APRILIE2011anul XIXNr. 392

RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz`̀ \\nn bbaazzaa HHoott`̀rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa PPoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii

„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`̀rriirree ssuunntt

aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,

ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..

28 pagini - 2 LEISe distribuie gratuitla Sec]iile de Poli]ie

din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia.

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

REDACTOR {EFREDACTOR {EF

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IAREDAC}IA

Sorin ANGHEL - redactor

CORESPONDEN}ICORESPONDEN}I

Dana MIHALACHE, Adrian VLAD,Thomas CSINTA (F), Titi BOR}EA,

Viorel BACIU [i Aurelian {U}~-{{AI

SECRETARIAT TEHNICSECRETARIAT TEHNIC

Roxana MIH~ILESCU, Indira GHEORGHE[i Dan CÂRSTOIU

COORDONATORCOORDONATOR

Christian CIOCAN

R`spunderea pentru materialele publicaterevine autorilor. Reproducerea integral`sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

TTiippaarruull:: ««FF`̀gg`̀rraa[[ PPrriinntt»» BBuuccuurree[[ttii;; IISSSSNN 11558844-99991100

Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-55, sector 5, Bucure[ti.

Tel/fax: 021.250.98.89. E-mmail: revistapolitiei@gmail.com

Sumar

525 de ani de la \nfiin]area Servi-cilui Pirotehnic

6Ni[te necunoscu]i... bine preg`ti]i \n fraude

20-21Nesedentarii

14-15Cum s` ne ferim de infractori ?

18-19Spargere la domnul chestor

16-17Migra]ia [i violen]a maselor

3Permis european de port-arm`

1POLI}IA CAPITALEI - Aprilie

LA ZI

Începând cu anul 2008,Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti afost integrat` Grupului deLucru al {efilor Poli]iilorJudiciare din Marile Ora[edin Europa Central` [i deEst. Având în vedere c`majoritatea capitaleloreuropene se confrunt` cu oproblematic` similar` îndomeniul men]inerii unui climat de ordine [i siguran]` public`, în cadrulacestui grup de lucru sedore[te ca prin schimbul deexperien]` [i de informa]iiîntre for]ele de poli]ie participante, s` se identificeposibilit`]i de solu]ionare aunor cazuri cu implicareinterna]ional`, ceea ce arconduce implicit [i la

îmbun`t`]irea serviciuluipoli]ienesc.

Întâlnirile dintre [efiiPoli]iilor Judiciare din MarileOra[e din Europa Central` [ide Est sunt bianuale [i suntorganizate, prin rota]ie, de Poli]ia unuia dintreora[ele participante, lucr`riledesf`[urându-se în limbagerman`.

În perioada 30 martie -1 aprilie, s-a derulat laBucure[ti Conferin]a {efilorPoli]iilor Judiciare din MarileOra[e din Europa Central` [ide Est. În acest context,Poli]ia Capitalei a g`zduitreuniunea a cinci delega]iidin ora[ele: Viena, München,Budapesta, Praga [i Var[ovia.

Agenda întâlnirii a cuprinsurm`toarele teme:

11.. Rolul [i importan]aactivit`]ilor de cercetare lafa]a locului în combatereaeficient` a criminalit`]ii;

22.. Rolul Unit`]ilor Specialeale Poli]iei în marile aglomer`ri urbane.

În dezbaterea acestorteme, s-au constatat similitudini structurale [iorganiza]ionale în ceea ceprive[te activitatea de cercetare la fa]a locului, precum [i metodele [imijloacele tehnice folosite. Totodat`, s-a reiterat necesitatea colabor`rii dintrepoli]iile judiciare [iforma]iunile criminalistice.Pentru înf`ptuirea unui actde justi]ie corect, imediat, [icare poate conduce la reducerea costurilor

CC oo oo pp ee rr aa rr ee jj uu dd ii cc ii aa rr `̀ ii nn tt ee rr nn aa ]] ii oo nn aa ll `̀

2 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI

LA ZI

aferente, activitatea de cercetare la fa]a locului trebuie s` se desf`[oare cupersonal specializat, la standarde înalte [i pe bazaunor proceduri de lucru performante.

De asemenea, o alt` concluzie ce a fost desprins`cu aceast` ocazie are învedere accentul deosebit cetrebuie pus pe cunoa[tereapersoanelor predispuse laînc`lcarea legii, monitorizarea atent` a activit`]ilor desf`[urate deacestea, ceea ce poate conduce la realizarea uneiac]iuni preventive bine fundamentate, aplicabil` lanivel de grup [i adaptat` lanivel individual.

Ca o premis` pentru eficientizarea [i sporireacapacit`]ii opera]ionale de

prevenire, interven]ie [isolu]ionare a cauzelorpenale cercetate, trebuieavut în vedere extindereabazelor de date, dezvoltareacelor existente [i interconectarea acestora,ceea ce ar putea permitepoli]i[tilor din diferite ]`riaccesul rapid la informa]ii deinteres operativ, dar [irealizarea unor schimburi de date.

În ceea ce prive[te ceade-a doua tem` abordat`, înunanimitate, delega]iile participante au subliniatimportan]a trupelor specialede interven]ie în cadrulac]iunilor poli]iene[ti.

Prezen]a acestora survineca o necesitate, folosirea lorfiind un factor de descurajare a elementelorinfrac]ionale în eventuale

ac]iuni de ripost`. Ac]iuniledesf`[urate în sistem unitarde poli]ia judiciar` [i trupelespeciale [i-au dovedit eficien]a în combatereainfrac]ionalit`]ii de mareviolen]`.

Urm`toarea edi]ie aConferin]ei {efilor Poli]iilorJudiciare din Marile Ora[edin Europa Central` [i de Estva fi g`zduit` de Poli]iaBudapesta, în octombrie2011, [i supune aten]iei participan]ilor urm`toareaproblematic`:

11.. Importan]a comunic`riicu mass-media. Utilitateadezinform`rii pentru protejarea datelor operative.

22.. Cooperarea pe planintern \ntre poli]ie [i alteinstitu]ii cu rol \n aplicarealegii.

3POLI}IA CAPITALEI - Aprilie

LA ZI

|n perioada 10-16 aprilie, o delega]iepolonez` condus` de domnul RobertKukielka, director general adjunct al Poli]ieiMetropolitane Var[ovia a efectuat o vizit` laDirec]ia General` de Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti.

Activitatea este parte a proiectului cufinan]are european` „Permis european deport-arm`“ - instruire \n supraveghereaarmelor [i muni]iilor \n UE, proiect ini]iat dePoli]ia Metropolitan` Var[ovia [i \ncadrat \nProgramul UE „Leonardo da Vinci“, programce vizeaz` cooperarea transna]ional` \ndomeniul form`rii profesionale a for]ei demunc`, România fiind partener \n acestproiect al`turi de numeroase alte ]`ri membre UE.

|n acest sens, Direc]ia General` de Poli]iea Municipiului Bucure[ti s-a implicat activ \norganizarea acestei vizite, astfel \ncât s` fie\ndeplinit obiectivul acesteia, respectiv,schimbul de experien]` \n domeniulachizi]ion`rii [i de]inerii de arme [i muni]ii,precum [i \mbun`t`]irea cuno[tin]elor pebaza expertizei \n domeniu a ambelor p`r]i.

Activitatea s-a derulat pe parcursul a cincizile, temele supuse dezbaterii vizândurm`toarele aspecte:

- procedurile actuale [i documentelenecesare achizi]iei de arme [i muni]ii;

- tipuri de documente care atest` legalitatea posesiei unei arme (licen]`, certificate, permisii etc.);

- modalit`]i de confirmare a legalit`]ii documentelor emise de autorit`]ile altorstate UE;

- procedura prin care se poate realizaintroducerea de armament pe teritoriul altorstate UE;

- supravegherea modalit`]ii prin care areloc concesiunea c`tre comercian]i \n ceea ceprive[te produc]ia [i vânzarea de armament,muni]ii, explozibil, produse [i tehnologie militar` sau destinat` poli]iei.

Materialele multimedia prezentate auoferit posibilitatea eviden]ierii asem`n`rilor [ideosebirilor existente la nivelul celor dou`for]e de poli]ie. Astfel, din punct de vedereorganiza]ional, cele dou` unit`]i de poli]iesunt structurate \n mod diferit, datorit`

Permis european de port-arm`

4 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI

faptului c` Departamentul ProceduriAdministrative al Poli]iei MetropolitaneVar[ovia are doar atribu]ii de natur` administrativ`, \n timp ce Serviciul Arme,Explozibili [i Substan]e Toxice din Poli]iaCapitalei are atât atribu]ii administrative cât[i operative. |n acest sens, pe lâng` atribu]iileadministrative \ntâlnite la nivelul institu]ieinoastre, omologii polonezi au dreptul de aemite avize psihologice [i certificate medicale pentru persoanele care \ndeplinesccondi]iile necesare ob]inerii diferitelor tipuride permise pentru armele de foc. Totodat`,Poli]ia Metropolitan` Var[ovia este \ndrituit`s` organizeze cursuri teoretice [i practice \ndomeniul armelor [i muni]iilor pentru acelepersoane care solicit` emiterea unui permisde arm`, cu excep]ia membrilor asocia]iilorvân`tore[ti sau de tir sportiv.

Pe parcursul discu]iilor interactive dintreparticipan]i, s-a constatat faptul c` pe lâng`legisla]ia intern` \n domeniul armelor [imuni]iilor, ambele ]`ri respect` prevederile

Directivei UE 91/447/EEC din 08.07.1991,existând numeroase asem`n`ri la nivelulprocedurilor utilizate \n exercitarea atribu]iilorde serviciu a poli]i[tilor participan]i la aceast`activitate.

La finalul vizitei de lucru, domnul comisar[ef de poli]ie Niculae Marinescu, directorgeneral adjunct al D.G.P.M.B., a subliniatimportan]a subiectelor dezb`tute [i aplicabilitatea lor \n munca de poli]ie, apreciind ca deosebit de interesanteaspectele de noutate prezentate de c`treoaspe]ii no[tri.

|n acela[i context, omologul s`u, domnul Robert Kukielka, director generaladjunct al Poli]iei Metropolitane Var[ovia, aapreciat buna organizare a vizitei [iprofesionalismul interlocutorilor români, concluzionând c` aceast` \ntrunire [i-a atinsobiectivele prin intermediul transferului deexpertiz`, realizat \ntre cele dou` institu]ii, deaplicare a legii.

COOPERARE

PPeennttrruu aa ffaaccee rreevviissttaa „„PPoollii]]iiaa CCaappiittaalleeii““ mmaaii aacccceessiibbiill`̀ oo ppuuttee]]ii ddeesscc`̀rrccaa ggrraattuuiitt ddee ppee ssiittee--uull www.politiacapitalei.ro.

TTrriimmiittee]]ii--nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaassttrr`̀ ddee ee--mmaaiill llaapresa.politiacapitalei@politiaromana.ro[[ii vvee]]ii pprriimmii oonnlliinnee \\nn ffiieeccaarree lluunn`̀ rreevviissttaa..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail

ANIVERSARE

|n anul 1986, prin Ordin al ministrului deInterne, începând cu 1 mai se înfiin]a, în cadrulPoli]iei Capitalei, Serviciul Special Pirotehnic,forma]iune menit` a asigura protec]ia cet`]eanului[i a bunurilor sale, de a combate actele teroriste[i cele ce aveau drept scop tulburarea ordinii,lini[tii [i siguran]ei publice. Aceast` structur` aap`rut în condi]iile agrav`rii situa]iei interna]ionaledin cauza accentu`rii diferendelor de ordin religios,dezvolt`rii sentimentelor na]ionaliste, intensific`riiac]iunilor organiza]iilor extremiste, recrudescen]eirasismului sau antisemitismului. Pentru atingereascopurilor propuse, [i anume suprimarea devie]i omene[ti, producerea de pagube materiale,destabilizare socio-politic`, panic`, haos, infractoriifolosesc violen]a, trecându-se de la pumnal [ipistol la ac]iuni spectaculoase cum suntexploziile [i incendiile ce urm`resc distrugeride edificii publice, sabotarea c`ilor de comunica]ii [i nu \n ultimul rând asasinatele.Dintre toate mijloacele cel mai des utilizatesunt exploziile, realizate cu ajutorul dispozitivelor explozive improvizate, disimulatesub forma coletelor sau autovehiculelor capcan`.

Sarcina de baz` a Biroului Pirotehnic a fost[i este lupta pentru dezarmarea unor astfel dedispozitive, astfel încât s` nu se produc` victimeomene[ti, iar pagubele materiale, în cazul în

care totu[i se produc, s` fie cât mai reduse. Pelâng` interven]iile directe asupra dispozitivelorexplozive improvizate, speciali[tii pirotehnici fac[i controale tehnice de specialitate pentrudescoperirea unor astfel de dispozitiveamplasate \n zone urbane [i aglomerate.

La începutul activit`]ii, formarea serviciului sa f`cut din mers, cu speciali[ti având o bogat`experien]` în diverse domenii ale tehnicii:pirotehni[ti, chimi[ti, fizicieni, electroni[ti, precum [i mai[tri auto [i conductori câini.

Dar pentru a pune bazele unei noi structuria fost nevoie de cineva care s` coordonezeaceast` activitate. Astfel, conducerea Poli]ieiRomâne de la acea vreme l-a desemnat pentruaceast` grea, dar provocatoare misiune, pemaiorul ing. Radu Jurebie.

Din totalul dispozitivelor neutralizate deServiciul Pirotehnic, f`r` a crea victime saupagube materiale, domnul comisar [ef depoli]ie Gheorghe S`ftoiu - [eful BirouluiPirotehnic ni le-a reamintit pe câteva dintrecele mai importante:

- bomba cu „bile“, din anul 1992, cecon]inea 6 kg exploziv plastic [i peste 2000 debile de o]el, dispozitiv prev`zut cu ini]iere prin telecomand` radio;

- dispozitivul din zona Podului Izvor, descoperitpe 27 noiembrie 1998, prev`zut cu telecomand`radio;

- autoturismul aflat într-o benzin`rie dinjude]ul Giurgiu, neutralizat pe 4 februarie 1999,în care se afla un dispozitiv exploziv compusdin aproximativ 750 g exploziv plastic. Ini]iereadispozitivului exploziv se producea în momentuldeschiderii uneia dintre u[ile autoturismului,capsa electric` fiind legat` la plafoniera ma[inii;

- dispozitivul exploziv amplasat magnetic subpragul unui autoturism, în luna aprilie a anului2000, dispozitiv care con]inea 230 g exploziv plastic, prev`zut cu ini]iere prin telecomand` radio;

- dispozitivul exploziv improvizat, compusdintr-un recipient cilindric din aluminiu deaproximativ 5 litri, care con]inea ap` [i carbur`de calciu pentru ob]inerea acetilenei [i eraprev`zut cu un ceas mecanic [i un sistem electronic pentru producerea ini]ierii.

5POLI}IA CAPITALEI - Aprilie

25 de ani de la înfiin]area Serviciului Pirotehnic

6 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI

ECONOMIC

Ofi]erii Serviciului deInvestigare a Fraudelor - Poli]iaSectorului 3, au descoperit\n urma cercet`rilor, c` doicet`]eni str`ini cu identitate necunoscut`, prezentându-sesub numele de A. Talat [i C.Sefik, preiau societ`]i comerciale ce figureaz` cudatorii, în scopul sustrageriide la plata sumelor de banidatorate bugetului generalconsolidat al statului.

|n urma verific`rilor, aufost identifica]i F. Mohamed[i A. Abdulazis, ambii de 30de ani, cet`]eni str`ini, cafiind persoanele care foloseaupa[apoarte falsificate în vederea înfiin]`rii sauprelu`rii de societ`]i comerciale cu datorii.

Poli]i[tii au descoperit c`al]i doi b`rba]i, respectiv H.Husam, 26 de ani [i M. Shiekh,27 de ani, care erau asocia]icu F. Mohamed [i A. Abdulazis,foloseau de asemeneapa[apoarte falsificate.

În perioada iulie 2010 -aprilie 2011, cei patru auînfiin]at sau preluat princesiune societ`]i comercialecu datorii la bugetul de stat.

Pe 6 aprilie, F. Mohamed[i A. Abdulazis, au p`r`sitCapitala, stabilindu-se \nConstan]a, unde au luatleg`tura cu un alt cet`]eanstr`in, existând date c`ace[tia inten]ionau s` preia,alte firme, urmând s`achizi]ioneze prin intermediulacestora marf` prin portulConstan]a.

Fa]` de F. Mohamed [i A.Abdulazis a fost început`urm`rirea penal` pentrus`vâr[irea infrac]iunilor de falsmaterial în înscrisuri oficiale,fals privind identitatea, participa]ie improprie la falsintelectual [i determinareaînmatricul`rii unei societ`]iîn temeiul unui act constitutiv fals.

Vineri, 8 aprilie, F. Mohamed[i A. Abdulazis au fost re]inu]i,cei doi legitimându-se cupa[apoartele false, sus]inândc` acelea sunt datele lor reale[i nu cele cu care figureaz`în eviden]ele Oficiului Românpentru Imigr`ri. La aceea[idat`, a fost efectuat` operchezi]ie domiciliar` laadresa unde cei doi se stabiliser` \n Constan]a,ocazie cu care au fost identificate documente ceatest` mai multe identit`]iale celor în cauz`, precum [ifacturi emise pe societ`]ile

comerciale pe care ace[tiale-au preluat pe baza unorpa[apoarte falsificate.

Tot \n aceea[i zi, H. Husam[i M. Shiekh au fost prin[i în flagrant delict la un birounotarial din Bucure[ti, dup`ce ace[tia, folosind dou`pa[apoarte falsificate, careapar ca fiind emise de alteautorit`]i, le-au prezentatnotarului public. Cei doi l-audeterminat pe notarul publics` autentifice, f`r` vinov`]ie,declara]iile pe proprier`spundere în care ace[tiafoloseau identit`]ile false,precum [i s` legalizeze specimenul de semn`tur`depus de H. Husam, care s-arecomandat ca fiind A.Soliman, pentru a le folosiulterior în calitate de asocia]i[i administratori la o societate comercial`.

Din verific`rile anchetatorilor, valoarea prejudiciului se ridic` laaproximativ 150.000 euro.

În urma flagrantului efectuat, a fost confirmat`rezolu]ia de începere aurm`ririi penale împotriva luiH. Husam [i M. Shiekh, pentru s`vâr[irea infrac]iunilorde fals material în înscrisurioficiale, fals în declara]ii, falsprivind identitatea [i participa]ie improprie la falsintelectual. Împotriva celordoi s-a dispus m`surare]inerii pentru 24 ore.Ulterior, Judec`toriaSectorului 3 a dispusarestarea preventiv` a celorpatru, pe o perioad` de 29de zile.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

Ni[te necunoscu]i... bine preg`ti]i \n fraude

ECONOMIC

Pe 21 aprilie, ofi]erii Serviciului de Investigarea Fraudelor, Sector 1 Poli]ie, împreun` cucomisari ai G`rzii Financiare [i inspectori dela Oficiul pentru Protec]ia Consumatorului [iDirec]ia Sanitar Veterinar` Bucure[ti, au efectuato ac]iune ampl` la un complex comercial dinsectorul 1, pentru verificarea legalit`]ii actelorde comer], a calit`]ii [i conformit`]ii produseloroferite spre vânzare, a organiz`rii eviden]eicontabile [i de gestiune.

Au fost verificate patru raioane din cadrulcomplexului, \n care se comercializau produsespecifice s`rb`torii de Pa[ti, respectiv, carne,ou`, patiserie, legume - fructe, pe[te, precum[i departamentul de eviden]` contabil`. Laraionul patiserie s-a constatat existen]a lavânzare a 10 kg de brânz` expirat`, patroniifirmei fiind amenda]i cu 1000 lei. La raionulde pe[te a fost desoperit` marf` de peste 45kg depozitat` în condi]ii neigienice, motivpentru care întreaga cantitate a fost retras`de la comercializare, fiind aplicat` [i o amend`de 2000 lei.

Pentru m`rfurile existente la raioanele verificate nu au putut fi prezentate facturilede provenien]`, acestea fiind centralizate laun alt sediu al societ`]ii, neexistând posibilitatea stabilirii cu certitudine a stocurilorde m`rfuri pe timpul zilei. Au fost efectuaterecânt`riri ale produselor preambalate, ocaziecu care au fost constatate atât minusuri cât [iplusuri asupra cantit`]ii de produs preambalat.Gestiunea era ]inut` global valoric [i pe produs,iar \ntre depozitele de m`rfuri [i raioanele devânzare nu erau \ntocmite documente detransfer.

De asemenea, cu ocazia verific`rilor efectuate, au fost ridicate documente de eviden]` financiar-contabil`, de provenien]`a m`rfurilor comercializate, precum [i situa]iastocurilor de marf`, cercet`rile fiind continuate pentru a se stabili respectareaprevederilor legii evaziunii fiscale, legii contabilit`]ii, precum [i a legii privind drepturile de autor [i conexe.

O ac]iune similar` a fost efectuat`, pe 20aprilie, [i de poli]i[tii acela[i sector într-uncomplex comercial din sectorul 2, la punctelede lucru a dou` societ`]i comerciale, în vedereaprevenirii [i combaterii evaziunii fiscale.

În urma verific`rilor, la una din societ`]ilecomerciale au fost identificate dou` autotiruriîn care se aflau circa 15.000 kg de pere [i25.000 kg de cartofi, pentru care au fostprezentate dou` facturi fiscale eliberate de osocietate comercial` ce figureaz` dat` înconsemn la vam`, ca fiind de tip „fantom`“,iar la cealalt` societate comercial` au fostidentificate 390 kg de telemea de vac` f`r`documente de provenien]`.

Produsele alimentare au fost ridicate învederea confisc`rii, cercet`rile fiind continuatesub aspectul s`vâr[irii infrac]iunii de evaziunefiscal`.

De asemenea, pe data de 7 aprilie,poli]i[tii de la Investigarea Fraudelor Sector 2au mai \ntreprins o ac]iune la un complexcomercial, unde au fost verificate mai multefirme ce comercializau produse agroalimentare. La una dintre societ`]i,reprezentat` de B. Gheorghe, 60 ani, dinBucure[ti erau vândute 80.000 ou`, în valoare de aproximativ 56.000 lei, care nuaveau aplicat marcajul cu data produc]iei [icodul societ`]ii furnizoare, în acest sens dispunându-se aplicarea sechestrului sanitar-veterinar pentru întreaga cantitateidentificat`. De asemenea, având în vederec` administratorul societ`]ii nu a pututprezenta documentele legale cu privire laprovenien]a m`rfii, cercet`rile sunt continuate de poli]i[ti sub aspectul s`vâr[iriiinfrac]iunii de evaziune fiscal`.

O alt` societate comercial` verificat`,reprezentat` de S. Nicolae, 54 ani, nu aveaîntocmite fi[e de magazie [i note de intrarerecep]ie pentru m`rfurile de]inute în depozit,fapt pentru care comisarii G`rzii Financiareau aplicat o sanc]iune contraven]ional` de2000 lei. ((SS..AA))

7POLI}IA CAPITALEI - Aprilie

Controale pentru s`rb`tori pascalelini[tite

8 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI

LEGISLATIV

O situa]ie aparte oreprezenta pân` recentc`s`toria încheiat` de femeiaminor` de 15-16 ani asupracapacit`]ii de a semna uncontract de munc` [i consecin]ele ce decurgeaude aici. În prezent, art. 4 dinCodul familiei a fost modificat sub aspectulvârstei matrimoniale, în sensul c` vârsta minim` lacare minorul se poatec`s`tori este de 18 ani.Dup` cum rezult` din textullegal, legiuitorul nu mai distinge în privin]a sexuluicelor doi viitori so]i, a[a cumf`cea în textul legal anterior.Acum, în noua reglementare,atât femeia cât [i b`rbatul sepot c`s`tori pe caleaexcep]iei de la 16 ani împlini]i, pentru motive temeinice. Potrivit art. 8 dinDecretul nr. 31/1954 exist`dou` moduri de dobândire acapacit`]ii depline de exerci]iu:

- dobândirea prinîmplinirea majoratului civil,la împlinirea vârstei de 18ani. Acesta este modul încare, de regul`, sedobânde[te capacitateadeplin` de exerci]iu,bineîn]eles cu condi]ia capersoana care a împlinit 18ani s` nu fie pus` sub interdic]ie judec`toreasc`.

- dobândirea prin încheierea

c`s`toriei pe calea excep]iei,de la 16 ani împlini]i, atât dec`tre femeie cât [i de b`rbat,înainte de a împlini vârsta de18 ani. Acest mod dedobândire a capacit`]iidepline de exerci]iu a rezultatdin coroborarea art. 8 alin. 3din Decretul nr. 31/1954 cu

art. 4 din Codul familiei,potrivit c`ruia: vârsta minim`pentru încheierea c`s`torieieste de 18 ani. Cu toateacestea, pentru motivetemeinice se poate încuviin]ac`s`toria oric`ruia dintreviitorii so]i [i pe cale deexcep]ie, de la 16 ani împlini]i. Încuviin]area sepoate da de c`tre primarulgeneral al municipiuluiBucure[ti sau de pre[edinteleconsiliului jude]ean în razac`ruia î[i are domiciliulminorul [i numai în temeiulunui aviz dat de un medicoficial.

A[adar, din punct devedere al vârstei minime,Codul muncii se aliniaz`normelor interna]ionale înmaterie, cu singura deosebirec` acesta, potrivit art. 2 areîn vedere doar munca prestat` în temeiul unui contract individual de munc`.De[i, dimpotriv`, Conven]iaOrganiza]iei Interna]ionale aMuncii nr. 138/1973 acoper`toate formele de angajare,garantând [i protec]ia tinerilor care îndeplinescactivit`]i economice, inclusivmunca independent`, nuputem spune despre Codulmuncii român c` nesocote[tedin acest punct de vederenorma interna]ional`,deoarece în art. 2 sunt precizate situa]iile c`rora else aplic`:

a) cet`]enilor româniîncadra]i cu contract individualde munc` în România;

b) cet`]enilor româniîncadra]i cu contract individualde munc` în str`in`tate, înbaza unor contracteîncheiate cu un angajatorromân, cu excep]ia cazului încare legisla]ia statului pe alc`rui teritoriu se execut`contractul individual demunc` este mai favorabil`;

c) cet`]enilor str`ini sauapatrizi încadra]i cu contractindividual de munc`, care

Reglement`ri interne [i interna]ionaleprivind capacitatea de munc`

Conven]ia Organiza]ieiInterna]ionale a Munciinr. 138/1973 acoper`

toate formele de angajare, garantând[i protec]ia tinerilor care

îndeplinesc activit`]i economice

” ”

9POLI}IA CAPITALEI - Aprilie

LEGISLATIV

presteaz` munca pentru unangajator român pe teritoriulRomâniei;

d) persoanelor care audobândit statutul de refugiat[i se încadreaz` cu contractindividual de munc` pe teritoriul României, încondi]iile legii;

e) ucenicilor carepresteaz` munca în bazaunui contract de ucenicie lalocul de munc`;

f) angajatorilor, persoanefizice [i juridice;

g) organiza]iilor sindicale[i patronale.

A[adar, observ`m c` acestase aplic` doar salaria]ilor,ucenicilor [i patronilor, nu [ialtor persoane carepresteaz` munca în bazaunor raporturi civile, comerciale, de serviciu etc.,pentru aceste raporturiexistând legi speciale.

Vârsta minim` de \ncadrare \n munc` \n legisla]iaaltor state

La Conferin]a Interna]ional`a Muncii din iunie 2004,Comisia de exper]i pentruaplicarea conven]iilor [i recomand`rilor a dezb`tut [icriticat, acolo unde a fostcazul, dispozi]iile legalereferitoare la vârsta minim`de încadrare în munc`,respectiv capacitatearestrâns` de munc`, examenulmedical al adolescen]ilorangaja]i în industrie [i nu

numai. În viziunea Comisiei,o parte din statele semnatareale Conven]iei Organiza]ieiInterna]ionale a Muncii nr.138/1973 privind vârstaminim` de încadrare în munc`au respectat dispozi]iileConven]iei în aceast` privin]`reglementând în legisla]iilelor vârsta minim`, în func]iede data la care înceteaz`[colarizarea obligatorie, daro alt` parte a statelor semnatare nu au respectataceste dispozi]ii întocmai,drept pentru care au suportat o serie de critici.

În continuare, prezent`mcâteva exemple de reglement`ri ale vârstei minime de încadrare înmunc` - capacitatearestrâns` de munc`, îndiferite state din lume.

Astfel, în Azerbaidjan,doar o persoan` care a atinsvârsta de 15 ani este autorizat` s` încheie un

contract de munc`. Codulmuncii din aceast` ]ar`prevede c` persoanele subaceast` vârst` nu pot fiangajate în munc`, în nici ocircumstan]`.

În Belgia, înv`]`mântulobligatoriu a fost stabilitpân` la împlinirea vârstei de18 ani. El cuprinde:înv`]`mântul cu programcomplet [i înv`]`mântul cuprogram redus. În cadrulînv`]`mântului cu programcomplet, tân`rul trebuie s`urmeze o [coal` pân` lavârsta de 15 ani, conformvârstei minime de angajaresau 16 ani, dup` cum a terminat sau nu primii doiani din înv`]`mântul secundar. Înv`]`mântulobligatoriu cu program redusare loc între 16 [i 18 ani.

DDaannaa MMIIHHAALLAACCHHEE

- va urma -

Credit foto: Corbis.com

PREVENIRE

10 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI

Multe spargeri pot fi prevenite. Majoritateadin ele sunt comise de unii ho]i oportuni[ti, iarîn dou` din zece cazuri, ace[tia nu trebuie s`for]eze u[a sau fereastra pentru a intra în cas`,deoarece o g`sesc deschis`.

Ho]ilor le plac oportunit`]ile u[oare. Nu leplac ferestrele închise, pentru c` spargereaunui geam atrage aten]ia. Nu le plac sistemelede siguran]` de la u[i, pentru c` nu le potdeschide nici chiar din`untru [i sunt nevoi]iapoi s` ias` pe fereastr`. Simplele m`suri deprecau]ie ca cele men]ionate mai jos chiar auefect.

SSttrr`̀iinniiii - fii atent la oamenii carehoin`resc pe str`zile reziden]iale.

PPoorr]]iillee [[ii ggaarrdduurriillee - un zid sau un gard înspatele casei tale te poate sc`pa de ho]i.Verific` punctele slabe pe unde ar putea unho] s` intre. Un gard viu cu ]epi poate fi, deasemenea, eficient pentru a-l împidica s`p`trund`. Asigur`-te c` partea din fa]a caseieste înc` vizibil` trec`torilor, pentru ca nucumva ho]ul s` lucreze f`r` s` fie v`zut.

UU[[iillee - trebuie s` fie solide, cu sisteme deînchidere sigure. Monteaz` la u[` un vizor.Întotdeauna trebuie s` vezi din cas` cine estela u[` [i s` deschizi numai dup` ce te-ai convins asupra identit`]ii [i inten]iilor persoanelor respective. Lipsa vizoruluireprezint` o impruden]` pe care unii au pl`tit-o scump.

FFeerreessttrreellee - acestea trebuie s` oferelumin` [i s` permit` aerisirea camerelor, nu s`u[ureze accesul ho]ilor în locuin]`. Chiar [i celemai mici ferestre de la baie sau de la mansard`au nevoie de încuietori. Ho]ul poate s` intreprin orice deschiz`tur`, dac` ea este mai maredecât capul omului.

CChheeiillee ddee sscchhiimmbb - nu l`sa niciodat` ocheie de rezerv` într-un loc ascuns, cum ar fipre[ul de la u[`, într-un ghiveci sau în cutiapo[tal` - acolo se va uita ho]ul prima dat`.Înlocuie[te imediat încuietoarea dac` ai pierduto cheie. Nu l`sa cheile la gâtul copiluluideoarece un r`uf`c`tor va fi tentat s`-l

urm`reasc` [i s` i le fure.GGaarraajjee [[ii [[oopprrooaannee - nu l`sa niciodat`

garajul sau [opronul neîncuiat, mai ales dac`are o u[` care face leg`tura cu casa. Încuieuneltele [i sc`rile pentru ca ho]ul s` nu poat`s` le foloseasc` pentru a p`trunde în cas`.

AAllaarrmmeellee îîmmppoottrriivvaa hhoo]]iilloorr - alarmele vizibile împotriva ho]ilor îi va face pe ace[tia s`se gândeasc` de dou` ori înainte de a ac]iona.

AAccooppeerrii[[uull ddee llaa uu[[aa ddiinn ffaa]]`̀ - ho]ul poates` ajung` la geamurile de la primul etajc`]`rându-se pe acest acoperi[ - a[a c` monta]iîncuietori la ferestre.

AAppaarrttaammeennttuull tt`̀uu - asigur`-te c` u[a deintrare în apartament este sigur`.

Dac` blocul t`u nu are interfon, vorbe[te cuadministratorul cl`dirii s` monteze un astfel de sistem.

Dac` blocul dispune de un interfon, nu l`sanecunoscu]ii s` p`trund` în bloc odat` cu tinesau nu ]ine u[a deschis` pentru ca cineva s`intre când tu ie[i din scar`.

Cum ne comport`m cu str`inii care bat la u[`

Cel mai bun mod de ap`rare împotriva uneipersoane dubioase care sun` la u[` este s` aimontat un vizor sau un lan];

Asigur`-te, întotdeauna, c` vizitatorii suntcine sus]in c` sunt. Dac` spun c` sunt de laPoli]ie, de la gaze sau de la lumin`, roag`-i s`-]i prezinte legitima]ia. Verific` lucrul acestasunând la institu]ia de care apar]in. Dac` e[ti,îngrijorat sun` la Poli]ie;

Nu l`sa acea persoan` s` te opreasc` s` faciacest lucru, sus]inând c` se gr`be[te. O persoan`serioas` nu va avea nimic împotriva acestui lucru[i va a[tepta afar` pân` vei verifica. |nchide u[acasei [i nu invita pe nimeni \n`untru pân` nustabile[ti identitatea acelei persoane;

Ai grij` la agen]ii comerciali care sun` la u[` [i încearc` s` te conving` s` cumperianumite produse, la „ofert`“. Astfel de„chilipiruri“ nu-]i garanteaz` c` vei economisi,ba chiar ai putea s` pierzi mai mul]i bani.

Ce po]i face pentru siguran]a casei tale

PREVENIRE

11POLI}IA CAPITALEI - Aprilie

Alarme împotriva ho]ilor [i folosirea seifurilor

Dac` dispui de mul]i bani sau bunuri de valoare [i dac` în zona în care locuie[ti [tii c`exist` mul]i ho]i, ar trebui s` te gânde[ti la oalarm` împotriva acestora sau la un seif. Po]ig`si în magazine diferite sisteme de paz` [i seifuri care î]i pot fi de mare folos.

Caut` sfatul unui specialist în leg`tur` cualegerea unui sistem sigur de ap`rare.

IluminatulIluminatul, de cele mai multe ori, poate s`-l

descurajeze pe ho]. Unele sisteme de iluminat,exterioare, func]ioneaz` cu senzori sauinfraro[u, care aprind lumina pentru o perioad`scurt` de timp, atunci când detecteaz` ceva înraza lor de ac]iune. Senzorii pot fi cump`ra]iseparat pentru a face dintr-o lumin` obi[nuit`,o lumin` de siguran]`.

Când e[ti departe de cas`Majoritatea spargerilor au loc atunci când nu

este nimeni acas`. Nu povesti vecinilor cândpleci \n vacan]` sau detalii despre programult`u zilnic. Folose[te comutatoare pentru aaprinde luminile, radioul [i alte aparate cânde[ti plecat. Acestea îi vor face pe ho]i s` cread`c` este cineva acas`.

Nu l`sa ca bunurile de valoare s` se vad`prin ferestre. }ine draperiile trase cât mai multtimp pentru o mai mare protec]ie.

Roag` un prieten sau un vecin de \ncredere s` aib` grij` de casa ta când e[ti plecat în vacan]` - s` preia coresponden]a, s`adune frunzele, s` tund` iarba, s` aeriseasc`,astfel \ncât acea cas` s` par` a fi locuit`.

Limiteaz` cercul persoanelor care au informa]ii despre plecarea ta [i perioada detimp în care lipse[ti de acas`.

Nu ]ine sume mari de bani în cas`, neasigurate [i nici nu l`sa impresia c` de]ii astfel de sume; aceea[i recomandare este valabil` [i cu privire la bijuterii.

Cele mai sigure u[iDe[i num`rul furturilor din locuin]e a crescut

în ultimii ani, se înregistreaz` o reducere,

semnificativ`, a cazurilor clasice de furt (comiseprin efrac]ie sau escaladare), crescând în schimbnum`rul furturilor prin împrietenire (în careproprietarul permite accesul în locuin]a sa unor persoane str`ine, atras de ob]inerea unorcadouri sau gratuit`]i, sau în[ela]i de aparen]a oficial` a ho]ilor). În acest caz, cel mai bun scutîmpotriva ho]ilor este prevederea [i responsabilitatea proprie.

Cum trebuie s` arate o u[` sigur`?U[a - indiferent de ]ara de provenien]` -

trebuie s` fie solid` [i s` nu atrag` aten]iaasupra sa.

Tocul u[ii trebuie s` fie încastrat în zidul debeton, cu dibluri care s` intre cel pu]in 10 cm în zid.

Sistemul de închidere este important. Acestanu trebuie s` fie la suprafa]`.

Nu conteaz` dac` u[a are unul sau dou`sisteme de siguran]`, conteaz` num`rul depuncte de închidere.

În ceea ce prive[te butucul u[ii, [ildul trebuie s` fie de tip antiefrac]ie, din o]el, iarcapetele [uruburilor s` aib` prinderea în interiorul locuin]ei.

Cele mai performante u[i sunt cele care ausistemul de închidere situat în centrul u[ii, peinterior. În aceste cazuri nu mai exist` butuc, cidoar o fant` în u[`.

Sistemele de închidere performante nu sunteficiente în cazul parterului, case, vile, doarece,de regul`, aici ho]ii p`trund prin escaladare. Înaceste cazuri se recomand` alarme cu rol dedescurajare.

GGrraa]]iieellaa VV~~DDUUVVAA

PREVENIRE

14 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI

Purtândfuste foartescurte saumachiaje

stridente, unele femei încurajeaz` comitereainfrac]iunilor de viol, privarede libertate, loviri, v`t`m`ricorporale grave [i chiaromoruri, c`zând victime f`r`s`-[i dea seama;

Nu permite]i ca feteledumneavoastr` s` poarte ostentativ bijuterii sau obiectede mare valoare atunci cândmerg pe strad`.

În toamna anului 2004 au fost prin[i doi infractori,Lucian T., 24 de ani [i Negu]P., 25 de ani, din Bucure[ticare au tâlh`rit peste 30 deminore de l`n]i[oare din aur,br`]`ri, cercei, celulare [iadida[i.

Înv`]a]i-v` copiii ca niciodat` s` nu urce în lift cupersoane necunoscute. În lifturi s-au comis foarte multetâlh`rii [i violuri asupra copiilor.

|nv`]a]i-v` copilul cum s`procedeze dac` surprindenoaptea un ho] în locuin]`;

Un b`ie]el din localitatea Coventry, Anglia, s-a trezit în toiul nop]ii pentrua merge la toalet` [i, cuinocen]a specific` celor patruani[ori ai s`i, i-a ajutat pe„domnii“ pe care i-a întâlnitpe coridor s` prade casa. Af`cut totul în cea mai mare

lini[te, ca s` nu-[i trezeasc`p`rin]ii. În loc s` se sperie [is` ]ipe, când i-a v`zut pe ceidoi ho]i, Russell, crezândace[tia sunt prietenii familiei,s-a comportat ca o gazd` perfect`, ar`tându-le loculunde erau ascun[i banii [ibijuteriile mamei sale. Apoi, i-a ajutat pe ho]i s` duc` înma[in` videocasetofonul [i

combina muzical`. Dup` ce aterminat treaba, s-a întors înpatul lui pentru a-[i continua somnul. Abia a doua zi, cânda v`zut chipurile disperate alep`rin]ilor s`i, a m`rturisit c` afost complice la furtul din cursul nop]ii. „Am crezut c` avisat tot ceea ce ne-a povestit“,a spus tat`l b`ie]elului, darpoli]ia a confirmat c` Russell aspus adev`rul: relatarea sa eraprea detaliat` pentru a fiinventat`.

Doamna Wendy, mama luiRussell, a ad`ugat: „Suntembucuro[i c` nu i s-a întâmplatnimic grav fiului nostru“.

Datorit` relat`rii b`iatului,poli]ia a reu[it s`-i prind` peho]i într-un timp record.

Siguran]a rutier`

Anual, aproape 200 de copiiî[i pierd via]a în accidente decircula]ie comise din vina lor, maiprecis din lipsa de supraveghere a p`rin]ilor saueducatorilor. De aceea, stima]ip`rin]i, poli]ia rutier` v` recomand` câteva m`suri cetrebuiesc luate pentru ca ceimici s` nu mai cad` victimeaccidentelor:

- nu l`sa]i copiii s` se joacepe drumurile publice sau înapropierea zonelor circulate;

- atrage]i aten]ia copiilor, oride câte ori pleac` de acas`, caîn deplas`rile lor s` foloseasc`numai trotuarele sau potecilelaterale [i numai în modexcep]ional, când acestealipsesc, s` se deplaseze pepartea stâng` a p`r]ii carosabile, cât mai aproape demarginea drumului;

- înv`]a]i-i s` nu se angajezeîn traversarea drumurilordecât prin locurile marcatesau prev`zute cu indicatorul„trecere pentru pietoni“, iar încelelalte cazuri numai pe lacol]ul str`zilor, perpendicularpe axa drumului, dup` ce s-auasigurat c` dintr-o parte [icealalt` nu se apropie nici unautovehicul care i-ar puteaaccidenta;

- circula]ia cu bicicleta pedrumurile publice este permis` numai copiilor careau împlinit vârsta de 14 ani,cunosc [i respect` regulile decircula]ie, [i dac` bicicleta esteechipat` regulamentar;

- dup` c`derea întunericuluisau în alte condi]ii de vizibilitate

- urmare din num`rul trecut -

Cum s` ne ferimde infractori?

Circula]ia cu bicicleta pe drumurile publice este permis` numai

copiilor care au împlinitvârsta de 14 ani ...

” ”

15POLI}IA CAPITALEI - Aprilie

PREVENIRE

redus`, s` foloseasc`îmbr`c`minte de culoaredeschis`, care îi face mai vizibilila lumina farurilor.

Înv`]ându-i pe copii s` circule corect, îi pute]i feri denecazuri [i v` pute]i bucura încontinuare de farmecul zâmbetului lor, de lini[teafamiliei dumneavoastr`!

Cine v` \ngrije[tecopiii?

Într-o lume în care timpulfiec`ruia este din ce în ce mailimitat, g`sirea unei persoanecare s` se ocupe de copiluldumneavoastr` constituie oproblem`, uneori foarte dificil`. Apelarea la un baby-sitter este o solu]ie. Baby-sittereste persoana care î[i asum`responsabilitatea privindsupravegherea, îngrijirea [ieduca]ia copiilor la domiciliulacestora, atunci când p`rin]iilipsesc de acas` ori sunt ocupa]icu alte activit`]i. Meseria nueste nou` în România, numaic` în perioada interbelic` ease numea altfel (bon` saudoic`), iar în perioada comunist` ajunsese s` fiescoas` din nomenclatorul profesiilor.

Înc` din anul 1997 au ap`ruto serie de agen]ii specializateîn babby-sitting, dar la începutcererea a fost foarte mic`, acestlucru s-a datorat faptului c`românii nu erau obi[nui]i cuideea de a-[i l`sa, chiar [i înpropria lor cas`, copiii pe seamaunor persoane str`ine. Pe dealt` parte, puterea salarial`sc`zut` a majorit`]ii popula]iei

a dus la evitarea g`sirii uneiastfel de solu]ii de c`tre p`rin]i.

În ultimii ani, \ns`, raportulîntre cerere [i ofert` s-a stabilizat, tot mai mul]i p`rin]iapelând la supraveghereacopiilor de un baby-sitter.

Intuind posibila dinamic` apie]ei de profil, câteva organismejuridice de amploare au organizat, periodic, [i cursuri decalificare în meseria de babby-sitter. Cursurile au durat` [ipre]uri variate, îns` toate seadreseaz` femeilor între 18 [i35 de ani [i cuprind disciplineprecum psihologia îngrijiriicopilului, limba englez` pentru încep`tori, no]iuni de prim-ajutor medical etc.

Majoritatea cursurilor suntatestate de Ministerul Muncii[i Protec]iei Sociale, iar femeilecare le absolv pot practicababy-sitting-ul printr-o firm` despecialitate sau în nume popriu.

În Bucure[ti firmele „specializate“ în astfel de servicii au o vast` baz` dedate din care pute]i alege persoana cea mai potrivit`pentru a avea grij` de copil în

lipsa dumneavoastr`. Înbazele de date ale firmelor deintermediere g`si]i persoanede toate vârstele, cu diferitegrade de educa]ie (cu studiisuperioare sau nu), absolventeale unor cursuri speciale debaby-sitting, cu experien]` îndomeniu, persoane cupreg`tire medical` etc. Primulpas este s` lua]i leg`tura cu ofirm` de acest gen care, deregul`, trimite pentru interviutrei-patru persoane. Acesteatrebuie s` v` arate un dosarcare cuprinde cartea de identitate, cazierul, adeverin]amedical` de la medicul defamilie, analizele medicale etc.Sunt firme care cer persoanelor pe care le recomand` ca baby-sitter s`alc`tuiasc` o fi[` personal` încare s` men]ioneze ce salariua[teapt`, sau ce program arprefera; alte firme alc`tuiescfi[e psihologice ale persoanelorrecomandate, pe baza c`rorapute]i alege bona care v` convine.

- va urma -TTrraaiiaann TTAANNDDIINN

Credit foto: Corbis.com

16 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI

Este cunoscut faptul c` lanivelul mul]imilor, emo]iile\nsumându-se cresc [i ca\ntindere [i ca intensitate, pecând inteligen]a scade \ntotdeauna. Aici poate s`apar` manipularea maselor,\n scopuri mai mult sau maipu]in corecte.

|n spa]iul urban accidental,ac]iunile \ntreprinse deor`[eni pentru ob]inereastatutului social - juridic deoameni liberi [i a uneiautonomii judiciare [iadministrative se pot definica mi[c`ri ce s-au petrecut\n Flandra, \n nordul Fran]ei,\n toat` Germania, \n centrulItaliei. Spre exemplu, \n}`rile Române o mi[carecomunal` a fost practicimposibil`, deoarece genezatreptat` a ora[elor muntene[i moldovene a f`cut caacestea s` nu ob]in` unstatut juridic deosebit, fiind

\n foarte mare m`sur` la discre]ia domnitorilor, [i nua dreg`torilor (ca \n Occident).

Violen]a a \nso]it \n permanen]` evolu]ia societ`]ii, [i nu se poateignora importan]a violen]einici \n trecut [i nici \nprezent. Aceast` dimensiunea istoriei este acceptat` pân`la un anumit punct ca fiindun lucru firesc, natural, ca unr`u necesar. Credin]a c`numai prin for]` [i violen]`se poate schimba o societatesau orânduire social`str`bate ca un fir ro[u prinistorie.

For]a impune dreptul!Multe veacuri aceast` tez` afost parafa care a legitimatfolosirea violen]ei, \mpotrivac`reia nu exist` nici unmijloc eficient pentru a oelimina.

Gandhi, \ntemeietorul

doctrinei nonviolen]eispunea c` „violen]a uneorieste mai bun` decâtla[itatea, teama [i sclaviasau multe alte rele“.

Dar, oare, au dreptul ni[tegrupuri sociale s` recurg` \nnumele idealurilor lor, laviolen]`? {i dac` da, atuncicine hot`r`[te pân` undemerg actele lor? Cine \[iasum` r`spunderea exceselor de violen]`? Alegitima folosirea for]ei estede multe ori un nonsens.

Se [tie c` nimeni nurenun]` de bun`voie la putere [i la privilegiile pecare [i le asigur` prinde]inerea puterii.

Ar fi absurd, a[adar, s` senege ori s` se cread`, c`având for]a de partea lor,guvernan]ii nu vor reac]ionaatunci când vor sim]i c` lesunt amenin]ate drepturile,libert`]ile ori privilegiile.Istoria ne arat` c` de celemai multe ori, constrângereaeste mai eficient` decâtconvingerea. Dar, odat`dezl`n]uit` for]a, cine poategaranta c` ea se va opri lamomentul oportun? {i apoi,cine stabile[te acest momentoportun? |ndat` ce se face ofatal` concesie \n sensulfolosirii for]ei pe motivpolitic, va fi imposibil de distins \ntre formele de constrângere nonviolente [icele violente sau \ntre constrângerea la carerecurge clasa guvernant` [i

Migra]ia [i violen]a maselor

TRANSFRONTALIER

Credit foto: Corbis.com

cea utilizat` de clasa guvernat`.

Odat` declan[ate componentele violentecolective, se autosus]in [i seautodezvolt` [i sunt favorizatede: anonimatul individului \nmul]ime, caracterul impersonalal rela]iilor \n mul]ime, contagiunea mental` capropagare [i generalizare aunor st`ri psihice.

Revolta poate fi determinat`de motive politice, economice,rasiale, etnice [i religioase,reale sau presupuse, darplauzibile pentru o anumit`mul]ime [i respectiv poate fideclan[at` de un stimul brusc(incident, ]ip`t, zvon etc.)

Exist` mai multe tipuri deviolen]`:

Violen]a angajat` - esteconceput` [i utilizat` de ovoin]` individual` sau colectiv` ca mijloc deac]iune pentru atingereaunui scop sau unui anumitobiectiv. Este vorba deviolen]a exercitat` de o

organiza]ie cu scop politic,vizând \n general autonomiaunei comunit`]i etnice, religioase.

Violen]a insurec]ional` -corespunde unei st`ri derebeliune popular` [i nueste de resortul for]elorarmate, care \n anumitesitua]ii pot contribui la prevenirea lor, pot fi confruntate cu aceasta [i sepot implica \n men]inereaordinii pe care institu]iile]`rii gazd` nu o mai potasigura.

Violen]a psihotic` - esteprovocat` de st`rile de stresintens [i sunt de resortulcorpului medical. Acestemanifest`ri de violen]` psihotic` trebuie s` fac`obiectul unei evalu`ri ariscurilor, c`ci pot provocamasacre imprevizibile.

Violen]a institu]ional` -este deseori practicat` lainstigarea unor autorit`]ipolitice ale unui stat devenittotalitar, prad` unor

contest`ri interne [i carerespinge o opozi]iedeclarat`. Ea este cu atâtmai dezvoltat` cu cât aparatul statului este maislab sau se simte amenin]at.

Violen]a mafiot` - estemai difuz`, mai greu deidentificat atât timp cât nu aatins un anumit prag [iurm`re[te scopuri ale unorinterese private [i nu este decompeten]a for]elor armate;ea apare \ntr-un climat desl`biciune politic`, decorup]ie a unor reprezentan]iai ordinii, pasivit`]ii sau friciipopula]iei.

|n toate aceste ipostaze,violen]a ca fenomen nu estela periferie, ci chiar \n centrulvie]ii sociale, ea producândfracturi [i falii \n func]ionareaarmonioas` dintre oameni.

Oare va ajunge omenirea,cândva, s` se poat` bucurape deplin de victoria ra]iuniiasupra violen]ei?!

RRoommiicc`̀ AAddrriiaann VVLLAADD

TRANSFRONTALIER

17POLI}IA CAPITALEI - Aprilie

Credit foto: Corbis.com

18 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI

Trei borfa[i „o pun de-o band` …“

Infractorii s-au cunoscut \n\nchisoare, unde \[i isp`[eaupedepsele la care fuseser` condamna]i pentru dezertarede pe front. Chirea Constantin,de fel din comuna Purc`reni,jude]ul Muscel, avea patru clasede liceu, iar Sora Ion, din S`li[tea- Sibiului, era [ofer de meserie.Al treilea, Mi[u R`dulescu, deprofesie zidar, era din Sl`nic -Prahova. Dintr-o eroare judiciar` sau administrativ` -cine [tie? - to]i trei au ie[it din\nchisoare \n noaptea de 11spre 12 iulie [i \n loc s` alergela familiile lor, cum ar fi fostfiresc, au pus-o de-o band`.

La nici câteva zile de la eliberare, mai exact \n noaptea

de 14 iulie, au intrat \n casafostului chestor Stan Vrânceanu,tocmai când acesta se afla lamas`, cu familia, \n sufragerie.Era o noapte c`lduroas` [iaproape toate ferestrele caseifuseser` l`sate deschise.

Printr-o astfel de fereastr`Chirea a reu[it s` p`trund` \ndormitor [i \n câteva minute a[i adunat \ntr-o cuvertur` totceea ce i s-a p`rut de valoare.Spre ghinionul lui, \n dormitora intrat servitoarea casei care,când a dat ochii cu el a \nceputs` strige: „S`ri]i, ho]ii!“

Sp`rg`torul n-a mai apucats` ia [i alte bunuri, având \nvedere c` to]i din cas` se alarmaser` la strig`tele fetei. A s`rit pe fereastr` \n curte,unde \l a[teptau ceilal]i doi [ide acolo au fugit \n dou`

direc]ii diferite, ca s` \ngreunezeo eventual` urm`rire.

|ntortocheate sunt c`ilespre … fericire!

Când au pl`nuit spargereadin strada Grigore Mora, cei treiborfa[i au fost convin[i c` voravea parte de o prad` bogat`,care s` le asigure clipele defericire la care visaser` \n\nchisoare. Dar socoteala de-acas`nu s-a potrivit cu cea din casachestorului Vrânceanu, a[a c`\nainte de a evalua cam cât valorau obiectele \ngr`m`ditede Chirea \n boccea, nu se gândeau decât cum s` alergemai repede [i s` scape deeventualii urm`ritori. Sora [iMi[u R`dulescu s-au oprit \ntr-un parc unde au ascunsprada \n spatele unui boschet,iar ei s-au a[ezat pe o banc` s`se odihneasc` [i s` a[tepteevolu]ia lucrurilor. Au stataproape dou` ore, dup` care s-au ridicat, au luat bocceaua [iau plecat. Ar fi vrut s` ajung` la

Spargere la domnul chestorConstantin CONSTANTINESCU

ISTORIA LA ROTATIV~

Când subordona]ii s`i i-au adus la cuno[tin]` c` \n imobilul cu nr.30 de pe strada Grigore Mora s-a comis o spargere, domnul G`lu[c`Ioan, [eful poli]iei judiciare din Prefectura Poli]iei Capitalei tocmai \lfelicita pe comisarul [ef Vasiliu pentru prinderea autorului crimeidin Gr`dina Tei. Prin luna iunie, pe una din aleile acestui parc, fuse-se asasinat` tân`ra Maria Munteanu, pe când se plimba cu iubitul ei.

De[i poli]ist cu mul]i ani \n munca judiciar`, domnul G`lu[c` n-aputut s` evite emo]ia pe care a \ncercat-o când i s-a relatat ce„perl`“ a cinismului a scos pe gur` asasinul la primul interogatoriuluat de anchetatori: „Am ucis-o, dom'le, fiindc` eram beat. Nici n-ocuno[team …“ Ar fi vrut s` discute cu comisarul Vasiliu acest aspect,dar [i-a dat seama c` nu era momentul. {i nici cu felicit`rile nu eracazul s-o „l`l`ie“, a[a c` f`r` alte introduceri \l desemn` pe cel pe caretocmai \l gratulase s` se ocupe [i de cazul din strada Grigore Mora.

Tocmai când acesta ie[ea din birou, [eful poli]iei \i f`cu semn s`mai stea o clip`:

- Domnule comisar, mi se pare mie sau la num`rul 30 locuie[tefostul nostru coleg, chestorul pensionar Vrânceanu?

Bucure[ti - Calea Victoriei,1936

Cre

dit

foto

: Goo

gle.

com

19POLI}IA CAPITALEI - Aprilie

locuin]a unui telal care seocupa cu plasarea pe pia]` alucrurilor furate, dar numaidup` câ]iva pa[i au auzit \nspatele lor o soma]ie ciudat`:

- Stai! Ruchi v verh!De[i era pu]in` lumin` \n

locul unde se aflau, borfa[ii [i-au dat seama c` cel care \isomase era un soldat sovieticcare, probabil, avea misiuneas` patruleze \n zona aceea. N-au dat curs soma]iei [i aucontinuat s` alerge cu vitez` [imai mare, sperând ca rusul s`renun]e la urm`rire. Dac` auv`zut, \ns`, c` soldatul se ]ineaproape de ei, au recurs la om`sur` extrem`: Sora a scospistolul din buzunar [i a trastrei gloan]e \n urm`ritor,omorându-l.

Un pantof \[i g`se[te perechea

Cam \n aceast` faz` se aflau

comisarul Vasiliu [i ceilal]ipoli]i[ti din brigada sa când aupreluat cercetarea cazului.Cadavrul soldatului fusese dejaridicat de echipa care, dinpartea autorit`]ilor militaresovietice \ncerca s` dea deurma asasinilor. Ru[ii, aveau [iun câine de urm`rire care i-adus pe anchetatori pân` \nlocul din parc unde se odihniser` infractorii. Acolo, \nspatele tufi[ului, comisarulVasiliu a g`sit un pantof dedam` dintre cei „de firm`“ [iimediat [i-a dat seama cum s-ar putea explica prezen]a lui\ntr-un tufi[: ho]ii furaser` [i\nc`l]`minte din locuin]achestorului Vrânceanu [i \ndegringolada \n care intraser`,pierduser` un pantof \n parc.

Dar cel`lalt?Deoarece anchetatorii ru[i

nu manifestau nici un interespentru pantof, Vasiliu [i-a luatoamenii [i \n câteva minute aajuns la o pie]i[oar` undetelalii bucure[teni \[i aduceaumarfa pentru vânzare. Nu le-atrebuit mult timp pân` s`g`seasc` perechea pantofului:aceasta se afla pe taraba unuiacunoscut sub porecla „Tob`“,dar mult mai cunoscut cat`inuitor de lucruri furate. Deobicei nu coopera cu poli]i[tiicând era sigur c` ace[tia n-aucum s`-l prind` cu fofârlica, darde data aceasta, v`zându-l pe comisarul Vasiliu \n carne [ioase, s-a l`sat „stors“ de totceea ce [tia despre cel care \id`duse pantofii [i alte obiectefurate din casa chestorului.

Dup` interogarea telalului

„Tob`“, se p`rea c` \ntunericul\ncepe s` se destrame. Pentrua men]ine cât mai alert ritmulcercet`rilor, comisarul a luatleg`tura imediat cu un membru al familiei Vrânceanu,care a recunoscut toatebunurile ce le apar]ineau, apoia \nceput o „scotocire“ prinlocurile de cazare din Bucure[ti,prezentând zecilor de colaboratori care \l sprijineau,semnalmentele comunicate detelal: un individ cam de 25 - 27de ani, statur` atletic`, ]inut`vestimentar` elegant`, [apc`maro tip „hipodrom“, \nf`]i[arepl`cut` etc.,

Era vorba despre Chirea, pecare l-a recunoscut f`r` nicio\ndoial` unul din recep]ioneriihotelului „Mignon“. {i nunumai c` l-a recunoscut, dar i-a atras aten]ia comisarului s`nu dea buzna peste el \ncamer`, \n acel moment,deoarece are o \ntâlnire cu doicomplici, care trebuie s`soseasc` \n jurul orei 21,00.

Punctuali [i veseli, pu[i lapatru ace, Sora [i Mi[uR`dulescu au ap`rut \n holulhotelului exact când ceasul dinperete ar`ta ora 21,00. Darbrusc, fe]ele lor vesele s-au\ntunecat când au v`zut cum odroaie de poli]i[ti le sucescmâinile la spate [i cum Chireacoboar` pe sc`ri cu c`tu[ele lamâini.

Politicos [i ironic \n acela[itimp, comisarul Vasiliu li s-aadresat:

- Ei bine, deoarece am f`cutcuno[tin]`, eu zic s` mergem\mpreun` la comisariat.Domnul chestor Vrânceanuvrea s` v` salute personal…

ISTORIA LA ROTATIV~

Bucure[ti - MinisterulLucr`rilor Publice, 1936

20 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI

MONDO POLICE

|nc` din ianuarie 2006 a existat un proiectde lege privind un acord franco-român referitorla rromi, negociat [i semnat la Bucure[ti pe 1 februarie 2007 [i aprobat de Guvernul român\n octombrie, dar care a ajuns \n Parlamentulfrancez abia \n iulie 2008.

Acest acord de cooperare se refer` la repatrierea voluntar` a minorilor rromi izola]i(f`r` p`rin]i, f`r` rude, etc.) [i are ca scop simplificarea procedurii de repatriere, cu atâtmai mult cu cât, \n majoritatea cazurilor, eisunt victimele unor re]ele de crim` organizat`care le exploateaz`.

Proiectul de lege prevedea ca expulzareaminorului s` poat` fi f`cut` imediat dup` ceParchetul decidea astfel, f`r` ca minorul s`poat` sesiza judec`torul de minori. Conformdnei Geneviève Lefebvre, magistrat de minori laTribunalul de |nalt` Instan]` din Paris, acordul se justifica pentru c` la acea vrememinorii \n cauz` erau cu prec`dere originari dinregiunea Satu Mare ([i relativ pu]ini la num`r),iar România nu era membr` a UE, \ns` din2007, dup` aderarea ei la aceast` structur`socio-politic` [i economic`, legisla]ia privindmobilitatea a devenit mult mai flexibil` \n toatesensurile. Conform unor date, foarte mul]i minori rromi (cei mai tineri \n vârst` de 10-12ani, dar majoritatea 13-16 ani) sunt delincven]i(prostitu]ie, furturi din spa]ii comerciale, dinbancomate, din parcometre, precum [i din

distribuitoare de diverse produse comerciale, \nmijloacele de transport, etc.), indiferent dac`sunt sau nu izola]i, motiv pentru care\ncadrarea lor socio-educativ` este practicimposibil`, iar expulzarea lor deghizat`(\ntoarcerea voluntar` acas`) este solu]ia ceamai potrivit` dintre toate cele rele.

Conform dnei Geneviève Lefebvre „tineriiromâni nici nu caut` s` lucreze [i nici s` seintegreze \n structurile sociale. Ei nu urm`rescdecât un câ[tig rapid [i f`r` munc` pentru asupravie]ui“. Ceea ce din p`cate, cu rareexcep]ii, este adev`rat.

Nu este pentru prima oar` când Ministerulde Interne utilizeaz` criteriile etnice [i rasiale \nfi[ierele sale.

|nc` din 1950, inspectorul principal ReneCanonge de la Siguran]a urban` a Marsiliei acreat o baz` de date cu ajutorul c`reia monitoriza[i clasifica delincven]ii \n urm`toarele categorii:alb (caucazienii, originarii dintre por]iuneaMarea Neagr` [i Marea Caspic`, incluzândMun]ii Caucaz [i câmpiile înconjur`toare);mediteranean (originarii din teritoriul înconjurat[i din jurul M`rii Mediterane); gitan (]iganii);oriental mijlociu (originarii din sudul [i estulM`rii Mediterane; din estul Mediteranei pân` înGolful Persic, \n special cele patru culturi principale din Orientul Mijlociu - evreiasc`, persan`, arab` [i turc`); nord african (originariidin nordul continentului african, separat` dede[ertul Sahara de c`tre Africa Subsaharian`);asiatic-eurasian; amerindian (indieni americani);indian (India); metis-mulatru (amestec de rase);polinezian (originarii din cele peste 1000 deinsule [i grupuri de insule, teritoriul de lainsulele Hawaii, situate în nord, pân` la NouaZeeland` în sud-vest, [i în sud-est pân` la insula Pa[telui-Chile); melanezian-kanak (originarii din partea vestic` a Pacificului de Estpân` la marea Arafura din nordul [i nord-estulAustraliei: Arhipelagul Bismarck, Fiji, NouaGuinee, Insulele Maluku, Insulele Solomon,Credit foto: Google.com

Nesedentarii

Insulele Strâmtorii Torees, Vanuatu, NouaCalodenie, Pacificul de sud).

|n iunie 1992, baza de date a lui Canonge afost integrat` \n Sistemul de Tratament deInforma]ii Constatate care monitorizeaz` circa34 de milioane de persoane.

Conform unui raport redactat \n 2009 dedeputa]ii Delphine Batho (Partidul Socialist) [iJacques-Alain Benisti (UMP), el permite identificarea a circa 30-31.000 de persoaneanual. Raportul lui Alain Bauer din noiembrie2006, privind fi[ierele criminologice, a propusun nou model STIC cu urm`toarele clasific`ri:european, african-antilez, maghrebian, oriental(mijlociu), asiatic, iar tipul gitan (]igan) a fosteliminat din fi[ier.

|n decembrie 2008, un nou raport Bauerpunea \n eviden]` faptul c` fi[ierul con]ineatotu[i caracteristici etno-rasiale (pentru c` utiliza \n loc de gitan termenul de „gens du voyage“), precum [i imposibilitatea practic` aserviciilor de poli]ie de a elimina aceast` minoritate/comunitate etnic` din cauza gradului s`u ridicat de infrac]ionalitate.

|n \ncheiere, merit` s` subliniem [i faptul c`fi[ierele MENS (Ministerul Ap`r`rii) sau STIC

(Ministerul de Interne) nu sunt singurele fi[iereutilizate de autorit`]ile poli]iene[ti [i ale jandarmeriei, responsabile cu reprimarea (combaterea) delincven]ei euroitinerante(euronesedentare), \n general [i est-euroitinerante, \n particular.

Exist` actualmente \n circula]ie (\n circuitmai mult sau mai pu]in \nchis), oficial sau neoficial, aproape 60 de asemenea fi[iere,printre care cele mai cunoscute sunt EDVIGE [iCRISTINA, respectiv, FNEAG (Fi[ierul Na]ionalAutomatizat al Amprentelor Genetice) al Poli]iei[i al Jandarmeriei Na]ionale, creat \n 1998, caremonitorizeaz` ADN-ul prelevat \n cadrulanchetelor judiciare (la INPS-Institutul Na]ionalal Poli]iei {tiin]ifice de la Ecully-Lyon) [i FPR(Fi[ierul Persoanelor C`utate) al Poli]ieiNa]ionale sub dubla autoritate a MinisteruluiAp`r`rii [i a Ministerului de Interne, creat oficialprintr-un decret pe 15 mai 1996, dar careexist` neoficial, cel pu]in, \nc` de la \nceputulanilor '90.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA

21POLI}IA CAPITALEI - Aprilie

MONDO POLICE

Credit foto: Google.com

- va urma -

22 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI

BREVIAR JURIDIC

Subiect activ - avocatul

Autor al infrac]iunii de falsîn declara]ii poate fi orice persoan` care este capabil` s`fac` declara]ii cu relevan]`juridic` [i care poate r`spundepenal pentru fapta sa. Dac`lipsa capacit`]ii nu a fostcunoscut` în momentuls`vâr[irii faptei, se va ]ine contde aceast` împrejurare cuocazia urm`ririi penale.

Spre exemplu, poate fi autoral acestei infrac]iuni persoanacare a solicitat eliberarea uneinoi c`r]i de identitate declarândîn cuprinsul cererii c` a pierdut-ope cea avut` anterior, de[i îifusese re]inut` de c`tre organelede poli]ie. (T.M.B., Sec]ia a II-a penal`, decizia nr. 1247/1981, în Rep. 89, pag. 114).

Potrivit art. 37 pct. 6 dinLegea nr. 51/1995 avocatulnu r`spunde penal pentrusus]inerile f`cute oral sau înscris în fa]a instan]elor dejudecat`, a organelor de

urm`rire penal` sau a altororgane administrative de jurisdic]ie [i numai dac` acestesus]ineri sunt în leg`tur` cuap`rarea în acea cauz` [i suntnecesare stabilirii adev`rului.

Astfel, în baza art. 228 alin.(4) raportat la 10 lit. d) C.p.p.s-a dispus neînceperea urm`ririipenale pentru s`vâr[ireainfrac]iunii de fals în declara]iifa]` de intimatul avocat S.R.V.,care cu prilejul judec`rii unuidosar civil a pus concluzii înfa]a instan]ei, re]inându-se c`„prin concluziile sale nu af`cut afirma]ii mincinoase saucalomniatoare, sus]inerileacestuia vizând în mod directmotivele invocate de revizuenta peti]ionar`, f`r` adep`[i cadrul legal, fiind denatur` s` apere interesele persoanelor cu care a încheiatcontractul de asisten]`juridic`, iar cererile formulate[i afirma]iile f`cute reprezint`o modalitate prin care [i-aexercitat profesia, ]inândseama de obliga]iile

contractuale ce-i reveneau.“(Î.C.C.J., Sec]ia penal`, decizianr. 3861 din 24 noiembrie2008, în www.legalis.ro)

Participa]ia penal` încazul infrac]iunii defals în declara]ii

Participa]ia penal` esteposibil` sub toate formelesale (instigare, complicitate,coautorat).

Instigator poate fi persoanacare, cu inten]ie, îl determin`pe autor s` dea o declara]iefals` în prezen]a organelorcompetente s` ia act dedeclara]ia respectiv`.

În practica judiciar` s-are]inut s`vâr[irea infrac]iuniide instigarea la fals îndeclara]ii, prev`zut` de art. 25raportat la art. 292 C. pen.fa]` de inculpatul A.D.D. care,pe fondul consumului dealcool, fiind implicat într-unaccident rutier soldat cu avarierea autoturismului [iv`t`marea corporal` a unorpersoane, în urmarug`min]ilor adresate, l-a convins pe prietenul s`u I.O.s` declare organelor de poli]iec` el este cel care a condusautoturismul implicat în accident. (Î.C.C.J., Sec]iapenal`, decizia nr. 5022 din 8septembrie 2005, înwww.legalis.ro)

Tot pentru aceast`infrac]iune a fost condamnat[i inculpatul M.C., director laSC „C.C.G.“ SRL Ia[i care adeterminat-o pe sora sa, inculpata Z.P., s` dea odeclara]ie fals` în fa]a notarului public, pe care a

Falsul \n declara]ii

BREVIAR JURIDIC

folosit-o pentru a induce îneroare SC „V.“ SA Panciu, cuocazia încheierii unui contract,[i c`reia i-a provocat astfel unprejudiciu. (Î.C.C.J., Sec]iapenal`, decizia nr. 5111 din18 noiembrie 2004, înwww.legalis.ro)

Complici la fapta de fals îndeclara]ii pot fi alte persoanecare înt`resc declara]ia fals` aautorului prin asistarea acestuia în fa]a unui organ oficial, de[i îi cunosc caracterul fals.

Fapta mandataruluide a face declara]iinecorespunz`toareadev`rului în fa]anotarului public

În ipoteza declara]ieinecorespunz`toare adev`ruluidate de mandatar în fa]anotarului public, se puneproblema dac` se poate re]inesau nu s`vâr[irea acesteiinfrac]iuni [i ce calitate aravea acesta din prisma participa]iei penale.

Într-o spe]` s-a decis c`„mandatarul are calitatea deautor al infrac]iunii de fals îndeclara]ii dac`, exprimând înfa]a notarului voin]a mandantului de a încheia unact autentic de vânzare cuprivire la un teren, declar`,sub sanc]iunea prevederilorart. 292 C. pen. c` acel terennu a mai fost vândut, donatsau ipotecat în favoarea uneialte persoane fizice saujuridice prin antecontract saucontract autentic, de[i participase în calitate de martor la încheierea de c`tre

mandant a unui antecontractcu o societate comercial`având ca obiect terenul încauz`“. (C.A. Cluj, Sec]iapenal`, decizia nr. 409/R/2007,în B.C.A. 4/2007, Editura C.H.Beck, Bucure[ti, 2008, pag.75-77).

Aceast` solu]ie a fost criticat` ar`tându-se c`„declara]ia cu privire la vreoînstr`inare anterioar` a aceluiimobil nu îi apar]ine mandatarului, ci este voin]acelui care l-a mandatat, conform procurii autentice,(Sergiu Bogdan, Not` critic` ladecizia C.A. Cluj, Sec]ia penal`nr. 409/R/2007, în C.D.P.2/2008, pag. 123-133), adic`apar]ine vânz`torului, [i numandatarului“.

În privin]a contractului demandat func]ioneaz` regulasimetriei formelor, procura [iactul în vederea c`ruia a fostdat` formând un tot indivizibil.

Mandatarul este persoanacare se oblig` s` încheie unact juridic în numele mandantului, de la careprime[te împuternicire [i pecare îl reprezint`.

Ac]ionând în limitele puteriiconferite de procur`,declara]ia cu privire la situa]iajuridic` a terenului ce faceobiectul contractului nu îiapar]ine lui, ci mandantuluicare i-a dat procur` în vedereavânz`rii, de[i anterior maiîncheiase un antecontractavând acela[i obiect cu o ter]`persoan`.

În aceast` situa]ie, autor alinfrac]iunii de fals în declara]iiconsider`m c` este vânz`torulcare, în con]inutul procurii

autentificate de notar a omiss` precizeze care este în realitate situa]ia juridic` aterenului, dând astfel odeclara]ie scris` necorespunz`toare adev`rului.

Mandatarul poate fi privitca un ter] prin care mandantula transmis declara]ia fals`(procura) notarului public învederea autentific`rii contractului de vânzare-cump`rare. Rezult` c`fa]` de mandatar poate fiangajat` doar r`spundereacivil` pentru neexecutare sauexecutarea necorespunz`toarea obliga]iilor ce decurg dincontractul de mandat.

Consider`m a[adar, ca [i înopinia exprimat` anterior, c`în situa]ia de fa]` este exclusca mandatarul s` r`spund`penal în calitate de autor las`vâr[irea infrac]iunii de falsîn declara]ii, el putând fi celmult complice la fapta mandantului.

NNiiccoolleettaa PPRRIIVVAANNTTUU

23POLI}IA CAPITALEI - Aprilie

24 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI

TIMP LIBER

UN CADUN CAD OUOU

ORIZONTAL:

1. Miez de rahat!; 2. B`r-b`]ie; 3. A vrea - 13 Pomi!;

4. Cresc`torie de câini - 21Vipere!; 5. Firav \n talie! -Fric`; 6. Reprezent`ri graficeprin s`ge]i - |n stup!; 7. Ca-rie! - Trecut prin foc - Zgârcit; 8. Muncitor \n p`mânt - |n raft!- Cântec solemn; 9. Con-struc]ie hidrotehnic`; 10. |n

miz`! - Bubuitur` - Teze!; 11.La banc` \n centru! - 13 Vaze! -Acumulare de vapori; 12. |nstol! - |n cuib! - Fructul fagului;

13. Separat; 14. Adult.

VERTICAL:

1. A fructifica; 2. Manierat;3. Bir - 12 Agate! - Leg`tura

dintre fire; 4. Nunta[ care\nso]e[te c`lare ginerele - Toc

gol! - |n tem`!; 5. A polei -Cuter! - 12 Fulgi! - Cântec deleag`n; 6. Urare de Pa[ti (3cuvinte); 7. Abis! - Tras \npiept - Ro[iatic - Seu; 8. 13Japonezi! - Aceea - Caiet ! -C`rbuni \ncin[i; 9. Actor depantomim` - Spa]iu gol - B`tutla \mbin`ri; 10. D`un`tor; 11. A turna la mijloc! - 31Roze!

99

11

4433

2211 1111

1100

8855 66 77

22

33

44

55

66

77

88

99

1100

1111

1122

1133

1144

((((11110000....666600002222))))

Costel RA{CA-COS

{os. de Centur` nr . 37 Pope[t i Leordeni , jud. I l fov , RomâniaT e l e f o n : + 4 0 2 1 3 5 1 9 3 7 6 ; + 4 0 2 1 3 5 1 8 3 7 8

F a x : + 4 0 2 1 3 5 2 8 3 7 5M o b i l : + 4 0 7 4 5 1 1 9 4 1 1E - m a i l : o f f i c e @ w a v i n . r o

Reclama ta aici!

Pentru rela]ii, contacta]i-ne la 021.250.98.89sau pe adresa de e-mail revistapolitiei@gmail.com

SCRIE}I-NE!SCRIE}I-NE!Ave]i ceva deAve]i ceva despus care s`spus care s`

\mbun`t`]easc` \mbun`t`]easc` activitateaactivitateapoli]i[tilor?poli]i[tilor?Vre]i s` leVre]i s` lemul]umi]imul]umi]i

oamenilor legii oamenilor legii pentru modulpentru modul

cum au cum au rezolvat orezolvat oproblem`, problem`,

atunci când a]iatunci când a]iapelat la ei?apelat la ei?

Trimite]i-nep`rerile

dumneavoastr`pe adresa

presa.politiacapitalei@politiaromana.ro

www.p

olitia

capita

lei.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiServiciul Informare [i Rela]ii PubliceCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: presa.politiacapitalei@politiaromana.roTelefon/Fax: 021.314.53.54