Via\aPublicaţie

a Asociaţiei

“Pentru

Demnitatea

Umană”Nr. 6 (9) Vineri, 11 aprilie 2008 Preţ 3 lei

Conferinţa internaţionalăîn domeniul politicii penale

La 8 aprilie 2008, în incintaPalatului Republicii, și-a desfășuratlucrările Conferinţa internaţionalăcu genericul “Politica penală aRepublicii Moldova în tranziţiecătre standardele europene”,organizată de Institutul de ReformePenale și Misiunea Norvegiană deExperţi pentru PromovareaSupremaţiei Legii în Moldova încolaborare cu MinisterulJustiţiei.Un cuvînt de salut celorprezenţi a adresat Dna MariaPostoico, vicepreședinte alParlamentului RepubliciiMoldova.În cadrul Conferinţei auluat cuvîntul: Iver Huitfeldt, ȘefulMisiunii Norvegiene de Experţipentru promovarea Supremaţieilegii în Republica Moldova, MortenRuud, Secretarul Permanent alMinistrului Justiţiei alNorvegiei,Vitalie Pîrlog, MinistrulJustiţiei al Republicii Moldova,Valeriu Gurbulea, Procurorgeneral, Ion Morei, Șef alServiciului Consiliului Suprem deSecuritate al AparatuluiPreședintelui Republicii Moldova,Igor Dolea, Director al Institutuluide Reforme Penale.

Dezbaterile din cadrulconferinţei au avut mai multeaspecte printre care: geografiapedepselor și, respectiv, ideologiapedepsei, tendinţele privindcriminalitatea și pedeapsa înRepublica Moldova, Codul penal alRepublicii Moldova în tranziţie,interacţiunea dintre legiuitor,instanţele de judecată și societateîn practica norvegiană de aplicarea pedepselor penale, aplicareapedepselor neprivative de libertateîn Norvegia etc. Un interesdeosebit a constituit subiectulprocesului în contradictoriu, aplicatîn conformitate cu Convenţiaeuropeană a drepturilor omului șistandardele europene. Remarcabileste faptul că, conferinţa a creatnoi premise unui dialog interactiv șiproductiv prin prisma schimbuluide bune practici și abordăriconstructive.

Promovarea măsurilorpentru asigurarea unei

senescenţe decente

În baza documentelor ONU, OMS, a datelor oferite dedepartamentele de statistică din diferite ţări și de instituţiile degerontologie și geriatrie, a anuarelor statistice, am efectuatanaliza asistenţei medico-sociale a bătrînilor în diferite ţări șipronosticurile de finanţare a programelor sociale a acestorgrupuri de populaţie.

În ţările industriale dezvoltate, unde procesul de îmbătrîniredemografică a populaţiei s-a produs mai lent, numărul bătrînilorîn societate este destul de impunător și speranţa de viaţă estemai înaltăÎn aceste ţări statul deţine rolul principal în dirijareaactivităţii verigilor infrastructurii de protecţie și asistenţă a

bătrînilor. Sectorul asistenţei sociale și al ocrotirii sănătăţiiconstituie o unitate integrantă bine definită și organizată,caracterizată prin intercorelarea, interdirijarea și cooperareafuncţiilor.

Managementul serviciilor de asistenţă medico-socialăpentru persoanele vîrstnice, la nivel naţional, în majoritateaţărilor este administrat de structuri cu destinaţie specială șiresponsabilitate în acest domeniu, create prin decrete legislative:în Spania de către Institutul Naţional al Serviciilor Sociale (creatîn 1978), condus de consiliul general (39 de consilieri) în fruntecu Secretarul general pentru Securitate Socială; în Portugaliade către Secretariatul Naţional de Reabilitare; în Cipru de cătreConsiliul de Reabilitare și acordare a serviciilor pentru îngrijireși reabilitare.

Ca rezultat al studiului efectuat am dedus și am argumentatcă asistenţa medico-socială a bătrînilor în R. Moldova ar finecesar să fie asigurată prin modelarea și specificareaactivităţii instituţiilor medicale curativ-profilactice, de reabilitareși a azilurilor create în fostul sistem naţional de sănătate(Semașco): policlinica, ambulatorul, unitatea medico-sanitară,dispensarul, staţiile de salvare, spitalele, instituţiile de cercetăriștiinţifice, sanatoriile, azilul de bătrîni, centrele medicale private.

Ar fi optimal să fie fondate instituţii destinate celei maivulnerabile categorii a vîrstnicilor. Spitale sociale — instituţiicurativ-profilactice pentru acordarea asistenţei medicale pentrugrupele social-vulnerabile a societăţii (bătrîni, persoanele cuhandicap, etc.).

Tot în cadrul programelor de asistare a bătrânilor se impuneluarea în considerare a timpului liber, distracţii, activităţiproductive, activităţi de voluntariat, spectacole, etc. Apariţiateleviziunii reprezintă o primă rezolvare semnificativă, dar nuideală.

Atât în cadrul statului de drept, cât și al societăţii civile, loculbătrânului trebuie asigurat ţinându-se cont de drepturile salecetăţenești, de demnitatea condiţiei umane și de obligaţiile pecare orice generaţie le are atât în planul juridic, cât și în celmoral faţă de generaţia părinţilor și eventual a bunicilor.

Starea de vecinătatea cu UE e o șansă,care poate înviora dezvoltarea economiei noastreAgricultura Moldovei, pe parcursul perioadei sale de

dezvoltare, a cunoscut mai multe reforme. Desigur că ele sauefectuat în cadrul diferitor sisteme politice și economice. În anul1992 Parlamentul Moldovei a adoptat “concepţia reformeiagrare”, care a stabilit proprietatea privată asupra pămîntului.În rezultatul acestei concepţii s-a efectuat parcelareaexcesivă a suprafeţelor de pămînt, care a generat oproductivtate faorte joasă a sectorului agrar. În ultimii ani s-auorganizat staţii zonale de mașini și tractoare pentru prestareaserviciilor în agricultură, dar și ele n-au oprit degradarea de maideparte a sectorului agrar.

Aderarea Republicii Moldova la UE constituie o alternativă, darsituţia econimică existentă, problema transnistreană constituie niștebariere. Starea de vecinătatea cu UE e o șansă, care poate învioradezvoltarea economiei noastre, dar cum poate fi ea folosită depindenumai de Republica Moldova. Susţinerea pe care o avem din parteaRomăniei, ţărilor baltice ne încurajază mult, dar UE așteaptă de lanoi implimentarea în realitate a standardelor economice europene șinoilor idei de cooperare. Vecinătatea cu UE crează niște oportunităţifoarte atractive pentru viitorul ţării noastre. Fructificarea lor depindede Parlamentul, Guvernul Republicii Moldova și de noi toţi.

Pag.2Pag.2Pag.2Pag.2Pag.2

´

Pag.4Pag.4Pag.4Pag.4Pag.4

´

Publicaţie a Asociaţiei “Pentru Demnitatea Umană” ia\aV11.04.20082

În ţară...

BERD va finanţa mai multeproiecte în R. MoldovaBanca Europeană pentru

Reconstrucţie și Dezvoltare estedispusă să finanţeze mai multe proiecteinvestiţionale în municipiul Chișinău.

Potrivit primarului, direcţiile prioritarecare necesită investiţii de urgenţă sunt:sistemul de alimentare cu apă și decanalizare, Staţia de epurare dinChișinău și transportul publicorășenesc.Oaspeţii s-au arătat interesaţide proiectele înaintate de cătreadministraţia publică locală și în special,de cele propuse de S.A.”Apă-CanalChișinău”, care prevăd investiţii de 170mln. euro , dintre care 75 mln. europentru construcţia Staţiei de epurare dinChișinău- proiecte incluse în Concepţiade dezvoltare a serviciilor de apă și decanalizare ale mun.Chișinău, aprobatăanterior de către CMC.

Importurile au depășit de trei orivaloarea exporturilor,în primele două luniale anului curentMărfurile importate în R. Moldova,

în ianuarie-februarie a.c., au depășit decirca trei ori valoarea exporturilorefectuate în aceeași perioadă, aratădate ale Biroului Naţional de Statistică(BNS). În comparaţie cu primele douăluni ale anului 2007, exportul a crescutcu 29,3% și a însumat 212,5 mln USD,în timp ce importurile au totalizat cu632,2 mln USD și au înregistrat ocreștere de 34,8%.

Datorită decalajului considerabildintre exporturi și importuri deficiul albalanţei comerciale s-a majorat cu37,8%, faţă de cel înregistrat în perioadasimilară a anului 2007 și a atins 419,7mln USD.

Agricultorii vor beneficiade asistenţă sub formăde seminţe de porumbCirca 82 700 de fermieri, din

rîndurile celor mai vulnerabile păturisociale, vor primi ajutor sub formă deseminţe de porumb pentru desfășurarealucrărilor de primăvară, a comunicatViceministrul Agriculturii și IndustrieiAlimentare, Anatol Spivacenco.

Domnia Sa a subliniat că fiecareagricultor va primi cîte 10 kg de seminţede porumb care vor permiteînsămînţarea a jumătate de hectar cuaceastă cultură, asistenţa fiind acordatăprin intermediul Programului NaţiunilorUnite pentru Dezvoltare.

Totodată, viceministrul AnatolSpivacenco a accentuat că în primăvaracurentă gospodăriile ţărănești maibeneficiază și de ajutor sub formă demotorină. În acest sens au fostdirecţionate 40 mln lei pentru procurareaa circa 3700 tone de motorină, dintrecare peste 80 la sută a fost dejarepartizată.

În contextul susţinerii agricultorilor încampania de primăvară, statul aîntreprins măsuri pentru menţinereapreţurilor la carburanţi, fertilizanţi șipesticide, precum și reducerea preţurilorla materialul semincer. Totodată, în anulcurent fondul de subvenţionare asectorului agricol a fost majorat pînă la270 mln lei, faţă de 240 mln lei în 2007.

Aspecte demograficeale senescenceiCunoașterea îmbătrînirii ca proces

bio-psiho-social își are originile în urmăcu mai bine de doua milenii, dovadă fiindscrierile filozofilor și medicilor dinantichitate care impresionează prinbogăţia de idei, gradul de sinteză afaptelor și recomandările pentru

menţinerea sănătăţii și prelungirea durateide viaţă.

Numeroasele studii consacrateproblemei îmbătrînirii demografice aurelevat o serie de caracteristici generaleși specifice acestui fenomen: caracterulobiectiv și complex, fenomenul ferm șide lungă durată, actualitatea șiperspectiva problemei. Îmbătrînireademografică se află într-o corelaţiestrînsă cu factorii de ordin demografic,economic, social, cultural, geografic,teritorial, precum și cu cei de mediu fizic,nutriţional, cutumiar, religios, mod deviaţă etc.

Acest proces, potrivit cercetătorilor,nu se manifestă uniform pe cele douăsexe, el fiind mai accentuat în rîndulpopulaţiei feminine comparativ cu ceamasculină. Fenomenul este mai intens încadrul localităţilor rurale în raport cucele urbane. Importante diferenţieri seconstată și între diferitele regiuni sauprovincii geo-istorice ori geo-economice,precum și la nivel teritorial-administrativ.

Și factorii nutriţionali, condiţiile deviaţă și de muncă specifice, diferiteletradiţii și obiceiuri, apartenenţa la diferiteconfesiuni religioase pot favoriza sau,dimpotrivă, pot defavoriza procesul deîmbătrînire a grupurilor umane.

În 1982 a organizat și primaConferinţă Mondială asupra îmbătrînirii.De menţionat rolul publicaţiilor foruluiinternaţional pe linia asigurării unorstatistici cît mai complete cu privire lastructura demografică pe vîrste, pentruaproape toate ţările lumii, și, deasemenea, preocupările sale din ultimultimp pe linia întocmirii de proiectări

demografice detaliate, revizuite periodic,în funcţie de noile tendinţe ale evoluţieidemografice specifice fiecărei ţări.Anuarul Demografic ONU pe 1993 afost consacrat procesului de îmbătrînirea populaţiei, fapt ce atestă acuitateaproblemei la nivel mondial.

Afirmat iniţial în ţările industrializatedin Europa de Vest, care au parcurs mai

de timpuriu etapa tranziţiei demografice,procesul de îmbătrînire demografică acuprins, în etapa postbelică, noi ţări, întrecare cele din Europa centrală și derăsărit, precum și state aparţinînd altorcontinente: SUA, Canada, Australia,Japonia, Israel, fosta URSS ș.aConform datelor furnizate de ONU,numărul absolut al populaţiei de vîrsta atreia, care trăiește astăzi pe glob, a atinscifra de peste 500 de milioane,comparativ cu numai 200 de milioane în1950 și mai puţin de 100 de milioaneînainte de cea de-a doua conflagraţiemondială.

Potrivit acelorași surse, în anul 2025numărul persoanelor vîrstnice pe globva fi de l miliard, adică mai mult de 14%din totalul populaţiei mondiale. Aceastăcreștere se va realiza atît în ţăriledezvoltate economic, unde nivelulindicilor de îmbătrînire demografică vaevolua, între 1990-2025, de la 16,8% la23,6%, cît și în cele în curs dedezvoltare, unde ponderea populaţieivîrstnice va spori de la 6,7% la 11,9%.Creșterea populaţiei vîrstnice esteestimată la un ritm mediu anual de 2,9%,net superior faţă de cel al populaţieitotale, care va fi de numai 1,1%.

În contextul Planului Internaţionalprivind problemele senescenţei sunttratate atît problemele îmbătrîniriipersoanelor aparte, cît și ale îmbătrîniriipopulaţiei în general. Deocamdată, însă,în majoritatea ţărilor în curs dedezvoltare tendinţa către îmbatrînireasocietăţii nu a devenit atît de evidentă,motiv din care nu atrage atenţiaorganelor de directivă și planificare.

În conformitate cu pronosticul ONU,în acest domeniu se preconizează:

a) o majorare a număruluipersoanelor mai în vîrsta de 60 ani, înspecial, pe segmentul populaţiei de peste80 de ani.

b) în majoritatea ţărilor, aceastămajorare va fi mai evidentă în primeledecenii ale secolului XXI.

c) partea cea mainumeroasă în aceastăcategorie de vîrstă o vorconstitui femeile.

Din acest motiv,problema senescenţeipopulaţiei – cuconsecinţele sale pentrudezvoltarea generală lanivel naţional șiasigurarea socio-economică a persoanelorîn vîrsta – constituie oproblemă care, în viitorulapropiat, va figura peagendele tuturorguvernelor lumii.

Analiza asistenţeimedico-socialeîn ţările europeneÎn baza documentelor

ONU, OMS, a dateloroferite de departamentelede statistică din diferiteţări și de instituţiile degerontologie și geriatrie, aanuarelor statistice, amefectuat analiza asistenţeimedico-sociale abătrînilor în diferite ţări și

pronosticurile de finanţarea programelor sociale a acestor grupuride populaţie.

În ţările industriale dezvoltate, undeprocesul de îmbătrînire demografică apopulaţiei s-a produs mai lent, numărulbătrînilor în societate este destul deimpunător și speranţa de viaţă este maiînaltăÎn aceste ţări statul deţine rolulprincipal în dirijarea activităţii verigilorinfrastructurii de protecţie și asistenţă abătrînilor. Sectorul asistenţei sociale și alocrotirii sănătăţii constituie o unitateintegrantă bine definită și organizată,caracterizată prin intercorelarea,interdirijarea și cooperarea funcţiilor.

Managementul serviciilor deasistenţă medico-socială pentrupersoanele vîrstnice, la nivel naţional, înmajoritatea ţărilor este administrat destructuri cu destinaţie specială șiresponsabilitate în acest domeniu, createprin decrete legislative: în Spania decătre Institutul Naţional al ServiciilorSociale (creat în 1978), condus deconsiliul general (39 de consilieri) înfrunte cu Secretarul general pentruSecuritate Socială; în Portugalia de cătreSecretariatul Naţional de Reabilitare; înCipru de către Consiliul de Reabilitare șiacordare a serviciilor pentru îngrijire șireabilitare.

În Olanda activitatea ministerelorresponsabile de elaborarea și promovareapoliticii privind persoanele vîrstnice estecoordonată de Comitetul de DirijareInterdepartamentală; Germania, conformconstituţiei, este un stat social bazat peprincipii democratice și politicile desusţinere medico-socială a bătrînilor suntconstruite ţinînd cont de drepturile

Demnitatea oamenilor bătrîni

11.04.2008 Publicaţie a Asociaţiei “Pentru Demnitatea Umană” 3ia\aV

În ţară...

Prim-ministrul ZinaidaGreceanîi a avut o întrevederecu delegaţia Corporaţiei„Provocările Mileniului”,condusă de directorul de ţarăChristopher WilliamsDelegaţia se va afla în Moldova cu o

vizită de lucru în perioada 7-24 apriliecurent. La întrevedere a participat șiMichael D. Kirby, AmbasadorExtraordinar și Plenipotenţiar al SUA înMoldova.

Interlocutorii au pus în discuţieaspecte legate de avansarea Moldovei încadrul elaborării Programului Compact.

Christopher Williams a menţionat căscopul vizitei constă în iniţierea discuţiilorcu reprezentanţii Guvernului,comunitatea donatorilor și grupurilecointeresate pe marginea evaluării șiverificării propunerii de ţară a RepubliciiMoldova pentru asistenţa Compact.

Unul din principalele obiective aleactualei misiuni se referă la elaborareaMemorandumului de Oportunitate(Opportunity Memo) pentru Comitetul deInvestiţii al CPM, document care vaspecifica proiectele ProgramuluiCompact ce vor fi supuse procedurii deverificare și cizelare (due diligence).

Proiectele Programului Compact, cevor fi propuse pentru finanţare, urmeazăsă identifice soluţii reale pentruproblemele majore existente, precum șisă contribuie la creșterea economică, aspecificat Christopher Williams.

Premierul Zinaida Greceanîi aexprimat recunoștinţă Guvernului SUApentru susţinerea eforturilor RepubliciiMoldova și a subliniat interesulGuvernului pentru implementarea unorreforme calitative în societate în scopulcreării unor condiţii de trai mai bunepentru cetăţeni.

Șeful Executivului și-a exprimatîncrederea că proiectele ce vor fiselectate pentru finanţare vor creastimulente și noi oportunităţi pentrudezvoltarea afacerilor și creștereafluxului de capital în Moldova. În acestcontext, Zinaida Greceanîi a reiteratopţiunea Moldovei pentru realizareaproiectelor în domeniul reabilităriidrumurilor, în domeniul agricol, celenergetic și în sănătate.

Programul “Millennium Challenge” afost instituit de Congresul SUA în anul2004, la iniţiativa Președintelui George W.Bush. El prevede acordarea unui ajutorfinanciar substanţial statelor cu veniturireduse pe cap de locuitor, orientat spredezvoltarea infrastructurii, susţinereaproiectelor sociale și consolidareaprincipiilor economiei de piaţă.

Asistenţa deplină Compact esteacordată sub formă de investiţiinerambursabile în domenii ce joacă unrol important în accelerarea creșteriieconomice și reducerea sărăciei.

În prezent, Republica Moldovabeneficiază de asistenţă din partea CPMîn valoare de 24,7 milioane de dolari încadrul Programului Preliminar de Ţară.

Printre condiţiile principale pentruaprobarea Programului Compact senumără realizarea cu succes a acţiunilorstabilite în Programul Preliminar, precumși menţinerea indicatorilor de evaluare aţării la categoriile: guvernare echitabilă șicombaterea corupţiei; investiţii înoameni; libertate economică; gestionarearesurselor naturale.

și asistenţa lor medico-socialăvîrstnicilor, stipulate în codul social; înRegatul Unit al Marii Britanii și Irlandeide Nord administrarea și dirijarea politiciide asistenţă medico-socială a vîrstnciloreste realizată la nivel guvernamental —modelul britanic de susţinere avîrstnicilor(în aspect financiar, social, medical etc.) aobţinut o apreciere internaţională; în Italiaa fost realizată descentralizareaadministrării serviciilor de asistenţă socială,susţinută prin decret prezidenţial, careprevăd responsabilitatea republicii de aasigura egalitatea, autonomia, integrareasocială (politică, economică) și protecţiavîrstnicilor; în Franţa, Olanda și Belgiapoliticile de asistenţă medico-socială avîrstnicilor sunt trecute în subordonareaComunităţilor.

În concluzie, principiile de bază alepoliticii de asistenţă medico-socială șiprotecţie a persoanelor vîrstnice în ţărileeconomic dezvoltate ale Europei includ:

- Integrarea vîrstnicilor în societate(promovarea participării la viaţa socială,politică, obștească, culturală, economică,știinţifică etc.) și lichidarea barierelorfizice și sociale în realizarea acestui scop.

- Promovarea măsurilor și resurselorpentru asigurarea unei senescenţe decente.

- Promovarea și implementareaserviciilor pentru profilaxia îmbătrîniriiprecoce, asigurarea asistenţei șireabilitării medicale;

- Dezinstituţionalizarea persoanelorvîrstnice și integrarea lor în familii.

- Susţinerea și amplificarea cooperăriiinternaţionale.

Rolul primordial în asigurarea medico-socială a bătrînilor revine statului:instituţiilor curativ-profilactice șiștiinţifice, spitalelor sociale, azilelor,hospisurilor. Instituţiile de plasamentprivate activează eficace în acestdomeniu și sunt accesibile și apreciate decătre vîrstnici.

În ultimele decenii, politica naţionalăpentru asistenţa medicosocială avîrstnicilor în aceste ţări are tendinţa dedezinstituţionalizare a vîrstnicilor șiintegrarea lor în familii. Serviciile deasistenţă medicosocială la domiciliu suntbine definitivate, structurizate și abilitatesă împiedice izolarea vîrstnicilor îninstituţii de plasament de către familii șisocietate, îngrijirea vîrstnicilor solitari și aintegraţi în familii în condiţii de domiciliu.

Ţările Europei de Est, din cauzasituaţiei economice instabile, areformelor administrative, politice șifinanciare, nu posedă o bază legislativă șio infrastructură bine definită în domeniulprotecţiei vîrstnicilor, aflîndu-se la o etapăiniţială de optimizare a politicii asistenţeimedico-sociale a vîrstnicilor.

Cei mai mari indici ai sporului decreștere a numărului total de bătrîniinstituţionalizaţi au fost obţinuţi în Europa(64,5%): mai mari în Franţa – 75,8% șiindicatorii mai scăzuţi în Suedia – 15,6%;În Australia – 58,3%: În Canada –34,9%. Cel mai mic spor de creștere s-a înregistrat în SUA (2,7%).

Caracteristica stării sănătăţiipopulaţiei vîrstniceîn Republica MoldovaAnaliza evolutivă a ponderii

vîrstnicilor în funcţie de sex și mediu înperioada anilor 1989—2002 ademonstratat o creștere stabilă afenomenului discutat.

Cota femeilor vîrstnice a scăzutneînsemnat cu 0,7% (de la 61,4% în1989 la 60,7% în 2001), pondereabărbaţilor a crescut cu 0,7% (de la38,6% în 1989 la 39,3% în 2001).

Ponderea populaţiei vîrstnice rurales-a mărit cu 3,1% (de la 63,3% în 1989pînă la 66,3% în 2001). În același timp,în localităţile urbane s-a înregistrat oscădere cu 3,1% (de la 36,8% în 1989pînă la 33,7% în 2001).

Analiza anuală a raioanelor dupănivelul coeficientului de îmbătrînirearată că pe parcursul anilor 1999—2001, un nivel foarte mic alcoeficientului de îmbătrînire a fostînregistrat în mun. Chișinău, precum șiîn raioanele Chișinău, Cahul, Lăpușna,Taraclia, Tighina, UTA Găgăuzia.

În urma analizei efectuate peparcursul anilor 1998—2002 s-aobservat că cel mai înalt ritm al creșteriiponderii vîrstnicilor a fost înregistrat înanul 1990, constituind 101,6%, cu oușoară scădere în 2001, cifrînd la 100%.Dar valoarea absolută a unui procent despor se menţine la același nivel 0,13(pentru 1990) și 0,14 (pentru 2001).

Ritmul creșterii pentru vîrstnicii cureședinţa la oraș a înregistrat valorimaxime în anii 1990 și 2000 cifrînd la101,8%, valoarea absolută a unuiprocent de spor menţinîndu-se, peparcursul perioadei de studiu la un nivelegal cu 0,37 în 1990 și 0,34 în 2001.

Cel mai înalt ritm al creșteriisperanţei de viaţă la naștere s-aînregistrat în anul 1998 la 103%. Spreanul 2001 se observă o tendinţă descădere pînă la 107%, dar valoareaabsolută a unui procent de spor sepăstrează la același nivel de 0,6 în 1990și 0,66 în 2001. Cea mai mică valoare aritmului de creștere a speranţei de viaţăla naștere a fost înregistrată în 1995constituind 96%.

Rata mortalităţii vîrstnicilor înstructura generală a mortalităţii în RMse menţine, stabil, la un nivel înaltcifrînd la 70,4%. În rezultatul analizeimortalităţii vîrstnicilor în RM s-a reliefato tendinţă generală de creșteremoderată a acestui indice demografic.

Problemele cu caracter umanistvizează concret necesităţile populaţiei înprocesul de senescenţă. Există omultitudine de probleme comune atîtpentru bătrîni, cît și pentru restulpopulaţiei, dar unele dintre ele reflectămai exact necesităţile respectivului grup

de vîrstă. Aceste subdiviziuni includ:structurile sănătăţii, alimentaţia, condiţiilede trai, mediul înconjurător, familia,starea socială, venitul garantat șiîncadrarea într-o anumită activitate.

Ca rezultat al studiului efectuat amdedus și am argumentat că asistenţamedico-socială a bătrînilor înR. Moldova ar fi necesar să fieasigurată prin modelarea șispecificarea activităţii instituţiilormedicale curativ-profilactice, dereabilitare și a azilurilor create în fostulsistem naţional de sănătate (Semașco):policlinica, ambulatorul, unitateamedico-sanitară, dispensarul, staţiile desalvare, spitalele, instituţiile decercetări știinţifice, sanatoriile, azilulde bătrîni, centrele medicale private.

Ar fi optimal să fie fondate instituţiidestinate celei mai vulnerabile categoriia vîrstnicilor. Spitale sociale — instituţiicurativ-profilactice pentru acordareaasistenţei medicale pentru grupele social-vulnerabile a societăţii (bătrîni,persoanele cu handicap, etc.).

Tot în cadrul programelor de asistarea bătrânilor se impune luarea înconsiderare a timpului liber, distracţii,activităţi productive, activităţi devoluntariat, spectacole, etc. Apariţiateleviziunii reprezintă o primă rezolvaresemnificativă, dar nu ideală.

Atât în cadrul statului de drept, cât șial societăţii civile, locul bătrânului trebuieasigurat ţinându-se cont de drepturilesale cetăţenești, de demnitatea condiţieiumane și de obligaţiile pe care oricegeneraţie le are atât în planul juridic, câtși în cel moral faţă de generaţia părinţilorși eventual a bunicilor.

Astăzi, în ţările avansate economic,pensia reprezintă 72% din ultimul salariu.Se prevede o scădere semnificativă aacestui procent care va ajunge probabil la65% sau chiar la numai 55% din ultimulsalariu, fenomen ce va avea efectesemnificative asupra calităţii vieţii șiproblemelor de sănătate a populaţieivârstnice.

În aceste condiţii, asigurareaexistenţei bătrânilor, trebuie realizată înmod dominant printr-o salarizareadecvată a persoanelor active, care prineconomiile făcute, să confere fiecăruiaposibilitatea constituirii unui fond depensie propriu, care să servească lafinanţarea personală când vor fi inactive,fie că este vorba de o finanţare totală,fie de un adaus la pensie.

În urma studiului efectuat am conciscă în ţările industrial dezvoltate cu oinfrastructură medico-socială bineorganizată, bătrînii se află sub tutelastatului și le este asigurată o bătrîneţedecentă. În ţările ex-sovietice inclusiv înR. Moldova situaţia este critică: persistăpolitica și legislaţia neajustată, lipsainfrastructurii de susţine și instruire îndomeniul asistenţei medico sociale și deprotecţie a vîrstnicilor. Conform datelorstatistice în Moldova se observă tendinţade îmbătrînire demografică a populaţiei,numărul vîrstnicilor constituind 503.306persoane și indicile lui G. Bojio-Gomier— 13,8%.

Fragment din volumul “Demnitateaoamenilor bătrîni și asistenţa lor medico-socială”, Chișinău 2004, autori: IonMereuţă, Victor Bujor, Liuba Munteanu,Aurel Saulea

Publicaţie a Asociaţiei “Pentru Demnitatea Umană” ia\aV11.04.20084

În ţară...

Exporturile de mărfurimoldovenești în ţările UEau scăzutPotrivit datelor Biroului Naţional de

Statistică, balanţa comercială cu ţărileUniunii Europene s-a încheiat cu undeficit de 161,3 milioane USD (ianuarie-februarie 2007 – 115,2 milioane USD),iar cu ţările CSI - de 154,1 milioaneUSD (ianuarie-februarie 2007 – 132,2milioane USD).

În perioada de referinţă, volumulimporturilor a sporit cu 34,8 la sută, iarcel al exporturilor – cu 29,3 la sută.Numai în luna februarie, valoareaexporturilor de mărfuri s-a cifrat la123,8 milioane USD, cu 39,7 la sută maimult faţă de luna ianuarie și cu 36,5 lasută mai mult faţă de luna februarie aanului 2007. În total, în primele două luniale anului curent, exporturile au totalizat212,5 milioane USD, volum superior cu29,3 la sută celui înregistrat în perioadasimilară a anului 2007.

Exporturile de mărfuri în ţărileUniunii Europene (UE–27) au însumat112,9 milioane USD, în creștere cu 21,8la sută faţă de ianuarie-februarie 2007,deţinând o cotă de 53,1 la sută în totalexporturilor (în ianuarie-februarie 2007 -56,4 la sută). În același timp, a sporitponderea exporturilor în ţările CSI - 38,8la sută (ianuarie-februarie 2007 – 31,5la sută). În total, în două luni, Moldovaa exportat în aceste ţări produse șimărfuri în valoare de 82,4 milioaneUSD. Astfel, exporturile de mărfuri înaceste ţări s-au majorat de 1,6 ori faţăde perioada similară a anului 2007.

Importurile din ţările UniuniiEuropene (UE-27) au însumat 274,2milioane USD, în creștere cu 31,9 la sutăfaţă de ianuarie-februarie 2007. Astfel,importurilor din UE le-a revenit o cotăde 43,4 la sută în total importurilor (înianuarie-februarie 2007 - 44,3 la sută).

Guvernul Republicii Moldovaa aprobat proiectul legiicu privire la AeroportulInternaţional Liber “Mărculești”Guvernul Republicii Moldova a aprobat

miercuri, 9 aprilie proiectul legii cu privirela Aeroportul Internaţional Liber“Mărculești”, elaborat si prezentat decătre Ministerul Economiei și Comerţului.Elaborarea proiectului de lege în cauză afost condiţionata de necesitatea utilizării cîtmai raţionale a capacităţilor de producţie șiinfrastructurii existente în RepublicaMoldova în vederea atragerii investiţiilorstrăine.

Selecţionata de fotbala Moldovei a ajunspe locul 37 în rating-ul FIFAEchipa naţională a Republicii

Moldova a urcat 14 locuri în clasamentulmondial al FIFA dat publicităţii de site-uloficial al forului fotbalistic mondial.Pentru prima dată în istorie, naţionala defotbal se claseasă pe o poziţie atât deînaltă. Deși nu a jucat nici un meci înluna martie, echipa antrenată de IgorDobrovolski a urcat 14 poziţii și ocupă înprezent locul 37 cu 669 de puncte.

Dintre adversarele Moldovei încampania preliminară pentru CM din2010, Grecia are cea mai bună clasare.Selecţionata elenă a urcat două locul șise află pe poziţia a 8-a. Și reprezentativaIsraelului a urcat două trepte și ocupălocul 20 în lume. Una dintre gazda CE,Elveţia, a căzut șase poziţii și este înspatele Moldovei, pe locul 46. Letoniași-a menţinut locul 73, iar Luxemburg acăzut cinci poziţii și se află pe locul 157.

Primele trei poziţii sunt ocupate înordine de Argentina, Brazilia și Italia.

Agricultura Moldovei, pe parcursulperioadei sale de dezvoltare, a cunoscutmai multe reforme. Desigur că ele sauefectuat în cadrul diferitor sisteme politiceși economice. În anul 1992 ParlamentulMoldovei a adoptat “concepţiareformei agrare”, care a stabilitproprietatea privată asupra pămîntului.În rezultatul acestei concepţii s-aefectuat parcelarea excesivă asuprafeţelor de pămînt, care a generato productivtate faorte joasă a sectoruluiagrar. În ultimii ani s-au organizat staţiizonale de mașini și tractoare pentruprestarea serviciilor în agricultură, darși ele n-au oprit degradarea de maideparte a sectorului agrar. Ţăranii noștriau fost sărăciţi de două ori – eliberareabonurilor patrimoniale și stabilireacotelor valorice în rezultatul privatizăriigospodăriilor colective. În rezultatul lor,oamenii de la sate nu s-au ales practiccu nimic. În provincie continuă sădomine sărăcia, migraţia excesivă,degradarea familiei. Pentru a ridicanivelul de trai al populaţiei e necesar săse creeze locuri de muncă, unde oameniiși-ar putea cîștiga un ban pentruexistenţă. Elaborarea unei reforme carear genera dezvoltarea agriculturii esteo problemă strigentă a zilei. Această

Starea de vecinătatea cu UE e o șansă,care poate înviora dezvoltarea economiei noastre

reformă ar trebui să fie însoţită deaprobarea în cadrul Parlamentului amai multor legi: legea cu privire lacreditele prefernţiale, investiţii la sate,irigare, subvenţii, impozitare etc. Eletrebuie să contureze niște priorităţi șisă stabilească politicile în domeniulagroalimentar, care ar genera creareaunui mediu de afaceri profitabil. Actualulmecanism de subvenţionare estecomplicat și inaccesibil pentru miciiproducători agricoli, care, majoritatea,funcţionează în afara cadrului legal. Laetapa actuală o variantă optimă ar fisubvenţionarea pentru fiecare tonă deproducţie, care ar stabili și o evidenţă atot ce creștem anual în ţara noastră.Stabilirea unei cote pe venit unice pentrutoţi agenţii econimici este o nedreptatetotală. Cum pot fi puși pe acelaș talgerde impozitare o bancă, a socitatecomercială, de telecomunicaţie, deconstrucţie și o gospodărie agricolă defermieri?! E greu să ne imaginăm cît eforttrebuie să depună un agent economicvizat mai sus pentru a obţine 100 000lei venit și cît efort trebuie să depună ogospodărie agricolă pentru a obţineacelaș venit.

Noi suntem o ţară mică. Pentru aproduce mai mult e necesar să investim

mai mult, iar în rezultat avem nevoie deo piaţă de desfacere mai mare. Politicade protecţionism a ţărilor mici poatedezvolta piaţa mică internă, dar nupoate ieși în exterior. În acest context operspectivă ar constitui aproarea unortaxe vamale mici, pentru a puteaprocura utilaj și tehnologii mederne deproducţie.

Aderarea Republicii Moldova la UEconstituie o alternativă, dar situţiaeconimică existentă, problematransnistreană constituie niște bariere.Starea de vecinătatea cu UE e o șansă,care poate înviora dezvoltarea economieinoastre, dar cum poate fi ea folositădepinde numai de Republica Moldova.Susţinerea pe care o avem din parteaRomăniei, ţărilor baltice ne încurajazămult, dar UE așteaptă de la noiimplimentarea în realitate a standardeloreconomice europene și noilor idei decooperare. Vecinătatea cu UE creazăniște oportunităţi foarte atractive pentruviitorul ţării noastre. Fructificarea lordepinde de Parlamentul, GuvernulRepublicii Moldova și de noi toţi.

Mihai Ciorici,vicepreședintele

Consiliului Naţional PUM

La Paris, urmînd exemplu marelui săupredecesor, nepotul lui Bonapart s-adeclarat împărat, cu numele de Napoleonal III-lea (1852). Deși crescut a fost înGermania, întro-o cultură străină a „ţărilorlatine”, la ce acest personaj bizar avea osimpatie aparte pentru Italia și Moldova.Nenorocul lui constă în faptul dorinţei sale,de a se egala cu ce-l, care nu putea fiegalat de nimeni și, pentru că singurulmijloc prin care putea ieși din anonimatera războiul, prin care, s-a gîndit să-și joacecartea împotriva rușilor. Aceștia tocmaidezlănţuiseră o agresiune, pentru Crimeia,împotriva Turcilor. Folosind acest pretext,Napoleon al III-lea s-a unit cu Anglia și aprovocat războiul din Crimeea (1853-1856). Înfrînţi după o rezistenţă dîrză, cupierderi uriașe, rușii au cerut pace.

PACEA DE LA PARIS ȘI STENOGRAMA UNIRIICondiţiile s-au discutat la Congresul depace de la Paris (1856), unde au participatreprezentanţii marilor puteri din Europa.Rusia a fost obligată să accepte liberanavigaţie în Marea Neagră și să retrocedezeMoldovei sudul ei: Izmail, Kilia și CetateaAlbă. La insistenţa compatrioţilor noștri:M.Kogălniceanu, Al.Russo, V.Alecsandri,s-a pus la discuţie problema absoluteiindependenţe a Moldovei și Walahiei de laImperiile: Otoman și a Austriei, la ceTurcia, Anglia și Austria s-au opuscategoric, cu atît mai mult că asupraWalahiei Imperiul Otoman avea oautorizare directă. Atunci Napoleon alIII-lea (prin cunoștinţa sa prietenească dincopilărie cu Kogălniceanu) a propus să fieconsultat, mai întîi, poporul acestorţinuturi din Moldova și Walahia (arhivafranceză). Această convenţie de la Paris, peparcurs, a aprobat independenţa:Principatelor Unite ale Moldovei și aWalahiei, cu condiţia de a alege doi domniaparte, două guverne și două armateseparate. Trei ani mai tîrziu, la 5 ianuarie1859 (plătea numai tribut, avea demultarmata sa, guvernul său) domn alMoldovei a fost ales Alexandru Ion Cuza.Iar, tocmai la 24 ianuarie, fiind autorizatăcomplet de Turci, neavînd armata,guvern, Walahii au fost nevoiţi să aleagăacelași domnitor a Principatelor unite aMoldovei cu 12 milioane de oameniAlexandru Ion Cuza și a Walahiei cu 5 mln.500 de mii de oameni, care, deja, aveautoate atributele statale. Avînd un singurconducător, cele două popoare s-au

contopit într-o singură ţară „PrincipateleUnite a Moldovei” cu capitala la Iași. CuzaVodă nu numai că a cunoscut pe mulţiintelectuali, el singur a fost unul din ei. Erafiu al unui boier Moldovan, din viţă veche,înrudit cu familia cronicarului MironCostin. El s-a bucurat de mic de oeducaţie strălucită. Și-a făcut studiile înFranţa. Vorbea fluient mai multe limbi.Avea gradul de colonel. Era prieten cuVasile Alexandri, Alecu Russo, MihailKogălniceanu și cu mulţi alţi scriitori,savanţi și oameni politici, care au făcut totce le-a stat în putere pentru independenţaţării și dezvoltarea în profunzime a limbiiMoldovenești. Stenograma: La înscăunareadomnitorului ţării Principatele Unite aMoldovei, M.Kogălniceanu a rostit ocuvîntare:

- O, doamne, mare și frumoasă îţieste minunea! Fii, dar, omul epocii! Fă calegea să fie tare, iar tu, Măria ta, cadomn, fii bun și blînd. Fii simplu, Măriata... Urechea să-ţi fie pururea deschisă laadevăr și închisă la minciună și lalingușire. Fă în așa fel, ca, prin dreptateaEuropei, prin dezvoltarea instituţiilornoastre, prin sentimentele tale patriotice,să ajungem din nou la timpurile glorioaseale neamului nostru!

Tot atunci, C.A.Rosetti, care venise laIași împreună cu Nicolae Bălcescu,Alexandru Golescu și cu mulţi alţiintelectuali a Walahiei săi închine coroanaţării lor, l-a asigurat pe Al. Ion Cuza Vodă:“Atîta timp cît vei purta steagul Unirii, aldreptăţii și al libertăţii, Walahii ca și

11.04.2008 Publicaţie a Asociaţiei “Pentru Demnitatea Umană” 5ia\aV

În ţară...

Primul-ministruZinaida Greceanîi a avuto întrevedere cu Michael D. Kirby,Ambasador Extraordinarși Plenipotenţiar al SUAîn MoldovaÎn cadrul întrevederii au fost

abordate diverse aspecte ale colaborăriimoldo-americane în domeniile de interesreciproc.Interlocutorii au evidenţiatascensiunea înregistrată în ultimii ani îndezvoltarea relaţiilor dintre ambele state,atît la nivel bilateral, cît și în cadrulorganizaţiilor internaţionale.

În acest context, Zinaida Greceanîi amenţionat colaborarea eficientă șiasistenţa tehnică constantă, acordatăMoldovei de către SUA, referindu-se înspecial la iniţiativa recent lansată, dedotare a instituţiilor medicale dinMoldova cu utilaj medical.

Michael Kirby a menţionat căMoldova avansează pe calea reformeloreconomice și sociale, creînd un climatfavorabil dezvoltării investiţiilor.

Referindu-se la problema regle-mentării conflictului transnistrean, oficialulSUA a salutat convorbirea telefonică ce aavut loc între Președintele VladimirVoronin și conducătorul Transnistriei, IgorSmirnov. Potrivit ambasadorului acestaeste un semnal pozitiv atît pentruparticipanţii la negocieri, cît și pentrusocietate în ansamblu.

Diplomatul a subliniat că poziţia SUAîn procesul de reglementare transnis-treană rămîne și în continuare atașatăsoluţionării politice durabile a conflictului,cu respectarea suveranităţii și integrităţiiteritoriale a Republicii Moldova.

Delegaţia în frunte cuDulat Aitjanov, ViceministrulAgriculturii al RepubliciiKazakhstan, a vizitat MinisterulDezvoltării InformaţionaleÎn cadrul celei de-a treia ședinţe a

Comisiei interguvernamentale moldo-kazahe pentru cooperarea economică, aavut loc vizita delegaţiei din Kazakhstanla Ministerul Dezvoltării informaţionale.Membrii delegaţiei sunt reprezentanţi aiMinisterului Agriculturii, ai Camerei deComerţ și Industrie, ai MinisteruluiTurismului și Sportului etc., în frunte cuDulat Aitjanov, Viceministrul Agriculturiial Republicii Kazakhstan.

Sergiu Sîtnic, Directorul Direcţieigenerale de dezvoltare a societăţiiinformaţionale, a prezentat oaspeţiloristoria, proiectele, baza legislativă șicolaborarea internaţională a MinisteruluiDezvoltării Informaţionale, după careoaspeţii au vizitat centrul de producţieal Întreprinderii de Stat „Registru”,unde au luat cunoștinţă de procesul deperfecţionare a principalelor documentede stat, precum și de tehnologia șimetoda de fabricare a pașapoartelor cudate biometrice.

În continuare, discuţia s-a axat peprezentarea SIA “ACCES-1”, în cadrulcăreea au fost demonstrate toateposibilităţile acestui sistem.

La fel, a fost demonstrat procesulde recepţionare a informaţiei accesibiledin registrele informaţionale ale MDIprin intermediul Internetului.

Moldovenii, te vor urma ca un singurom!”

Concomitent, atunci, în Proclamaţiacătre Moldovenii din Moldova de Sud -judeţul Cahul, Bolgrad, Kilia și Izmail,care deja, erau retrocedaţi și supușiaceleiași jurisdicţii a mumei lor, AlexandruIon Cuza Vodă le-a declarat:

“Venim printre voi ca Domn și caPărinte, ca să aducem vindecarea rănilorvoastre, de la care, necontenit, aţi pătimit.Dorim să primiţi sosirea noastră în mijloculvostru, ca pe un semn de pace și adîncămîngîiere”. Cu aceiași atitudine, CuzaVodă, ce n-ar fi făcut – străbătea furtunosși cu dibăcie vîltoarea necruţătoare a vremiisale, conducînd ţara binevoitor, în totdevotamentul său, numai timp de 6 ani, dara făcut pentru ea atîtea lucruri importante,încît alţi domnitori n-au reușit să facă întoată viaţa lor. El a unificat noul guvernformat a Principatelor Unite a Moldovei șiWalahiei (deoarece valahii, pînă la unire,n-au avut guvernul lor, fiind directautorizaţi de Imperiu Otoman); aîmproprietărit 500.000 de familii cu pămîntfără plată, confirmat prin legea promulgatăde domnul ţării – nou-format, cu osuprafaţă de la 5 și pînă la 7 desetini, prince, a desfiinţat șerbia secolelor suportată deţărani. Iar la 24 august 1864, în a douaședinţă plenară al Consiliului de stat cuparticiparea domnului și a guvernului, legearurală a primit formularea definitivă,însoţită de Proclamaţie, în care putem citi:“De astăzi voi toţi sunteţi stăpîni pe braţelevoastre, de astăzi voi aveţi o patrie pentrua o iubi și a o apăra în tot integru ei”. Încontinuare, Cuza Vodă a reorganizat armata(valahii, de pînă la alipirea lor înPrincipatele Unite a Moldovei, au fostautorizaţi direct de Imperiul Otoman șiarmată n-au avut); Prin legea de stat, întoată ţara sa întrodus învăţămîntobligatoriu – primar. La 26 octombrie / 7noiembrie anul 1860, domnul ţării ainaugurat Universitatea în Iași cu patrufacultăţi: drept, filosofie (litere), știinţe, șiteologie, apoi în anul 1864 a întemeiataceiași Universitate și la București.

Toate acestea îndrăzneţe restructurări,mai sus, desfășurate n-au fost privite cuochi buni, nici de dușmanii din afară șinici de dușmanii invidioși din Walahia. Cuce în noaptea de 11 februarie a anului 1868,aceiași demnitari Walahi: C.Roseti,N.Bălcescu, Al.Golescu și alţi invidioși,care la unire cu jurămînt, devotament șicredinţă au închinat pe altarul uniriicoroana Walahiei domnului, noului formatstat „Principatele Unite a Moldovei șiWalahiei, Alexandru Ion Cuza, fiind princumpărare înţeleși cu garda palatului dereședinţă, au pătruns în dormitorul lui CuzaVodă, uitînd de jurămîntul adus cudevotament pe altarul Unirii, subameninţarea cu moartea, l-au obligat săsemneze abdicarea (renunţarea) de latronul ţării, la ce a depus atîtea eforturi. Cuaceastă faptă trădătoare, au demonstrat,neamul Walah, întregii lumi trădarea uniriiși calităţile lor sălbatice înăscute în păgînie.Încă Ștefan cel Mare și Sfînt apreîntîmpinat, cu gura de moarte:“Nicidecum cu Laiota Basarab, deoarece,în loc de mulţunire pentru ajutorul acordat,el cu turcii s-a îmbrăţișat și peste totnumai spini au sămănat. Eu, ȘTEFANVODĂ a Moldovei nicidecum nu l-amiertat, cu ce fără ureche l-am lăsat, să fiedomn în ţara lui cu tot cu spinii și cumaniilui”. Această faptă sa întîmplat, cînd 150de ani, Moldova și Walahia Cumană n-auavut hotare comune, deoarece ungarii auocupat acel spaţiu intercarpatic, de a nuputea fi megieși. Fiind bătuţi ungurii deȘtefan cel Mare a Moldovei, el iaretrocedat lui Laiota Walahiei Cumane

acest teritoriu eliberat, și numai atunci aufost întrunite hotarele a acestor două ţăridiferite după provenenţă etnică și gentilică.De bucurie mare, Laiota Basarab Cumanula Walahiei se unește cu turcii și vineîmpotriva lui Ștefan cel Mare, cînd Vodă aMoldovei a fost nevoit să ardă totulînaintea păgînilor barbari, însătaţi de sîngemoldovenesc. Aceiași faptă trădătoare asuportat Burebista de la geţii uniţi cu dacii,cînd prin: Corilius, Comosicus, Cotiso,Decomis regele a fost înjunghiat, iarDecebal a fost trădat tot de geţii:Robindarius și Bacilis. Ultimul a arătatromanilor unde-i ascuns tezaurul ţării. Printrădarea acelei „cozi de topor” Bacilis – getși confident a regelui dac, romanii audescoperit în albia rîului „Sargeţia” tezaurullui Decebal (evaluat de Jerome Carcopino)ce compunea: 165.500 kg de aur și331.100 kg de argint. Pentru acea vremeera un tezaur fabulos, în faţa căruia pînăși faraonul Egiptului părea sărac. Șiaceasta, după cum expun misteriifalsificării datelor istorice, era într-o ţară,care nu știa să vorbească și să socotească,într-o ţară care a fost fericită să dea totulbarbarilor romani ca să înveţe limba L a ti n ă, pe care dacii, deja o vorbeau de miide ani, primită prin Sanscrita de lastrămoșii lor direcţi – euroatlanţi, ceconfirmă Platon (filosof grec) apoi în anul1942 și poietul Al.Brătescu – Voinești.

Nu a pierit nici o limbă a marilor daci,pentru-că ei n-au avut o altă limbă, caresă fie înlocuită prin limba romanilor.N-au avut o astfel de limbă, print-unsimplu motiv: deoarece dacii, dejavorbeau l a t i n e ș t e! Limba dacilorn-a pierit, pentru-că, ea a devenit în Italiaîntîi limba romanilor, ce era forma literarăa limbii Daciei, iar mai tîrziu ea a devenitlimba italiană! Această limbă a dacilordusă în Franţa, a ajuns mai întîi limbaGalilor, iar cu timpul a devenit limbafranceză! Dusă în Spania ea a devenitlimba Iberilor, iar cu timpul a devenitlimba spaniolă! Aici acasă ea nu trebuiaadusă de nicăieri, deoarece, ea este limbacasei părintești, ce o vorbesc urmașii eimăreţ popor moldovenesc, cu ce-șicinstesc strămoșii lor: Euroatlanţii și Daciiliberi care nicicînd n-au fost ocupaţi deromani.

După cucerirea barbară și sîngeroasă aGeto-Daciei predunărene, pe numai osuprafaţă de 14% din tot întregul ţării,romanii au continuat să stoarcă, măcar dinaceastă parte ocupată, tot ce se mai puteade acaparat din bunurile acestui popor șiaceia, numai după trădarea păgînească agetului Robendarius care a arătat în cedirecţie Decebal a plecat în munţi săstrîngă o altă armată, ca din spate să-idistrugă pe romani. Văzînd pericolul deurmărire, Decebal sa adresat celor ce-lînsoţia – spunîndu-le: “Trădarea mumei șia neamului viteaz, iertare iudele nu mai au,atît în cer cît și pe pămînt, iar praful lorardă în pacla veșniciei, ca nici cînd să maifie nici urma lor, pe acest mănos și sfîntpămînt”. Deci, trădarea la Walahii Cumani,în toată a lor eșalonare, au un instinctînăscut, luat încă din pustiile părţii nordicea Indiei și a Persiei. Numai de aceia, eiwalahii, au procedat așa cu domnulMoldovei, care prin bunăvoinţa sa de a sebalota și în Walahia, i-a scos de laautorizarea directă a turcilor laindependenţă. A doua zi pe ascuns, într-ocaretă închisă, domnul Principatelor Unitea Moldovei – Alexandru Ion Cuza, a fostcondus în grabă peste hotarul ţării. Restulvieţii sale și l-a petrecut în Germania.Strivit de singurătate și durere, AlexandruIon Cuza s-a stins din viaţă în anul 1873.Corpul lui neînsufleţit a fost adus în ţară șiînmormîntat la moșia strămoșilor săi

moldoveni din Rădăuţi (ţinutul Iași). Sespune că în ultimul său drum, pe cînd eratransportat cu trenul, în sicriu, ţăranii seadunau și îngenuncheaţi lăcrimau, de parcăîși înmormîntau părintele scump, care aavut grijă mare de ai salva din șerbia(robia) secolelor.

„Noi nu ne înţelegem: voi vreţi a noastră limbăS-o înoiţi, surpîndu-i temeiurile vechi,Și nouă latinie, măcar de-ar fi cam strîmbă,Vă pare totuși cîntec, sunîndu-vă-n urechi.

Veștmîntul firii noastre din pînza strămoșeascăCu tivituri de aur, de vechi argint și flori.Războaie-mpodobite de-o mînă mesterioasăVă par sărăcăcioase mantale de păstori.

Noi nu ne înţelegem: acolo unde bateIzvorul veșniciei, frumoasei nemuriri, -Vă pare, că-i pustie, bordeie lepădate –Și căutăţi s-aduceţi de-ai voștri trandafiri.

Dar trandafirii voștri făcuţi-s din hîrtieȘi miroase a leacuri, luate din dugheni,În limba doftorească a voastră latiniePreface graiul slobod din codrii Moldoveni.

Noi nu ne înţelegem: din sine limba crește,Nevoie nu mai are de ajutor străin,Din sine prinde floare, din sine se nnoiește,Cînd nu-i atingi temeiul puternic și bătrîn.

Destulă înflorire păstrat-ă limba noastrăDin sînul Maicii sale cel vechi și sănătos,Și nu-i mai trebuie leacuri și nici boia albastrăSă zugrăvească cerul cel Sfînt și luminos.

Noi nu ne înţelegem: povestea nu-i de-asearăȘi parc-ar fi să tragem și noi învăţăturiSă nu-ne-aducem graiul la stare de ocară,Să tăvălim pe uliţi cîntarea din păduri.

Priviţi: acei cu limba bolnavă, chinuită,Cu drag și cu mirare ne-ascultă, cînd vorbim,Iar cîntăreţi și meșteri cu pana iscusităFug de latina nouă, ca de un ţintirim.

Noi nu ne înţelegem: dar de-aţi simţi ca mine,Ce patimi limba trage dintr-un străin puhoi,Atuncea n-aţi urnio din temelii străbune,Atuncea, mi se pare, ne-am înţelege noi.

Și peste timpuri,în cea mai maremăsură, este corect, în mesajul său derămas bun (2003), Pamela Hyde Smith,fost ambasador al Statelor Unite a Americiiîn Moldova, a declarat: În societăţile cuprecădere multietnice, așa cum estesocietatea Moldovenească, cea mai bunăcale spre un viitor luminos, este ca toategrupările să respecte, să celebrezediversitatea și multilingvismul lor și sătragă foloase din acestea. În caz contrar,veţi eșua în separatism și ura interetnică.

Cred că cetăţenii Moldovei ar trebuisă depună efort pentru a se considera înprimul rînd Moldoveni, și să recunoascăfaptul că a fi Moldovean este un lucrubun și nobil, cu ce veţi recăpăta o enormăstimă internaţională. Ar fi în folosul Patrieivoastre, dacă toţi cetăţenii Moldovei s-aridentifica drept Moldoveni: moldoveniruși, moldoveni ucraineni, moldovenibulgari, moldoveni găgăuji, moldovenievrei, moldoveni români etc.

Cu grai de moarte i-a strîns pe boieriicei mari ai Moldovei, pe mitropoliţi și pevladîci, Ștefan Vodă le-a zis: Păstraţi-vălimba Moldovenească, pămîntul,obiceiurile și legea, iubiţi pacea și bunainvoire. Iar dacă dușmanii vă calcă, nu-ilăsaţi și vitejește apăraţivă moșia, mai întîicu mintea voastră cîntărită, ca nici un răusă nu mai fie pentru Moldova noastră,deoarece toleranţa sînt treptele cele maide sus a umanităţii.

Miron Costin. Letopiseţile Moldovei dela Aron Vodă încoace.

dr. T. E. SEMENIUC

Publicaţie a Asociaţiei “Pentru Demnitatea Umană” ia\aV11.04.20086

Putin a ameninţatcă va revendica Crimeeași estul UcraineiRusia nu va ezita să spargă unitatea

teritorială a Ucrainei și a Georgiei,dacă acestea sunt invitate să adere laNATO, a ameninţat șeful FederaţieiRuse în cadrul Consiliului Rusia-NATO, susţin surse citate de cotidianulrusesc Kommersant. Astfel, Rusia arputea să-și încorporeze anumite regiuni,precum Peninsula Crimeea, dar și estulUcrainei. Înainte de a specifica acesteaspecte, Vladimir Putin le explicaseliderilor NATO că extinderea Alianţeicătre graniţele Rusiei este oameninţare directă la adresa intereselorFederaţiei. Împotriva ei, „Moscova valua contramăsurile potrivite”, a maispus liderul de la Kremlin în cadrulreuniunii desfășurate cu ușile închise.„Ucraina are toate șansele să nu maiexiste ca stat în graniţele actuale”, adeclarat, fără menajamente, șefulFederaţiei.

Bush și Putin,despărţiţi de scutul antirachetă

Ultimul summit dintre liderul de laCasa Albă și cel de la Kremlin, aflaţiamândoi la final de mandat, nu s-aterminat cu vreun mare acord.

Șeful Federaţiei Ruse a ţinut săsublinieze că Rusia „se opuneplanurilor SUA antirachetă în Europa”și că, astfel, este „moderat de optimistîn privinţa semnării unui acorddefinitiv”, potrivit AFP. Vladimir Putinnu a scăpat ocazia nici să-și reafirmeostilitatea faţă de extinderea NATO,care, în opinia lui, ţine de „logica uneialte epoci“.

George W. Bush a preferat și el săpăstreze un ton prudent, explicândpresei că mai e mult de lucru pentru aconvinge Moscova că sistemul nu esteîndreptat împotriva ei (americaniisusţin că scutul este menit doar aproteja Europa de rachetele iraniene,în timp ce Rusia îl vede ca oameninţare directă la adresa securităţiisale).

Angela Merkel, „încoronată”drept cel mai influentlider europeanConservatoarea

Angela Merkel.„Doamna deFier” este consi-derată perso-nalitatea cea maiinfluientă de pecontinent, reiesedintr-un sondaj,citat de AFP șiRompres. Studiula fost realizat de Institutul HarrisInteractive pe un eșantion de 6.478 depersoane cu vârste cuprinse între 16 și64 de ani din Franţa, Germania, Spania,Marea Britanie, Italia și SUA, între 27februarie și 6 martie.

Diana, ucisă de șoferși de paparazzi

Juraţii însărcinaţi să se pronunţeasupra cauzelor morţii prinţesei Diana șia lui Dodi al-Fayed, în 1997, la Paris, auconcluzionat că a fost vorba deomucidere provocată de manieraneglijentă de a conduce mașina așoferului Henri Paul și a paparazzilorcare îi urmă-reau, infor-mea-ză agenţiilede presă.

Unul dintre factorii care au contribuitla accidentul care a avut loc în tunelul desub podul Alma, din Paris, pe 31 august1997, a fost faptul că șoferulautomobilului marca Mercedes în carese aflau prinţesa Diana și iubitul său,Dodi al-Fayed, era într-o stare avansatăde ebrietate, este concluzia juraţilor.

Un alt factor care ar fi pututcontribui la moartea prinţesei Diana și aprinţului de origine arabă este faptul căaceștia nu au purtat centuri de siguranţă.

Suspendată în ianuarie 2004, înașteptarea rezultatelor ancheteiefectuate de poliţia britanică, anchetajudiciară, care a început pe 2 octombrie2007 la Londra, a trebuit să răspundă lapatru întrebări importante: identitateapersoanelor decedate, locul decesului,momentul producerii decesului și “modulîn care au murit persoanele decedate”.Ancheta nu a fost un proces, nu a avutscopul de a acuza pe cineva și nici de acondamna pe cineva.

Juriul a avut de ales între cinciverdicte: moartea accidentală, verdictfără decizie din lipsă de probe,omucidere provocată fie de șoferiimașinilor care o urmăreau pe prinţesă,fie de șoferul prinţesei, fie de cele douăelemente cumulate.

Salariul minim european –marea provocare a UEUltimele cazuri de delocalizări ale

unor societăţi europene dintr-o parte înalta a continentului, având ca principalămotivaţie cheltuielile mai scăzute cuforţa de muncă, respectiv salariile maimici, relansează dezbaterea în dosarulinstituirii unui salariu minim la niveleuropean. Acesta poate deveni în sferasocială ceea ce euro a fost în sferamonetară.

Uniunea a avansat această temă demai mult timp, fără a defini însă clar ceeace ar trebui să fie „modelul socialeuropean”, deși anumite practici și valoricomune europene îl disting de modeleleamerican sau japonez. Pentru moment,modelul european include elementeprecum drepturile salariaţilor, dreptul lamuncă, egalitatea de șanse și...recomandarea comunitară în favoareaunui salariu minim decent.

Dosarul salariului minim la niveleuropean a dat multă bătaie de capliderilor europeni, indiferent de culoarea

politică, fără ca ei să fi ajuns însă la unconsens. Primele discuţii au demarat în1989, într-o Uniune cu doar 12 membri,pe când România și vecinele ei din estnici nu visau să devină membre UE.

FMI vinde aur să-și măreascăputerea de finanţareFondul Monetar Internaţional (FMI)

a propus să vândă 12% din rezervelesale de aur pentru a-și majoracapacitatea de finanţare în condiţiile încare rolul său de creditor al economiilorsărace își pierde din amploare încontextul crizei financiare globale. Înurma vânzării FMI speră să strângă numai puţin de șase miliarde de dolari, însătranzacţia trebuie să obţină aprobareaCongresului american și al majorităţiicelor 185 de state membre aleorganizaţiei.

Armata americană, acuzatăde abuzuri pe trei continente

Inspectoratele generale americaneale comandamentelor din Europa, Africași Orientul Mijlociu au descoperit o seriede infracţiuni comise de ofiţerii dinsubordine. Cele mai frecvente suntfalsificarea de documente, abuzuri șirelaţii sexuale cu subordonaţi, se arată înpublicaţia „Stars and Stripes”.

În urma unei anchete aInspectoratului general al armateiamericane, oficialii au descoperit maimulte infracţiuni comise de ofiţeri derang înalt din cadrul armatei StatelorUnite. Potrivit dosarelor analizate deinspectori, un ofiţer de rang înalt acompletat cu date false documente dedeplasare, pretinzând plata unei camereși a unui mic dejun fictiv.

Alţii au comis abuzuri în funcţie – deexemplu, un superior i-a cerutsubordonatului să-i frece covorul cuperia. Alţi ofiţeri de rang înalt le-aucerut subordonaţilor să le ridice hainelede la curăţătorie. Inspectorii audescoperit și cazuri privind relaţii sexualenepermise, între șefi și subordonaţi,adulter (care este considerat oinfracţiune gravă de către armată) saureclamaţii de hărţuire sexuală.

Informaţiile au fost prezentate încadrul celei de-a doua conferinţe ainspectorilor generali, la baza aerianăRamstein din Germania. Îngrijorărileinspectorilor sunt cu atât mai mari cu cât,deși populaţia militară de la bazele dinEuropa a scăzut, nivelul cazurilor deinfracţiuni este în creștere.

Hillary Clinton, „lovită“din nou de oamenii eiNorocul pare

să o fi părăsit pecandidata democ-rată Hillary Clin-ton. Cu douăsăptămâni înaintede alegerile pri-mare din Pennsyl-vania, pe careClinton e conști-entă că are mare

nevoie să le câștige, echipa sa seconfruntă cu o nouă problemă.

Mark Penn, strategul campaniei, ademisionat din funcţie, după ce presaamericană a scris despre relaţiileacestuia cu reprezentanţi ai guvernuluicolumbian. Burson-Marsteller, firma derelaţii publice condusă de Penn, a fostangajată de guvernul de la Bogota pentrua favoriza adoptarea, în Congresulamerican, a tratatului de liber schimbamericano-columbian, căruia HillaryClinton i se opune. Mark Penn și-aprezentat scuzele pentru problemelecauzate candidatei democrate, dupăîntâlnirea pe care a avut-o la 31 martiecu ambasadorul Columbiei laWashing-ton, Carolina Barco Isakson.

În replică, guvernul columbian aanunţat rezilierea contractului cu firmalui Penn, precizând că atitudineaacestuia “denotă lipsă de respect pentrucolumbieni”. Retragerea lui Mark Pennreprezintă o nouă lovitură pentru HillaryClinton, ale cărei șanse de a câștiganominalizarea Partidului Democrat parsă scadă pe măsură ce tot mai multescandaluri și controverse îi șifoneazăimaginea.

Estonia riscănoi atacuri ciberneticeEstonia a intrat în alertă maximă, pe

măsură ce se împlinește un an de ladevastatoarele atacuri cibernetice careau paralizat activitatea guvernului, dar șiaproape întreg sistemul de securitate șibancar al micuţului stat baltic. În aprilie2007, sistemele informatice de la Tallinnau fost atacate de pe servere rusești.

Estonia riscă să se confrunte cu noiatacuri cibernetice, la un an de la unincident similar, care a afectat aproapeîntreg sistemul informatic de la Tallinn,informează cotidianul britanic „TheGuar-dian”. Autorităţile estoniene auintrat deja în alertă, după ce, în ultimelezile, au fost reperate mai multe atacuricibernetice.

Spre deosebire de cele din urmă cuun an, acestea au fost însă răzleţe șifără o coordonare prestabilită. În aprilie2007, sistemele computerizate aleEstoniei au fost atacate, după o deciziecontroversată a autorităţilor de la Tallinnde a transfera un monument sovietic dincentrul orașului.

Atacurile informatice au paralizatactivitatea majorităţii instituţiilor publice.Acestea sunt utilizate nu doar pentruspionaj, ci și ca arme, după ce anchetatoriiau descoperit că un grup de hackeri,numit Titan Rain, despre care cred căoperează de pe teritoriul Chinei, a lansato serie de atacuri asupra guverneloroccidentale. Atacurile cibernetice asupraEstoniei au determinat NATO săconsidere acest tip de ameninţări dreptuna dintre priorităţile organizaţiei.

Preţurile alimentelorpun în pericol securitatea lumiiCreșterea continuă a preţurilor

alimentelor va declanșa proteste și puneîn pericol stabilitatea politică în lume, aavertizat un oficial ONU.

În medie, la nivel global, preţurile aucrescut cu 40% faţă de vara trecută. Înurma cu două săptămîni, reprezentanţiiProgramului Mondial pentru Alimentaţieal Naţiunilor Unite au lansat un apel deextremă urgenţă cerînd 500 de milioanede dolari în urmatoarea lună, pentru aevita raţionalizarea ajutoarelor alimentareţărilor aflate în dificultate.

11.04.2008 Publicaţie a Asociaţiei “Pentru Demnitatea Umană” 7ia\aV

Lucian BLAGAEu nu strivesc corolade minuni a lumiiEu nu strivesc corola de minuni a lumiiși nu ucidcu mintea tainele, ce le-ntîlnescîn calea meaîn flori, în ochi, pe buze ori morminte.Lumina altorasugrumă vraja nepătrunsului ascunsîn adîncimi de întuneric,dar eu,eu cu lumina mea sporesc a lumii tainăși-ntocmai cum cu razele ei albe lunanu micșorează, ci tremurătoaremărește și mai tare taina nopţii,așa înbogăţesc și eu întunecata zarecu largi fiori de sfînt misterși tot ce-i neînţelesse schimbă-n neînţelesuri și mai marisub ochii mei -căci eu iubescși flori și ochi și buze și morminte.

ÎncheiereFrate, o boală învinsă ţi se pare oricecarte.Dar cel ce ţi-a vorbit e în pămînt.E în apă. E în vînt.Sau mai departe.

Cu foaia această închid porţile și tragcheile.Sunt undeva jos sau undeva sus.Tu stinge-ţi lumînarea și-ntreabă-te:taina trăită unde s-a dus?

Ţi-a mai rămas în urechi vreun cuvînt?De la basmul sîngelui spusîntoarce-ţi sufletul către pereteși lacrima către apus.

Suprema ardereArd molcom lumînărilede ceară în sfeșnice.un tâlc s-alege sibilinprin umbrele veșnice.

Pe vetre și în capisteș-atîta jeraticul.S-aprinde ambra pentru zei,și mirtul, sălbaticul.

Și arde untdelemnul înopaiţul cu toartele,pentru vieţi ce vor veni,dar și pentru moartele.

Dacă lumina ar cîntavărsîndu-și puzderianoi am vedea cum cînteculconsumă materia.

StelelorC-o mare de îndemnuri și de oarbenăzuinţiîn minemă-nchin luminii voastre, stelelorși flăcări de-adorareîmi ard în ochi, ca-n niște candele dejertfă.Fiori ce vin din ţara voastră îmi sărutăcu buze reci de gheaţă trupul.și-nmărmurit vă-ntreb:spre care lumi vă duceţi și spre ceabisuri?Pribeag cum sunt,

mă simt azi cel mai singuratic suflet,și străbătut de-avînt alerg, dar nu știu -unde.Un singur rînd mi-e rază și putere:o, stelelor nici voi n-aveţiîn drumul vostru nici o ţintă,dar poate tocmai de aceea cuceriţinemărginirea.

Oglinda din adâncCând mă privesc într-o fîntânămă văd cu-adevărat în ziașa cum sunt și-am fost și-oi fi.

Cînd mă privesc într-o fântânăghicesc în faţa mea bătrânăcum ceruri și pămînt se-ngînă.

Cînd mă privesc într-o fîntânăștiu că-n adâncuri foste mumeîmi ţin oglindă, ochi de lume.

Cînd mă privesc într-o fântînăîmi văd și soarta, uit de nume.

Lauda suferinţeiAtîţia dintre semeni nu prea știuce să înceapă-n zori cu suferinţa.Ei nu-și dau seama nici spre searăde prilejulchemat să-nalţe mersul, cunoștinţa.

Suferinţa poate fi întuneric, tăciuneîn inimă,pe frunţi albastru ger,pe coapsă ea poate fi pecetearsă cu fier,în bulgăre de ţărînăo lacrimă sau sîmbure de cer.

Nu mai calcă pe pămîntcine calcă-n suferinţă.Ea schimbă la faţă argila,o schimbă în duhce poate fi pipăit, duios, cu stiinţă.

Tată, carele ești și vei fi,nu ne despoia, nu ne sărăci,nu alunga de pe tărîmuri oricesuferinţă.Alungă pe aceea doar care destramă,dar nu pe-aceea care întăreștefiinţa-ntru fiinţă.

Fă ca semenii noștri,de la oameni la albine,de la-nvingători la biruiţi,de la-ncoronaţi la răstigniţi, să iaamintecă există pretutindeni și aceastăsuferinţă,pînă astăzi și de-acum înaintesingura legătură între noi și tine.

Trei feţeCopilul rîde:“Înţelepciunea și iubirea mea e jocul!”Tînărul cîntă:“Jocul și-nţelepciunea mea-i iubirea!”Bătrînul tace:“Iubirea și jocul meu e-nţelepciunea!”

Tămâie și fulgiLumini scăpate din cuptor se zbat întrepereţi.Și trupul moale cade în curat

și părul ţi l-ai uns peste-o cadelniţă-ntămîie,fir de fir,ca să miroși la fel c-un patrafir.

Prin sat trec sanii grele de tăceri.Cu genele ghicesc poteca sărutărilorde ieri.

Fulgi moi și grași îmi troienescîn pace lumea ca de scrum,și fulgi de-aramă azvîrliţi din cerpar clopoţeii atîrnaţide gîtul pașilor de cai pe drum.

Ciobanii întîrziaţi pe uliţi simtca cei cari s-au culcatau clipe de tămâie și de incurat.

Curat.

Către cititoriAici e casa mea. Dincolo soarele șigrădină cu stupi.Voi treceţi pe drum, vă uitaţi printregratii de poartăși așteptaţi să vorbesc.- De unde să-ncep?Credeţi-mă, credeţi-mă,despre orișice poţi să vorbești cît vrei:despre soartă și despre șarpele binelui,despre arhanghelii cari ară cu plugulgradinile omului,despre cerul spre care creștem,despre ură și cădere, tristeţe șirăstigniriși înainte de toate despre mareatrecere.Dar cuvintele sunt lacrimile celorce ar fi voitașa de mult să plânga și n-au putut.Amare foarte sunt toate cuvintele,de-aceea - lăsaţi-măsă umblu mut printre voi,să vă ies în cale cu ochii închiși.

PsalmO durere totdeauna mi-a fostsingurătatea ta ascunsă,Dumnezeule, dar ce era să fac?Cînd eram copil mă jucam cu tineși-n închipuire te desfăceam cumdesfaci o jucărie.Apoi sălbăticia mi-a crescut,cîntările mi-au pierit,și fără să-mi fi fost vreodată aproapete-am pierdut pentru totdeaunaîn ţărînă, în foc, în văzduh și pe ape.

Între răsăritul de soare și-apusul desoaresunt numai ţină și rană.În cer te-ai închis ca-ntr-un coșciug.O, de n-ai fi mai înrudit cu moarteadecît cu viaţa,mi-ai vorbi. De-acolo unde ești,din pămînt ori din poveste mi-ai vorbi.

În spinii de-aci, arată-te, Doamne,să știu ce-aștepţi de la mine.Să prind din văzduh suliţa veninoasădin adînc azvârlită de altul să terănească subt aripi?Ori nu dorești nimic?Ești muta, neclintita identitate

(rotunjit în sine a este a),nu ceri nimic. Nici măcarrugăciunea mea.

Iată, stelele intră în lumedeodată cu întrebătoarele mele tristeţi.Iată, e noapte fără ferestre-n afară.Dumnezeule, de-acum ce mă fac?În mijlocul tău mă dezbrac. Mădezbrac de trupca de-o haină pe care-o lași în drum.

PluguriPrietene crescut la orașfără milă, ca florile în fereastră,prietene care încă niciodată n-ai vazutcîmp și soare jucînd sub peri înfloriţi,vreau să te iau de mînă,vino să-ţi arăt brazdele veacului.

Pe dealuri, unde te-ntorci,cu ciocuri înfipte-n ogor sănătos,sunt pluguri, pluguri, nenumaratepluguri:mari păseri negrece-au coborît din cer pe pământ.Ca să nu le sperii -trebuie să te apropii de ele cîntînd.

Vino-încet.

Călugărul bătrîn îmi șopteștedin pragTinere care mergi prin iarbaschiţului meu,mai este mult pîn-apune soarele?

Vreau să-mi dau sufletuldeodata cu șerpii striviţi în zoride ciomegele ciobanilor.Nu m-am zvîrcolit și euîn pulbere ca ei?Nu m-am sfredelit și euîn soare ca ei?

Viaţa mea a fost tot ce vrei,cîteodată fiara,cîteodată floare,cîteodată clopot-ce se certa cu cerul.

Azi tac aici, și golul mormîntuluiîmi sună în urechi ca o talangă de lut.Aţtept în prag răcoarea sfîrșitului.Mai este mult? Vino, tinere,ia ţărâna în pumnși mi-o presară pe cap în locde apă și vin.Botează-mă cu pămînt.

Umbra lumii îmi trece peste inimă.

(1895 – 1961)

Publicaţie a Asociaţiei “Pentru Demnitatea Umană” ia\aV11.04.20088

Publica\ie aAsocia\iei «Pentru

Demnitatea Uman=»

Adresa redac\iei:Adresa redac\iei:Adresa redac\iei:Adresa redac\iei:Adresa redac\iei:

str. V. Lupu 16/1,

Chișinău, MD 2004,

Republica Moldova

e-mail: ziarulviata@yahoo.com

Redactor [ef:Redactor [ef:Redactor [ef:Redactor [ef:Redactor [ef:

Sorin Ciobanu

Ziarul nu-și asumă răspunderea pentru

opinia și declaraţiile autorilor

Echipa redac\iei:Echipa redac\iei:Echipa redac\iei:Echipa redac\iei:Echipa redac\iei:

reporteri

Aurica CiobanuLiliana Tabuncic

tehnoredactare

Leonid Axinte

T iparu l :T ipa ru l :T ipa ru l :T ipa ru l :T ipa ru l :

Tipografia «Prag-3»

2008ia\aV

Secretul TINEREŢII veșnice...

Pagină realizată deLiliana TABUNCIC

5 REGULI DE AUR PENTRUTINEREŢE VEȘNICĂ

Nu vă înconjuraţi de persoanecare spun mereu “da”

Sigur, nu întotdeauna e placut să văexpuneţi discuţiilor, criticilor - uneori maiaspre - sau reproșurilor întemeiate, dar toateacestea vă întineresc. Cei care stau devorbă doar cu persoane care au aceleașipăreri, funcţionând ca niște automate deconfirmare, nu vor avea parte nici de idei,nici de viziuni. Înotând în “grăsimea”automulţumirii, acești oameni vor devenigreoi și imobili din punct de vederespiritual. Cei veșnic tineri se înconjoară deoameni de altă vârstă, de altă culoarepolitică și de altă categorie socială. Deoameni care au curaj câteodată să spună:coafura ta e oribilă, rochia ţi-e prea strâmtă,cravata e lipsită de gust. Rezultatul: priviresinceră, înfaţișare păacută, expresia feţeideschisă.

Nu lăsaţi să încolţeascăîn dvs. invidia

Invidia este un fel de otravă careacţionează încet, dar care contaminează întimp sufletul. Firește, un om civilizat nulasă să se observe că e ros de invidie, atuncicând colega cea noua, pe lângă că-ideșteaptă, arată și bine, sau când un prietenia note mai bune la examen. Cei carevisează la tinereţea eternă să nu-i invidiezepe cei care au câștiguri și succese maimari, care sunt fericiţi în dragoste saucâstigă la loterie. Invidia provoacă apariţiaridurilor pe suflet și pe obraz, ea produceimpurităţi ale pielii, adevărate “coșuri deinvidie”. Bucuraţi-vă de succesul șifericirea altora! În loc să-i urâţi, lăsaţi-văstimulaţi. Aspiraţia întinerește.

Exersaţi seducţia

Sunt oameni care-și mobilizeazăcalităţile de seducători doar când există unscop anume: să ajungă cu cineva în pat sausă profite pentru a promova profesional.

Odată scopul atins, “mușchii” seducţieiamorţesc, iar în cele din urmă se moleșesc detot. Asemenea oameni își pierd ascuţimea, setocesc ca și cuţitele vechi. În schimb, semeniilor veșnic tineri aspiră tot timpul către ceva,năzuiesc, nu contenesc să viseze și să seducă,bucurându-se de senzualitatea vieţii.

Nu vă interziceţi nimic

Unii oameni își închipuie că e o virtute săse cenzureze tot timpul. Nu mănâncă o pralină,pentru ca vor să-și păstreze subgreutateaabsurdă, pe care ei o consideră ideală, nu-șicumpără haina visată, pentru că li se pare unlucru zadarnic. Cine nu-și permite măcarpuţină strălucire devine șters. De la păr până lacomportament. Persoanele cu suflet tânăr nuau deloc mustrări de conștiinţă când își permitceva ce le face bine și nu au scrupule atuncicând încalca (măcar o dată) prescripţiile:mănâncă toată îngheţata (chiar dacă cornetul efoarte mare), își cumpără un ruj înfiorător descump. Iar ochii le strălucesc.

Consideraţi-vă mereu începător

Sunt demni de laudă oamenii care-șiperfecţionează continuu ceea ce știu. Dar mulţidintre ei devin la un moment dat “atoateștiutori”.Aștia sunt cei care se tem de tot ceea ce e nou,pentru că ar trebui să pună întrebări și asta i-arface nesiguri. Asemenea oameni își petrecconcediile mereu în același loc (pentru că acolocunosc tot și sunt cunoscuţi de toţi), se duc laacelași restaurant și mănâncă mereu aceleașifeluri. Dar acest stil de viaţă le lenevește minteași aspectul exterior, duce la corpolenţă și labărbie dublă.

Exploraţi cu mai multă încrederenecunoscutul. Pentru fiecare vârstă pe care oatingeţi, cuceriţi teritorii noi. Dacă la 50 de aninu mai puteţi purta minijupul, aveţi în schimb oexperienţă de viaţă care vă dă o strălucireinconfundabilă. Folositi-o! Nu vă mai expuneţipicioarele, ci mintea și intensitatea trăirii. Veţiseduce la fel ca la 20 de ani.

Nu există o reţetă secretă și exclusivă pentrua rămâne tineri. De altfel, o reţetă secretă pentrutinereţea veșnică ar fi la fel de îngrozitoare capilulele pentru slăbit. Ne-am lăsa cu toţii în voiaei, plictisindu-ne de atâta tinereţe administratătuturor, în mod egal. Adevărata tinereţe veșnicătrebuie căutată de fiecare în parte. Iar celui careo descoperă, ea i se poate citi pe obraz.

DE CE DOZE AVEM NEVOIELA 20 DE ANI? DAR LA 50?

20 – Femei:Fier - Se pierde prin menstruaţie. Scade

forţa și capacitatea de acţiune.Se găsește în: pește, carne, gălbenuș de ou.Acid folic - Important la gravide și la

femeile care iau anticoncepţionale. Cele caredoresc copii să consume acid folic (se găseștein drojdie, germeni de grâu, spanac).

Suplimentar: zilnic o tabletă depolivitamine (cu cel puţin 10 vitamine) și 5substanţe minerale.

Bărbaţi:Acid glutaminic - Important pentru cei

foarte solicitaţi la locul de muncă. Sporeștecapacitatea de concentrare, printr-o mai bunăexcitaţie la nivelul creierului.

Se găsește în: carne, șuncă, salam.Vitamina B - Întărește sistemul nervos.

Menţine forma.Se găsește în: cereale integrale, orez

nedecorticat, cartofi.Suplimentar: 3 tablete de drojdie zilnic sau

o bucăţică de drojdie proaspătă.

30 – Femei:Acid pantotenic - Sunteţi ameninţate de

apariţia primelor riduri: pe faţă și la ochi.Vitamina menţine pielea elastică și previneapariţia ridurilor.

Se găsește în: hering, ficat, arahide.Potasiul - Corpul începe să depoziteze

apa. Alimentele bogate în potasiu ajută ladrenarea celulelor. Ţesutul se întărește.

Se găsește în: mere, banane, pâineintegrală.

Biotina - Unghiile încep să se rupă, îșipierd frumuseţea. Biotina asigură creșterearapidă, unghiile recăpătându-și aspectul iniţial.

Se găsește în: ficat, nuci, drojdie.

Bărbaţi:Vitamina E - Menţine capacitatea de

muncă, apără de substanţele toxice agresivedin mediul înconjurător, care apasă tot maimult asupra organismului.

Se găsește în: lapte, ouă.Siliciu - Împotriva căderii părului.Se găsește în: ovăz, mei, cartofi.Suplimentar: zilnic câte o tabletă de

vitamina E.

40 – Femei:Beta-caroten - Pot apărea primele pete de

pigment (de bătrâneţe). Apără pielea de razeleultraviolete foarte periculoase.

Se găsește în: spanac, nasturel, morcovi,mango, caise.

Zinc - Sistemul imunitar devine tot maivulnerabil. Consumul regulat de alimente careconţin zinc menţine anticorpii pe poziţie.

Se găsește în: carne, cereale, legume.Vitamina E - Împiedică depunerea

substanţelor agresive pe pereţii vaselorsangvine.

Se găsește în: lapte, arahide, ulei de soia.Suplimentar: preparate pe bază de

betacaroten combinate cu vitaminele A, E și C.

Bărbaţi:Seleniu - Vulnerabilitatea la stres

crește. Este nevoie de o cantitate maimare de seleniu, substanţa mineralăantitoxică și antistres. Organismulreușește astfel să se dezintoxicesingur.

Se găsește în: pește, ficat, rinichi.Q10 - Coenzima Q10 este responsabilă

de creșterea energiei la nivelul celulelor.Fara Q10 inima nu functionează, iarcapacitatea de munca scade.

Se găsește în: iniăa de vită, gălbenuș deou, ficat.

50 – Femei:Calciu - La această vârstă calciul din

substanţa osoasă se reduce. Atenţie deci laconţinutul de calciu din hrană. În acest fel,oasele rămân stabile, nu se produc fracturi.

Se găsește în: produsele lactate, spanac,varză, nuci.

Vitamina D - Din aceleași considerente.Se găsește în: hering, ton, ouă.Magneziu - Sporește capacitatea de

funcţionare a miocardului, inima își menţineforma bună.

Se găsește în: mei, legume verzi.Vitamina C - se găsește în uleiul de

floarea-soarelui, cereale integrale, ouă.Betacaroten - se găsește în fructe,

legume, broccoli, morcovi.Seleniu - se găsește în pește, brânzeturi,

citrice.Acești antioxidanţi sunt ca un înveliș

protector pentru fiecare celulă în parte,impiedicând astfel îmbătrânirea rapidă.

Suplimentar: zilnic o tabletă de calciuefervescent, împotriva atrofiei oaselor, șiuna de magneziu.

Bărbaţi:Acid glutaminic - îmbunătăţește

excitaţia la nivelul creierului. Gândirea șimemoria devin mai bune.

Se găsește în: carne și preparate dincarne.

Acid folic - Lipsa lui duce laîmbătrânirea mai rapidă. Protejează celuleleși le menţine active.

Se găsește în: avocado, seminţe defloarea-soarelui, produse lactate.

Vitamina A - Vederea, în special înîntuneric, slăbește repede. Vitamina Aîntărește ochii, vederea, în specialacomodarea la trecerea de la lumină laîntuneric.

Se găsește în: morcovi, ficat de viţel,varză.

Acizi grași Omega 3 - La această vârstăcresc riscul bolii reumatice, precum șinivelul colesterolului. Acești acizi producniște anticorpi, leucotrinele, care combatatât reumatismul, cât și colesterolul.

Se găsește în: pește și produse de pește.