Stan Maria

Negațiaîn sintaxa limbilor romanice

1. Română

În limba română, cuvântul de negație principal este nu, cu varianta fonetică n- (înaintea cuvintelor cu inițială vocalică), considerat adverb în gramatica tradițională.

Alte cuvinte de negație sunt: adverbe: niciodată, nicăieri, nicidecum, deloc, nici pronume nehotărâte: nimeni, nimic, niciunul adjectivul pronominal nehotărât niciun conjuncția nici

Pentru negarea verbelor la modurile gerunziu, participiu și supin, se poate folosi prefixul negativ ne-: neștiind, nefăcut, de necrezut.

Negațiile se pot clasifica în câteva perechi antinomice:

Negația totală este cea referitoare la predicat, singura care transformă o propoziție pozitivă în una negativă: El nu vine.

Negația parțială se referă la oricare altă parte de propoziție decât predicatul: Nu el vine. Negația suficientă este cea care nu este condiționată de prezența altor cuvinte negative:

N-am auzit. Negația auxiliară (numită și seminegație) apare de obicei alături de o negație suficientă

sau o presupune, realizându-se o așa-numită negație dublă sau multiplă: Nu vine nimeni.; N-a venit nimeni niciodată.

Negația independentă sau absolută (numită și negație profrază) constituie singură o comunicare: – Vii? – Nu.

Negația integrată în propoziție: exemplele de mai sus.

Celelalte cuvinte de negație sunt de obicei auxiliare, dar pot fi suficiente în câteva situații: în răspunsuri fragmentare la o întrebare: – Îți place? – Deloc.; – Cine vine? – Nimeni. în propoziții nominale: Cartea – nicăieri. în propoziții verbale eliptice de predicat: El – nimic. în comparații: ca nimeni altul, ca niciodată în construcții coordonate cu un termen opus pozitiv care determină aspectul pozitiv al

propoziției: Vorbește puțin sau deloc. ca determinante antepuse ale unui adjectiv sau ale unui adverb: o

sarcină deloc ușoară, teorie de nimeni combătută

1

Uneori, folosirea unui cuvânt negativ nu implică negația, în următoarele situații: Două negații într-o construcție se pot anula una pe alta, dând o afirmație: Nu se poate să

nu ținem seama… = Trebuie să ținem seama… Negarea unui cuvânt poate însemna afirmarea antonimului său: muncă deloc

ușoară = muncă grea. O propoziție interogativă propriu-zisă totală poate avea același sens cu negație sau

fără: Vii mâine? = Nu vii mâine?

2. FrancezăPentru a face negația se pune ne in faza verbului si pas dupa el: Je suis malade – sunt bolnav Je ne suis pas malade – nu sunt bolnav J’aime marcher – îmi place să merg Je n’aime pas marcher – nu-mi place să merg

Mai există și alte adverbe care exprimă negația, in afara de ne…pas: Ne…point - nu Ne…pas toujours – nu intotdeauna Ne…pas du tout - nu, chiar deloc Ne…pas non plus – nici asta Ne…jamais – niciodată Ne…nulle part – nicăieri Ne…pas encore – nu încă Ne…plus – nu mai…. Ne…que – doar

Exemple: Je ne te hait point – nu te urăsc Je ne mange pas toujours ici – nu mănânc întotdeauna aici Je n’aime pas du tout ce livre – nu-mi place deloc această carte Je ne rest pas non plus – nici eu nu rămân Nous ne perdons jamais – noi nu pierdem niciodată Je ne vais nulle part – nu merg nicăieri Elle ne parle pas encore – ea nu vorbește încă Je ne t’aime plus – nu te mai iubesc Nous n’avons que deux filles – nu avem decât două fete

3. Italiană

2

În limba italiană, forma negativă a verbului se construiește cu ajutorul adverbului negativ non, care se așază în fața verbului principal:

Non mi piace fare la spesa. - Nu-mi place sa merg la piata.

Atunci când este precedat de pronumele negative: nessuno (nimeni), nulla (nimic) sau de conjuncțiile negative precum nemmeno, neanche, neppure (nici măcar), adverbul de negație non nu mai apare in propozitie:

Nessuno é venuto da noi. - Nimeni nu a venit la noi. Nulla mi piace qui. - Nu-mi place nimic aici Nemmeno sa come si chiama. - Nici măcar nu știe cum se cheamă. Neppure viene a visitarci. - Nici măcar nu vine să ne viziteze.

Atunci cand verbul nu este precedat de nici un pronume negativ sau conjunctive negativa, adverbul de negatie ‘non’ apare in propozitie:

Non mi piace nulla. - Nu-mi place nimic. Non voglio niente. - Nu vreau nimic. Non sa nemmeno dove si trova. - Nici măcar nu știe unde e.

4. SpaniolăPentru a alcătui o propoziție negativă, trebuie să adăugam cuvântul no înaintea verbului.

Exemplu     Ella habla inglés.- Ea vorbește spaniola. Ella no habla inglés.- Ea nu vorbește spaniola.

Când răspunsul la o propoziție este negativ, cuvântul no apare de două ori. ¿Habla usted español? - Dumneavoastrp vorbiți spaniola? No, no hablo español. - Nu, nu vorbesc spaniola.

Cuvinte afirmative si antonimul lor: algo (ceva) ≠ nada (nimic) alguien (cineva) ≠ nadie (nimeni) algún (-o, -a, -os, -as) (vreun, vreuna, vreunii, vreunele) ≠ ningún (-o, -a, -os, -

as) (niciunul, niciuna, niciunii, niciunele) siempre (mereu) ≠ nunca, jamás (niciodata) también (de asemenea) ≠ tampoco (nici) ...o (sau.....sau) ≠ ni...ni (nici....nici)

Cuvintele negative pot fi folosite singure, precedand verbul. Nadie habla. - Nu vorbețte nimeni.

3

Juan tampoco baila. - Nu dansează nici Juan.

Cuvintele negative pot fi de asemenea folosite cu no. No juega nadie con migo. - Nu se joacă nimeni cu mine.

Câteodată pot fi întâlnite 3 negații în aceeași propoziție. Él no compra nada tampoco. -  Nici el nu a cumpărat nimic.

Alguno si ninguno pierd o înaintea unui substantiv singular masculin. ¿Tienes algún libro? - Ai vreo carte? No, no tengo algún. - Nu, nu am vreuna.

5. PortughezăPentru a alcatui o propozitie negative în portugheză, trebuie sa adaugam cuvantul no inaintea

verbului. Câteodată, apariția unei duble negații e obligatorie. No este cea mai comună negație: Não posso fazê-lo. – Nu pot face asta. Não tenho nada que fazer. – Nu au nimic de făcut - dublă negație Não gosto – Nu îmi place.

Exemple: Eu nu vorbesc - não falo Eu nu scriu - não escrevo Eu nu conduc- não dirijo Eu nu iubesc - não amo Eu nu dau - não dou Eu nu zâmbesc - não sorrio Eu nu iau - não levo

El nu vorbește - ele não fala El nu scrie - ele não escreve El nu conduce - ele não dirige El nu iubește - ele não ama El nu dă - ele não dá El nu zâmbește - Ele não sorri El nu ia- ele não leva

6. Analiza comparativăEste interesant de observat cum ordinea de bază a cuvintelor în propozițiile negative este, în

cea mai mare parte, aceeași în cele cinci limbi romanice prezentate, deși de-a lungul timpului acestea s-au dezvoltat în regiuni diferite ale Europei. Reminiscența particulei non din latina

4

vulgară (ex.: non fabulo latinum) așezată înaintea verbului este puternic nuanțată în exemplele date; de asemenea, sintaxa diferă nu atât la nivel de popor, cât de regiune: în timp ce portugheza și spaniola s-au format în aceeași matcă, limba română a fost influențată și de alte dialectele altor popoare (exemplu - cele slave).

Astfel, restrânse la nivelul unei singure scheme, avem negația transpusă astfel:

Având propoziția de bază Tu non studias una nova lingua, se constată la o analiză generală la nivelul tuturor limbilor că structura sintactică rămâne. Limbile romanice au tendința de a accepta în corpusul lor negațiile multiple (duble sau triple) și păstrează particula non înaintea verbului, renunțând la orice alte particule negative care ar putea apărea după verb (ex. Franceză: ...pas).

Limbile iberice (portugheza, spaniola, galiciana) mențin negația latină non, dar au și înlocuitori pentru aceasta. Particula negativă de bază este prezentă alături de nada în você não viu nada, dar nu apare alături de nunca în você nunca viu. De asemenea, verbul renunță la particula negativă atunci când subiectul e negativ - ninguém fala.

În cazul limbilor catalană, occitană și franceză, orice negație post-verbală (precum pas în franceză) dispare și negațiile sunt adăugate la dreapta verbului – il ne voit pas… versus il ne voit jamais rien. Aceeași structură se aplică atunci când negația este subiectul, cu excepția faptului că aici negația este înaintea verbului – personne ne voit rien și personne ne parle.

5

Vulgar

Latin *(Tu) non studias una nova lingua.

Portuguese (Tu) não estudas uma nova língua.

Galician (Ti) non estudas unha nova lingua.

Spanish (Tú) no estudias una nueva lengua.

Catalan (Tu) no estudies una nova llengua.

Occitan (Tu) estúdias pas una nòva lenga.

French Tu n’étudies pas une nouvelle langue.

Sardinian (Tue) no(n) istudias una nova limba.

Italian (Tu) non studi una nuova lingua.

Romanian (Tu) nu studiezi o nouă limbă.

Limbile central și est-europene (italiana, sardă și română) lasă non în locul originar și adaugă mai multe elemente de negație la dreapta verbului. Particula negativă a verbului românesc nu își schimbă locul când negația este subiectul – nimeni nu poate. Pe de altă parte, italiana seamănă cu limbile iberice atunci când vine vorba de subiectul negativ – nessuno può .

6