new microsoft office word document

2
I.2. Vinurile Dobrogei În Dobrogea, viţa de vie poate fi cultivată oriunde. La fiecare pas, încotro te întorci, sunt locuri bune pentu vii. Relieful regiunii, format dintr-o succesiune de coline şi terenuri plane, larg invălurat, nu ridică probleme pentu viticultură; lumina şi căldura sunt peste tot din belşug; solul are o bună structură şi fertilitate şi conţine toate elementele chimice de care viţa de vie are nevoie. Apa din precipitaţii nu este câtuşi de puţin în prisos, fapt care constituie o bunã premisã pentru obţinerea unor vinuri de înaltã calitate. Nu este de mirare că, dispunând de astfel de condiţii, viticultura dobrogeană s-a dezvoltat în ritm rapid, ajungând în prezent sã ocupe un loc de primă importantă. Viile Dobrogei ocupă astăzi o suprafaţă puţin mai mare de 25.000 hectare. Ele se leagă în câteva podgorii care se cer a fi incluse în orice periplu bahic. Regiunea este tăiatăde-a curmezişul, puţin mai jos de jumătatea ei, de celebra podgorie a Murfatlarului, întinsă pe traseul văii Căraşu şi formată din trei centre viticole: Murfatlar, Medgidia şi Cernavodă. Urcând spre nord, pe latura estică a ţinutului, întâlnim podgoria Istria - Babadag. În nord, pe malul Dunării, ne întâmpină vechea podgorie de la Sarica-Niculiţel, care-şi adună viile în trei centre viticole: Tulcea, Niculiţel şi Măcin. În extremitatea sudvestică a regiunii, în imediata apropiere a bătrânului Danubiu, se află viile de la Ostrov, Oltina şi Aliman. Nu pot fi omise din aceastã enumerare nici viile de la Dăieni şi Hârşova, cele de la Adamclisi şi Băneasa şi nici

Upload: ioana-sabrina

Post on 24-Sep-2015

213 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

vinurile dobrogei

TRANSCRIPT

I.2. Vinurile Dobrogein Dobrogea, via de vie poate fi cultivat oriunde. La fiecare pas, ncotro te ntorci, sunt locuri bune pentu vii. Relieful regiunii, format dintr-o succesiune de coline i terenuri plane, larg invlurat, nu ridic probleme pentu viticultur; lumina i cldura sunt peste tot din belug; solul are o bun structur i fertilitate i conine toate elementele chimice de care via de vie are nevoie. Apa din precipitaii nu este ctui de puin n prisos, fapt care constituie o bun premis pentru obinerea unor vinuri de nalt calitate. Nu este de mirare c, dispunnd de astfel de condiii, viticultura dobrogean s-a dezvoltat n ritm rapid, ajungnd n prezent s ocupe un loc de prim important.

Viile Dobrogei ocup astzi o suprafa puin mai mare de 25.000 hectare. Ele se leag n cteva podgorii care se cer a fi incluse n orice periplu bahic. Regiunea este tiatde-a curmeziul, puin mai jos de jumtatea ei, de celebra podgorie a Murfatlarului, ntins pe traseul vii Crau i format din trei centre viticole: Murfatlar, Medgidia i Cernavod. Urcnd spre nord, pe latura estic a inutului, ntlnim podgoria Istria - Babadag. n nord, pe malul Dunrii, ne ntmpin vechea podgorie de la Sarica-Niculiel, care-i adun viile n trei centre viticole: Tulcea, Niculiel i Mcin. n extremitatea sudvestic a regiunii, n imediata apropiere a btrnului Danubiu, se afl viile de la Ostrov, Oltina i Aliman. Nu pot fi omise din aceast enumerare nici viile de la Dieni i Hrova, cele de la Adamclisi i Bneasa i nici cele de la Mongalia i Chirnogeni, toate intrate n peisajul viticol dobrogean.

inutul n care ne gsim ofer condiii dintre cele mai bune att pentru producerea vinurilor, ct i a strugurilor de mas. Pot fi cultivate aici chiar i soiurile pentru stafide, care pretind un surplus de cldur n perioada coacerii strugurilor i sunt mai puin rezistente la temperaturile sczute din timpul iernii.

Produsele care preiau n cea mai mare msur amprenta factorilor favorabili de cultur sunt, ns, vinurile. n Dobrogea se produc vinuri care au nsuiri calitative distincte, purtnd blazoane de mare noblee. Podgoria Murfatlar se nscrie, alturi de Cotnari i Pietroasa, n grupa arealelor viticole romneti n care pot fi obinute vinuri dulci naturale din struguri culei la stafidirea boabelor. Peste tot n aceast regiune pot fi produse vinuri roii de mare marc, bogate i intens colorate, precum i vinuri albe seci sau demiseci, care se disting prin puternica lor personalitate.