natalitatea la nivelul județului cluj

Natalitatea la nivelul județului Cluj în perioada 1960-2008

Student : Ilade Oana Vasilica

Prof. coord. : Conf. univ. Dănuț Jemna

2012


1.Ipoteze

Am stabilit următoarele ipoteze statistice în legatură cu tema propusă spre cercetare și anume Natalitatea la nivelul județului Cluj în perioada 1960-2008 :

- Natalitatea la nivelul județului Cluj a suferit o scadere considerabila în ultimele 5 decenii;- Rata de fertilitate și natalitate la nivelul județului Cluj ține de confesiunile religioase;- Vârsta medie la naștere, în județul Cluj, este influențata semnificativ de statutul social al

femei;- Adoptarea legii privind interzicerea avorturilor a influențat semnificativ rata natalității la

nivelul județului Cluj;- Existent legaturilor semnificative intre natalitate si fertilitate la nivelul județului Cluj;- Rata de natalitatea difera semnificativ în funcție de mediul de proveniență(rural/urban);

2.Obiective

În ceea ce privește tema de cercetare Natalitatea la nivelul județului Cluj în perioada 1960-2008 am emis următoarele obiective :

- Înțelegerea fenomenului de natalitate și considerațile generale referitoare la județul Cluj;

- Aflarea vârstei medii, la prima nastere, la femeile din județul Cluj;- Aflarea intervalului de vârstă în care rata de fertilitate este mai ridicată;- Compararea ratelor natalitații în județul Cluj și județul Iași din perioada 1960-2008;- Nivelul ratei natalității în funcție de confesiunea religioasa in județul Cluj;- Legătura dintre rata de fertilitate la nivelul județuui Cluj și rata de natalitate la nivelul

României;- Existența diferențelor semnificative între ratele brute de natalitate înainte și după

adoptarea legii avorturilor din 1966;- Testarea legăturii dintre rata de fertilitate a județului Cluj și a județului Iași in

perioada 1960-2008;- Existent diferențelor semnificative între ratele de natalitate în funcție de mediul de

proveniență rural sau urban din județul Cluj;- Verificarea ipotezelor stabilite;


3.Studiul femomenului natalitate

3.1 Termeni

Natalitatea – multimea născuților vii într-o anumita perioadă pentru un anumit teritoriu detaliat;

Fertilitate - manifestarea efectivă a fecundației care se exprimă prin numărul de copii născuți de o femeie sau de un cuplu;

Infertilitatea – incapacitatea de a da naștere la copii din diferite cause temporare sau diferite;

Avort – întrerupere provocată sau spontană a gravidității înainte ca fătul sa poată trăi în afara organismului matern;

Sterilitatea – starea sau însușirea a ceea ce este steril, incapacitatea de a procreea;

Fecunditatea – capacitatea fiziologică de a da nastere la copii;

Contracepție – anticoncepție;

Născut viu - reprezintă produsul concepţiei expulzat, sau extras complet din corpul mamei, independent de durata sarcinii şi care, după aceastăseparaţie, prezintă un semn de viaţă (respiraţie, activitate cardiacă, pulsaţii ale cordonului ombilical sau contracţii musculare independente de voinţă).

Născut mort

Planificarea familială – controlul fertilității;

3.2 Indicatori ai natalității

Rata brută de natalitate – reprezintă numărul de născuți- vii dintr-un an, raportat la populația medie din anul respective și se ecprimă în număr de născuți-vii la 1000 de locuitori ( populația la 1 iulie)

n = N/P*1000

unde : n= rata brută de natalitate;

N= numărul de născuți-vii;

P= efectivul populației;

Rata generală de fertilitate –reprezintă numărul anual de născuți-vii proveniți de la femeile în vârstă de 15-49 ani raportat la 1000 de femei de aceeași vârstă;

Fg=N/F15.49ani*1000


unde: N= numărul de născuți-vii;

F15.49ani = efectivul persoanelor de gen feminine cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 ani;

Rate de fertilitate specifice pe vârstă : Fx =Nx/Fx*1000 unde : x= vârsta în ani împliniți;

Rata totală de fertilitate = exprimă numărul mediu de copii pe care i-ar naște o femeie în decursul perioadei fertile, în condițiile menținerii intensității fenomenului din anul de referință;

Ft= ∑15

49

Fx

Alți indicatori:

Rangul nașterilor - numărul de ordine al noului născut.

Rangul mediu: K=∑ K 1 N /∑ Nt unde : K1= primul nou născut;

N= numărul născuților vii; Nt =numărul nașterilor totale;

Vârsta medie a mamei la nașterea = valoarea medie a vârstei mamelor determinată la naşterea copiilor;

x =∑15

49

(x+0.5)*Fx/ ∑15

49

Fx

Vârsta medie a mamei la prima naştere = valoarea medie a vârstei mamelor determinată la prima naştere a copiilor;

Vârsta medie la căsătorie= media vârstelor persoanelor ce se căsătoresc într-o perioadă dată, determinată după sex şi stare civilă;

Vârsta medie la prima căsătorie = media vârstelor persoanelor la prima căsătorie într-o perioadă dată, determinată după sex şi stare civilă;

Indice brut de reproducere = numărul mediu de fete născute de o femeie în decursul perioadei sale fertile, calculat fără să se ia în considerare efectul mortalităţii.

Rata de fecunditate = nr de sarcini/ nr de femei cu vârsta 15.49 de ani *1000unde : nr de sarcini= număr de născuți vii + număr de născuți morți+număr avorturi;

3.3 Factorii demografici care influențează natalitatea și fertilitatea Ponderea populației feminine de vârstă fertilă în cadrul populației totale;

Structura populației feminine pe grupe de vârstă; O rată crescută a nupțialității reprezintă un factor important în creșterea fertilității; Divorțialitatea; Vârsta la căsătorie: fertilitatea are un nivel crescut pentru grupele de vârstă tinere.În

România , Vârsta medie la căsătorie are tendință de creștere;


Structura familiei: nivelul fertilității este scăzut atunci când se constată trecerea de la familia de tip tradițional la cea de tip modern,sau nuclear, modificându-se astfel raportul între generații;

Mortalitatea infantilă și juvenilă – cu cât mortalitatea infantilă este mai mare, cu atât fertilitatea este mai mare, aspect care se explică prin efectul de înlocuire al copilului pierdut, asigurându-se în acest fel un anumit număr de copii supraviețuitori, în speci de a un anumit sex;

4. Prezentarea generala a natalității la nivelul județului Cluj

Evoluţia demografică a judeţului Cluj în perioada 2002-2009/2010 a însemnat o serie de progrese, dar în acelaşi timp şi o deteriorare, mai ales în mediul rural. Astfel, judeţul Cluj are un grad de urbanizare ridicat, este atractiv pentru migraţia internă, a înregistrat progrese importante în reducerea mortalităţii infantile, localizate însă în special în mediul urban.

Durata medie a vieţii este mai ridicată decât la nivel naţional pentru ambele sexe, atât în mediul urban, cât şi în rural, dar mai scurtă cu 4 ani faţă de media UE. În perioada 2002-2009, natalitatea judeţului a crescut, mai vizibil în urban, însă majoritatea localităţilor judeţului au spor natural negativ, iar singura localitate urbană cu spor natural pozitiv este municipiul Cluj-Napoca. La nivelul întregului judeţ sporul natural este negativ, însă mai redus ca intensitate decât cel de la nivel naţional.

Situaţia demografică a mediului rural îndepărtat al judeţului Cluj cunoaşte însă o deteriorare continuă din punct de vedere a structurii pe vârste, în localităţile cu o pondere ridicată a persoanelor vârstnice natalitatea este scăzută iar mortalitatea ridicată, ceea ce duce la un spor natural puternic negativ, care în timp poate duce la depopularea anumitor localităţi clujene.

natalitatea la nivelul județului cluj

Documents