necronomicon cartea numerelor moarte

8/11/2019 Necronomicon Cartea Numerelor Moarte

1/13

Necronomicon (part I)

Friday, November 27th, 2009

Ce este Necronomicon?

Necronomicon al lui Alhazred (titlul este tradus literal ca si Cartea numelormoarte! nu este, asa cum se crede, un manual sau o colectie de vra"i# $steconce%ut ca o relatare a unor &a%te istorice, deci este o carte a lucrurilor moartesi dis%arute# Necronomicon mai %oate insemna si cartea obiceiurilor mortilor,dar chiar si aceasta e'%licatie cores%unde continutului cartii ca relatare istorica,nu ca o%era necromanta# es%re aceasta carte se s%une ca a &ost scria inamasc in 7)0 d#*r# de Abdul Alhazred#

Autorul acestei carti a im%artit cu doamna +lavatsy o tendinta obsesiva de a%une laolalta &a%te, zvonuri, s%eculatii si aberatii, rezultand intr-un com%endiu

vast, a%roa%e de necitit care seamana &oarte mult cu octrina secreta a lui+lavatsy# .n trecut, aceasta carte a &ost numita Al Azi&, dar si Cartea arabului#Azi& este un cuvant %e care arabii il &olosesc ca sa se re&ere la insecte nocturne,dar este de asemnea o re&erire la urletul demonilor ("ini!# Necronomicon aresa%te volume si are %este 900 de %a/ini in editia latina# Nu se stiu %rea multedes%re Abdul Alhazred, iar ma"oritatea in&ormatiilor sunt obtinute din insasiNecromicon# A &ost nascut in anaa, in 1emen# tim ca a calatorit &oarte mult, dela Ale'andria %ana la un"ab, si ca era &oarte educat# A %etrecut multi ani sin/urin salbaticia nelocuita din sudul Arabiei# Avea un dar %entru limbi si se lauda demulte ori cu abilitatea sa de a citi si traduce manuscrise care rezistau traducerii in&ata carturarilor mai sim%li# 3etodele sale de cercetare insa semanau mai mult cu

cele ale lui Nostradamus decat cu cele ale lui *erodot#Asa cum Nostradamus &olosea ma/ie ceremoniala ca sa a&le viitorul, Alhazred&olosea tehnici asemanatoare (esenta com%usa din olibanum, stora', dictamnus,o%iu si hasis! %entru a vedea clar trecutul# Aceasta, combinata cu li%sa dovezilorclare din Necronomicon a &acut ca istoricii sa conteste autenticitatea cartii#4amenii se re&era de obicei la el &olosind a%elativele arabul nebun sau %oetulnebun# esi este clar ca era un e'centric du%a standarde moderne, nu e'istadovezi %entru a sustine ideea de nebunie (altele decat im%osibilitatea lui cronicade a %astra un &ir de /andire %entru mai mult de cateva %ara/ra&e inainte sa sarala alta idee!# $ste interesant ca ma"nun 5 nebunie 5 are un inteles mai vechi de

%osedat de d"inn# Alhazred este com%arat cu %ersona"e ca &ilozo&ul neo%latonist/rec roclus (60-68 d#*r#!# roclus se %rice%ea &oarte bine la astronomie,matematica, &ilozo&ie si meta&izica, dar era de asemenea destul de versat si intehnici ma/ice %entru a o invoca %e *eate# roclus era de asemenea initiat inreli/iile mistice e/i%teana si caldeeana# Nu este o coincidenta ca Alhazredcunostea &oarte bine o%erele lui roclus#
http://www.lunaplina.com/?p=373http://www.lunaplina.com/?p=373


2/13

3anuscrisul ori/inal se crede ca nu mai e'ista# Autorul .dries hah a initiat ocautare in librariile eobund din .ndia, Al-Azhar din $/i%t si in libraria orasuluis&ant 3ecca, &ara succes# 4 traducere latina a &ost &acuta in 687 5 nu in secolul:;.., cum su/ereaza omas de >oruemada si este &oarte %robabil ca manuscrisul ori/inalsa &i intrat in %osesia lui in tim%ul %ersecutiei celor care &usesera convertiti lacatolicism sub amenintare si nu aratasera nivelul o%tim de entuziasm %entrudoctrinele bisericii# $ra sinucidere curata ca =ormius sa traduca si sa %ubliceNecronomicon in acele vremuri# Cartea %robabil ca a e'ercitat o &ascinatieobsesiva asu%ra omului, %entru ca in &inal a &ost acuzat de erezie si a &ost arsdu%a ce a trimis o co%ie a cartii lui @ohan >ritheim, abate de %anheim 5 maibine cunoscut ca >rithemius# crisoarea insotitoare continea o inter%retaredetaliata si blas&emiatoare a anumitor %asa"e din Cartea enezei# >oate co%iiletraducerii lui =ormius au &ost con&iscate si arse im%reuna cu el, desi e'istasus%iciunea inevitabila ca macar o co%ie a reusit sa ramana in


3/13

dintre cei care au tradus-o au s&Krit %e ru/ul .nchiziIiei, alIii la os%iciu# $ntitHIiledescrise de Al-*azred e'istH i Jn %rezent, du%H cum a&irmH el Jn lucrare, dar %eun alt %lan alt realitHIii noastre# Cei ;echi nu atea%tH decKt un semn, oinvocaIie, %entru a se reJntoarce Jn realitatea omeneascH, %unKnd din noustH%Knire %e >erra#

Celebrul scriitor i ocultist britanic din secolul al :.:-lea, Aleister Croley,numete incantaIia res%ectivH G+lestemul CreaIiei 4ri/inare# Gare scrisH deumnezeu JnsuiL e ce? oate %entru cH i-a %Hrut rHu cH a creat omulM,e'%licH ocultistul Jntr-unul dintre studiile sale# radusH Jn secolul al :-leade /reci, cartea GArabului ement a %rimit numele de GNecronomicon# Co%iileau &ost arse un secol mai tKrziu, dar cKteva au scH%at de &lHcHri# On secolul :...,

un %reot traduce Jn latinH una dintre aceste co%ii# A"unsH Jn mKna a%ei ri/orieal .:-lea, acesta le-a interzis cu desHvKrire# 3ai mult, &Knta .nchiziIie a datordin ca atKt traducerile e'istente, cKt i autorul lor sH &ie ari %e ru/# Ca i Jn%rima situaIie, cKteva co%ii sca%H, &iind %Hstrate Jn %ivniIele ;aticanului#

On secolele care vor urma, a%ar noi i noi co%ii# ar nici mHcar du%H a%ariIiati%arniIei lui utenber/, nimeni nu a avut cura"ul sH le multi%lice sub &ormH devolum ti%Hrit# GNecronomiconul a circulat mult tim% %rin toatH $uro%a, dar mediile

Jn care era lecturat au %Hstrat secretul in&ormaIiilor %rimite din carte# Abia laJnce%utul secolului ::, scriitorul american de F 5 *oard hilli%s alentul sHu Jn desci&rarea dialectelor antice i-a dat%osibilitatea de a lectura manuscrise de neJnIeles %entru cercetHtorii e%ocii#3etodolo/ia sa de cercetare Jmbina erudiIia cu ritualurile ma/ice, Gasortate cuo%iu i hai# oate i din acest motiv, Necronomiconul a &ost discreditatsistematic de istorici# oate &i com%arat cu &iloso&ul neo%latonist roclus (sec# al;-lea J#*#! care, dei stH%Knea &oarte bine astronomia, matematica i &iloso&ia,era %asionat i de ma/ia teur/icH, invocKnd-o %e zeiIa /reacH a


4/13

Cartea Necronomicon este una &oarte %o%ulara atat in lume cat si in Eomania# .nunele zone ale lumii de%aseste numarul de co%ii vandute aale +ibliei ataniste,scrisa de un alt %ersona" dubios Anthony erra# $l ainter%retat aceasta idee R sur%rinzator R sub indrumarea A%ocali%sei &antului

.oan, dar a inversat s&arsitul ast&el incat Fiara trium&a du%a un mare razboi incare %amantul este distrus#

Necronomicon (part II)

Friday, ecember 6th, 2009

Necronomiconul este cel mai bine cunoscut %entru s%eculatiile continute de celecateva sute de %a/ini ale cartii# Autorul, %e numele sau Alhazred, %are sa &i avutacces la multe resurse acum %ierdute, iar evenimente care sunt doar su/erate ineneza sau in Cartea lui $noch, sau sunt de/hizate ca mitolo/ie in alte surse,

sunt e'%lorate in mare detaliu# Alhazred se %oate sa &i &olosit tehnici ma/icedubioase %entru a revedea trecutul, dar a si im%artit cu scriitorii /reci ai secolului d#*r# cum ar &i >hucydides o minte critica si vointa de a e'%lora semni&icatiile%ovestilor mitolo/ice sau sacre# %eculatiile sale sunt remarcabil de moderne, iaraceasta %oate sa &ie cauza %o%ularitatii sale actuale creascande#

$l credea ca multe s%ecii in a&ara de oameni au trait %e amant si ca multecunostinte au &ost transmise umanitatii in intalniri cu &iinte de dincolo de s&ere
http://www.lunaplina.com/?p=375http://www.lunaplina.com/?p=375


5/13

sau de %e alte s&ere# $l avea aceeasi credinta ca si neo%latonistii, si anumeaceea ca stelele sunt similare soarelui nostru si ca au &iecare %lanetele lornevazute cu &orme s%eci&ice de viata, dar a dezvoltat aceasta credinta &olosinds%eculatii meta&izice in care %resu%une ca aceste &iinte &aceau %arte dintr-oierarhie cosmica de evolutie s%irituala# $ra de asemenea convins ca a contactat

&iintele numite Cei ;echi &olosind invocatii ma/ice si a avertizat des%re %uteriteribile care vor sa recucereasca >erra# $l a inter%retat aceasta idee in modsur%rinzator, sub indrumarea A%ocali%sei &antului .oan, dar a inversat s&arsitul,ast&el incat Fiara trium&a du%a un mare razboi in care %amantul este distrus#

$ste &oarte clar ca Alhazred a elaborat ideile din cartea sa %ornind de la traditiie'istente in ceea ce ii %riveste %e Cei vechi, dar nu el este cel care a inventataceste traditii# Con&orm autorului, Cei vechi erau &iinte de dincolo de s&ere,%robabil s&erele %lanetelorS in cosmo/ra&ia acelei %erioade aceasta insemna %ursi sim%lu re/iunea de dincolo de stelele &i'e, sin/urele cunoscute la vremeaaceea# $i erau e'tra-umani si su%ra-umani# e inmulteau cu oameni si &aceau

co%ii monstruosi# GCei vechi dadeau omenirii cunostinte interzise si cautauincontinuu un canal care sa le %ermita intrarea in %lanul e'istentei noastre#

Aceasta idee este %ractic identica traditiei evreiesti a e'istentei Ne%hilim (/i/antiienezei!# Cuvantul inseamna literal Cei Cazuti si este derivat din radacinaverbala evreiasca na%hal, a cadea# ovestea din eneza este doar un&ra/ment dintr-o traditie mai bo/ata, un alt &ra/ment %utand &i /asit in a%ocri&aCartea lui $noch# otrivit acestei surse, un /ru% de in/eri trimisi sa %azeascaamantul au vazut &iicele oamenilor si le-au dorit# Nedorind sa actionezeindividual, ei au &acut un "uramant si s-au le/at %rin mi"loace ma/ice im%reuna, si200 dintre acesti azitori au coborat %e %amant si si-au luat sotii# otiile lor au

avut co%ii /i/anti# Acesti uriasi s-au intors im%otriva naturii si au ince%ut sa%acatuiasca im%otriva %asarilor si &iarelor si re%tilelor si %estilor, si sa isidevoreze carnea unul altuia, band san/ele# .n/erii cazuti au invatat oamenii cumsa &aca arme, si bi"uterii, si cosmetice, si &armece, si astrolo/ia, si multe altesecrete#

Aceste le/ende se%arate sunt descrise si in surse evreiesti tarzii, cum ar &i>almud, care scot in evidenta &a%tul ca $noch si eneza se re&era la aceeasitraditie# 3arele %oto% al enezei a &ost un ras%uns direct raului cauzat decomertul omenirii cu in/erii cazuti# .n/erii cazuti au &ost alun/ati si intemnitati#>raditia araba s%une ca @inn sau "inn erau o rasa de &iinte su%raumane care au

e'istat inainte de crearea omenirii# "inn au &ost creati din &oc# Pnele traditii iiconsidera o rasa in&erioara celei umane, dar %ovestile traditionale le atribuieinvariabil %uteri ma/ice nelimitate# "inn su%ravietuiesc %ana in zilele noastre caduhurile celor 00 de no%ti sau ale lui Aladdin# .slamul a subordonat "inniiCoranului, si asemenea el&ilor si zanelor si-au %ierdut trasaturile intunecate sie'trem de sinistre o data cu trecerea tim%ului# .n tim%ul lui Alhazred traditiilevechi si intunecate ale "innilor erau inca in circulatie iar ma/icienii arabi


6/13

(muarribun! incercau sa casti/e cunostinte interzise si %utere %rin comertul cu"inn#

>oti carturarii oculti sunt in /eneral acum de acord ca sistemul $nochian al luiee si Delly a &ost ins%irat direct de acele %arti ale Necronomiconului care se

ocu%a cu tehnicile lui Alhazred %entru a-i invoca %e Cei vechi# >rebuie tinutminte ca Necronomicon este in %rimul rand o cule/ere istorica, si desi o&eracateva idei si &ormule %ractice, nu este deloc un /hid care sa conducaince%atorul %as cu %as %entru a invoca inteli/ente su%ra-umane# ee si Delly autrebuit sa inventeze multe detalii de unii sin/uri, asa ca sistemul lor este un hibridde idei luate din Necronomicon si de tehnici inventate chiar de ei# ar sa nue'iste indoieli ca i/ellum ei Aemeth, limba $nochiana si cheileTchemarile$nochiene sunt im%rumuturi autentice si trebuie sa ne indoim de a&irmatia luiee con&orm careia Delly le-a %rimit de la arhan/helul Priel# +uler


7/13

cu o %ractica e'trem de veche de a controla %uteri demonice orice mi"loace au&ost &olosite %entru a domina o entitate in trecut %oate &i &olosita de un ma/icianca o metoda de control# Aceasta &ormula este &olosita in a%roa%e oricecom%endiu ma/ic medieval# .n unele cazuri ma/icianul este destul de e'%licit sinumeste e'act acele ocazii in care entitatea a &ost controlata de o anumita

&ormula# .ntroducerea celor )0 de Aethyrs ince%e cu un blestem divin %entru caeste un mi"loc de a controla entitatile %e care le invoca Ne%hilim, Cei cazuti, Ceivechi# Aceasta stabileste &ara indoiala &a%tul ca sistemul $nochian al lui ee siDelly era identic in esenta, dar si in %ractica, sistemului lui Alhazred, asa cumeste descris in Necronomicon#

Croley stia acest lucru# Pna dintre cele mai im%ortante o%ere ma/ice ale sale,denumita ;iziunea si vocea a &ost incercarea lui de a %enetra Aethyrs &olosindChemarile $nochiene# A &acut aceasta in tim% ce traversa desertul Nord A&ricanin com%ania %oetului ;ictor Neuber/# e ce desertul? Croley s%une ca nuavea nici un sco% s%ecial ma/ic %entru a se duce acolo, si ca doar s-a

intam%lat sa aiba Chemarile $nochiene in rucsac# $l a ales desertul %rentuo%era sa %entru ca avea di&icultati sa intre cel de-al 28-lea Aethyr in tim%ulinvesti/atiilor sale initiale din 3e'ic si dorea sa re%roduca calatoria lui Alhazredcat de indea%roa%e era %osibil# Alhazred a &acut investi/atiile cele mai im%ortantein tim%ul calatoriei %rin Eub al Dhali, un desert vast si /ol in sudul Arabiei,de%artarea de alte &iinte umane a"utandu-l sa isi inde%arteze constiinta si sa o&ocalizeze catre %ers%ectivele e'tratereste ale Aethyrs# Croley a intelesincercarea lui Alhazred si cum era in natura lui sa incerce sa imite oamenii %ecare ii res%ecta si admira, si-a %etrecut o %arte im%ortanta din viata incercand sade%aseasca victoriile lui Eichard +urton 5 e'%loratorul, aventurierul, scriitorul,lin/vistul si cercetatorul in %ractici se'uale obscure orientale#

Natura a%ocali%tica a miturilor nordice si com%aratiile detaliate intre Ea/naro sievenimente %ro&etite de Alhazred au &acut un numar de comentatori sas%eculeze %e mar/inea e'istentei unei le/aturi, oricat de ciudata ar %area la%rima vedere# Cercetari recente au aratat o le/atura bizara si neaste%tata intreNecronomicon si mitolo/ia scandinava# .n miturile nordice zeii %amantului si aiomenirii, Aesir si ;anas, lu%tau im%otriva unui /ru% de %uteri mai vechi, ostile,re%rezentata de uriasii de /heata si de &oc care traiau in nordul si sudul 3arelui

Abis innun/a-/a%,


8/13


9/13

batalia de la *astin/s# i ast&el s-a incheiat $vul 3ediu >im%uriu, cunoscut si ca$vul 3ediu .ntunecat sau ar A/es#

Necronomicon (part III)

Friday, ecember th, 2009ecolul al :.-lea a &ost ceea ce chinezii au numit tim%uri interesante# ucele=illiam al Normandiei a invadat An/lia si l-a omorat %e re/ele *aroldodinson# Fiica re/elui *arold odinson s-a casatorit cu %rintul ;ladimir3onomah al Dievului (a carui mama era &iica lui Constantin al .:-lea3onomachus al +izantului!# Eusii, a"utati de armate de scandinavi, au invadat+izantul in 06), un eveniment la care a &ost martor si 3ichael sellus care eraalaturi de .m%arat# *arald *adrada Neinduratorul, care mai tarziu a devenitre/e al Norve/iei, s-a alaturat armatei bizantine cu un numar mare de oameninordici, si a scos ochii, la %ro%riu, .m%aratului bizantin 3ichael Cali%hates in

062# Ee/ele *arald *adrada al Norve/iei a invadat An/lia in 0BB si a &ostomorat de re/ele *arold odinson care a &ost omorat a%oi de ducele =illiam inbatalia de la *astin/s# i ast&el s-a incheiat $vul 3ediu >im%uriu, cunoscut si ca$vul 3ediu .ntunecat sau ar A/es# .ma/inea %o%ulara a viin/ilor cu hainelede blana si coi&urile cu coarne nu este chiar adevarata# $rau %rintre cei mai bineechi%ati si cei mai e'%erimentati soldati din in&anteria /rea a ince%utului %rimuluimileniu# Eutele lor de comert se intindeau %e mii de ilometri, din America deNord %ana in roenlanda, An/lia si .rlanda, intrea/a coasta atlantica a $uro%eisi, %rin Eusia, %ana la +izant# $rau an/a"ati in mari numere ca niste body/uarzi(;aran/er! ai im%aratilor bizantini# 3a"oritatea ;aran/erilor vorbeau /receste&luent# Anul e'act in care *arald s-a dus in +izant nu este cunoscut din cauza

unei ne%otriviri intre sursele norve/iene si cele bizantine, dar %ovestirea din*eimsrin/la sustine ca el a servit-o %e im%arateaza Voe cea 3are in "urulanului0)0-060 d#C# $ra obiceiul in acele tim%uri ca atunci cand im%aratulmurea, ;aran/erii %uteau sa "e&uiasca %alatul si sa ia orice doreau# Acelea erautim%uri violente si nelinististite, mai ales ca im%arateasa Voe isi stran/ula sotii inbaie, iar *arald norrason a luat %arte la trei ast&el de "a&uri#

*arald avea doi camarazi a%ro%iati, *alldor norrason si Pl& 4s%asson# *alldorera morocanos, im%erturbabil si taios %ana la %unctul im%olititei, &iul lui norrireotul, un conducator islandez# Pl& era &oarte %oliticos si ele/ant si in &inal adevenit 3aresal al Norve/iei, luand-o %e cumnata lui *arald de sotie# $ra un

%lanuitor incori/ibil, un %oet ins%irat, vorbea &luent /reaca veche si ii %lacea sa isi%etreaca tim%ul cu sellus, %entru a discuta %oezie /reaca, dar in %rinci%al%entru a %utea in&luenta %oliticile bizantine de la %alat#


10/13

.slanda, luand cu el %ovestea lui *arald si multe altele in %lus# tim aceasta%entru ca urmasul lui *alldor a &ost norri turluson (79-26!, un &oarte&aimos %ersona" in literatura islandeza si autor nu numai al *eimsrin/la , dar si ama"oritatii miturilor norve/iene care au reusit sa su%ravietuiasca %ana in zilelenostre# e mai stie si ca turluson avea o cantitate imensa de material dis%onibil

%entru cercetarile sale istorice si %utem &i destul de si/uri in %resu%unerea caelemente din Necronomicon au &ost amestecate cu mituri nordice traditionale indescrierea Ea/naroului &acuta de turluson#

Eas%unsul la intrebarea Gde ce a&irma


11/13

im%ul va &i usor de stiut, %entru ca atunci omenirea va &idevenit ca Cei vechi si mari liberi si salbatici, dincolo de bine si rau, le/ile si

moralitatea &iind lasate in urma, toti oamenii ti%and si omorand si e'taziindu-sede &ericite# A%oi Cei vechi eliberati ii vor invata noi metode de a urla si a omorisi a se bucura de &a%tele lor, si tot %amantul va arde cu un holocaust de eu&orie,libertate si e'taziere# e %oate sa &ie scurt acest %asa", se %oate sa &ie incurcat,dar este clar ca suna a%roa%e la &el ca si Cartea le/ii a lui Croley# $ste usorde ima/inat situatia in care onia si zevi, stirile des%re venirea lui 3esia s-au im%rastiat ca &ocul in toata $uro%a# Ee%ercusiunile acestui eveniment s-auintins %e secole, iudaismul nemai&iind niciodata la &el# Nathan s-a nascut in.erusalem in B6) sau B66# -a insurat cu &ata unui ne/ustor bo/at din aza si

s-a mutat acolo# A &ost un student stralucit al >orah si >almud si a ince%ut studiulCabalei in BB6# Atmos&era la acel tim% era tensionata in aste%tarea noului3esia# Cabalistul /enial .saac


12/13

%roces al de&initiei si se%ararii, si deci o e'%resie a in, dar %uterile in erau %reaconcentrate %entru un univers viabil si au trebuit sa &ie se%arate %entru osecunda, ast&el incat creatia adevarata sa %oate &i terminata# Aceste cioburiconcentrate ale creatiei ori/inale, in %ur, au cazut in abis# in %acate catevascantei de lumina au cazut im%reuna cu ele, ast&el incat Dli%%oth au devenit mai

mult decat carcase /oale# Aveau viata# Nu %rea multe, dar indea"uns# acateleoamenilor ii &ac %e Dli%%oth mai %uternici %entru ca trans&era ceva din viatanoastra in ei#

orinta de a elibera scanteile de lumina din Dli%%oth a &ost una dintre temeledominante ale Cabalei# e credea ca daca traiesti con&orm %oruncilor din >orahsi combini aceasta cu studiul mistic, concentratie si intentie, %oti a"uta saeliberezi scanteile, dar daca traiesti %acatos vei a"uta Dli%%oth# .n dezvoltariulterioare Dli%%oth erau %riviti ca %uteri demonice, %rimordiale, cu sa%te re/i,&acand re&erire la cele sa%te lumi distruse ale creatiei ori/inale# Dli%%oth e'ercitauo &ascinatie %uternica asu%ra lui Nathan din aza, iar abbatai >zevi se %are ca

a &ost un maniac de%resiv# .n starile sale maniacale avea o e'traordinara &orta a%ersonalitatii si sunt multe ra%oarte care s%un ca &ata sa stralucea ca si soarele,la %ro%riu# .n starile ecstatice &acea lucruri %e care nici un evreu %ios nu le-ar &i&acut# Nathan a scris un document numit >ratat des%re dra/oni 5 dra/onii &indDli%%oth 5 care era o tentativa de a mitolo/iza com%ortamentul lui >zevi,e'%licandu-l ca o nevoie a lui 3esia de a cobori in lumea lui Dli%%oth, %entru asalva scanteile ramase %rizoniere#

.nainte de %ublicarea tratatului, Nathan a im%rastiat un document ciudat, e%herha-haUare ha-aath# $l a descris acest document ca &iind un comentariu la douadintre ca%itolele Necronomiconului, o veche istorie a lumii# >itlul inseamna

Cartea %ortilor cunoasterii# Cuvantul %entru cunoastere, daUath, are si un intelestehnic# Cand +iblia a &ost transcrisa in /receste, cuvantul daUath a &ost tradus ca/nosis# aUath are un statut curios in Cabala, &iind un &el de non-e'istenta, un &elde nimic# .n Cabala moderna ermetica este cateodata re%rezentat ca o /aura sauo %oarta in abisul constiintei# $'%erimentele lui Croley cu Chemarea celortreizeci de Aethyrs l-au dus deci in abis# aUath are un as%ect dual %e de o %arteeste cunoasterea noastra a lumii concrete, ma"oritatea &a%telor date careconstituie credintele noastre si care alcatuiesc iluzia identitatii, a e/o-ului si chiara unicitatii, iar %e de alta %arte este revelatie, cunoastere obiectiva, /nosis#>ranzitia intre cunoasterea lumii concrete si revelatie im%lica e'%erimentareaabisului, abolirea e/o-ului, ne/atia identitatii# in abis orice identitate este%osibila# $ste haos nemodelat# utem s%une ca de &a%t contine seminteleidentitatii# in acest %unct o in&initate de %orti se deschid, &iecare o le/atura catreun mod de a &i#


13/13

si o inter%retare moderna in artea intunecata a $denului a lui Denneth rant#Nathan a avut multi credinciosi si %entru multi ani iudaismul a &ost %lin de acuzaride erezie# 3ulti rabini %roeminenti si lideri de comunitati s-au alaturat lui Nathan,si a luat mai mult de un secol %entru ca miscarea sa &ie a%arent o%rita# .ntr-un&inal, miscarea abbateana a devenit retrasa, ascunsa, si, desi este &oarte

%robabil ca o co%ie a e%her ha-haUare ha-aath e'ista undeva intr-obibleoteca %rivata, nimeni nu vrea sa admita ca o detine#

aca intrebi %e cineva unde se %oate /asi Necronomiconul, cel mai scurt sisim%lu ras%uns este Gnu se stie nimic des%re aceasta %roblema# in nou, sesus%ecteaza ca Aleister Croley a avut un rol in toata aceasta %oveste# .n 92,Croley l-a cunoscut %e >heodor Eeuss, conducatorul 4rdo >em%li 4rientis(4>4! din ermania si a lucrat in acel ordin %entru cativa ani, %ana cand in 922Eeuss a demisionat %entru a lasa conducerea lui Croley# Ast&el, il avem %eCroley &iind in stransa le/atura %entru zece ani cu un un conducator al unui/ru% masonic /erman# .ntre anii 9)) si 9)8 cele cateva co%ii cunoscute ale

Necronomiconului au dis%arut %ur si sim%lu# 3ai tarziu cineva din /uvernul/erman al lui Adol& *itler a devenit interesat de literatura obscura oculta si aince%ut sa incerce sa obtina toate co%iile %rin orice mi"loace#

>raducerea lui ee a dis%arut de la +odleian du%a un "a& in 9)6# 3uzeul +ritanica su&erit de asemenea niste "a&uri, iar editia =ormius a Necronomiconului a &oststearsa din catalo/ si %astrata intr-o camera sub %amant intr-o mina convertitadin >ara alilor, unde au &ost %astrate si +i"uteriile Coroanei in tim%ul celui de aldoilea razboi mondial# Alte librarii si-au %ierdut co%iile si in ziua de azi nu e'istanici o librarie care sa aiba listat in vreun catalo/ Necronomiconul#

necronomicon cartea numerelor moarte

Documents