normativ gt 036-2002 ghid pentru efectuarea expertizei termice si energetice a cladirilor de locuit...

GHID PENTRU EFECTUAREA EXPERTIZEI TERMICE Sl ENERGETICE A CLĂDIRILOR DE LOCUIT EXISTENTE Sl A INSTALATIILOR DE ÎNCĂLZIRE Sl PREPARARE A APEI CALDE DE CONSUM AFERENTE ACESTORA

Indicativ: GT 036-02

Cuprins

* INTRODUCERE * DOCUMENTE CONEXE * STUDIU DE CAZ PRIVIND EXPERTIZA ENERGETICĂ A UNEI CLĂDIRI DE LOCUIT COLECTIVE DE TIP BLOC * STUDIU DE CAZ PRIVIND EXPERTIZA ENERGETICĂ A UNEI CLĂDIRI DE LOCUIT ÎNSIRUITE * STUDIU DE CAZ PRIVIND EXPERTIZA ENERGETICĂ A UNEI CLĂDIRI DE LOCUIT INDIVIDUALE * STUDIU DE CAZ PRIVIND EXPERTIZA ENERGETICĂ A UNEI CLĂDIRI PUBLICE * ANEXE * ANEXA 1: Bloc de locuinte M28, Str. Arinii Dornei nr.4, Bucuresti - piese desenate * ANEXA 2: Clădire de locuit unifamilială - individuală/însiruită (cuplată) - piese desenate * ANEXA 3: Clădire Publică - Casa Căsătoriilor sector 3, Str. Matei Basarab nr. 79, Bucuresti – piese desenate

1. INTRODUCERE

Ghidul de fată se adresează inginerilor constructori si de instalatii, arhitectilor si, în general, specialistilor care îsi desfăsoară activitatea în domeniul energeticii constructiilor si al cărei scop îl reprezintă cresterea eficientei energetice a constructiilor si instalatiilor termice aferente acestora.

Scopul ghidului este de a detalia normativul [2] prin prezentarea unor studii de caz vizând expertiza energetică a următoarelor clădiri, considerate reprezentative pentru fondul de constructii existent, precum si a instalatiilor de încălzire si preparare a apei calde aflate în dotarea acestora:

- Clădire de locuit colectivă de tip bloc de locuinte, având în componentă 44 apartamente, S + P + 10 etaje, racordată la sistem districtual de alimentare cu căldură (punct termic central);

- Clădire de locuit însiruită (individuală, cuplată), cu pod, având în componentă spatiu locuit si subsol neîncălzit - spatii partial îngropate, cu centrala proprie functionând pe gaze naturale si cu apa caldă de consum preparată prin intermediul unui boiler cu acumulare;

- Clădire de locuit individuală (unifamilialâ), având structura si componenta asemănătoare cu clădirea însiruită;

- Clădire publică, cu destinatia birouri, cu functionare cu intermitentă a instalatiei de încălzire, cu centrală proprie functionând pe gaze naturale si cu apa caldă de consum preparată prin intermediul aparatelor de tip instant .

Pentru clădirile enumerate mai sus se întocmesc fisele de expertiză energetică si se determină valorile consumului normal anual de căldură, pentru încălzire si preparare a apei calde de consum, estimat la nivelul racordului la sursa de căldură. Pentru fiecare din clădirile susmentionate se întocmeste raportul de expertiză energetică

[top]

2. DOCUMENTE CONEXE

[top]

3. STUDIU DE CAZ PRIVIND EXPERTIZA ENERGETICĂ A UNEI CLĂDIRI DE LOCUIT COLECTIVE DE TIP BLOC

3.1. Prezentarea generală a clădirii expertizate

3.1.1. Elemente de alcătuire arhitecturală

Blocul M28 din strada Arinii Dornei nr 4 sector 6, Bucuresti, a fost proiectat de către Institutul "Proiect Bucuresti", în anul 1973, în cadrul proiectului nr 9210 Proiectul utilizează sectiunea refolosibilă confort I - Mlf5 (proiect 8155). Clădirea a fost executată în anul 1974

Blocul face parte din ansamblul Uverturii, situat în cartierul Militari, în vecinătatea Institutului Politehnic, cuprinzând blocuri de locuinte cu P + 10E si P + 4E, construite în perioada anilor 1970 -1977,

Este un bloc punct, cu parter si 10 etaje (P+10E), partial un etaj XI tehnic, cu subsol general. înăltimea de nivel este de 2,75 m,

În vecinătate mai există încă 3 blocuri identice M27. M29 si M30.

Clădirea este orientată cu fatada principală (cu intrare) spre SUD.

Blocul cuprinde 44 apartamente, câte 4 apartamente identice la fiecare etaj.

Fiecare apartament are cate o cameră de zi, două dormitoare, baie, bucătărie, debara, cămară, vestibul si logie. La parter, datorită intrării în bloc, două din apartamente sunt modificate fată de cele de la etajele curente, într-o garsonieră cu o cameră, bucătărie, baie, vestibul si logie. respectiv într-un apartament cu o cameră de zi, două dormitoare, bucătărie, baie, vestibul, fără logie, cu configuratie diferită de a apartamentelor curente.

[1] * * * L. 325/27.05.2002 pentru aprobarea O.G.29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice

[2] NP 048-2000 Normativ pentru expertizarea termică si energetică a clădirilor existente si a instalatiilor de încălzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora

[3] GT 032-2001 Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare expertizârii termoenergetice a constructiilor si instalatiilor aferente

[4] C 107/1-1997 Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termică la clădirile de locuit[5] C 107/3-1997 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale clădirilor

[6] C 107/5-1997 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie în contact cu solul[7] SR 4839-1997 Instalatii de încălzire. Numărul anual de grade-zile[8] SR 1907/2-1997 Instalatii de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Temperaturi interioare conventionale de calcul.

of 111NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA SI EXPLOATAREA INS...

17.07.2012file://C:\Documents and Settings\Administrator\Application Data\MatrixROM\Creare...

Clădirea are o scară interioara comună, iluminată artificial, cu o singură rampă si podest de nivel si este prevăzută cu un ascensor. Peste ultimul planseu se ridică un etaj XI partial, cuprinzând camera troliilor, o spălătorie si 2 uscâtorii.

La parter, adiacent intrării în bloc este prevăzută o cameră de pubele cu iesire în exterior, prevăzută pe contur cu zidărie din cărămidă plină de 25 cm grosime spre exterior si spre vestibulul de la intrare (windfang) si cu căptuseli din zidărie de cărămizi pline, de 12,5 cm grosime, spre peretii din beton dinspre casa scării si dinspre apartamentul nr.1. În vestibulul de la intrare sunt prevăzute nise de instalatii electrice mărginite de un perete din cărămidă plină de 12,5 cm grosime, care căptuseste peretele din beton dinspre apartamentul nr. 4.

Vestibulul de la intrare este prevăzut cu corp de încălzire, dar casa scării nu are prevăzute elemente de încălzire si nici nu are prevăzută izolatie termică spre apartamente.

Terasa clădirii este circulabilă, stratul de protectie al hidroizolatiei fiind realizat din dale de beton de 2 cm grosime, fixate în sapa din mortar de ciment de 2 cm grosime. Este prevăzută pe contur cu atic de cea 0,7 m înăltime.

Accesul în subsol se face printr-o rampă amplasată în casa scării. Subsolul a fost destinat numai adâpostirii conductelor de instalatii si amplasării unui adăpost de protectie civilă, dar în prezent sunt amenajate de către locatari, destul de haotic, o serie de boxe care afectează aerisirea corespunzătoare a subsolului.

Finisajele sunt obisnuite :

- tencuieli de cca. 2 cm grosime la interior, zugrăveli obisnuite înlocuite în unele apartamente cu tapet, calcio-vechio, zugrăveli în culori de apă, lambriuri, stucaturi etc.;

- peretii băilor si bucătăriilor au fost initial prevăzuti cu vopsitorii de ulei, faianta fiind prevăzută numai în dreptul căzilor; în prezent în majoritatea bucătăriilor si băilor este prevăzută faiantă pe toata suprafata peretilor;

- tencuieli de cca. 3 cm la exterior, cu finisaj de similipiatră;

- pardoseli, în camere, din covor PVC pe suport textil de 3 mm grosime, înlocuit în unele apartamente cu parchet; pardoseli de mozaic, în bucătării, băi, vestibuluri, logii si spatii comune, înlocuite în unele apartamente cu gresie sau mozaic venetian; grosimea pardoselilor de peste plansee este de cca. 4 cm, inclusiv sapa;

- zugrăveli simple la pereti si pardoseli din mozaic la spatiile comune si in casa scării.

În jurul clădirii este prevăzut un trotuar de cca. 1,0 m lătime, care este tasat neuniform, fiind desprins de clădire si fisurat.

Înăltimea parterului si a etajelor curente este de 2,75 m, rezultând o înăltime de 11 x 2,75 = 30,25 m a suprastructurii.

3.1.2. Elemente de alcătuire a structurii de rezistentă

Structura de rezistentă a clădirii este alcătuită din pereti structurali din beton armat clasa Bc 15 (B200), cu grosime de 20 cm, executati cu cofraje obisnuite.

Planseele de 12 cm grosime, sunt dale prefabricate din beton armat clasa Bc 20, prevăzute pe contur cu dinti de rezemare si mustăti de continuitate. Monolitizările sunt realizate cu beton B300.

În zona casei scării, podestele au fost rezolvate cu predale de 10 cm grosime, rezemate pe peretii structurali de pe conturul casei scării, peste care s-a turnat o suprabetonare de 10 cm grosime.

Clădirea are un subsol având 2.24 m înăltime liberă, cu pereti din beton armat Bc15 (B200). Sub peretii de subsol sunt prevăzute fundatii continue alcătuite din cuzineti din beton armat B150 cu înăltimea de 55 cm si tălpi din beton simplu B75 cu înăltimea de 75 cm. Subsolul are o placa de 10 cm grosime din B100 slab armata.

Terenul caracteristic zonei este macroporic de tip "A", sensibil la umezire. După executarea săpăturii generale a fost prevăzută o compactare a terenului cu maiuri grele, producând îndesarea pământului cu 25 cm.

În urma cutremurului din 4 martie 1977, clădirea M28 a suferit o serie de avarii care au fost analizate în cadrul proiectului nr. 12864/1977, întocmit de Institutul Proiect Bucuresti- IPB, beneficiar fiind ICRAL- Giulesti.

La structura de rezistentă s-a constatat aparitia unor fisuri înclinate mai pronuntate pe înăltimea parterului si a primelor 3 etaje, în peretii structurali din beton armat transversali din axul 4, dintre apartamente si din axele 2 si 6, dintre bucătării si băi. În acesti pereti au apărut fisuri înclinate ceva mai putin deschise si la etajele IV-VIII. De asemenea au fisurat toti buiandrugii apartinând de peretii structurali din beton.

Fisuri verticale, ceva mai putin deschise, dar pe toată înăltimea clădirii, au apărut în peretii structurali longitudinali care mărginesc casa scării (axele d si f).

în peretii longitudinali dintre apartamente, din axul e, au apărut fisuri înclinate la nivelul parterului si al etajelor I si II. Au apărut fisuri în zidăria etajului tehnic mai ales în colturile camerelor.

Peretii despărtitori neportanti din fâsii YTONG s-au desprins de grinzile de rezistentă si au fisurat la rosturile dintre fâsii. Au apărut fisuri si în parapetii ferestrelor din zidărie neportantâ din blocuri BCA.

3.1.3. Elemente de izolare termică

Peretii structurali din beton armat, precum si bulbii acestora si stâlpii, sunt căptusiti, la exterior, cu fâsii YTONG de 15 cm grosime.

Pe fatade, între stâlpi si bulbii peretilor structurali, ferestrele au parapete din zidărie de blocuri BCA-GBN50 de 25 cm grosime.

Apartamentele, inclusiv trei din cele de la parter, au cate o semilogie prevăzuta cu usă spre camera de zi si cu fereastră spre bucătărie. Peretele exterior al bucătăriei este alcătuit din zidărie de blocuri BCA GBN 50 de 20 cm grosime. Usa spre camera de zi are un spalet din fâsii armate din BCA GBN 50 de 22,5 cm grosime (7,5 + 15 cm),

Buiandrugii ferestrelor sunt realizati din grinzi de fatadă din beton armat monolit de 30 cm grosime, prevăzute la partea inferioara cu un record de 10 cm înăltime, si sunt căptusite cu placi BCA de 15 cm grosime.

Peretii exteriori de la etajul XI sunt alcătuiti din zidărie de cărămida plină de 25 cm grosime.

Terasa este izolată termic cu placi BCA de 15 cm grosime, amplasate pe un beton de pantă având grosimea medie de 10 cm .

Planseul de peste subsol nu are prevăzută nici o izolatie termică. Soclul perimetral nu este termoizolat.

Tămplâria exterioară de la ferestre si de la usile spre semilogii, este din lemn, cuplată (STAS 465-71), prevăzută cu două foi de geam simplu de 3 mm grosime. Tocurile sunt pozitionate la fata interioară a parapetilor. Unii locatari au adăugat spre exterior câte o cercevea suplimentară din lemn sau din profile metalice,



prevăzută-cu al treilea rând de geam obisnuit. De asemenea unii locatari au efectuat închideri. ale balcoanelor, utilizând diverse solutii.

Tâmplăria usilor de la intrare, de la camera de gunoi si de la camera troliilor este metalică. Ferestrele si usile exterioare de la etajul XI sunt simple, metalice.

3.1.4. Instalatia de încălzire si de preparare a apei calde de consum

Încălzirea blocului M 28 este asigurată prin livrare de agent termic de la punctul termic PT 1 Uverturii. Lungimea totală a retelei de alimentare cu agent termic secundar între punctul termic si blocul M 28 este de 750 m (2 x 375 m). Diametrul conductelor variază intre Dn 300 si Dn 125 datorită faptului că pe acelasi traseu sunt racordati încă 9 consumatori de tipul parter si patru nivele. Din punct de vedere al alimentării cu agent termic, blocul M 28 se află într-o situatie dezavantajoasă, fiind amplasat practic la capătul unei ramificatii a retelei de distributie a agentului termic secundar. In cursul anului 1990, RADET a efectuat, la sesizarea asociatiilor de locatari, unele verificări asupra functionării sistemului de încălzire si preparare a apei calde, constatând disfunctii, proprii de altfel întregului sistem de termoficare urbană din Municipiul Bucuresti.

Punctul termic PT 1 Uverturii are o putere instalată de 7,50 Gcal/h (8,70 MW) si alimentează cu căldură un număr de 20 de blocuri de locuinte cu un total de 1102 apartamente locuite de cea. 2400 persoane. în afara blocurilor M 27 ÷ M 30 cu un regim de înăltime de parter si zece etaje celelalte 16 blocuri sunt de tipul parter si patru etaje.

Conform datelor din proiect rezultă că necesarul de căldură de calcul este Qo= 276 000 kcal/h (320 930W).

Releveul efectuat asupra instalatiei de încălzire a blocului M 28 a condus la valoarea totală de 2646 elemente de radiator de tipul 600/150/2 (din care 2569 elemente în spatiul locuit, 58 elemente în spatiile anexe încălzite, respectiv 19 elemente în holul de intrare în clădire - considerat împreună cu casa scării) caracterizate de fluxul termic nominal de 116kcal/h element. Rezultă o putere instalată de 307000 kcal/h (356 900W). Se deduce un exces de putere instalată B = 1,112.

Instalatia de încălzire interioară însumează 224 corpuri de încălzire, din care 219 corpuri în spatiile locuite (câte 5 corpuri în apartamentele 3-44, 6 corpuri în ap. 1 si 3 corpuri în ap 2), respectiv 5 corpuri de încălzire în spatiile comune (casa scării si anexe).

Debitul nominal de agent termic, conform proiectului este Go = 13800 kg/h.

Conditiile nominale sunt fixate de valorile

Distributia agentului termic se realizează prin sistemul bitubular cu distributie inferioară si coloane verticale care străbat planseele. Coloanele sunt aparente si sunt racordate la partea superioară a clădirii la vasul de aerisire. în subsolul tehnic al clădirii conductele sunt plasate sub formă de distributie ramificată pe două ramuri principale alimentând apartamentele de pe latura sud, respectiv nord, a clădirii, prin intermediul a 14 coloane. Corpurile statice din apartamente sunt prevăzute cu robinete coltar de tipul dublu reglaj fără posibilitatea de reglare a temperaturii incintei si din care mai putin de jumătate sunt nefunctionale. Instalatia de încălzire interioară este caracterizată de o functionare anormală, consecintă a depunerilor de materii organice si anorganice din interiorul corpurilor de încălzire si a abaterilor debitelor caracteristice corpurilor de încălzire si coloanelor de alimentare ale acestora, fată de valorile de proiect.

Blocul nu este dotat cu contor nici pentru măsurarea consumului de căldură pentru încălzire si nici pentru măsurarea consumului de căldură pentru apa caldă, facturarea, atât pe încălzire cât si pe a.cm., fiind făcută în sistem pausal.

Consumul de apă rece este contonzat ia nivel de bloc prin intermediul unui debitmetru WOTLEX tip WEG-100, Qn = 100m3/h, Pn = 20bar, montat într-un cămin de racord pe conductă Dn 100

Consumul de gaze naturale este contorizat la nivel de bloc prin intermediul unui contor de gaz tip I / Uzina 2 Brasov (1968), Qn = 20m3/h, V = 20I, H = 2000mmH2O.

Racordul de apă caldă de consum este prevăzut cu robinet de închidere cu sferă Dn 65, functional. Debitul de calcul pentru apa caldă menajeră este Gacmo = 2000 l/h, iar debitul de calcul pentru apa rece este Ga.r.o = 5500 l/h.

3.1.5. Aprecieri privind starea actuală a clădirii

Imobilul a fost în general bine întretinut de-a lungul timpului. Instalatiile interioare prezintă uzura normală după 26 ani de functionare.

Blocul prezintă o înclinatie de la axa verticală, cunoscută si înaintea cutremurului din 1977. în partea de N-E a clădirii, în zona în care intră în clădire o serie de conducte din exterior, terenul, antrenând si trotuarul din jurul blocului, a suferit o tasare, fapt care a condus la stagnarea apelor pluviale pe perioadele cu precipitatii. Au rezultat, la peretii exteriori ai apartamentului nr 3 de la parter, zone cu igrasie si mucegai.

În urmă cu 3 - 4 ani subsolul se inunda periodic, prin refularea apelor uzate si pluviale din canalizarea exterioară. Defectiunea a fost înlăturată prin montarea unei clapele antiretur pe conducta de racord la reteaua de canalizare.

3.2. Fisa de expertiză a clădirii

Clădirea: BLOC M 28

Adresa: Bucuresti, sector 6, str. Arinii Dornei nr. 4, Bloc M28, ansamblul Uverturii

Proprietar: Asociatia de proprietari Bloc M 28

- Destinatia principală a clădirii:

- Tipul clădirii :

- Zona climatică în care este amplasată clădirea: II

- Regimul de înăltime al clădirii (ex. S + P + 4): S + P + 10E

[X] locuinte [ ] birouri [ ] spital[ ] comert [ ] hotel [ ] autorităti locale / guvern[ ] scoală [ ] cultură [ ] alta destinatie:

[ ] individuală [ ] însiruită[X] bloc [ ] tronson de bloc



- Anul constructiei: 1974

- Proiectant / constructor. Institutul "Proiect Bucuresti" (sectiunea refolosibilă Mlf5 pr. 8155)

- Structura constructivă:

- Existenta documentatiei constructiei si instalatiei aferente acesteia:

- Gradul de expunere la vânt:

- Starea subsolului tehnic al clădirii:

- Plan de situatie / schita clădirii cu indicarea orientării fată de punctele cardinale, a distantelor până la clădirile din apropiere si înăltimea acestora si pozitionarea sursei de căldură sau a punctului de racord la sursa de căldură exterioară.

- Identificarea structurii constructive a clădirii în vederea aprecierii principalelor caracteristici termotehnice ale elementelor de constructie din componenta anvelopei clădirii: tip, suprafată, straturi, grosimi, materiale, punti termice:

[√]Pereti exteriori opaci

√ alcătuire

[ ] zidărie portantă [ ] cadre din beton armat[X] pereti structurali din beton armat [ ] stâlpi si grinzi[ ] diafragme din beton armat [ ] schelet metalic

[X] partiu de arhitectură pentru fiecare tip de nivel reprezentativ,[X] sectiuni reprezentative ale constructiei,[X] detalii de constructie,[X] planuri pentru instalatia de încălzire interioară,[X] schema coloanelor pentru instalatia de încălzire interioară,[X] planuri pentru instalatia sanitară,

[ ] adăpostită[X] moderat adăpostită[ ] liber expusă (neadăpostită)

[ ] Uscat si cu posibilitate de acces la instalatia comună,[X] Uscat, dar fără posibilitate de acces la instalatia comună,[ ] Subsol inundat / inundabil (posibilitatea de refulare a apei din canalizarea exterioară),

PE Desciere Suprafată [m2] Straturi componente (i→e)

Coeficient reducere, r

Material Grosime [m]

PE1

Pereti ext. curenti (Rm= 0,866 m2K/W) 1804,0 diverse alcătuiri : 0,812

45 cm grosime (R = 0,903 m2K/W) 524,1

- tencuiala 0,02

- beton armat 0,30

- fâsii BCA 0,15

- tencuiala 0,03

35 cm grosime (R=0,846 m2K/W) 725,2

- tencuiala 0,02

- beton armat 0,20

- fâsii BCA 0,15

- tencuiala 0,03

25 cm grosime (R=0,921 m2K/W) 261,4

- tencuiala 0,02

- zidărie blocuri BCA 0,25

- tencuiala 0,03

22,5 cm grosime (R=0,986 m2K/W) 56,4

- tencuiala 0,02

- fâsii BCA 0,225



√ Suprafata totală a peretilor exteriori opaci [m2] : 1.884,2

√ Stare:

√ Starea finisajelor:

√ Tipul si culoarea materialelor de finisaj: tencuiala similipiatra de culoare cenusie: tencuieli de var de culoare deschisa in logii √ Elemente de umbrire a fatadelor: NU

[ ] Rosturi despărtitoare pentru tronsoane ale clădirii:

NU ESTE CAZUL

[√] Pereti către spatii anexe (casa scării, ghene etc):

√ Suprafata totală a peretilor către casa scării [m2]:919,2

√ Volumul de aer din casa scării [m3]:789,0

[√] Planseu peste subsol:

√ Suprafata totală a planseului peste subsol [m2]: 228,1

√ Volumul de aer din subsol [m3]: 683,3

igrasie,

[√] Terasă:

√ Suprafata totală a terasei [m2]: 271,5

√ Materiale finisaj; Placi beton, respectiv mortar de ciment

[ ] Starea acoperisului peste pod: NU ESTE CAZUL

- tencuiala 0,03

20 cm grosime (R=0,781 m2K/W) 236,9

- tencuiala 0,02

- zidărie blocuri BCA 0,20

- tencuiala 0,03

PE2 Pereti ext. la intrare parter (Rm=0,815 m2K/W) 4,0

- tencuială 0,02

- aer neventilat 0,05

- zidărie cărămidă 0,25

- tencuială 0,03

PE3 Pereti ext. la et. IX (Rm=0,471 m2K/W) 76,2 diverse alcătuiri -

[X]bună, [ ] pete condens,

[X]bună, [ ] tencuială căzută partial / total,

P Desciere Suprafată [m2] Straturi componente (i→e)

Coeficient reducere,

r [%] Material Grosime [m]

Pereti către casa scărilor si către ghene

(Rm=0,394 m2K/W) 919,2 diverse alcătuiri

-

PSb

Desciere Supta-fată [m2] Straturi componente (i→e)

Coeficient reducere,

r [%] Material Grosime [m]

Placă din beton armat 12 cm

(Rm=0,362 m2K/W) 228,1

pardoseala 0,04 0,950

placa b.a. 0,12

√ Tip: [X] circulabilă, [ ] necirculabilă,

√ Stare:[X] bună, [ ] deteriorată,[X] uscată, [ ] umedă

√ Ultima reparatie:[ ] < 1 an, [ ] 1-2 ani[X] 2-5 ani, [ ] > 5 ani



[ ] Planseu sub pod : NU ESTE CAZUL

[√] Ferestre /usi exterioare :

√ Starea tămplăriei:

[√] Alte elemente de constructie:

[√] Elementele de constructie mobile din spatiile comune:

√ usa de intrare în clădire:

√ Ferestre de pe casa scării: starea geamurilor, a tâmplăriei si gradul de etansare:

+

- Caracteristici ale spatiului locuit/încălzit:

√ Suprafata locuibilă / a pardoselii spatiului încălzit [m2]: 2.613,26

√ Volumul spatiului încălzit [m3]: 6.783,45

√ Înăltimea medie liberă a unui nivel [m]: 2.59

- Gradul de ocupare al spatiului încălzit / nr. de ore de functionare a instalatiei de încălzire: Functionare continuă a instalatiei de încălzire;

- Raportul dintre suprafata fatadei cu balcoane închise si suprafata totală a fatadei prevăzută cu balcoane / logii; aproximativ 0,12 (cca 50% din logii sunt închise de proprietari);

FE/ /UE Descriere Supra-fata [m2] Tipul tâmplăriei Grad

etansare Prezentă oblon

(i/e)

FE1 ferestre si usi de balcon (R=0,390m2K/W) 545,8 cuplate, din lemn - fără garnituri -

FE2 tâmplărie metalică la spatii comune (R=0,390m2K/W) 4,2 tâmplărie simplă - fără garnituri -

[X] bună [ ] evident neetansă[X] fără măsuri de etansare,[ ] cu garnituri de etansare,[ ] cu măsuri speciale de etansare;

Pl

Desciere Suprafată [m2]

Straturi componente (i→e) Coeficient reducere, r

[%] Material Grosime [m]

Pl,1 Plansee sub et I spre ext. (Rm=1,373 m2K/W) 5,1

covor PVC 0,002

-

sapa mortar 0,038

beton armat 0,120

polistiren exp 0,035

aer neventilat 0,300

tenc pe rabit 0,055

Pl,2 Plansee sub et I spre cam pubelelor

(Rm=1,056 m2K/W) 14,0 două alcătuiri - -

Pl,3

Pereti interiori spre camera pubelelor (Rm=0,551 m2K/W) 21,3 trei alcătuiri - -

Pl,4 Pereti interiori spre subsol (Rm=0,366 m2K/W) 5,8 trei alcătuiri - -

Pl,5 Usa interioară spre subsol (Rm=0,340 m2K/W) 1,9usă din lemn, simplă, opacă din rame si tablii

- -

[ ] Usa este prevăzută cu sistem automat de închidere si sistem de sigurantă (interfon, cheie), [ ] Usa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere, dar stă închisă în perioada de neutilizare,[ ] Usa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere sieste lăsată frecvent deschisă în perioada de neutilizare,

[ ] Ferestre / usi în stare bună si prevăzute cu garnituri de etansare,[X] Ferestre / usi în stare bună, dar neetanse,[ ] Ferestre / usi în stare proastă, lipsă sau sparte,



- Adâncimea medie a pânzei freatice: Ha = 6,00 m;

- Înăltimea medie a subsolului fată de cota terenului sistematizat [m]:1,80

- Perimetrul pardoselii subsolului clădirii: 68,2 m

- Instalatia de încălzire interioară:

√ Sursa de energie pentru încălzirea spatiilor:

√ Tipul sistemului de încălzire:

- Date privind instalatia de încălzire locală cu sobe: NU ESTE CAZUL

- Date privind instalatia de încălzire interioară cu corpuri statice:

√ Tip distributie a agentului termic de încălzire:

√ Necesarul de căldură de calcul [W]: 320.930

√ Racord la sursa centralizată cu căldură:

diametru nominal [mm] DN 80, disponibil de presiune (nominal) 1000 mmH2O;

√ Contor de căldură: tip contor, anul instalării, existenta vizei metrologice: nu există

√ Elemente de reglaj termic si hidraulic (la nivel de racord, retea de distributie, coloane): nu există

√ Elemente de reglaj termic si hidraulic (la nivelul corpurilor statice):

√ Reteaua de distributie amplasată în spatii neîncălzite:

√ Starea instalatiei de încălzire interioară din punct de vedere al depunerilor:

√ Armăturile de separare si golire a coloanelor de încălzire:

- Date privind instalatia de încălzire interioară cu planseu încălzitor: NU ESTE CAZUL

[ ] Sursă proprie, cu combustibil:……………………………[ ] Centrală termică de cartier[X] Termoficare - punct termic central[ ] Termoficare - punct termic local[ ] Altă sursă sau sursă mixtă:………………………………

[ ] Încălzire locală cu sobe,[X] Încălzire centrală cu corpuri statice,[ ] Încălzire centrală cu aer cald,[ ] Încălzire centrală cu plansee încălzitoare,[ ] Alt sistem de încălzire:……………………………………

Tip corp static

Numar corpuri statice [buc.] Suprafată echivalentă termic [m2]

în spatiul locuit

în spatiul comun Total în spatiul

locuit în spatiul comun Total

Rad fontă STAS 7363 600/2 219 5 224 680,785 15,37 696,155

[X] inferioară, [ ] superioară, [ ] mixtă

[X] racord unic, [ ] multiplu: .... puncte,

[ ] Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj si cestea sunt functionale,[ ] Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj, dar cel putin un sfert dintre acestea nu sunt functionale,[X] Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj sau cel putin jumătate dintre armăturile de reglaj existente nu sunt functionale,

- Lungime [m]: 2 x 82,5 m - Diametru nominal [mm, toii] Dn 80- Termoizolatie: material, grosime, tip protectie, stare (integritate, umiditate): Termoizolatie din vată minerală protejată cu carton bitumat, tasată si partial lipsă. Grosime medie 4 cm,

[ ] Corpurile statice au fost demontate si spălate / curătate în totalitate după ultimul sezon de încălzire,[ ] Corpurile statice au fost demontate si spălate / curătate în totalitate înainte de ultimul sezon de încălzire, dar nu mai devreme de trei ani,[X] Corpurile statice au fost demontate si spălate / curătate în totalitate cu mai mult de trei ani în urmă,

[ ] Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături de separare si golire a acestora, functionale,[X] Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături de separare si golire a acestora sau nu sunt functionale,



- Suprafata planseului încălzitor [m2],

√ Sursa de încălzire - centrală termică proprie: NU ESTE CAZUL

- Date privind instalatia de apă caldă menajeră:

√ Sursa de energie pentru prepararea apei calde menajere:

√ Tipul sistemului de preparare a apei calde menajere:

√ Puncte de consum a.c.m./a.r: 45

√Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri:


diametru nominal [mm] Dn 50, presiune necesară (nominal) [mmCA] -;

√ Conducta de recircuiare a a.c.m.:

√ Contor de căldură general: NU ESTE CAZUL

√ Debitmetre la nivelul punctelor de consum:

[X] nu există [ ] partial [ ] peste tot

√ Alte informatii:

- accesibilitate la racordul de apă caldă din subsolul tehnic : DA,

- programul de livrare a apei calde menajere : fără întrerupere,

- facturi pentru apa caldă menajeră pe ultimii 5 ani : pentru perioada 1995-1999,

- date privind sursa de căldură pentru prepararea apei calde menajere: NU ESTE CAZUL,

- dimensiunile boilerului pentru prepararea a.c.m.: NU ESTE CAZUL,

- facturi pentru consumul de gaze naturale pentru clădirile cu instalatie proprie de producere a.c.m. functionând pe gaze naturale: NU ESTE CAZUL.

- date privind starea armăturilor si conductelor de a.c.m.: pierderi de fluid, starea termoizolatiei etc. - măsurări debit a.c.m. pe timp de noapte,

- temperatura apei reci din zona / localitatea în care este amplasată clădirea: cca. 10°C,

- numărul de persoane mediu pe durata unui an (pentru perioada pentru care se cunosc consumurile facturate): 102,4.

3.3. Note de calcul

3.3.1. Determinarea rezistentelor termice corectate ale elementelor de constructie din componenta clădirii

A. CARACTERISTICI GEOMETRICE

1. Arii

a) etaj curent (fig. A1.1)

P = (6,10 + 0,50 + 1,40 + 11,70) x 4 = 19,70 x 4 = 78,80 m

Sperete + Stâmpl = 78,80 x 2,75 = 216,70 m2

[ ] Sursă proprie, cu: …………………………………………[ ] Centrală termică de cartier[X] Termoficare - punct termic central[ ] Termoficare - punct termic local[ ] Altă sursă sau sursă mixtă: ………………………………

[X] Din sursă centralizată,[ ] Centrală termică proprie,[ ] Boiler cu acumulare,[ ] Preparare locală cu aparate de tip instant a.cm.,[ ] Preparare locală pe plită,[ ] Alt sistem de preparare a.c.m: ……………………………

Lavoar - 44 bucSpălător - 44 bucRezervor WC - 44 bucCada de baie - 44 buc

[X] racord unic, [ ] multiplu: … puncte,

[ ] functională, [X] nu functionează [ ] nu există



Spereti ext. curenti

= 216,70 - 50,24 = 166,46 m2

b) parter (fig. A1.2, fig. A1.3, fig. A1.4, fig. A1.5)

P = 2 x 6,10 + 11,80 + 7,00 + 3 x 19,7 - 0,10 = 90,00 m

Stâmpl. met = 2,30 x 2,65 = 6,10 m2

Stâmpl. total = 43,36 + 6,10 = 49,46 m2

Spereti = 250,87 - 49,46 = 201,41 m2

Aria totală a peretilor sedefalcă astfel:

Stavan spre ext. = 3.50 ×1.40 = 5.08 m2

Stavan spre pubele = 1.40 ×1.40 + 2.90 ×4.15 = 1.96 + 12.04 = 14.00 m2

c) accesul din casa scării în subsol (fig. A1.5)

d) etaj xi (fig. A1.6)

Splanseu = Sterasa = 12.20 × 2.80 + 6.80 × 1.30 - 1.975 × 6.8 = 29.57 m2

Stampl.met. = 7 × 0.60 × 1.00 = 4.2 m2

P = 2(12.20 + 4.10) - 6.80 - 1.30 = 24.50 m

Spereti + Stampl = 24.50 × 3.28 = 80.36 m2

Spereti = 80.36 - 4.2 = 76.16 m2

e) Arii totale

Stampl. lemn = 50.24 × 10 + 43.36 = 545.76 m2

Stâmpl = (1,60 +2,40) x 1,30 x 2 x 4 = 41,60

0,60 x 0,80 x 4 = 1,920,80 x 2,10 x 4 = 6,72

50,24 m2

Splanseu = (6,10 x 5,40 + 5,60 x 2,775 + 7,00 x 3,525) 4 = 292,62 -

Se scade: 3,225x0,20 x 4 = 2,58

Splanseu et. ctr. = 290,04m2

Stavan et.X = 290,04 - 4 x 6:40 x 0,20 = 284,92 –

Se scade Splanseu et.XI = 43,00

Splanseu terasă et.XI = 241,92 m2

Spereti+ Stămpl = 90,00 x 2,75 = 247,50

Ssupl.pereti = (2,00 x 2 + 3,50) 0,45 = 3,37

250,87

Stâmpl. lemn = (1,60 + 2,40) 1,30 x 7= 36,40

0,60 x 0,80 x 4 1,920,80 x 2,10 x 3 = 5,04

43,36 m2

Splanseu subsol =6,10 x 5,40 + 1,50 x 1,40 + 5,55 x 3,40 = 53,91

3/4 292,62 - 1,45 x 0,10 = 219,32

273,23 -

Se scade (3 × 3.225 + 2.10)0.20 = -2.35Idem, planseu hol intrare: -14.91Idem, planseu casa scarii: -29.47Se adauga aria suplimentara din zona rampelor (fig. A1.4, fig. A1.5) (1.07 - 0.96)3.50 + (5.26 - 4.48)1.50 = +1.55

Splanseu subsol = 228.05 m2

Sperete b.a = 0.76 × 2.75 + 0.5 × 2.75 × 4.48 = 8.25+

Spereti zidarie = 8.25 + 1.50 × 2.75 - 1.89 = 10.48

Spereti spre subsol = 18.73

Stamplarie spre subsol = 0.90 × 2.10 = 1.89 m2



Stampl.met. = 4.2 m2

Stampl. lemn spre subsol = 1.89 m2

Splanseu terasa et. X = 241.92 m2

Splanseu terasa et. XI = 29.57 m2

Splanseu subsol = 228.05 m2

Splanseu et. I spre ext. = 5.08 m2

Splanseu et. I spre pubele = 14.00 m2

Spereti ext. la intrare parter = 3.99 m2

Spereti ext. la et XI = 76.16 m2

Spereti int. spre pubele = 21.31 m2

Spereti int. spre subsol = 5.78 m2

Spereti ext. curenti

Spereti int. spre casa scarii = 810.06 + 83.16 11.41 +14.53 = 919.16 m2

Total anvelopa ΣS = 3900.88 m2

2) Arii locuibile si utile ale spetiului încălzit:

Sloc = 42 × 40.72 + 18.21 + 42.42 = 1770.87 m2

SInc.ap. = 22 × 59.27 + 20 × 59.45 + 27.79 + 64.02 = 2584.75 m2

Sspatii comune et XI

Total suprafată utilă a spatiului încălzit:

SÎnc = 2584.75 + 28.51 = 2613.26 m2

3) Volum util încălzit

4) Volumul total al clădirii (conform [4])

B. CARACTERISTICI TERMOTEHNICE

Pentru conductivitătile termice de calcul se folosesc valorile din [5] Anexa A, multiplicate cu coeficientii de majorare din [2] Anexa 2 Tabelul A2.1. Se tine seama că vechimea clădirii este de 27 ani (proiect 1973, executie 1974) .

Caracteristicile termotehnice ale materialelor utilizate sunt prezentate în Tabelul 3.3.1 .

Tabelul 3.3.1

- parter = 152.02- et. I...IX 166.46 × 9 = 1498.14- et. X 166.46 - 78.80 × 0.16 = 153.85

1804.01 m2

- uscătorii (2.965 + 3.11) × 2.125 + 0.27 = 13.18- spălătorie 2.525 × 2.80 = 7.07- cameră motor lift 2.95 × 2.80 = 8.26 28.51

- în apartamente 2584.75 × 2.59 = 6694.50- et. XI 28.51 × 3.12 = 88.95

V = 6783.45 m3

Parter 272.43 × 2.75 = 749.19Et. I...IX 9 × 290.04 × 2.75 = 7178.49Et. X 290.04 × 2.59 = 751.20Et. XI 43.00 × 3.28 = 141.04

8819.92 +

Se adauga denivelare la parter 3.50 × 2.00 × 0.45 = 3.15

8823.07 -

Se scade la acces subsol 8.25 × 1.50 = 12.37

Total V 8810.70 m3

of 111NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA SI EXPLOATAREA I...


Observatie : Pentru lemnul de brad, la usi s-au folosit valorile ρ = 600 kg/m3 si λ = 0,19 W/(mK) în conformitate cu [5] Anexa I .

C. REZISTENTE TERMICE UNIDIRECTIONALE Sl ARIILE AFERENTE

1) Pereti exteriori curenti

a) Pereti de 45 cm grosime

Alcătuire (i → e) :

- tencuială 2 cm

- beton armat 30 cm

-fâsii BCA 15 cm

- tencuială 3 cm

Aria aferentă :

- alcătuirea de mai sus

- zidărie din blocuri BCA + GBN 50

- b.a. 30 cm + zidărie din cărămizi pline 15 cm

- beton armat 45 cm

b) Pereti de 35 cm grosime

Nr. ctr. Denumirea materialului

Caracteristicile conf.[5] Anexa A Coeficientul

de majorare Conductiv. termică de

calcul ρ λ

kg/m2 W/ (mK) - W/(mK)

1 Beton armat 2500 1,74 - 1,740

2 Zidărie din blocuri din BCA - GBN 50 825 0,34 1,05 0,357

3 Fâsii armate din BCA - GBN 50 725 0,28 1,05 0,294

4 Zidărie din cărămizi pline 1800 0,80 - 0,800

5 Mortar de ciment la pardoseli si sape 1800 0,93 - 0,930

6 Mortar de ciment la tencuieli 1800 0,93 - 0,930

7 Polistiren expandat 20 0,044 1,05 0,046

8 Plăci din beton simplu, la terasă 2400 1,62 - 1,620

9 Beton simplu, de pantă, la terasă 2400 1,62 - 1,620

10 Plăci din BCA-GBN 50 la terasă 700 0,27 1,05 0,283

11 Bitum, la hidroizolatii 1100 0,17 - 0,170

12 Lemn de brad, la usi 600 0,19 - 0,190

13 Mozaic la pardoseli 2000 1,16 - 1,160

14 Covor PVC, fără support textil 1800 0,38 - 0,380

(9.30 × 10 - 0.925) × 2.24 = 206.259.30 × 2.20 = 20.46(12.20 + 7.05) × 2 × 9 × 0.41 = 142.07(19.25 × 2 - 3.625) × 0.41 = 14.30

383.08 m2

(12.20 + 7.05) ×2 × 0.10 ×10 = 38.50(19.25 × 2 - 3.625) × 0.10 = 3.48

41.98 m2

S = 524.12 m2



Alcătuire (i → e):

- tencuială 2 cm

- beton armat 20 cm

- fâsii BCA 15 cm

- tencuială 3 cm

Aria aferentă :


- beton armat 35 cm

c) Pereti de 25 cm grosime


- tencuială 2 cm

- zidărie din blocuri BCA 25 cm

- tencuială 3 cm

Aria aferentă :

d) Pereti de 22,5 cm grosime


- tencuială 2 cm

- fâsii BCA 7,5 cm

- fâsii BCA 15 cm

- tencuială 3 cm

Aria aferentă :

e) Pereti de 20 cm grosime


- tencuială 2 cm

- zidărie din blocuri BCA - 20 cm

- tencuială 3 cm

Aria aferentă :

4 × (5.40 + 0.50) × (30.09 - 0.12 × 10) + 0.05 × 2.63 - 44 × 0.60 × 0.80 = 660.821.40 × (0.61 - 0.12) × 43 = 29.50

690.32 m2

4 × (5.40 + 0.50) × 10 + 0.50 × 0.12 28.33

1.40 × 0.12 × 39 = 6.55

34.88

S = 725.20 m2




TOTAL 1)

2) Pereti exteriori la intrare parter

Pereti din b.a.+zidărie din cărămizi pline + aer neventilat 5 cm


- tencuială 2 cm

- beton armat 20 cm

- aer neventilat 5 cm (Ra =0,180 m2K/W) conform [5] Tabelul III

- zidărie 24 cm

- tencuială 3 cm

Aria aferentă :

S = 1.45 × 2.75 = 3.99 m2

3) Pereti exteriori la etajul XI (spatii comune)

a) Pereti din zidărie din cărămizi pline


- tencuială 2 cm

- zidărie 24 cm

- tencuială 3 cm

Aria aferentă :

b) Pereti din b.a. + zidărie din cărămizi pline 12,5 cm


- tencuială 2 cm

- beton armat 20 cm

- zidărie 11,5 cm

- tencuială 3 cm

Aria aferentă :

S = 2 ×1.30 × 2.17 = 5.64 m2

c) Pereti din b.a. + zidărie din cărămizi pline 7,5 cm

Alcătuire

Idem b) dar cu zidărie de 6,5 cm grosime 0,05

- beton armat 20 cm S = 236.91 m2



Aria aferentă

d) Stâlpi din beton armat

Alcătuire (i → e)

- tencuială 2 cm

- beton armat 24 cm

- tencuială 3 cm

Aria aferentă

TOTAL 3)

4) Pereti interiori spre camera pubelelor

a) Pereti din zidărie din cărămizi pline

Alcătuire (i → u)

- tencuială 2 cm

- zidărie 24 cm

- tencuială 2 cm

Aria aferentă

b) Pereti din b.a. + zidărie din cărămizi pline


- tencuială 2 cm

- beton armat 20 cm

- zidărie 11,5 cm

- tencuială 2 cm

Aria aferentă

S = (4.15 + 1.40) × 2.75 = 15.26 m2

TOTAL 4)

ΣS = 6.05 + 15.26 = 21.31 m2

5) Pereti interiori spre subsol neîncălzit

Pereti din beton armat




- tencuială 2 cm

- beton armat 20 cm

- tencuială 2 cm

Aria aferentă

6) Tămplărie exterioară curentă, din lemn

Alcătuire

Ferestre si usi de balcon, cuplate conf.[5] Tabel V

R = 0,390 m2K/W

Aria aferentă

Conform pct.A1e: S = 545,76 m2

7) Tâmplărie exterioară metalică, la spatiile comune - et. XI

Alcătuire

Ferestre si usi de balcon, metalice, cu geamuri simple conf. [5] pct.9.5

R = 0,170 m2K/W

Aria aferentă

Conform pct. A1e: S = 4,20 m2

8) Planseu de terasă, peste et. X


- tencuială 1 cm

- beton armat 12 cm

- beton simplu 10 cm (grosime medie beton de pantă )

- plăci BCA 15 cm

- sapa 2 cm

- hidroizolatia 1 cm

- mortar de ciment 2 cm

- plăci din beton 2 cm

Aria aferentă

Conform pct. A1a: S = 241,92 m2

9) Planseu de terasă peste spatiile comune de la et. XI


- tencuială 1 cm

- beton armat 10 cm

- beton simplu 8 cm (grosime medie)

- plăci BCA 15 cm

- sapă 2 cm

- hidroizolatia 1 cm




Aria aferentă

Conform pct.A1d: S = 29,57 m2

10) Planseu peste subsolul neîncălzit

a) Cu pardoseală caldă


- covor PVC 0,2 cm

- sapă 3,8 cm

- beton armat 12 cm

Aria aferentă

b) Cu pardoseală rece


- mozaic 1,5 cm

- sapă 2,5 cm

- beton armat 12 cm

Aria aferentă

Conform pct.A1b: S = 228,05 – 142,07 = 85,98 m2

TOTAL 10)

11) Planseu sub etajul I, spre exterior


- covor PVC 0,2 cm

- sapă 3,8 cm

- beton armat 12 cm

- polistiren expandat 3,5 cm

- aer neventilat 30 cm

- tencuială pe rabit 5,5 cm

NOTA: Pentru spatiiie de aer neventilat s-a considerat Ra = 0,230 m2K/W, conform (5) Tabelul III.

Aria aferentă

Conform pct.A1b: S = 5.08 m2

12) Planseu sub etajul I, spre camera pubelelor

a) Planseu izolat termic (sub bucătărie)




Idem 11), dar cu mozaic în loc de covor PVC

Aria aferentă

Conform pct.A1 b: S = 12,04 m2

b) Planseu neizolat termic (sub tubul de gunoi)


- mozaic 1,5 cm

- sapă 2,5 cm

- beton armat 20 cm

- tencuială 1 cm

Aria aferentă

Conform pct.A1 b: S = 1,96m2

TOTAL 12)

13) pereti între casa scării si apartamente (fig. A1.7)

a) Pereti din b.a. de 20 cm grosime

b) Pereti din b.a. de 15 cm grosime

S = 2 x 1,80 x 30,09 = 108,32 m2

c) Pereti din b.a. de 20 cm grosime + zidărie 7,5 cm + aer neventilat 22,5 cm

S = 1,20 x 27,34 = 32,81 m2

d) Pereti din zidărie din cărămizi pline, de 12,50 cm grosime

e) Pereti din zidărie din cărămizi pline, de 7,5 cm grosime

TOTAL 13)



14) Tâmplărie interioară (usi) între casa scării si apartamente

15) Perete hol intrare spre apartamentul adiacent (cu firide)

16) Planseu peste parter la hol intrare

* * *

Rezistenta termică medie pentru toate elementele de constructie adiacente casei scării si holului de intrare în clădire (13. 14, 15 si 16) este următoarea:

D. COEFICIENTI DE REDUCERE "r" si REZISTENTE TERMICE CORECTATE "R’"

Acest calcul se face exclusiv la elementele de constructie cu pondere mare în anvelopă, astfel:

Această arie reprezintă 94,8% din aria totală a elementelor de constructie exterioare opace adiacente spatiului încălzit (2.430 m2), exclusiv peretii aferenti casei scării.

Coeficientii Ψ s-au determinat pe baza unui calcul automat al câmpurilor de temperaturi, conform [5], Anexa J. Au rezultat coeficientii din Tabelul 3.3.2.

Tabelul 3.3.2.

- pereti exteriori curenti S = 1804,01 m2

- plansee de terasă S = 271,49 m2

- planseu peste subsol S = 228,05 m2

2.303,55 m2

Detaliul

a b c d e

Pereti Planseu de terasă et. X Pereti Pereti Pereti Planseu de

terasă et. X Planseu de terasă et. X

Ψ1 Ψ

2

Ψ1

Ψ1

Ψ1

Ψ2

Ψ

2

0 1 2 3 4 5 6 7

Sectiuni orizontale

O1 0,16 0,08 0,17

O2 0,22 -0,02 0,17

O3 0,52 0,27

O4 -0,41 -0,51

O5 -0,43 0,33 0,17

O6 -0,02 -0,12 -0,51

V1 0,68 0,25 0,52 0,21 0,11 0,65

V2 0,24 0,25 0,25 0,29 0,39

V3 0,22 0,23 0,25 0,07 0,07



1) Pereti exteriori

Conform calculului unidirectional, a rezultat :

S = 1804.01 m2

R = 0.866 m2K/W

Se calculează în tabelul 3.3.3. coeficientul liniar de transfer termic, mediu, si lungimea corespunzătoare acestuia .

Tabelul 3.3.3

Deoarece conturul tâmplăriei nu poate fi separat de restul puntilor termice, si deoarece p = 0, se aplică relatia (A2.10) .

Se determină întâi valoarea Ψmediu cu relatia (A2.12) din [2] .

Sectiuni verticale

V4 0,46 0,24 0,19 0,29 0,23

V5 0,07 0,34 0,30 0,01 0,13

V6 0,49 0,35 0,73 0,10 0,01 0,13

V7 0,49 0,26 0,76 0,36

V8 -0,13 0,35

V9 0,40 0,24 0,51 0,01 0,20

Detaliul Ψ1

I Ψ1,I

Detaliul Ψ1

I Ψ1,I

W/(mK) m W/K W/(mK) m W/K

O1

a 0,16 57,20 9,15

V2

a 0,24 21,60 5,18

b 0,08 41,20 3,30 b 0,25 216,00 54,00

c 0,17 21,96 3,73 d 0,29 22,15 6,42

O2

a 0,22 113,10 24,88

V3

a 0,22 2,00 0,44

b -0,02 81,78 1,64 b 0,25 20,05 5,01

d 0,17 2,75 0,47 d 0,07 1,50 0,11

O3 a 0,52 123,20 64,06

V4

a 0,46 12,90 5,93

b 0,27 120,36 32,50 b 0,19 127,78 24,28

O4 a -0,41 55,90 -22,92 d 0,29 11,68 3,39

b -0,51 61,71 -31,47

V5

a 0,07 4,70 0,33

O5

a -0,43 55,90 -24,04 b 0,30 45,82 13,75

b 0,33 40,26 13,29 d 0,01 3,52 0,04

c 0,17 21,45 3,65

V6

a 0,49 6,40 3,14

O6

a -0,02 55,90 -1,12 b 0,73 62,40 45,55

b -0,12 40,26 -4,83 c 0,10 62,40 6,24

c -0,51 21,45 -10,94 d 0,01 4,80 0,05

V1

a 0,68 25,60 17,41 V7

a 0,49 3,20 1,57

b 0,52 253,60 131,87 b 0,76 31,20 23,71

c 0,21 253,60 53,26

V9

a 0,40 2,40 0,96

d 0,11 23,20 2,55 b 0,51 23,47 11,98

d 0,01 1,80 0,02

Total - 2158,15 478,54



2) Planseul de terasă peste et. X

Conform calculului unidirectional a rezultat:

S = 241,92 m2

R = 0,952 m2K/W

Se calculează valoarea coeficientului liniar de transfer termic mediu, si lungimea aferentă.

Tabelul 3.3.4

Se aplică relatia (A2.7) din [2] :

Se calculează caracteristicile zonelor neizolate termic (la ventilatii):

- relatia (A2.8) din [2]

- conf. [2] din Tabelul A2.7

Se calculează raportul :

Se aplică relatia :

Detaliul Ψ2

I Ψ2.I

W/(mK) m W/K

V1 a 0,25 25,60 6,40

V2 a 0,25 20,80 5,20

V3 a 0,23 2,00 0,46

V4 a 0,24 12,90 3,10

V5 a 0,34 4,70 1,60

V6 a 0,35 6,40 2,24

V7 a 0,26 3,20 0,83

V8 a -0,13 32,60 -4,24

V9 a 0,24 1,60 0,38

Total 0,145 109,80 15,97



3) Planseul de terasă peste et. XI

Conform calculului unidirectional a rezultat:

S = 29,57 m2

R = 0,916 m2K/W

Coeficientul liniar de transfer termic de pe conturul terasei, corespunzător detaliului 8e este:

I = P = 22,40 m

Se aplică relatia (A2.6) din [2], în care p = 0 .

4) Planseul peste subsol

Conform calculului unidirectional, a rezultat:

S = 228,05 m2

R = 0,363 m2K/W

Se calculează valoarea coeficientului liniar de transfer termic, mediu, si lungimea corespunzătoare.

Tabelul 3.3.5

Se aplică relatia (A2.7) din [2] :

Se aplică relatia (A2.6) din [2], în care p = 0 .

Detaliul Ψ

2

I Ψ2.I

W/(mK) m W/K

V1 d 0,65 23,20 15,08

V2 d 0,39 21,35 8,33

V3 d 0,07 1,50 0,11

V4 d 0,23 11,68 2,69

V5 d 0,13 3,52 0,46

V6 d 0,13 4,80 0,62

V7 d 0,36 2,40 0,86

V8 d 0,25 18,95 4,74

V9 d 0,20 1,20 0,24

Total 0,374 88,60 33,13



Rezultă :

E. REZISTENTE TERMICE MEDII PE CLĂDIRE

În Tabelul 3.3.6 se prezintă rezultatele calculelor efectuate mai sus, si anume:

- ariile elementelor de constructie (S)

- rezistentele termice unidirectionale (R)

- coeficientii de reducere (r)

- rezistentele termice corectate (R’ = r R).

A rezultat valoarea rezistentei termic medii a clădirii, conform [2]pct. 3.1.1:

si valorile globale ale rezistentei termice medii unidirectionale si coeficientului mediu de reducere a acesteia :

Tabelul 3.3.6

F. COEFICIENTII DE ABSORBTIE A RADIATIEI SOLARE, FACTORUL OPTIC MEDIU Sl NUMĂRUL DE SCHIMBURI DE AER CU EXTERIORUL

Elem. de c-tie Descriere Orientare

Suprafata

[m2]

Rezistenta termica in

camp [m2K/W]

r

Rezistenta termica

corectata [m2K/W]

PE1 Pereti exteriori curenti N 579.33 0.866 0.812 0.703

PE2 Pereti exteriori curenti S 562.57 0.866 0.812 0.703

PE3 Pereti exteriori curenti E 330.22 0.866 0.812 0.703

PE4 Pereti exteriori curenti V 331.90 0.866 0.812 0.703

PE5 Pereti exteriori la et. XI N 12.23 0.471 1.000 0.471

PE6 Pereti exteriori la et. XI S 37.02 0.471 1.000 0.471

PE7 Pereti exteriori la et. XI E 13.45 0.471 1.000 0.471

PE8 Pereti exteriori la et. XI V 13.45 0.471 1.000 0.471

PE9 PE la intrare parter V 3.99 0.815 1.000 0.815

PE10 Planseu sub et. I, la intrare - 5.08 1.373 1.000 1.373

TE ap Terasa peste apartamente (et. X) O 241.92 0.952 0.931 0.886

TE c Terasa peste spatii comune (et. XI) O 29.57 0.916 0.804 0.736

PI Pb PI catre Pubele - 21.31 0.521 1.000 0.521

PI Sb PI catre Subsol - 5.78 0.366 1.000 0.366

UI Sb UI catre Subsol - 1.89 0.340 1.000 0.340

PL Pb Planseu peste Pubele - 14.00 1.056 1.000 1.056

PL Sb Planseu peste Subsol - 228.05 0.363 0.950 0.345

CS Pereti si plansee catre casa scarii - 919.16 0.394 1.000 0.394

FE1 Tamplarie exterioara cuplata S 119.76 0.390 - 0.390

FE2 Tamplarie exterioara cuplata N 124.96 0.390 - 0.390

FE3 Tamplarie exterioara cuplata V 149.68 0.390 - 0.390

FE4 Tamplarie exterioara cuplata E 151.36 0.390 - 0.390

FE5 Tamplarie metalica la spatii comune N 1.20 0.170 - 0.170

FE6 Tamplarie metalica la spatii comune S 3.00 0.170 - 0.170

3900.88 0.557 0.928 0.517



Coeficienti medii de absorbtie a radiatiei solare la pereti αasb :

- la fatade P ... et. X αasb = 0,70 (Tencuială similipiatră de culoare cenusie, asimilată cu "tencuieli din var în culoare cenusie" din Tabelul 3.3 din [2]);

- în logii P ... et. X si la et. XI: αasb = 0,42 (Tencuieli din var în culoare deschisă - conf. Tabel 3.3 din [2]);

- la terasă peste et. X: αasb = 0,58 (Plăci din beton simplu -conf. Tabel 3.3 din [2]);

- la terasă peste et. XI: αasb= 0,66 (Pietris (mortar), asimilatcu "nisip cu pietris" din Tabelul 3.3 din [2]);

Factorul optic mediu la tâmplărie exterioară: = 0,30 (Tâmplărie din lemn, cuplată, cu două geamuri simple - conf. Tabel 3.5 din [2]).

Numărul de schimburi de aer cu exteriorul se determină având în vedere următoarele:

- tâmplăria exterioară nu este prevăzută cu garnituri de etansare (permeabilitate ridicată);

- clădirea este de tip "colectiv", cu dublă expunere;

- se apreciază că clădirea poate fi considerată "moderat adăpostită";

- tâmplăria nu este în stare deteriorată.

În conformitate cu Tabelul 3.2 din [2], rezultă: na = 0,9 h-1

G. ARII Sl REZISTENTE TERMICE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE CARE SEPARĂ CASA SCĂRII DE SUBSOLUL TEHNIC AL CLĂDIRII

Subsolul tehnic al clădirii si camera pubelelor se consideră un singur spatiu având temperatura tSb

, iar casa scării si holul de intrare în clădire se consideră un singur

spatiu având temperatura tCS

.

1) Elemente de constructie între casa scării si subsol / camera pubelelor

a) Pereti între casa scării si camera pubelelor

a.1. Pereti din b.a. 20 cm + zidărie din cărămizi 12;5 cm (casa scării)

S = 1,50 x 2,75 = 4,13 m2

R = 0,510 m2K/W (vezi C4b)

a.2. Pereti din zidărie din cărămizi pline de 25 cm grosime (casa scării)

S = 1,40 x 2,75 = 3,85 m2

R = 0,551 m2K/W (vezi C4a)

a.3. Pereti din zidărie din cărămizi pline de 24 cm grosime (hol intrare)

S = 3,35 x 2,75 + 2,00 x 0,45 = 10,11 m2

R = 0,551 m2K/W (vezi C4a)

a.4. Perete din b.a. de 20 cm grosime (hol intrare)

S = 0,80 x 2,75 = 2,20 m2

R = 0,366 m2K/W (vezi C4c)

TOTAL a.1. ... a.4.

b) Pereti între casa scării si subsol

Pereti din zidărie din cărămizi pline de 12,5 cm grosime

S = 10,48 m2 (vezi C5b)

R = 0,395 m2K/W (vezi C5b)

c) Tâmplărie interioară (usă opacă) între casa scării si subsol

S = 1,89 m2

R = 0,340 m2K/W

d) Planseu sub casa scării, peste subsol



e) Perete hol intrare spre subsol

S = 2,00 x 0,45 = 0,90 m2

R = 0,488 m2K/W (vezi C5a)

f) Planseu hol intrare spre subsol

S = 4,15 x 3,50+ (1,07 - 0,96) 3,50 = 14,91 m2

R = 0,359 m2K/W (vezi C12b)

TOTAL a) ... f)

ΣS = 20,29 + 10,48 + 1,89 + 29,47 + 0,90 + 14,91 = 77,94 m2

2) Elemente de constructie opace exterioare la casa scării si la holul de intrare

a) pereti din zidărie din cărămizi pline, conform C3

R = 0,520 m2K/W

S = 17,58 m2

b) planseu terasă peste casa scării, conform C10

R = 0,916 m2K/W

S = 13,43 m2

c) Pereti din zidărie din cărămizi pline la intrare în clădire


- tencuială 2 cm

- zidărie 24 cm

- tencuială 3 cm

Aria aferentă:

S = 3,50 x (2,75 + 0,45) - 2,30 x 2,65 = 5,10 m2

TOTAL a) ... c)

3) Elemente de constructie vitrate exterioare la casa scării si la holul de intrare

a) Tâmplărie exterioară metalică et. XI

R = 0,170 m2K/W

S = 4,80 m2

b) Pereti vitrati la casa scării

Alcătuire

Pereti simpli din plăci presate din sticlă tip S (Nevada) conf.[1] Tabel V

R = 0,220 m2 K/W

S = 7,40m2



c) Tâmplărie exterioară metalică hol intrare

R = 0,170 m2K/W

S = 6,10 m2

TOTAL a) ... c)

4) Volum util casa scărilor si hol intrare

H. ARII Sl REZISTENTE TERMICE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE CARE SEPARĂ SUBSOLUL NEÎNCĂLZIT DE MEDIUL EXTERIOR

1) planseu intre subsol si mediul exterior (fig. A1.3)

2) Pereti exteriori supraterani, la soclu (h = 0,56 m)

(fig. A1.8) .

h = 0.60 - 0.40 = 0.56 m (fig. A1.8)

3) Placa inferioară a subsolului

4) Volum util subsol si camera pubelelor

3.3.2. Determinarea consumului anual normal de căldură pentru încălzire

Consumul anual de căldură pentru încălzirea spatiilor se determină cu relatia (1) din [2], cunoscându-se următoarele:

(încălzire cu corpuri statice),

a = 8,65 W/m2

În tabelul 3.3.7 este prezentat modul de determinare a temperaturii medii a clădirii, conform [7] .

Tabel 3.3.7

Apart. Cam ti[oC] Vol [m3]

C.zi 20 53,743

Buc 18 15,954

Hol 18 11,655



Datele necesare determinării temperaturilor casei scărilor si subsolului tehnic sunt următoarele :

1

Hol 18 13,986

Dormitor 20 25,460

Dormitor 20 30,614

Baie 22 10,198

Hol 18 5,439

2

Cam. zi 20 47,164

Buc 18 10,360

Baie 22 7,123

Hol 18 6,695

3 … 44

Cam. zi 20 46,128

Dormitor 20 28,555

Dormitor 20 28,846

Buc 18 15,540

Baie 22 10,918

Hol 18 4,419

Debara 18 8,669

Hol 18 10,656

Spatii com.

Uscătorie 25 42,343

Spălătorie 15 23,190

Motor lift 10 22,811

Temp. medie 19,615 6783,45

Si,cs = 919,2 m2 Ri,cs = 0,394 m2K/W

Spe,cs = 36,1 m2 Rpe,cs = 0,620 m2K/W

Sf,cs = 18,3 m2 Rf,cs = 0,187 m2K/W

Scs,s = 77,9 m2 Rcs,s = 0,415 m2K/W

Spd,sb = 297,7 m2 R,po = 2,8800 m2K/W

Spi,sb = 271,0 m2 Rpi,sb = 0,368 m2K/W

Spe,sb = 85,2 m2 Rpe,sb = 0,305 m2K/W

Vcs = 800,0 m3 R,e = 0,5971 m2K/W

na,cs = 0,50 h-1 R,a = 4,1006 m2K/W

Vsb = 683,3 m3 Lm = 165 m rc,m = 0,05 m re,m = 0,09 m Del.iz.m = 0,04 m Lam.iz.m = 0,14 W/mK tio = 19,615 oC ta = 10 oC a = 23 m b = 13,6 m h = 1,8 m H = 6 m na.sb = 0,60 h-1 naL.cs = 0,20 h-1 Lambda.p = 1,74 W/mK Del.p = 0,1 mLambda.1 = 1,27 W/mK Del.1 = 0,44 mLambda.0 = 0,93 W/mK Del.0 = 0,1 mLambda.s = 1,16 W/mK Perim.sb. = 68,2 m

Alfa.i,sb = 12 W/m2K Alfa.e = 17 W/m2K

SF Sb = 0,48 m2 vânt mediu = 0,4 m/s

SETcs = 5,035 m2 qR(0) = 525 W/m2

Nr.c.î. = 4 Coef numericiC2 2.334,03 F7 4,83

C3 - F8 0,44



TABELE TRANSF

Durata sezonului de încălzire si numărul corectat de grade zile pentru încălzire s-au determinat din verificarea conditiilor de identitate, la începutul, respectiv sfârsitul

C4 187,81 F9 25,18C5 132,00 F10 25,83F1 50,36 F11 0,71F2 2,27 F12 0,67F3 81,00 F13 0,27F4 50,36 F14 1,36F5 0,59 F15 1,06F6 0,33 A 26,67

Luna T.ext.m [oC]

T.apa.k [oC]

Te.Sb.k [oC]

Temp.Sb [oC]

Temp.Sb [oC]

OBSERVATII

Iunie 20,2

Iulie 22 22 20,92 19,89 19,9 Fără flux termic disipat către exterior

August 21,2 21,2 21,68 19,59 19,81 Fără flux termic disipat către exterior

Septembrie 16,9 39,43 19,48 20,34 19,47 Fără flux termic disipat către exterior

Octombrie10,8 42,58 14,46 18,92 18,82 Punctul de despărtire pe peretii verticali

Noiembrie5,2 45,48 8,56 17,51 18,22 Punctul de despărtire pe pardoseala subsolului

Decembrie0,2 48,06 3,2 16,15 17,68 Punctul de despărtire pe pardoseala subsolului

Ianuarie-2,4 49,41 -0,84 15,33 17,39 Punctul de despărtire pe pardoseala subsolului

Febroarie-0,1 48,22 -1,48 15,77 17,63 Punctul de despărtire pe pardoseala subsolului

Martie4,8 45,69 1,86 17,03 18,16 Punctul de despărtire pe pardoseala subsolului

Aprilie11,3 42,32 7,4 18,72 18,86 Punctul de despărtire pe pardoseala subsolului

Mai16,7 39,53 13,46 20,1 19,44 Punctul de despărtire pe peretii verticali

Iunie20,2 20,2 18,1 19,21 19,7 Punctul de despărtire pe peretii verticali

Derminarea duratei normale de încălzire & a necesarului de căldură

Luna Dz.k

calen-dar

Temp.ext. [oC]

Temp.sbs. [oC]

Temp.CS. [oC]

Temp.int R [oC]

Temp.ext R [oC]

Dz(k) real [zile]

Nr lunar grd. zile

Cons.căldură Cons.cald. CS Disip.cald

[MWh/lună] [MWh/lună] [MWh/lună]

Iulie 31 22,00 19,89 19,90 17,34 23,16

August 31 21,20 19,59 19,81 17,34 22,884

Septembrie 30 16,90 20,34 19,47 17,34 19,73

Octombrie 31 10,80 18,92 18,82 17,34 14,68 31,0 26,2 16,3 0,338 2,95

Noiembrie 30 5,20 17,51 18,22 17,34 10,15 30,0 215,2 46,0 0,466 3,38

Decembrie 31 0,20 16,15 17,68 17,34 6,44 31,0 338,0 72,1 0,612 3,98

Ianuarie 31 -2,40 15,33 17,39 17,34 4,68 31,0 392,2 83,8 0,681 4,25

Febroarie 28 -0,10 15,77 17,63 17,34 6,78 26,0 295,7 63,1 0,560 3,66

Martie 31 4,80 17,03 18,16 17,34 10,55 31,0 210,5 44,9 0,493 3,58

Aprilie 30 11,30 18,72 18,86 17,34 15,43 29,3 56,1 12,0 0,308 2,79

Mai 31 16,70 20,10 19,44 17,34 19,50

Iunie 30 20,20 19,21 19,70 17,34 22,02

211,3 1585,0 338,2 3,46 24,59



sezonului de încălzire, dintre temperatura interioară medie redusă din spatiul încălzit si temperatura exterioară de referintă a clădirii considerate .Au rezultat următoarele valori :

- Durata sezonului de încălzire : Dz = 211,3 zile

- Momentul de începere al sezonului de încălzire 01 octombrie

- Momentul de sfârsit al sezonului de încălzire: 29 aprilie

- Numărul corectat de grade - zile pentru încălzire: NG2=1.585,0 grd.zi

- Consumul anual de căldură pentru încălzire, la nivelul spatiilor încălzite, este: ,

- Consumul anual de căldură pentru încălzire aferent casei scărilor: ,

- Cantitatea de căldură disipată prin conductele de distributie a agentului termic din subsolul tehnic al blocului: .

Rezultă:

- Randamentul de distributie al instalatiei de încălzire:

- Randamentul instalatiei de încălzire interioară:

- Consumul anual de căldură pentru încălzire, la nivelul racordului la sistemul de alimentare cu căldură, este: ,

- Consumul specific anual de căldură pentru încălzirea spatiilor clădirii, la nivelul sursei de căldură (racordul la reteaua de termoficare):

- Consumul specific anual de căldură pentru încălzirea spatiilor clădirii, la nivelul spatiilor încălzite: ,

- Consumul anual de căldură ia nivelul unui apartament mediu: 7,74 Gcal/ap.an.

3.3.3. Determinarea curbei de reglaj termic al instalatiei de încălzire

Variatia necesarului mediu orar de căldură pentru încălzirea spatiilor si variatia temperaturii de tur a agentului termic în raport cu temperatura exterioară medie zilnică se determină pe baza următoarelor date :

Au rezultat următoarele valori :

m = -1,034n = 51,33A.sb = 26,6675epsi.c.(L) = 0,11epsi.c.(C) = 0,11S.RL = 680,79S.RC = 0S.RCS = 5,04qr.(0) = 525r.1 = 0,00013r.2 = 0,01602s.1 = -0,01399

s.2 = -0,60585

ti(0) = 19,62B1 = 1,1955c.rd = 0,92c.rh = 0,95Exp.”m” = 1,30

Temp.ext.

[oC]

Tev

[oC]

Qnec.Loc

[W]

16,90 20,77 #DIV/0!

10,80 16,17 25.876,4

5,20 11,59 74.828,2

0,20 8,15 113.277,7

-2,40 6,57 131.588,2

-0,10 8,67 109.776,7

4,80 12,20 70.742,6

11,30 16,74 20.215,8

M1 = -103,9522328



3.3.4. Determinarea consumului anual normal de căldură pentru prepararea apei calde de consum

Determinarea consumului anual normal de căldură pentru prepararea apei calde de consum pentru blocul expertizat se bazează pe valorile consumurilor facturate pe o perioadă de cinci ani consecutivi (1995 -1999), centralizate în tabelul următor:

În urma măsurărilor efectuate în subsolul tehnic al clădirii a fost determinată valoarea medie caracteristică a pierderii de apă din instalatia de utilizare a apei calde de consum: g

p = 24,75 l/zi.

Temperatura medie anuală a apei reci este . Temperatura apei calde de consum este tac = 55 °C.

Cantitatea de căldură disipată de la conductele de distributie din subsol (exclusiv conducta de recirculare care nu functionează) si de la coloanele de distributie din clădire:

Cantitatea anuală medie de căldură facturată la nivel de bloc (conform facturilor) este:

Numărul real de persoane aferent clădirii, determinat ca valoare medie pe perioada de facturare 1995 - 1999, este :

Numărul mediu normalizat de persoane aferent clădirii, determinat functie de indicele mediu (statistic) de ocupare a locuintelor, este:

Np = 0.078 · 1770.87 = 138.1 persoane

Cantitatea de căldură normalizată corectată:

Consumul de apă normalizat la temperatura conventională taco :

M2 = 9684,447377M3 = 201,0681486R5 = 0,00373P1 = 21,03359052P2 = 0,091864239

p1 p2

-8036,93 112258,0

W1 W2

0,7308 8,3335

q1 q2

0,2601 15,9542

Anul Qf.acm [ Gcal ] Nr. Persoane

1995 226,12 110

1996 231,19 103

1997 232,26 106

1998 274,25 96

1999 279,68 97

Valori medii 248,64 102,40



Pierderea de apă măsurată sub forma cantitătii de apă pierdută pe durata unui an:

Cantitatea de apă caldă normalizată, la nivelul punctelor de consum din apartamente, la temperatura taco

, este:

Consumul specific normalizat de apă caldă echivalent din punct de vedere al entalpiei masice:

Consumul mediu specific normalizat de căldură pentru apă caldă:

Eficienta energetică a instalatiilor de livrare a apei calde rezultă:

3.4. Raportul de expertiză

3.4.1. Informatii generale

Clădirea : BLOC M 28

Adresa: Bucuresti, sector 6, str. Arinii Domei nr. 4, ansamblul Uverturii

Proprietar: sociatia de proprietari Bloc M 28

Destinatia principală a clădirii: locuinte

Tipul clădirii: bloc cu o singură scară, S + P + 10 E

Anul constructiei: 1974

Proiectant I constructor: IPB (pr. 8155, sectiunea refolosibilă Mlf5)

Număr de apartamente: 44

Structura constructivă: pereti structurali din beton armat

3.4.2. Informatii privind constructia

Suprafata locuibilă : 1770,87 m2

Suprafata utilă a spatiilor încălzite : 2.613,26 m2

Volumul util al spatiului încălzit : 6.783,45 m3

Volumul total al clădirii : 8.810,70 m3

Caracteristici geometrice si termotehnice ale anvelopei

Tip Suprafata utilă [m2] Nr.ap. Sînc [m2]

Ap. cu 1 cam. 27,79 1 27,79

Ap. cu 3 cam. – P 64,02 1 64,02

Ap. cu 3 cam. – P … Et X 59,27 22 1303,94

Ap. cu 3 cam. – P … Et X 59,45 20 1189,00

Spatii comune 28,51 - 28,51

TOTAL 44 2.613,26

Element de constructie Orientare

Suprafata [m2]

Rezistenta termică

corectată [m2K/W]



Suprafata exterioară : 3.900,88 m2

Indicele de compactitate al clădirii : SE/V = 0,58 m-1

3.4.3. Informatii privind instalatia de încălzire

Sursa de energie pentru încălzirea spatiilor: Termoficare -punct termic central .

Tipul sistemului de încălzire: Încălzire centrală cu corpuri statice

Distributia agentului termic: inferioară, retea arborescentă

Necesarul de căldură de calcul: 320.930 W

Racord la sursa centralizată cu căldură: unic, Dn 80, ∆P0 = 1000 mmH20

Contor de căldură pentru încălzire: nu există

Elemente de reglaj termic si hidraulic: exclusiv la nivelul corpurilor de încălzire, dintre care majoritatea sunt nefunctionale

Date privind instalatia de încălzire interioară cu corpuri statice:

Lungimea totală a retelei de distributie din subsol: 85 m

PE1 N 579,33 0,703

PE2 S 562,57 0,703

PE3 E 330,22 0,703

PE4 V 331,90 0,703

PE5 N 12,23 0,471

PE6 S 37,02 0,471

PE7 E 13,45 0,471

PE8 V 13,45 0,471

PE9 V 3,99 0,815

PE10 - 5,08 1,373

TE ap O 241,92 0,886

TE c O 29,57 0,736

Pl Pb - 21,31 0,521

Pl Sb - 5,78 0,366

UI Sb - 1,89 0,340

PL Pb - 14,00 1,056

PL Sb - 228,05 0,345

CS - 919,16 0,394

FE1 S 119,76 0,390

FE2 N 124,96 0,390

FE3 V 149,68 0,390

FE4 E 151,36 0,390

FE5 N 1,20 0,170

FE6 S 3,00 0,170

Tip de corp de încălzire

Nr. corpuri de

încălzire Nr.

elemente

Suprafata echivalentă termic [m2]

Apartamente

Radiator din fontă

STAS 7363 600/2

219 2569 680,79

Spatii comune 4 58 15,37

Casa scărilor 1 19 5,04

Total 224 2646 701,2



Debitul nominal de agent termic de încălzire: 13.800 l/h

Curba de reglaj termic in raport cu temperatura exterioară medie zilnică

Durata sezonului de încălzire: Dz = 211,3 zile

- Momentul de începere al sezonului de încălzire: 01 octombrie

- Momentul de sfârsit al sezonului de încălzire: 29 aprilie

Consumul anual de căldură pentru încălzire, la nivelul spatiilor încălzite: ,

Consumul anual de căldură pentru încălzire, la nivelul racordului,

Consumul specific anual de căldură pentru Încălzirea spatiilor clădirii, la nivelul sursei de căldură (racordul la reteaua de termoficare): ,

Consumul specific anual de căldură pentru Încălzirea spatiilot clădirii, la nivelul spatiilor încălzite: ,

Randamentul de distributie al instalatiei de încălzire: ηd = 0.94

Randamentul instalatiei de încălzire interioară : ηinc

= 0.92 × 0.94 × 1.0 = 0.863

Consumul anual de căldură la nivelul unui apartament mediu: 7,74 Gcal/ap.an.

3.4.4. Informatii privind instalatia de preparare a apei calde de consum

Puncte de consum a.c.m./a.r.in apartamente: 45

Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri:

Racord la sursa centralizată cu căldură: unic, Dn 80

Conducta de recirculare a.c.m.: există, dar nu este functională

Contor de căldură: nu există nici la nivelul racordului la reteaua de alimentare a.c.m. si nici la nivelul punctelor de consum

Pierderi estimate pentru instalatia de apă caldă de consum: 16,29 kWh/m2an

Consum specific normalizat de apă caldă:

- Ia nivelul punctelor de consum: 132,7 l/pers zi

- la nivelul racordului la sursa de căldură: 137,0 l/pers zi

Consumul mediu specific normalizat de căldură pentru apă caldă: 149,2 kWh/m2an

Eficienta energetică a instalatiilor de livrare a apei calde: εacm = 0,89

[top]

4. STUDIU DE CAZ PRIVIND EXPERTIZA ENERGETICĂ A UNEI CLĂDIRI DE LOCUIT ÎNSIRUITE



Clădirea de locuit analizată este situată pe strada Alecu Mateevici (fostă Lazăr Grumberg) nr. 7, sector 2, Bucuresti, cartierul Vatra Luminoasă. Clădirea a fost proiectată în anul 1937 (constructia fiind terminată în anul 1939) si face parte dintr-un ansamblu de mai multe locuinte muncitoresti tip, cu arhitectură asemănătoare, care astăzi pot fi considerate vile.

Clădirea este orientată cu fatada dinspre stradă la vest. Este adăpostită, dar nu este umbrită de clădiri învecinate.

Clădirea este de tip duplex, alcătuită din două apartamente identice, alipite, având în componentă parter, etaj, pod si subsol. Apartamentul expertizat are la parter două intrări, două holuri, o cameră de zi, o bucătărie, o cămară, si un WC de serviciu. Lângă intrarea principală se găseste rampa de scară din beton armat pe care se urcă la etaj, iar lângă cea de a doua intrare este rampa de scară din beton armat pe care se coboară la subsol. La etaj sunt două dormitoare si o baie.

Clădirea are pod neîncălzit, cu sarpantă de lemn si învelitoare înclinată din tablă vopsită pe astereală din scânduri de 25 mm grosime, în pod se accede din degajamentul de la etaj, printr-o trapă din lemn amplasată în planseul de peste etaj.

Subsolul, neîncălzit initial, a fost destinat unor spatii de depozitare, dar în prezent adăposteste si centrala termică si un birou încălzit.

Clădirea a fost proiectată cu cosuri de fum pentru sobe cu lemne, dar în prezent ea este dotată cu instalatie de încălzire centrală cu radiatoare din fontă si centrală termică functionând cu gaze naturale.

Finisajele sunt obisnuite :

- tencuielile sunt de cca. 2 cm grosime la interior cu zugrăveli obisnuite;

- peretii băilor si bucătăriilor au fost initial prevăzuti cu vopsitorii de ulei, dar în prezent în bucătărie si băi este prevăzută faiantă;



- tencuielile exterioare sunt de cca. 3 cm, cu finisaj de culoare deschisă;

- pardoselile sunt în camere din parchet, iar în bucătărie, baie, holuri sunt din mozaic; grosimea pardoselilor este de 10 cm;

În jurul clădirii este prevăzut un trotuar de cea. 1,0 m lătime.

Înăltimea liberă a parterului si a etajului este de 2,80 m, a subsolului de 2,40 m, iar înăltimea maximă a podului de 2,30 m. Cota la pardoseala subsolului este -2,60 m, la pardoseala etajului +3,00 m, iar la pardoseala podului de +6,00 m.


Structura de rezistentă a clădirii este alcătuită din pereti structurali din zidărie în grosime de 28 cm, din cărămizi pline (270 x 13 x 62 mm), cu mortar M4, fără stâlpisori si centuri din beton armat, tencuiti pe ambele fete.

Deasupra ferestrelor sunt buiandrugi din beton armat pe toată grosimea zidăriei, neprotejati cu termoizolatie.

Planseele de 10 cm grosime, sunt plăci din beton armat, rezemate pe contur până la exterior, prevăzute în interior cu grinzi din beton armat cu înăltimea de 30 cm de la tavan, care sprijină si pe un stâlp din beton armat de 28 x 28 cm.

Clădirea are un subsol cu pereti exteriori cu alcătuire mixtă, de 35 cm grosime nominală alcătuiti de la interior către exterior din: zidărie de cărămizi pline de 13 cm grosime si beton simplu de 21 cm grosime, pe care este amplasată sub cota trotuarului hidroizolatia verticală protejată cu zidărie de cărămizi pline de 1/4 cărămidă grosime.

Fundatiile sunt probabil continue, din beton armat, pe conturul peretilor structurali exteriori si interiori.

În urma cutremurului din 4 martie 1977, clădirea nu a suferit avarii grave.

4.1.3. Elemente de izolare termică

Peretii structurali exteriori din zidărie de cărămidă, de o cărămidă grosime (28 cm), tencuiti pe ambele fete, au punti termice continue în dreptul planseelor, în dreptul buiandrugilor si a capetelor grinzilor din beton armat.

Peretii dintre apartamente sunt de 34 cm grosime si sunt realizati din 2 pereti din zidărie de cărămidă de 14 cm grosime cu un strat median de 6 cm grosime de aer neventilat.

Planseul dinspre pod este izolat termic cu un strat de alicarie si moloz de cea. 7,5 cm grosime, protejat cu o dusumea din scânduri de 2,5 cm grosime, rezemate pe cusaci (grinzisoare) din lemn .

Planseul de peste subsol nu are prevăzută izolatie termică. Soclul perimetral nu este termoizolat.

Tâmplăria exterioară de la fereste este din lemn, dublă, prevăzută cu două foi de geam simplu de 3 mm grosime. Tocurile sunt pozitionate la fata interioară de 3 mm grosime. Tocurile usilor de la intrare este din lemn, cu 2 foi la usa principală si cu o foiae la usa de la intrarea secundară.

4.1.4. Instalatia de încălzire si preparare a apei calde de consum

Încălzirea spatiilor se realizează prin intermediul unei instalatii de încălzire centrală cu radiatoare din fontă STAS 7364 tip 624/4 si 218/9. Instalatia a fost proiectată si realizată în anul 1974, initial functionând pe combustibil lichid (păcură), iar din 1992 functionează pe gaze naturale.

Instalatia a fost concepută pentru a functiona prin gravitatie, cu distributie inferioară. Cazanul a fost înlocuit în anul 2000 cu un cazan modern, automatizat, dotat cu arzător atmosferic, cu vas de expansiune închis si pompă de circulatie a agentului termic.

Apa caldă de consum se prepară prin intermediul unui boiler cu acumulare functionând cu agent termic preparat de cazanul utilizat si pentru încălzirea spatiilor. Pe timpul verii (mai - septembrie) apa caldă de consum este preparată cu ajutorul energiei solare prin intermediul a două panouri solare având o suprafată totală de 4 m2.

Încălzirea spatiilor este reglată printr-un termostat de cameră cu programare care comandă închiderea sau deschiderea unei vane cu servomotor amplasată pe conducta de tur a circuitului de încălzire, în paralel, functionarea circuitului de preparare a apei calde de consum este dictată de un termostat amplasat pe boiler.

Conductele de distributie a căldurii din subsol sunt termoizolate cu vată minerală de grosime medie 3 cm, protejată cu carton tencuit cu ipsos armat cu plasă de rabit. Termoizolatia este uscată, în stare bună.

4.1.5. Aprecieri privind starea actuală a clădirii

Imobilul a fost în general bine întretinut de-a lungul timpului. Instalatiile interioare prezintă uzura normală.


Clădirea: CLĂDIRE DE LOCUIT ÎNSIRUITĂ

Adresa: Bucuresti, sector 2, str. Alecu Mateevici nr. 7

Proprietar: LEU Ion Nelu si LEU Elena


- Tipul clădirii:

NOTA: clădirea este cuplată cu un apartament similar; datele din fisă corespund unui singur apartament


[x] locuinte [ ] birouri [ ] spital[ ] comert [ ] hotelautorităti [ ] locale / guvern[ ] scoală [ ] cultură [ ] altă destinatie

[ ] individuală [x] însiruită [ ] bloc [ ] tronson de bloc



- Regimul de înăltime al clădirii: S + P + 1 E


- Proiectant / constructor: Casa Constructiilor







[√] Pereti exteriori opaci:

√ alcătuire :

√ Suprafata totală a peretilor exteriori opaci [m2]: 85,2

- Rosturi despărtitoare pentru tronsoane ale clădirii: NU ESTE CAZUL

- Pereti către spatii anexe (casa scărilor, ghene etc): NU ESTE CAZUL

[√] Planseu peste subsol neîncălzit:

[x] zidărie portantă [ ] cadre din beton armat

[ ] pereti structurali din beton armat [ ] stălpi si grinzi [ ] diafragme din beton armat [ ] schelet metalic

[x] partiu de arhitectură pentru fiecare tip de nivel reprezentativ (releveu),[x] sectiuni reprezentative ale constructiei (releveu),[ ] detalii de constructie,[x] planuri pentru instalatia de încălzire interioară (releveu),[x] schema coloanelor pentru instalatia de încălzire interioară (releveu),[ ] planuri pentru instalatia sanitară.

[x] adăpostită [ ] moderat adăpostită [ ] liber expusă (neadăpostită)

[x] Uscat si cu posibilitate de acces la instalatia comună,[ ] Uscat, dar fără posibilitate de acces la instalatia comună,[ ] Subsol inundat / inundabil (posibilitatea de refulare a apei din canalizarea exterioară),

PE Desciere Suprafată [m2]

Straturi componente (i→e) Coeficient reducere, r


1 Zidărie din cărămizi pline 85,2

tencuială int. 0,02

0,933 zidărie 0,27

tencuială ext. 0,03

√ Stare: [X] bună, [ ] pete condens, [ ] igrasie,

√ Starea finisajelor: [X]bună, [ ] tencuială căzută partial/ total

√ Tipul si culoarea materialelor de finisaj:

tencuială culoare ocru

PSb


Straturi componente (i→e)

Coeficient reducere,r




√ Suprafata totală a planseului peste subsol neîncălzit [m2] :23,2


[√] Terasă / acoperis: Acoperis peste pod neîncălzit

√ Suprafata totală a învelitorii [m2]: 37,3

√ Materiale finisaj: Tablă zincată, putin murdară,

[√] Starea acoperisului peste pod:

[X] Bună,

[ ] Acoperis spart / neetans la actiunea ploii sau a zăpezii;

[√] Planseu sub pod:

√ Suprafata totală a planseului sub pod [m2]: 36,8

[√] Ferestre - usi exterioare:

√ Starea tâmplâriei:

- Alte elemente de constructie: NU ESTE CAZUL

- Elementele de constructie mobile din spatiile comune: NU ESTE CAZUL

- Caracteristici ale spatiului locuit / încălzit:

√ Suprafata utilă a pardoselii spatiului încălzit [m2]: 75,39

√ Volumul spatiului încălzit [m3]: 208,07

√ Înăltimea medie liberă a unui nivel [m]: 2,80

- Gradul de ocupare al spatiului încălzit / nr. de ore de functionare a instalatiei de încălzire: ocupare / functionare continuă a instalatiei de încălzire;

- Raportul dintre suprafata fatadei cu balcoane închise si suprafata totală a fatadei prevăzută cu balcoane / logii: nu este cazul;

- Adâncimea medie a pânzei freatice: Ha = 6 m;

- Înăltimea medie a subsolului / demisolului fată de cota terenului sistematizat [m] : 1,55

- Perimetrul pardoselii subsolului / demisolului clădirii: 17,8 m

placă din beton armat

monolit 10 cm

23,2

pardoseala 0,10

0,936 placa b.a. 0,10

tencuiala 0,01

PP


Straturi componente (i→e) Coeficient reducere,r

Material Grosi-me [m]

placă din b. a. monolit 10 cm 36,8

tencuiala interioară 0,010

0,935 placa b.a. 0,100

moloz 0,075

dusumea de lemn 0,025

FE/UE Descriere Suprafată [m2] Tipul tâmplăriei Grad

etansare Prezentă

oblon (i/e)

FE - ferestre duble, din lemn 10,5 - dublă, din lemn - fără măsuri de etansare

-

UE - usi opace din lemn, una simplă si una dublă

3,8 - din lemn - fără măsuri de etansare

-

[X] bună [ ] evident neetansă[X]fără măsuri de etansare,[ ] cu garnituri de etansare,[ ] cu măsuri speciale de etansare;




√ Sursa de energie pentru încălzirea spatiilor :

[X] Sursă proprie, cu combustibil: .GAZE NATURALE

[ ] Centrală termică de cartier

[ ] Termoficare - punct termic central

[ ] Termoficare - punct termic local

[ ] Altă sursă sau sursă mixtă: ………………………………………..


[ ] Încălzire locală cu sobe,

[ ] Încălzire centrală cu corpuri statice,

[ ] Încălzire centrală cu aer cald,

[ ] Încălzire centrală cu plansee încălzitoare,

[ ] Alt sistem de încălzire: ……………………………………………..





√ Necesarul de căldură de calcul [W] : 15.300 ;

√ Racord la sursa centralizată cu căldură: nu este cazul

√ Contor de căldură; tip contor, anul instalării, existenta vizei metrologice: NU ESTE CAZUL;

√ Elemente de reglaj termic si hidraulic (la nivel de racord, retea de distributie, coloane): vană servomotor pe conducta de ducere a agentului termic de încălzire;


[X] Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj si acestea sunt functionale,

[ ] Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj, dar cel putin un sfert dintre acestea nu sunt functionale,

[ ] Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj sau cel putin jumătate dintre armăturile de reglaj existente nu sunt functionale,


- Lungime [m]: 2 x 8,60, 2 x 2,30;

- Diametru nominal [mm, toli]; 2", 1",

- Termoizolatie: vată minerală de grosime medie 3 cm protejată cu carton tencuit cu ipsos armat cu plasă rabit, stare bună, uscată;

√ Starea instalatiei de încălzire interioară din punct de vedere al depunerilor :

[ ] Corpurile statice au fost demontate si spălate / curătate în totalitate după ultimul sezon de încălzire,

[ ] Corpurile statice au fost demontate si spălate / curătate în totalitate înainte de ultimul sezon de încălzire, dar nu mai devreme de trei ani,

[X] Corpurile statice au fost demontate si spălate / curătate în totalitate cu mai mult de trei ani în urmă,


[ ] Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături de separare si golire a acestora, functionale,

[X] Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături de separare si golire a acestora sau nu sunt functionale,


Tip corp static

Număr corpuri statice [buc.] Suprafată echivalentă termic [m2]

în spatiul locuit

în spatiul comun Total în spatiul

locuit în spatiul comun Total

624/4 81 - 81 22,842 - 22,842

218/9 27 - 27 7,452 - 7,452



√ Sursa de încălzire - centrală termică proprie :

- Putere termică nominală: 36 kW,

- Randament de catalog: 70%,

- Anul instalării: cazan - 1974, arzător – 1994

- Ore de functionare: cazan - 245.000 ore, arzător - 70.000 ore

- Stare (arzător, conducte / armături, manta): bună,

- Sistemul de reglare/automatizare si echipamente de reglare: reglare centralizată a sursei de căldură printr-un termostat de cameră programabil care actionează o vană cu servomotor care închide / deschide alimentarea circuitului de alimentare a corpurilor de încălzire,



[X] Sursă proprie, cu: GAZE NATURALE

[ ] Centrală termică de cartier

[ ] Termoficare - punct termic central

[ ] Termoficare - punct termic local

[ ] Altă sursă sau sursă mixtă:


[ ] Din sursă centralizată,

[ ] Centrală termică proprie,

[X] Boiler cu acumulare,

[ ] Preparare locală cu aparate de tip instant a.c.m.,

[ ] Preparare locală pe plită,

[ ] Alt sistem de preparare a.c.m.:

√ Puncte de consum a.c.m. / a.r.: 3/4;

√ Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri:


√ Conducta de recirculare a a.c.m. :

[ ] functională, [ ] nu functionează [X] nu există

√ Contor de căldură general:


[ ] nu există [ ] partial [ ] peste tot


- programul de livrare a apei calde menajere: FĂRĂ ÎNTRERUPERE

- facturi pentru apa caldă menajeră pe ultimii 5 ani: există

- sursa de căldură pentru prepararea apei calde menajere este cea utilizată si pentru încălzirea spatiilor;

- dimensiunile boilerului pentru prepararea a.c.m.: Capacitate 180 I;

- facturi pentru consumul de gaze naturale pentru clădirile cu instalatie proprie de producere a.c.m. functionând pe gaze naturale - facturi pe ultimii 5 ani, centralizate în tabelul următor:

- temperatura apei reci din zona / localitatea în care este amplasată clădirea: valoare medie anuală: 10°C (vara: 15°C, iarna 5°C)

- numărul de persoane mediu pe durata unui an (pentru perioada pentru care se cunosc consumurile facturate): 3 persoane.

4.3. Note de calcul


Lavoar - 1Spălător - 2Cadă de baie: - 1Rezervor WC - 2




1. Arii

a. Pereti exteriori + tămplarie exterioară (parter + etaj)

Perimetru parter P = 9,82 + 7,49 + 2 x 0,40 = 18,11 m

Perimetru etaj P = 9,82 + 7,49 = 17,31 m

Înăltime nivel H = 2,90 m

b. Tâmplărie exterioară

c. Pereti exteriori (d = 28 cm, la parter + etaj)

S = 99,57 - 14,34 = 85,23 m2, din care :

d. Usi interioare (spre subsol)

S = 0,8 x 1,8 + 0,9 x 2,0 = 3,24 m2

e. Pereti către subsol

d = 14cm: S = 0,5 x 3,0 x 2,1 + 2,1 x 1,14 - 1,44 + 4,23 x 2,55 - 1,80 = 13,09 m2

d = 28 cm: S = 2,54 x 2,55 = 6,48 m2

f. Planseu peste parter (spre exterior)

S = 1,70 x 0,40 = 0,68 m2

g. Planseu peste etaj (spre pod)

S = 4,91 x 7,49 = 36,78 m2

h. Planseu peste subsol (spre spatiu neîncălzit)

S = 36,78 + 0,68 - 10,15 - 3,0 x 1,14 - 0,17 x 4,3 = 23,16 m2

- cu pardoseli calde S = 5,13 m2

- cu pardoseii reci S = 15,62 m2

- pereti interiori S = 2,41 m2

i. Rampă peste subsol

S = 3,66 x 1,14 = 4,17m2

j. Pereti exteriori supraterani (birou - subsol încălzit)

S = 2,54 x 1,0 - 1,12 = 1,42 m2

102,72

m2

Se scade la parter0,5 x 3,0 x 2,1 = 3,15 m2

99,57 m2

Ferestre S = 2 x (2,0 x 1,3 + 1,0 x 1,3 + 0,8 x 0,6 + 0,4 x 1,0) + 0,4 x 2,5 = 10,56 m2

Usi parter - dublă S = 0,9 x 2,2 = 1,98 m2

- simplă S = 0,9x2,0 = 1,80 m2

Total 3,78 m2

Total S = 10,56 + 3,78 = 14,34 m2

SUD - 35,03 m2

EST - 25,76 m2

VEST - 24,44 m2

OBSERVATIE - Pe înăltime H = 3,00 m sunt 18 trepte 25 x 17,6 cm

- , α = 35°, cosα = 0.819

-

- h = 3.00 × 0.70 = 2.10 m



k. Fereastră exterioară (birou - subsol încălzit)

S = 1,5 x 0,75 = 1,12 m2

l. Pereti exteriori subterani (birou - subsol încălzit)

S = 2,54 x 1,55 = 3,94 m2

m. Placa pe sol (birou - subsol încălzit)

S = 4,23x2,54 = 10,74 m2

2. Lungimi de punti termice

a. Colturi verticale iesinde:

l = 5x2,9 = 14,5 m

b. Colturi verticale intrănde:

I = 1x2,9 = 2,9m

c. Contur ferestre duble (excl. buiandrugi)

I = 2 x (3,6 + 4,6 + 2,0 + 2,4) + 5,8 + 3,0 = 34,0 m

d. Contur usi (excl. buiandrugi si praguri)

| = 4,4 + 4,0 = 8,4 m

e. Buiandrugi ferestre si usi

l = 2x (1,0 + 2,0 + 0,8 + 0,4 + 0,9) + 1,5 = 11,7 m

f. Praguri usi

l = 2x0,9 = 1,8 m

g. Centuri la planseul peste parter

I = P = 18,1 m

h. Centuri la planseul peste etaj

I = P = 17,3 m

i. Centuri la planseul peste subsol

l = P - (3,0 + 2 x 0,9) = 18,1 - 4,8 = 13,3 m

Total punti termice liniare

3. Arii locuibile si utile: volum total al spatiului încălzit

Aria locuibilă:

Sloc = 15,28 + 17,79 + 7,20 + 9,96 = 50,23 m2

Aria utila a spatiului încălzit:

Sînc = 50,23 + (7,20 +2,11 + 1,64 + +2,53) + 3,87 + (2,38 + 2,90 + 2,53) = 75,39 m2

Volumul total al spatiului încălzit:

V = 65,43 x 2,80 + 9,96 x 2,45 + 2,10 x 3 x 0,5 x 1,0 = 208,07 m3

4. Caracteristicile geometrice ale podului

- colturi verticale l = 14,5 + 2,9 = 17,4 m- contur tâmplârie I = 34,0 + 8,4 + 11,7 + 1,8 = 55,9 m- centuri I= 18,1 + 17,3 + 13,3 = 48,7 mTotal punti termice 122,0 m

Lungimea interioară a podului L = 4,91 m

β = 9.1°

cosβ = 0.987



- Zonă de planseu neizolat

- Lungime punti termice pe conturul planseuiui

I = 7,49 + 9,82 = 17,31 m

- Volum util

5. Caracteristicile qeometrice ale subsolului

Lătimea B = 7,35 m

Lungimea L = 4,84 m

Perimetre:

- spatiu neîncălzit: P(S1) = 4,84 + 7,35 + 2 x 0,40 + 2,27 = 15,26 m

- spatiu încălzit (birou): P(S2) = 2,54 m

- între spatiul neîncălzit si birou: P(L) = 4,23 + 2,54 = 6,77 m

Înăltimea supraterană h = 1,10 - 0,10 = 1,00 m

Înăltime subterană Z = 2,65 - 1,10 = 1,55 m

Planseu peste subsol

Placă inferioară

Pereti subterani

Tâmplărie exterioară dublă

- chepeng S = 0,80 x 0,80 = 0.64 m2

- pereti interiori S = 0,5 x (7,49 x 0,34 + 1,26 x 0,56) = 1,63 m2

2,27 m2 (6,2%)

- cu pardoseală caldă 5,13 m2

- cu pardoseală rece 15,62 m2

- pereti interiori 2,41 m2

23,16 m2

- spatiu încălzit (cu pardoseală caldă ) :- spatiu neîncălzit (cu pardoseală rece ) :

36,20 m2

- spatiu încălzit :

- spatiu neîncălzit (birou) :



Pereti supraterani

Pereti interiori 1/2 cărămidă (spre parter)

S = (0,5 x 3,0 x 2,1 + 2,1 x 1,14) - 1,44 = 4.11 m2

Usă interioară (spre parter)

S = 0,80 x 1,80 = 1,44 m2

Perete + placă inferioară a subsolului încălzit

S = 10,74 + 3,94 = 14,68 m2

Rampă din beton armat (spre parter)

S = 3,66 x 1,14 = 4,17 m2

Usă interioară (între birou si subsolul neîncălzit)

S = 0,90 x 2,00 = 1,80 m2

Pereti interiori (între birou si subsolul neîncâlzit)

Aria utilă si volumul util ale subsolului neîncălzit

SSb = 6,74 + 2,15 + 9,38 + 3,60 = 21,87 m2

VSb = 21,87 x 2,45 = 53,58m3


Conductivitâtile termice de calcul se determină prin mutiplicarea valorilor din [5] Anexa A cu coeficientii de majorare din [2] Anexa 2, Tabelul A2-1. Se tine seama de faptul că vechimea clădiri este de peste 60 ani. Valorile rezultate sunt prezentate în Tabelul 4.3.1.

Pentru umplutura din moloz s-au adoptat următoarele valon;

- densitatea aparentă pentru "moloz cu sfărâmături de cărămidă (alicăne)" - conf. STAS 10101/1-78 - Greutăti tehnice p = 1400 kg/ m3

- conductivitatea termică de calcul - conform [5] Anexa A – prin asimilarea cu poz. 50 zgură de cazan, prin extrapolare:

- coeficientul de majorare - prin apreciere

Pentru lemnul de brad la usi s-au adoptat valorile ρ = 600 kg/m3 si λ = 0,19 W/(mK) conform Anexei I din [5].

Tabelul 4.3.1

- din lemn: - la birou: 1,12 m2

- în spatiu neîncălzit 0,4 + 2 x 0,24 = 0,88 m2

- metalică 1,0 x 0,6 = 1,20 m2

Total 3,20 m2

- spatiu neincălzit: S21 = 15,26 - 2,08 = 13,18 m2

- spatiu încălzit (birou) S22 = 2,54 – 1,12 = 1,42 m2

- 1/2 cărămidă grosime S = 4,37 x 2,55 - 1,80 = 9,34 m2 - 1 cărămidă grosime S = 2,54 x 2,55 = 6,48 m2

15,82 m2

ρ = 700 λ = 0.26 W/(mK)

ρ = 1000 λ = 0.35 W/(mK)

Nr. ctr. Determinarea materialului

Caracteristicile conf. [5] Anexa A Coeficientul

de majorare

Conductiv termic de calcul λ

ρ λ

Kg/m3 W/(mK) - W/(mK)

1 Beton armat 2500 1,74 - 1,740

2 Zidărie din cărămizi pline 270x130x62 mm

1800 0,80 1,03 0,824

3 Mortar de ciment la pardoseli reci 1800 0,93 - 0,930

4 Mortar de ciment si var la tencuieli 1700 0,87 1,03 0,896



C. REZISTENTE TERMICE UNIDIRECTIONALE

1. Pereti exteriori din zidărie de cărămidă, tencuiti pe ambele fete, de o cărămidă grosime, între interior si exterior

2. Pereti interiori din zidărie de cărămidă, tencuiti pe ambele fete, de 1/2 cărămidă grosime, între interior si subsolul neîncâlzit

3. Idem 2., dar de o cărămidă grosime, la subsol, între încăperi încălzite si neîncălzite

4. Pereti interiori din zidărie de cărămidă, de 34 cm grosime (2x 14 cm + 6 cm aer), între apartamente:

- între o încăpere încălzită si una neîncălzitâ

- între încăperi încălzite

- între încăperi neîncălzite

5. Pereti exteriori din zidărie de cărămidă, tencuite pe ambele fete, de 35 cm grosime nominală, între subsolul încălzit si exterior, la soclu

6. Idem 5., dar intre subsolul neîncălzit si exterior, la soclu

7. Idem 1., dar între podul neîncălzit si exterior

8. Pereti exteriori, cu alcătuire mixtă, de 35 cm grosime nominală, sub CTS, între subsolul încălzit si pământ (relatiile (66)- (68) din [2]), cu alcătuirea (i → e):

- zidărie din cărămizi pline, de 1/2 cărămidă grosime - 13 cm

- beton simplu - 21 cm

- tencuială - 1 cm

- hidroizolatie verticală - 0.3 cm

- zidărie din cărămizi pline de 1/4 cărămidă grosime - 6,5 cm

5 Beton simplu 2400 1,62 - 1,620

6 Umplutură de moloz 1400 0,47 1,06 0,500

7 Lemn de brad în dusumele 550 0,17 1,05 0,179

8 Lemn de stejar în lamele de parchet 800 0,23 - 0,230

9 Tablă la învelitori 7850 58,0 - 58,000


11 Bitum la hidroizolatii 1100 0,17 - 0,170

12 Lemn de brad la usi 600 0,19 - 0,190

13 Vată minerală pentru conducte, uscată, netasată 70 0,045 1,10 0,05

14 Pământ vegetal 1800 1,16 - 1,16



9. Idem 8., dar între subsolul neîncălzit si pământ

10. Planseu peste etaj, spre podul neîncălzit, cu alcătuirea (i → e)

- tencuială pe tavan 1 cm

- placă din beton armat 10 cm

- moloz (90 %) + cusaci din lemn (10 %) 7,5 cm

- dusumele din scânduri din lemn 2,5 cm

Se foloseste metoda aproximativă din [5] Anexa H .

11. Planseu peste subsolul neîncălzit, cu pardoseală rece, având alcătuirea (i → e):

- mozaic 2 cm

- sapă mortar 8 cm

- placă beton armat 10 cm

- tencuială 1 cm

12. Rampa din beton armat, între parter st etaj, având alcătuirea (i → e)

- mozaic (16,7 + 25) x 2,5 / 30 = 3,5 cm



- beton simplu in trepte (0,5 x 16,7 x 25) / 30 = 7 cm

- beton armat în placă 10 cm

- tencuială 1 cm

13. Planseu peste subsolul neîncălzit, cu pardoseală caldă, având alcătuirea (i → e):

- parchet din lamele de stejar, de 22 mm

- grosime, raschetat de multe ori 2 cm

- dusumea oarbă din scânduri din lemn 2.5 cm


- placa din beton armat 10 cm

- tencuiala pe tavan 1 cm

Se foloseste metoda aproximativă din [5] Anexa H:

14. Planseu la copertina de la intrare, peste parter, având alcătuirea (i → e):

- tencuială 1 cm


- sapă din mortar de ciment, cu grosimea medie de 4 cm

- tablă 0,5 mm

15. Tamplărie dublă din lemn

- la încăperi încălzite, conf. [5], Tabelul V si [2], Tabelul A2.5

R = 0,430 m2K/W

- la spatii neîncâlzite (pod, subsol)

16. Tamplărie dublă, metalică, la centrala termică

- prin asimilare cu tâmplăria tip SECO, conf. [2] Anexa 2, Tabelul A2.5

17. Usi duble, din lemn, la intrarea principală

Se calculează conf.[5] Anexa I



Tâmplăria este alcătuită din foi cu rame de 4 cm grosime si tăblii de 1,5 cm grosime, în proportie de 1:2 .

Tocul reprezintă cea.10 % din suprafată

Tocul are 135 mm grosime.

Distanta dintre foi este de cca. 100 mm

Se consideră λ = 0,190 W/(mK)

Conform [5] Anexa I.

Ra = 0,173 m2K/W - conf. [5] Anexa I Tabelul I.2 pentru grosimea stratului de aer de 100 mm .

18. Usi simple, din lemn, la intrarea secundară

19. Învelitoare din tablă zincată (0,5 mm) pe astereală din scânduri (25 mm)

20. Usi simple, din lemn între încăperi încălzite si subsolui neîncălzit

D. COEFICIENTI LINIARI DE TRANSFER TERMIC

a Colturi verticale iesmde

- prin interpolarea coeficientilor Ψ din [2] Tabelul A2.13, pentru:

d = 28 cm

Ψ = 0,18 W/(mK)

b. Colturi verticale intrânde

- conform Tabel 13 din [5], pentru:

d = 25 cm si λ = 0,80 W/(mK)

Ψ = 0,31 - 0,34 = - 0,03 W/(mK)

c. Contur ferestre duble (exclusiv buiandrugi)

- conform Tabel A2.15 din [2], pentru:

d = 27 cm

Ψ = 0,05 W/(mK)

d Contur usi duble (exclusiv buiandrugi si praguri)



- prin asimilare cu c.

Ψ = 0,05 W/(mK)


- conform [2], Tabel A2.15, prin interpolare pentru:

d = 28 cm

f. Praguri usi

- pe baza unui calcul automat al câmpurilor de temperaturi

Ψ = 0,39 W/(mK)

g. Centuri la planseul peste parter (lungimi pentru înlrea clădire):


� pardoseala rece (l = 8,3 m)

Ψ = 0,09 W/(mK)

� pardoseala caldă (l = 16,4 m)

Ψ = 0,06 W/(mK)

� în dreptul copertinelor (I = 5,0 m)

Ψ = - 0,28 W/(mK)

� în dreptul scărilor (I = 6,5 m)

Ψ = 0,11W/(mK)

- se ponderează cu lungimile:



� perete Ψ = 0,07 W/(mK)

� planseu Ψ = 0,15 W/(mK)


- pe baza unor calcule automate ale câmpurilor de temperaturi

- se ponderează cu următoarele lungimi (pentru întreaga clădire):

- rezultă următoarele valori medii :

E. ARII, PONDERI Sl REZISTENTE TERMICE UNIDIRECTIONALE ALE ZONELOR NEIZOLATE TERMIC

- pard. rece curentă Ψperete = 0,06 W/(mK), Ψplanseu = 0,22W/(mK)

- idem cu fereastră jos Ψperete = 0,05 W/(mK), Ψplanseu= 0,20 W/(mK)

- pard. caldă curentă Ψperete= 0,07 W/(mK), Ψplanseu= 0,09 W/(mK)

- idem cu fereastră jos Ψperete= 0,06 W/(mK), Ψplanseu= 0,08 W/(mK)

- pard. rece curentă I = 26,60 - (3,60 + 4,68 + 3,00) = 15,32- idem, cu fereastră jos I = 2 x 1,80 = 3,60- pard. caldă curentă I = 2 x (3,84 - 1,50) = 4,68- idem, cu fereastră jos I = 2 x 1,50 = 3,00

26,60 m



1. Planseu peste etaj

Pereti interiori din zidărie de cărămidă

S = 0,5 x (7,49 x 0,34 + 1,26 x 0,56) = 1.63 m2

Chepeng de acces în pod

S = 0,8 x 0,8 = 0,64 m2

Total

S = 1,63 + 0,64 = 2,27 m2

2. Planseu peste subsol

Pereti interiori din zidărie de cărămida

S = 23,16 - (5,13 + 15,62) = 2,41 m2

3. Pereti exteriori

Zone din beton armat, la rezemări buiandrugi si grinzi

F. REZISTENTE TERMICE CORECTATE

1. Planseul peste etaj

Se aplică relatia A2.6 din [2]

în care :

Rezultă :

- buiandrugi (4 x 0,30 + 16 x 0,20) x 0,18 = 0,79 m2

- grinzi 6 x 0,14 x 0,20 = 0,17

0,28 x 0,20 = 0,06

S = 1,02 m2



2. Planseul peste subsol

Se aplică aceeasi relatie, ca mai sus, în care:

( centuri + praguri usi )

S = 23.16 m2

Rezultă :

3. Pereti exteriori

Se aplică relatiile (A2.9), (A2.10) si (A2.11)din [2] .

a. Coeficientul de reducere r2 (puntile de pe conturul tâmplăriei)

R = 0.550 m2K/W

b. Coeficientul de reducere r1 (puntile de la colturi, s.a.)

- contur ferestre l = 31,0m Ψ = 0,05 W/(mK)

- contur usi I = 8,4 m Ψ = 0,05

- buiandrugi I = 10.2 Ψ = 0,29

ΣI = 49.6 m

- colturi verticale iesinde l = 14,5 m Ψ = 0.18 W/(mK)

- colturi verticale intrânde l = 2,9 m Ψ =- 0.03 W/(mK)

- centuri la pl. peste parter l = 18,1 m Ψ = 0.03 W/(mK)

- centuri la pl. peste etaj l = 17,3 m Ψ = 0.07 W/(mK)

- centuri la pl. peste subsol l = 13,3 m Ψ = 0.06 W/(mK)

ΣI = 66.1 m



c. Coeficientul de reducere r3 (zone de b.a. străpunse)

p = 0.012

d. Coeficientul de reducere

r = r1 ×r2 ×r3

r = 0.968 × 0.969 × 0.995 = 0.933

e. Rezistenta termică corectată

R' = r × R = 0.933 × 0.550 = 0.513 m2K/W

G. REZISTENTE TERMICE MEDII PE CLĂDIRE





- rezistentele termice corectate (R' = r R) .

Tabelul 4.3.2

Elem. de c-tie

Descriere Orientare Suprafata

[m2]

Rezistenta termică în

câmp [m2K/W]

r

Rezistenta termică

corectată [m2K/W]

PE1 Pereti exteriori curenti P.E S 35,03 0,550 0,933 0,513

PE2 Pereti exteriori curenti P.E E 25,76 0,550 0,933 0,513

PE3 Pereti exteriori curenti P.E V 24,44 0,550 0,933 0,513

PE4 Planseu copertină intrare O 0,68 0,278 1,000 0,278

PE5 Perete exterior Sb V 1,42 0,635 1,000 0,635

UE Usi exterioare S 3,78 0,395 1,000 0,395

FE1 Tâmplărie exterioară dublă P.E

S 1,48 0,430 1,000 0,430


E 3,88 0,430 1,000 0,430


V 5,20 0,430 1,000 0,430

FE4 Tâmplărie exterioară dublă Sb V 1,12 0,430 1,000 0,430

Plsb1 Pereti către Sb (hol) - 13,09 0,411 1,000 0,411

Plsb2 Pereti către Sb (CT) - 6,48 0,581 1,000 0,581

PL E Planseu peste etaj - 36,78 0,581 0,935 0,543

PL sb Planseu peste subsol - 23,16 0,465 0,936 0,435

UI sb Usi interioare spre subsol - 3,24 0,340 1,000 0,340

R sb Rampa Sb între parter si etaj - 4,17 0,392 1,000 0,392

Rp0 Pereti si placă sub CTS - 14,68 3,310 1,000 3,310

Re Pereti sub CTS către exterior - N/A 0,669 1,000 0,669

Pereti sub CTS către pânza



NOTA: Pentru usile exterioare s-a determinat valoarea medie:

Valorile rezistentei termice medii a clădirii, conform [2] pct. 3.1.1 se determină pentru fiecare lună în parte în functie de valorile din tabelul 4.3.2 si de pozitia punctului de despărtire a liniilor de flux termic (către exterior si către pânza de apă freatică) de pe conturul spatiului încălzit adiacent solului, cu relatia :

H. COEFICIENTII DE ABSORBTIE A RADIATIEI SOLARE Sl FACTORUL OPTIC MEDIU

S-au considerat următoarele valori:

1) Tencuieli de culoare ocru - asimilat cu "tencuieli din var de culoare deschisă" din Tabelul 3.3. din [2]

αabs = 0,42:

2) Tâmplărie dublă cu 2 geamuri simple (Tabelul 3 5. din [2])

3) Învelitoare din tablă zincată - putin murdară (Tabelul 3.3. din [2] - αabs = 0,78 (valoarea medie între αabs = 0,64 - tablă nouă – si αabs = 0,92 - tablă foarte murdară)

I. NUMĂRUL DE SCHIMBURI DE AER CU EXTERIORUL:

Se au în vedere următoarele caracteristici:

- tâmplăria exterioară nu este prevăzută cu granituri de etansare (permeabilitate ridicată):

- clădirea face parte din categoria clădirilor "individuale", fiind o clădire însiruită;

- se apreciază că clădirea poate fi considerată "adăpostită";

- tămplăria nu este deteriorată.

În conformitate cu Tabelul 3.2. din [2], rezultă: na = 0.7 h-1


Consumul anual de căldură pentru încălzirea spatiilor se determină cu relatia (1) din [2], cunoscandu-se următoarele :


Aporturile interne de căldura se determină - în functie de numărul mediu normalizat de persoane aferent clădirii expertizate, după cum urmează :

- Indice mediu de ocupare a suprafetei camerelor de locuit: iLoc = 0,070.

- Suprafata camerelor de locuit: SLoc = 50,23 m2

- Suprafata utilă încălzită a clădirii: SÎnc = 75,39 m2

- Număr apartamente / bucătării: 1

- Număr mediu normalizat de persoane pe clădire:

NP = 50,23 x 0,070 = 3,52

Rezultă :

Temperatura interioară medie a spatiului încălzit al clădirii se determină tinând seama de temperaturile interioare de calcul ale spatiilor încălzite direct si de

Ra de apa freatică - N/A 4,455 1,000 4,455

Ocupati 65 x 3,52 = 229 W Apă caldă 20 + 15 x 3,52 = 73 WPreparare hrană 100 x 1 = 100 WAparate casnice 270 + 3,52 x 40 = 411 WIluminat 30 + 15 = 45 W

TOTAL : 858 W



temperatura interioară a cămării de la parter, ca spatiu încălzit indirect, prin peretii adiacenti spatiului încălzit. Temperatura interioară a cămării se determină din bilantul acesteia, în functie de temperaturile interioare de calcul ale încăperilor adiacente cămării, de temperatura exterioară si de temperatura subsolului neîncălzit :

În tabelul 4.3.3 se prezintă datele care stau la baza determinării temperaturii medii a clădirii, conform [7] .

Tabel 4.3.3

Rezultă temperatura medie interioară a spatiului încălzit al clădirii în functie de temperatura cămării (neîncălzită direct) :

si expresia temperaturii interioare reduse se scrie:

Datele necesare determinării temperaturilor subsolului neîncălzit si podului sunt următoarele :

Încăperea ti [oC] Vol [m3]

Cam. zi 20 42,784

Bucătărie 18 20,160

WC 18 4,592

Vestibul 18 6,580

Dormitor 20 49,812

Dormitor 20 20,160

Baie 22 10,836

Hol + CS 18 22,836

Birou 20 24,402

Cameră N/A 5,908

Volum total încălzit 208,07

Spi,sb = 30,6 m2 Rpi,sb = 0,417 m2K/W

Spe,sb = 16,8 m2 Rpe,sb = 0,593 m2K/W

Si,P = 36,8 m2 Ri,P = 0,543 m2K/W

SiL,sb = 19,6 m2 RiL,sb = 0,455 m2K/W

Spd,sb = 24,7 m2 S Pb,L = 10,74 m2

h(L) = 1,55 m SF Sb = 0,03 m2

R,p0 Sb = 3,2852 m2K/W vânt mediu = 0,5 m/s

R,e Sb = 0,6444 m2K/W na,sb = 0,59 h-1

R,a Sb = 4,4130 m2K/W Lambda.p = 0,300 W/m.K

Perim.total = 17,8 m Lambda.1 = 1,058 W/m.K

Perim.sb.1 = 15,26 m Lambda.s = 1,160 W/m.K

Perim.sb.2 = 2,54 m Lambda.0 = 0,930 W/m.K

Perim.(L) = 6,77 m Nr.c.î.SB = 3 Nr.c.d.SB = 1

alfa = 0,857 Nr.c.î.L = 0 Nr.c.d.L = 0

Vsb = 53,58 m3 Vpod = 56,80 m3 Lm = 22 m rc,m = 0,024 m re,m = 0,054 m Del.iz,m = 0,030 m Lam.iz,m = 0,05 W/m.K Ti,0 = 19,46 oC Ta = 10 oC Del.p = 0,20 m Del.1 = 0,418 m



La determinarea temperaturii subsolului neîncălzit al clădirii, suplimentar fată de fluxul termic disipat prin conductele de distributie amplasate în subsol, s-a luat în calcul si fluxul termic disipat prin mantaua boilerului, după cum urmează :

Temperaturile echivalente ale elementelor de constructie care delimitează podul clădirii de mediul exterior sunt :

Del.0 = 0,10 m H = 6 m qR(0) = 525 W/m2

SAc,P1 = 20,56 m2 (Vertical)

SAc,P2 = 37,27 m2 (orizontal)

RAc,P1 = 0,508 m2K/W RAc,P2 = 0,265 m2K/W SAc,F1 = 1,05 m2 (Vertical)

SAc,F2 = 0,25 m2 (Orizontal)

RAc,F1 = 0,19 m2K/W RAc,F2 = 0,18 m2K/W na P,E = 1,0 h-1 na cs,P = 0,0 h-1 min(a,b) = 7,35 a = 7,35 m b = 9,68 m h = 1,55 m R,p0 L = 3,3269 m2K/W R,e L = 0,6861 m2K/W R,a L = 4,4547 m2K/W Coeficienti numerici

C2 - A1 274,48

C3 - A2 67,706

C4 - A3 -

C5 - B2 0,247

A 1,116 B3 -

F1 13,145 F9 6,572

F2 2,101 F10 18,122

F3 5,597 F11 0,744

F4 13,145 F12 0,613

F5 0,476 F13 0,227

F6 0,307 F14 1,630

F7 4,809 F15 1,213

F8 0,476

Luna Ac,P1 Ac,F1 Ac,P2 Ac,F2

Iunie tE p1[oC] tE F1[oC] tE p2[oC] tE F2[oC]

Iulie 24,04 26,74 29,15 31,43

August 24,02 27,74 29,28 31,86

Septembrie 19,64 23,25 23,02 24,97

Octombrie 13,27 16,53 14,82 16,10

Noiembrie 6,64 8,55 7,18 7,81

Decembrie 1,54 3,31 1,71 2,19

Ianuarie -0,90 1,07 -0,60 -0,02

Febroarie 2,00 4,76 2,93 3,90

Martie 6,89 9,65 9,25 10,66

Aprilie 13,29 15,92 17,24 19,14

Mai 18,68 21,29 23,97 26,29

Iunie 22,29 25,06 28,40 31,02



Fluxurile termice disipate dinspre spatiul cald adiacent subsolului neîncălzit spre exterior si spre pânza de apă freatică (prin sol) se determină după cum urmează:

a. Punctul de despărtire a liniilor de flux termic amplasat pe peretii verticali ai spatiului cald.

- Fluxul termic disipat spre exterior are expresia:

din care rezultă :

Luna T.ext.m

[oC] Ti med

[oC] T.apa.k

[oC] Te.Sb.k

[oC] Temp.Pod

[oC] Temp.Sb

[oC] OBSERVATII

Iunie 20,2

Iulie 22.00 19,58 22,50 20,92 25,51 20,57 Fără flux termic disipat către exterior

August 21,20 19,58 22,50 21,68 25,54 20,33 Fără flux termic disipat către exterior

Septembrie 16,90 19,53 39,43 19,48 21,26 19,95 Fără flux termic disipat către exterior

Octombrie 10,80 19,47 42,58 14,46 15,50 18,14 Punctul de despărtire pe peretii verticali

Noiembrie 5,20 19,41 45,48 8,56 10,01 16,17 Punctul de despărtire pe pardoseala subsolului

Decembrie 0,20 19,35 48,06 3,20 5,97 14,07 Fără flux termic disipat către pânza de apă freatică

Ianuarie -2,40 19,32 49,41 -0,84 4,18 12,73 Fără flux termic disipat către pânza de apă freatică

Febroarie -0,10 19,35 48,22 -1,48 6,68 13,19 Fără flux termic disipat către pânza de apă freatică

Martie 4,80 19,40 45,68 1,86 11, 11 15,01 Fără flux termic disipat către pânza de apă freatică

Aprilie 11,30 19,47 42,32 7,40 16,79 17,52 Punctul de despărtire pe pardoseala subsolului

Mai 16,70 19,53 39,53 13,46 21,56 19,55 Punctul de despărtire pe perimetrul subsolului

Iunie 20,20 19,57 22,50 18,10 24,71 20,01 Punctul de despărtire pe peretii verticali


Luna Dz.k calen-dar

Temp.ext. [oC]

Temp.sbs. [oC]

Temp.POD. [oC]

Temp.int R [oC]

Temp.ext R [oC]

Dz(k) real [zile]

Nr lunar grd. zile

Rmed [m2K/W]



Iulie 31 22,00 20,57 25,51 17,70 23,30 0,518

August 31 21,20 20,33 25,54 17,69 22,3 0,518

Septembrie 30 16,90 19,95 21,25 17,65 19,06 0,518 0,0 0,0

Octombrie 31 10,80 18,14 15,50 17,59 14,47 0,516 0,9 0,1

Noiembrie 30 5,20 16,17 10,01 17,53 9,40 0,516 2,3 0,1

Decembrie 31 0,20 14,07 5,97 17,47 5,27 0,516 3,6 0,2

Ianuarie 31 -2,40 12,73 4,18 17,44 3,14 0,516 4,2 0,2

Febroarie 28 -0,10 13,19 6,68 17,47 5,32 0,516 3,2 0,2

Martie 31 4,80 15,01 11,11 17,52 9,44 0,516 2,4 0,2

Aprilie 30 11,30 17,52 16,79 17,59 14,83 0,516 0,8 0,1

Mai 31 16,70 19,55 21,56 17,65 19,23 0,516 0,0 0,0

Iunie 30 20,20 20,01 24,71 17,68 0,517

Tem an [oC]

10,62 219,4 1636,4 17,4 0,00 1,12



- Fluxul termic disipat spre stratul de pânză freatică are expresia :

din care rezultă :

b. Punctul amplasat pe pardoseala corpului cald

- Fluxul termic disipat spre exterior are expresia :

- Fluxul termic disipat spre pânza de apă freatică :

din care rezultă :

Valorile coeficientilor numerici sunt :

si valorile utile determinării rezistentei termice medii a clădirii sunt următoarele :

F1 13,14 F9 6,57F2 1,97 F10 16.48F3 2,41 F11 0,75F4 13,14 F12 0,61F5 0,47 F13 0,22F6 0,30 F14 1,64F7 4,84 F15 1,23

F8 0,51

Luna Se

[m2] Sa

[m2] Se/Re [W/K]

Sa/Ra [W/K]

Iunie

Iulie - 14,68 - 3,08

August - 14,68 - 2,95

Septembrie - 14,68 - 3,31

Octombrie 3,41 11,27 2,43 2,53

Noiembrie 5,63 9,04 2,76 2,03

Decembrie 8,03 6,64 3,14 1,49

Ianuarie 9,85 4,82 3,35 1,08



Randamentul mediu anual al cazanului se determină tinând seama de valoarea de catalog a randamentului cazanului, de vechimea si de starea acestuia:

ηg0 = 0,70

Pn = 36 kW

Durata sezonului de încălzire si numărul corectat de grade zile pentru încălzire s-au determinat din verificarea conditiei de identitate, la începutul, respectiv sfârsitul sezonului de încălzire, dintre temperatura interioară medie redusă din spatiul încălzit si temperatura exterioară de referintă a clădirii considerate. Au rezultat următoarele valori:

- Durata sezonului de încălzire: Dz = 219,4 zile

- Momentul de începere al sezonului de încălzire: 29 septembrie

- Momentul de sfârsit al sezonului de încălzire: 03 mai (Durata teoretică a sezonului de încălzire, conform SR 4839, este de 190 zile)

- Numărul corectat de grade-zile pentru încălzire: NGz = 1.836,4 grd.zi

- (Numărul teoretic de grade-zile, conform SR 4839, este de 3170 grd.zi)

- Consumul anual de căldură pentru încălzire, la nivelul spatiilor încălzite, este : ,

- Cantitatea de căldură disipată prin conductele de distributie a agentului termic din subsolul neîncălzit al clădirii : .

Rezultă :

- Randamentul de distributie al instalatiei de încălzire : ηd = 0,94

- Randamentul instalatiei de încălzire interioară : ηd = 0,94 × 0,92 × 0,643 = 0,559

- Consumul anual de căldură pentru încălzire, la nivelii, sursei de căldură, este:

- Consumul specific anual de căldură pentru încălzirea spatiilor clădirii, la nivelul sursei de căldură (intrare gaze naturale cazan): ,

- Consumul specific anual de căldură pentru încălzirea spatiilor clădirii, la nivelul spatiilor încălzite: ,

- Consumul anual de căldură: 26,83 Gcal/ap.an.


Variatia necesarului mediu orar de căldură pentru încălzirea spatiilor si variatia temperaturii de tur a agentului termic în raport cu temperature medie zilnică se determină pe baza următoarelor date :

Februarie 10,13 4,55 3,38 1,02

Martie 8,61 6,06 3,21 1,36

Aprilie 6,14 8,53 2,85 1,92

Mai 3,94 10,74 2,35 2,41

Iunie 0,52 14,16 0,63 3,05

m = -1,034n = 51,33A.sb = 1,1158epsi.c.(L) = 0,11epsi.c.(C) = 0S.RL = 30,38S.RC = 0S.RCS = 0qr.(0) = 525r.1 = 0,00013r.2 = 0,01602s.1 = -0,01399s.2 = -0,60585ti(0) = 19,46B1 = 1,2595c.rd = 0,95c.rh = 0,97coef.”m” = 1,30




Au rezultat următoarele valori pentru temperatura de tur a agentului termic, respectiv pentru fluxul termic necesar a fi cedat de sursa de căldură pentru asigurarea conditiilor normale de locuire, în functie de temperatura exterioară:


Determinarea consumului anual normal de căldură pentru prepararea apei calde de consum pentru clădirea expertizată se bazează pe valorile consumurilor facturate între lunile mai si septembrie (153 zile), pe o perioadă de trei ani consecutivi (1997-1999), centralizate în tabelul următor :

OBSERVATIE: Având în vedere faptul că din vara anului 2000 instalatia de preparare a apei calde de consum este dotată cu sistem de încălzire solară a apei, se iau în considerare numai valorile corespunzătoare perioadei 1997-1999, tinând seama de randamentul considerat al cazanului pentru prepararea apei calde de consuni (0,65).

Rezultă valoarea medie a consumului de gaze facturat în sezonul cald:

în care: Nz.v = 365 - 219,4 = 145,6 zile - reprezintă durata sezonului cald,

În urma măsurărilor efectuate în timpul noptii pe durata a 10 zile consecutive, a fost determinată valoarea medie a consumului de gaze naturale pe zi de sezon cald:

cgaz hv = 0,535 m3/zi. Datele sunt centralizate în tabelul următor:

Temp.ext. [oC]

Tev

[oC] Flux mediu

[W]

22,00 23,64

21,20 23,16

16,90 20,02 121,8

10,80 15,01 1.422,1

5,20 9,97 3.701,8

0,20 5,90 5.556,9

-2,40 3,88 6.485,0

-0,10 6,00 5.525,3

4,80 10,06 3.676,1

11,30 15,35 1.259,9

16,70 19,67 137,3

20,20 22,29

M1 = -4,349445529

M2 = 405,2051139M3 = 8,412854021R5 = 0,00393P1 = 21,9854876P2 = 0,15480116

p1 p2

-336,30 5467,5

W1 W2

0,8322 5,8998

q1 q2

0,3677 13,6689

Anul Cf.acm [m3]

1997 364

1998 811

1999 560

Medie 578



Consumul de gaze pentru prepararea hranei în sezon cald este:

cgaz hv = 0,535 x 145,6 = 77,96 m3/sezon.v

Consumul normal de gaze pentru prepararea hranei în sezonul rece este:

Cgaz h i = 1,20 x 0,535 x 219,4 = 140,96 m3/sezon.i

Temperatura medie anuală a apei reci este , cu pe timpul iernii, respectiv în sezonul cald. Temperatura apei calde de consum este

taco = 55°C.

Numărul real de persoane aferent clădirii, determinat ca valoare medie pe perioada de facturare 1997-1999, este ;


NP =0,070 x 50,23 = 3,52 persoane.

Consumul de gaze normalizat pentru prepararea apei calde în sezonul cald este:

Consumul de gaze normalizat pentru prepararea apei calde în sezonul rece rezultă:

Consumul anual normalizat de gaze pentru prepararea apei calde este:

Consumul de căldura normalizat rezultă:

Cantitatea de căldură disipată de la conductele de distributie din subsol, de la coloanele de distributie din clădire si prin mantaua boilerului se determină astfel:

Consumul normalizat de apă caldă

Ziua cgaz.hv [m3]

1 0,354

2 0,651

3 1,213

4 0,213

5 0,314

6 0,183

7 1,125

8 0,459

9 0,511

10 0,326

Conducte subsol : Coloane acm : Manta boiler :

L Sb [m] = 5 L col [m] = 7

Del.iz. [m] = 0,03 Del.iz. [m] = 0,00 Del.iz. [m] = 0,03

Lam.iz [W/mK] = 0,05 Lam.iz [W/mK] = 0,05 Lam.iz [W/mK] = 0,14

diam.cond. [m] = 0,019 diam.cond. [m] = 0,017 Delta m. [m] = 0,008

diam.ext.iz. [m] = 0,079 diam.ext.iz. [m] = 0,017 Lam. m [m] = 50

Asb = 0,153 Acol = 0,361 Slat. B[m2] = 1,934

QPsb [kWh/an] = 308 QPcol [kWh/an] = 185 QPb [kWh/an] = 1.061



Consumul normalizat de apă caldă (la temperatura conventională 55°C) :

Indicele de consum normalizat de căldură:

Indicele mediu normalizat de consum de apă caldă este:

Eficienta instalatiei de preparare a apei calde este :




Adresa: Bucuresti, sector 2, str Alecu Mateevici nr. 7

Proprietar: LEU Ion Nelu si LEU Elena

Destinatia principală a clădirii: locuintă unifamilialâ

Tipul clădirii: însiruită, S + P + 1 E


ProiectantI constructor: Casa Constructiilor


Structura constructivă: zidărie portantă


Caracteristici geometrice si termotehnice ale anvelopei:

Suprafata locuibilă: 50,23 m2

Suprafata utilă a spatiilor încălzite: 75,39 m2

Volumul util al spatiului încălzit: 208,1 m3

Volumul total al clădirii: 359,2 m3

Perete Orientare Suprafata

[m2]

Rezistenta termică

corectată [m2K/W]

PE1 S 35,03 0,513

PE2 E 25,76 0,513

PE3 V 24,44 0,513

PE4 O 0,68 0,278

PE5 V 1,42 0,635

UE S 3,78 0,395

FE1 S 1,48 0,430

FE2 E 3,88 0,430

FE3 V 5,20 0,430

FE4 V 1,12 0,430

Plsb1 - 13,09 0,411

Plsb2 - 6,48 0,581



Suprafata exterioară : 204,39

Indice de compactitate al clădirii: SE/V = 0,982 m-1


Sursa de energie pentru încălzirea spatiilor: Cazan functionând cu gaze naturale

Tipul sistemului de încălzire: încălzire centrală cu corpuri statice



Racord la sursa centralizată cu căldură: nu este cazul

Contor de căldură pentru încălzire: nu este cazul

Elemente de reglaj termic si hidraulic: exclusiv la nivelul corpurilor de încălzire, dintre care majoritatea sunt functionale .


Lungimea totală a conductelor de distributie din subsol: 22 m

Debitul nominal de agent termic de încălzire: 660 l/h

Curba de reglaj termic în raport cu temperatura exterioara medie zilnică



- Momentul de sfârsit al sezonului de încălzire: 03 mai

- Consumul anual de căldură pentru încălzire, la nivelul spatiilor încălzite:

- Consumul anual de căldură pentru încălzire, la nivelul racordului la sursa de căldură:

- Consumul specific anual de căldură pentru încălzirea spatiilor clădirii, la nivelul sursei de căldură (intrare gaze naturale cazan):

- Consumul specific anual de căldură pentru încălzirea spatiilor clădirii, la nivelul spatiilor încălzite:

- Randamentul de distributie al instalatiei de încălzire: ηinc = 0,94

- Randamentul instalatiei de încălzire interioară: ηinc = 0,92 x 0,94 x 0,643 = 0,559


Puncte de consum a.cm. / a.r. în apartamente : 3 / 4

Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri :

Lavoar - 1

PL E - 36,78 0,543

PL sb - 23,16 0,435

Ul sb - 3,24 0,340

R sb - 4,17 0,392

Ra - 14,68 3,310

Re - N/A 0,669

- - - ########

- - - ########

Tip corp static

Număr corpuri statice [buc.]

Suprafată echivalentă termic [m2]

În spatiul locuit

În spatiul comun

Total În

spatiul locuit

În spatiul comun

Total

624/4 81 - 81 22,842 - 22,842

218/9 27 - 27 7,452 - 7,452



Spălător - 2

Cadă de baie: - 1

Rezervor WC - 2

Pierderi estimate pentru instalatia de apă caldă de consum: 62,5kWh/m2an

Consum specific normalizat de apă caldă :

- la nivelul punctelor de consum: 129,5 l/pers zi



Eficienta energetică a instalatiei de preparare a apei calde: εacm = 0,54

[top]

5. STUDIU DE CAZ PRIVIND EXPERTIZA ENERGETICĂ A UNEI CLĂDIRI DE LOCUIT INDIVIDUALE

5.1. Prezentarea generală a clădirii exportizate

Clădirea de locuit care face obiectul studiului de caz este o clădire asemănătoare, ca structura si alcătuire, cu clădirea de tip sir (cuplată) din strada Alecu Mateevici (fostă Lazăr Grumberg) nr. 7, sector 2, Bucuresti, cartierul Vatra Luminoasă, cu diferenta că peretele care separă cele două apartamente ale clădirii tip sir este perete exterior, având aceeasi structură ca si ceilalti pereti exteriori ai clădirii .

Toate caracteristicile elementelor de constructie (ca arhitectura, rezistentă, protectie termică) si ale instalatiilor aferente sunt identice cu cele ale clădirii de tip sir care face obiectul studiului de caz din cap. 4 al ghidului.


Clădirea: CLĂDIRE DE LOCUIT INDIVIDUALĂ

Adresa: Bucuresti, sector 2, str. Remetea nr. 21

Proprietar: POPESCU Gheorghe

Destinatia principală a clădirii:

Tipul clădirii:

NOTA: clădirea este cuplată cu un apartament similar; datele din fisă corespund unui singur apartament


- Regimul de înăltime al clădirii : S + P + 1 E


- Proiectant / constructor: Casa Constructiilor




[X] locuinte [ ] birouri [ ] spital[ ] comert [ ] hotel [ ] autorităti locale/ guvern[ ] scoală [ ] cultură [ ] altă destinatie

[X] individuală [ ] însiruită

[ ] bloc [ ] tronson de bloc

[X] zidărie portantă [ ] cadre din beton armat[ ] pereti structurali din beton armat [ ] stâlpi si grinzi[ ] diafragme din beton armat [ ] schelet metalic

[X] partiu de arhitectură pentru fiecare tip de nivel reprezentativ (releveu),[X] sectiuni reprezentative ale constructiei (releveu),[ ] detalii de constructie,[X] planuri pentru instalatia de încălzire interioară (releveu),[X] schema coloanelor pentru instalatia de încălzire interioară (releveu),[ ] planuri pentru instalatia sanitară,

[X] adăpostită [ ] moderat adăpostită [ ] liber expusă (neadăpostită)







√ alcătuire :








√ Suprafata totală a învelitorii [m2]: 36,0

√ Materiale finisaj: Tablă zincată, putin murdară,


[X] Bună,



[X] Uscat si cu posibilitate de acces la instalatia comună,[ ] Uscat, dar fără posibilitate de acces la instalatia comună,[ ] Subsol inundat / inundabil (posibilitatea de refulare a apei din canalizarea exterioară),

PE Desciere Suprafată

[m2]

Straturi componente (i → e) Coeficient

reducere, r [%]


1 Zidărie din

cărămizi pline 126,7


0,940 zidărie 0,27


√ Stare: [X] bună, [ ] pete condens, [ ] igrasie,

√ Starea finisajelor: [X]bună, [ ] tencuială căzută partial/ total

√ Tipul si culoarea materialelor de finisaj: tencuială culoare ocru

PSb

Desciere Suprafată

[m2]

Straturi componente (i → e)



placă din beton armat

monolit 10 cm 21,9

pardoseala 0,10

0,916 placa b.a. 0,10

tencuiala 0,01





√ Starea tâmplâriei:

- Alte elemente de constructie: NU ESTE CAZUL



√ Suprafata utilă a pardoselii spatiului încălzit [m2]: 75,39

√ Volumul spatiului încălzit [m3]: 208,07

√ Înăltimea medie liberă a unui nivel [m]: 2,80

- Gradul de ocupare al spatiului încălzit / nr. de ore de functionare a instalatiei de încălzire: ocupare / functionare continuă a instalatiei de încălzire;

- Raportul dintre suprafata fatadei cu balcoane închise si suprafata totală a fatadei prevăzută cu balcoane / logii: nu este cazul;

- Adâncimea medie a pânzei freatice: Ha = 6 m;

- Înăltimea medie a subsolului / demisolului fată de cota terenului sistematizat [m] : 1,55

- Perimetrul pardoselii subsolului / demisolului clădirii: 24,84 m


√ Sursa de energie pentru încălzirea spatiilor :




PP

Desciere Suprafată

[m2]




placă din b. a. monolit 10 cm

35,5

tencuiala interioară 0,010

0,936 placa b.a. 0,100

moloz 0,075

dusumea de lemn 0,025

FE/UE Descriere Suprafată

[m2] Tipul

tâmplăriei Grad

etansare

Prezentă oblon (i/e)

FE - ferestre duble, din lemn 10,5 - dublă, din lemn

- fără măsuri de etansare

-

UE - usi opace din lemn, una simplă si una dublă

3,8 - din lemn - fără măsuri de etansare

-

[X] bună [ ] evident neetansă[X]fără măsuri de etansare,[ ] cu garnituri de etansare,[ ] cu măsuri speciale de etansare;

[X] Sursă proprie, cu combustibil: .GAZE NATURALE[ ] Centrală termică de cartier[ ] Termoficare - punct termic central[ ] Termoficare - punct termic local[ ] Altă sursă sau sursă mixtă: ………………………………………..

[ ] Încălzire locală cu sobe,[X] Încălzire centrală cu corpuri statice,[ ] Încălzire centrală cu aer cald,[ ] Încălzire centrală cu plansee încălzitoare,[ ] Alt sistem de încălzire: ……………………………………………..




√ Necesarul de căldură de calcul [W] : 18.500 ;


√ Contor de căldură; tip contor, anul instalării, existenta vizei metrologice: NU ESTE CAZUL;

√ Elemente de reglaj termic si hidraulic (la nivel de racord, retea de distributie, coloane): vană servomotor pe conducta de ducere a agentului termic de încălzire;



- Lungime [m]: 2 x 8,60, 2 x 2,30;

- Diametru nominal [mm, toli]; 2", 1",

- Termoizolatie: vată minerală de grosime medie 3 cm protejată cu carton tencuit cu ipsos armat cu plasă rabit, stare bună, uscată;

√ Starea instalatiei de încălzire interioară din punct de vedere al depunerilor :



√ Sursa de încălzire - centrală termică proprie :


- Randament de catalog: 70%,

- Anul instalării: cazan - 1974, arzător – 1994

- Ore de functionare: cazan - 245.000 ore, arzător - 70.000 ore

- Stare (arzător, conducte / armături, manta): bună,

- Sistemul de reglare/automatizare si echipamente de reglare: reglare centralizată a sursei de căldură printr-un termostat de cameră programabil care actionează o vană cu servomotor care închide / deschide alimentarea circuitului de alimentare a corpurilor de încălzire,

Date privind instalatia de apă caldă menajeră:



Tip corp static


în spatiul locuit

în spatiul comun

Total în spatiul locuit

în spatiul comun

Total

624/4 106 - 106 29,892 - 29,892

218/9 27 - 27 7,452 - 7,452


[X] Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj si acestea sunt functionale,[ ] Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj, dar cel putin un sfert dintre acestea nu sunt functionale,[ ] Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj sau cel putin jumătate dintre armăturile de reglaj existente nu sunt functionale,

[ ] Corpurile statice au fost demontate si spălate / curătate în totalitate după ultimul sezon de încălzire,[ ] Corpurile statice au fost demontate si spălate / curătate în totalitate înainte de ultimul sezon de încălzire, dar nu mai devreme de trei ani,[X] Corpurile statice au fost demontate si spălate / curătate în totalitate cu mai mult de trei ani în urmă,

[ ] Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături de separare si golire a acestora, functionale,[X] Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături de separare si golire a acestora sau nu sunt functionale,

[X] Sursă proprie, cu: GAZE NATURALE [ ] Centrală termică de cartier[ ] Termoficare - punct termic central[ ] Termoficare - punct termic local[ ] Altă sursă sau sursă mixtă:

[ ] Din sursă centralizată,[ ] Centrală termică proprie,



√ Puncte de consum a.c.m. / a.r.: 3/4;

√ Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri:

Lavoar - 1

Spălător - 2

Cadă de baie: - 1

Rezervor WC - 2


√ Conducta de recirculare a a.c.m.:

√ Contor de căldură general:



- programul de livrare a apei calde menajere: FĂRĂ ÎNTRERUPERE

- facturi pentru apa caldă menajeră pe ultimii 5 ani: există

- sursa de căldură pentru prepararea apei calde menajere este cea utilizată si pentru încălzirea spatiilor;

- dimensiunile boilerului pentru prepararea a.c.m.: Capacitate 180 I;

- facturi pentru consumul de gaze naturale pentru clădirile cu instalatie proprie de producere a.c.m. functionând pe gaze naturale - facturi pe ultimii 5 ani, centralizate în tabelul următor:

- temperatura apei reci din zona / localitatea în care este amplasată clădirea: valoare medie anuală: 10°C (vara: 15°C, iarna 5°C)

- numărul de persoane mediu pe durata unui an (pentru perioada pentru care se cunosc consumurile facturate): 3 persoane.

5.3. Note de calcul



1. Arii

a. Pereti exteriori + tămplarie exterioară (parter + etaj)

b. Tâmplărie exterioară

c. Pereti exteriori (d = 28 cm, la parter + etaj)

S = 99,57 - 14,34 = 85,23 m2, din care :

SUD - 35,03 m2

EST - 24,77 m2

VEST - 23,45 m2

[X] Boiler cu acumulare,[ ] Preparare locală cu aparate de tip instant a.c.m.,[ ] Preparare locală pe plită,[ ] Alt sistem de preparare a.c.m.:


[ ] nu există [ ] partial [ ] peste tot

Perimetru parter P = 9,48 + 2 x 7,49 + 2 x 0,40 = 25,26 mPerimetru etaj P = 9,48 + 2 x 7,49 = 24,46 mÎnăltime nivel H = 2,90 m

Se scade la parter 0,5 x 3,0 x 2,1 = 3,15 m2

141,04 m2

Ferestre S = 2 x (2,0 x 1,3 + 1,0 x 1,3 + 0,8 x 0,6 + 0,4 x 1,0) +0,4 x 2,5 = 10,56 m2

Usi parter- dublă S = 0,9 x 2,2 = 1,98 m2

- simplă S = 0,9 x 2,0 = 1,80 m2

Total 3,78 m2

Total S = 10,56 + 3,78 = 14,34 m2



NORD – 43,45 m2

d. Usi interioare (spre subsol)

S = 0,8 x 1,8 + 0,9 x 2,0 = 3,24 m2

e. Pereti către subsol

d = 14cm: S = 0,5 x 3,0 x 2,1 + 2,1 x 1,14 - 1,44 + 4,23 x 2,55 - 1,80 = 13,09 m2

d = 28 cm: S = 2,40 x 2,55 = 6,12 m2

f. Planseu peste parter (spre exterior)

S = 1,70 x 0,40 = 0,68 m2

g. Planseu peste etaj (spre pod)

S = 4,74 x 7,49 = 35,50 m2

h. Planseu peste subsol (spre spatiu neîncălzit)

S = 35,50 + 0,68 - 10,15 - 3,0 x 1,14 - 0,17 x 4,3 = 21,88 m2

i. Rampă peste subsol

S = 3,66 x 1,14 = 4,17m2

j. Pereti exteriori supraterani (birou - subsol încălzit)

S = (2,40+4,23) x 1,0 - 1,12 = 5,51 m2

k. Fereastră exterioară (birou - subsol încălzit)

S = 1,5 x 0,75 = 1,12 m2

l. Pereti exteriori subterani (birou - subsol încălzit)

S = (2,40+4,23) x 1,55 = 10,28 m2

m. Placa pe sol (birou - subsol încălzit)

S = 4,23x2,40 = 10,15 m2

2. Lungimi de punti termice

a. Colturi verticale iesinde:

l = 9x2,9 = 26,1 m

b. Colturi verticale intrănde:

I = 1x2,9 = 2,9m

c. Contur ferestre duble (excl. buiandrugi)

I = 2 x (3,6 + 4,6 + 2,0 + 2,4) + 5,8 + 3,0 = 34,0 m

d. Contur usi (excl. buiandrugi si praguri)

| = 4,4 + 4,0 = 8,4 m


l = 2x (1,0 + 2,0 + 0,8 + 0,4 + 0,9) + 1,5 = 11,7 m

f. Praguri usi

l = 2x0,9 = 1,8 m

g. Centuri la planseul peste parter

I = P = 25,3 m


I = P = 24,5 m


- cu pardoseli calde S = 5,13 m2

- cu pardoseii reci S = 15,62 m2

- pereti interiori S = 1,13 m2



l = P - (3,0 + 1,5 + 2 x 0,9) = 25,3 - 6,3 = 19,0 m

Total punti termice liniare

3. Arii locuibile si utile: volum total al spatiului încălzit

Aria locuibilă:

Sloc = 15,28 + 17,79 + 7,20 + 9,96 = 50,23 m2

Aria utila a spatiului încălzit:

Sînc = 50,23 + (7,20 +2,11 + 1,64 + +2,53) + 3,87 + (2,38 + 2,90 + 2,53) = 75,39 m2

Volumul total al spatiului încălzit:

V = 65,43 x 2,80 + 9,96 x 2,45 + 2,10 x 3 x 0,5 x 1,0 = 208,07 m3

4. Caracteristicile geometrice ale podului

Zonă de planseu neizolat

- chepeng S = 0,80 x 0,80 = 0.64 m2 (1,8%)

Lungime punti termice pe conturul planseului

I = 2 x 7,49 + 9,48 = 24,46 m

Volum util

5. Caracteristicile qeometrice ale subsolului

Lătimea B = 7,35 m

Lungimea L = 4,84 m

Perimetre:

- spatiu neîncălzit: P(S1) = 4,67 + 3,12 + 7,35 + 2 x 0,40 + 2,27 = 18,21 m

- spatiu încălzit (birou): P(S2) = 2,40 + 4,23 = 6,63 m

- între spatiul neîncălzit si birou: P(L) = 4,23 + 2,40 = 6,63 m

Înăltimea supraterană h = 1,10 - 0,10 = 1,00 m

Înăltime subterană Z = 2,65 - 1,10 = 1,55 m

- Planseu peste subsol

- colturi verticale l = 26,1 + 2,9 = 29,0 m- contur tâmplârie I = 34,0 + 8,4 + 11,7 + 1,8 = 55,9 m- centuri l = 25,3 + 24,5 + 19,0 = 68,8 m

Total punti termice 153,7 m

- cu pardoseală caldă 5,13 m2

- cu pardoseală rece 15,62 m2

- pereti interiori 1,13 m2

21,88 m2



- Placă inferioară

Pereti subterani

Tâmplărie exterioară dublă

Pereti supraterani

Pereti interiori 1/2 cărămidă (spre parter)

S = (0,5 x 3,0 x 2,1 + 2,1 x 1,14) - 1,44 = 4.11 m2

Perete + placă inferioară a subsolului încălzit

S = 10,15 + 10,28 = 20,43 m2

Usă interioară (spre parter)

S = 0,80 x 1,80 = 1,44 m2

Rampă din beton armat (spre parter)

S = 3,66 x 1,14 = 4,17 m2

Usă interioară (între birou si subsolul neîncălzit)

S = 0,90 x 2,00 = 1,80 m2

Pereti interiori (între birou si subsolul neîncâlzit)

Aria utilă si volumul util ale subsolului neîncălzit

SSb = 6,74 + 2,15 + 9,38 + 3,60 = 21,87 m2

VSb = 21,87 x 2,45 = 53,58m3


Conductivitâtile termice de calcul se determină prin mutiplicarea valorilor din [5] Anexa A cu coeficientii de majorare din [2] Anexa 2, Tabelul A2-1. Se tine seama de faptul că vechimea clădiri este de peste 60 ani. Valorile rezultate sunt prezentate în Tabelul 5.3.1.

- spatiu încălzit (cu pardoseală caldă ): S = 4.23 × 2.40 = 10.15 m2

- spatiu neîncălzit (cu pardoseală rece ): S = 4.67 × 7.35 + 1.56 × 0.40 - 10.15 =

24.80 m2

34,95 m2

- spatiu încălzit :

- spatiu neîncălzit (birou) :

- din lemn:- la birou: 1,12 m2

- în spatiu neîncălzit 0,4 + 2 x 0,24 = 0,88 m2

- metalică 1,0 x 0,6 = 1,20 m2

Total 3,20 m2

- spatiu neincălzit: S21 = 18,21 - 2,08 = 16,13 m2

- spatiu încălzit (birou) S22 = 6,63 – 1,12 = 5,51 m2

- 1/2 cărămidă grosime S = 4,23 x 2,55 - 1,80 = 8,99 m2

- 1 cărămidă grosime S = 2,40 x 2,55 = 6,12 m2

15,11 m2



Pentru umplutura din moloz s-au adoptat următoarele valori :

- densitatea aparentă pentru "moloz cu sfărâmături de cărămidă (alicăne)" - conf. STAS 10101/1-78 - Greutăti tehnice p = 1400 kg/ m3

- conductivitatea termică de calcul - conform [5] Anexa A – prin asimilarea cu poz. 50 zgură de cazan, prin extrapolare:

- coeficientul de majorare - prin apreciere

Pentru lemnul de brad la usi s-au adoptat valorile ρ = 600 kg/m3 si λ = 0,19 W/(mK) conform Anexei I din [5].

Tabelul 5.3.1


1. Pereti exteriori din zidărie de cărămidă, tencuiti pe ambele fete, de o cărămidă grosime, între interior si exterior

2. Pereti interiori din zidărie de cărămidă, tencuiti pe ambele fete, de 1/2 cărămidă grosime, între interior si subsolul neîncâlzit

3. Idem 2., dar de o cărămidă grosime, la subsol, între încăperi încălzite si neîncălzite

4. Pereti exteriori din zidărie de cărămidă, tencuite pe ambele fete, de 35 cm grosime nominală, între subsolul încălzit si exterior, la soclu

5. Idem 5., dar intre subsolul neîncălzit si exterior, la soclu

6. Idem 1., dar între podul neîncălzit si exterior

ρ = 700 λ = 0.26 W/(mK)

ρ = 1000 λ = 0.35 W/(mK)

Nr. ctr. Determinarea materialului

Caracteristicile conf. [5] Anexa

A Coeficientul

de majorare

Conductiv termic de calcul λ

ρ λ

Kg/m3 W/(mK) - W/(mK)

0 1 2 3 4 5

1 Beton armat 2500 1,74 - 1,740

2 Zidărie din cărămizi pline 270x130x62 mm 1800 0,80 1,03 0,824


4 Mortar de ciment si var la tencuieli 1700 0,87 1,03 0,896

5 Beton simplu 2400 1,62 - 1,620

6 Umplutură de moloz 1400 0,47 1,06 0,500


8 Lemn de stejar în lamele de parchet 800 0,23 - 0,230

9 Tablă la învelitori 7850 58,0 - 58,000



12 Lemn de brad la usi 600 0,19 - 0,190

13 Vată minerală pentru conducte, uscată, netasată 70 0,045 1,10 0,05

14 Pământ vegetal 1800 1,16 - 1,16



7. Pereti exteriori, cu alcătuire mixtă, de 35 cm grosime nominală, sub CTS, între subsolul încălzit si pământ (relatiile (66)- (68) din [2]), cu alcătuirea (i → e):

- zidărie din cărămizi pline, de 1/2 cărămidă grosime - 13 cm

- beton simplu - 21 cm

- tencuială - 1 cm

- hidroizolatie verticală - 0.3 cm

- zidărie din cărămizi pline de 1/4 cărămidă grosime - 6,5 cm

8. Idem 7., dar între subsolul neîncălzit si pământ

9. Planseu peste etaj, spre podul neîncălzit, cu alcătuirea (i → e)

Se foloseste metoda aproximativă din [5] Anexa H .

10. Planseu peste subsolul neîncălzit, cu pardoseală rece, având alcătuirea (i → e):

- tencuială pe tavan 1 cm- placă din beton armat 10 cm- moloz (90 %) + cusaci din lemn (10 %) 7,5 cm- dusumele din scânduri din lemn 2,5 cm



11. Rampa din beton armat, între parter st etaj, având alcătuirea (i → e)

- mozaic (16,7 + 25) x 2,5 / 30 = 3,5 cm

- beton simplu in trepte (0,5 x 16,7 x 25) / 30 = 7 cm

- beton armat în placă 10 cm

- tencuială 1 cm

12. Planseu peste subsolul neîncălzit, cu pardoseală caldă, având alcătuirea (i → e):

- parchet din lamele de stejar, de 22 mm

- grosime, raschetat de multe ori 2 cm

- dusumea oarbă din scânduri din lemn 2.5 cm


- placa din beton armat 10 cm

- tencuiala pe tavan 1 cm

Se foloseste metoda aproximativă din [5] Anexa H:

13. Planseu la copertina de la intrare, peste parter, având alcătuirea (i → e):

- tencuială 1 cm


- sapă din mortar de ciment, cu grosimea medie de 4 cm

- tablă 0,5 mm

14. Tamplărie dublă din lemn

- la încăperi încălzite, conf. [5], Tabelul V si [2], Tabelul A2.5

R = 0,430 m2K/W

- la spatii neîncâlzite (pod, subsol)

- mozaic 2 cm- sapă mortar 8 cm- placă beton armat 10 cm- tencuială 1 cm



15. Tamplărie dublă, metalică, la centrala termică

- prin asimilare cu tâmplăria tip SECO, conf. [2] Anexa 2, Tabelul A2.5

16. Usi duble, din lemn, la intrarea principală

Se calculează conf.[5] Anexa I

Tâmplăria este alcătuită din foi cu rame de 4 cm grosime si tăblii de 1,5 cm grosime, în proportie de 1:2 .

Tocul reprezintă cea.10 % din suprafată

Tocul are 135 mm grosime.

Distanta dintre foi este de cca. 100 mm

Se consideră λ = 0,190 W/(mK)

Conform [5] Anexa I.

Ra = 0,173 m2K/W - conf. [5] Anexa I Tabelul I.2 pentru grosimea stratului de aer de 100 mm .

17. Usi simple, din lemn, la intrarea secundară

18. Învelitoare din tablă zincată (0,5 mm) pe astereală din scânduri (25 mm)

19. Usi simple, din lemn între încăperi încălzite si subsolui neîncălzit

D. COEFICIENTI LINIARI DE TRANSFER TERMIC

a Colturi verticale iesmde

- prin interpolarea coeficientilor Ψ din [2] Tabelul A2.13, pentru d = 28 cm

Ψ = 0,18 W/(mK)

b. Colturi verticale intrânde

- conform Tabel 13 din [5], pentru d = 25 cm si λ = 0,80 W/(mK)

Ψ = 0,31 - 0,34 = - 0,03 W/(mK)



c. Contur ferestre duble (exclusiv buiandrugi)

- conform Tabel A2.15 din [2], pentru d = 27 cm

Ψ = 0,05 W/(mK)

d. Contur usi duble (exclusiv buiandrugi si praguri)

- prin asimilare cu c.

Ψ = 0,05 W/(mK)


- conform [2], Tabel A2.15, prin interpolare pentru d = 28 cm

f. Praguri usi


Ψ = 0,39 W/(mK)

g. Centuri la planseul peste parter (lungimi pentru înlrea clădire):


- se ponderează cu lungimile:




- pe baza unor calcule automate ale câmpurilor de temperaturi

- pard. rece curentă Ψperete = 0,06 W/(mK), Ψplanseu = 0,22W/(mK)

- idem cu fereastră jos = 0,05 W/(mK),= 0,20 W/(mK)

- pard. caldă curentă = 0,07 W/(mK),= 0,09 W/(mK)

- idem cu fereastră jos = 0,06 W/(mK),=0,08 W/(mK)

- se ponderează cu următoarele lungimi (pentru întreaga clădire):

- rezultă următoarele valori medii :

E. ARII, PONDERI Sl REZISTENTE TERMICE UNIDIRECTIONALE ALE ZONELOR NEIZOLATE TERMIC

1. Planseu peste etaj

- pardoseala rece (l = 8,3 m) Ψ = 0,09 W/(mK)

- pardoseala caldă (l = 16,4 m) Ψ = 0,06 W/(mK)

- în dreptul copertinelor (I = 5,0 m) Ψ = - 0,28 W/(mK)

- în dreptul scărilor (I = 6,5 m) Ψ = 0,11W/(mK)

- perete Ψ = 0,07 W/(mK)

- planseu Ψ = 0,15 W/(mK)

- pard. rece curentă I = 0,5 x 15,32 + 3,12 = 10,78- idem, cu fereastră jos I = 2 x 1,80 = 3,60

- pard. caldă curentă I = 3,84 - 1,50 + 4,37 = 4,68- idem, cu fereastră jos I = 1,50 = 3,00

20,79 m



Chepeng de acces în pod

S = 0,8 x 0,8 = 0,64 m2

2. Planseu peste subsol

Pereti interiori din zidărie de cărămida

S = 21,88 - (5,13 + 15,62) = 1,13 m2

3. Pereti exteriori

Zone din beton armat, la rezemări buiandrugi si grinzi

F. REZISTENTE TERMICE CORECTATE

1. Planseul peste etaj

Se aplică relatia A2.6 din [2]

în care :

p = 0.018

Ψ = 0.15 W/ (mK)

Rezultă :

2. Planseul peste subsol

Se aplică aceeasi relatie, ca mai sus, în care:

p = 0.052

- buiandrugi (4 x 0,30 + 16 x 0,20) x 0,18 = 0,79 m2

- grinzi 6 x 0,14 x 0,20 = 0,17

0,28 x 0,20 = 0,06

S = 1,02 m2



ΣI = 20.46 + 1.8 = 22.26 m ( centuri + praguri usi )

S = 21.88 m2

Rezultă :

3. Pereti exteriori

Se aplică relatiile (A2.9), (A2.10) si (A2.11)din [2] .

a. Coeficientul de reducere r2 (puntile de pe conturul tâmplăriei)

R = 0.550 m2 K/W

b. Coeficientul de reducere r1 (puntile de la colturi, s.a.)

c. Coeficientul de reducere r3 (zone de b.a. străpunse)

p = 0,008

- contur ferestre l = 31,0m Ψ = 0,05 W/(mK)

- contur usi I = 8,4 m Ψ = 0,05

- buiandrugi I = 10.2 Ψ = 0,29

ΣI = 49.6 m

- colturi verticale iesinde l = 14,5 m Ψ = 0.18 W/(mK)

- colturi verticale intrânde l = 2,9 m Ψ = - 0.03 W/(mK)

- centuri la pl. peste parter l = 18,1 m Ψ = 0.04 W/(mK)

- centuri la pl. peste etaj l = 17,3 m Ψ = 0.07 W/(mK)

- centuri la pl. peste subsol l = 13,3 m Ψ = 0.06 W/(mK)

ΣI = 99.18 m



d. Coeficientul de reducere

r = r1 ×r2 ×r3

r = 0.979 × 0.964 × 0.996 = 0.517 m2K/W

e. Rezistenta termică corectată

R' = r × R = 0.940 × 0.550 = 0.517 m2K/W

G. REZISTENTE TERMICE MEDII PE CLĂDIRE





- rezistentele termice corectate (R' = r R) .

Tabelul 5.3.2

NOTA: Pentru usile exterioare s-a determinat valoarea medie:

Valorile rezistentei termice medii a clădirii, conform [2] pct. 3.1.1 se determină pentru fiecare lună în parte în functie de valorile din tabelul 4.3.2 si de pozitia punctului de despărtire a liniilor de flux termic (către exterior si către pânza de apă freatică) de pe conturul spatiului încălzit adiacent solului, cu relatia :

H. COEFICIENTII DE ABSORBTIE A RADIATIEI SOLARE Sl FACTORUL OPTIC MEDIU

Elem. de c-tie Descriere Orientare

Suprafata [m2]


câmp [m2K/W]

r

Rezistenta termică

corectată [m2K/W]

PE1 Pereti exteriori curenti P.E S 35,03 0,550 0,933 0,513

PE2 Pereti exteriori curenti P.E E 24,77 0,550 0,933 0,513

PE3 Pereti exteriori curenti P.E V 23,45 0,550 0,933 0,513

PE4 Planseu copertină intrare O 43,45 0,278 1,000 0,278

PE5 Perete exterior Sb V 0,68 0,635 1,000 0,635

UE Usi exterioare S 5,51 0,395 1,000 0,395

FE1 Tâmplărie exterioară dublă P.E S 3,78 0,430 1,000 0,430

FE2 Tâmplărie exterioară dublă P.E E 1,48 0,430 1,000 0,430

FE3 Tâmplărie exterioară dublă P.E V 3,88 0,430 1,000 0,430

FE4 Tâmplărie exterioară dublă Sb V 5,20 0,430 1,000 0,430

Plsb1 Pereti către Sb (hol) - 1,12 0,411 1,000 0,411

Plsb2 Pereti către Sb (CT) - 13,09 0,581 1,000 0,581

PL E Planseu peste etaj - 6,12 0,581 0,935 0,543


UI sb Usi interioare spre subsol - 3,24 0,340 1,000 0,340

R sb Rampa Sb între parter si etaj - 4,17 0,392 1,000 0,392

Rp0 Pereti sub CTS - 20,43 3,310 1,000 3,310

Re Pereti sub CTS către exterior - N/A 0,669 1,000 0,669

Ra Pereti sub CTS către pânza de apa freatică - N/A 4,455 1,000 4,455



S-au considerat următoarele valori:

1) Tencuieli de culoare ocru - asimilat cu "tencuieli din var de culoare deschisă" din Tabelul 3.3. din [2]

αabs = 0,42:

2) Tâmplărie dublă cu 2 geamuri simple (Tabelul 3 5. din [2])

3) Învelitoare din tablă zincată - putin murdară (Tabelul 3.3. din [2] - αabs = 0,78 (valoarea medie între αabs = 0,64 - tablă nouă – si αabs = 0,92 - tablă foarte murdară)

I. NUMĂRUL DE SCHIMBURI DE AER CU EXTERIORUL:


- tâmplăria exterioară nu este prevăzută cu granituri de etansare (permeabilitate ridicată):

- clădirea face parte din categoria clădirilor "individuale", fiind o clădire însiruită;


- tămplăria nu este deteriorată.

În conformitate cu Tabelul 3.2. din [2], rezultă: na = 0,7 h-1


Consumul anual de căldură pentru încălzirea spatiilor se determină cu relatia (1) din [2], cunoscandu-se următoarele :


Aporturile interne de căldura se determină - în functie de numărul mediu normalizat de persoane aferent clădirii expertizate, după cum urmează :

- Indice mediu de ocupare a suprafetei camerelor de locuit: iLoc=0,070.

- Suprafata camerelor de locuit: SLoc = 50,23 m2

- Suprafata utilă încălzită a clădirii: SÎnc = 75,39 m2

- Număr apartamente / bucătării: 1

- Număr mediu normalizat de persoane pe clădire:

NP = 50,23 x 0,076 = 3,82

Rezultă :

Temperatura interioară medie a spatiului încălzit al clădirii se determină tinând seama de temperaturile interioare de calcul ale spatiilor încălzite direct si de temperatura interioară a cămării de la parter, ca spatiu încălzit indirect, prin peretii adiacenti spatiului încălzit. Temperatura interioară a cămării se determină din bilantul acesteia, în functie de temperaturile interioare de calcul ale încăperilor adiacente cămării, de temperatura exterioară si de temperatura subsolului neîncălzit :

În tabelul 4.3.3 se prezintă datele care stau la baza determinării temperaturii medii a clădirii, conform [7] .

Tabel 4.3.3

Ocupati 65 x 3,82 = 248,1 WApă caldă 20 + 15 x 3,82 = 77,3 WPreparare hrană 100 x 1 = 100 WAparate casnice 270 + 3,82 x 40 = 422,7 WIluminat 30 + 15 = 45,0 W

TOTAL : 893,1 W

Încăperea ti [oC] Vol [m3]



Rezultă temperatura medie interioară a spatiului încălzit al clădirii în functie de temperatura cămării (neîncălzită direct) :

si expresia temperaturii interioare reduse se scrie:

Datele necesare determinării temperaturilor subsolului neîncălzit si podului sunt următoarele:

Cam. zi 20 42,784

Bucătărie 18 20,160

WC 18 4,592

Vestibul 18 6,580

Dormitor 20 49,812

Dormitor 20 20,160

Baie 22 10,836

Hol + CS 18 22,836

Birou 20 24,402

Cameră N/A 5,908

Volum total încălzit 208,07

Spi,sb = 29,3 m2 Rpi,sb = 0,409 m2K/W

Spe,sb = 16,1 m2 Rpe,sb = 0,593 m2K/W

Si,P = 35,5 m2 Ri,P = 0,544 m2K/W

SiL,sb = 19,2 m2 RiL,sb = 0,453m2K/W

Spd,sb = 24,8 m2 S Pb,L = 10,15 m2

h(L) = 1,55 m SF Sb = 0,03 m2

R,p0 Sb = 3,2852 m2K/W vânt mediu = 0,5 m/s

R,e Sb = 0,6444 m2K/W na,sb = 0,59 h-1

R,a Sb = 4,4130 m2K/W Lambda.p = 0,300 W/m.K

Perim.total = 24,84 m Lambda.1 = 1,058 W/m.KPerim.sb.1 = 18,21 m Lambda.s = 1,160 W/m.KPerim.sb.2 = 6,63 m Lambda.0 = 0,930 W/m.KPerim.(L) = 6,63 m Nr.u.î.SB = 4 Nr.u.î.L = 0 alfa = 0,733 Nr.u.d.SB = 1 Nr.u.d.L = 0

Vsb = 53,58 m3 Vpod = 56,80 m3 Lm = 22 m rc,m = 0,024 m re,m = 0,054 m Del.iz,m = 0,030 m Lam.iz,m = 0,050 W/m.K Ti,0 = 19,46 oC Ta = 10 oC Del.p = 0,20 m Del.1 = 0,418 m Del.0 = 0,10 m H = 6 m qR(0) = 525 W/m2 SAc,P1 = 37,89 m2 (Vertical) SAc,P2 = 36,00 m2 (orizontal) RAc,P1 = 0,508 m2K/W RAc,P2 = 0,265 m2K/W SAc,F1 = 1,05 m2 (Vertical) SAc,F2 = 0,25 m2 (Orizontal) RAc,F1 = 0,19 m2K/W RAc,F2 = 0,18 m2K/W na P,E = 1,0 h-1 na cs,P = 0,0 h-1 min(a,b) = 4,74 a = 7,35 m



La determinarea temperaturii subsolului neîncălzit al clădirii, suplimentar fată de fluxul termic disipat prin conductele de distributie amplasate în subsol, s-a luat în calcul si fluxul termic disipat prin mantaua boilerului, după cum urmează :


b = 4,74 m h = 1,55 m R,p0 L = 3,3269 m2K/W R,e L = 0,6861 m2K/W R,a L = 4,4547 m2K/W Coeficienti numericiC2 - A1 301,37C3 - A2 65,279C4 - A3 -C5 - B2 0,217A 1,116 B3 -F1 18,344 F9 9,172F2 2,101 F10 18,122F3 5,619 F11 0,744F4 18,344 F12 0,613F5 0,476 F13 0,227F6 0,307 F14 1,630F7 4,809 F15 1,213

F8 0,476

Luna Ac,P1 Ac,F1 Ac,P2 Ac,F2

Iunie tE p1[oC] tE F1[oC] tE p2[oC] tE F2[oC]

Iulie 24,04 26,74 29,97 31,43

August 24,02 27,74 30,20 31,86

Septembrie 19,64 23,25 23,71 24,97

Octombrie 13,27 16,53 15,28 16,10

Noiembrie 6,64 8,55 7,40 7,81

Decembrie 1,54 3,31 1,88 2,19

Ianuarie -0,90 1,07 -0,39 -0,02

Febroarie 2,00 4,76 3,28 3,90

Martie 6,89 9,65 9,75 10,66

Aprilie 13,29 15,92 17,92 19,14

Mai 18,68 21,29 24,80 26,29

Iunie 22,29 25,06 29,34 31,02

Luna T.ext.m

[oC] Ti med

[oC] T.apa.k

[oC] Te.Sb.k

[oC] Temp.Pod

[oC] Temp.Sb

[oC] OBSERVATII

Iunie 20,2

Iulie 22.00 19,58 22,50 20,92 25,70 20,5 Fără flux termic disipat către exterior




Noiembrie 5,20 19,41 45,48 8,56 9,70 16,05 Punctul de despărtire pe pardoseala subsolului

Decembrie 0,20 19,35 48,06 3,20 5,50 13,84 Fără flux termic disipat către pânza de apă freatică


Febroarie -0,10 19,35 48,22 -1,48 6,26 12,95 Fără flux termic disipat către pânza de apă freatică



Relatiile de determinare a fluxurilor termice disipate dinspre spatiul cald adiacent subsolului neîncălzit spre exterior si spre pânza de apă freatică (prin sol ) sunt date în cap. 4 al ghidului .

Valorile coeficientilor numerici sunt :

iar valorile utile determinării rezistentei termice medii a clădirii sunt următoarele :

Martie 4,80 19,40 45,68 1,86 10,83 14,69 Fără flux termic disipat către pânza de apă freatică


Mai 16,70 19,53 39,53 13,46 21,58 19,45 Punctul de despărtire pe perimetrul subsolului

Iunie 20,20 19,57 22,50 18,10 24,84 19,95 Punctul de despărtire pe peretii verticali


Luna Dz.k calen-dar

Temp.ext. [oC]

Temp.sbs. [oC]

Temp.POD. [oC]

Temp.int R [oC]

Temp.ext R [oC]

Dz(k) real [zile]

Nr lunar grd. zile

Rmed [m2K/W]



Iulie 31 22,00 20,50 25,70 17,92 23,34 0,531

August 31 21,20 20,27 25,77 17,91 22,79 0,531

Septembrie 30 16,90 19,92 21,37 17,87 19,28 6,2 3,9 0,530 0,0 0,0

Octombrie 31 10,80 18,09 15,44 17,82 13,94 31,0 120,3 0,525 1,4 0,1

Noiembrie 30 5,20 16,05 9,70 17,76 8,68 30,0 272,4 0,526 3,1 0,1

Decembrie 31 0,20 13,84 5,50 17,70 4,31 31,0 415,0 0,526 4,7 0,2

Ianuarie 31 -2,40 12,52 3,65 17,67 2,13 31,0 431,5 0,526 5,4 0,2

Febroarie 28 -0,10 12,95 6,26 17,70 4,31 28,0 374,9 0,526 4,2 0,2

Martie 31 4,80 14,69 10,83 17,75 8,60 31,0 283,5 0,526 3,2 0,2

Aprilie 30 11,30 17,32 16,67 17,82 14,28 30,0 106,2 0,526 1,2 0,1

Mai 31 16,70 19,45 21,58 17,88 18,98 8,0 4,9 0,526 0,1 0,0

iunie 30 20,20 19,95 24,84 17,90 21,88 0,529

Tem an [oC]

10,62 226,6 2062,8 23,2 0,00 1,15

F1 13,14 F9 6,57F2 1,97 F10 16.48F3 2,41 F11 0,75F4 13,14 F12 0,61F5 0,47 F13 0,22F6 0,30 F14 1,64F7 4,84 F15 1,23

F8 0,51

Luna Se [m2] Sa [m2] Se/Re [W/K]

Sa/Ra [W/K]

Iunie

Iulie - 20,43 - 4,02

August - 20,43 - 3,68

Septembrie - 20,43 - 4,63

Octombrie 8,90 11,52 6,34 2,58

Noiembrie 14,26 6,17 7,21 1,38

Decembrie 18,37 2,06 8,20 0,46

Ianuarie 20,29 0,13 8,75 0,03

Februarie 20,43 - 8,77 -

Martie 19,09 1,33 8,38 0,30

Aprilie 15,28 5,15 7,45 1,16




ηg0 = 0.70

Pn = 36 kW





- Numărul corectat de grade-zile pentru încălzire: NGZ = 2.062,8 grd.zi


- Consumul anual de căldură pentru încălzire, la nivelul spatiilor încălzite, este : ,

- Cantitatea de căldură disipată prin conductele de distributie a agentului termic din subsolul neîncălzit al clădirii:

Rezultă :

- Randamentul de distributie al instalatiei de încălzire: ηd = 0,96

- Randamentul instalatiei de încălzire interioară: ηinc = 0,96 × 0,92 × 0,643 = 0,566








Mai 10,28 10,15 6,14 2,28

Iunie 1,35 19,08 1,65 3,96


M1 = -4,349445529M2 = 405,2051139M3 = 8,412854021R5 = 0,00393





Determinarea consumului anual normal de căldură pentru prepararea apei calde de consum pentru clădirea expertizată se bazează pe valorile consumurilor facturate între lunile mai si septembrie (153 zile), pe o perioadă de trei ani consecutivi (1997-1999), centralizate în tabelul următor :

Rezultă valoarea medie a consumului de gaze facturat în sezonul cald:

P1 = 22,14444284P2 = 0,159999545

Temp.ext. [oC]

Tev

[oC] Flux mediu

[W]

22,00 23,61

21,20 23,08

16,90 19,63 308,1

10,80 14,33 2.067,1

5,20 9,07 4.833,1

0,20 4,74 7.127,3

-2,40 2,59 8.277,1

-0,10 4,77 7.129,9

4,80 9,03 4.869,9

11,30 14,66 1.885,2

16,70 19,32 326,8

20,20 22,18

p1 p2

-420,38 7052,9

W1 W2

0,8808 4,6988

q1 q2

0,3772 13,4363

te[oC] E [-] tTUR [oC] Qnec.Loc [W]

-15 1,354 80,42 13.359

-10 1,339 72,47 11.257

-5 1,322 64,25 9.155

0 1,303 55,70 7.053

5 1,279 46,68 4.951

10 1,248 36,92 2.849

Anul Cf.acm [m3]

1997 364

1998 811

1999 560

Medie 578



în care: Nz.v = 365 - 226,6 = 138,4 zile - reprezintă durata sezonului cald .

Valoarea medie a consumului de gaze naturale pe zi de sezon cald, determinată în urma măsurărilor efectuate în timpul noptii pe durata a 10 zile consecutive, este: cgaz.h.v = 0,535 m3/zi.

Consumul de gaze pentru prepararea hranei în sezon cald este:

cgaz hv = 0,535 x 138,4 = 74,09 m3/sezon.v

Consumul normal de gaze pentru prepararea hranei în sezonul rece este:

Cgaz h i = 1,20 x 0,535 x 226,6 = 145,60 m3/sezon.i


taco = 55°C.

Numărul real de persoane aferent clădirii, determinat ca valoare medie pe perioada de facturare 1997-1999, este .


NP =0,076 x 50,23 = 3,82 persoane.




Consumul de căldura normalizat rezultă:

Cantitatea de căldură disipată de la conductele de distributie din sudsoi, de la coloanele de distributie din clădire si prin mantaua boilerului se determină astfel:

Consumul normalizat de apă caldă

Consumul normalizat de apă caldă (la temperatura conventională 55°C) :



Conducte subsol : Coloane acm : Manta boiler :

L Sb [m] = 5 L col [m] = 7

Del.iz. [m] = 0,03 Del.iz. [m] = 0,00 Del.iz. [m] = 0,03

Lam.iz [W/mK] = 0,05 Lam.iz [W/mK] = 0,05 Lam.iz [W/mK] = 0,14

diam.cond. [m] = 0,019 diam.cond. [m] = 0,017 Delta m. [m] = 0,008

diam.ext.iz. [m] = 0,079 diam.ext.iz. [m] = 0,017 Lam. m [m] = 50

Asb = 0,153 Acol = 0,361 Slat. B[m2] = 1,934

QPsb [kWh/an] = 309 QPcol [kWh/an] = 187 QPb [kWh/an] = 1.071



Eficienta instalatiei de preparare a apei calde este :




Adresa: Bucuresti, sector 2, str Remetea nr. 21

Proprietar: POPESCU Gheorghe

Destinatia principală a clădirii: locuintă unifamilială

Tipul clădirii: însiruită, S + P + 1 E


ProiectantI constructor: Casa Constructiilor





Suprafata locuibilă: 50,23 m2


Volumul util al spatiului încălzit: 208,1 m3

Volumul total al clădirii: 359,2 m3


[m2]

Rezistenta termică

corectată [m2K/W]

PE1 S 35,03 0,517

PE2 E 24,77 0,517

PE3 V 23,45 0,517

PE4 N 43,45 0,517

PE5 O 0,68 0,278

PE6 V 5,51 0,635

UE S 3,78 0,395

FE1 S 1,48 0,430

FE2 E 3,88 0,430

FE3 V 5,20 0,430

FE4 V 1,12 0,430

Plsb1 - 13,09 0,411

Plsb2 - 6,12 0,581

PL E - 35,50 0,544

PL sb - 21,88 0,426

Ul sb - 3,24 0,340

R sb - 4,17 0,392

Ra - 20,43 3,310

Re - N/A 0,669

- - - ########



Suprafata exterioară : 252,78

Indice de compactitate al clădirii: SE/V = 1,215 m-1








Elemente de reglaj termic si hidraulic: exclusiv la nivelul corpurilor de încălzire, dintre care majoritatea sunt functionale .



Debitul nominal de agent termic de încălzire: 811 l/h

Curba de reglaj termic în raport cu temperatura exterioara medie zilnică



- Momentul de sfârsit al sezonului de încălzire: 03 mai

- Consumul anual de căldură pentru încălzire, la nivelul spatiilor încălzite:





- Randamentul instalatiei de încălzire interioară: ηinc =0,92 x 0,96 x 0,643 = 0,566


Puncte de consum a.cm. / a.r. în apartamente : 3 / 4

Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri :

Lavoar - 1

Spălător - 2

Cadă de baie: - 1

Rezervor WC - 2

Pierderi estimate pentru instalatia de apă caldă de consum: 67,0kWh/m2an

Consum specific normalizat de apă caldă :

- la nivelul punctelor de consum: 131,9 l/pers zi




Tip corp static


În spatiul locuit

În spatiul comun Total În spatiul

locuit În spatiul comun Total

624/4 106 - 106 29,892 - 29,892

218/9 27 - 27 7,452 - 7,452



[top]

6. STUDIU DE CAZ PRIVIND EXPERTIZA ENERGETICĂ A UNEI CLĂDIRI PUBLICE



Clădirea expertizată este Casa de casatorii a sectorului 3 din Bucuresti, strada Matei Basarab (fostă Labirint) nr. 79, stradă perpendiculară pe strada Parfumului.

Imobilul este în subordinea Primăriei sectorului 3 si cuprinde diverse servicii pentru starea civilă a populatiei (oficiere de căsătorii, autoritate tutelară etc).

Clădirea este construită în anul 1920, cu o arhitectură specifică, fiind cuprinsă pe lista monumentelor istorice si de arhitectură. Initial clădirea a avut destinatia de locuintă pentru o familie înstărită.

Clădirea are o formă dreptunghiulară în plan si este orientată cu fatada principală spre S. Imobilul are de jur împrejur o curte liberă.

Regimul de înăltime: subsol partial, parter, etaj, partial mansardă, partial pod neîncălzit.

Accesul în clădire se face prin 3 intrări: pe fatada principală (S), pe cea secundară (N) si pe fatada laterală (E).

Parterul cu înăltimea liberă de 3,85 m, are un hol cu 2 birouri laterale, sala de oficiere a căsătoriilor cu un birou adiacent si 2 case de scară - una din lemn monumentală. între parter si etaj, si alta din beton armat care ajunge la etaj, la subsol si la mansardă.

La etaj, care are înăltimea liberă de 3,55m există un hol central din care se accede în 4 birouri mari si 3 birouri mici, precum si o verandă închisă, care se foloseste vara ca birou.

La mansardă, cu înăltimea liberă de 2,65 m, functionează 2 birouri mici accesibile dintr-un coridor. Mansarda încălzită ocupă cea. 20% din aria construită a etajului, restul suprafetei fiind cu destinatie pod neîncălzit.

Subsolul ocupă cea. 60% din suprafata clădirii si cuprinde o centrală termică si 5 mici depozite .

Finisajele sunt obisnuite:

- tencuieli de cca. 2 cm grosime la interior cu zugrăveli obisnuite;

- tencuieli de cca. 3 cm la exterior, cu finisaj de culoare deschisa;

- pardoseli din parchet si din mozaic.

Tâmplăria exterioară de la ferestre este din lemn, dublă, cu sprosuri, cu deschidere obisnuită, prevăzută cu doua foi de geam simplu de 3 mm grosime.

Acoperisul este cu sarpantă din lemn, pe scaune si învelitoare înclinată din tablă vopsită, pe astereală din scânduri de 25 mm grosime.


Structura de rezistentă a clădirii este alcătuită din pereti structurali din zidărie de cărămidă în grosime la exterior de 2 cărămizi la subsol si de 1 + 1/2 cărămizi la parter si etaj si la interior de 1+1/2 cărămizi la parter si de 1 cărămida la etaj; cărămizile pline au dimensiuni de 270 x 13 x 62 mm; se presupune ca mortarul are marca M4; zidăria este fără stâlpisori si centuri din beton armat, si este tencuită pe ambele fete.

Planseele peste parter, etaj si mansardă sunt cu grinzi din lemn, iar peste subsol cu grinzi metalice cu sectiune dublu T, cu boltisoare din zidărie de cărămidă de 1/2 cărămidă grosime.

Scara de circulatie curentă este din beton armat, iar cea monumentală din lemn.

Fundatiile sunt continue, probabil din zidărie de piatră naturală.

Clădirea este prevăzută cu cosuri de fum pentru sobe, dar în prezent există în subsol o centrală termică si sunt montate corpuri de încălzire în toate încăperile de la parter, etaj si mansardă.

Clădirea a fost supusă reparatiilor generale în anul 1999 si are un aspect îngrijit. În anul 1995 a fost făcută expertiza structurală în cadrul căreia s-a făcut releveul fisurilor si crăpăturilor, dar nu s-a executat consolidarea propusă de expertiză.

6.1.3. Instalatia de încălzire si de preparare a apei calde de consum

Clădirea este dotată cu instalatie de încălzire centrală, cu corpuri statice, având ca sursă de căldură un cazan functionând pe gaze naturale Chappee N x R 34, având puterea maximă Qmax = 90 kW si randamentul de catalog 0,91. Cazanul este dotat cu un arzător SICMAGS 12-M (50-150 kW).

Instalatia de încălzire a fost înlocuită în totalitate în anul 1999 si este dotată cu corpuri statice de tip panou din otel Voegel & Noot.

Instalatia de preparare a apei calde de consum este dotată cu un aparat de tip instant OPALIS 13 (Sunier Duval), functionând pe gaze naturale, având randamentul de catalog 0,84% si puterea utilă maximă de 22,6 kW.


Clădirea: OFICIUL STĂRII CIVILE SECTOR 3 BUCURESTI

Adresa: Bucuresti, sector 3, str. Matei Basarab nr. 63 (fost str. Labirint nr79)

Proprietar: Primăria sector 3 Bucuresti


[ ] locuinte [ ] birouri [ ] spital[ ] comert [ ] hotel [X] autorităti locale[ ] scoală [ ] cultură [ ] altă destinatie



- Tipul clădirii:


- Regimul de înăltime al clădirii: S + P + E + M


- Proiectant / constructor:








√ alcătuire :


√ Stare:

[X] individuală [ ] însiruită

[ ] bloc [ ] tronson de bloc

[X] zidărie portantă [ ] cadre din beton armat[ ] pereti structurali din beton armat [ ] stâlpi si grinzi[ ] diafragme din beton armat [ ] schelet metalic

[X] partiu de arhitectură pentru fiecare tip de nivel reprezentativ, RELEVEU[X] sectiuni reprezentative ale constructiei, RELEVEU[ ] detalii de constructie,[ ] planuri pentru instalatia de încălzire interioară,[ ] schema coloanelor pentru instalatia de încălzire interioară,[ ] planuri pentru instalatia sanitară,

[X] adăpostită [ ] moderat adăpostită [ ] liber expusă (neadăpostită)

[X] Uscat si cu posibilitate de acces la instalatia comună,[ ] Uscat, dar fără posibilitate de acces la instalatia comună,[ ] Subsol inundat / inundabil (posibilitatea de refulare a apei din canalizarea exterioară),

PE Desciere Suprafată

[m2]

Straturi componente (i → e) Coeficient reducere, r


zidărie din cărămizi

pline (R=0,695m2K/W) 482,7


0,923 zidărie 0,42




√ Starea finisajelor:

√ Tipul si culoarea materialelor de finisaj: tencuială culoare ocru

√ Elemente de umbrire a fatadelor : pomi spre Nord








[X] Bună,




√ Starea tâmplăriei:

[X] bună, [ ] pete condens, [ ] igrasie,

[X]bună, [ ] tencuială căzută partial/ total

PSb Desciere

Suprafată [m2]




grinzi metalice + boltisoare din zi-dărie

de cărămidă (R=0,495m2K/W)

103,9

pardoseala 0,05

0,962 moloz 0,02

boltisoare 0,05

tencuiala 0,13

PP Desciere

Suprafată [m2]

Straturi componente

(i → e) Coeficient reducere,r

Material Grosi-

me [m]

Grinzi din

lemn+umplutură de moloz

180,7

Tenc.pe sipci + trestie

0,05

0,947 aer

neventilat0,025

scânduri lemn

0,025

moloz 0,15

FE/UE Descriere Suprafată

[m2] Tipul tâmplă-riei Grad etansare Prezentă oblon (i/e)

FE - ferestre duble, din lemn cu des-chidere interioară (R=0,430m2K/W)

54,2 - ferestre duble, din lemn


- la 2 ferestre de la parter (exterior)

UE - usi simple, din lemn (R=0,190m2K/W)

23,1 - usi de intrare si de balcon simple, din lemn


- usă metalică la intrarea principală (R=0,170m2K/W)

7,2 - usa simplă metalică la intrare

[X] bună [ ] evident neetansă[X] fără măsuri de etansare,



[√] Alte elemente de constructie :


√ usile de intrare în clădire:

OBSERVATII:

1) Usa principala metalica este frecvent deschisă in timpul oficierii căsătoriilor

2) Usa din lemn dinspre N - idem

3) Usa din lemn dinspre E este foarte frecvent deschisă ca urmare a circulatiei intense (public)

√ ferestre de pe casa scărilor:starea geamurilor, a tâmplăriei si gradul de etansare:


√ Suprafata locuibilă / a pardoselii spatiului încălzit [m2]: 372,5

√ Volumul spatiului încălzit [m3]: 1344

√ Înăltimea medie liberă a unui nivel [m]: P - 3,85m; E - 3,55 m; M - 2,65m

- Gradul de ocupare al spatiului încălzit / nr. de ore de functionare a instalatiei de încălzire: 8h/zi;

- Tipul solului si adâncimea medie a pânzei freatice: Ha = 6,00 m;

- Înăltimea medie a subsolului / demisolului fată de cota terenului sistematizat [m]: 2,35

- Perimetrul exterior al pardoselii subsolului clădirii: 33,97 m

- Perimetrul exterior al plăcii pe sol: 29,82 m


√ Sursa de energie pentru încălzirea spatiilor:


[ ] cu garnituri de etansare,[ ] cu măsuri speciale de etansare;

Pl Desciere

Suprafată [m2]




Pl,1 Placă pe sol 103,9

- pardoseală 0,05

- - moloz 0,10

- pietris 0,10

Pl,2 - planseu sub

verandă (R=0,430m2K/W)

28,0

- tencuială pe sipci + trestie 0,05

1,00

- aer neventilat 0,025

- scânduri lemn 0,025

- moloz 0,10

- pardoseală 0,05

[ ] Usa este prevăzută cu sistem automat de închidere si sistem de sigurantă (interfon, cheie), [X] Usile nu sunt prevăzute cu sistem automat de închidere, dar stau închise în perioada de neutilizare,[ ] Usa este prevăzută cu sistem automat de închidere si este lăsată frecvent deschisă în perioada de neutilizare,

[ ] Ferestre / usi în stare si prevăzute cu garniturile de etansare[X] Ferestre / usi în stare bună, dar neetanse,[ ] Ferestre / usi în stare proastă, lipsă sau sparte,

[X] Sursă proprie, cu combustibil: gaze naturale (centrate termica nouă) [ ] Centrală termică de cartier [ ] Termoficare - punct termic central[ ] Termoficare - punct termic local[ ] Altă sursă sau sursă mixtă:

[ ] încălzire locală cu sobe,[X] încălzire centrală cu corpuri statice, (noi, tip panou din otel)[ ] Încălzire centrală cu aer cald,






√ Necesarul de căldură de calcul [W]: 83.000;


√ Contor de căldură: NU ESTE CAZUL;

√ Elemente de reglaj termic si hidraulic (la nivel de racord, retea de distributie, coloane): la nivel de racord la sursa de căldură;



- Lungime [m] : 56;

- Diametru nominal [mm, toli]: 1",

- Termoizolatie: material, grosime, tip protectie, stare (integritate, umiditate): nu există.

√ Starea instalatiei de încălzire interioară din punct de vedere al depunerilor:

[ ] Încălzire centrală cu plansee încălzitoare,[ ] Alt sistem de încălzire:

Tip corp static Număr corpuri statice [buc.]

Suprafată echivalentă termic [m2]

21k 500/600 1 2,20

21k 500/720 2 5,27

21k 600/520 4 8,86

21k 600/720 1 3,07

21k 900/1400 1 8,19

22k 500/720 1 3,44

22k 500/800 1 3,82

22k 500/920 1 4,40

22k 500/1200 5,74

22k 500/1800 1 8,60

22k 600/720 1 3,99

22k 600/920 2 10,19

22k 600/1200 3 19,94

22k 600/1800 2 19,94

22k 600/2000 1 11,08

22k 900/920 5 33,90

22k 900/1200 1 8,84

22k 900/1320 1 9,73

22k 900/2000 1 14,74

Total 31 185,95


[X] racord unic, [ ] multiplu: .... puncte,diametru nominal [mm], disponibil de presiune (nominal) [mmCA];

[X] Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj si acestea sunt functionale,[ ] Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj, dar cel putin un sfert dintre acestea nu suni functionale,[ ] Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj sau cel putin jumătate dintre armăturile de reglaj existente nu sunt functionale,

[X] Corpurile statice au fost demontate si spălate / curătate în totalitate după ultimul sezon de încălzire,[ ] Corpurile statice au fost demontate si spălate / curătate în totalitate înainte de ultimul sezon de încălzire, dar nu mai devreme de trei ani,[ ] Corpurile statice au fost demontate si spălate / curătate în totalitate cu mai mult de trei ani în urmă,





√ Sursa de încălzire - centrală termică proprie:


- Randament de catalog: 91% (pierderi la orpirea cazanului: 350 W),

- Anul instalării: 1999, cca. 14.000 ore de functionare:

- Stare (arzător, conducte / armături, manta): foarte bună,

- Sistemul de reglare / automatizare si echipamente de reglare: reglaj centralizat în functie de temperatura interioară, prin actionarea arzătorului si pompei din centrala termică,




√ Puncte de consum a.c.m./a.r.: 3/3;

√ Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri;

√ Racord la sursa centralizată cu căldură: NU ESTE CAZUL

√ Conducta de recirculare a a.c.m.:

√ Contor de căldură general: NU ESTE CAZUL

√ Debitmetre la nivelul punctelor de consum: NU ESTE CAZUL


- accesibilitate la racordul de apă caldă din subsolul tehnic: DA,

- facturi pentru consumul de gaze naturale pentru clădirile cu instalatie proprie de producere a.cm. functionând pe gaze naturale: pentru ultimul an,

- starea armăturilor si conductelor de a.c.m.: stare bună, nu se observă pierderi de fluid,

- temperatura apei reci din zona / localitatea în care este amplasată clădirea (valori medii lunare - de preluat de la statia meteo locală sau de la regia de apă): ta.r

(vara) = 15°C, tar (iarna) = 5°

6.3. Note de calcul


a. caracteristici geometrice (fig. A3.5, fig.A3.6, fig.A3.7)

1)Plansee

a) Parter

S = 18,10 x 12,79 +0,50 x 1,10 + (0,60 + 1,10)0,5x0,25 -(5,28 x 0,42 + 4,44 x 1,59 + 4,01 x 1,59 + 3,92 X 0,42 + 2,74 x 0,70 + 4,75 X 0,56 + 16,51 x 0,31 X 0,5) =

= 232,26 - 24,44 = 207,82 m2

b) Etaj

Idem parter = 207,82

Se scade:

[X] Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături de separare si golire a acestora, functionale,[ ] Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături de separare si golire a acestora sau nu sunt functionale,

[ ] Sursă proprie, cu: gaze naturale[ ] Centrală termică de cartier[ ] Termoficare - punct termic central[ ] Termoficare - punct termic local[ ] Altă sursă sau sursă mixtă:

[ ] Din sursă centralizată,[ ] Centrală termică proprie,[ ] Boiler cu acumulare,[X] Preparare locală cu aparate de tip instant a.c.m.,[ ] Preparare locală pe plită,[ ] Alt sistem de preparare a.c.m.:




(3,47 + 3,33) x 0,5 x 7,76.+ 3,96 x 0,40 + 0,4 x 0,4 X 0,5 = 28,04

Se adaugă:

0,14 (2,72+ 2x 1,59 + 0,42) = 0,88

Rezultă: S = 180,66 m2

c) Verandă etaj

S = 28,04 m2

d) Mansardă

S = 7,07 x 3,83+ 6,65 x 0,14 + 1,10 x 0,50 + 0,85 x 0,25 - 2,32 x 0,14 = =28.45 m2

e) Pod

S= 180,66-28,45 = 152,21 m2

f) Subsol

S = 7,49 (12,37 - 0,07) + 3,60 x 3,50 + 2,96 x 0,80 + 0,50 x 1,10 + 0,85 x 0,25 - (0,42 x 5,28 + 0,28 x 2,74 + 4,75 X 0,14) = 107,86 - 3,64 = =103,92 m2

g) Placa pe sol

S = 207,82-103,92 = 103,90 m2

2) Tâmplărie exterioară

3) Pereti exteriori opaci

a) Sud 2x(1,50x2,85 + 3,14x0,752x0,5) = 10,32

2x1,50x2,30= 6,90

1,80x3,10 (usa simplă) 5.58

22,80

Usa intrare metalică 2,00 x 3,60 = 7.20

30,00

b) Nord 2,00 x 2,20 = 4,40

1,20 x 2,20 = 2,64

1,20 x 2,35(usa) 2,94

1,00 x 1,25 = 1,25

2 x 0,50 x 1,40 = 1,40

0,50 x 0,80 = 0,40

13,03

Usă simplă 2,00 x 3,05 6,10

19,13

c) Est 1,60 x 4,40 = 7,04

3 x 1,00 x 2,20 = 6,60

0,50 x 2,00 = 1,00

2 x (0,70 x 0,30 + 3,14 x 0,352) = 1,20

2 x 1,00 x 1,50 = 3,00

1,80(0,80 + 1,00) = 3,24

22,08

Usă intrare 1,00 x 2,40 2,40 (simplă, în windfang) 2,40

Usă în bowindou 1,00 x 2,00 (simplă) 2,00

26,48

d) Vest 1,00 x 1,30 = 1,30

0,50 x 2,00 = 1,00

2,30

Tâmplărie verandă 1,20 x 2,10 = 2,52

1,50 x 2,70 = 4,05

6,57

8,87

Total m2 84,48

Recapitulatie: - usă metalică, simplă 7,20 m2

- usi din lemn, simple 23,07 m2

- ferestre din lemn cu deschidere obisnuită 54.21 m2

Total 84,48 m2

a) Sud S = 12,48 x 7,65+ 0,14 x 10,15 +3,83x1,25 + 3,47x3,80= 114,87



4) Denivelări - la intrarea principală (S):

S = (4,34 + 2 x 1,59) x 0,80 = 6,00 m2

DEFALCAREA ARIILOR PERETILOR EXTERIORI Sl A TÂMPLĂRIEI EXTERIOARE

Tabelul 6.3.1

1) din care 7,20 m2 usă metalică

2) inclusiv 6,00 m2 la denivelarea de la intrarea principală, din care 3,46 m2 la S si câte 1,27 m2 la E si V.

5) Total anvelopă (vezi si Tabelul 5.3.4)

6) Aria si volumul util - spatiu incălzit

7) Elemente de constructie între spatiul încălzit si spatii neîncălzite:

- Pereti între spatiul încălzit si pod:

S = 1,25 x 7,07 + 3,83 x 1,25 = 13,63 m2

8) Elemente de constructie între spatii neîncălzite si mediul exterior:

- Pereti între pod si exterior:

S = 50,99 x 1,25 = 63,74 m2 (orientare EST)

- Acoperis pod:

Se scade tâmplăria ext. 30,00

89,66

b) Nord S = 8,26x7,65+4,17 x 10,15 +0,70x7,65 + 3,73x3,80 = 125,04


105,91

c) Est S = 11,45 x 7,65+ 7,57 x 10,15= 164,43


137,95

d) Vest S = 18,26x7,65+ 0,92x10,15 +6,65x2,50-1,25x7,07 = 156,81

Se scade tâmplăria ext. 8.87

147,94

Total 476,67 m2

Elementul de constructie

Orientare Total

S N E V

Tâmpl. ext.

simplă 12,781) 9,04 4,40 4,05 30,27

dublă 17,22 10,09 22,08 4,82 54,21

TOTAL 30,00 19,13 26,48 8,87 84,48

Pereti ext.

42 cm 70,352) 94,51 132,372) 129,252) 426,48

28 cm 17,98 11,40 6,85 19,96 56,19

TOTAL 88,33 105,91 139,22 149,21 482,67

- pereti exteriori 476,67 + 6,00 = 482,67- tâmplărie exterioară 84,48- planseu peste subsol 103,92- placă pe sol 103,90- planseu sub pod, peste etaj 152,21- idem, peste mansardă 28,45- planseu peste parter, sub verandă 28.04

SI = 983,67 m2

Sinc parter = 183,4

Sinc etaj = 163,5

Sinc mansarda 25,6

Sinc = 372,5 m2

V parter = 183,4x3,85 = 706,1Vetaj = 163,5x3,55 = 580,4Vmans. = 25,6x2.25 = 57,5

Vu = 1,344 m3



S = 180,66 x 1,115 = 208,7 m2 (orientare ORIZONTAL)

- Pereti exteriori subsol neîncălzit:

S = 33,27 x 1,05-3,20 = 31,73 m2

B. CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCTIE

Conductivitătile termice de calcul ale materialelor se determină prin multiplicarea valorilor din [5] Anexa A cu coeficientii de majorare din [4] Anexa 2 Tabelul A2-1.

Vechimea clădirii este de cea. 90 ani (executie probabil în 1910).

Valorile rezultate sunt prezentate în Tabelul 6.3.2.

* Vezi Note de calcul din Studiul de caz – clădire de locuit individuală – cap.4 Tabel 4.3.1.

Tabelul 6.3.2


1) Pereti exteriori din zidărie din cărămizi pline, tencuiti pe ambele fete, între interior si exterior, de o cărămidă grosime (28 cm)

2) Idem, de 1 1/2 cărămidă grosime (42 cm)

3) Idem 1), dar între interior si spatii adiacente, neîncălzite

4) Idem 2), dar între interior si spatii adiacente, neîncălzite

5) Idem 1), dar între spatii neîncălzite si exterior

6) Idem 2), dar între spatii neîncălzite si exterior

7) Idem 1), dar între subsol si exterior, de 2 cărămizi grosime

Nr. ctr. Denumirea materialului

Caracteristicile conf.[5] Anexa A Coeficientul

de majorare

Conductiv termică de

calcul λ ρ λ

kg/m2 W/ (mK) - W/(mK)

1 Zidărie din cărămiti pline 270x130x62 mm 1800 0,80 1,03 0,824


3 Mortar de ciment si var la tencuieli zidărie 1700 0,87 1,03 0,896

4 Mortar de var la tencuieli tavane pe sipci si trestie 1600 0,70 1,03 0,721

5 Umplutură din moloz * 1400 0,47 1,06 0,500


7 Lemn de stejar în lamelele de parchet 800 0,23 - 0,230

8 Tablă la învelitoare 7850 58,0 - 58,000


10 Lemn de brad la usi * 600 0,19 - 0,190


12 Umplutură din pietris 1800 0,70 - 0,700



8) Idem 1), dar între pod si exterior, de 1 1/2 cărămidă grosime, tencuite numai la exterior

9) Idem 1), dar sub CTS, de 2 cărămizi grosime + strat hidroizolant + zid de protectie de 1/4 cărămidă grosime

10) Planseu peste ultimul nivel, sub pod, cu alcătuirea (i → e):

- tencuială pentru tavanul din tencuială pe sipci si trestie - 2,5 cm

- sipci din lemn - 2,5 cm

- strat de aer neventilat - 2,5 cm

- scânduri din lemn, suport pentru moloz - 2,5 cm

- umplutură din moloz -15 cm

Pentru stratul de aer neventilat se consideră:

Ra = 0,160 m2K/W, conform [5] Tabelul III

În dreptul grinzilor din lemn (10% din suprafată )

Se calculează media ponderată:

11) Planseu peste parter, sub verandă, cu alcătuirea ca la 10), dar cu umplutură din moloz de numai 10 cm grosime si în continuare:

- sapă de mortar de ciment 3 cm

- mozaic 2 cm

În dreptul grinzilor:

R = 1,321-0,051 =1,270 m2K/W

Rezistenta termică ponderată:

12) Planseu peste subsol, din grinzi metalice + boltisoare din zidărie din cărămizi pline de 1/2 cărămidă grosime, sub pardoseli calde, cu alcătuirea între grinzi (i → e):

- parchet - 2,5 cm

- dusumea oarbă -2,5 cm

- moloz (în medie) - 4 cm

- zidărie din cărămizi pline -13 cm

- tencuială tavan - 2 cm

Se operează o reducere de 15 % pentru influenta puntilor termice create de grinzile metalice.

Rmed = 0,759 x 0,85 = 0,645 m2K/W



13) Idem 12), dar sub pardoseli reci, cu alcătuirea (i → e):

- mozaic -2 cm

- mortar de ciment - 3 cm

- moloz (în medie) - 4 cm

- zidărie din cărămizi pline - 13 cm

- tencuială tavan -2 cm

14) Media ponderată 12) + 13)

- pard. rece 85 %

- pard. caldă 15%

15) Ferestre din lemn, duble cu deschidere obisnuită, spre mediul exterior, Conform [5] Tabelul V

R' = 0,430 m2K/W

16) Idem 15) spre spatii anexe

17) Usi simple, metalice spre mediul exterior, Conform [5] pct.9.5.

R' = 0,170 m2K/W

18) Usi simple, din lemn, vitrate, spre mediul exterior, Conform [5] Tabelul V

R' = 0,190 m2K/W

19) Pereti exteriori (spre mediul exterior):

Se calculează media ponderată 1) + 2)

- 28 cm grosime S = 56,19 m2

R = 0,550 m2K/W

- 42 cm grosime S = 426,48 m2

R = 0,720 m2K/W

20) Placa pe sol

Rezistenta termică unidirectională se determină pe baza dimensiunilor din fig.A3.7:

Z =1,35m

f = 0,25 m

Z – f =1,10m

Alcătuirea este următoarea (i → e):

- pardoseli calde

- parchet 2,5 cm

- dusumea oarbă 2,5 cm

- moloz (85 %) + cusaci din lemn (15 %) -10 cm

- pietris 10 cm

λech moloz+cusaci = 0.50 × 0.85 + 0.179 × 0.15 = 0.452 W/(mK)



(conform [2])

- pardoseli reci:

- mozaic 2 cm


- moloz 8 cm

- pietris 10 cm

(conform [2])

- medie ponderată (50 % + 50 %)

D. REZISTENTE TERMICE CORECTATE

1) Planseul de pod

R = 1,008 m2K/W

S = 180,66 m2

Ψ = 0,122 W/(mK) - prin calculul câmpului de temperaturi

P = 71,15 + 6,65 + 3,83 = 81,63 m

p = 0

R' = 0.947 × 1.008 = 0.955 m2K/W

2) Planseu peste subsol

S = 103,92 m2

R = 0,495 m2K/W

Ψ1 = 0,203 W/(mK) - prin calculul câmpului de temperaturi, la soclu

p1 = 8,29 + 12,23 + 0,84 + 1,20 + 4,75 + 2,74 + 3,50 + 0,42 =33,97 m (fig. A3.6)

Ψ2 = 0,080 W/(mK) - prin apreciere

p2 = 2,96 + 5,65 + 3,60 + 3,50 + 0,80 = 16,51 m (fig.A3.6)

ΣI = P, + P2 = 33,97 + 16,51 = 50,48 m

R' = 0.962 × 0.495 = 0.476 m2K/W

3) Pereti exteriori

Se calculează, în Tabelul 6.3.3, valorile ΣI si Ψmed

aferente peretilor verticali.

Tabel 6.3.3



R = 0,695 m2K/W

REZISTENTELE TERMICE UNIDIRECTIONALE Sl CORECTATE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE PERIMETRALE

Tabelul 6.3.4

Detaliul l Ψ l x Ψ

m W/(mK) W/K

Intersectie pereti – planseu pod 81,63 0,14 11,43

Intersectie pereti – soclu subsol 33,97 0,07 2,38

Intersectie pereti – soclu placă pe sol 29,82 0,12 3,58

Colt iesind (Tabelul A2.13 din [2]) 61,00 0,25 15,25

Tâmplărie Praguri usi (prin apreciere) 14,00 0,40 5,60

În rest (Tabelul A2.15 din [2]) 182,00 0,10 18,20

Balcoane (prin apreciere) 5,60 0,20 1,12

TOTAL 408,02 0,141 57,56

Elem. de c-

tie Descriere Orientare

Suprafata [m2]


câmp [m2K/W]

r

Rezistenta termică

corectată [m2K/W]

PE1 Pereti exteriori curenti P.E S 88,33 0,695 0.923 0,641

PE2 Pereti exteriori curenti P.E E 139,22 0,695 0.923 0,641

PE3 Pereti exteriori curenti P.E V 149,21 0,695 0.923 0,641

PE4 Pereti exteriori curenti P.E O 105,91 0,695 0.923 0,641

PL V Planseu sub verandă V 28,04 0,957 1.000 0,957

TE1 Tâmplărie exterioară dublă P.E S 17,22 0,430 1.000 0,430

TE2 Tâmplărie exterioară dublă P.E S 22,08 0,430 1.000 0,430

TE3 Tâmplărie exterioară dublă P.E E 4,82 0,430 1.000 0,430

TE4 Tâmplărie exterioară dublă P.E V 10,09 0,430 1.000 0,430

TE5 Tâmplărie exterioară simplă P.E V 12,78 0,178 1.000 0,178

TE6 Tâmplărie exterioară simplă P.E - 4,40 0,190 1.000 0,190



PLP1 Planseu sub pod - 152,21 1,008 0,947 0,955

PLP2 Planseu sub pod - 28,45 1,008 0,947 0,955




Valorile rezistentei termice medii a clădirii, conform [2] pct. 1.3.1 se determină pentru fiecare lună în parte în functie de valorile din tabelul 6.3.4 si de pozitia punctului de despărtire a liniilor de flux termic (către exterior si către pânza de apă freatică) de pe conturul plăcii pe sol, cu relatia:

F. NUMĂRUL DE SCHIMBURI DE AER CU EXTERIORUL


- tâmplăria exterioară nu este prevăzută cu garnituri de etansare (permeabilitate ridicată);

- clădirea face parte din categoria clădirilor "individuale";


- tâmplăria nu este deteriorată.

În conformitate cu Tabelul 3.2. din [2], rezultă: na = 0,7 h-1

G. COEFICIENTII DE ABSORBTIE A RADIATIEI SOLARE Sl FACTORUL OPTIC MEDIU

S-au considerat aceleasi valori ca la cap. 5.


Consumul anual de căldură pentru încălzirea spatiilor (încălzire continuă si ocupare permanentă a spatiilor) se determină cu relatia (1) din [2], cunoscându-se următoarele:

fta = 1,062 (încălzire cu corpuri statice),

Aporturile interne de căldură (ca valoare medie zilnică) se determină în functie de numărul mediu de persoane aferent clădirii expertizate, după cum urmează:

- Număr persoane:

- Permanent (angajati): 33 (activitate sedentară),

- Ocazional (vizitatori): 4 (activitate normală stând în picioare),

- Cu ocazia oficierii căsătoriilor:

NP.of = 2 × 30 × 15 / 8/ 60 ≈ 2 (activitate normală stând în picioare)

(se consideră cca. 2 oficieri pe zi cu durata de 15 min. si cu participarea a 30 pers.)

- Rezultă:

Total aparate: 2740 x 8 / 24 = 913 W

- Iluminat:

- Suprafata utilă încălzită a clădirii: SInc = 372,5 m2

Rezultă valoarea medie zilnică a aporturilor interne de căldură:

Valoarea medie pe durata de ocupare a clădirii a aporturilor interne de căldură (pentru corecarea necesarului anual normal de căldură pentru încălzirea cu

Rp0 Placă pe sol - 103,90 N/A N/A N/A

- Aparate: - Masină de scris electrică: 2 x 45 W- Xerox: 1 x 1500 W- Computer + monitor: 5 x 210 W- Frigider: 1 x 40 WAparate diverse (filtru cafea etc.) 3 x 20 WTotal aparate: 2740 x 8 / 24 = 913 W

- Putere instalată: 4470 W- Simultaneitate: 60%- Rezultă: 4470 x 0,60 x 8 / 24 = 894 W



intermitentă a spatiilor) este:

Temperatura interioară medie a spatiului încălzit al clădirii se determină conform [7], rezultatele fiind date în tabelul 6.3.5.

Table 6.3.5

Fluxurile termice disipate dinspre spatiul cald de la parter adiacent solului (placa pe sol) spre exterior si spre pânza de apă freatică se determină după cum urmează:

Încăperea ti [oC] Vol.[m3]

Hol 18 112,54

Oficieri căsătorii 20 226,38

Birou 20 30,57

Birou 20 64,41

Birou 20 78,93

Casa scărilor 16 54,17


Dactilo 20 21,56

Grup sanitar 15 27,84


Hol 15 18,60

Hol 15 57,75

Birou 20 59,39

Birou 20 87,90

Birou 20 74,76

Hol 15 79,52



Birou 20 73,45

Birou (stare civilă) 20 41,89

Birou (crucea rosie) 20 36,96


Birou (autorit. Tutelară) 20 46,04

Birou 20 12,60

Birou 20 16,27


Hol + Casa scărilor 15 25,90

Temp. int. medie : 18,438



Conditii pentru determinarea punctului de separare a liniilor de flux termic:

Zona A: 0 ≤ ma ≤ f1

Zona B: 0 ≤ mb ≤ f1 + f2

Zona C: 0 ≤ mc ≤ f1 +ha

OBS: dacă m < 0 → m = 0

- Ecuatia Zonei A conduce la solutia

- Ecuatia Zonei B conduce la solutia

- Ecuatia Zonei C conduce la solutia

în care :

În functie de conditiile geometrice specifice se determină valorile ma mb, mc si se verifică plasarea în una din zonele A, B sau C cu ajutorul inegalitătilor caracteristice fiecărei zone.

- Se determină fluxul termic disipat atât către mediul exterior cât si către stratul de pânză freatică:

1) Punctul "m" amplasat în zona A: ma

Q = Qe + Qa

of 111NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA SI EXPLOATAREA...


P = 2· (a+b)

2) Punctul "m" amplasat în zona B: mb

3) Punctul "m" amplasat în zona C: mc

În cazul în care planul pardoselii are formă diferită de a dreptunghiului, fluxul termic disipat către aerul exterior se determină tot cu relatiile , sau , iar

fluxul disipat spre pânza de apă freatică se determină cu relatiile de forma:

si cu relatie identică în care

ma → mb si ma → mc

Nrul - numărul de colturi (unghiuri) închise

Nrud - numărul de colturi (unghiuri) deschise

- În scopul utilizării relatiilor (2), (3) si (10) din [2] se determină:

pentru fluxul termic disipat prin sol către mediul exterior, respectiv:

pentru fluxul termic disipat către pânza de apă freatică

Rezultă valorile utile determinării rezistentei termice medii a clădirii

Se [m2]

Sa [m2]

Se/Re [W/K]

Sa/Ra [W/K]



Datele necesare detrminării temperaturilor subsolului neîncălzit si podului sunt următoarele :

- 20,43 - 4,02

- 20,43 - 3,68

- 20,43 - 4,63

32,33 11,52 6,34 2,58

69,97 6,17 7,21 1,38

93,66 2,06 8,20 0,46

104,92 0,13 8,75 0,03

106,18 - 8,77 -

98,02 1,33 8,38 0,30

75,94 5,15 7,45 1,16

39,56 10,15 6,14 2,28

- 19,08 1,65 3,96

Spi,sb = 109,3 m2 Rpi,sb = 0,476 m2K/W

Spe,sb = 31,7 m2 Rpe,sb = 0,806 m2K/W

Si,P = 180,7 m2 Ri,P = 0,955 m2K/W

SiL,sb = 19,2 m2 S Pb,L = 103,90m2K/W

Spd,sb = 80,4 m2 SF Sb = 0,0528

h(L) = 2,40 m vânt mediu = 0,5 m/s

R,p0 Sb = 4,0613 m2K/W na,sb = 0,50 h-1

R,e Sb = 1,1340 m2K/W Lambda.p = 1,118 W/m.K

R,a Sb = 4,1944 m2K/W Lambda.1 = 0,780 W/m.K

Perim.total = 33,97 m Lambda.s = 1,160 W/m.KPerim.sb.1 = 33,97 m Lambda.0 = 0,930 W/m.KPerim.sb.2 = 0 m Nr.u.î.SB = 5 Nr.u.î.L = 4Perim.(L) = 29,82 m Nr.u.d.SB = 3 Nr.u.d.L = 2

alfa = 1,000 Vsb = 277,52 m3 Vpod = 228,32 m3 Lm = 56 m rc,m = 0,013 m re,m = 0,013 m Del.iz,m = 0,000 m Lam.iz,m = 0,05 W/m.K Ti,0 = 18,44 oC Ta = 10 oC Del.p = 0,25 m Del.1 = 0,69 m Del.0 = 0,10 m H = 6 m qR(0) = 525 W/m2 SAc,P1 = 63,74 m2 (Vertical) SAc,P2 = 208,7 m2 (Orizontal) RAc,P1 = 0,885 m2K/W RAc,P2 = 0,265 m2K/W SAc,F1 = 1,05 m2 (Vertical) SAc,F2 = 0 m2 (Orizontal) RAc,F1 = 0,19 m2K/W RAc,F2 = 99999 m2K/W na P,E = 1,0 h-1 na cs,P = 0,0 h-1 min(a,b) = 7,49 a = 7,49 m b = 12,23 m h = 2,40 m R,p0 L = 0,493 m2K/W R,e L = 0,802 m2K/W R,a L = 1,478 m2K/W Coeficienti numericiC2 - A1 1.129,70




C3 - A2 189,257C4 - A3 -C5 - B2 0,168A 4,423 B3 -F1 25,086 F9 12,543F2 1,194 F10 14,946F3 25,178 F11 0,685F4 25,086 F12 0,457F5 0,775 F13 0,313F6 0,323 F14 1,180F7 5,497 F15 1,500

F8 0,837

Luna Ac,P1 Ac,F1 Ac,P2

Iunie tE p1[oC] tE F1[oC] tE p2[oC]

Iulie 24,04 26,74 29,15

August 24,02 27,74 29,28

Septembrie 19,64 23,25 23,02

Octombrie 13,27 16,53 14,82

Noiembrie 6,64 8,55 7,18

Decembrie 1,54 3,31 1,71

Ianuarie -0,90 1,07 -0,60

Febroarie 2,00 4,76 2,93

Martie 6,89 9,65 9,25

Aprilie 13,29 15,92 17,24

Mai 18,68 21,29 23,97

Iunie 22,29 25,06 28,40

Luna T.ext.m

[oC] Ti med

[oC] T.apa.k

[oC] Te.Sb.k

[oC] Temp.Pod

[oC] Temp.Sb

[oC] OBSERVATII

Iunie 20,20

Iulie 22,00 18,44 22,50 20,92 26,54 18,66 Fără flux termic disipat către exterior




Noiembrie 5,20 18,44 45,48 8,56 8,91 16,16 Punctul de despărtire pe perimetrul subsolului

Decembrie 0,20 18,44 48,06 3,20 4,41 14,76 Punctul de despărtire pe pardoseala subsolului


Febroarie -0,10 18,44 48,22 -1,48 5,28 14,16 Punctul de despărtire pe pardoseala subsolului

Martie 4,80 18,44 45,68 1,86 10,34 15,49 Punctul de despărtire pe pardoseala subsolului


Mai 16,70 18,44 39,53 13,46 22,21 18,55 Punctul de despărtire pe peretii verticali

Iunie 20,20 18,44 22,50 18,10 25,78 18,25 Fără flux termic disipat către exterior



Coeficientul de corectie a necesarului de căldură pentru functionarea cu intermitentă a instalatiei de încălzire interioară, βk pentru flecare lună a sezonului de încălzire, se determină cu relatia:

cu :

τf = 8 h

τp = 24 h

reprezintă temperatura interioară a clădirii pentru perioada de ocupare a clădirii, determinată în functie de valoarea aporturilor interne de căldură obtinută prin

medierea pe durata τf:

Capacitatea termică a elementelor de constructie interioare si exterioare care influenteză variatia temperaturii aerului interior în cazul intermitentei în functionare a instalatiei de încălzire se determină tinând seama de masa activă a elementelor care resimt variatiile diurne ale temperaturii aerului, conform [2], astfel:

- Pereti parteri: [(3,28x2+9,50x+0,60+16,00+4,45+3,80x3,97)x x3,85-(10,8+7,5+6,00+2,75+4,00+3,80)x2x0,10+7,40x0,14] = 28,62m3

- Pereti etaj: [(5,00+3,60x2+3,85+2,00+7,85+3,65+3,20+2,60)x x3,55-7,00x0,85x2,50]x2x0,10+(13,81x3,55-0,85x2,5x2)x0,14 = 28,39 m3

- Pereti mansardă: 0,20x3,10x2,55+(7,48x2,55-0,85x2x2,10)x0,14= = 3,75 m3

- Pereti exteriori: 482,67x0,10 = 48,27 m3

- Plansee: (180,66+28,04+103,92+103,90)x0,10+(183,4+163,5+ +25,6)x0,20 = 116,15 m3

- Scară beton: 5,26x3x0,20 = 3,15 m3

Rezultă:

Mc = (28,62+28,39+3,75+48,27)x1800x0,870+116,15x[(1400x x0,870+630x2,510)/2]+3,15x2400x0,840 = 339701 kJ/K

Constanta de timp a constructiei este:


Luna Dz.k calen-dar

Temp.ext. [oC]

Temp.sbs. [oC]

Temp.POD. [oC]

Temp.int R [oC]

Temp.ext R [oC]

Dz(k) real [zile]

Nr lunar grd. zile

Rmed [m2K/W]



Iulie 31 22,00 18,66 26,54 16,66 23,58 0,659

August 31 21,20 18,48 26,58 16,66 22,97 0,660

16,90 18,76 21,63 16,67 19,08 2,4 0,6 0,657 0,0 0,0

Octombrie 31 10,80 17,53 15,07 16,70 13,31 31,0 106,3 0,644 4,2 0,5

Noiembrie 30 5,20 16,16 8,91 16,70 7,65 30,0 271,5 0,643 10,8 0,6

Decembrie 31 0,20 14,76 4,41 16,70 3,06 31,0 422,6 0,644 16,7 0,7

Ianuarie 31 -2,40 13,74 2,46 16,70 0,78 31,0 493,5 0,644 19,6 0,7

Febroarie 28 -0,10 14,16 5,28 16,70 3,19 28,0 378,3 0,644 15,0 0,6

Martie 31 4,80 15,49 10,34 16,70 7,78 31,0 276,3 0,644 10,9 0,6

Aprilie 30 11,30 17,20 16,79 16,70 13,78 30,0 87,6 0,644 3,5 0,5

Mai 31 16,70 18,55 22,21 16,70 18,78 2,8 0,7 0,644 0,0 0,0

iunie 30 20,20 18,25 25,78 16,67 21,94 0,656

Tem an [oC]

10,62 217,2 2036,2 30,7 0,00 4,37



Observatie: Tinând seama de faprul că valorile lunare ale rezistentei termice medii caracteristice anvelopei clădirii variază între limite strânse (0,644+0,660 m2K/W), la determinarea valorii Tc s-a luat în considerare valoarea medie a acesteia, respectiv .


ηg0 = 0,91

Pn = 90 kW

tau p[h]= 24,0 tiG[°C]= 12,0 tau f[h]= 8,0 Tc[h]= 49,78

Corectare necesar de căldură – încălzire intermitentă

Luna TiR(k) alfa0(k) t.int csi(k) taua

(k)[ beta(k) tauG(k)

[-] [-] [0C] [-] [h] [-] [h]

Iulie 1,35

August 1,39

Septembrie 3,77 222,97 18,61 0,73 0,02 0,974

Octombrie 0,66 14,83 17,13 0,75 1,42 0,866

Noiembrie 0,84 5,55 15,96 0,77 3,03 0,906

Decembrie 0,89 3,69 15,24 0,79 4,37 0,920

Ianuarie 0,90 3,16 14,95 0,80 5,06 0,926

Februarie 0,89 3,72 15,25 0,79 4,34 0,919

Martie 0,84 5,64 15,99 0,77 2,99 0,905

Aprilie 0,63 17,22 17,25 0,74 1,28 0,858

Mai 6,15 217,84 18,53 0,73 0,01 0,984

Iunie 1,50

Consum de căldură corectat

Luna Cons. Căldură [MWh/luna]

Cons. Cald.CS

[MWh/luna]

Disip.Cald. [MWh/luna]

Iulie

August

Septembrie 0,02 0,03

Octombrie 3,61 0,45

Noiembrie 9,75 0,53

Decembrie 15,40 0,63

Ianuarie 18,10 0,68

Febroarie 13,79 0,59

Martie 9,91 0,57

Aprilie 2,98 0,43

Mai 0,03 0,04

iunie







- Numărul corectat de grade-zile pentru încălzire: NGZ = 2.036,2 grd.zi


- Consumul anual de căldură pentru încălzire, la nivelul spatiilor încălzite, este:

- Cantitatea de căldură disipată prin conductele de distributie a agentului termic din subsolul neîncălzit al clădirii:

Rezultă :

- Randamentul de distributie al instalatiei de încălzire : ηd = 0,95

- Randamentul instalatiei de încălzire interioară : ηinc

= 0,95 × 0,92 × 0,885 = 0,776








Temp.ext. [oC]

Tev

[oC] Flux mediu

[W]

22,00 24,19

21,20 23,61

16,90 19,75 413,8

10,80 13,96 5.530,7

5,20 8,22 15.440,9

0,20 3,66 23.616,5

-2,40 1,41 27.750,9

-0,10 3,87 23.400,7

4,80 8,47 15.196,1

11,30 14,43 4.716,5






Determinarea consumului anual normal de căldură pentru prepararea apei calde de consum pentru clădirea expertizată se bazează pe valoarea consumului facturat între lunile mai si septembrie (153 zile), în anul 2001: Cgaz.f.v.2001 = 723 m3.

Rezultă valoarea medie a consumului de gaze facturat în sezonul cald (an tip):

în care Nz.v = 365 - 217,2 = 147,8 zile - reprezintă durata sezonului cald.


tac0 = 55 °C.

Numărul de persoane aferent clădirii, determinat ca valoare medie pe perioada de facturare 2001, este Np = 33 persoane.


Cgazacm.v = 698,22 m3/sezon.v



Cgaz.acm.an = 698,41 +1.282,99 = 1.981,4m3 /an

Consumul de căldură normalizat rezultă:

Cantitatea de căldură disipată de la conductele de distributie din subsol, de la coloanele de distributie din clădire si prin mantaua boilerului se determină astfel:

16,70 19,41 427,8

20,20 22,57

M1 = -17,24183457M2 = 1606,291996M3 = 33,34977673R5 = 0,00393P1 = 20,62152759P2 = 0,140116911

p1 p2

-1445,71 23128,0

W1 W2

0,9464 3,6888

q1 q2

0,2546 14,4676

te [oC] E [-] tTUR [oC] Qnec.Loc.[W]

-15 1,320 63,46 44,814

-10 1,307 57,43 37,585

-5 1,391 51,20 30,357

0 1,274 44,70 23,128

5 1,252 37,82 15,899

10 1,224 30,33 8,671



Consumul normalizat de apă caldă:

Consumul normalizat de apă caldă (la temperatura conventională 55°C):

VLoc = 310,9 - 0,002 33 365 = 286,8 m3/an



Eficienta instalatiei de preparare a apei calde este:



Clădirea: OFICIUL STĂRII CIVILE SECTOR 3 BUCURESTI

Adresa :Bucuresti, sector 3, str. Matei Basarb nr. 63 (fost str. Labirint nr. 79)

Proprietar: Primăria sector 3 Bucuresti

Destinatia principală a clădirii: locuintă unifamilială

Tipul clădirii: însiruită, S + P + E + M


Proiectant / constructor:


6,4.2. Informatii privind constructia


Volumul util al spatiului încălzit: 1.344 m3

Volumul total al clădirii: 1.568 m3


Coloane acm :

Lcol [m] = 15

Del.iz [m] = 0,00

Lam.iz. [W/mK] = 0,05

Diam.cond. [m] = 0,017

Diam.ext.iz. [m] = 0,017

Acol = 0,773

Qpcol [kWh/an] = 404


[m2]

Rezistenta termică

corectată [m2K/W]

PE1 S 88,33 0,641

PE2 E 139,22 0,641



Indice de compactitate al clădirii: SE / V = 0,732 m-1





Necesarul de căldură de calcul: 83.000W



Elemente de reglaj termic si hidraulic: exclusiv la nivelul corpurilor de încălzire, dintre care majoritatea sunt functionale


PE3 V 149,21 0,641

PE4 N 105,91 0,641

PL V - 28,04 0,957

TE1 S 17,22 0,430

TE2 E 22,08 0,430

TE3 V 4,82 0,430

TE4 N 10,09 0,430

TE5 S 12,78 0,178

TE6 E 4,40 0,190

TE7 V 4,05 0,190

TE8 N 9,04 0,190

PL P1 - 152,21 0,955

PL P2 - 28,45 0,955

PL sb - 103,92 0,476

Re - 103,90 N/A

Ra - - #########

Tip corp static Număr corpuri

statice [buc.]

Suprafată echivalentă termic

[m2]

21k 500/600 1 2,20

21k 500/720 2 5,27

21k 600/520 4 8,86

21k 600/720 1 3,07

21k 900/1400 1 8,19

22k 500/720 1 3,44

22k 500/800 1 3,82

22k 500/920 1 4,40

22k 500/1200 5,74

22k 500/1800 1 8,60

22k 600/720 1 3,99

22k 600/920 2 10,19

22k 600/1200 3 19,94

22k 600/1800 2 19,94

22k 600/2000 1 11,08

22k 900/920 5 33,90



Durata sezonului de încălzire: DZ = 217,2 zile


- Momentul de sfârsit al sezonului de încălzire: 03 mai Consumul anual de căldură pentru încălzire, la nivelul spatiilor încălzite:





Randamentul instalatiei de încălzire interioară: ηinc

= 0,92 x 0,95 x 0,885 = 0,776


Debitul nominal de agent termic de încălzire: 4,039 l/h

Curba de reglaj termic în raport cu temperatura exterioară medie zilnică


Puncte de consum a.c.m./a.r. in apartamente: 3 / 3

Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri:

Lavoar- 3

Rezervor WC - 3

Pierderi estimate pentru instalatia de apă caldă de consum

10,8 kWh/m2an

Consum specific normalizat de apă caldă:

- la nivelul punctelor de consum: 23,8 l/perszi

- la nivelul racordului la sursa de căldură: 25,8 l/perszi

Consumul mediu specific normalizat de căldură pentru apă caldă:44,4 kWh/m2an


[top]

ANEXE

[top]

ANEXA 1

Bloc de locuinte M28 Str. Arinii Dornei nr. 4, Bucuresti – piese desenate

22k 900/1200 1 8,84

22k 900/1320 1 9,73

22k 900/2000 1 14,74

Total 31 185,95

ANEXA 1 Bloc de locuinte M28, Str. Arinii Dornei nr.4, Bucuresti - piese desenateANEXA 2 Clădire de locuit unifamilială - individuală /însiruită (cuplată) - piese desenate

ANEXA 3 Clădire Publică - Casa Căsătoriilor sector 3, Str. Matei Basarab nr. 79, Bucuresti – piese desenate

Fig. A1.1 Dimensiuni de calcul la etaj curentFig. A1.2 Dimensiuni de calcul la parterFig. A1.3 Dimensiuni de calcul la subsolFig. A1.4 Sectiune verticală prin intrare (a-a)Fig. A1.5 Accesul din casa scării în subsolFig. A1.6 Plan si sectiune verticală la etaj XIFig. A1.7 Dimensiuni de calcul la spatii comuneFig. A1.8 Sectiune verticală prin subsol (axe 1,7)



[top]

ANEXA 2

Clădire de locuit unifamilială – individuală/însiruită (cuplată) – piese desenate

[top]

ANEXA 3

Clădire de locuit unifamilială – individuală/însiruită (cuplată) – piese desenate

[top]

Fig. A1.9 Partiu arhitectură – plan parterFig. A1.10 Partiu arhitectură – plan etaj I … etaj XFig. A1.11 Partiu arhitectură – plan etaj XIFig. A1.12 FatadeFig. A1.13 Partiu arhitectură – plan subsolFig. A1.14 Sectiune transversală A-AFig. A1.15 Sectiune longitudinală B-BFig. A1.16 Detalii – sectiuni orizontale O1, O2, O3Fig. A1.17 Detalii – sectiuni orizontale O4, O5, O6Fig. A1.18 Detalii – sectiuni verticale V1, V2, V3Fig. A1.19 Detalii – sectiuni verticale V4, V5, V6Fig. A1.20 Detalii – sectiuni verticale V7, V8, V9

Fig. A2.1 Partiu arhitectură – plan parterFig. A2.2 Partiu arhitectură – plan etajFig. A2.3 Partiu arhitectură – plan subsolFig. A2.4 Partiu arhitectură – plan podFig. A2.5 Plan alcătuire planseu peste parterFig. A2.6 Sectiune verticală A-AFig. A2.7 Detalii constructii A, BFig. A2.8 Detalii constructii C, D

Fig. A3.1 Partiu arhitectură – plan parterFig. A3.2 Partiu arhitectură – plan etaj

Fig. A3.3 Partiu arhitectură – plan mansardă

Fig. A3.4 Partiu arhitectură – plan subsolFig. A3.5 Contur clădireFig. A3.6 Contur subsolFig. A3.7 Sectiuni A-A, B-BFig. A3.8 Detalii plansee

