"Mi s-ar putea întâmpla să cunosc o femeie de mai multă vreme, dar abia într-un anume moment s-o VĂD. Poate că, simţindu-i parfumul discret şi văzându-i mâinile frumoase, aş privi-o în ochi fără vorbe, până m-ar întreba ce-i cu mine. Poate că de la glezna ei fină aş începe o poveste care s-ar înfige-n suflet. Dacă aş vedea cum se bucură de cireşii înfloriţi şi dacă aş auzi ce răspicat vorbeşte, m-aş strădui să-i povestesc despre mine. Dacă ar fi deja iubita mea, m-ar înduioşa felul în care mi-ar spune „bună dimineaţa", cu buzele, mâinile, ochii şi pielea ei toată. As pleca la muncă zâmbind dacă mi-ar face micul dejun şi mi-ar spune că mă iubeşte numai din ochii calzi de sub părul ciufulit. Mi-ar fi dor de ea dacă nu m-ar suna întruna şi dacă nu m-ar întreba nimic când aş veni târziu de la muncă. Aş iubi-o pentru că nu-şi bârfeşte prietenele, pentru că nu-mi urăşte prietenii, pentru că nu ţipă la nimeni şi, mai ales, pentru că îi strălucesc ochii de câte ori mă vede şi pentru că închide ochii când o sărut. Mi-ar fi nespus de dragă când m-ar adormi mângâindu-mă pe spate, cu degetele şi cu sărutări cuminţi. Mi-ar fi greu să mă uit după alte femei când iubita mea stă picior peste picior cu atâta graţie şi când orice rochie simplă pe care o îmbracă trezeşte dorinţa unui alt bărbat de a i-o da jos. M-aş uita în neştire la ritualurile ei, când mi-ar da voie, pentru că aş fi nebun după ea când şi-ar pune ciorapii, când şi-ar rimela genele sau şi-ar peria părul, când ar uda florile sau ar pregăti masa. Aş da orice să-i aud vocea limpede când m-ar enerva toţi la serviciu şi as ieşi cu ea în fiecare seară dacă n-aş auzi-o plângându-se că n-are cu ce să se îmbrace. Mi-ar plăcea să fie neajutorată doar atunci când are nevoie de mine, bărbatul ei; Probabil că nu ne-am plictisi nicicând împreună dacă am şti să ne lăsăm spaţiu şi dacă iubita mea ar şti să tacă şi să viseze, să citească lângă mine şi să-mi asculte muzica. Mi-ar fi de-ajuns să-mi fie cea mai dragă din lume şi din viaţă dacă aş vedea-o că-i vine să plângă după ce am fost rău cu ea şi as fi nebun după ea dacă n-ar plânge. I-aş iubi lacrimile doar când ar fi de dor sau de prea multă iubire şi i le-aş stinge cu ale mele. Dacă am putea să vorbim de toate şi să înţelegem tot ce ne spunem, ar fi femeia lângă care am visat să trăiesc. M-aş certa cu ea fericit că nu trânteşte uşi la lipsa argumentelor şi nu spune porcării când e derutată. Iar dacă ne-am muta împreună, mi-ar plăcea să mă umilească cu ordinea la care m-ar îmbia şi curăţenia care n-ar fi doar în sufletul ei, ci şi în dulap, în baie, în bucătărie. Femeia care mi-ar pune în pericol burlăcia ar trebui să îmi accepte toanele, ciudăţeniile, simplitatea în anume privinţe şi să ştie pe de rost că bărbaţii şi femeile nu iubesc la fel. Ar trebui să poarte lenjerii fine chiar şi cu bocanci şi să nu mă lase vreodată s-o văd cu

bigudiuri sau cu castraveţi pe ochi. I-aş aduce flori în orice alte zile decât acelea în care ne-am sărbători anii de când suntem împreună şi mi-ar plăcea ca ea să nu-şi dorească vreun cadou de „Valentine's Day"... Aş vrea să muncim amândoi în neştire, să ne construim temeinic vieţile, iar când va fi să facem copii, aş vrea să ştie că voi fi un tată bun. Nu i-aş ucide nici un vis, dacă realitatea pe care mi-ar oferi-o ar fi aceea pe care am visat-o dintotdeauna. Dacă aş fi fost perfect, n-ar fi avut nici un merit să mă iubească. Femeia mea însă va trebui fie perfectă pentru mine, nu în frumusețe, ci în feminitatea ei deplină. Dacă nu mi-ar cere nimic, i-aş da tot ce nici eu n-am crezut că sunt în stare Dacă în sufletul ei ar fi cel mai frumos, n-aş pleca niciodată de-acolo.Poate că bărbatul de lângă tine nu-ţi va spune niciodată povestea asta aşa, poate dacă-l întrebi ce iubeşte cel mai mult la tine nu va şti să răspundă cu aceeaşi limpezime sau poezie. Dar e posibil să fi aflat răspunsurile din felul în care te iubeşte; Cel mai grav e când afli toate astea din felul în care se îndrăgostește de o altă femeie, nu mai frumoasă, ci mai feminină. Deci, dacă v-aţi prins că n-aveţi nevoie de un dormitor ca să vă dovediti feminitatea, fiţi femei pe de-a-ntregul, nu numai pentru că purtati tocuri şi sutiene..Iar pe cei care vor să-ti demonstreze masculinitatea prin violenta fizică sau verbală, înselându-vă sau chinuindu-vă, transformati-i în istorie pe care s-o uitati repede şi asta e o dovadă de feminitate, în cele din urmă."