele cu ventil sa fie de aceasi parte;

- pe distante mici, transortul se va face in carucioare speciale;

- se interzice transortarea recipientelor butelie cu oxigen cu grasimi sau uleiuri;

19. Vehiculele care transporta recipiente incarcate nu vor stationa fara supraveghere. Conducatorul vehiculuilui va fi atentionat asupra materialelor pe care le transporta;

20. Scoaterea capacelor si montarea reductoarelor de presiune se va face numai in momentul inceperii lucrului. La terminarea lucrului se inchide robinetul cu ventil, se aplica capacul de protectie pe racordul robinetului si se insurubeaza capacul de protectie;

21. La locul de munca, recipientele vor fi asigurate impotriva rasturnarii si a lovirii. Recipientele se vor pastra numai in pozitie verticala.

22. Este interzis transportul recipientelor cu reductorul montat;

23. Este interzis folosirea recipientelor ca scula, pentru a se ciocani sau a indoi materialele pe ele;

24. Buteliile vor fi plasate la o distanta de cel putin 1 m fata de radiatoarele de incalzire si 10 m fata de sursele de incalzire cu foc deschis. In cazul cand nu se pot respecta aceste distante se vor folosi paravane de azbest;

25. Nu se permite consumarea totala a gazului din recipient. Se va pastra permanent o presiune de cel putin 0,5 – 3kgf/cm³ uin functie de natura gazului din recipient.

79


LUCRARI DE REPARATII LA MASINI SI UTILAJE

1. La montarea si demontarea masinilor si instalatiilor de orice natura, echipa va lucra sub conducerea unui maistru sau sef de echipa, instruit asupra normelor de tehnica securitatii si pregatit asupra operatiilor ce i se incredinteaza;

2. Uneltele utilizate de echipa de reparatii precum si dispozitivele de ridicat ( vincuri, macarale etc ) trebuie sa fie in buna stare. Ele vor fi controolate de seful de echipa ori de cate ori au fost transportate;

3. Inainte de a se inecepe demontarea unei masini , maistrul sau seful de echipa se va asigura ca masina respectiva nu poate fi pusa in miscare accidental. Pentru aceasta , in cazul cand masina primeste miscarea de la transmisie comuna se vor inlatura curelele de transmisie, iar cand este prevazuta cu antrenare individuala, se vor scaoate sigurantele motoarelor si pe intrerupatorul electric principal se va pune o tabla indicatoare de securitate cu inscriptia: NU CUPLATI ! SE LUCREAZA !;

4. La masinile care au parti componente ce pot aluneca pe ghidajele verticale, se vor lua masuri de sprijinire a acestor parti.

80

5. Dupa terminarea reparatiilor este interzis a se impune in functiune masina imainte de a se fi montat toate dispozitivele de protectie;

6. Inainte de punerea in functiune a unei masini sau instalatii se va controla daca toate uneltele care au servit la reparatie au fost imlaturate;

7. In incaperile in care se face spalarea, degresarea pieselor cu lichide inflamabile, este interzis fumatul sau accesul cu foc deschis;

8. Dupa terminarea reparatiei, masina, instalatia sau utilajul se va da in folosinta decat dupa efectuarea receptiei.


SCULE PENTRU FORJARE

1. La executarea matritelor se vor folosi oteluri speciale. In atelierul de foreja se va respecta calitatea otelului prevazut de proiectant si tehnilogia prescrisa;

2. Toate matritele vor fi verificate inainte de a fi montate inlaturandu-se cele care prezinta fisuri sau crapaturi;Montarea si demontarea matritelor se va face cu dispozitive adecvate acestei operatii de catre personalul specializat;

3. Montarea si demontarea matritelor se va face cu dispozitive adecvate acestei operatii de catre personalul specializat. In timpul schimbarii matritelor, berbecul va fi asigurat contra caderii. La acesta operatie va asista seful de echipa precum si manipulantul utilajului;

81

4. Fixarea matritelor pe masina se va face numai cu suruburi in buna stare , fara alte piese intermediare. Daca acest lucru nu se poate realiza, fixarea se poate face cu ajutorul penelor sau bridelor folosind contra piese dintr-o singura bucata. Se imterzice folosirea contra piese din mai multe bucati;

5. ungerea matritelor se va face cat posibil cu pistoale de pulverizare cu teva lunga, sau in lipsa acestora cu o pensula cu coada lunga. Nu se vor folosi lubrifianti in cantitate prea mare spre a evita stopirea prin improscare in timpul lucrului;

6. Pentru racirea matritelor in timpul lucrului precum si pentru indepartarea scariilor de pe suprafata acestora se vor folosi jeturi de aer comprimat. Este interzisa curatirea scariilor cu mana;

7. Nicovalale pentru forjare manuala trebuie sa fie amplasate la o inaltime de 0,65 – 0,77 m de la pardoseala pentru ca muncitorul sa aiba o pozotie normala in timpul lucrului;

8. supoertul de lemn al nicovalei manuale trebuie sa fie strans cu unul sau mai multe cercuri de otel si sa aiba o tija pentru montasrea nicovalei. Sabotii din fonta sau otel trebuie sa fie prevazuti cu locase pentru fixarea nicovalei cu ajutorul unor pene de otel;

9. Cocanele manuale si baroasele vor avea suparafeta neteda, putin bombata, fara stirbituri sau crapaturi. Sculele vor fi supuse unui tratament coerspunzator. Se interzice folosirea ciocanelor sau a baroaselor necalite;

10. Daltile, topoarele, netezitoarele, marcatoarele, cutitele precum si orice alta scula de mana folosite in ateliere de forja trebuie sa aiba suprafata neteda si muchiile fara stirbituri. Este interzis a se lucra cu scule care prezinta stirbituri , deformari sau crapaturi;

11. Clestii manuali trebuie sa fie confectionati din otel necalibil. Bratele acestora in pozitia inchisa trebuie sa lase intre ele un spatiu mai mare decat grosimea degetelor, trebuie sa fie in stare buna si sa corespunda pieselor care se prelucreaza;

12. Racirea sculelor se va face in recipiente cu apa curata la locul de munca si prevazute cu conducte de golire;

13. Toti angajatii din atelierul de forja vor avea echipament corespunzator si in buna stare.

82


STRUNGURI

1. Universalele si plansaibele de prindere trebuie bine fixate pe axul principal si asigurate impotriva desurubarii la inversarea sensului de roatie a axului principal. Inainte de inceperea lucrului, muncitorul va verifica starea si functionarea fiecarui bloc de la universal;

2. Muncitorul va fixa bine piesa la universalul strungului sau intre varfuri, centrand-o perfect a nu fi smulsa sau asvarlita in timpul lucrului. Cheia universalului se va scoate dupa fixarea piesei;

3. In cazul folosirii universalului de prindere cu falci si nefolosirii papusii mobile, se vor prelucra numai piese scurte ( L=3d, in care : L este lungimea iar d – diametrul piese de prelucrat ). La strunjirea exterioara a pieselor lungi ( arbori, axe, etc. ) se vor utiliza linete cu role.

83

4. La inceperea lucrului muncitorul trebuie sa verifice daca modul in care este ascutit cutitul si profilul acestuia corespunde prelucrarii pe care trebuie sa o execute precum si materialul din care ste confectionata piesa;

5. In cazul cutitelor prevazute cu placute din carburi metalice ( metal dur ) se vor face aceleasi verificari ca la cutitele obisnuite .

6. fixarea cutitelor in suport trebuie sa se faca astfel incat inaltimea cutitului sa corespunda procesului de schiere respectiv;

7. Portiunea de cutit iesita in consola nu trebuie sa fie mai mare de 1,5 ori inaltimea corpului cutitului, pentru strunjirea normala. In cazuri speciale, pozitia cutitului se va indica de catre tehnologia atelierului;

8. Fixarea cutitului in suport se va face cu cel putin doua suruburi care vor fi bine stranse, pentru a se evita desprinderea cutitului in timpul prelucrarii;

9. Avansarea cutitului in metal se va face treptat, dupa punerea in miscare de rotatie a piesei. La oprire se va decupla intai avansul si apoi se va opri axul principal al masinii;

10. In cazul cand in timpul strunjirii se produc vibratii puternice, masina se va opri imediat si se va proceda la constatarea si inlaturarea cauzelor;

11. In timpul lucrului la strung muncitorul va folosi ecranul de protectie;

84


VETRE SI CUPTOARE

La deservirea cuptoarelor cu vatra mobila se va face numai atunci cand vatra se gaseste afara din cuptor. Materialele inflamabule sau explozibile nu se vor depozita in apropierea locurilor de iesire a vetrelor. Operatiile de lucru la astfel de cuptoare se vor incepe numai dupa ce s-au asigurat mijloacele necesare de combatere a incendiilor.

85

1. Vetrele fixe pentru forjarea manuala vor fi prevazute cu hote construite din tabla, pentru captarea gazelor arse si evacuarea lor in atmosfera;

2. Vetrele si cuptoarele vor fi dotate cat posibil, cu dispozitivele mecanice de alimentare si evacuare;

3. Pentru protejarea impotriva radiatiilor calorice se vor prevedea, ori cate ori este posibil dispozitive speciale ca : perdele de apa , usi de racire cu apa, dusuri de aer, paravane etc.

4. Cuptoarele vor fi prevazute cu dispozitive mecanice pentru manevrarea usilor. La cuptoarele electrice cu camera se vor prevedea intrerupatoare care vor opri alimentarea cu curent electric a cuptorului in momentul deschiderii usii;

5. Cuptoarele de orice tip vor trebui sa fie atasate si izolate astfel ca peretii la exterior sa nu depaseasca temperatura de 55`C;

6. Gazele arse de la cuptoarele cu suprafata vetrei mai mare de 0,50 m² vor fi evacuate in exterorul halelor prin hote instalate deasupra lor sau prin canale si cosuri de fum;

7. Aprinderea cuptoarelor se va face numai de muncitorii speciali instruiti. La aprinderea se vor respecta instructiunile elaborate de intreprindere si vor fi afisate la loc vizibil langa cuptor. In special se vor avea in vedere urmatoarele:

- inainte de aprindere se va ventila camera de ardere pentru evacuarea eventualelor acumulari de gaze;

- daca cuptorul este rece se va face o preincalzire lenta;

- Aprinderea arzatorului se va face cu o torta cu maner lung, muncitorul stand laqteral fata de usa cuptorului;

- pentru aprindere se deschide mai intai robinetul de aer si apoi cel de combustibil;

- in caz ca aprinderea nu se produce imediat, se va descide admisia combustibilului si se aeriseste din nou cuptorul, dupa care operatia de aprindere se repeta;

8. Supravegherea focului in cuptoare va fi incredintata numai muncitorilor insstruiti in acest scop;

86

9. In timpul aprinderii, a incarcarii si descarcarii cuptorului este inetrzosa statioanarea persoanelor in fata cuptorului;

10. In caz de intreruperi accidentale a combustibilului si a admisiei aerului se va intrerupe imediat alimentarea cu combustibil;

87

INSTRUCTIUNI LA ENERGIA ELECTRICA

CAP. 11


Conditiile generale tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca instalatiile si mijloacele de protectie

88

impotriva pericolului de electrocutare la utilizarea energiei electrice.

A. PROTECTIA PRIN LEGAREA LA NUL

1. Protectia prin legare la nul este permisa numai in cazul retelelor de joasa tensiune, cu neutrul legat la pamant;

2. Masurile suplimentare de protectie care se pot aplica la utilizarea legarii la nul ca protectie principala trebuie sa fie urmatoarea;

a) legarea suplimentara a carcaselor si elementelor de sustinere a echipamentelor electrice la o onstalatie de legare la pamant de protectie dimensionata astfel incat rezistenta de dispersie fata de pamant, masurata din orice punct al retelei de nul, sa fie de cel mult 4൨. Se admite depasirea valorii, cu conditia asigurarii unei tensiuni de aatingere si de pas sub valoarea de 65 V, daca timpul de deconectare este de cel mult 3 secunde , respectiv de 40 V daca timpul de deconectare este mai mare de 3 secunde;

b) executarea unor legaturi suplimentare intre toate carcasele metalice ale echipamentelor grupate in acelasi loc si cu alte elemente conducatoare aflate in zona de manipulare, in vederea egalizarii potentialilor ( in zona de manipulare );

c) izolatia amplasamentului prin executarea de pardoseli din materiale electroizolante si acoperirea obiectelor conducatoare aflate in zona de manipulare cu materiale electroizolante;

d) folosirea unor dispozitive automate de protectie impotriva tensiunilor de atingere periculoase sau curentilor periculosi, care sa actioneze in decurs de cel mult 0,2 secunde de la aparitia defectului;

3. Masele echipamentelor tehnice electrice trebuie legate la pamant prin conductoare astfel dimensionate incat sa reziste curentului de scurtcircuit care apare in caz defect;

4. La circuitele de alimentare ale echipamntelor tehnice trebuie sa fie montate elemente de protectie la curenti de scurtcircuit si/ sau defect , care sa asigure deconectarea instalatiei/ echipamentului defect;

89

5. Masele echipamentelor tehnice electrice trebuie sa fie prevazute cu o borna speciala distincat , marcata cum semnul conventional si la care trebuie sa se realizeze legarea la pamant;

6. In cutiile de borne ale utilajelor fixe trebuie prevazuta cu borna la care sa fie legat la conductorul de nul de protectie;

7. Utilajele electrice mobile si portabile trebuie sa fie prevazute la capatul cablului de alimentare cu fise cu contact de protectie. Cablul de alimentare trebuie sa contina un conductor separat prin care masele utilajului sunt legate la contactul de protectie al fisei;

8. Carcasele metalice ale corpurilor de iluminat interior, din locurile de munca periculoase si foarte periculoase, alimentate la tensiune de 65 V curent alternativ sau mai mare , trebuie sa fie legate la nul de protectie daca distanta de la sol sau pardoseala pana la ele este mai mica de 2,5 m;

9. Prelungirea cablurilor de alimentare ale utilajelor trebuie realizata astfel incat sa fie asigurata continuitatea conductorului de nul de protectie;

10. Este interzisa folosirea conductorului de nul de protectie drept conductor de nul de lucru sau conductor de faza;

11. este interzisa legarea in serie la conductorul de protectie a carcaselor mai multor aparate. Fiecare utilaj trebuie legat la conductorul de nul de protectie cu o legatura separata;

12. Se interzice montarea pe conductorul de protectie a oricaror dispozitive ( de exemplu : sigurante, intrerupatoare ) . care ar putea intrerupe continuitatea circuitului de protectie;

13. Conductorul de nul de protectie trebuie msa fie separat de conductorul de nul de lucru, incepand de la tablo la care bara de nul este legata la pamant, pana la masa echipamentului tehnic electric care trebuie protejat;

14. Pana la ultimul tablou electric de distributie, se admite existenta unui singur conductor de nul, utilizat la care se racordeaza receptorul, in sensul de distributie a energiei electrice, conductorul de nul de lucru trebuie sa fie separat de conductorul de protectie. Bara la care se separa conductorul denul de lucru de cel de prptectie legata la instalatia de legare la pamant a incintei;

90

15. Prizele si fisele receptoarelor trebuie sa aiba contacte speciale pentru racordarea conductorului de nul de protectie. Este interzis a se folosi prizele si fisele echipamentelor tehnice atunci cand contactele de racordare la nulul de protectie sunt defecte;

16. Conductoarele de legare la nul de protectie trebuie sa aiba sectiunea dimensionata corespunzator prevederilor standardelor in vigoare si culoarea de izolatie galben-verde. Pentru receptoarele electrice mobile acest conductor de protectie trebuie sa fie executat numai din cupru;

17. Echipamentele electrice fixe din instalatiile de utilizare realizate cu protectia principala prin legare la nul trebuie sa aiba o legatura de protectie: una printr-un conductor de protectie aflat in cablu de alimentare, prin care se lega borna de protectie aflata in cutia de borne a echipamentului de bara de nul a tabloului de distributie, a doua printr-un conductor vizibil sau platbanda care se leaga la borna de protectie, aflata pe carcasa echipamentului in exterior de instalatia de legare la pamant care se afla in incinta unde ste montat echipamentul;

18. Toate tablourile trebuie sa aiba o bara de protectie la nul, racordata la instalatia de legare la pamant care se afla in incinta unde este montat tabloul. In cazul tablourilor electrice cu carcasa metalica, bara de nul se leaga la carcasa, iar carcasa se leaga vizibil la instalatia de legare la pamant;

19. Bara de nul trebuie sa aiba cel putin atatea borne cate conductoare sunt racordate la acesta bara. Nu se admit mai multe conductoare racordate la o singura borna;

20. Toate conductoarele de protectie trebuie sa aiba papuci la capete, iar bornele de protectie trebuie asigurate impotriva desurubarii;

21. Instalatia de legare la pamant a fiecarei incinte la care sunt racordate instalatiile, echipametele si utilajele la care protectia principala o constituie legarea la nul, trebuie sa aiba o rezistenta de dispersie de maximum 4൨;

22. Patroanele sigurantelor fuzibile trebuie sa fie inlocuite cu patroane calibrate la valoarea nominala indicata de proiectant. Sunt interzise improvizatiile sau inlocuirea lor cu altele de alta valoare;

91

23. Valorile de reglaj ale protectiilor electromagnetice ale intrerupatoarelor electromagnetice trebuie sa fie cele indicate de proiectant, fiind interzisa scoaterea lor din functiune;

24. Toate instaltiile de legare la pamant din incinta intreprinderii industriale trebuie sa fie legate electric intre ele cel putin prin conductorul de nul de protectie al retelei de alimentare;

B. PROTECTIA PRIN LEGAREA LA PAMANT

1. In cazul unei instaltii complexe, formate din mai multe receptoare , fiecare receptor trebuie sa aiba o legatura dubla de protectiedin cablul de alimentare si cealalta vizibila legata la pamant, ca protectie principala, este permisa in cazul retelelor de joasa tensiune fata de pamant;

2. Intr-o incinta este permisa existenta unei singure instalatii de legare la pamant, la care trebuie sa fie racordate pentru protectie toate echipamentele tehnice electrice aflate in respectiva incinta;

3. Utilizarea constructiilor metalice drept conductor de protectie ste permisa numai dupa verificarea continuitatii de despersie la pamant a acestora, care trebuie sa corespunda prevederilor standardelor in vigoare;

4. Protectia prin legare la pamant trebuie sa asigure obtinerea unor tensiuni de atingere si de pas mai mici decat valorile prevazute in standardele in vigoare. Totodata protectia trebuie sa asigure deconectarea ( separarea ) sectorului defect;

5. Rezistenta de despersie a instalatiei de legare la pamant trebuie sa aiba o astfel de valoare incat sa asigure deconectarea in caz de defect intr-un tmp mai mic de 3 secunde; cand nu este asigurata deconectarea, tensiunea de atingere si de pas trebuie sub limita admisa pentru timpul de declansare mai mare de 3 secunde respectiv mai mica de 50 V.

6. In toate locurile foarte periciloase unde se folosesc retele izolate fata de pamant in afara de legarea la reteaua generala de protectie, carcasa fiecarui utilaj trebuie legata separat la o priza de pamant locala care poate sa deserveasca doua sau mai multe utilaje grupate in acelasi loc.

7. prizele si fisele de conectare a receptoarelor electrice la sursele de alimentare trebuie sa fie alese cu contacte speciale de protectie

92

pentru asigurarea continuitatii dintre acestea si instalatiile de protectie prin legare la pamant.

C. PROTECTIA PRIN ALIMENTAREA CU TENSIUNE FOARTE JOASA

1. Tensiunile foarte joase trebuie obtinute numai printr-un transformator coborat executat in conditiile separarii de protectie sau la o sursa independenta de producere a energiei electrice ( acumilatoare sau elemnte galvanice )

2 Transformatoarele coborate de tensiune foarte joasa, trebuie sa fie verificate din punctul de vedere al securitatii muncii.

3. prizele si fisele de pe partea tensiunii foarte joase trebuie sa fie de constructie diferita fata de cele pentru tensiunea normala a retelei, astfel incat fisele de tensiune redusa sa nu poata fi introduse in mprizele de tensiune mare.

D. EGALIZAREA POTENTIALILOR

1. Egalizarea potentialilor se realizaeaza prin legarea elementului la care trebuie obtinuta protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta cu alte elemente conductoare cu care omul poate veni in contact, astfel incat sa se reduca diferenta dintre potentialele la care poate fi supus omul.

2. Legaturile pentru egalizarea potentialilor, se realizeaza fie prin conductoare special prevazute in acest scop ( de exemplu: aplicarea protectiei existente in zona respectiva ) , sa fie prin diferite conductoare existente in zona respectiva ( de exemplu : conducte cu diferite destinatii, sine de cale ferata).

E. IZOLAREA AMPLASAMENTELOR

1. Izolarea amplasamentului se realizeaza prin intercalarea unui strat electroizolant intre om si pamant, respectiv partile conductoare care sunt in direct sau indirect cu pamantul si care se afla in zona de manipilare a omului.

2. Stratul electroizolant intercalat trebuie sa prezinte o rezistenta de izolatie suficient de mare pentru a asigura protectia necesara.

93

3. Materialul stratului electroizolant trebuie sa indeplineasca conditiile generale de rezistenta la solicitarile mediului in care se foloseste.

F. PROTECTIA AUTOMATA LA TENSIUNI DE DEFECT

1. Protectia automata la tensiuni de defect trebuie folosita alte rnativa la protectia automata la curenti de defect, drept de masura suplimentara la legarea la nul sau la pamant utilizata ca protectie principala.

2. Dispozitivele de protectie automata la tensiuni de defct trebuie sa actioneze la o tensiune de defect de maximum 50V si sa produca deconectarea sectorului defect in maximum 0,2 secunde.

G. PROTECTIA AUTOMATA LA CURENTI DE DEFECT ( CURENTI DIFERITI REZIDUALI )

1. Protectia automata la curenti defect trebuie folosita numai ca masura suplimentara la instalatiile la care este folosita ca protectie principala legarea la nul de protectie sau legarea la pamant.

2. Dispozitivele de protectie automata trebuie sa fie prevazute cu un sistem de verificare a functionarii lor prin simularea actionarii punerii la pamant, prin actionarea unui buton, parghie sau dispozitiv special prin care se simuleaza un curent de defect.

3. detinatorii instalatiilor de utilizare prevazute cu dispozitoive de protectie automate la curentii de defect trebuie sa stabileasca in scris periodicitatea de verificare a functionarii acesteia si persoana responsabila pentru aceasta verificare.

4. se poate utiliza cate un dispozitiv PACD pentru fiecare receptor in parte sau un dispozitiv PACD pentru o grupa de receptoare electrice. Prin dispozitivul PACD sau orificiul transformatorului de curent al dispozitivului trebuie sa treaca toate conductoarele de lucru care alimenteaza respectivul receptor sau grup de receptoare, iar toate conductoarele de protectie sa ocoleasca dispozitivul PACD.

5. Dispozitivele pentru protectia automata la curenti de defect, utilizate drept protectie suplimentara, trebuie sa actioneze la un curent de defect de maximum 30 mA.

6. Dispozitivele de protectie la curenti de defect trebuie sa actioneze in maximum 0,2 secunde de la aparitia defectului.

94


Delimiatrea materiala a zonei de lucru

1. delimiatrea materiala a zonei de lucru trebuie sa asigure prevenirea accidentarii membrilor formatiei de lucru, dar si a persoanelor care ar putea patrunde accidental in zona de lucru. Delimitarea materiala se realizeaza prin ingradiri provizorie mobile, care sa evidentieze clar zona de lucru. Ingradirile provizorii trebuie sa fie fixate sigur pentru a nu cadea peste partile sflate sub tensiune de interdictie.

2. Ingradirile provizorii mobile din materiale electroizolante aflate sub tensiune, cu conditia ca aceste materiale sa fie corespunzatoare tensiunii instalatiei, iar instalatia sa fie de interior. In cazul in care sunt situate in exterior, montarea , demontarea si utilizarea sa se faca pe timp scurt.

3. In cazul in care nu se poate monta ingradiri electroizolante mobile conform prevederilor aliniatului precedent, nitatea exploatatoare sau electricianul autorizat – prestator de servivii trebuie sa stabilesca modul de lucru , in conditii de securitate. In

95

cest caz trebuie sa se ia masuri care sa interzica intrarea in zona de lucru a persoanelor fara atributii de lucru.


MUNCA

GENERALITATI

A Utilizarea energiei electrice in medii normale

1. Normele specifice de securitate si sanatate in munca pentru utilizarea energiei electrice in medii normale cuprind prevederi minimale obligatorii pentru prevenirea accidentelor de munca specifice actiunii curentului electric cu efectele sale ( electrocutare si arsuri ).

2. prevederile prezentelor norme specifice au in vedere, in principal, masurile de securitate pe care trebuie sa le respecte organizatorii lucrarilor , executantii acestora.

3. Normele specifice de securitate si sanatate in munca pentru utilizarea energiei electrice aplica principiul diviziunii muncii in desfasurarea unei activitati, deasemenea corecta, bine delimitata a participarii executantilor la acestea si stabiliraea raspunderii individuale, pe tot parcursul activitatii, de la dispunerea actiunii, la organizarea ei, executarea si recptia lucrarilor.

96

4. Activitatile sau instalatiile care nu se gasesc in prevederile prezentei norme impun elaborarea unor instructiuni proprii specifice care expoateaza instalatiile respective.

5. Activitatile specifice utilizarii energiei electrice trebuie sa se desfasoare pe baza fiselor tehnologice sau instructiunilor tehnice de lucru, insusite de executanti.

6. Normele specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice au scopul stabilirii prevederilor care, aplicate si respectate, constituie masuri preventive de evitare a riscului electric, respectiv de evitare a accidentarii celor implicati in sistemul de munca.

B. Domeniul de aplicare

1. Prezentele norme specifice au caracter national si trebuie aplicate de catre toate persoanele juridice si fizice care proiecteaza, executa , exploateaza si intretin instalatii electrice de joasa tensiune.

2. Gestionarul instalatiei electrice trebuie sa stabileasca printr-o decizie proprie in care din instalatiile sale, in caz particular, care este punctul de delimitare fizica a instalatiei de utilizare fata de cea de distributie ori producere.

3. pentru evitarea riscului electric din instalatiile electrice de curent alternativ si continuu situate in medii diferite de cele normale se vor aplica prevederile prezentelor norme corelate cu masurile de prevenire a accidentelorsi / sau a imbolnavirilor profesionale specifice mediului corect de lucru.

4. Cunoasterea, respectarea si aplicarea prezentelor norme de securitate este obligatorie pentru intregul personal angrenat in activitatile de exploatare, intrtinere , reparatii, constructii-montaj pentru instalatii electrice de utilizare, conform atributiilor ce-i revin.

5. Comisiile de receptie , stabilite conform reglementarilor in vigoare, nu vor aviza punerea in functiune a instalatiilor electrice de utilizare , noi sau reparate capital, daca acestea nu corespund conditiilor de utilizare a energiei electrice sub rezerva completarii ulterioare a acestora in sensul respectarii prevederilor de securitate a muncii.

97

6. Orice incalcare a prezentei norme va fi analizata imediat dupa constatare potrivit prevederilor in vigoare, stabilindu-se responsabilitatile si masurile corespunzatoare .

C. Executantul

1. Autorizarea electricienilor din punctul de vedere al securitatii muncii pentru desfasurarea activitatii in instalatiile electrice trebuie sa se faca conform Regulamentului privind autorizarea electricienilor din punctul de vedere al protectiei muncii.

2. Instalatiile electrice de utilizare pot fi expoatate, intretinute, reparate sau modificate de catre : electricieni autorizati din punctul de vedere al securitatii muncii, care desfasoara activitatea ca personal de desrevire operativa in instalatii de inalta si joasa tensiune, pe baza atributiilore de serviciu.

-electricieni angajati si autorizati din punctul de vedere al securitatii muncii, care isi desfasoara activitatea in instalatii electrice de joasa tensiune pe baza masurilor organizatorice si / sau in prezentele norme specifice . - electricieni angajati si autorizati din punct de vedere al securitatii muncii, care sefasoara activitatea in instalatii electrice de joasa tensiune in baza obligatiilor de serviciu. - tinerii sub 18 ani nu vor fi introdusi in formatii si / sau nu vor primi sarcina executarii unor lucrari cu risc electric.

3. Personalul este obligat sa execute dispozitiile sefilor ierarhici in conditiile prezentelor norme si trebuie sa previna sau sa opresca orice actiune care ar putea duce la accidentarea proprie sau a altor persoane .

4. Orice electrician care constata o stare de pericol care poate produce accidente umane sau avarii este obligat sa ia masuri de delimitare a acestora.

5. Orice lucrare sau manevra care prezinta un pericol de accidentare nu trebuie intreprinsa chiar daca neexecutarea ei ar putea conduce la deranjamente si /sau pagube materiale.

6. Orice dispozitie data contrar prevederilor prezentei norme se refuza si se aduce la cunostinta sefului ierarhic superior al celui care a emis dispozitia.

98

7. seful de lucrare si executantii sunt raspunzatori pentru nerespectarea prevederilor din norme in cadrul lucrarii la care participa.

8. Fiecare lucrator este obligat ca de la constatarea unor abateri de la prevederile prezentelor norme, ale instructiunilor tehnice interne, ale fiselor tehnologice sau a altor reglementari , precum si a unor defecte in instalatiile electrice, care ar putea [une in pericol securitatea oamenilor, sa i-a masuri in limita competentei sale si sa comunice cele constatate sefului direct sau ierarhic superior.

9. personalul care executa manevre si sau/ lucrari in instalatiile electrice sub tensiune trebuie dotat si sa utilizeze echipamente electroizolante de protectie . La joasa tensiune trebuie utilizat cel putin un mijloc de protectie electroizolant , iar la inalta tensiune cel putin doua mujoace de protectie electroizolante.

10. Personalul care beneficiaza de echipament si dispozitive individuale de protectie trebuie instruit asupra caracteristicilor si modul de utilizare a acestora, sa le prezinte la verificarile periodice prevazute si sa solicite inlocuirea sau completarea lor, cand numai sigura functia de protectie.

11. Pentru echipamentele si dispozitivele de protectie ne nominalizate pe persoane,prezentarea la verificare sau inlocuire sau complectare revine conducatorului locului de munca.

12. Fiecare electrician sau / si deservent al instalatiilor si echipamentelor electrice trebuie sa verifice vizual inainte si in timpul lucrului: integritatea carcasei, a izolatiei conductoarelor exterioare si existenta ingradirilor de protectie sau mentinerea distantelor de accesibilitate in limita zonei sale de manipulare.

13. De asemenea, electricianul sau / si deservantul trebuie sa verifice vizual legatura de protectie sa pamant , ainstalatiei, echipamentului sau utilajului cu care sau la care se lucreaza. Este interzis a se lucra daca bornele de legare la pamant sunt rupte , defecte sau daca circuitul de protectie este intrerupt.

14. Personalul prestator de servicii si cel care apartine unor terte si executa lucrari in instalatiile electrice ale utilizatorilor trebuie considerta delegat.

15. Executarea lucrarilor in instalatii electrice de utilizare de catre personalul delegat trebuie sa aiba o conventie de lucrari. In cazul executarii lucrarilor de catre electricieni autorizati – prestatori de

99

servicii la persoanele juridice sai fizice, cu care nu s-a incheiat o conventie de lucrari, intraga raspundere asupra consecintelor ne nerespectarii prevederilor specifice de securitatea muncii la lucrarea respectiva revine prestatorului.

E. Sarcina de munca

1. Masurile tehnice pentru realizarea unei lucrari in instalatiile electrice de utilizare sunt:

a) separarea electrica a instalatiei, respectiv, intreruperea tensiunii si separarea vizibila a instalatiei sau a partii de instalatie, dupa caz la care urmeaza a se lucra, blocarea in pozitia deschis a dispozitivelor de actionare a aparatelor de comutatie prin care s-a facut separarea vizibila si montarea indicatoarelor de securitate cu caracter de interzicere pe aceste dispozitive.

-

100

istructiuni proprii ssm

Documents