8/16/2019 Neamul Românesc. Nr. 01 din 2016

1/16

C î  

S e împlinesc 110 ani dela apariţia primului nu-măr al revistei «Neamulromânesc», fondată în 1906 deNicolae Iorga, personalitate en-ciclopedică a neamului nostru. Mare istoric, scriitor, publicist,critic și istoric literar, profesoruniversitar, membru al Acade-miei Române, fondator și direc-tor al Școlii române din Paris șial Universităţii populare de la Vălenii de Munte, om politic cuun rol deosebit de important înrealizarea României Mari, pre-ședinte al Adunării Deputaților,prim-ministru și ministru alInstrucțiunii Publice și Cultelor,ministru ad-interim la Interne,ministru secretar de stat, preșe-dinte al Senatului, membru alparlamentului României în mai

multe legislaturi, reputat oratorși polimist, temut de adversariisăi politici, Nicolae Iorga esteun model de intelectual și pa-triot român, de adevărat bărbatal neamului.

Ca fondator de reviste, ela ctitorit și a condus, pe lân-gă «Neamul românesc», multe

alte publicaţii periodice: «CugetClar», «Semănătorul» (promo-tor al mișcării literare pe carea înfiinţat-o, împreună cu alţiscriitori «Revista istorică», «Re- vue Historique du Sud-Est-Eu-ropéen», «Floareadarurilor», «Drumdrept» ș.a. Noi re-aducem la viaţă,într-o serie nouă,fosta publicaţiea Ligii Culturalepentru UnitateaRomânilor de Pre-tutindeni, întru-cât, chiar de la bunînceput (când Ligaîncă nu exista), eași-a ales o orienta-re panromâneas-că, propunându-și

reflectarea vieţiiromânilor din toa-te provinciile isto-rice, indiferent de apartenenţastatală a acestora la acea vreme.Prin paginile revistei, NicolaeIorga a promovat cu perseveren-ţă și persuaziune idealurile sfin-te ale neamului nostru dintot-

deauna. Timp de peste 30 de ani,revista a fost o adevărată «armăspirituală în pregătirea conștiin-ţelor pentru unitatea culturală

și naţională». Ea a avut o largărăspândire în toate provinciileromânești, inclusiv în Bucovinași Basarabia. Despre românii dinaceste părţi de ţară, greu încer-cate de vitregiile sorţii, mareleistoric scria cu durere în iunie1940: «Neam părăsit la răscruceafurtunilor care bat aici din veac în veac și vor bate totdeauna în astelocuri de ispititor belșug și de tre-cere a oștilor.»

În unul din articolele tipăriteîn «Neamul Românesc» imediatdupă ocuparea Bucovinei și Ba-sarabiei de către sovietici, ma-rele Nicolae Iorga spunea:«Plea-

că împreună cu noi o religiede două ori milenară, pe careo împărtășim și o respectăm. Vor tăcea clopotele între Prut șiNistru; vor tăcea până la a douaînviere, care va veni. Pleacă iu- birea pentru 2-3 milioane de oa-meni, care vor putea să o între- buinţeze doar în cele mai miciale lor, un dialect moldovenesc.Și pleacă forme de viaţă potrivi-te cu trecutul acestui pământ,care se cufundă în apele cenușiiale tulburelui internaţionalismmarxist». Profetice rânduri scri-se cu lacrimi și sânge!

Dar pentru a rezista și ajungecu toţii «la a doua înviere», dato-ria noastră este să strângem rân-durile și să dăm mână cu mână,dacă simţim că în piepturilenoastre bate o inimă română.Căci puterea Neamului Româ-nesc, așa cum știm prea bine, re-zidă în unire. În solidaritatea na-

ţională, în sfânta iubire de Neamși de Ţară a tuturor românilor.Or, nu o dată istoria a demon-strat că «unde-i unul nu-i pute-

re, unde-s doi puterea crește». Sărăspundem cu toţii acestei che-mări, atât de bine formulată de bardul nostru de la Mircești.

Să fim, deci, cu toţii, dragicompatrioţi, la bine și la greu,împreună. Uniţi în cuget și însimţiri, cum ne îndeamnă im-nul compus de bucovineanulnostru Ciprian Porumbescu. Cafii destoinici ai aceluiași neam. Capurtători ai aceleiași limbi nemu-ritoare. Ca buni români.

Căci numai fiind în unitate,chiar dacă suntem diferiţi ca oa-meni și caractere, vom putea re-zista provocărilor sfidătoare ale

timpurilor grele pe care ne estedat să le trăim.

 Aici și Acum.Doamne, ajută-ne la acest

început de drum.Vasile TĂRÂŢEANU

P.S. Dragi compatrioţi,noua serie a revistei «NeamulRomânesc», fondată de CentrulCultural Român «Eudoxiu Hur-muzachi» din Cernăuţi, batela ușile caselor sufletelor dom-niilor voastre, solicitându-văcolaborarea. Întindem o mână

 frăţ eas că tut uror ziar iști lor dela publicaţiile românești dinnordul Bucovinei, nordul și su-dul Basarabiei, din fostul ţinutHerţa, din Maramureșul dindreapta Tisei, într-un cuvânt,din toate părţile unde mai exis-tă români ce au un cuvânt despus. Să fim prieteni, nu rivalisau concurenţi. Pentru că nuavem ce împărţi. Decât sfântaiubire de neam.

 Ave m acel eaș i durer i. Ace -

leași griji ne frământă fiinţa.Pentru că aceleași ameninţări,care se numesc deznaţionali-zare, înstrăinare, asimilare șidispariţie, ne lovesc pe toţi, înegală măsură, și parcă mai multacum ca oricând în trecut. Doarîmpreună vom putea rezista.

 Așa să n e a jut e D umn ezeu ! 

№1(serie nouă) mai, 2016

Publicație periodică a CCR  EUDOXIU HURMUZACHI din CERNĂUȚI  • Director Vasile TĂRÂȚEANU

8/16/2019 Neamul Românesc. Nr. 01 din 2016

2/16

2 R «N R»

RENAŞTE LA CERNĂUŢI

L a Cernăuţi se face încăun pas pentru stabilireaunităţii spirituale a nea-mului românesc din Bucovi-na de Nord. După inaugurarea

Centrului Cultural Român, cucâteva luni în urmă, prin efortulsusţinut al unor personalităţiale locurilor în frunte cu Vasi-le Tărâţeanu și Eugen Pătraș,acum apare și o nouă publica-ţie: Neamul românesc. Titluleste împrumutat de la inegala-tul istoric, savantul de prestigiumondial Nicolae Iorga, iubitoral naţiei sale, oriunde s-ar aflaea din cauza condiţiilor istori-ce nefavorabile. Nicolae Iorgaa scris, în urma călătoriilor sale,reprezentativele cărţi Neamulromânesc din Bucovina, urmate

de cele referitoare la fraţii noștridin Basarabia și din Ardeal și dinŢara Ungurească (1905 –1906).

 Acest titlu reprezintă nu nu-mai respectul pentru fraţii dinaceste zone, ci dorinţa de cu-noaștere a întregii lor situaţiisocio-politice, economice, cul-turale, la începutul secolului XX.

 Aceleași scopuri privind cu-noașterea problemelor neamuluiși a specificului naţional sunt evi-dente în cele două publicaţii pecare le-a creat, Neamul românescdin 1906 și Neamul românesc li-terar din 1908. Neamul românesca apărut la 10 mai 1906, mai întâi

săptămânal, apoi de trei ori pesăptămână, iar din 1916 până lamoartea savantului, în noiem- brie 1940, zilnic. Uneori, în tim-pul primului Război Mondial șiîn alte momente de reorganizarea ţării, gazeta a fost organul par-tidului condus de Nicolae Iorga,dar în îndelunga perioadă detimp a apariţiei a fost mai ales«foaia conștiinţei naţionale».

Cealaltă publicaţie erao revistă literară și a apărut între25 decembrie 1908 – 25 noiembrie1912 și în anii 1925 – 1926 avândcolaborarea unor importanţi

scriitori și cărturari ai vremii, caIon Agârbiceanu, G. Topârceanu,Carol Ardeleanu, A. Cotruș,N. Cartojan, Ioan Adam, I. U. Sori-cu, Elena Văcărescu, G. M. Vlă-descu, V. I. Popa, George Murnu, Al. Vlahuţă, Emil Gârleanu, uniisemnând în ambele publicaţii.

 Ambele publicaţii se înscriuîn susţinerea specificului na-ţional, în apărarea adevărului,împotrivindu-se în perioadainterbelică spiritului nedemo-

cratic, atât nazismului cât și bolșevismului.

Bucovina de Nord a dat cul-turii românești importantepersonalităţi, remarcându-seîn primul rând celebra fami-lie Hurnuzachi, iar alegerea camembri ai Academiei Româneși a cărturarilor de aici este do- vada cea mai evidentă a acesteirecunoașteri. De altfel publi-caţiile românești din Cernăuţi,susţinătoare ale culturii și vieţiisociale pe care cel mai limpedeau imprimat-o societatea Arbo-roasa, au avut un rol important

în Bucovina la finele secolului alXIX-lea, Istoricul presei de aicieste bogat în titluri importan-te pentru spiritualitatea româ-nească, acestea reflectând, maiales în perioada interbelică, uni-tatea culturală, în care cea dinBucovina de Nord a avut o pon-dere de netegăduit.

De aceea, apariţia revisteiNeamul românesc reprezintăo nouă etapă în dezvoltarea șireafirmarea culturii și tradiţiilorromânești, la afirmarea dreptuluide exprimare a adevărurilor asu-pra românităţii, în condiţiile Uni-unii Europene al cărei membru

năzuiește să devină și Ucraina. Înacest sens credem că vechea ce-rinţă a lui Nicolae Iorga, exprima-tă în 1908 în Programul NeamuluiRomânesc, pe care o transcriem:«Ca normă, avem una singură, decare nu ne-am despărţit nicioda-tă – Exprimarea sinceră a sufletu-lui românesc în forme de adevăr»,devine un principiu călăuzitor șiastăzi, la Cernăuţi. Este preceptulcare l-a condus pe marele istoricși ca Președinte al Ligii Cultura-le Române, organizaţie pe carea condus-o vreme de trei decenii,conferindu-i, prin temeinicia și

rigoarea activităţilor, prestigiu na-ţional și internaţional. Publicaţii-le pe care le-a condus au răspunspermanent acestui principiu.

În calitate de continuatoral acţiunilor Ligii Culturale,după renașterea ei în decembrie1989 am încercat noi înșine să

edităm o serie nouă a Neamu-lui românesc, dar, după câtevanumere, și-a încetat apariţia,din motive financiare și pentrucă am considerat că este maiimportant, în noile condiţii, sădesfășurăm o acţiune directă, la

românii din lume și să organi-zăm în ţară Congresul Spiritua-lităţii Românești care a ajuns laa XIX-a întrunire, la Alba Iulia, cuparticiparea delegaţiilor, inclusivdin Bucovina de Nord, din Tran-scarpatia și din Sudul Basarabieila manifestările dedicate MariiUniri. Nu puteam asigura răs-pândirea revistei în comunităţi-le românești, întrucâtproblemadifuzării presei a fost și a rămasuna destul de greu de soluţionat.

Este cu mult mai utilă apa-riţia unei publicaţii în comuni-tăţi, care să reflecte realităţilecunoscute nemijlocit – și exis-

tă multe asemenea reviste înlume – dovada cea mai vie ofe-rind-o Literatura și arta, careapare la Chișinău, prin trudalui Nicolae Dabija și a colabora-torilor săi de nădejde. Iar publi-caţia care apare acum la Cernă-uţi suntem siguri că va deveni,împreună cu Centrul CulturalRomân, mijlocul de exprimarea «sufletului» românităţii dinBucovina de Nord.

Și, încă o dată, adresăm fe-licitările noastre inimosuluiluptător – poet Vasile Tărâţeanuși tuturor acelora care susţin

această iniţiativă.Dorim viaţă lungă revisteiNeamul Românesc și îi promi-tem sprijinul nostru. Biruinţă!

Victor CRĂCIUN,președintele Ligii Culturalepentru Unitatea Românilor

de Pretutindeni, or. București

 Rţ -:  ţ f

Vizita de la sfârșitul lunii apriliea președintelui ucrainean PetroPoroșenko la București reprezin-

tă un eveniment important din cadrulrelaţiilor «dezgheţate» dintre cele douăstate. Experţii susţin că de la discuţii setrece treptat la fapte concrete. Este demenţionat că la București a fost semnatprotocolul privind relansarea comisieimixte prezidenţiale româno-ucrainene.Reluarea funcţionării acestei comisiieste foarte importantă, permiţând dis-cutarea unor probleme apărute în cadrul

relaţiilor bilaterale, dar mai ales în me-diul minorităţii românești din Ucraina șia celei ucrainene din România.

Președintele României, Klaus Iohan-nis a menţionat în acest context că mi-noritatea ucraineană din România be-neficiază de un sprijin considerabil dinpartea statului român – aproximativ1,6 milioane de euro anual. Liderul dela București a punctat că se dorește in-tensificarea cooperării dintre cele douăţări atât în domeniul cultural, cât și edu-caţional, context în care și-a exprimat

Tu, iartă-nelimbă română

Adrian PĂUNESCU

De toată trădarea aceasta,De toată pornirea păgână,

De toată vânzarea de frate,Tu, iartă-ne, limbă română! 

De toată supunerea oarbă,De toată iuţeala de mână,De toată uitarea de sine,Tu, iartă-ne, limbă română! 

De felul cum trecem Ardealul,Ca marfa, din mână în mână,De cinica negustorie,Tu, iartă-ne, limbă română! 

De singurătatea în care Moldova furată se-ngână

Și Prutul ne ghilotinează,Tu, iartă-ne, limbă română! 

De harta aceasta bolnavă

Și scoasă silit din ţâţână,De Legi și Tratate mizere,Tu, iartă-ne, limbă română! 

De noi, ce-am ajuns interjecţiiȘi oameni cu fruntea-n ţărână,De toţi surdomuţii ce suntem,Tu, iartă-ne, limbă română! 

De-aceste concesii, ce ţaraO rană o fac să rămână,De-aceste nedrepte hotare,De neamul acesta, ce moare,

Tu, iartă-ne, limbă română! 

 Să vorbimromânește

Bogdan PETRICEICU HAȘDEU

Cugetarea românească Are portul românesc,Nu lăsaţi dar s-o

cionteascăCei ce limba ni-o pocesc.

Când românul se-ndărjește Din ţâţână când mi-l scoţi,

El îţi toarnă românește Un blăstem de șapte coţi.

Când de dragoste s-aprinde El vorbește lin și blând,Incât dorul te cuprinde Dulcea-i vorba ascultând.

Niciodată altă limbă,De pre buze românești,Nu se-ndoaie, nu se schimăDupa gândul ce gândești.

La mânie, la iubire,La suspin și chiuit,După chiar a noastra fire Graiul nostru e croit.

La iubire, la mânie,La chiot ș la suspin,România-i Românie Cu fagur și cu pelin.

Sucind limba românească,Striând graiul strămoșesc,

Dupa moda frantuzească,Sau cu modul latinesc.

Ne-am strâns minţile cu fraculȘi siţul ne-am imbrăcat Cu haina, de unde draculCopiii și-a inţărcat.

Românimea cât trăiește Graiul nu si-l va lăsa;Să vorbim dar românește.Orice neam în limba sa! 

ORIZONT№1(serie nouă)

mai, 2016

Grigore VIERU despre limba română

• Nu există cea mai frumoasă limbă din lume, după cum

nu există cea mai frumoasă naţiune – există numai niște prielnice sau nefavorabile vecinătăţi.• Ești naţionalist în măsura în care îţi aperi Limba, Cre-

dinţa, Istoria și Neamul. În acest sens, ar fi o rușine, dacă nuchiar o crimă, să fii altceva.

• Două lucruri am întâlnit pe lumea asta zidite cu adevărat până la capăt: Biblia și Limba Română.

8/16/2019 Neamul Românesc. Nr. 01 din 2016

3/16

3

Preşedintele susţinutde persoanelecu venituri frumoase

A

m scris recent pentruTransilvania Regional

Business că în Ucrainainstituţiile non-politice se mai bucură de o oarecare încrederea societăţii, iar reprezentanţiimediului politic nu prea au ladispoziţie mare capital social. Așadar, președintele ucraineanPetro Poroșenko, potrivit son-dajului organizat de SOCIS,este susţinut de 21% dintre ce-tăţeni. Cea mai mare încredereîn Poroșenko au persoanele dinzonele prospere, cu veniturimai mari. De exemplu, 52,7%dintre kieveni susţin că au în-credere în președinţie, pe cândatitudinea locuitorilor altor

regiuni faţă dePetro Poroșen-ko este destulde critică.

Nu departede președintelePetro Poroșen-ko la capitolulîncrederii so-

ciale se află premierul actual Volodymyr Groisman – 21,2%.

Să recunoaștem: este o situaţiecu mult mai bună decât cea dinperioada Guvernului Iaţeniuk,împotriva căruia se pronun-ţau 91% dintre respondenţi.Ce-i drept, premierul ucrai-nean Volodymyr Groismanmai are timp la dispoziţie atâtpentru îmbunătăţirea ratin-gului său politic, cât și pentruun declin politic de anvergurăfixat sociologic. Timpul este celmai bun arbitru.

De la recorduri să tre-cem la antirecorduri. Nivelulde neîncredere în Ministrulucrainean de Interne, Arsen

 Avakov, este de 77,3%. În ace-lași timp, înainte de plecareasa din Guvern, fostul premier Arsen i Iaţ eniuk a făcut t ot po-sibilul pentru rămânerea lui Avakov în acest post. Un altantirecord este înregistrat încazul șefului Băncii Naţionalea Ucrainei, Valeria Gontareva:84,2 la sută dintre cetăţenideclară că nu au încredere în

șefa Băncii Centr ale de la Kiev.Ca și în cazul lui Avakov, Gon-tareva se bucură de susţinereamediului politic, dar mai alesa președinţiei și continuă să-și îndeplinească funcţiile înpofida instabilităţii valutaredin ultimii ani și acuzaţiilorla adresa ei privind participa-rea la scheme de corupţie, re-finanţarea băncilor cu capitalrus etc. etc. O constatare desuprafaţă: în pofida neîncre-derii în persoanele amintitemai sus, acestea sunt promo- vate și susţin ute în continua-re de conducerea ţării!

În căutarea unor noi lideri de opinie

C are-i ratingul politicie-nilor din opoziţie? Cumsunt văzuţi de cetăţenioamenii politici care criticăputerea? Lider la acest capi-tol este președintele uniunii„Samopomici”, Andrii Sadovyi,primarul orașului Lviv (35,8%),fiind urmat de liderul Partidu-lui Radical, Oleg Leașko (31,3%)și liderul partidului „Batkivșci-

na”, Iulia Timoșenko (27,7%). În baza acestor cifre putem conta-ta existenţa în Ucraina a necesi-tăţii în noi lideri de opinie. Estede menţionat că încrederea înartistul și activistul public Sve-atoslav Vakarciuk este de 60,8%,iar în aviatoarea ucraineană

Nadia Savcenko, condamnată laînchisoare pe teritoriul Rusiei,este 68,3%.

În încheiere, este de menţi-onat că atitudinea cetăţenilorucraineni faţă de instituţiilepolitice și reprezentanţii aces-tora este cu mult mai critică șisceptică, în comparaţie cu ceafaţă de liderii non-politici și in-stituţiile non-politice. Sondajul

arată că noul premier Groismannu a fost întâmpinat sărbătoreș-te de cetăţeni, însă nici scepticnu a fost întâmpinat. Ceea ceînseamnă că doar de premie-rul Groisman va depinde ratin-gul său din viitor, un momentimportant fiind absenţa unor

mari așteptări sociale. În cazulpremierului Arseni Iaţeniuk, venit la putere după Euromai-dan, cetăţenii așteptau reformeimediate, tergiversarea lor de-terminând decepţionarea socie-tăţii în anii care au urmat. CazulIaţeniuk și cazul Groisman nusunt asemănătoare.

Referitor la președinţie – amconstat și pentru www.trb.ro –

Poroșenko nici nu se dezvoltă,dar nici nu involuează pe trep-tele simpatiei sociale și aceastaîn pofida crizei politice și scan-dalului cu conturile off-shore(Conturile din Panama) în carea fost implicat recent. Încre-derea societăţii în activiștii

non-politici (cazul vocalistuluiformaţiei Okean Elzy, Sveatoslav Vakarciuk) este o demonstrarea consolidării pe piaţa politicădin Ucraina a cererii de noi li-deri de opinie. Este o nișă liberăîn momentul de faţă, o nișă de

aur, una a oamenilor sinceri șifără legături cu oligarhii, o nișăsfântă, de fapt, dar fără preten-denţi concreţi, deocamdată…

Marin GHERMANdoctor în ştiinţe politice

 B, î î   Încrederea socială a fost întotdeauna o mare

problemă a cetăţenilor ucraineni. Opinii suntdiferite în acest context. Unii spun că trebuiede avut încredere în oameni, or oamenii suntcapitalul social al ţării, iar alţii declară că nu

trebuie să avem încredere în nimeni, mai alesîn contextul societăţii din ce în ce mai egoiste.Tot mai mulţi analiști politici susţin că în urmaneîncrederii populaţiei în instituţii, dar maiales în cele politice, statul pare a fi format din

forme fără fond. Recent, centrul de studii SOCISa realizat pentru postul de televiziune 1+1 dinUcraina o cercetare sociologică a nivelului deîncredere a cetăţenilor în politicieni și institu-ţiile social-politice.

Biserica, poliţia şi armata –prietenii poporului?

C a și în cazul altor statedin estul Europei, și înUcraina există un defi-cit de capital social, ucraineniiavând încredere în primul rândîn biserică și forţele armate aleţării. Așadar, 68% dintre ucrai-neni declară că au încredere în biserică, iar 63% – în armată.

În același timp, luând încalcul marea neîncredere din-totdeauna în miliţie, moștenită

din fosta URSS, circa 50% dintrelocuitorii orașelor unde a fost

lansată reforma structurilor deforţă (pe străzi a început să pa-truleze noua poliţie ucrainea-nă) susţin că în poliţie se poatede avut încredere. Un alt aspectal elementului de bază al capi-talului social este încredereaîn presă. În pofida afirmaţiilorexperţilor media că situaţia dinUcraina referitoare la liberta-tea presei s-a îmbunătăţit, doar35% dintre ucraineni au încre-

dere în mijloacele de informa-re în masă.

AXA POLITICĂ№1(serie nouă)mai, 2016

speranţa că Institutul Cultural Românde la Kiev va începe să funcţioneze câtmai repede posibil, alături de filiala de laCernăuţi. «Am căzut de acord că este im-portant să dezvoltăm proiecte transfron-taliere și regionale de cooperare în diver-se domenii – economic, turistic, mediu,construcţie de infrastructură. În acestcontext, am evocat posibilitatea constru-irii podului de pe Tisa, Sighet–Solotvino»,a adăugat șeful statului român.

«Consolidarea relaţiilor între Româ-nia și Ucraina are o importanţa deose- bită și împreună cu domnul Președinteam apreciat pozitiv implementarea acor-durilor bilaterale privind micul trafic defrontieră și privind deschiderea punctu-lui de frontieră Orlovka – Isaccea. Conti-

nuăm să colaborăm asupra consolidăriirelaţiilor bilaterale», a declarat președin-tele ucrainean Petro Poroșenko, la Pala-tul Cotroceni, după întrevederea cu pre-ședintele Klaus Iohannis.

În cadrul vizitei întreprinse în Ro-mânia de președintele Ucrainei, PetroPoroșenko, ministrul român al apărăriinaţionale, Mihnea Motoc, și ministrulucrainean al apărării, Stepan Poltorak,au semnat, Acordul între Guvernul Ro-mâniei și Cabinetul de Miniștri al Ucrai-nei privind cooperarea în domeniultransporturilor militare. Au fost semna-te și alte acorduri importante în diferi-te sectoare.

Peste câteva zile după vizita lui Poro-șenko la București a fost anunţată con-

struirea autostrăzii Odesa-Reni. «Con-strucţia unei autostrăzi Odesa-Reni, care va face parte din coridorul paneuropean va începe la sfârșitul lunii mai», a anun-ţat președintele ucrainean, Petro Poroșe-nko pe pagina sa de Facebook. Poroșenkoprecizează că a convenit să intensificedemararea lucrărilor în cadrul unei dis-cuţii cu noul premier ucrainean, Volo-dymyr Groisman, guvernatorul regiuniiOdesa, Mihail Saakașvili, și cu ministrulInfrastructurii, Volodymr Omelianov.Construcţia va fi finanţată din bugetulde stat, veniturile obţinute din taxele vamale, dar și din contribuţia unor ţăridin Uniunea Europeană, despre care pre-ședintele ucrainean a discutat cu prilejul vizitei în România.

Recent, Ministrul Afacerilor Externeal României, Lazăr Comănescu, împre-ună cu omologul său ucrainean, PavloKlimkin, au inaugurat Consulatul Ro-mâniei de la Solotvino (Slatina), fiindabordate tot mai des tematici de interescomun privind cooperarea transfrontali-eră româno-ucraineană, dezvoltarea in-frastructurii în zona de frontieră comu-nă și a contactelor inter-umane, alăturide valorificarea minorităţilor naţionalepentru consolidarea relaţiilor bilateraledintre România și Ucraina. Ce urmea-ză? – ne putem întreba. Sperăm că des-chiderea Institutul Cultural Român de laKiev, alături de filiala de la Cernăuţi.

Marin GHERMAN

8/16/2019 Neamul Românesc. Nr. 01 din 2016

4/16

4

Recent, s-au împlinit 79 de ani de la nașterea renumitului poet român, publi-

cist și savant, originar din satul Costiceni, raionul Noua Suliţă, regiuneaCernăuţi, Ion Vatamanu. Cu prilejul acestui moment aniversar, jurnalistul

Sergiu Barbuţa a solicitat un interviu doamnei Maria Vatamanu, mama celui carea luminat sufletul neamului nostru umbrit, lăsând o moștenire spirituală bogată.Doamna Maria, cunoscută de localnici ca mătușa Mărioara, este cea mai longevi-vă femeie din satul Costiceni. Este înzestrată de Dumnezeu cu un spirit viguros șibogat, are 95 de ani și poartă neîncetat dorul fiului său, Ion Vatamanu.

Amintiri din copilărieNăscută într-o familie de ţărani ro-

mâni în vara anului 1920, mătușa Mărioa-

ra își amintește cu durere în suflet despretrecutul zbuciumat al basarabenilor. Po- vestește că a vut o copilărie grea și o viaţătumultuoasă.

– Părinţii mei, mama Aniţa și tata Leon-tie, aveau de toate și erau gospodari înstă-riţi. La șapte-opt ani adeseori ieșeam cu ani-malele la păscut. Era o natură foarte curatăși frumoasă. Pe pășunea satului, oameniimai în vârstă se adunau deseori și schim- bau câte o vorbă. Moș Ion, un bătrân foarteînţelept, zicea că o să vină timpul când în fi-ecare gospodărie din sat o să cânte muzica șio să putem vorbi direct cu ţăranii ameri-cani. Eram foarte curioasă și mă gândeam,cum oare e posibil ca în fiecare gospodăriesă fie atâţia lăutari și de unde ei vor avea

atâtea instrumente muzicale.După ce a absolvit cele patru clase

la școala din sat, mătușa Mărioara, fi-ind cea mai mică dintre cele trei surori,a rămas la vatra strămoșească să le fiede ajutor părinţilor.

– Copilăria mea a fost munca câmpului.Bărbatul, care m-a învăţat să fiu om a fosttată-l meu Leontie. L-am ajutat mereu. Înzorile zilei plecam cu caii la lucrat pămân-tul. Știam de toate și eram iute la lucru,mai ceva ca un flăcău. La fel o ajutam cuce eram în stare și pe mama Aniţa. Iarnamunceam la stativele războiului de ţesut.

Hoţii de găiniNăscută în perioada interbelică, mătu-șa Mărioara spune că până la război a tră-

it bine, însă cei mai nesăţioși se ocupaucu hoţiile.

– Lumea trăia, muncea, mergea la Bi-serică, de sărbători se distra și fiecare își vedea de treaba sa. Cei drept, legea în pe-rioada administraţiei românești era foar-te aspră pentru toţi cei care se ocupau cuhoţiile. Uneori se zvonea că ţiganii se ocu-pă cu furtul cailor, dar la Costiceni ase-menea fapte nu s-au întâmplat niciodată.Pe vremea când eram tânără, s-a auzit căjandarmii au prins un bărbat și o femeiecare furaseră găini. Hoţii erau originaridin satul Șendreni. Pentru fapta săvârșităau fost pedepsiţi într-o modalitate foarterușinoasă. Pentru a le potoli obrăznicia,găinile furate le-au fost agăţate de gât, iarei au fost impuși în acest hal să mărșălu-iască de-a lungul satului nostru. Înain-tea lor mergea un toboșar de la primărieși înștiinţa oamenii că hoţii își ispășescpedeapsa. Oamenii indignaţi de fapta loraruncau în ei cu ouă. La gât, în afară degăini, purtau o inscripţie pe care scria:«Toţi hoţii vor păţi așa». Era cea mai marerușine pe atunci să fii hoţ.

Hramul strămoşescal bisericii – 22 mai

Pe parcursul convorbirii noastredoamna Maria a ţinut să ne povesteascădespre cum se petreceau pe vremuri ho-rele și hramul bisericii în satul Costiceni.Cred că această descriere ar fi extrem de

 văluroasă, căci în opinia noastră tradiţiaeste artera unei naţiuni.– Foarte frumoase hore se organizau

pe vremuri în satul nostru. Jocurile să fă-ceau în fiecare zi de duminică fără băuturiși năzbâtii. Flăcăii care comandau muzi-ca se numeau «calfi», erau niște băieţiresponsabil și ordonaţi. Totul se petreceape teritoriul actualului monument dinsat și mai în vale, unde până nu demulta fost piaţă. Tineretul venea cu drag la joc,iar părinţii luau cu ei câte un ţol, pentrua-l așterne jos. Păzeau cum și cu cine joa-că tineretul, căci de multe ori la hora dinsat se întemeia o nouă familie.

De obicei, la asemenea petrecericânta taraful și fanfara. Lăutarii inter-

pretau diferite melodii moldovenești,precum și cântece de petrecere bucu-reștene. Flăcăii, când era vorba să seachite cu muzicanţii, de obicei plăteaumai mult decât fetele. Unii flăcăi maidarnici, plăteau și pentru fete.

În așa fel se petreceau horele în sat,însă cea mai mare sărbătoare se orga-niza în ziua de 10 mai, căci peste totîn ţară se prăznuia sărbătoarea naţio-nală – Ziua regelui. În această zi toţi seîmbrăcau în cămăși naţionale. La fel seorganiza joc.

Un moment aparte în dialogul nostrua fost relatarea doamnei Maria despre săr- bătorirea hramului bisericii din perioada

administraţiei românești.– Buneii și părinţii mei – după cum știu –au prăznuit hramul pe data 22 mai împre-ună cu Biserica din sat. După instaurarearegimului rusesc, data de 22 mai a hramu-lui strămoșesc a fost schimbată de activiș-tii-colhoznici din sat în data de 9 mai. Moti- vul a fost unul simplu – sfecla...

Părinţii mei foarte frumos sărbătoreauhramul. De sfântul Nicolae casa noastrăera plină de oaspeţi de prin multe sate ve-cine (Vancicăuţi, Șendreni, Negrinţi, Coș-leni, Stălinești, Mămăliga și altele).

Oaspeţii se veneau cu căruţele. Pe ace-le timpuri fiecare gospodar avea trăsurăși cai. În căruţe erau de la 3 până la 5 oa-meni. Tata de cu zori pregătea fân pentrucaii oaspeţilor, iar mama gătea diferite bucate (zeamă, sarmale, orez, posmagi,perje fierte, friptură). La hram, pe masăniciodată nu se punea mămăligă. În casămusafirii stăteau pe laiţe la o masă mare.Pentru voie bună, tata cumpăra câtevagaloane de rachiu românesc. Bărbaţiicinsteau câte cu păhăruţ pentru sănăta-te și belșug. Mâncau bucate sănătoase.Pe parcurs mai spuneau câte o pătăra-nie, glumeau.

În ziua hramului, de peste Prut, dinBajura sau Teioasa, venea un taraf din doilăutari – unul cu vioara și altul cu toba.Cine avea dorinţă îi invita la un ospăţ. Încurtea gospodăriei oamenii trăgeau câteo sârbă. Atunci cu adevărat se înţelegea căîn sat este hram.

 Jertfa războiului…Pe la sfârșitul anilor ’30 doamna Marias-a căsătorit cu Ionică Vatamanu, iar înanul 1937, s-a născut Ion Vatamanu.

– Mare nenorocire a dat peste noiatunci când s-a început războiul. În1940 cizma bolșevică a călcat pământulnostru. Apoi, în 1941 s-a întors armataromână, dar de data aceasta însoţiţi decrunţii săi aliaţii, armata germană. A fosto perioadă grea pentru toţi. Ani la rânds-a vărsat sânge omenesc, iar tocmai în1944 se apropia sfârșitul războiului.

Germanii, pierzând mai multe lupte,au început să se retragă. Câţiva dintre sol-daţii lor au poposit în satul nostru. Erauîn jur de 40-50 de oameni. Printre ei – și

 buni, și răi. Uneori, germanii confiscaucu de-a sila caii, căruţele și proviziile dela ţărani. Din gospodăria noastră au luatcalul și căruţa, în schimb au lăsat caiilor istoviţi și o căruţă scârţâită. Calul erade folos oamenilor, căci cu ajutorul lui seîntreţineau, fără el omul ar fi pierit. Cinenu se supunea soldaţilor germani putea fiîmpușcat. O asemenea soartă a avut San-da lui Grigore Rusu, o femeie nevinovatădin satul nostru, care a nimerit în loculnepotrivit la momentul nepotrivit.

În același an, după retragerea germa-nilor, în sat au intrat pentru a doua oară, Armata Sovietică. Chiar în prima zi, – spu-ne doamna Maria, – căpetenia lor a ordo-

nat ca toţi bărbaţii din sat, de la tânăr la bătrân, să fie înrolat ca și carne de tun în Armată Roșie, iar copiii și femeile să fieduși la săpat tranșee.

Împreună cu alţi bărbaţi din împreju-rimile noastre a fost luat și bărbatul meuIonică. Transportat la o bază militară dinorașul Hotin, Ionică urma să fie trimis lamoarte pe front. Mă durea inima și mă gân-deam cum oare să-l ajut. Am luat câţiva pes-meţi și am pornit pe jos spre orașul Hotin.

 Acolo, spune mătușa Mărioara, era untablou de groază.

– Bărbaţii noștri, erau într-o stare jal-nică, plini de noroi, flămânzi și necăjiţide parcă au fost luaţi ei însuși prizonieri.Se comportau cu ei ca și cum erau nișteoameni de «categoria a doua».

Peste un an, după ce fusese înrolat înarmata sovietică, Ionică Vatamanu s-a în-tors acasă din cauza unei răni obţinute pefrontul din Polonia.

– În 1945 o mașină militară l-a aduspe bărbatul meu Ionică acasă. Rânit, cupiciorul în gips și foarte slab, spunea căa fost schilodit într-un bombardament delângă râul Vistula din Polonia. Fratele săuToadere a suferit o contuzie, iar cumnatul

 Vasile și-a găsit moartea pe front. Foarte

mulţi oameni nu și-au mai văzut fiinţeledragi – spunea mătușa Mărioara.

Foametea...După război, un alt necaz a dat peste

poporul nostru. În perioada anilor 1946-1947, în întreaga Basarabie a avut loc foa-metea organizată de autorităţile sovietice,care încă în 1932-1933 a făcut ravagii popo-rului ucrainean. Principalele cauze amin-tite în istoria sovietică ar fi distrugerileagriculturii, provocate de război și secetă.Însă mulţi istorici contemporani, precumși mărturia doamnei Maria, vădesc că foa-metea din 1946-1947 a fost provocată demăsurile antiumane luate de conducerea

sovietică în ceea ce privește supra-colec-tarea forţată a produselor alimentare.– Toată nemernicia, – susţine mătu-

șa Mărioara, – au îndeplinit-o adepţii luitătuca Stalin. Ei au curăţat, în unele părţiabsolut tot, în altele mai puţin, podurile șihambarele ţăranilor.

Pe atunci familia noastră avea câţi- va păpușoi în pod, însă în aceea zi cânda trecut pe la casa noastră împuterni-citul statului Serafim Hadarag, am ră-mas fără nimic. A dat toţi păpușoii jos șii-a confiscat pentru «bunăstarea» viito-rului colhoz.

 Am rezistat, ne-am descurcat și numai bunul Dumnezeu știe cum am rămas în viaţă, însă pentru consătenii mei foame-

tea a adus numai moarte, chin și durere.Nimenea nu știe exact câţi oameni s-austins din cauza foametei, căci mulţi mu-reau pe marginea drumului, sub garduriși în casă.

 În colhoz sau în Siberia?– Tot atunci așa-zișii activiști comu-

niști, umblau prin sat și pândeau oarece vor putea lua ei de la gospodari pen-tru a sprijini colhozul. Au dat buzna pes-te noi, ne-au dărâmat gardul părintescși au încărcat totul ce au văzut cu ochii. Au confiscat cei doi cai lăsaţi de soldaţiigermani, chiar și căruţa cea scârţâită. Pu-nând mâna pe utilajele noastre agricole,

familia noastră nu mai avea cu ce lucrapământul, care, și el de fapt devenise pro-prietatea lor. Au zis că ele stau fără rostîn gospodăria noastră și mai mult n-o săavem nevoie de ele căci se apropie raiulcomunist pe pământ.

 Am privit împrejur și am înţeles căfamilia noastră a rămas fără nimic. Tre- buia să fac ceva, căci nu aveam cu cesă-l întreţin pe Ion. Îmi aminteam că pe«vremea românului» aveam pâinea șianimalele noastre, ne descurcam cum- va, munceam la boierul Pantazi și totprimeam un bănuţ, dar la comuniști amajuns să cerșesc bucăţica de pâine la ki-logram. Rămași săraci, lipiţi de pământ,neavând încotro să mergem, în anul1949 am fost nevoiţi să ne înscriem îngospodăria colectivă.

 Mătușa Mărioara spune că a muncitîn colhoz 12 ani, până nu a deschis încasa sa o fierărie subordonată statului încare a muncit în calitate de vânzătoare.Susţine că, trudind în colhoz, nu a primitleafă niciodată, iar munca se plătea înproduse agricole.

– Colhozul înflorea și avea de toate.Unii spun că sistemul socialist a făcut

«B - ,  , , , ...»Un dialog de suflet cu Maria VATAMANU, mama renumitului poet Ion VATAMANU

SPIRITUALITATE №1(serie nouă)mai, 2016

8/16/2019 Neamul Românesc. Nr. 01 din 2016

5/16

5 viaţa oamenilor mai bună, dar eu cred cătotul s-a construit pe spinarea simpluluiţăran, exploatat de dimineaţa până sea-ra, – este de părere doamna Maria.

Pe parcursul convorbiri noastre, dum-neaei își amintește cu tristeţe despresoarta celor deportaţi.

– Era perioada de după război și nuexista nici o lege și nicio dreptate pentru

omul de rând. Aveai frică să stai noap-tea-n casă căci în orice clipă puteai fi luatși împușcat precum mulţi presupun căa păţit fostul învăţător Șagan Vasile al luiȘtefan. Nimenea până-n ziua de astăzi nuștie unde se află mormântul lui și carea fost motivul de ce l-au luat.

 Alţii au fost ridicaţi împreună cu fa-miliile și duși în Siberia, la polul nord, sauîn Kazakhstan. Printre cei deportaţi îi cu-noaștem foarte bine pe Gheorghe Savca allui Ion, Toader Banari al lui Toadere, Va-sile Raţa al lui Nicolae. De exemplu, Toa-dere Banari a fost învinovăţit de faptul căera membru al mișcării legionare – însătoţi oamenii din sat știau că era un om

sărman, care avea doar doi copii, o boj-deucă și câteva găini. Nu se ocupa de po-litică. Nevinovaţi oamenii erau «vânduţi»de invidioșii săi vecini. Finul meu, Euse- biu Cocostârc, la fel, a fost deportat de că-tre ruși în Siberia, însă nu după război cila începutul lui. Fiind un om harnic, a fostridicat cu toată familia sa și numai bunulDumnezeu știe prin ce au trecut. În anul1943, taică-său Toadere Cocostâr al lui Ion,s-a stins acolo din viaţă.

 Mulţi n-au mai venit înapoi acasă, iarcei care s-au întors cu mare greu au reușitsă-și recapete bucăţică de pământ în satulnatal. Unii, în general n-au fost primiţi însat de către autorităţi. Sărmanii oamenise stabileau cu traiul în alte localităţi pre-

cum ar fi cele din raionul Herţa sau Bălţi,iar în casele lor se oploșeau veneticii și vânzătorii de neam.

Traista cu cărţiLa fel, doamna Maria, răscolind trecu-

tul, a ţinut să-mi povestească câteva mo-mente despre copilăria renumitului poetIon Vatamanu.

– Ion de mic a îndrăgit să citească șisă scrie. Copil fiind, îl trimiteam la pășu-ne cu vaca. Îi pregetăm de-ale gurii, apoile puneam în trăistuţă. Odată, când amdat să-i pun mâncarea în traistă, traistaera plină cu cărţi. M-am mirat grozav. Seducea în grădină și citea ore întregi. La

școală învăţa bine și vizita foarte des bi- blioteca satului.Duminica, se scula dis-de-diminea-

ţă, lua un ţol și-l așternea în grădină subun copac de nuc. Acolo răsfoia niște cărţiși tot scria ceva pe hârtie. De multe ori îl vedeam cu hârtia în mână. Îl întrebam cetot scrie acolo, îmi răspundea că nimicimportant, doar câteva versuri. Cred căacest dar de a iubi cartea l-a ajutat extremde mult în viaţă. Nicicând n-am ridicatmâna asupra lui. Dacă făcea vreo trăs-naie nu-l pedepseam, dar îi explicam cu binișorul ce e bun și ce e rău. Asculta în-totdeauna de poveţele mele. Mult m-amstrăduit să-i dau o educaţie bună.

 În lumea mare...Ion Vatamanu, după ce absolvise școa-

la, care era situată în clădirea actualei pri-mării, între anii 1954-1955 a predat elevi-lor din Costiceni desenul liniar.

– Primea pe lună un salariu de 49 deruble sovietice. – spune doamna Maria. –Era de părere că aici, în sat, niciodată nu va reuși să devină om stimat. Sufletul îlîndemna să meargă în lumea mare, deaceea a ales Chișinăul. S-a apucat serios

de carte și a susţinut examenul de admi-tere la Universitatea de Stat din Chișinău. Aici a studiat între anii 1955-1960 la Facul-tatea de Chimie.

Chiar în primul an de studii, de la Moscova a venit un ordin care îndemnastudenţimea din ţară să participe la des-pădurirea Siberiei. Ion Vatamanu, împre-ună cu câţiva colegi de ai săi, a muncit

timp de două luni în Rusia. Pentru muncadepusă studenţii au fost răsplătiţi pe de-plin. Venind vara la ţară, Ion era îmbrăcatîntr-un costum elegant, asemănător cucel al boierului Pantazi – spune cu mân-drie mătușa Mărioara.

În anul 1960 Ion Vatamanu s-a căsă-torit cu viitoarea traducătoare, studentăla Facultatea de Filologie, Elena Curiche-ru. Nunta mare și frumoasă s-a petre-cut la Costiceni, însă cu traiul au rămasla Chișinău.

În capitata Moldovei sovietice, Ion Vatamanu a început să publice articoleși versuri în ziarul «Tinerimea Moldovei»,iar în anul 1962 publică prima plachetă de

poezii «Primii fulgi». Ani la rând a tot scrisși a creat. Însă datorită faptului că eraun reformator și revoluţionar în suflet,a fost umilit de conducerea comunistă deatunci. Principala cauză a fost că nu eramembru al Partidului Comunist – spunedoamna Maria.

În anul 1969 a fost supus unei inter- venții chirurgicale la inimă. Doamna Ma-ria este de părere că intervenţia medicalăa fost realizată la comanda comuniștilorcare l-au stresat continuu.

În anul 1971 Ion trebuia să susţinădoctoratul în chimie. Din cauza că nu

era comunist toţi răuvoitorii s-au aliatîmpotriva lui cu un singur scop: să-i stri-ce viitorul.

– Eu i-am zis, Ioane, înscrie-te în partid,nu-ţi face zile fripte. Îmi răspundea că nu arenevoie de partidul lor, fiindcă conducătoriiacestui partid sunt niște persoane ticăloaseși mincinoase. A fost un fel de revoluţionar,spunea că nu-i suportă pe liderii comuniști.

 A fost trimis să susţină doctoratul laUniversitatea din Lvov. Datorită capacită-ţilor sale profesioniste a reușit să demon-streze tuturor că nu are nevoie de legă-turi politice pentru a dobândi un rezultatpozitiv. În anul 1973 este numit șef delaborator la Institutul de Chimie al Aca-demiei de Știinţe a Moldovei. A muncitacolo până la sfârșitul vieţii sale. Paralels-a ocupat cu activitatea literară, tot pu- blicând și traducând.

«Aceasta-i mama mea,din această rădăcină eu vin»

Doamna Maria spune că este emoţio-nată ori de câte ori are ocazia să recite po-ezia lui Ion Vatamanu.

– Recitând versurile lui, am impresiacă-l simt mai aproape, de parcă ar fi lângă

mine. Le ador și când le citesc plâng, îmialin sufletul cu ele.

Stau și mă gândesc câtă inimă și dra-goste a plantat el în aceste versuri. Foartemult ţinea la ceea ce făcea, uneori aveainsomnie din cauza lor. Se scula noaptea,aprindea lumina și tot medita. Odată fi-ind la el în ospeţie, am observat cum setrezea din somn, aprindea lampa și con-

cepea versuri noi. De grijă îl întrebam dece nu doarme, poate a visat un vis rău, îmirăspundea că adineauri a scris o poezieși toată ziua s-a gândit care ar fi titlul eipotrivit. Acum în somn, i-a apărut ideea.Nu vreau să mă laud, dar pot să spun cumândrie că a fost un fiu cum se cade, câta trăit aproape în fiecare zi îmi scria. Dacănu primeam scrisoarea la timp, eramfoarte îngrijorată, mă gândeam oare ces-a întâmplat.

Într-o zi de iarnă am hotărât să-i vi-zitez familia. Ajungând la Chișinău, Ionm-a invitat să merg împreună cu el lateatru. Când am auzit această idee, amrămas încremenită. Îi spuneam că sunt

doar o simplă femeie de la ţară, ce să cauteu la teatru. Însă el a insistat… Acolo seadunaseră toată intelectualitate chișină-uiană. Aveam emoţii, însă Ion m-a încu-rajat și când a sosit momentul să-mi facăcunoștinţă cu prietenii săi remarcabili, ela spus: «Măi oameni buni, priviţi la mine,

faceţi cunoștinţă, aceasta-i mama mea,din această rădăcină eu vin». Ei respectu-os s-au apropiat și m-au salutat. De atunciam înţeles că în mare parte intelectualii,nu se rușinează de rădăcinile lor, ba dincontra le proslăvesc.

Urmaşii şi memoria...– Sunt foarte fericită că nepoatelemele îmi sunt mereu aproape, dacă nucu trupul, atunci cu sufletul precis. Mămândresc foarte mult cu Mihaela, Mariași Leontina. Ţin legătură cu ele practicîn fiecare zi. Toate au familiile lor și audevenit oameni mari. Mă mândresc șicu strănepoţii mei: Ionela, Lenuţa, Ho-rea-Ion și Nelu. Sunt cea mai fericităfemeie de pe lume când îi văd pe toţi gră-măjoară, – spune doamna Maria.

 Mă invită să trec cu traiul la Chișinău,însă eu le răspund că aici mi-e rădăcina,aici am văzut lumina zilei și aici vreau sămor. Iar ele îmi spun în glumă că suntambiţioasă.

De când a murit Ion, nicicând nu amîntâlnit Crăciunul sau Paștele singură.Își găsesc timp și pentru mine. În fiecare vară mă vizitează. Ion nu mai este, dar înurma lui au rămas o mare familie de ur-mași frumoși, cuminţi și uniţi.

Doamna Maria spune că nu ar fi împo-trivă ca în casa ei cu timpul să se deschi-dă un muzeu.

 Aș fi foarte bucuroasă ca în aceastăcasa să fie inaugurat un muzeu în amin-

tirea feciorului meu. Cu drag aș dechidăun muzeu, dar sunt prea bătrână pen-tru aceasta. Totul va depinde de dorinţanepoatelor, căci ele sunt urmașele lui Ionși doar ele au dreptul să hotărască aceasta.

Scrie! Scrie, mătuşă Zinaida!Doamna Maria spune că într-o oareca-

re măsură Ion Vatamanu a influenţat-o și

a încurajat-o pe doamna Zinaida Smochi-nă-Rotaru să publice versurile sale în ziar.

– Într-o zi vine o vecină la mine și-mispune că Zinaida Rotaru are un caiet cupoezii interesante, însă nu știe ce să facăcu ele, să le scoată la iveală sau nu. I-amzis să vină la mine când Ion va fi în satși atunci vom asculta părerea lui. Cânda sosit timpul, cei doi s-au întâlnit. Iona luat caietul, a citit și a zis: «Scrie! Scrie,mătușă Zinaida! Dumneata ascunzi înpoeziile acestea un mesaj, o durere, suntpoezii foarte reușite și ţi-aș recomandasă scoţi totul la iveală. Eu îţi voi da adre-sa unui ziar din Cernăuţi și te-aș ruga săscrii ca să citească toată lumea, căci ai ta-

lent de poet.»După moartea lui Ion am însoţit-o peZinaida la mai multe întâlniri cu micii citi-tori din satele Costiceni, Șendreni, Mămă-liga, Tărăsăuţi și altele. Atunci mi-a venito idee interesantă. Ia să-i zic eu Zinaideisă tipărească o carte. Am convins-o că po-ezia din ziar repede dispare, iar o carte vadăinui ani la rând, ajutându-i pe tineriipărinţi în educaţia copiilor. Îi vei dăruicâteva volume bibliotecii; chiar dacă unulse va pierde – zece vor rămâne. I-am spuscă banii sunt bani, dar creaţia ta o să ră-mână în amintire. Peste 50 de ani tu nu vei mai fi, iar creaţia ta v-a exista.»

Secretul longevităţiiPe parcursul convorbirii noastre, i-am

pus mătușii Marioara o întrebare impor-tantă pentru întreaga omenire: care e se-cretul longevităţii?

– Păi, nu am nici un secret. Am mun-cit toată viaţa, alcool n-am consumat șinu m-am certat cu nimeni. Am mâncatnumai produse sănătoase, muncite cu su-doarea frunţii pe propriul ogor. Iată zileleacestea am plantat cartofii și ceapa. Miș-carea este viaţa. Omul întotdeauna trebu-ie să aibă o ocupaţie.

 Am locuit toată viaţa lângă biserică,însă din cauza vârstei înaintate nu am pu-tere să vizitez sfântul lăcaș. Citesc în fie-care zi rugăciuni și am noroc de televiziu-

nea moldovenească unde ascult liturghia.Dumnezeu mă mai ţine-n viaţă. L-a luatde lângă noi pe Ion, iar pe mine mă ţine.

«Căci eu de-acolo,din vecie, mai am a spuneşi a scrie...»

Suntem niște actori grăbiţi care nescurgem ca și nisipul în clepsidra tim-pului, dar în felul de a fi, prin tot ce lă-săm în urma noastră, suntem unici. Ion Vatamanu a fost unul din primii oamenicare a luptat pentru renașterea naţiona-lă și spirituală a românilor basarabeni. A fost unul dintre primii susținătoriai revenirii la grafia latină. În 1990 esteales deputat în Parlamentul Moldoveiunde conduce Comisia parlamenta-ră pentru Cultură și Culte, iar în anul1992, când a izbucnit războiul cu se-paratiștii din Transnistria, a fost unuldintre puţinii politicieni care a vizitatlinia frontului și a susţinut moral sol-daţii basarabeni. Se stinge din viaţă la9 august 1993 și este deplâns de toată Moldova.

Sergiu BARBUŢA

SPIRITUALITATE№1(serie nouă)mai, 2016

8/16/2019 Neamul Românesc. Nr. 01 din 2016

6/16

6 DIN ARHIVA NOASTRĂ №1(serie nouă)mai, 2016

 Mj ,la deschiderea Centrului Cultural Român «Eudoxiu Hurmuzachi»

din CernăuțiCu ocazia inaugurării Centrului Cultural Român pe adresa

Centrului au fost primite mai multe mesaje de salut din Patrianoastră istorică, mesaje din partea Președinției, GuvernuluiRomâniei, Institutului Cultural Român, Primăriilor Bucureș-tiului, Iașului și Chișinăului, Ministerului Afacerilor Externe,Parlamentului Republicii Moldova și Consiliilor județene AlbaIulia și Gorj.

 Am mai primit felicitări din partea academicianului MihaiCimpoi din Chișinău, ex-deputatului parlamentului ucraineanIon Popescu, seniorului dr. Gheorghe Nandriș, descendentul re-enumitei familii a Nandrișemilor din Mahala. Mai mult, repre-zentanții conducerii locale și-au rostit discursurile de la tribunaCentrului. Noi republicăm doar patru dintre mesajele primite,dată fiind importanța lor.

Mesajul Președenției României

«Stimate domnule Vasile Tărâţeanu, membru de onoare al Acade-miei Române,

Stimaţi membri ai comunităţii românești din Cernăuţi și împrejurimi,Vă felicit pentru realizarea deosebită la care suntem astăzi martori: un cen-

tru cultural românesc, perfect funcţional, aflat în inima orașului Cernăuţi. Vărog să primiţi respectul și aprecierea mea pentru eforturile pe care le-aţi făcut.

 Acest centru nu este doar o instituţie de cultură, ci expresia unei identităţi șia atașamentului profund faţă de ea.

Ne leagă pe toţi o comuniune de tradiţii, limbă, istorie, dar și valori și as- piraţii comune. Parcurgem o perioadă plină de provocări din multe puncte devedere. Cu toţii ne dorim o regiune sigură și prosperă, în care democraţia și

 pacea să fie repere fundamentale. De aceea, afirm cu frecare ocazie că Româniasusţine parcursul european al Ucrainei.

Doamnelor și domnilor,Străduinţa dumneavoastră și rezultatul ei, Centrul Cultural Român»Eu-

doxiu Hurmuzachi», reprezintă atât un reper pe care îl arătaţi românilor, cât șiun exemplu pe care îl daţi autorităţilor.

 Astăzi, oamenii din jurul dumneavoastră sunt preocupaţi de ziua de mâine,de regăsirea normalităţii și păcii, de recuperarea valorilor fundamentale ale so-cietăţii. La rândul lor, autorităţile invocă insuficienţa bugetelor sau legislaţia

incompletă pentru a ajuta la conservarea patrimoniului cultural ori la păstra-rea identităţii noastre culturale, fie în ţară, fie în afara ei. Așa cum am mai spus-o, pentru a susţine educaţia și cultura, pentru a in-

vesti în ele și a le reașeza la locul potrivit în societate nu trebuie așteptate cir-cumstanţele perfecte. Acestea nu vor exista niciodată. Este în schimb nevoie deviziune, de curaj și de voinţă politică

 Acum 5 zile am omagiat viaţa și opera lui George Enescu, la 60 de ani de latrecerea sa în eternitate. Doresc să închei prin a vă reaminti cuvintele sale:

«Cultura va trăi. Prea mare e patrimoniul ce l-au acumulat atâtea secole detrudă și de credinţă pentru a face dintr-o dată tabula rasa din tot ce am strânsși asimilat. Impasuri a mai avut omenirea. Și le-a răzbit pe toate cu o vita-litate eroică. Nu-i va lipsi curajul nici de data aceasta. Trebuie să credem șivom învinge».

Klaus WERNER IOHANNIS,Preşedintele României

Mesaj de salut al Institutului Cultural Român,București, România

Domnule Președinte, acad. Vasile Tărâţeanu,

Primiţi felicitările noastre cele mai calde cu prilejul înfiinţării CentruluiCultural «Eudoxiu Hurmuzachi».

Eudoxiu Hurmuzachi, academicianul român, baron al Imperiului habsbur- gic, militant activ prin condei și faptă civică la emanciparea națională, este,iată, punte culturală de prestigiu între România și Ucraina.

 Apreciem în mod deosebit crearea Centrului Cultural Român»EudoxiuHurmuzachi» la Cernăuţi. El poate găzdui o serie de manifestări culturale lacare ICR poate fi parte și pe care le va susţine, așa cum am precizat deja în dia-logul nostru interinstituţional.

În acest sens, ICR va ajuta Centrul»Eudoxiu Hurmuzachi» la identificareavalorilor românești din Bucovina prin proiecte culturale comune, la iniţiati-va ambelor părţi. Institutul Cultural Român, prin Direcţia Români din AfaraGraniţelor și Limba Română, va sprijini financiar proiectele asupra cărora celedouă părţi convin.

Primiţi domnule președinte, cele mai calde urări din partea mea.Cu deosebită preţuire,

Liviu JICMAN,Vicepreşedinte Institutul Cultural Român

Bucureşti, 9 mai 2015

Mesajul Guvernului României

«Permiteţi-mi să vă felicit pentru inaugurarea acestui Centru și pentrueforturile pe care le depuneţi în conservarea românismului în această partea Europei. Am convingerea că Centrul Cultural Român»Eudoxiu Hurmuzachi»

 poate deveni unul dintre cei mai importanţi actori în promovarea intereselorcomunităţii românești din Bucovina de nord, în sensul păstrării și protejăriielementelor ce ţin de cultura și limba naţională.

Comunitatea românească din Ucraina are un protector în Guvernul Ro-mâniei. În toate contactele bilaterale cu autorităţile de la Kiev am apărat șivom continua să apărăm drepturile românilor din Ucraina. Știu că au existatmomente când românii de aici s-au simţit abandonaţi de autorităţile de laBucurești sau nu au simţit că acestea fac suficient de mult pentru a-i proteja.Guvernul României, pe care îl conduc în prezent în calitate de prim-ministru,încearcă să repare aceste lucruri și să-și respecte datoria de a veghea asupracomunităţilor de români din afara graniţelor.

De asemenea, încercăm să îi sprijinim pe români să poată păstra o legăturăcât mai strânsă cu România și acesta a fost și unul dintre obiectivele acordului

 pe care l-am încheiat cu autorităţile de 1a Kiev în privinţa micului trafic de frontieră.

Limba, tradiţiile, cultura sunt valori pe care fiecare român, indiferent în ce parte a Europei sau a lumii se afla, le are în suflet. Bucovina este unul din-

tre leagănele acestor valori, iar românii de aici paznici și purtători ai acestorvalori. În calitate de prim-ministru al Guvernului României vă promit că voiacţiona, împreună cu colegii mei, în sensul sprijinirii cât mai multora dintre

 proiectele comunităţii de români de aici.Vă felicit din nou pentru această reușită extraordinară reprezentată de in-

augurarea astăzi a Centrului Cultural Român»Eudoxiu Hurmuzachi» și spersă ne revedem cât mai curând.

Victor PONTA,Prim-Ministrul României.

Mesajul de salut al Parlamentului Republicii Moldova

Parlamentul Republicii Moldova felicită comunitatea românească din

Ucraina cu prilejul deschiderii la Cernăuți a Centrului Cultural Români»E-udoxiu Hurmuzachi». Alegerea capitalei istorice a Bucovinei drept sediu alacestui centru este cât se poate de potrivită. Bucovina multinațională se mân-drește, pe bună dreptate, cu vechile ei tradiții de conviețuire armonioasă a maimultor culturi, cu exemplul de toleranță și respect interetnic pe care l-a dat din-totdeauna. Români, ucraineni, nemți, evrei, polonezi, armeni și-au dat mâna,de-a lungul secolelor, pentru a crea un model de bună înțelegere și conviețuireexemplară. Acest model bucovinean consună cu modelul european de cultură șicivilizație, către care ne îndreptăm cu toții astăzi.

În această perioadă grea pentru Ucraina, poporul Republicii Moldova estealături de dumneavoastră. Împreună pășim cu încredere pe calea integrării eu-ropene care, știm prea bine, nu este o cale ușoară. Avem încă mult de realizat

 pentru a ne vedea visul împlinit, dar nimic nu ne poate întoarce din drum. Lo-cul nostru în viitor nu poate fi altul decât casa europeană comună.

Identitatea europeană este, prin însăși esența sa, multiculturală. Dialoguldintre culturi aprofundează cunoașterea reciprocă a popoarelor, le apropie șichiar le unește. Pentru Europa, unitatea în diversitate nu e doar o lozincă fru-moasă. Ea este un mod de viață. Avem toată convingerea că Centrul CulturalRomân»Eudoxiu Hurmuzachi» din Cernăuți își va organiza de așa manierăactivitatea încât să contribuie efectiv la promovarea valorilor naționale și eu-ropene în cea mai strânsă și productivă interconexiune a acestora.

Bunii auguri să vă însoțească în toate acțiunile pe care le veți întreprinde!  Așa să vă ajute Dumnezeu! 

Andrian CANDU,Președintele Parlamentului Republicii Molodva

8/16/2019 Neamul Românesc. Nr. 01 din 2016

7/16

7EVENIMENTE№1(serie nouă)mai, 2016

 ÎNTÂLNIRI DE SUFLET

Pe parcursul anului au avut loc mai multe întâlnire de ne-uitat în cadrul Centrului Hurmuzachi. Din rândul acestoras-au evidențiat întâlnirile cu scrtiitorul Arcadie Suceveanu,

președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldoiva, în-tâlnire organizată și moderată de binecunoscutul poet buco- vinean Ilie Tudor Zegrea, președintele Societății ScriitorilorRomâni din Cernăuți; cu poetul Nicolae Dabija, redactor-șefal revistei Literatura și Arta din Chilinău, lansarea cărțiirăruia «Tema de acasă» transformându-se ăntr-o adevăratăsărbătoare, gratie numărului mare de participanți și căn-tecelor executate pe versurile lui de membrii Ansamblului«Perla», condus de domnul Iurie Levcic.

LANSĂRI DE CARTEÎn perioada care

a trecut de la inaugura-rea Centrului în incintalui a fost prezentate maimulte cărţi importante

pentru cultura și spiritu-alitatea românească dinnordul Bucovinei.

Printre acestea se nu-mără, desigur, volumele«Eudoxiu (Doxaki) Hur-muzaki (1812-1874)» deIlie Luceac și «EudoxiuHurmuzachi – omul pro- videnţial al Bucovinei» deDumitru Covalciuc. Am-

 bele cărți au fost scrise la rugămintea conducerii Centruluiși tipărirea lor a fost sponsorizată de dl vicepreședinte Eu-gen Patraș.

La lansările de carte au fost prezenţi domnul Cornel Io-nescu, Ambasador al României în Ucraina și doamna Eleono-ra Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi,precum și reprezentanţi ai intelectualităţii românești dinBucovina, membri ai societăţilor culturale românești, profe-sori de istorie și de limba română, scriitori, ziariști, studenţi,elevi din clasele superioare.

Printre cărțile lansate în cadrul Centrului se numără și«Rusia la răspântie: geoistorie, geocultură și geopolitică», au-tor Oleg Serebrian, fost ambasador al Republicii Moldova laParis, actualmente director al Institutului de Studii Europenedin Moldova.

Cartea la care ne referim este deosebit de interesantă,incitantă chiar, mai ales în condiţiile actuale geopolitice.

 Autorul ei este un expert în domeniu, recunoscut în planinternaţional, specializat la Institutul European din Nisa, laUniversitatea din Edinburgh și la Școala Naţională de Admi-nistraţie din Paris.

Cartea a fost prezentată de doamna Alexandrina Cernov,membru de Onoare al Academiei Române, și de Marin Gher-man, doctor în științe politice.

Politologul Oleg Serebrian a comunicat că a scris car-tea «Rusia la răspântie» în timpul evenimentelor din Cri-meea și Donbas, fiind uimit de modul cum erau analiza-te evenimentele din Ucraina de politologii și jurnaliștiidin occident.

La lansarea cărții a participat și președintele Consiliu-lui Regional, Mihail Gainiceru, care a subliniat importanțaunor cercetări științifice dedicate rolului Rusiei în politicaglobală, precum și domnul Edmond Neagoe, consul la Consu-latul General al României la Cernăuţi, care a menționat că nu

numai Rusia, dar și Europa este la răspântie.În prima decadă a lunii decembrie 2015 au fost lansate

cărţile «Sistemul de învăţământ din Bucovina în perioada stă-pânirii austriece (1774 – 1918)», studiu excepţional realizat deistoricul Constantin Ungureanu, colaborator știinţific coordo-nator al Academiei de Știinţe al Republicii Moldova, monogra-fia etnofolclorică «Românii din jurul României», scrisă de dom-nul Vasile Șoimaru, conferenţiar universitar de la Academie deStudii Economice din Chișinău, precum și volumul istoricului Alexandru Boldur – «Ștefan cel Mare, voievod al Moldovei»,prezentat de istoricul Ștefan Purici, prorectorul Universităţii«Ștefan cel Mare» din Suceava.

În cadrul Centrului au fost prezentate și numerele re- vistei «Mesager B ucovinean», real izate î n decursu l anuluitrecut de istoricul și criticul literar Ștefan Hostiuc, direc-torul acestei publicaţii bucovinene, înfiinţată de Filiala

din București a Societăţii pentru Cultura și Literatura Ro-mână în Bucovina și cartea de versuri «Viaţa ca un vis»,semnată de arheologul sucevean, Mugur Andronic, carteade publicistică literară «d’Istrati», precum și Antologia depoezie bucovineană sponsorizată de deputatul sucevean Alexandru Băișanu.

SIMPOZIOANECea de a XVII-a ediție a Simpozionului Internațional «Mo-

numentul – tradiție și viitor» s-a desfășurat și-n incinta Cen-trului Cultural Român «Eudoxiu Hurmuzachi» din Cernăuți.

La Cernăuți au sosit cercetători științifici, arhitecți, isto-rici, specialiști în domeniul restaurării monumentelor laice,istorice, de arhitectură și arheologie, buni cunoscători ai teh-nicilor și tehnologiilor de restaurare a patrimoniului cultu-ral național.

După desfășurarea simpozionului la Iași și Chișinău, ar-hitecții și istoricii din România și Republica Moldova au avutposibilitatea să discute cu colegii lor din Cernăuți, la întâl-nirea de la CentrulCultural Român «Eu-doxiu Hurmuzachi»participând și repre-zentanți ai Departa-mentului de Arhitec-tură al UniversitățiiNaționale «Iuri Fedko- vyci» din Cernăuți.

SPECTACOLE«CÂND TUNURILE BAT, MUZELE NU TAC»

 Așa s-a întitulat concertul care a avut loc în luna noiem- brie 2015 în cadrul sălii «București». În faţa bucovinenilorau evoluat trei foști ostași ai renumitului batalion «Aidar»:cântăreţul Jean Aprili, poetul Vladimir Guzic și prezentatoa-rea Tamara Ciubanova în sufletele cărora războiul din zonaDonbasului a lăsat urme adânci, de neșters.

Programul lor literar-muzical a fost dedicat memoriei ca-marazilor de front pe care i-au pierdut în luptele pentru inde-pendenţa și suveranitatea statului ucrainean, desfășurate înregiunile separatiste Doneţk și Lugansk.

«HAI SĂ DĂM MÂNĂ CU MÂNĂ CEI CU INIMA

ROMÂNĂ» Așa s-a întitulat spectacolul organizat de Centrul Cultu-ral Român «Eudoxiu Hurmuzachi» la 24 ianuarie 2016 în in-cinta Palatului Academic din Cernăuţi cu sprijinul DirecţieiRomânilor de Pretutindeni și Limba Română a InstitutuluiCultural Român.

Cu acest prilej, numeroșii admiratori ai cântecului popu-lar românesc din regiunea Cernăuţi au avut posibilitatea să leasculte pe neîntrecutele interprete de muzică populară Ma-ria Iliuţ, Zinaida Bolboceanu și Suzana Popescu din Republi-ca Moldova într-un program artistic deosebit dedicat uneiadintre cele mai dragi și semnificative sărbători ale neamuluinostru – Unirea Principatelor.

Inaite de începerea spectacolului au vorbit academicia-nul Vasile Tărâţeanu, excelența sa Eleonora Moldovan, Con-sulul General al României la Cernăuţi, doamna OvidianaBulumac, expert al Institutului Cultural Român, sponsorul

acestui spectacol de zile mari.În faţa celor prezenţi înainte de spectacol a prezentat

o comunicare deosebuit de interesantă despre Unirea Princi-patelor Române binecunoscutul istoric Ștefan Purici, prorec-torul Universităţii «Ștefan cel Mare» din Suceava.

OAMENII TIMPULUI NOSTRUFilarmonica Regională de Stat din Cernăuți a găzduit pri-

ma Gală Locală Oamenii Timpului, proiect inițiat de membriicolectivului redacţional al revistei Timpul, în frunte cu dom-nul prof. univ. dr. Daniel Șandu, directorul revistei Timpul și Adriana Nazarciuc, domnul Mihai Chirica.

La cadrul lansării au vorbit primarul cernăuțiului Ole- xii Kaspruk, Daniel Șandu, directorul revistei Timpul, dom-nul Mihai Chirica, primarul interimar al municipiului Iași,doamna Eleonora Moldovan, Consul General al României laCernăuţi și alte personalități.

CÂNTEC, JOC ȘI VOIE BUNĂZeci de români care păstrează în inimile lor acel dor de

cântec românesc și de datinile noastre strămoșești, sosiși dindiverse localități ale regiunii noastre la sediul centrului Cul-tural Eudoxiu Hurmuzachi au trăit clipe de neuitat în ziuade 28 ianuarie 2016, alături de îndrăgiţii interpreţi de muzicăpopular românească Georgel Nucă, Marian Vijoi și vredniculnostru bucovinean Ilie Caraș.

RECITALUL FOLCHISTEI SUCEVENEMIHAELA POPESCU

 A avut loc în cadrul sărbătoririi Zilei Bucovinei, ma-nifestare organizată împreună cu scriitorul și publicistulRomeo Istrati și sprijinul deputatului succevean Alexan-dru Băișanu.

 Bilanţul unei activităţi rodniceCea mai mare parte dintre cele peste 70 de manifestări culturale, organizate de Centrul Cultural Român «Eudoxiu Hur-

muzachi» de la inaugurarea instituției noastre până acum au fos organizate la sediul nostru de pe strada Olga Kobyleans-ka, 9, în incinta cafenelei literare «Bucureşti» sau a Librăriei «Mihai Emniescu».

Multe acţiuni au fost organizate în comun cu alte organiza ții culturale din regiunea Cernăuți, cum sunt Societateapentru cultură românească «Mihai Eminescu», Societatea scriitorilor români, Liga Tineretului Român «Junimea», Muzeulliterar-memorial «Mihai Eminescu», grupul «Arboroasa» condus de scriitorul Dumitru Covalciuc și cu alte asociații, s-au

desfăşurat în diverse locaruli.De exemplu, spectacolul organizat cu prilejul omagierii Oamenilor Timpului s-a desfăşurat la Filarmonica de Stat din

Cernăuţi, întrunind un număr record de spectatori pentru această sală, iar manifestarea cultural-artistică «Hai să dămmână cu mână cei cu inima română» – a decurs în sala de spectacole a Palatului Academic al Universităţii de Medicinădin Cernăuţi.

Serviciul religios întru pomenirea preotului Mihai Ivasiu s-a desfăşurat la Capela Mitropolitană din cimitirul centralal oraşului, unde părintele Mihai a ociat până în ultimile clipe ale vieţii sale, iar comemorarea lui Aron Pumnul, a fostorganizată în două locuri: la cimitirul central ortăşenesc, lângă mormântul acestuia şi la sediul Societăţii pentru culturaromânească «Mihai Eminescu».

Una dintre cele două manifestări dedicate lui Grigore Vieru s-a desfășurat în sala de fesrtivități a |Colegiului pedagogical Universității de Stat «Iurii Fedkovyci» din Cernăuți cu sprijinul doamnelor Ala Grosu și Ana Semeniuc, profesoare delimba română de la această importantă instituție de învățământ.

Ne-ar trebui foarte mult spațiu pentru a relata pe larg despre ecare manifestare aparte, de aceea încercăm să le unimpe acestea în capitole, conform programului de activitate al Centrului. Pe prim plan se situează desigur propagarea cărțiiromânești și susținerea învățământului în limba maternă a etnicilor români din Ucraina, sarcini înscrise în statutul nostru.

8/16/2019 Neamul Românesc. Nr. 01 din 2016

8/16

8

S ituaţia critică a învăţământuluide limbă română din regiuneaCernăuţi lipsește de liniște sufle-tească pe mulţi oameni de bună credinţăatât din ţinutul nostru, cât și din afa-ra lui. Cauza acestei neliniștiri e bazatăpe anumite realităţi din viaţa noastrăcotidiană. Numărul școlilor cu preda-rea tuturor obiectelor în limba română

a scăzut considerabil: de la 114 în anul1944 până la 63 la ora actuală. Iar din1991, când erau 87 de asemenea școli, nu-mărul lor a crescut la 91 în perioada ini-ţială a independenţei Ucrainei, ca apoisă se reducă cu 28 de școli. Nu lasă nicio îndoială rolul negativ jucat de adminis-traţia locală și organele învăţământuluipublic din regiune în ucrainizarea școli-lor noastre. E slugarnică și poziţia luatăde unii directori de școală în chestiuneaapărării statutului școlii cu limba româ-nă de predare. Dar cel mai dureros e să vezi cum părinţii din satele româneștiîși dau copiii în clasele cu limba de pre-dare a tuturor obiectelor în limba ucrai-

neană. Ei consideră greșit că în acest felcopiii lor vor primi mai bune cunoștinţeși vor avea un viitor mai luminos.

Constatarea unei astfel de situaţii

ne-a făcut pe noi, cei de la Centrul Cul-tural Român “Eudoxiu Hurmuzachi” dinCernăuţi, împreună institutul Cultu-ral Român din București cu InstitutulEudoxiu Hurmuzachi pentru Româniiide Pretutindeni, din București, să neconsolidăm eforturile în vederea apără-rii limbii noastre materne. Cu acest scop,în ultimile trei săptămâni a lunii aprilieanul curent a fost organizată o caravanăde cultură și civilizaţie românească prinșcolile mixte (în care deja există clasecu predarea tuturor obiectelor în limbaucraineană). Scopul acestei acţiuni a fostpromovarea limbii române și convinge-rea cadrelor didactice, părinţilor și ele-

 vilor că păstrarea și dezvoltarea ei esteo necesitate imperioasă.

 A fost creată o echipă de entuziaști înfrunte cu academicianul Vasile Tărâţa-nu, președinte al CCR “Eudoxiu Hurmu-zachi”, scriitorul, istoricul și folcloristulDumitru Covalciuc, consilierul Depar-tamentului Învăţământ al CCR CorneliuNichitovici, cineastul Vasile Răuţ și auto-rul acestor rânduri.

Cu plăcere s-au alăturat la acest gruppoetul, Ilie Tudor Zegrea președinte al So-cietății scriitorilor români din regiuneaCernăuţi, tinerii poeţi bucovineni MarinGherman și Vitalie Zâgrea, scriitorul Ște-

fan Hostiuc, fost lector universitari, câtși un membru activ al CCR Victor Creţu.Cu o amabilitatea deosebită și cu interesprofesional ne-au însoţit prin școlile dinzonă jurnaliștii de la “Zorile Bucovinei”

Felicia Toma și Maria Toacă, un cunoscut blogher și fotograf Nicolae Hauca.

CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE

C №1(serie nouă)

mai, 2016

8/16/2019 Neamul Românesc. Nr. 01 din 2016

9/16

9

În programul întâlnirilor cu elevii și ca-drele didactice au fost incluse discursurile

despre valoarea limbii materne, relatări aleoamenilor cu o mare experienţă pedagogi-că, evocări ale istoriei ţinutului natal, aleistoriei învăţământului în limba română,declamarea unor poezii în limba româ-nă. Au fost aduse nenumărate exemple deobținere a unor succese în viața socială de

către absolvenţii șco-lilor cu limba româ-nă de predare din re-giunea noastră. S-auadus argumente ști-inţifice ce dovedesccă cea de a doua lim- bă (ucraineană, fran-ceză sau oricare alta)poate fi însușită doarpe baza limbii mater-ne studiate bine.

Fiecărei școlile vi-zitate i s-a oferit câteo donaţie de carteromânească. Cărţile(literatură artistică,dicţionare, volume deistorie, povești pen-tru copii de autori ro-mâni și străini) au fostalese cu mult gust.

Timp de trei săptămâniau fost vizitate școlile dinraionul Noua Suliţă: Boian,Boian-Hliniţa, Marșenţi,Tărăsăuţi, Vancicăuţi, Cos-ticeni, Șendreni, Mămăli-ga, Forosna, Stroiești, Ră-chitna și liceul din centrulraional; raionul Hliboca:Bahrinești, Cupca, Privo-rochia și Oprișeni; raionulStorojineţ: Pătrăuţii de Sus(școlile n. 1 și 2), Ropceași Ciudei.

 Am fost plăcut impresi-onaţi de întâlnirile deose-

 bit de călduroase în școliledin Mămăliga, Vancicăuţi,Stroiești, Răchitna, Băhri-nești, Oprișeni și în toateșcolile amintite din raio-nul Storojineţ.

Bună organizarea a în-tâlnirilor din școlile mixte vizitate a fost asigurată demetodiștii de la secţiile deînvăţământ din raioanelerespective: Ludmila Rota-ru (Noua Suliţă), Domnica Mihai (Hliboca)și Larisa Gheorghian (Storojineţ). Le adu-cem mulţumire din suflet pentru ajuto-rul acordat!

Caravana de cultură și civilizaţie româ-nă din regiunea Cernăuţi, prin acţiuneadescrisă în rândurile de mai sus, a parcursdoar prima etapă. În a doua etapă, satele,care au școli mixte, vor fi vizitate de ungrup de entuziaști ai promovării limbii ro-

mâne, însoţiţi de orches-trele conduse (maieștriiN. Hacman și I. Crâșmaru,

artiști emeriţi a Ucrainei),de interpreţi de muzicăpopulară. Unul din coor-ganizatorii acestei fazea caravanei e Centrul Bu-covinean de Artă pentruConservarea și Promova-rea Culturii TradiţionaleRomânești din Cernăuţi,condus de energicul Iu-rie Levcic. Deja evoluareaacestei acţiuni și-a luat

începutul în raionul Noua Suliţă (Stroiești,Boian, Vancicăuţi, Șendreni, Mămăliga...).

E de dorit ca în activitatea de promovarea limbii noastre, de păstrare și dezvoltare

a ei în școli să se alăture cât mai multă lume.Toţi a cei ce o iubesc și se mândresc cu ea.

Arcadie MOISEI,inspector în cadrul Departamentului

 învăţământ al CCR EH

Gheorghe SION

 Limbaromânească

Mult e dulce și frumoasăLimba ce-o vorbim,

 Altă limbă-armonioasăCa ea nu găsim.

Saltă inima-n plăcere Când o ascultăm,Și pe buze-aduce miere Când o cuvântăm.

Românașul o iubește 

Ca sufletul său,Vorbiți, scrieți românește,Pentru Dumnezeu.

Frați ce-n dulcea Românie Nașteți și murițiȘi-n lumina ei cea vie Dulce vieţuiți! 

De ce limba româneascăSă n-o cultivăm? 

 Au voiți ca să roșeascăȚărna ce călcăm? 

Limba, țara, vorbe sfinte La strămoși erau;

Vorbiți, scrieți românește,Pentru Dumnezeu! 

George COŞBUC

 Scumpă țarăromânească

Scumpă ţară românească,Cuib în care ne-am născut,Câmp pe care s-a văzut Vitejia strămoșească,Scumpă ţară românească,Te salut! 

Și-a mea frunte ţi se-nchinăCa naintea unui sfânt,Căci, deși copil eu sunt,Inima de dor mi-e plină.Să te văd mereu reginăPe pământ.

Să ai viaţă de vecie,Să sporească-al tău popor;Sub stindardul tricolor Să nu vezi decât frăţie,Și-atunci, dac-o fi să fie,Pot să mor! 

CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE

ţ №1(serie nouă)mai, 2016

8/16/2019 Neamul Românesc. Nr. 01 din 2016

10/16

10

1. Principii generale1.1. Organizaţia nonguverna-

mentală Centrul Cultural Român«Eudoxiu Hurmuzachi» (în continu-are – Organizaţia) este o organizaţiecivică non-profit alcătuită din per-soane fizice, care acţionează pentrurealizarea şi apărarea drepturilorşi libertăţilor etnicilor români dinUcraina (inclusiv a celor ce se iden-tifică drept moldoveni) și pentru ga-rantarea intereselor sociale ale aces-tora, în scopul realizării obiectivelorstabilite prin prezentul Statut.

1.2. Organizaţia e creată şi func-ţionează pe bază de liber consimţă-mânt, administrare proprie, alegereliberă a ariei de activitate, egalitate în faţa legii, lipsă de interes patrimo-nial din partea membrilor săi, trans-parenţă şi deschidere către public.

1.3. Activitatea Organizaţiei e gu-vernată de Constituţia Ucrainei, LegeaUcrainei privind organizaţiile nonguver-namentale, de alte acte normative ucrai-nene în vigoare, de prezentul Statut,precum şi de tratatele şi convenţiile in-ternaţionale ratificate de Rada Supremăa Ucrainei, inclusiv cele privind protecțiadrepturilor minorităţilor naţionale.

1.4. Organizaţia are statut de per-soană juridică din data înregistrăriisale la autoritatea competentă a statu-lui, dispune de bilanţ autonom, deţineconturi curente şi alte conturi (inclu-siv valutare) în instituţii bancare dinUcraina şi din străinătate, are ştam-pilă proprie, siglă, formulare cu antetşi alte elemente simbolice, ale cărormodele sunt aprobate de către Con-siliul Organizaţiei. Simbolurile Or-ganizaţiei sunt înregistrate conformlegislaţiei în vigoare din Ucraina.

1.5. Organizaţia poate avea adre-să electronică, pagină web şi alteforme de identificare ce nu contravinlegislaţiei în vigoare din Ucraina.

1.6. Organizaţia îşi extinde ac-tivitatea asupra întregului teritoriual Ucrainei.

1.7. Denumirea completă a Orga-

nizaţiei este: Organizaţia nonguver-namentală Centrul Cultural Român«Eudoxiu Hurmuzachi».

Denumirea prescurtată a Orga-nizaţiei este: Centrul Cultural Român«Eudoxiu Hurmuzachi».

1.8. Denumirea Organizaţiei înlimba română este: Organizația non-guvernamentală Centrul CulturalRomân «Eudoxiu Hurmuzachi» sau,prescurtat, Centrul Cultural Român«Eudoxiu Hurmuzachi».

1.9. Denumirea Organizaţiei înlimba engleză este: non-governmen-tal association Romanian CulturalCenter «Eudoxiu Hurmuzachi» sau,prescurtat, Romanian Cultural Cen-ter «Eudoxiu Hurmuzachi».

1.10. Limba principală (de lucru)

a Organizației este limba română. Înraporturile sale cu autorităţile statului,Organizaţia poate să folosească, de ase-menea, limbile ucraineană şi rusă.

1.11. Sediul Organizaţiei se află în orașul Cernăuţi.

2. Scopul şi obiectiveleOrganizaţiei

2.1. Scopul Organizaţiei este sărealizeze şi să apere interesele sociale,economice, naţional-culturale, precum

şi alte interese cu caracter public aleetnicilor români din Ucraina, să contri-buie la realizarea drepturilor culturaleşi lingvistice ale acestora, la dezvoltareaşi realizarea legăturilor românilor dinUcraina cu România, Republica Moldovaşi cu alte ţări, la identificarea, studierea,păstrarea şi promovarea valorilor cultu-ral-istorice naţionale româneşti, la dez-voltarea limbii şi culturii române.

2.2. Obiectivele principale ale ac-tivităţii Organizaţiei sunt:

– să contribuie la realizarea po-liticii statului ucrainean, tratatelor

şi convenţiilor internaţionale privinddrepturile minorităţilor naţionale, lacare Ucraina este parte, să-şi deaconcursul la folosirea şi extinderealimbii române în Ucraina;

– să contribuie la dezvoltarea cultu-rii, inclusiv la realizarea programelor dedezvoltare naţional-culturală, înlesnindaccesul liber al populaţiei la valorile cul-tural-istorice şi artistice româneşti;

– să contribuie la protecţia şi păs-trarea patrimoniului cultural român,a mediului cultural şi istoric, a monu-mentelor de istorie şi cultură, a locu-rilor de înhumare a înaintaşilor;

– să contribuie la dezvoltareaştiinţei şi educaţiei, la realizarea pro-gramelor ştiinţifico-didactice;

– să acorde sprijin tinerelor ta-

lente artistice, în special celor ceprovin din comunitatea românească;– să contribuie la elaborarea şi

implementarea metodelor de preda-re eficientă în școli a limbii româneliterare contemporane;

– să contribuie la extinderea utili-zării limbii române în toate domeniilevieţii publice, inclusiv în funcţionareaorganelor puterii de stat din Ucraina;

– să contribuie la păstrarea arhi-velor, colecţiilor, moștenirii culturaleşi altor bunuri ale culturii române cuvaloare istorică sau artistică;

– să contribuie la realizarea deproduse foto, video şi cinematogra-fice în limba română şi la deschi-derea de studiouri specializate înacest domeniu;

– să contribuie la dezvoltareaartei populare şi decorative româ-neşti, la păstrarea şi dezvoltareafolclorului, la renaşterea tradiţiilor,obiceiurilor, datinilor şi sărbători-lor populare;

– să contribuie la identificarea şibuna păstrare a locurilor de înhuma-re a unor iluştri oameni de cultură,istorici, oameni de ştiinţă, cadre di-dactice, oameni de artă, precum şia locurilor memoriale legate de viaţaunor asemenea personalităţi;

– să contribuie la organizarea deconferinţe ştiinţifice, colocvii artistice,concursuri, spectacole, concerte, ex-poziţii de carte sau de artă plastică, înscopul dezvoltării şi promovării limbii

şi literaturii române, a culturii şi isto-riei poporului român şi să asigure par-ticiparea reprezentanţilor comunităţiiromâneşti la toate aceste acţiuni;

– să contribuie la deschidereade biblioteci, galerii de artă, muzee,case (locuinţe) memoriale, la dezve-lirea de plăci memoriale, la inaugu-rarea de teatre şi la deschiderea al-tor aşezăminte culturale româneşti;

– să contribuie la realizarea schim-bului de valori culturale, educaţionaleşi de altă natură între etnicii români din

Ucraina şi cetăţenii României, Republi-cii Moldova şi altor ţări;

– să sprijine procesul de revenirela denumirile istorice de localităţilor;

– să contribuie la renovarea mo-numentelor de istorie, cultură şi ar-hitectură ce reprezintă valoare isto-rică sau cu care se identifică trecutulistoric, cultural şi viaţa religioasăa comunităţii româneşti;

– să identifice monumentele deistorie şi cultură şi să întreprindădemersuri către autorităţile statuluipentru a li se acorda statutul de mo-

numente protejate de stat;– să contribuie la trimiterea tinerilordin cadrul comunităţii româneşti la studii în instituţiile de învăţământ din România,Republica Moldova şi din alte state;

– să contribuie la deschiderea degrupe preşcolare româneşti la grădi-niţele de copii şi de grădiniţe româ-neşti în localităţile locuite compactde etnici români;

– să contribuie la deschiderea declase şi scoli cu limba română de pre-dare în localităţile cu populaţie româ-nească sau românofonă compactă;

– să contribuie la aprovizionareacu literatură românească necesarăa grădiniţelor de copii şi a şcolilor culimba română de predare;

– să contribuie la aplicarea Legii

Ucrainei privind principiile politiciilingvistice de stat;– să se implice în prevenirea

conflictelor;– să sprijine dialogul şi comuni-

carea între diverse societăţi cultura-le, etnice, confesionale, cărora să leasigure protecţie din partea sa;

– să monitorizeze respectareadrepturilor omului, inclusiv a dreptu-rilor minorităţilor naţionale.

2.3. În vederea bunei desfăşurăria activităţii sale statutare, Organiza-ţia are dreptul:

– să fie parte în relaţiile de drept civil,să dobândească drepturi patrimoniale şinepatrimoniale conform legislaţiei;

– să reprezinte şi să apere în fațaorganelor de stat şi nonguvernamen-

tale propriile interese legitime, pre-cum şi interesele de interes public;

– să difuzeze liber informaţiileprivind propria activitate şi să pro-moveze propriile obiective;

– să formuleze propuneri (obser-vaţii), cereri (demersuri), reclamaţii,pe care să le prezinte, în modul sta-bilit de lege, autorităţilor statului, or-ganelor administraţiei publice locale,funcţionarilor sau oficialilor acesto-ra, precum şi să obţină informaţii pu-blice necesare pentru realizarea sco-purilor sale şi obiectivelor statutare;

– să desfăşoare întruniri paşnice;– să înfiinţeze mijloace mass-me-

dia în scopul realizării obiectivelorstatutare;

– să folosească mass-medianaţională şi internaţională pentrureflectarea obiceiurilor, datinilor,tradiţiilor, valorilor culturale şi a pro-blemelor privind viaţa culturală naţi-onală a românilor din Ucraina;

– să editeze manuale şi alte cărţipentru studiul limbii şi literaturii,pentru promovarea valorilor cultura-le, a obiceiurilor şi tradiţiilor;

– să participe, conform legii, la ac-tivitatea organismelor de consultanţăşi consiliere, a altor organisme auxi-

liare create de autorităţile statului saude către organele administrației publicelocale în scopul consultării societăţilorpublice şi elaborării recomandărilor pri-vind realizarea drepturilor culturale alecetăţenilor ucraineni de etnie română;

– să adere la organizaţii guverna-mentale şi nonguvernamentale interna-ţionale, să întreţină cu acestea contacteşi legături internaţionale, să încheiecontracte corespunzătoare, să participela realizarea altor acţiuni în acest sens,care nu contravin legislaţiei Ucrainei;

– să încheie cu alte organizații

nonguvernamentale, în baza liberuluiconsimţământ, acorduri de colabora-re şi (sau) asistenţă mutuală în sco-pul realizării obiectivelor statutare;

– să acorde ajutor altor organiza-ţii care, în activitatea lor, îşi propunaceleași obiective;

– să facă schimb de informaţii şispecialişti cu organizaţii similare dinUcraina şi din ţări străine;

– să organizeze activităţi consa-crate studierii, păstrării şi promovăriivalorilor istorice şi culturale naţiona-le, dezvoltării limbii şi culturii româ-ne (datinilor şi tradiţiilor);

– să organizeze şi să ofere, înbaza legislaţiei în vigoare, informații,asistenţă juridică sau de altă naturăpopulaţiei româneşti din Ucrainei

pentru realizarea drepturilor şi inte-reselor legitime ale acesteia;– să contribuie la păstrarea patri-

moniului cultural românesc, a monu-mentelor de istorie şi cultură, a re-zervaţiilor etc.

3. Membrii Organizaţiei,drepturile şi obligaţiileacestora

3.1. Membru al Organizaţiei poa-te fi orice cetăţean ucrainean, străinsau apatrid cu reşedinţa în Ucraina,care a împlinit vârsta de 14 ani, re-cunoaşte scopul şi obiectivele Orga-nizaţiei, respectă prevederile Statu-tului Organizaţiei, achită cotizaţiile şi îndeplineşte hotărârile organelor de

conducere ale Organizaţiei, adoptate în limitele competențelor legale.3.2. A fi membru al Organizaţiei

este un act de liberă voință şi nu ex-clude posibilitatea de a fi membru aloricărei alte organizaţii.

3.3. Intrarea în rândul membri-lor Organizaţiei şi ieşirea din rândulacestora se aprobă de către ConsiliulOrganizaţiei, în baza unei cereri scri-se a persoanei care îşi manifestă do-rinţa de a adera la Organizaţie sau dea părăsi Organizaţia.

3.4. Pentru nerespectarea con-diţiilor statutare, ca şi pentru neîn-deplinirea hotărârilor organelor deconducere ale Organizaţiei, a sarcinilorstabilite de organele de conducere,membrul Organizaţiei poate fi exclusdin rândurile ei în baza hotărârii mo-tivate a Consiliului Organizaţiei, cuanunţarea obligatorie, în formă scrisă,a membrului Organizaţiei. Hotărâreaprivind excluderea din rândul membri-lor Organizației se consideră adoptatădacă pentru ea votează 2/3 din numă-rul total al membrilor prezenţi la şe-dinţa de Consiliu al Organizaţiei.

3.5.Membrii Organizaţiei, în ordi-nea prevăzută de prezentul Statut şide legislaţia ucraineană, au dreptul:

– să aleagă şi să fie aleşi în orga-nele de conducere ale Organizaţiei;

– să participe la lucrările Or-ganizaţiei;

– să participe la conducerea Or-ganizaţiei prin dezbateri, alege