NOIEMBRIE2010

anul XVII INr . 387

RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz`̀ \\nn bbaazzaa HHoott`̀rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa PPoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii

„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`̀rriirree ssuunntt

aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,

ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..

28 pagini - 2 LEISe distribuie gratuitla Sec]iile de Poli]ie

din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia.

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

REDACTOR {EFREDACTOR {EF

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IAREDAC}IA

Sorin ANGHEL - redactor

CORESPONDEN}ICORESPONDEN}I

Dana MIHALACHE, Adrian VLAD,Thomas CSINTA (F), Titi BOR}EA,

Viorel BACIU [i Aurelian {U}~-{{AI

SECRETARIAT TEHNICSECRETARIAT TEHNIC

Roxana MIH~ILESCU, Indira GHEORGHE[i Dan CÂRSTOIU

COORDONATORCOORDONATOR

Christian CIOCAN

R`spunderea pentru materialele publicaterevine autorilor. Reproducerea integral`sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

TTiippaarruull:: ««FF`̀gg`̀rraa[[ PPrriinntt»» BBuuccuurree[[ttii;; IISSSSNN 11558844-99991100

Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-55, sector 5, Bucure[ti.

Tel/fax: 021.250.98.89. E-mmail: revistapolitiei@gmail.com

Sumar

4-6Ucis` \n casa parohial`

10Genera]ia caschetelor, te salut`!

20-21

8-9

Euro[atra

Mafia, crima organizat` [i exploatarea copiilor

14-15Cum s` ne ferim de infractori ?

18-19Eugen Alim`nescu - \ntre legend` [i adev`r

16Protec]ia victimelor-martor

3„Jackpot“ de 55.000 euro

1POLI}IA CAPITALEI - Noiembrie

Sfâr[itul lunii octombrie afost unul destul de \nc`rcatpentru proximi[tii de laSec]ia 11. Pe lâng`activit`]ile curente de sprijinire a structurilor deinvestiga]ii criminale [i acelor de ordine public`,poli]i[tii de proximitate auavut programate [i dou`ac]iuni pe linia preveniriiinfrac]iunilor.

Astfel, sâmb`t` 30octombrie, agen]i de poli]ieau poposit la Centrul deprimire minori „Pinochio 3“,unde s-au \ntâlnit cu 20 decopii, cu vârste \ntre 11 [i 14ani. Poli]i[tii de

proximitate au purtat discu]iicu ace[tia despredelincven]a juvenil`,infrac]iunile [i contraven]iilece sunt comise de copii, [i lace riscuri se supun dac`s`vâr[esc astfel de fapte,precum [i despre atragerea\n re]elele de crim` organizat` (trafic de droguri[i de persoane) a minorilor,de c`tre capii unor astfel degrup`ri.

Receptivitatea cu care aufost \ntâmpina]i, i-au convins pe poli]i[ti c` tineriisunt dornici s` asculte sfaturile oamenilor \n uniform`, unii dintre ei

„bombardându-i“ pe ace[tiacu \ntreb`ri pertinente legatede respectarea legii.

Dup` aceste discu]ii „preventive“, poli]i[tii deproximitate s-au \ndreptatspre dou` complexe comerciale, aflate pe razasec]iei, pentru a se \ntâlni,de data aceasta, cu „oameniimari“. La Complexul „Mall“din Calea Vitan, dar [i lahipermarketul „Real“, poli]i[tiiau \mp`r]it pliante cu informa]ii despre prevenireafurturilor din auto, fiind viza]i[oferii care parcheaz` \nparc`rile acestor complexe,[tiindu-se faptul c` ho]ii suntatra[i de astfel de locuri. Totcu aceast` ocazie, au fost\mp`r]ite [i pliante cu datedespre prevenireainfrac]iunilor de tâlh`rie.

Poli]ia de Proximitate aproape de comunitate

ACTUALITATE

2 Noiembrie - POLI}IA CAPITALEI

JUDICIAR

Ion Nicu[or, \n vârst` de 35 ani, a reu[it„performan]a“ s` stea \n spatele gratiilor maibine de 12 ani pentru infrac]iuni de tâlh`rie.Din 1991 pân` \n prezent, a fost condamnatde trei ori la pedepse ce au \nsumat 17 anide deten]ie, dar a efectuat numai 12, fiindeliberat, aproape de fiecare dat`, \nainte dea-[i isp`[i toat` pedeapsa, pentru c` a datdovad` de o purtare exemplar` \n \nchisoare.Totu[i, comportamentul din \nchisoare nu acontinuat [i \n libertate, de fiecare dat`revenind la ceea ce [tia mai bine: s`tâlh`reasc` femei \n lift.

Poli]i[tii Sec]iei 11 au avut parte de maimulte plângeri, \n ultima perioad`, de lafemei care erau atacate \n lift de indivizinecunoscu]i, [i erau l`sate f`r` bijuterii, bani[i telefoane mobile. Proasp`t eliberat dinpenitenciar (la sfâr[itul lunii iunie), lui IonNicu[or, de loc din comuna S`veni, jude]ulIalomi]a, i-a venit ideea s` \[i caute de lucru\n marea Capital`, de[i avea interdic]ie de aintra \n Bucure[ti pe o perioad` de cinci ani.S-a gândit, totu[i, c` dac` va lucra ca zilier, la„negru“, va trece neobservat. A ajuns \nCapital` \mpreun` cu un nepot, P. Adrian (21 ani), care c`uta, de asemenea, un traimai bun. Astfel, pe 27 octombrie, au ajuns \nBucure[ti, iar a doua zi urmau s` vad` dac`g`sesc ceva de lucru. Neg`sind nimic, I. Nicu[or[i-a adus aminte c` are dubl` „calificare“ [ic` pot face rost de bani mai u[or decât poatespera. A[a l-a convins pe nepotul lui s`tâlh`reasc` o femeie, explicându-i acestuia c`are experien]` \n domeniu, [i c` nu se vorsupune nici unor riscuri.

Detaliile tâlh`riei le-au discutat la o cafenea din zona Vitan. |n timpul discu]iilor,cei doi au observat o femeie, pe care au considerat-o imediat o ]int` accesibil`. Auplecat imediat dup` ea, urm`rind-o pân` la

blocul unde locuia. I. Nicu[or a intrat dup`ea, iar nepotul lui a r`mas afar` pentru aasigura fuga cât mai repede. O dat` ajuns \nlift cu femeia, I. Nicu[or a oprit liftul \ntreetaje [i a scos un briceag amenin]ând-o s`-idea to]i banii [i bijuteriile. De fric`, femeia i-adat tâlharului 1500 de lei, mai multe bijuteriidin aur [i un telefon mobil. Cu prada asigurat`, b`rbatul a coborât din liftul blocat[i a luat-o la fug` pe sc`ri, f`cându-senev`zut, \mpreun` cu nepotul lui, care ]ineade „[ase“ la intrarea \n bloc.

Primul popas l-au f`cut la o cas` deamanet, unde au l`sat bijuteriile. {i-aucump`rat patru telefoane mobile de la unoperator de telefonie mobil`, iar cu banii r`ma[i au pl`tit chiria pentru o camer`,gândindu-se c` traiul le va fi mai bun, devreme ce oportunit`]i „infrac]ionale“ exist`.

Pe 1 noiembrie, cei doi s-au \ntors laaceea[i cafenea, gândindu-se, probabil, c`vor avea din nou acela[i noroc ca [i cel \nregistrat cu câteva zile \n urm`. Poli]i[tii,\ns`, erau deja pe umele lor [i, spre mirarealor, cei doi nu au apucat s` \[i savurezecafeaua, pentru c` oamenii legii au venit s` lecear` „nota de plat`“.

O parte din prejudiciu a fost recuperat,\ns` bijuteriile nu au mai putut fi g`site,fiindc` ace[tia nu au mai putut spune cu siguran]` la ce cas` de amanet le-au l`sat.Având \n vedere circumstan]ele anterioare, I. Nicu[or [i P. Adrian (o „victim`“ colateral`,dac` \i putem spune a[a) au primit mandatede arestare pentru 29 de zile, anchetatoriiurmând s` finalizeze rechizitoriul [i s` \i trimit` pe cei doi \n judecat`.

Pentru I. Nicu[or, \ntoarcerea \n pu[c`rieva fi ca o „revenire acas`“. Mai greu va fipentru nepotul lui.

AA.. SSoorriinn

{i-a petrecut aproape jum`tate din via]` \n \nchisoare

3POLI}IA CAPITALEI - Noiembrie

„Jackpot!“ Asta este expresia ce, poate, a fostrostit` de doi ho]i care aufurat, din portbagajul unuiautoturism aflat \ntr-un service auto, aproximativ55.000 euro. {. Claudiu, 17 ani, [i S. Viorel 26 ani,cunoscut cu antecedentepenale, puseser` la caleacest furt cu mai multe zile\nainte, cunoscând service-ul auto, deoarece S.Viorel lucra acolo. |n muncade zi cu zi, el nu a putut s`nu observe cum [eful aveazile când f`cea drumuridestul de dese la o ma[in` parcat` \n service, unde l`sadiverse pachete \n portbagaj. Curios din fire,tân`rul a sim]it c` e rost deun stimulent financiar, a[a

c` s-a gândit s` ia cheia dela ma[in`, aflat` \n biroul[efului, pentru a face o„vizit`“ la l`sarea \ntunericului.

L-a luat cu el [i pe prietenul lui {. Claudiu, careera mai sprinten [i se puteami[ca mai repede. |nnoaptea de 20 octombrie,au intrat \n service ca s` furemiile de euro, pe care {.Claudiu le-a b`gat \n sân. Lanici 50 de metri de service, opatrul` de poli]ie i-a observat [i a vrut s` \iopreasc`. |n acel moment, {.Claudiu, cu un gest incredibil,a b`gat mâna \n geac`, ascos un teanc de euro, [i i-aaruncat pe jos, apoi ho]ii auluat-o la fug`. Poli]i[tii aureu[it s` adune banii [i, cu

ajutorul unor taximetri[ti, i-au prins pe cei doi.

Condu[i la Sec]ie,oamenii legii au aflat toat`povestea [i nu mic` le-a fostmirarea când au v`zut câ]ibani reu[iser` s` fure tinerii.Banii i-au fost restitui]i proprietarului service-ului,fiind sf`tuit s` caute un locmai sigur pentru a p`straasemenea sume.

Cu toate c` furtul, prinprejudiciul creat, ofereatoate condi]iile pentrure]inerea cel pu]in a unuiadintre ei, judec`torii au deciscercetarea lor \n stare de libertate, deoarece nuprezint` pericol social.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

JUDICIAR

„Jackpot“ de 55.000 euro

4 Noiembrie - POLI}IA CAPITALEI

CAZUISTIC~

n iarna anului 2003, mai precis pe 6 ianuarie, enoria[ii bisericii „Gr`dinaIcoanei“ din Bucure[ti au fost zgudui]i de oveste cutremur`toare: soacra preotului parohPopescu Ion fusese ucis` \n casa parohial` al`ca[ului de cult. |n diminea]a acelei zile,femeia se afla \n cas` cu treburile biserice[ti,când, s` fi fost trecut de ora 11, un b`rbat\mbr`cat cu un pardesiu lung, [apc` pe cap[i cu o geant` diplomat a intrat [i a \nceputs` se uite \n jur. Constantin Maria a intrat lascurt timp [i ea \n acea camer`,\ntrebându-l pe cine caut`. B`rbatul a spusc` \l caut` pe preot, pentru a discuta ceva cuel. Femeia i-a r`spuns c` momentan p`rintele nu este, [i ar fi bine s` lase unnume [i un num`r de telefon pentru a-lanun]a, atunci când se \ntoarce.

B`rbatul a spus un nume [i un num`r detelefon, \n timp ce privirea \i aluneca princamer`, \n c`utare de ceva, numai de el

[tiut, parc`. Femeia [i-a dat seama c` cevanecurat plutea \n aer [i a \nceput s` strigedup` ajutor. }ipetele ei au fost curmaterepede de b`rbat care, \n spaima specific`celui care este prins, a scos din geanta diplomat o pung`, \n care se afla un cu]it, [ia \nceput s` loveasc`. 1, 2, 3, 4... peste zecelovituri a primit femeia, care s-a pr`bu[it pepodea f`r` suflare. Criminalul lovise cu disperare, [i la \ntâmplare, [i ar mai fi lovitdac` \n camer` nu intra nepotul acesteia,care auzise zgomotele.

|n momentul urm`tor, criminalul a sc`patcu]itul din mân`, care \nc` se mai afla \npunga \n care fusese ascuns, [i a fugit.Popescu Bogdan Ion, fiul preotului paroh, astrigat dup` el, urm`rindu-l pân` afar` dincas`, dar din cauz` c` tocmai suferise ointerven]ie chirurgical`, nu a putut s` \lprind`. A apelat, \ns`, la câ]iva muncitori carelucrau \n curtea bisericii. Oamenii au fugitdup` uciga[, dar acesta a reu[it s` scape, pestradu]ele \ntortocheate din zona bisericii.

Dosarele de la „Omoruri“

Ucis` \n casa parohial`

Credit foto: Serviciul Criminalistic

|

5POLI}IA CAPITALEI - Noiembrie

CAZUISTIC~

|n momentul sosirii ambulan]ei [i apoli]i[tilor s-a constatat c` femeia decedase,moartea fiind fulger`toare. La autopsie aveas` ias` la iveal` brutalitatea cu care criminalul lovise. Au fost descoperite „multiple pl`gi înjunghiate faciale, cervicale,toracice, abdominale, [i la nivelul bra]uluidrept, cu lezarea organelor interne (pulmoni,ficat, stomac) [i fractur` dubl` demanbdibul`“ (conform raportului de autopsie nr. A3/183/2003 al InstitutuluiNa]ional de Medicin` Legal` „Mina Minovici“).

Munca poli]i[tilor avea s` se dovedeasc`una dificil`, deoarece nu existau foarte multeindicii despre fizionomia criminalului. Nepotulvictimei reu[ise s` disting` vag câteva semnalmente \n cele câteva frac]iuni desecund` când l-a surprins \n cas`. Oameniilegii au mai descoperit [i un bile]el pe carescria „Domnul Ianculescu 320.40.60 ora12,00“. Din primele date culese, se puteaudesprinde câteva piste: criminalul, dup`modul cum era \mbr`cat [i dup` felul cum a\ncercat s` induc` \n eroare victima, l`sândun nume [i un num`r de telefon fictiv, dorea de fapt s` jefuiasc` locuin]a parohial`.Important de men]ionat este faptul c` \nacea camer` unde se \ntâmplase totul erau]inu]i banii pe care enoria[ii, prin bun`voin]alor, \i l`sau \n cutia milei din biseric`, a[acum se obi[nuie[te \n rânduiala cre[tin`.

Planul ini]ial al acestuia a fost dat pestecap de apari]ia femeii \n camer`. Strig`teledisperate de ajutor ale acesteia l-au transformat pe b`rbat \n uciga[, stârnindu-inumeroase reac]ii violente.

|n continuarea anchetei, poli]i[tii au stabilitc` autorul nu poate fi decât un infractor carea mai s`vâr[it anterior în[el`ciuni sau alteinfrac]iuni similare. Tot \n acest caz a ajunss` fie verificat [i Calman Mihai, despre careexistau informa]ii c` urm`rea s` sparg` case parohiale. Mai mult, acesta fusese condamnat anterior pentru delapidare,în[el`ciune, furt [i tâlh`rie [i avea un stil dea se îmbr`ca similar persoanei care fusese

v`zut` în casa parohial` a Bisericii Icoanei.În baza acestor date ini]iale, a fost

constituit` o plan[` fotografic` ce a fostprezentat` muncitorilor care \ncercaser` s` \lprind` pe criminal. Doi dintre ace[tia l-auindicat, f`r` ezitare, pe Calman Mihai ca fiindautorul omorului.

Ajun[i \n acest punct al anchetei, poli]i[tiiau demarat opera]iunea de identificare alocuin]ei unde domiciliaz` suspectul. De aici,a reie[it faptul c` din luna septembrie a anului2002 [i pân` la începutul lunii februarie 2003,Calman Mihai a locuit la G. Vasile. Acesta le-a spus poli]i[tilor c`, în ultima perioad`,Calman era îmbr`cat într-un pardesiu bleumarin, pe cap purta o [apc` din stof` deculoare închis` [i avea cu el o geant` neagr`din material textil. De asemenea, acesta amai afirmat: „Calman Mihai a plecat de lamine brusc, într-o zi la începutul lunii februarie 2003, nu mai re]in data exact`. |nziua când a disp`rut era îmbr`cat exact cuml-am descris mai sus. A abandonat la minedou` c`m`[i, lenjerie intim` [i alte câtevaobiecte m`runte de îmbr`c`minte. În searazilei respective, m-a sunat la telefon [i mi-aspus c` nu vine acas`. De atunci, nu l-am mai v`zut [i nici nu am mai vorbit cu el“.

De[i aveau toate probele pentru a-l aresta,anchetatorilor le lipsea autorul. Acesta nu erade g`sit la niciuna dintre adresele undeoamenii legii [tiau c` s-ar putea refugia.

Credit foto: Serviciul Criminalistic

6 Noiembrie - POLI}IA CAPITALEI

CAZUISTIC~

Totu[i, \n lupta cu r`ul, binele \nvinge \ntotdeauna. Astfel, pe 20 noiembrie 2003,unul dintre poli]i[tii care lucraser` \nanchet`, fiind \n concediu, l-a observat pecriminal la o sec]ie financiar` din Capital`.Dând dovad` de ingeniozitate, poli]istul l-aoprit pe Calman, [i sub pretextul unor verific`ri, l-a determinat pe acesta s` mearg`la sediul Poli]iei Capitalei. Având la activ maimulte infrac]iuni de \n[el`ciune [i condamn`ri, \nsumând aproape 30 de ani de\nchisoare, Calman Mihai i-a \ntrebat pepoli]i[ti franc: „Pentru ce fapte am fostprins?“, crezând c` oamenii legii \l prinseser`pentru unele dintre \n[el`ciunile ce le comisese.

Anchetatorii i-au cerut s` vorbeasc`, \ns`,despre Biserica Icoanei. |n momentul acela,criminalul s-a schimbat la fa]`, a pus capul \np`mânt [i a recunoscut: „Da, eu am omorât-o!“.„Cum s-a \ntâmplat?“ a urmat \ntrebareafireasc` a poli]i[tilor. Calman a \nceput s`povesteasc`: „|n aceea zi, pe la ora 10 - 11,am ajuns în curtea casei parohiale de laBiserica Icoanei. Am intrat în curte [i amv`zut ni[te muncitori care lucrau. Am trecutpe lâng` ei [i am intrat în casa parohial`.U[a nu era încuiat`. În prima camer` de laintrare nu se afla nimeni. Am început s` m`uit pe lucrurile de pe birou, când, din alt`

camer`, a ap`rut o femeie în vârst` care m-aîntrebat pe cine caut, eu i-am spus c`-l cautpe preot, iar din gesturile femeii mi-am datseama c` nu a crezut, din acest motiv probabil mi-a spus s`-i las un num`r de telefon, pentru ca eventual s`-i spun` decine a fost c`utat.

I-am data femeii un nume fals [i unnum`r de telefon ales la întâmplare, care mi-a venit pe moment în cap. Femeia a luattelefonul mobil [i a spus c` o s`-l sune pentru a-l anun]a cine l-a c`utat. Când erape cale s` telefoneze eu m-am uitat într-ogeant` care era lâng` birou, hot`rât s` sustrag ceva. Atunci, femeia [i-a dat seamade ce am venit [i a început s` ]ipe. M-amsperiat, am luat punga cu cu]itul din map` [i,f`r` s` scot cu]itul din pung`, am lovit-o demai multe ori pe femeie la întâmplare (…)Femeia a ]ipat în timp ce eu o loveam [i dinacest motiv, dintr-o camer` al`turat` a ie[itun tân`r care, observându-m`, mi-a spus s`stau pe loc.

M-am speriat, mi-a c`zut punga cu cu]itul,[i am fugit. În momentul în care am ie[itafar`, b`iatul care m` observase a strigat la muncitori s` pun` mâna pe mine, îns` euam ie[it din curtea bisericii [i am reu[it s`scap f`r` s` fiu prins“.

Dup` ce a sc`pat de urm`ritori, Calman s-a ascuns \n curtea unui imobil de pe stradaMaria Rosetti, unde a stat 20 minute, pentrua fi sigur c` nimeni nu \l mai urm`re[te. |nacest timp, cu ajutorul unei lame, [i-a t`iatpaltonul buc`]i buc`]i [i l-a aruncat, \mpreun` cu [apca [i diplomatul, la ogr`mad` de gunoi. Pe toat` perioada cât erac`utat de poli]ie a stat departe de locuin]alui, aflat` la o sta]ie de tramvai de BisericaIcoanei.

Pentru crima comis`, Calman a primit 25de ani de \nchisoare, pedeaps` pe care nu adus-o pân` la sfâr[it, decedând anul acesta,din motive medicale.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

Coinciden]a a f`cutca \n ziua \n care l-amprins pe criminal s`fiu \n concediu. Cutoate acestea, nu amezitat s` \l re]in,chemându-mi apoicolegii pentru a fi dus la Poli]iaCapitalei.

SSuubbccoommiissaarr IIuulliiaann BBOOCCUU,,

SSeerrvviicciiuull OOmmoorruurrii

7POLI}IA CAPITALEI - Noiembrie

RUTIER

În primele 10 luni ale anului, în Capital`,s-au produs 140 de accidente rutiere grave,în urma c`rora 18 persoane au decedat [i126 au fost r`nite grav, toate având ca motivneacordarea priorit`]ii de trecere pietonilorprin locurile special amenajate [i semnalizate.

De[i se înregistreaz` o sc`dere atât a accidentelor de circula]ie cât [i a urm`riloracestora, neacordarea priorit`]ii de trecerepietonilor care traverseaz` regulamentar,reprezint` a doua cauz` de producere aevenimentelor rutiere cu urm`ri grave, dinmunicipiul Bucure[ti.

În cele 140 de accidente, cele mai multevictime-pietoni au vârsta cuprins` între 51 [i70 de ani.

Brigada Rutier` a Capitalei organizeaz`frecvent ac]iuni în trafic pentru prevenireaaccidentelor rutiere produse în Bucure[ti dincauza neacord`rii priorit`]ii de trecerepietonilor care au acest drept. Tot \n aceast`perioad`, au fost \nregistrate aproape 5000de abateri contraven]ionale din aceea[icauz`, re]inându-se tot atâtea permise deconducere.

Neacordarea priorit`]ii de trecere pietonilorangaja]i în traversarea regulamentar` a drumului public prin locurile special amenajate [i semnalizate, afla]i pe sensul dedeplasare a autovehiculului sau tramvaiului,se sanc]ioneaz` conform Ordonan]ei de

Urgen]` a Guvernului nr. 195/2002 republicat`, cu modific`rile [i complet`rileulterioare, cu 4 - 5 puncte amend` [i suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice, pentru operioad` de 30 de zile.

Un punct amend` reprezint` valoric 10%din salariul minim brut pe economie, stabilitprin hot`râre de Guvern.

Pentru diminuarea evenimentelor rutiere,produse din cauza neacord`rii priorit`]ii detrecere pietonilor care traverseaz` regulamentar, Brigada Rutier` a Capitaleirecomand` conduc`torilor auto s` reduc`viteza de deplasare în apropierea trecerilorpentru pietoni sau a unit`]ilor de înv`]`mânt[i s` acorde prioritate de trecere pietonilorcare traverseaz` regulamentar.

{i pietonii trebuie s` traverseze drumulpublic numai prin locurile special amenajate,marcate [i semnalizate corespunz`tor sau laculoarea verde a semaforului electric, dup`ce s-au asigurat în prealabil.

De asemenea, ace[tia trebuie s` a[teptesosirea autobuzului, troleibuzului sau tramvaiului pe trotuar sau pe refugiile specialamenajate. Dup` coborârea din mijloacelede transport public, s` nu traverseze prin fa]asau prin spatele acestora. Traversarea sepoate face dup` plecarea lor din sta]ie prinlocurile rezervate trecerii.

Cedeaz` trecerea !

8 Noiembrie - POLI}IA CAPITALEI

TRANSFRONTALIER

Termenul Mafia vine de la\ndemnul: „ Morte Alla Francia,Italia Anella“ - adic` moarteafrancezilor este n`zuin]a italienilor- expresie conspirativ` ap`rut`\n Sicilia [i Sardinia \n vremeaocupa]iei napoleonieneasupra unor teritorii italiene.Era un \ndemn la lupt` care,\n timp, s-a transformat \n cutotul altceva; clasicul du[mana disp`rut, dar preocupareapentru ac]iuni clandestine [icriminale a r`mas...

Tocmai de aceea, UniuneaEuropean` a \nfiin]at EUROPOL,organiza]ie constituit` prinTratatul de la Maastricht care\ncearc` s` aplice legea comunitar` pentru combatereacriminalit`]ii. Obiectivul EUROPOLeste de a \mbun`t`]i eficien]acooper`rii \ntre autorit`]ilecompetente ale statelor membre pentru prevenirea [icombaterea crimei organizatela nivel interna]ional.

|n aceea[i ordine de idei,Uniunea European` a mai\nfiin]at [i Oficiul European deLupt` Contra Fraudei (OLAF),cu scopul de a consolidamijloacele de prevenire a fraudei.Comisia European` (care este„gardianul“ de aplicare aTratatelor) a creat OLAF \ncadrul propriei structuri. Oficiul[i-a \nceput activitatea la 1 iunie1999, primind sarcina de aconduce anchetele \n cazuri defraud` [i conferindu-i-se unstatut de organism independent,

dar care face parte [i dinstructura organizatoric` aComisiei Europene, ce se subordoneaz` comisaruluiresponsabil cu bugetul comunitar.OLAF face propriile anchete [i\ndepline[te sarcinile deinvestigare conferite Comisieiprin legisla]ia comunitar` [iprin acordurile \n vigoare\ncheiate cu ]`rile ter]e, \nvederea promov`rii lupteicontra fraudei, a corup]iei [i aoric`ror alte activit`]i ilegale

care aduc atingere intereselorfinanciare ale Comunit`]iiEuropene. |n acest context, sepoate vorbi [i despre CentrulEuropean de Monitorizare aDrogurilor [i a Dependen]eide Droguri (EMCDDA), care afost \nfiin]at \n 1993 ca r`spunsla escaladarea acestui flagel \nEuropa [i la nevoia de evaluareexact` a dimensiunilor [i particularit`]ilor acestuifenomen pe teritoriul UniuniiEuropene. Despre no]iunea deCrim` Organizat`, Legisla]iaRomâniei incrimineaz` no]iuneade crim` organizat`, \ncepândcu anul 2003, prin Legea nr.39 care \n art. 7 prevede c`:„Ini]ierea sau constituirea unui

grup infrac]ional organizat oriaderarea sau sprijinirea suborice form` a unui astfel degrup se pedepse[te cu\nchisoare de la 5 la 20 ani [iinterzicerea unor drepturi“.

Prin grup infrac]ional organizat, \n accep]iunea legii,se \n]elege grupul structurat,format din cel pu]in trei persoane, care exist` \ntr-operioad` anume [i ac]ioneaz`\n mod coordonat \n scopulcomiterii uneia sau mai multorinfrac]iuni grave, pentru aob]ine \n mod direct sau indirectun beneficiu financiar [i/saumaterial; nu constituie grupinfrac]ional organizat grupulformat ocazional \n scopulcomiterii imediate a uneia saumai multor infrac]iuni [i carenu are continuitate sau o structur` determinat` ori roluriprestabilite pentru membriis`i \n cadrul grupului. Astfeleste definit` \n România, dinpunct de vedere legislativ [ijuridic, no]iunea de crim`organizat ̀[i nu exist ̀\n legisla]iaactual` conceptul de „mafie“.

Consider c`, \n principal,crima organizat`, sub forma„mafiei“, este un termen mailarg [i se refer` la asocia]iiautoconservatoare de indivizicare opereaz` \n spa]iul interna]ional cu scopul de aob]ine putere, influen]`, foloaseb`ne[ti [i/sau comerciale, \ntotalitate sau \n parte, prinmijloace ilegale, ac]ionând \nacela[i timp pentru protejareaactivit`]ilor lor ilicite, \n conformitate cu anumite metodecoruptive [i/sau violente.

Nu exist` o singur` structur`

Mafia, crima organizat` [i exploatarea copiilor

Nu exist` o singur` structur` sub care crimaorganizat` ac]ioneaz`.” ”

9POLI}IA CAPITALEI - Noiembrie

TRANSFRONTALIER

sub care crima organizat`ac]ioneaz`. Aceste structurivariaz` de la ierarhie la clan,re]ea [i celul` [i pot evoluaspre acte structuri.

{i ilegalit`]ile comise suntdiverse. Indivizii angaja]i \ncrima organizat` ac]ioneaz`conspirativ [i au anumitetr`s`turi care pot include, darnu se limiteaz` la:

1) cel pu]in \n parte, comitviolen]e sau alte ac]iuni caresunt menite s` intimideze sauamenin] ̀s ̀comit ̀acte violente;

2) exploateaz` diferendele\ntre ]`ri pentru a-[i urm`riscopurile \mbog`]ind organiza]ia,m`rindu-i puterea [i/sauascund ilegalit`]ile comise;

3) \ncearc` s` ob]in` influen]`\n structurile guvernamentale,\n politic` [i comer] prin corup]ie,dar [i prin metode legitime;

4) scopul principal estecâmpul economic [i câ[tigulfinanciar, nu numai din activit`]i ilegale dar [i dininvesti]ii [i afaceri legitime;

5) \ncearc` s` protejeze,prin structura organizatoric`,

conducerea organiza]iei [i amembrilor ei, \mpotriva deconspir`rii, sanc]ion`rii [icondamn`rii.

|n principiu, \n grup`rile decrim` organizat` nu poatep`trunde un nou membru,decât atunci când el a fostminu]ios verificat de organiza]ia respectiv`. Acestaporne[te de la ierarhia de josa grupului [i, efectuând aceleactivit`]i minore ce nu pun \npericol prea mare pe liderii degrup, [i \n func]ie de serviciileaduse, el poate urca \n timp \nierarhie, având acces la maimulte date legate de grupare[i activitatea acesteia.

Foarte rar membrii mafio]ise tr`deaz` \ntre ei, existândun a[a zis cod al onoarei, precum [i a[a numita lege at`cerii, cunoscut` sub numelede „OMERTA“.

Crima organizat` transfrontalier` nu arescrupule de nici un fel, chiar [icând este vorba despre copii...„Dac` ies profituri, nu conteaz`din ce surse vin banii !“ este o

veche lozinc` mafiot`. Dintremultele activit`]i criminale,cea \ndreptat` \mpotriva copiilor cred c` este cea maiterifiant` [i odioas` !

Voi \ncerca, \n continuare, s`punctez câteva aspecte care mise par de mare \nsemn`tate\n ceea ce prive[te \n ansambluexploatarea - \n accep]iuneacriminal`, a copiilor.

Men]ionez c` o parte amaterialului urm`tor, cu privirela exploatarea la negru a munciicopiilor, a fost elaborat` [iasigurat` de Departamentulde Munc` al Statelor Unite aleAmericii, prin Biroul Interna]ionalde Munc` - ProgramulInterna]ional pentru EliminareaMuncii Copiilor.

Legisla]ie interna]ional` [iconven]ii interna]ionale privindmunca copiilor, ratificate deRomânia:

- Conven]ia OIM (Organiza]iaInterna]ional` a Muncii) nr.138 privind vârsta minim` de\ncadrare \n munc`;

- Conven]ia Na]iunilorUnite cu privire la drepturilecopilului, 1989;

- Conven]ia OIM nr. 182privind interzicerea celor maigrave forme ale muncii copiilor [i ac]iunea imediat` \nvederea elimin`rii lor;

- Recomandarea nr. 190privind interzicerea celor maigrave forme ale muncii copiilor [i ac]iunea imediat` \nvederea elimin`rii lor;

- Carta Social` European`,revizuit`.

RRoommiicc`̀ AAddrriiaann VVLLAADD

- va urma -

PREVENIRE

10 Noiembrie - POLI}IA CAPITALEI

Duminic`, 7 noiembrie,am sim]it brusc dorin]a de ascrie. S` scriu nu doar minid`ri de seam` despre activitatea poli]i[tilor, despremodul în care ei fac „minuni“ f`r` bani [i doar cujum`tate din num`rulcuprins în schem`… ci s`scriu liber, f`r` cenzur` [i,mai ales, f`r` autocenzur`…

Duminic` mi-am reg`sitlibertatea. Duminic`, cuobrajii umfla]i de plâns, ampetrecut într-o alt` dimensiunea timpului [i a spa]iului unOM: Adrian P`unescu.

Mi-am amintit c` atunci, ca[i acum, eram cutremurat`de lacrimi, dar peste toatesim]eam ceva ce ast`zi nuam mai g`sit la genera]iatân`r` cu care m` v`daproape zilnic în unit`]ile deînv`]`mânt: patriotismul

acela sincer, nemistificat,sentimentele venite dinsuflet, mândria de a firomân.

Pe toate acestea le-amuitat acolo, într-un col] deinim` ce a r`mas în urmatimpului meu, în anii ‘80,într-un col] de stadion, lacea de-a 17-a aniversare.Atunci sim]eam c` lumeaeste un glob uria[ plin desperan]`, iar Româniap`mântul f`g`duin]ei.

În cinstea tinere]ii melede-atunci, scriu ast`zi. {i încinstea TA, Adrian P`unescu.Nu sunt o snoab` cu aere demare intelectual, nu sunt nicicritic literar, nu am nicim`car studii aprofundate delimba român`. Mai curând[tiu s` extrag r`d`cinap`trat` dintr-un num`r decâts`-]i încadrez poezia… Dar

[tiu c` m-ai f`cut s` simtromâne[te, iar asta era pentrunoi, atunci, o valoare…

Dac` ast`zi am o slujb`,iar lumea m` prive[te ca peun om pe care te po]i baza,]i se datoreaz`, în parte, [i]ie. Am adormit nop]ile cuCenaclul „Flac`ra“ [i în niciunul din versurile tale nuam aflat c` po]i fi bogatfurând, c` po]i deveni marec`lcându-i pe al]ii înpicioare. Î]i mul]umesc pentru asta!

Genera]ia caschetelor, te salut`!

PPeennttrruu aa ffaaccee rreevviissttaa „„PPoollii]]iiaa CCaappiittaalleeii““ mmaaii aacccceessiibbiill`̀ oo ppuuttee]]ii ddeesscc`̀rrccaa ggrraattuuiitt ddee ppee ssiittee--uull www.politiacapitalei.ro.

TTrriimmiittee]]ii--nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaassttrr`̀ ddee ee--mmaaiill llaa

presa.politiacapitalei@politiaromana.ro[[ii vvee]]ii pprriimmii oonnlliinnee \\nn ffiieeccaarree lluunn`̀ rreevviissttaa..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail

PREVENIRE

11POLI}IA CAPITALEI - Noiembrie

Joi, 28 octombrie 2010, la Centrul deInformare [i Prevenire deschis în cadrulColegiului Na]ional „Matei Basarab“, liceenii au primit vizita cunoscutului prezentator TV, {erban Huidu. Din parteaPoli]iei Capitalei a fost invitat domnul Kiss,psiholog judiciarist, care le-a prezentat copiilor exemple din cazuistica cu care s-aconfruntat în meseria sa.

De[i tema propus` pentru întâlnire afost „Criminalitatea din perspectiva g`[tilorde cartier“, discu]iile au fost amplificate deinteresul v`dit al tinerilor, acoperind toat`gama preocup`rilor adolescen]ilor.

S-a vorbit despre droguri, despretenta]ia primei încerc`ri, despre bani [imodul lor de ob]inere, despre valori,despre munca ce aduce valoare.

{erban Huidu a fost ova]ionat la scen`deschis`, prezen]a de spirit a acestuia, precum [i spontaneitatea r`spunsurilorbucurându-se de aprecierea tinerilor. Chiardac` doar trei clase fuseser` programateini]ial la întâlnirea cu oaspetele nostru,ceilal]i elevi nu au putut s` rateze [ansade a-i pune o întrebare lui Huidu, prinurmare sala de festivit`]i s-a umplutaproape instantaneu. La un moment dat,în mul]ime am z`rit [i cadre didactice cucatalogul în bra]e, c`utându-[i de zor elevii. Febra evenimentului i-a cuprins îns`pe to]i, copii [i adul]i savurând spumoasele glume [i ascultând experien]ade via]` a invitatului lor.

„To]i vor încerca la un moment dat, to]ivor avea o prim` experien]` de via]`, fie c`vre]i, fie c` nu vre]i voi, poli]i[tii. Ceea cele spun eu acum este s` [tie s` seopreasc` la prima încercare!“, a spus

Huidu. Tot el a mai ad`ugat c` banii se facdoar prin munc`, iar exemplele care seabat de la acest principiu sunt doarexcep]ii care nu confirm` regula. „Succesulvine treptat, doar dac` munce[ti“, aad`ugat {erban Huidu, spunându-le copiilor despre faptul c` ani de zile amuncit nepl`tit, ca voluntar.

Seria evenimentelor va continua laCentrul de Informare [i Prevenire, Poli]iaCapitalei preg`tind un moment de neuitatcu ocazia s`rb`torilor cre[tine.

GGrraa]]iieellaa VV~~DDUUVVAA

””

{erban Huidu s-a adresat liceenilor:

„Succesul vine doar dac` munce[ti!“

PREVENIRE

14 Noiembrie - POLI}IA CAPITALEI

MMoo[[tteenniirree......ssuuffooccaatt`̀

Bucleanu Anica din com.Pogoreni-Gorj, avea 81 de ani.De doi ani \l pierduse [i peso]ul s`u, Ion. Cât tr`ise el, \ifusese bine. Avea cu cine\mp`r]i munca, bucuriile [inecazurile. Cu copii, nu-ibinecuvântase Dumnezeu. A[a c` acum, la sfâr[itul vie]ii,s-a v`zut r`mas` singur` pelume. |[i g`sise, de la ovreme, o familie tân`r`, carese oferise s` aib` grij` de ea.Maricica [i Voicu Paraschivaveau 32 [i respectiv, 35 deani. Gospod`ria femeii erafrumu[ic`, iar casa, cum s-ar spune, se \nvârtea dup`soare. B`trânii fuseser` harnici. B.A. promisese celordoi tineri c`, dac` vor aveagrij` de ea, toat` agoniseala –casa, acareturile [i ceva p`mânt– le va r`mâne lor. Maricica sebucurase. Avea [i ea doi copii,iar „bunica“ se ocupa de ei câtputea: \i supraveghea, lespunea pove[ti. Totul ar fi fostbine pân` la urm` dac`...tân`ra femeie nu [i-ar fi pierdut r`bdarea. Trecuser`trei ani [i „baba“ tot nu aveade gând s` moar`. Ba, dimpotriv`, p`rea mais`n`toas` ca oricând. M.P. a\ncercat s` stea de vorb` cu

so]ul ei, s`-i cear` s` renun]ela angajament. Ea nu maiputea, \i era din ce \n ce maigreu. Trebuia s` spele, s`calce, s` g`teasc`, s` mearg`la câmp, la munc`... „B`trâna“,se lamenta ea, „nu mai facenimic. St` toat` ziua la poart`,la umbr`, de vorb` cu cumetrele“... Voicu \ncercases-o lini[teasc`: „Taci, femeie,nu [tii ce vorbe[ti! Nu tegânde[ti ce-o s` mo[tenim \n

scurt` vreme“? „Care scurt`,Voicule, tu nu vezi c` e maizdrav`n` ca oricând?“

B`rbatul, \ns`, r`mase ne\nduplecat. Ba, mai mult, \ispusese neveste-si c` el chiara \nceput s` ]in` la b`trân`.Pe Maricica au apucat-on`b`d`ile, dar n-a avut\ncotro. De câteva s`pt`mâni,\i treceau prin cap numai gânduri negre. |i era fric` s` lerosteasc`, dar nici nu putea s`le alunge. A[a c` \[i f`cu unplan. Urm`toarele zile a ]inut-o pe b`trân` mai multprin cas`, pe lâng` ea.Cumetrelor, la poart`, le spusese c` „tu[a Anica nu se

simte prea bine“.|l chemase chiar [i pe

doctor, spunându-i c` setreze[te noaptea [i o aude peAnica horc`ind ciudat. Mediculo consultase, apoi concluzionase, ridicând dinumeri: „o fi vreun astm, ceva...De, vârsta, ce s`-i faci?“.Azi a[a, mâine a[a, cine puteas` b`nuiasc` ce zace \n capulMaricic`i? |n noaptea de 17spre 18 martie 1994, tân`ra s-a sculat bini[or din a[ternut.S-a uitat la b`rbatu-s`u:dormea dus. S-a strecurat\ncet, spre odaia b`trânei. Aintrat \n vârful picioarelor, s-aapropiat de pat [i, hot`rât`, aluat o pern` mare [i a ap`sat-o pe fa]a b`trânei.Aceasta s-a \ncordat de câtevaori, apoi... lini[te. Murise.Diminea]a, Maricica s-a dusspre camera Anic`i. Cumaceasta era moart` deja,femeia a \nceput s`-[i fac`„num`rul“, apucându-se s`boceasc`, s-o aud` vecinii.Dup` un sfert de or`, \ns`, asosit poli]ia. Om cu frica luiDumnezeu, Voicu Paraschivv`zuse isprava neveste-si [i, \nzori, o denun]ase. Nu maiputea tr`i al`turi de o criminal`!

PPoollii]]iiaa \\nnttooaarrccee mmoorrttuullddee llaa ggrrooaapp`̀

|n ziua de mar]i, 19 aprilie1994, la [eful Poli]iei jude]uluiGala]i, col. Nicolae Ionescu, seprezint` un cet`]ean din localitate, Victor Dumitru-Gheorghiu. Maistru la„Menarom“ Gala]i, acesta dinurm` \i relateaz` colonelului

- urmare din num`rul trecut -

Cum s` ne ferimde infractori?

A intrat \n vârfulpicioarelor, s-a apropiat

de pat [i, hot`rât`, a luato pern` mare [i a

ap`sat-o pe fa]a b`trânei.

” ”

15POLI}IA CAPITALEI - Noiembrie

PREVENIRE

cum c` avusese un unchi, \nvârst` de 91 de ani, AngeliGheorghiu, care pân` mai ierilocuise singur \ntr-o cas`spa]ioas` din Gala]i, pe str.Cometei, nr. 4.

B`trânul avusese o pensiebun` [i ceva bani pu[i deoparte, \ns`, \n ultimii ani,devenise foarte suspicios curudele sale. De fapt, nu \l maiavea decât pe el [i o veri[oar`.Pe amândoi \i \ndep`rtase,refuzând s` mai fie ajutat sau\ngrijit, deoarece \l obsedagândul c` ace[tia voiau s`-i iacasa [i banii. De \ngrijit \ns`, \l\ngrijeau o femeie de 45 deani, Lucia Bl`naru – c`ruiab`trânul \i vânduse cândvani[te lucruri – [i fiica ei, RodicaLiliana. |n diminea]a zilei de 18aprilie 1994, b`trânul fuseseg`sit mort \n cas` de celedou` \ngrijitoare [i depus,dup` datin`, la capela cimitirului „Eternitatea“. Totmama [i fiica se \ngrijeauacum de \ntocmireaformalit`]ilor de \nmormântare.„Moartea unchiului meu nueste curat`“ – a spus \n finalreclamantul. „Ele l-au omorât!“

Profesionist de marc`,colonelul Ionescu a dispus peloc autopsierea cadavrului,unde: surpriz`! Moarteab`trânului Angeli Gheorghiufusese violent` [i nu natural`.Ea se datorase unui traumatism cranio-cerebral, cufractur` de baz`, produs \nurma aplic`rii a dou` lovituriputernice cu un corp dur.Dup` forma leziunilor: un ciocan! Anchetate, cele dou`femei [i-au recunoscut crima.Autoarea principal` fusese

Lucica Bl`naru, care \l lovise peb`trân cu ciocanul \n cap. Desub podea furaser` 630.000 lei[i foarte multe bijuterii.Certificatul de deces \lob]inuser` de la dispensarulteritorial, f`r` ca vreun medics` se deplaseze la fa]a locului,având \n vedere vârsta \naintat` a b`trânului. Din„burt`“, doctorii puseser` diagnosticul de „Tromboz`cerebral`“. Poli]i[tii \ns` l-auschimbat \n „Crim` cu premeditare“, arestându-le pecele dou` asasine, care, printr-un fals, urmau s` intre [i\n posesia casei victimei.

„„MMaaddoonnaa““ uucciiddee uunn nnoottaarr

|n diminea]a zilei de 4decembrie 1997, \n apartamentul s`u din centrulAradului, a fost g`sit ucis PetruEnghel, \n vârst` de 84 de ani,cunoscut intermediar de actenaturale, care locuia singur.Victima avea mâinile [i picioarelelegate cu sfoar` groas` de gât,\n cunoscutul stil asiatic, pentru a se strangula singur`.

Criminalul \[i luase, totu[i, om`sur` de precau]ie \n plus,aplicându-i b`trânelului [i oband` adeziv` pe gur`. Figur`celebr` \n ora[, Petre Enghel afost vizitat, \n decursul timpului,de diverse persoane, ceea ce af`cut ca cercet`rile pentruprinderea criminalului s` fieextrem de anevoioase. Mobilul asasinatului era cert jaful, pentru c` b`trânul vânduse cudou` s`pt`mâni \nainte o cas`cu 60.000 de m`rci, bani carenu s-au mai g`sit. Plus altesume pe care le-ar fi strâns.

Axându-se pe valorificareatuturor informa]iilor oferite decercetarea locului faptei,ofi]erilor Serviciului Judiciar,care se ocupau de caz, le-aatras aten]ia un ziar local specializat \n anun]uri la micapublicitate, ap`rut cu dou` zile\naintea s`vâr[irii crimei [i \ncare b`trânul notar \ncercuiseun anun]. Acolo era vorba de ofemeie care \[i ofereafavorurile sexuale la domiciliulclien]ilor.

- va urma -

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN

16 Noiembrie - POLI}IA CAPITALEI

|n ceea ce prive[te includerea unei persoaneîn Programul de Protec]ia Martorilor din România,aceasta se realizeaz` în urm`toarele etape: încondi]iile în care o persoan` solicit` includerea înProgram, pe timpul desf`[ur`rii procesului penal,organele de urm`rire penal` ale Poli]iei ori Parchetului, vor evalua dac` aceasta, prin probelepe care le poate pune la dispozi]ie, are o contribu]ie determinant` pentru stabilireaadev`rului în cauze penale în leg`tur` cuinfrac]iuni grave, cu privire la grupuri criminaleorganizate sau a unor infractori urm`ri]i; dac`persoana în cauz` exprim` temeri cu privire lasiguran]a sa, a membrilor familiei sau persoanelorapropiate, în cazul în care ar depune m`rturie sauar aduce probe decisive, datorit` eventualelorrepercusiuni, anchetatorul poate prezenta acestuiaposibilit`]ile de diminuare a riscurilor pe care leare la dispozi]ie în baza Legii nr. 682/2002privind protec]ia martorilor; persoana în cauz`,care dore[te s` coopereze cu organele judiciare[i s` beneficieze de m`surile specifice de asisten]` [i protec]ie, conform legii, va da odeclara]ie complet` pe baza c`reia anchetatorulva realiza o evaluare a contribu]iei sale laînf`ptuirea actului de justi]ie, estimând totodat`[i riscurile la care este expus` persoana respectiv`;dac` în aceast` faz`, persoana în cauz` solicit` înmod expres s` fie asistat` de un avocat, va puteabeneficia doar de asisten]a juridic` a unui avocatpus la dispozi]ie de O.N.P.M.

Din cele prezentate rezult` c` pentru includerea unei persoane în Program este necesar a se îndeplini cumulativ urm`toarelecondi]ii: persoana are calitatea prev`zut` la art. 2lit. a), d) sau e); persoana se afl` în stare de pericol, în sensul art. 2 lit. b); exist` o propuneremotivat` din partea organelor abilitate.

De asemenea, poate fi inclus` în Program opersoan` care are, într-o alt` cauz`, calitatea de:organizator ori conduc`tor de grup sau organiza]iecriminal`; instigator ori autor al infrac]iunii deomor, omor calificat sau omor deosebit de grav.

Propunerea de includere în Program poate s`vin` din partea organului de cercetare penal` [i aprocurorului (în faza urm`ririi penale), iar în fazajudec`]ii de procurorul de [edin]`, [i ea trebuies` cuprind`: informa]iile referitoare la cauza penal`respectiv`; datele personale ale martorului; datele[i informa]iile furnizate de martor, precum [i caracterul determinant al acestora în aflareaadev`rului; circumstan]ele în care martorul a intratîn posesia datelor [i a informa]iilor furnizate saupe care le va furniza; orice elemente care pot eviden]ia starea de pericol în care se afl` martorul; estimarea posibilit`]ilor de recuperare aprejudiciului cauzat prin infrac]iune; persoanelecare au cuno[tin]` despre datele [i informa]iilede]inute de martor [i despre faptul c` acesta le-afurnizat organelor judiciare sau c` are inten]ia dea le furniza; o evaluare a profilului psihologic almartorului [i al celorlalte persoane propuse a fiincluse în Program; riscul pe care martorul [icelelalte persoane pentru care se solicit` includereaîn Program îl prezint` pentru comunitatea în careurmeaz` s` fie reloca]i; date referitoare la situa]iafinanciar` a martorului; orice alte date care prezint`relevan]` pentru evaluarea situa]iei martorului [ipentru includerea acestuia în Program.

De asemenea, propunerea de includere înProgram trebuie s` fie înso]it` de acordul scris alpersoanei pentru care se cere includerea înProgram, precum [i de o evaluare realizat` deO.N.P.M. cu privire la posibilitatea includerii înProgram a persoanei în cauz`.

În baza documentelor sus men]ionate, procurorulsau instan]a, dup` caz, se va pronun]a în cel maiscurt timp, dar nu mai târziu de 5 zile de la primireapropunerii, prin ordonan]`, respectiv încheiere,asupra propunerii de includere în Program, iarO.N.P.M. va lua toate m`surile necesare în vedereaelabor`rii [i implement`rii schemei de sprijin.

Dac ̀cererea a fost respins ,̀ iar în cursul urm`ririipenale sau al judec`]ii au intervenit elemente noifa] ̀de cele cuprinse în propunerea ini]ial̀ , se poateformula o nou` propunere de includere în Program.

AAddrriiaann--AAuugguussttiinn BB~~RR~~SSCCUUNNiiccoollaaee GGeeoorrggee SSTT~~NNIICC~~

CRIM~ ORGANIZAT~

- Sfâr[it -

Protec]ia victimelor-martor

18 Noiembrie - POLI}IA CAPITALEI

Cam a[a s-au petrecutlucrurile \n cazul Edgar Quinet.De[i uluitor prin \ndr`znealanemaipomenit` de cared`duser` dovad` bandi]ii, jafulde la magazinul bijutieruluiFrancisc Iosevici nu„str`luce[te“ mai tare decâtsenza]ionalul atac f`ptuit laora 10.00 diminea]a, pe bulevardul Br`tianu nr. 32, totla un magazin de bijuterii(magazinul „Wostminster“,proprietatea lui P. Leibovici -

n.a.). F`r` teama de a deveniridicoli printr-o exagerarejenant`, putem afirma c` ceeace s-a \ntâmplat \n acea zi de4 aprilie 1946 \ntrece prinmodul cum au ac]ionat ceipatru gangsteri, tot ce s-a\nregistrat pân` azi la noi \nmaterie de jefuri la pr`v`liilede bijuterii.

La o or` când acea partecentral` a Capitalei frem`ta decircula]ia ma[inilor [i apietonilor, cei patru infractori

(Mancea Gheorghe, zis „Gic`Micu“, R`d`u]` Constantin,Barbu Nae [i Dumitrescu Dori]a- n.a.) au intrat \n magazinulcare abia se deschisese, l-aulegat pe patron [i pe ucenic,apoi au furat toate bijuteriilecu calm, f`r` m`car o tres`rire.Nu s-au intimidat nici când auauzit b`t`i \n u[`. Au deschis[i au \ntâmpinat tot curevolverele \ntinse pe nevastalui Leibovici, pe care au maltratat-o de asemenea.

Dup` ce au terminat treaba,unul dintre bandi]i a luat depe cuier pardesiul [i p`l`riapatronului, s-a \mbr`cat cu ele[i apoi, \mpreun` cu ceilal]i, adisp`rut cu ma[ina care-ia[tepta \n strad`. Sergentul dinpost abia dac` a avut timp s`re]in` num`rul de circula]ie alacesteia: 12.312.

Bine\n]eles c` poli]ia judiciar` a fost alarmat`

Un comisar de poli]ie controversat

EUGEN ALIM~NESCU -|NTRE LEGEND~ {I ADEV~R

8

Constantin CONSTANTINESCU

ISTORIA LA ROTATIV~

- urmare din num`rul trecut -

19POLI}IA CAPITALEI - Noiembrie

imediat, conducereaopera]iunilor de descoperire [iarestare a bandi]ilor fiind preluat` de \nsu[i [eful acesteia, chestorul AlexandruStratan. Investiga]iile \ntreprinse i-au condus pepoli]i[tii lui Stratan (printrecare s-au num`rat comisarul[ef Vasiliu [i comisariiStoicescu Gheorghe [i {tefan{tefan - n.a.) la o cas` situat`pe un câmp dintre B`neasa [iPipera. Echipa de capturare aa[teptat aproape toat`noaptea pân` ce gangsterii s-au adunat to]i \n cas` [i, lamomentul potrivit, a „c`zut“peste ei, a[a cum proceda„Fulgerul“ \n toate cazurile deacest gen. De[i bandi]ii aveauun adev`rat arsenal de arme [imuni]ii - pistoale automate,revolvere, grenade etc. -datorit` repeziciunii cu care s-a ac]ionat, n-au putut riposta. Cum s-ar zice, mai peromâne[te, au fost lua]i ca dinoal`. Odat` cu ei s-au ridicat oparte din bijuteriile furate(prada valora \n total 50 demilioane - n.a.).

Dup` lichidarea bandei luiMancea Gheorghe, zis „Gic`Micu“ a „c`zut“ [i Letz Grigore,poreclit „Lupul de o]el“, care\[i pusese semn`tura (unautograf de peste 100 de milioane lei - n.a.) pe spargerea caselor de bani dela magazinele „La Papagal“ din str. Lipscani, „Stil modern“, „D. Bere[teanu“ din CaleaMo[ilor, „Scherg“ din str.Gabroveni, „V. N. Orghidan“ [i „Gh. Munteanu“ din str.Pânzari [i altele.

Anchetarea acestor cazuri ascos la iveal` un fapt inedit: \nultimul timp, tâlharii s`vâr[eauloviturile cu predilec]ie \n timpul zilei. Faptul se explic`prin aceea c` negustorii \[iduceau seara acas` banii [ibunurile de pre], iar unii aumers pân` acolo \ncât [i-aul`sat casetele deschise pentruca la o eventual` spargere, tâlharii s` vad` c` nu e nimicde furat. Ba, mai mult decâtatât, un negustor din CaleaVictoriei a pus seara pe„tejghea“ o hârtie pe carescria: „Nu sparge]i casa debani. G`si]i cheia \n sertarulbiroului“.

Cititorul va \n]elege, desigur,c` \ntre atâtea jafuri [i spargerisenza]ionale, \n coloaneleziarelor \[i f`ceau loc mai greu[i mai rar [tirile [i croniciledespre infrac]iuni mai pu]inspectaculoase decât un atacasupra unui magazin de bijuterii. Cu toate acestea,când era vorba despreAlim`nescu, cronica „trecea“, [i chiar era pozi]ionat` la locde frunte.

A[a au stat lucrurile cu [tireadespre capturarea lui OnegTasgean, un escroc ca multealte zeci [i sute de escroci carebântuiau \n anii 1945-1946prin Capital`. Cazul esteinteresant, chiar pitoresc:escrocul, \mbr`cat \n uniform`de locotenent de marin`, tocmai \ncercase s` p`c`leasc`ni[te amatori de chilipiruri,oferindu-le spre vânzare omare cantitate de zah`r, care\n realitate nu exista. {i tocmaicând se afla \n „negocieri“,Alim`nescu \nsu[i, \mpreun`cu 2-3 oameni din echipa„Fulger“ i-au \ncol`cit c`tu[elepe mâini.

Din ancheta preliminar`, arezultat c` escrocul a tras pesfoar` mai mul]i naivi c`rora le„vindea“ zah`r, f`in`, ulei (alimente greu de g`sit [ifoarte scumpe \n acei ani -n.a.) \ncasând aconturi [idisp`rând apoi f`r` urm`. |ntotal, „prada“ escrocului OnegTasgean s-a ridicat la 15 milioane de lei.

ISTORIA LA ROTATIV~

- Va urma -

20 Noiembrie - POLI}IA CAPITALEI

MONDO POLICE

Dup` \ncerc`ri repetate pentru integrareastr`inilor \n Fran]a, \n special a celor originari dinMagreb (Africa de Nord), precum [i a celor dinAfrica Subsaharian`, pre[edintele Fran]ei, NicolasSarkozy, \nc` de pe vremea celor dou` mandateale sale ca ministru de Interne a venit cu o seriede propuneri sub form` de proiecte de lege, pri-vind stoparea imigra]iei [i acordarea, \n modabuziv, azilului politic \n Fran]a. Acesta, \n mareamajoritate a cazurilor este considerat, \n fapt, unazil economic, acordat unei persoane fizice des-pre care exist` pu]ine informa]ii \n ceea ce pri-ve[te orientarea sa politic`, statutul social [i pro-fesional, s`n`tatea, capacitatea de adaptare etc.,elemente care pot favoriza actele antisociale(criminalitatea, terorismul) pe teritoriul francez.

Nicolas Sarkozy este primul pre[edinte carepune problema ruperii definitive de trecutulpolitic tradi]ional al Fran]ei, adepta sloganului„France terre d'asil“. El propune \nlocuireaacestuia cu „L'immigration choisie pour laFrance“ (Imigra]ie selectiv` pentru Fran]a), pentru cei care au voca]ia de a se integra \nHexagon, atât pe plan profesional cât [i peplan personal. Sloganul se adreseaz` \n specialtinerilor cu abilit`]i intelectuale \nalte, admi[i s`studieze \n [coli superioare de \nalte studii [icare, dup` absolvirea lor, vor putea contribui laprosperitatea economic` a Fran]ei, prin intermediul marilor companii franceze \n care

\[i vor desf`[ura activit`]ile.De[i a fost considerat dup` alegeri ca un viitor

reformator absolut al „gualle-ismului“, Sarkozyadopt` aceast` reform` social-economic` relativ târziu, dup` ce deja alte state europenes-au angajat, \ntr-o form` mai mult sau maipu]in restrictiv`, \n acest proces \nc` de la\nceputul acestui secol (Marea Britanie, Germania,Italia, Spania, Portugalia, Danemarca, Finlanda,etc.) [i care este ridicat la rang de principiufundamental de marile ]`ri favorabile imigra]ieitradi]ionale (SUA, Canada, Australia, NouaZeeland`, etc.)

Conform noii politici, \n primul rând, Fran]atrebuie s`-[i reformeze legisla]ia privind acordarea azilului politic (una dintre pu]inelec`i care permit ob]inerea stabilirii definitive)prin intermediul Oficiului Francez pentruRefugia]i [i Apatrizi. |n al doilea rând, acesteschimb`ri nu trebuie s` intre nici \n contradic]iecu Conven]ia de la Geneva din 28 iulie 1951 [icare reglementeaz` (printre altele) acordareaazilului politic conform principiului: „orice persoan` persecutat` pentru demersurile sale\n favoarea libert`]ii [i democra]iei are drept laazil politic pe teritoriul Republicii Franceze“. |n general, candida]ii la emigrare sunt persoanecare sunt nemul]umite \n ]ara lor de origine, fiedin motive social-politice, fie din motive economice. Ei sper` s`-[i realizeze visul(mul]umirea spiritual` [i material`) \n ]araunde emigreaz`.

Astfel, ajungând \n ]`rile de destina]ie, eiformeaz` o mul]ime (o reuniune de cet`]eni,de regul` cona]ionali cu interese comune) [i\ncep s` se organizeze \n diverse structuri guvernate de legi interne (specifice culturii [iciviliza]iei lor), completate cu o ierarhie [i eventual cu o topologie. O asemenea categorieo reprezint` [i popula]ia nomad` eu(ro)rom`,(inclusiv romii români).

Conform Rezolu]iei Parlamentului Europeannu se face o distinc]ie clar` \ntre categoriile denomazi: les gens de voyage, gitans, ]igani, romi,etc., pe care \n acest material i-am numit pentrusimplificare: eu(ro)romo. Exist`, \ns`, \n Fran]ao lege care dateaz` \nc` din 16 iulie 1912, care

Euro[atra

define[te statutul de non-sedentar, completat`cu un amendament din 3 ianuarie 1969.

Conform acestei legi, distingem trei maricategorii de „gens de voyage“:

1. Comercian]ii ambulan]i, care au un domiciliu fix (de peste [ase luni) [i carepresteaz` o activitate lucrativ` ambulant`;

2. Caravanierii, f`r` un domiciliu fix, care nupractic` nici un fel de activitate lucrativ`;

3. Nomazii, care nu dispun decât de mijloacede existen]` aleatoare [i posed` un carnet decircula]ie.

Cei care fac parte din categoriile de mai sus,numi]i \n general „gitans“ (]igani) sau simbolicboemi, num`r` peste 420.000 \n Fran]a, dincare circa o treime sunt itineran]i (nesedentari,mobili), o treime semisedentari (cei caresta]ioneaz` \n anumite locuri, \n condi]iile legii)[i o alt` treime sedentari (cei care sta]ioneaz`\n locuri permise sau nu, fiind tolera]i deautorit`]ile locale). Romii sunt considera]iboemi str`ini, cet`]eni europeni, originari, \nprincipiu, din Estul Europei (România, Bulgaria,Ungaria, Slovacia). La nivelul UE se estimeaz`c` num`rul lor se ridic` la 10-12 milioane. Dinstudiile pe care le-am efectuat, cei mai mul]idintre ei se afl` \n: Turcia (1.770.000-5.000.000), România (1.500.000-2.500.000),Rusia (450.000-1.300.000), Ungaria (450.000-1.100.000), Serbia (400.000-800.000), Slovacia(400.000-600.000), Cehia (400.000-500.000),Spania (650.000-800.000) [i Fran]a (300.000-500.0000).

Marile axe de migra]ie a eu(ro)romilor \nEuropa Occidental` ar fi urm`toarele: MareaBritanie (via Austria, Cehia, Germania [i Benelux),Fran]a [i Peninsula Iberic` (Spania [i Portugalia).

Parlamentul European a adoptat, \ntr-o rezolu]ie, pe 31 ianuarie 2008, ni[te m`suriconcrete pentru integrarea eu(ro)romilor \nUniunea European`, care intr` \n contradic]iecu ceea ce se dore[te acum \n Fran]a, [i anumeo „imigra]ie selectiv`“.

F`r` a comenta dezbaterile politice pe tematicaeu(ro)romilor, respectiv, ale punctelor de vedereai diver[ilor \nal]i func]ionari francezi saueuropeni, \ncerc`m s` punem \n eviden]` apari]ia

structurii de „Euro[atr`“ \n Fran]a [i problemelesocio-economice cu care ea se confrunt`.

A[a cum reiese din rezolu]ia ParlamentuluiEuropean, acesta recunoa[te (\ntr-o form` maimult sau mai pu]in direct`) persecu]iaeu(ro)romilor \n ]`rile lor de origine, motivpentru care solicit` acceptarea lor pe teritoriilena]ionale ale marilor ]`ri europene [i \n special\n Fran]a, simbolul democra]iei occidentale [i altoleran]ei, nucleul dur al civiliza]iei [i culturiieuropene, conform Conven]iei de la Genevadin 27 iulie 1951.

Astfel, dup` c`derea zidului Berlinului \n1989, numero[i rromi (originari din România,\n special cei cu o situa]ie material` bun`) s-au\ndreptat spre Occident ([i \n special spreFran]a datorit` politicii sale tolerante privindimigran]ii din Est) pentru ob]inerea aziluluipolitic. Majoritatea dintre ei au reu[it s` se stabileasc` \n ariile metropolitane ale marilor sisteme urbane franceze (Paris, Lyon, Marsilia,Lille, Nisa, Bordeaux, Toulouse, Strasbourg,Grenoble, etc.). Având statutul de azilantpolitic, le-au fost asigurate presta]ii sociale detrai decent, precum [i documente legale de[edere \n Fran]a.

Ulterior, mul]i dintre ace[tia au ob]inut [iCartea de Rezident, pe zece ani (pe criteriipolitice, evident), atât de dificil de ob]inut dec`tre imigran]ii care desf`[oar` o activitatelucrativ` remunerat` (pe criterii economice).

TThhoommaass CCSSIINNTTAA

21POLI}IA CAPITALEI - Noiembrie

MONDO POLICE

- va urma -

22 Noiembrie - POLI}IA CAPITALEI

AFEC}IUNI MODERNE

Situa]ia socio-economic` actual`, „sabialui Damocles“, care pânde[te de a fi definitorie pentru activitatea [efilor, dar [i alucr`torilor din institu]ie „de a r`mâne pedrumuri“, prin masa perpetu` de t`ieri [idisponibiliz`ri, reorganiz`ri, schimb`ri de susîn jos [i de jos în sus, indiferent de ce probleme au ace[tia acas` (copii, pl`]i [i ratela diferite institu]ii financiare) fac ca organismul uman, din punct de vedere psihic, s` fie sl`bit.

Sentimentele de nesiguran]` [i incertitudinesunt principalele cauze ale anxiet`]ii actuale.Un individ care nu are garantat locul demunc` este cel mai predispus la aceast`afec]iune.

Exist` oameni care sunt retra[i, nu vorbescde fric` c` ar putea spune ceva care s` îipun` în situa]ii jenante [i nu reu[esc s` seintegreze. Ace[ti oameni sufer` de anxietatesocial`.

Augustin Cambosie, vicepre[edinteleFedera]iei Române de Psihoterapie, spuneac` „anxietatea social` este caracterizat` prindificult`]i de adaptare în mediul social, labirou, într-un grup de prieteni, cu parteneriide hobby sau cu colegii de la sala de fitness.Anxietatea social` este dat` de o anxietateindividual`“.

Cuvântul danez „angest“ a fost echivalat înlimba german` cu „angst“, în englez` cu „dread“,„fear“ sau „anxiety“, în francez` „angoisse“; ela cunoscut o larg` r`spândire în filosofia existen]ialist` interbelic`, în special datorit`teoretiz`rilor lui Heidegger [i Sartre.

Anxietatea este o permanen]` a moduluide fiin]are uman, modelându-l ambiguu, iar prin lipsa de obiect concret ea devine o stare de nenumit, suportat`, totodat`intim` [i str`in` individului, creând [i distrugând.

Anxietatea d` na[tere deopotriv` îndoielii[i disper`rii, consider` filosoful danez Søren

Aabye Kierkegaard, îns` drumul spre absoluteste cel ce se confund` adesea cu disperarea anxiet`]ii, disperare pentru infinit, preschimbându-se într-un final în devorare a finitudinilor, descoperire a arbitrariului din ele.

Conceptul de anxietate (fobia social`) este abordat de Kierkegaard în strans` legatur` cucel de nevinova]ie; nevinov`]ia este starea încare omul nu este determinat ca spirit, ci estedeterminat suflete[te în unitate nemijlocit`cu naturale]ea lui. Taina nevinov`]ieiînseamn` lini[te, dar totodat` anxietate,n`scut` din nimic; spiritul î[i proiecteaz`vis`tor propria realitate, nimicul, iar acestnimic vede nevinov`]ia mereu ca fiind înafara sa. Anxietatea este realitatea libert`]ii,ca posibilitate a posibilit`]ii, o antipatie simpatic` [i o simpatie antipatic`. Anxietateaeste o m`sur` a prezen]ei spiritului. Rela]iaanxiet`]ii fa]` de obiectul ei, „nimicul“ este lafel de ambiguu ca tranzi]ia de la nevinova]iela vin`.

Walter Schulz consider` c` anxietatea

Anxietatea social`

23POLI}IA CAPITALEI - Noiembrie

AFEC}IUNI MODERNE

reprezint` teama fa]` de propria libertate,„teama fa]` de saltul libert`]ii în libertate“. Elcoreleaz` libertatea cu ideea punerii sintezeiexisten]iale, motivând anxietatea omului prinfaptul c` este indisolubil legat` de datoria dea deveni un sine prin realizarea sintezei, daraceast` sarcina nu poate fi realizat` irepro[abil, ceea ce transform` anxietateaîntr-un \nso]itor permanent al vie]ii omene[ti.

Viitorul este posibilitatea ve[niciei sau libert`]ii în individualitate ca anxietate. Pentrulibertate posibilul este viitorul, [i pentru timpviitorul este posibilul, iar acestor dou` posibilit`]i li se asociaz` anxietatea.

Anxietatea este posibilitatea libert`]ii, iarca posibilitate a libert`]ii este educativ`, formativ`, prin credin]`, deoarece devoreaz`toate finitudinile, descoper` tot ce au ele iluzoriu. Un om ce a cunoscut anxietatea [tiec` nu are absolut nimic de cerut de la via]`,c` îngrozitorul, pierzania, nimicirea locuiescu[` în u[` cu fiecare om; dac` a înv`]at cufolos c` orice anxietate de care este anxios îlpoate c`lca în clipa urm`toare, alt` explica]ieva da el realit`]ii. Pentru a fi format în felulacesta, absolut [i infinit, de c`tre posibilitate,individul va trebui s` fie cinstit fa]` de oriceposibilitate [i s` înceap` s` aib` mai multautocontrol. Astfel, anxietatea sfâr[e[te prin aanihila finitul din nelini[tile pe care le-a produs.

Anxietatea social` se manifest` printr-olips` de confort în mediul social. Aceast`lips` de confort se explic` prin nesiguran]a

locului de munc`, nesiguran]a salariului, grijazilei de mâine sau diverse alte motive. Dinaceast` nesiguran]` rezult` vicierea rela]iilorde la locul de munc`. Apare frica de [efi [ide colegi. Individul realizeaz` c` nu se integreaz` în grup [i nu simte sentimentul deapartenen]` care d` lini[te interioar` oric`ruiindivid.

Anxietatea poate interfera cu rutina zilnic`,ocupa]ia persoanei sau chiar cu via]a social`.Poate fi dificil s` termine [coala, s` mearg` laun interviu pentru o slujb` [i s` î[i g`seasc`un partener. Se creeaz` frecvent sentimentede inutilitate, de excludere social`, de persecu]ie.

Simptomele fizice ale anxiet`]ii includ:ro[ea]a fe]ei, transpira]ii, tremur`turi, gre]uri,palpita]ii, ame]eli, dureri de cap.

De obicei, anxietatea social` debuteaz` încopil`rie sau adolescen]`. Copiii cu anxietatesau fobie social` au adesea un comportamentde ag`]are, crize sau mutism.

Tratamentul anxiet`]ii sau fobiei socialeeste în primul rând prin psihoterapie, adaptat`nevoilor persoanei, respectiv psihoterapieindividualizat`, incluzând psihoterapia integrativ`, psihoterapia cognitiv-comportamental`, hipnoterapia, tehnicile derelaxare, imageria ghidat`, psihoterapia psihodinamic`.

Tratarea anxiet`]ii trebuie început` de laprimele semne, deoarece agravarea acesteiapoate duce la tulbur`ri majore, de la fobii la paranoia.

Un rol foarte important în ameliorareaefectelor anxiale îl au familia [i cercul de prieteni [i colegi. Crearea unui climat delini[te, de „ie[iri în ora[ la o cafea“, deantrenare în diverse discu]ii, fac ca celtraumatizat s` se simt` mai confortabil.Angrenarea în activit`]i casnice sau sociale,fac persoana suferind` s` se simt` util,permi]ându-i implicarea în anumite planuride perspectiv`.

DDaannaa MMIIHHAALLAACCHHEE

24 Noiembrie - POLI}IA CAPITALEI

SPORT

Prin anii '76-77, salariat fiind la „TAROM“,antrenam [i echipa de fotbal juniori „{oimii“,bucurându-m` de mai mult timp liber caceilal]i colegi. |ntr-o frumoas` zi de var`, \mpreun` cu amicii mei Paul Stoian, \nso]itorde bord la Compania „Tarom“ [i Dumitru Vi[an- „Cartouche“, ziarist la „S`pt`mâna“ lui EugenBarbu, eram la o partid` de pescuit [ivân`toare de porumbei s`lbatici la Snagov, peInsul`. La ora prânzului, \n timp ce eram lamas` \ncercând s` \nec`m \n vin un pe[tepr`jit cu m`m`ligu]`, a acostat o [alup` plin`cu fete, condus` de un militar \n termen\mbr`cat \ntr-un trening ro[-albastru. Din ea acoborât \n alai grupul de fete, \mbr`cate sumar,bine f`cute [i foarte g`l`gioase. Erau caiacistelede la Clubul „Steaua“, care dup` antrenamenteveniser` s` bea o bere.

De la o bere s-a ajuns la mai multe [i, \n final, au \ncins fetele o petrecere pe cinste.Cartouche \mi zice: „Titele, e rost de un material bun pentru patron“ (cum \i ziceam noiscriitorului Eugen Barbu). A[a c` \l invit la noila mas` pe soldatul „uitat“ \n barc`, \l cinstesccu o bere [i micii respectivi [i \l descos ca lainterviu. Peste câteva zile, apare \n revista„S`pt`mâna“ o relatare ampl` de la fa]a locului- adic` din cantonamentul bahic al „Stelei“. V` da]i seama ce scandal a ie[it. Generalul IonComan, ministrul de-atunci al Armatei s-a f`cutfoc [i par` [i a ordonat anchet`. Noi nu eramgreu de g`sit, fiindc` articolul ap`rut la rubrica„Prin culise“, semnat de Cartouche, \ncepea cu„Titi Bor]ea [i Paul Stoian de la Tarom nerelateaz` c` ...“ . Cum Taromul era \n subordineaM.F.A. [i „bairamul“ a avut loc \n jurul orei14.00, or` la care noi trebuia s` fim la munc`,aveam mari [anse s` r`mânem f`r` serviciu. |ndiminea]a zilei \n care ap`rut revista „S`pt`mâna“eram la „\nv`]`mânt politic“, cursuri ce sepredau câte dou` ore \n fiecare vineri. M`pomenesc cu ofi]erul de serviciu, col. Câmpeanu,pe care-l voi ]ine minte toat` via]a c` era de oprostie rar` (\l poreclisem Tâmpeanu) [i-mi zice:

„Te cheam` urgent tovar`[ul general R`ican. Ai\ncurcat-o r`u“. |n cabinetul generalului m`a[tepta crainicul radio Octavian Vintil` (salariatal Clubului Steaua) [i [eful sec]iei de caiac-canoe, colonel Henring (dac` \mi maiaduc bine aminte numele exact). Tavi Vintil`,[eful de ast`zi al Asocia]iei Presei Sportive, cucare eram bun prieten,- \mi poveste[te c` aufost trimi[i de colonelul R`doi - adjunct alClubului Sportiv al Armatei Steaua (cu careeram \n bune rela]ii) [i c` m` roag` mult s` dau dezmin]ire \n ziar c` altfel se las` cudestituiri. Bine\n]eles c` am refuzat. „Delega]ii“i-au raportat generalului R`ican nesupunereamea, [i mai marele Taromului mi-a ordonat:„Ori dai dezmin]ire, ori te dau afar`“. {i m-adat afar`... din cabinet. Le-am cerut o zi degândire [i am fugit cu Cartouche la EugenBarbu s`-i povestesc t`r`[enia. Spre surprindereanoastr` nu s-a sup`rat c` va trebui s` daudezmin]ire. Era mul]umit c` cele ap`rute \narticol erau adev`rate [i m-a asigurat c` nu os` p`]esc nimic [i c` dac` va fi cazul vorbe[tecu generalul Coman. |n urm`torul num`r alrevistei, la pagina de sport, apare dezmin]irea„Subsemna]ii... declar`m c` \n ziua de..... n-amfost la Snagov, n-am v`zut......, n-am auzit.....,etc.“ Lâng` dezmin]irea noastr`, sub semn`turamea, nea Jenic` Barbu, \ntr-un P.S. ad`uga:„Dac` Clubul Steaua dore[te s` aib` echip` decaiac-canoe, vesel` [i de petrecere, le ur`msucces“.

TTiittii BBOORR}}EEAA

Când e ordin... cu pl`cere!

{os. de Centur` nr . 37 Pope[t i Leordeni , jud. I l fov , RomâniaT e l e f o n : + 4 0 2 1 3 5 1 9 3 7 6 ; + 4 0 2 1 3 5 1 8 3 7 8

F a x : + 4 0 2 1 3 5 2 8 3 7 5M o b i l : + 4 0 7 4 5 1 1 9 4 1 1E - m a i l : o f f i c e @ w a v i n . r o

Reclama ta aici!

Pentru rela]ii, contacta]i-ne la 021.250.98.89sau pe adresa de e-mail revistapolitiei@gmail.com

SCRIE}I-NE!SCRIE}I-NE!Ave]i ceva deAve]i ceva despus care s`spus care s`

\mbun`t`]easc` \mbun`t`]easc` activitateaactivitateapoli]i[tilor?poli]i[tilor?Vre]i s` leVre]i s` lemul]umi]imul]umi]i

oamenilor legii oamenilor legii pentru modulpentru modul

cum au cum au rezolvat orezolvat oproblem`, problem`,

atunci când a]iatunci când a]iapelat la ei?apelat la ei?

Trimite]i-nep`rerile

dumneavoastr`pe adresa

presa.politiacapitalei@politiaromana.ro

www.p

olitia

capita

lei.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiServiciul Informare [i Rela]ii PubliceCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: presa.politiacapitalei@politiaromana.roTelefon/Fax: 021.314.53.54