Asociaþia Organizaþiilor de Transferde Responsabilitate din România

E c o - R o m â n i a

RECICLAREA - a doua NATURA

O datã cu intrarea în vigoare a acestui Ordin, se abrogã Ordinul 1229 / 731 / 1095 care a stat la baza licenþierii organizaþiilor care au preluat responsabilitatea, din anul 2005 pânã în prezent.

Noul act normativ aduce o serie de schimbãri importante.

Pornind de la principiul ”responsabilitãþii producãtorului” declarat de Directiva Europeanã, noul ordinul stabileºte:

lmodul în care operatorii economici responsabili pentru ambalajele ?i de?eurile de ambalaje, prevãzu?i la art. 16 alin (1) din HG 621/2005, cu modificãrile ?i completãrile ulterioare (producãtori ºi importatori de produse ambalate, ambalaje de desfacere), îºi pot îndeplini obligaþiile, pentru a realiza un sistem viabil ºi eficient de gestionare a deºeurilor de ambalaje, la nivel naþional,

lforma de organizare a persoanei juridice care preia obligaþiile;lcomponenta ac?ionariatului.

Având în vedere cã preluarea obligaþiilor privind gestionarea ambalajelor ºi deºeurilor de ambalaje nu absolva producãtorul de obligaþiile ce îi revin, producãtorul fiind responsabil în orice situaþie pentru (ne)îndeplinirea obiectivelor anuale de reciclare ºi valorificare, prevederile ordinului obligã persoana juridicã care preia obligaþiile, sã demonstreze cã are forþã financiarã pentru îndeplinirea obiectivelor ºi a condiþiilor contractuale pe care ºi le asumã faþã de operatorii economici responsabili, oferind astfel o garanþie cã deºeurile de ambalaje vor fi gestionate corect din punct de vedere al protecþiei mediului.

Luând în considerare faptul cã o mare parte din deºeurile de ambalaje sunt generate în gospodãriile populaþiei, coroborat cu gradul scãzut de implementare a colectãrii separate a deºeurilor municipale de cãtre autoritãþile adminstraþiei publice locale, ordinul prevede obligaþia pentru operatorii economici care au primit licenþã de operare, de a prelua de la populaþie o cantitate de deºeuri de ambalaje, astfel încât sã realizeze un procent minim de 20% raportat la cantitatea de ambalaje primare preluata prin contract de la operatorii economici responsabili.

Operatorii economici care au obþinut licenþa trebuie sã asigure prin contracte sau alte forme de colaborare cu autoritã?ile executive ale unitã?ilor administrativ-teritoriale, preluarea deºeurilor de ambalaje colectate de la un numãr minim de locuitori corespunzãtor unui indicator de 1 locuitor / 40kg de ambalaje primare contractate. Prin aceste mãsuri se urmãreºte ca o cantitate din ce în ce mai mare de de?euri de ambalaje sã fie colectatã de la popula?ie.

1

A fost publicat Ordinul nr. 2742 /3190 /305 /2011 privind pentru aprobarea Procedurii, criteriilor de autorizare, reautorizare, revizuire, avizare anualã emitere ºi anulare a licenþei de operare, a procentajului minim de valorificare a deºeurilor de ambalaje preluate de la populaþie, a operatorilor economici în vederea preluãrii obligaþiilor privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare ºi reciclare a deºeurilor de ambalaje, precum ºi pentru aprobarea componentei ºi atribuþiilor comisiei de autorizare.

2012, Nr. 1Ultima aparitie,

2

A fost publicat Ordinul 794/2012 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje ºi deºeuri de ambalaje

În data de 23 febr. 2012 a fost publicat în MO nr. 130/23.02.2012, Ordinul 794 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje ºi deºeuri de ambalaje care abrogã Ordinul 927/2005 în baza cãruia s-au realizat raportãrile, din anul 2005 pânã în prezent.

Prin acest nou ordin, operatorii economici autorizaþi în vederea preluãrii obligaþiilor privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare ºi reciclare a deºeurilor de ambalaje sunt obligaþi sã raporteze: datele referitoare la cantitãþile totale de ambalaje pentru care au încheiat contracte cu operatorii economici responsabili, precum ºi cantitãþile de deºeuri de ambalaje gestionate ºi datele referitoare la cantitãþile de ambalaje pentru care au preluat responsabilitatea de la fiecare operator economic. Se va þine o evidenþã a

modului de gestionare a deºeurilor de ambalaje, prin completarea a câte unui tabel pentru fiecare tip de material (colectat, reciclat, valorificat energetic, valorificat prin altã formã de valorificare, exportat), cu provenienþa fiecãrei cantitãþi colectate – comert-industrial sau populaþie ºi cu denumirea operaþiunii la care au fost supuse deºeurile de ambalaje conform anexei nr. 3 din Legea 211/2011.

Operatorii economici autorizaþi în vederea preluãrii obligaþiilor, vor raporta date referitoare la operatorul economic contractant, câte un tabel pentru fiecare client al sãu, pe categorii de ambalaje puse pe piaþã: primare, secundare, de transport, din care reutilizabile. Ambalajele cu conþinut periculos se declarã din totalul ambalajelor primare puse pe piaþã.

Operatorii economici producãtori ºi importatori de ambalaje de desfacere, de produse ambalate ºi cei care supraambaleazã produse ambalate, trebuie sã raporteze cantitãþile de ambalaje puse pe piaþã pe categorii: primare, secundare, de transport, din care reutilizabile, precum ºi cele cu conþinut periculos. Operatorii economici care îºi îndeplinesc în mod individual obiectivele, vor raporta cantitãþile de deºeuri de ambalaje gestionate prin declararea operatorului economic cãruia i-au încredinþat deºeurile de ambalaje pentru reciclare, valorificare ºi denumirea operaþiunii la care a fost supus deºeul.

Operatorii economici autorizaþi pentru colectarea, reciclarea, valorificarea deºeurilor de ambalaje, comercianþii de deºeuri de ambalaje ºi operatorii de salubritate vor raporta cantitãþile gestionate, precum ºi provenienþa deºeurilor de ambalaje colectate / comercializate sau reciclate / valorificate.

O noutate în modul de raportare o reprezintã identificarea prin coduri a deºeurilor de ambalaje, conform HG 856 /2002 privind evidenþa gestiunii deºeurilor. Pentru deºeurile de ambalaje municipale colectate împreunã cu alte deºeuri din acelaºi material, autoritãþile administraþiei publice locale vor raporta numai cantitãþile de deºeuri de ambalaje.

Datele de raportare se transmit în format electronic „xls” protejat împotriva modificãrii datelor ºi pe suport hârtie, pânã cel tarziu la data de 25 februarie a fiecãrui an pentru anul precedent.

Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului va posta pe pagina de internet formatul de raportare „xls”.

AFM pune la dispoziþia ANPM, pânã la data de 31 ianuarie a fiecãrui an, lista operatorilor economici înregistraþi drept contribuabili pentru ambalaje.

Sinteza datelor privind cantitãþile anuale de ambalaje ºi deºeuri de ambalaje la nivel naþional se prezintã pe pagina de internet a Ministerului Mediului.

Deasemenea, operatorii economici care au obþinut licenþa trebuie sã aloce anual, pânã la atingerea obiectivelor naþionale de valorificare ºi reciclare aplicate cantitãþilor de ambalaje primare contractate cu operatorii economici responsabili, minimum câte 6 lei/tonã ambalaje primare pentru care au preluat obligaþiile, pentru investiþii în dezvoltarea sistemului de colectare a de?eurilor de ambalaje de la populaþie ºi câte 4 lei/tona ambalaje primare pentru care au preluat obligaþiile, pentru derularea, împreunã cu autoritãþile, instituþiile administraþiei publice ºi societatea civilã, de programe educaþionale ºi de informare/conºtientizare.

Acordarea sau respingerea vizei anuale se realizeazã de cãtre Comisia special constituitã prin acest Ordin, în baza raportului de activitate a operatorului economic care au obþinut licenþa ºi a constatãrilor reprezentanþilor împuterniciþi ai Administraþiei Fondului de Mediu, cu privire la realizarea obiectivelor de valorificare ºi reciclare pentru anul respectiv.

Operatorii economici licenþiaþi, trebuie sã depunã raportul de activitate pentru anul precedent, pânã la data de 30 aprilie, raportul controlului realizat de cãtre Administraþia Fondului de Mediu, se transmite Comisiei pânã la data de 15 septembrie, iar Comisia, pânã cel târziu la data de 31 octombrie, comunicã operatorului economic licenþiat, decizia luatã cu privire la acordarea sau respingerea vizei anuale. Avizarea anualã a licenþei de operare se acordã de cãtre preºedintele Comisiei, respectiv de directorul direcþiei de specialitate privind gestiunea deºeurilor din Ministerul Mediului ºi Pãdurilor.

MenþineRomâniaCuratã.ro - o cauzã pentru cetãþeni ºi autoritãþi publice;educaþie pentru viitor

Asociatia Eco-RomaniaAsociaþia CSDD

Asociaþia Eco-România

“MenþineRomâniaCuratã.ro - o cauzã pentru cetãþeni ºi autoritãþi publice; educaþie pentru viitor”

“MenþineRomâniaCuratã.ro - o cauzã pentru cetãþeni ºi autoritãþi publice; educaþie pentru viitor”

participa ca partener în proiectul de comunicare pe problematica gestionãrii deºeurilor, condus de - “MentineRomaniaCurata.ro - o cauzã pentru cetãþeni ºi autoritãþi publice; educaþie pentru viitor”.

Proiectul se desfãºoare în intervalul august 2011 – decembrie 2012, ºi membrii sãi, începând parteneriatul cu CSDD, în data de 1 noiembrie 2011.

Proiectul câºtigat de CSDD în aprilie 2011 - – este o oportunitate deosebitã de sensibilizare ºi educare a populaþiei tinere, a sectorului administraþiei locale ºi

societãþii civile, dar ºi de vizibilitate pentru promotorii proiectului.

Proiectul a fost selectat pentru o finanþare nerambursabilã de 90% printr-un program al Administraþiei Fondului pentru Mediu. Se estimeazã cã peste 14.000 de persoane vor fi adresate direct de activitãþile proiectului ºi, indirect, de un numãr considerabil mai mare.

În cadrul proiectului se vor desfãºura 5 activitãþi de educare ºi constientizare a publicului în ceea ce priveºte gestionarea deºeurilor de ambalaje, cu acoperire naþionalã:

1. Elaborarea unui suport educaþional în ºcoli, cu distribuþie în ºcoli pentru elevii de gimnaziu;2. Elaborarea unui Ghid legislativ, tehnic ºi administrativ referitor la sistemul de management integrat al deºeurilor, destinat

administraþiei publice locale ºi societãþii civile,3. Desfãºurarea a 2 campanii de conferinþe-training, a câte 4 dezbateri fiecare în: mediul ºcolar, al administraþiei publice

locale, societatea civilã, documente suport audio, imagine ºi video,4. Turneu de 5 spectacole de sensibilizare – trupa Passe Partout Dan Puric, cu dramatizarea „Gunoiul ºi Ghiocelul”, în locaþii din

cele 8 regiuni ºi diseminarea de materiale promoþionale,5. Tabãra de educaþie ecologicã pentru elevi, program de încurajare ºi suport al voluntariatului de mediu.

ACTIVITÃÞI ALE ASOCIAÞIEI

3

2012, Nr. 1

4

DE LA MEMBRII ASOCIAÞIEI

Românii au colectat selectiv cu 40% mai multe deºeuri de ambalaje decât anul anterior, prin sistemul naþional pus la dispoziþie de Eco-Rom Ambalaje

Conferinþa de presã, Bucureºti,21 Martie 2012

Eco-Rom Ambalaje, organizaþia deþinãtoare a licenþei mãrcii „Punctul Verde” în România ºi cea mai importantã organizaþie de preluare de la agenþii economici a obligaþiei de reciclare ºi valorificare a deºeurilor de ambalaje, a valorificat, în 2011, 34.416 tone de deºeuri de ambalaje de la populaþie, cu 40% mai mult decât anul anterior.

Cele mai mari cantitãþi colectate selectiv de cãtre români în 2011 au fost ambalajele de hârtie-carton (16.202 tone), urmate de plastic (14.529 tone), sticlã (3.197 tone) ºi metal (488 tone). Dintre acestea, creºteri semnificative au fost înregistrate în cazul deºeurilor de ambalaje din aluminiu – 216 tone de aluminiu, cu 245% mai mult decât în 2010 –, urmate de cele de tip PET – 10.369 tone de PET, cu aproximativ 68% mai mult decât anul precedent.

„Ambalajele primare (sticle, PET, aluminiu) se gãsesc, cu precãdere, în gospodãrii. De aceea investiþiile strategice din 2011 au vizat extinderea serviciilor de colectare selectivã ºi, automat, creºterea numãrului celor cu acces la servicii, dar, mai ales, eficientizarea întregului sistem. Colectarea selectivã a deºeurilor nu înseamnã doar o baterie de containere colorate plasate în faþa blocului. Dincolo de aceastã imagine, pentru funcþionarea sistemului de colectare selectivã, se realizeazã o serie de monitorizãri, evaluãri, modelãri economice de costuri, campanii de informare ºi educare, astfel încât acest punct constituit din cele trei containere colorate de colectare selectivã sã adune cantitãþi din ce în ce mai mari de deºeuri plasate corect în aceste recipiente. Susþinerea Eco-Rom Ambalaje în colectarea selectivã de la populaþie a crescut cu 35% faþã de anul precedent, în timp ce investiþiile cumulate au crescut cu 65% faþã de 2010.” a declarat Sorin Popescu, Director General Eco-Rom Ambalaje.

Totodatã, în 2011, Eco-Rom Ambalaje a reuºit sã adauge 90 de localitãþi noi pe harta colectãrii selective a deºeurilor de ambalaje care, în prezent, acoperã 240 de localitãþi, aproximativ 25% din populaþia României – circa 5 milioane de români beneficiind de sistemul de colectare selectivã pus la dispoziþie de Eco-Rom Ambalaje.

„Mulþumim tuturor ro mân i lo r care au reacþ ionat în urma campaniilor noastre de

informare ºi, chiar ºi în ultimele luni de iarnã, în ciuda vremii nefavorabile ºi a troienelor, au depus efortul de a se deplasa cu deºeurile la punctele de colectare aflate mai aproape sau chiar mai departe de locuinþã.” a declarat Sorin Popescu.

Cantitãþile de ambalaje colectate de la populaþie sunt însã doar o parte din totalul realizat. În anul 2011 Eco-Rom Ambalaje a valorificat în total 57,8% (354.996 tone) din cantitatea de ambalaje puse pe piaþã de companiile afiliate sistemului (613.178 tone), îndeplinind cu succes obiectivul de valorificare de 57% impus de cãtre legislaþie. Aceste rezultate se datoreazã creºterii susþinerii financiare pentru colectarea, sortarea ºi transportul acestor deºeuri cãtre capacitãþile de reciclare, care s-a ridicat la aproximativ 8 milioane de euro, cu 17% mai mare faþã de anul precedent.

„Rezultatele bune obþinute în 2011 confirmã, încã o datã, faptul cã sistemul construit de organizaþia noastrã este unul stabil ºi eficient, în continuã dezvoltare. Acest fapt se reflectã în numãrul de membrii-producãtori de bunuri ambalate din portofoliul Eco-Rom Ambalaje, care a crescut cu 27%, ajungând la 2.301 companii la finalul anului 2011, ºi în efortul financiar al acestora aflat în continuã creºtere.” a declarat Sorin Popescu, Director General Eco-Rom Ambalaje.

Aceste rezultate au fost obþinute în ciuda creºterii constante a obligaþiilor de valorificare a deºeurilor de ambalaje. Pentru anul 2012, obligaþia totalã de reciclare este de 55%, þinta care a fost iniþial stabilitã pentru 2013, dar devansatã ulterior pentru a fi îndeplinitã anul acesta. Creºteri semnificative se înregistreazã ºi în ceea ce priveºte raportarea separatã a deºeurilor de ambalaje de tip PET - unde obiectivul de valorificare este de 55% anul acesta, cu 13 procente mai mare decât anul anterior - si a celor din aluminiu – unde obiectivul este de 21%, cu 4 procente mai mare comparativ cu anul anterior.

Mai mult decât atât, anul 2011 a adus ºi o serie de schimbãri legislative care condiþioneaza modul în care trebuie îndeplinite obligaþiile de reciclare. Noile reglementãri prevãd o documentare riguroasã a activitãþii de raportare a ambalajelor ºi deºeurilor de ambalaje, stabilesc cuantumuri minime de investiþii în dezvoltarea serviciilor de colectare selectivã de la populaþie, respectiv 10 lei pentru tona de ambalaj pusã pe piaþã, ºi impun un barem minim de reciclare a deºeurilor de ambalaje provenite de la populaþie, respectiv de 20% din cantitatea de ambalaje primare (de consum) puse pe piaþã.

„Eco-Rom Ambalaje deþine încã de la infiinþare un sistem avansat de verificare a datelor despre traseul deºeurilor. În anul 2011 am demarat o monitorizare ºi o evaluare în teren, mult mai sistematizatã ºi mai riguroasã, a serviciilor de colectare selectivã de la populaþie. Am realizat inclusiv un sistem computerizat de semnalare a neregulilor, astfel încât, împreunã cu partenerii locali, sã putem acþiona prompt în remedierea acestora.” a mai declarat Sorin Popescu, Director General Eco-Rom Ambalaje.

Pentru anul 2012, Eco-Rom Ambalaje ºi-a propus la nivel strategic extinderea serviciilor de colectare selectivã în gospodãrii, prin creºterea investiþiilor consolidate cu 42% faþã de 2011, concomitent cu creºterea randamentului acestora. Introducerea criteriilor de performanþã ºi verificarea lor în teren alãturi de partenerii locali, administraþia localã ºi de operatorii de salubritate autorizaþi sã colecteze, este criticã. Rezultatele scontate sunt creºterea calitãþii serviciilor, cu impact asupra creºterii participãrii populaþiei ºi, într-un final, creºterea cu minimum 25% a cantitãþilor de deºeuri de ambalaje de hârtie, plastic, sticlã ºi metal de la populaþie.

Conform Acordului de colaborare încheiat între Agenþia pentru Protecþia Mediului Buzãu,

S.C. RER ECOLOGIC SERVICE BUZÃU S.A. ºi ªcoala cu clasele I-VIII „Cpt. Aviator M. T. Bãdulescu”, în perioada martie - mai 2012 - se va derula proiectul

Acesta se realizeazã cu un efectiv de 60 de elevi ai claselor a II-a ºi a III-a.

În cadrul acestui proiect se au în vedere urmãtoarele obiective: educarea civic - responsabilã a tinerei generaþii pentru colectarea selectivã a deºeurilor de ambalaje, contribuind astfel în mod direct la protecþia mediului, implicarea conºtientã a elevilor în scopul protejãrii mediului, dezvoltarea responsabilitãþii participanþilor, a spiritului de echipã, a atitudinii dezaprobatoare faþã de cei ce distrug mediul, conºtientizarea importanþei transmiterii educaþiei ecologice persoanelor din jur, inclusiv adulþilor.

Derularea programului a început în luna martie cu acþiunea de colectare selectivã a deºeurilor de ambalaje, acþiune în care copii au primit pliante referitoare la importanþa reciclãrii, având în vedere cã zilnic sunt aruncate ambalaje de la alimentele consumate (biscuiþi, sticla de apã sau sticla / cutia de suc, punga în care au fost cereale ºi altele). Totodatã, elevii au depozitat separat în pubelele special amenajate 20 kg deºeuri din PET, 120 kg deºeuri de ambalaje din carton ºi 80 kg deºeuri de ambalaje din sticlã, deºeuri colectate pe parcursul desfãºurãrii proiectului.

Acþiunea de colectare selectivã va continua cu cea de-a doua etapã care se va desfãºura în luna mai 2012.

Mai puþine deºeuri, ape mai curate

S.C. INTERSEMAT S.R.L.,

“Mai puþine deºeuri, ape mai curate”.

5

2012, Nr. 1

Protejeazã natura

„Protejeazã natura!”,

CCR Logistics Systems

Mediul rural, mediul urban fãrã DEEE

CCR Logistics Systems "Mediul rural, mediul urban fãrã DEEE",

În data de 19.03.2012 a avut loc ultima extragere a câºtigãtorilor tombolei având câºtiguri în produse electrice ºi electronice.

Tombola „Protejeazã Natura!” s-a desfãºurat ca parte a activitãþii organizaþiei colective de încurajare a consumatorilor finali sã colecteze selectiv deºeurile de echipamente electrice ºi electronice (DEEE) ºi a contractului încheiat între CCR Logistics Systems RO SRL ºi Regia Autonomã de Servicii Publice Ploieºti.

În data de 21 martie 2012 a luat startul campania derulatã de sub genericul

în comunele Cornu ºi Brebu din judeþul Prahova.

Rezultatele înregistrate s-au concretizat în circa 900 kg de deºeuri de echipamente electrice ºi electronice colectate pe teritoriul celor douã comune.

Campania de informare a populaþiei cu privire la aceastã acþiune a fost realizatã de douã echipe de voluntari prin: mini seminarii care au avut loc în 3 dintre ºcolile din aceste localitãþi, distribuire de materiale informativ - educative (afiºe ºi flyere) ºi informare audio prin mesaje la portavoce.

INFORMAÞII INTERNE

6

Ministrul László Borbély a participat la Adunarea Generalã a Asociaþiei Oraºelor din România

Ministrul Mediului ºi Pãdurilor, László Borbély, a participat joi - 2 februarie 2012, la Adunarea Generalã a Asociaþiei Oraºelor din România. Evenimentul, organizat la Bucureºti, a reunit reprezentanþi ai autoritãþilor publice centrale ºi primari din peste 90 de oraºe din România, cu scopul de a dezbate problemele cu care se confruntã autoritãþile locale în eforturile de implementare, atât a politicilor guvernamentale, cât ºi a programelor ºi proiectelor derulate cu fonduri europene ºi de la bugetul de stat.

Un aspect adus în discuþie în cadrul întâlnirii a vizat reabilitarea sistemelor de alimentare cu apã ºi canalizare.

În momentul de faþã, sunt alocate sume importante ºi din Fondul de Mediu pentru proiecte de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apã ºi canalizare. Astfel, vor fi finanþate 248 de proiecte în valoare de aproape 1,4 miliarde de lei, dintr-un numãr total de 906 proiecte depuse.

O problemã semnalatã de primarii prezenþi la Adunarea Generalã a vizat managementul deºeurilor. În aceastã privinþã, László Borbély a atras atenþia cã sunt 16 proiecte care ar trebui finanþate prin POS Mediu, însã pentru acestea nu au fost finalizate aplicaþiile de finanþare, iar timpul rãmas este extrem de scurt. ”Din cele 16 proiecte aflate în aceastã situaþie, 5 vor rãmâne, cu siguranþã, pentru perioada urmãtoare de programare, ceea ce este foarte grav pentru cã avem anumite obligaþii faþã de Uniunea Europeanã. Chiar dacã nu sunteþi direct responsabili de implementare, acolo unde depind de dumneavoastrã anumite decizii, vã rog sã vã implicaþi ºi sã soluþionaþi anumite probleme. Dacã vor pica anumite proiecte, cei aflaþi în aceastã situaþie ori rezolvã problema managementului deºeurilor din fonduri proprii, ori vor plãti penalizãrile ce vor fi aplicate de UE, pentru cã vom avea probabil procedurã de infringement dacã nu respectãm obligaþiile pe care ni le-am asumat ca stat membru”, a încheiat ministrul László Borbély.

28 februarie - 2 martie 2012 - ROMENVIROTEC Expoziþie internaþionalã de tehnologii ºi echipamente de protecþie a mediului, reciclare ºi energii alternative

„Managementul deºeurilor ºi al siturilor contaminate – resurse pentru viitor”,

Desfãºuratã la a 19 – a ediþie, în perioada 28 februarie – 2 martie 2012 a avut loc expoziþia ROMENVIROTEC, organizatã sub patronajul Ministerului Mediului ºi Pãdurilor, în parteneriat cu Camerele de Comerþ ºi Industrie din România.Expoziþia s-a desfãºurat în pavilioanele C1, C2 ºi C3 ale Centrului Expoziþional ROMEXPO, iar expozanþii au reprezentat urmãtoarele domenii:

vEnergii solarevManagementul deºeurilorvDecontaminarea solurilorvTratarea apei.

În cele 4 zile de desfãºurare, ROMENVIROTEC a gãzduit numeroºi vizitatori specialiºti, cãrora firmele le-au prezentat cele mai noi tehnologii ºi echipamente de protecþie a mediului.

În cadrul expoziþiei, ºi în acest an, Ministerul Mediului ºi Pãdurilor, în parteneriat cu Mediadocs Publishing, a organizat un colþ al copiilor intitulat sugestiv “Micul ecologist”, unde s-au desfãºurat mai multe activitãþi educative, sub coordonarea „Profesorului Garfield”.

Ministerul Mediului ºi Pãdurilor a organizat cu sprijinul Romexpo ºi al Asociaþiei Române de Salubritate, conferinþa cu tema

în sala de conferinþe amenjatã în pavilionul C1.

7

2012, Nr. 1

Taxa pe resursele naturale, reduce utilizarea lor ca materii prime

În Suedia a fost introdusã o taxã pe pietriº în anul 1996.

În Danemarca, a fost introdusã o taxã pe materii prime extrase: nisip, pietriº, turbã, argilã, calcar, încã din anul 1990

În Marea Britanie taxa pe materii prime agregate, a fost introdusã în anul 2002.

Un studiu recent a analizat modul în care, taxele impuse pe materiile prime utilizate în construcþii (ex. nisip, pietriº, calcar, etc.), în Danemarca, Suedia ºi Marea Britanie, reduc cantitãþile utilizate din aceste resurse.

Aplicarea unei politici care sã impunã taxe pe utilizarea resurselor naturale, poate fi un mod de conservare a resurselor limitate. Acest tip de taxã poate deasemenea sã reducã pagubele create asupra mediului înconjurãtor, prin încurajarea utilizãrii unor materiale reciclate care pot servi aceluiaºi scop. Se poate evita astfel, generarea de deºeuri ºi de emisii asociate cu extracþia materiilor prime ºi cu procesarea resurse naturale.

Deºi taxele nu sunt întotdeauna cel mai bun mod de a reduce extracþia de materii prime sau de a reduce pagubele asupra mediului, pot fi o soluþie, de exemplu, acolo unde emisiile sunt greu de monitorizat. În plus, administrarea unui sistem de taxare este mult mai ieftinã decât un program de monitorizare.

Studiul a examinat impactul taxei pe materii prime naturale: nisip, pietriº, piatrã... în 3 þãri europene: Suedia, Danemarca ºi Marea Britanie, ca mod de promovare alternativã a materialelor reciclate.

Scopul a fost sã se promoveze utilizarea pietrei sfãrâmate din demolãri ºi a betonului/cimentului, reciclate din demolãri.

Valoarea taxei este aplicatã uniform în toatã Suedia, indiferent dacã zona respectivã dispune de mai multe sau mai puþine, resurse naturale.

. Aceastã taxã a fost introdusã împreunã cu o taxã pe deºeuri care sã promoveze materialele reciclate: deºeuri din construcþii ºi demolãri. Astfel, s-a realizat o cerere mare de materiale reciclate pe piaþã. În anul 2004, Danemarca a reciclat 94% din deºeurile din construcþii ºi demolãri.

Aceastã taxã este consideratã însã, a fi relativ ineficientã. Condiþiile specifice trebuie luate în seamã: o taxare uniformã

poate reduce cererea de materii prime ºi nu neaparat sã schimbe comportamentul faþã de mediu. În ciuda acestui fapt, nivelul ridicat al taxei a fãcut ca Marea Britanie sã aibã o ratã mare de reciclare la deºeurile din construcþii si demolãri.

Taxarea trebuie sã þinã cont de contextul politicii de mediu, atât de a încuraja utilizarea de materiale obþinute din materiale reciclate, cât ºi de a descuraja utilizarea materiilor prime din surse naturale.

În Marea Britanie, REVEND Recycling a lansat un sistem de colectare a becurilor uzate ºi bateriilor uzate, bazat pe „Reverse Vending Machine”.

Compania susþine cã acest mod de a colecta becurile uzate este unic în lume ºi a fost proiectat ºi dezvoltat împreunã cu specialistul din Norvegia – REPANT.

Opþional, sistemului de colectare a becurilor i se poate adauga o unitate pentru colectarea bateriilor portabile uzate.

Conform reprezentan-þilor Revend, produsul include o tehnologie de reciclare a becurilor uzate care conþin mercur ºi alte materiale periculoase.

Persoana care depune becurile primeºte automat un voucher cu valoare care poate fi utilizat pentru reducerea preþului unui produs nou cumpãrat.

În plus, un alt avantaj este acela cã, personalul care trebuie sã colecteze becurile uzate, nu vine în contact direct cu deºeul periculos nici la colectare, nici la transferul acestuia în containere.

Deasemenea, maºina este astfel proiectatã încât este posibil sã compileze becurile, statistic, pe tipuri, pe producãtori ºi pe volume reciclate.

Conform Revend va creºte rata de reciclare a becurilor uzate, astfel încat nu vor mai ajunge netratate / nereciclate, în depozitele de deºeuri menajere, poluând mediul.

Revend a declarat recent cã, s-a încheiat un protocol cu IKEA Suedia pentru furnizarea acestor maºini care vor fi instalate în magazinele Ikea din Germania, Marea Britanie, Danemarca.

Conform ultimei revizuiri a Directivei WEEE, toate statele membre trebuie sã mãreascã cantitãþile de DEEE colectate, indiferent dacã au atins þinta de 4 kg / persoanã / an.

A fost deasemenea discutatã ideea cã, revizuirea va da consumatorilor posibilitatea de a returna DEEE de mici dimensiuni, retailarilor.

Noua legislaþie prevede cã începând cu 2016, statele membre trebuie sã colecteze 45 tone de DEEE pentru fiecare 100 tone de EEE puse pe piaþã, în ultimii 3ani.

Colectarea becurilor ºi bateriilor uzate

Dezbateri „aprinse” la revizuirea directivei privind deºeurile de echipamente electrice ºi electronice

INFO WORLD

ENVAL a brevetat tehnologia de reciclare a deºeurilor de ambalaje laminate din plastic sau aluminiu, dându-le astfel un nou traseu unor deºeuri care pânp nu demult erau considerate nereciclabile ºi ajungeau la depozitele de deºeuri menajere.

Compania declarã ca teh-nologia bazatã pe pirolizã, separã materialul în compo-nentele sale constituente, rezultând aluminiu curat gata pentru a fi introdus în circuitul de alumniu secun-dar ºi hidrocarburi care pot fi utilizate drept combustibil pentru generarea de energie sau ca materie primã în alte procese chimice.

Împreunã cu Kraft Foods & Nestle, Enval se aºteaptã ca prima instalaþie industrialã sã intre în funcþiune, la jumatatea acestui an.

Retailerul suedez de bunuri de consum ºi mobilã - IKEA renunþã la paleþii din lemn în favoarea paleþilor din hârtie, de unicã folosinþã ºi reciclabili.

IKEA raporteazã utilizarea a 10 milioane de paleþi anual în lumea întreagã, iar prin înlocuirea aceasta se aºteaptã sã salveze 10% din costurile de transport.

„Nu ºtim dacã paleþii din hârtie vor fi soluþia finalã, dar este mai bine decât cu lemnul”, a declarat Jeanette Skjelmose – manager pentru dezvoltarea durabilã, de la divizia de aprovizionare IKEA. Ea a adaugat, cã paleþii din hârtie presatã, pot suporta o greutate de 1650 pounds ºi vor fi reciclaþi dupã unicã utilizare.

Varianta din hârtie a paleþilor are dimensiuni mai mici ºi este cu 90% mai uºoarã decât cea din lemn.

Ca rezultat, IKEA se aºteaptã sã economiseascã aprox. 2 milioane $ anual, prin reducerea numãrului camioanelor ºi a containerelor de transport. Dar, la început, IKEA va trebui sã cheltuiascã aprox. jumãtate din suma pentru stocul iniþial de paleþi din hârtie ºi pentru echipamente de încãrcare-descãrcare (fork-lift-uri) noi.

IKEA schimbã paleþii din lemn cu paleþi din hârtie

8

Începând cu 2019, rata trebuie sã creascã la 65%.

Zece dintre statele membre care trebuie sã-ºi îmbunãtãþeascã facilitãþile, vor avea o þintã intermediarã de 40%, iar þinta finalã va trebui sã fie îndeplinitã pânã în anul 2021.

Este necesar a se intensifica controlul asupra transporturilor ilegale de DEEE, pentru a preveni procesarea DEEE în condiþii periculoase pentru oameni ºi mediu. În acest scop, responsabilitatea se deplaseazã de la lucrãtorii vamali cãtre exportatori care trebuie sã demonstreze, în viitor, ca bunurile respective au fost transportate pentru reparare ºi reutilizare în condiþii corespunzãtoare, aºa cum scrie în documentele care le însoþesc ºi nu pentru alte scopuri.

ªi în Directiva revizuitã, producãtorii de EEE vor continua sã finanþeze îndeplinirea þintelor.

Sunt de aºteptat ºi noi mãsuri de prevenire a dublei raportãri ºi taxãri între statele membre.

Comisarul european doamna Potocnik a comentat: „În aceste vremuri provocatoare de schimbãri economice, în care preþurile materiilor prime cresc, eficienþa resurselor este datã de beneficiile de mediu care merg în strânsã legãturã cu oportunitãþile inovative de creºtere a industriei europene. Fluxul de deºeuri cu mare relevanþã în acest sens, este cel de echipamente electrice ºi electronice.”

Dupã aprobarea de cãtre Consiliu a revizuirii Directivei, statele membre vor avea 18 luni sã-ºi revizuiascã legislaþia naþionalã.

Procedeul tehnologic de pirolizã indusã al companiei ENVAL – Marea Britanie, utilizeazã microundele pentru reciclarea deºeurilor de ambalaje laminate din plastic sau aluminiu, în absenþa oxigenului.

Tehnologie cu microunde pentru piroliza deºeurilor de ambalaje

Asociaþia Eco-România

B-dul 1 Mai nr. 51-55, Pav. Adm. et. 4,

cam. 406, sector 6, 061629, Bucureºti

Tel.: 0372.737371; Fax: 0372.871435;

contact@ecoromania.org;

www.ecoromania.org

Concept þi coordonareDirector Executiv

Anca BABEªTel: +40733.108.796

anca.babes@ecoromania.org

Design þi editareSC MGC TOP SRL

Tel: 021.322.71.10Fax: 021.327.70.18marketing@mgc.ro

www.mgc.ro