1

2011

Profilul Județului SIBIU Oportunități de dezvoltare și afaceri

Document elaborat în cadrul Agenției pentru Dezvoltare Regională Centru

2

Cuprins 1.Prezentare generală ............................................................................................................................. 3

2. Infrastructura de transport ................................................................................................................. 4

2.1. Accesibilitate. Principalele căi rutiere și feroviare de transport .................................................. 4

2.2. Infrastructura de transport în cifre statistice .............................................................................. 5

3. Populație și demografie ....................................................................................................................... 7

3.1. Evoluția principalilor indicatori demografici ................................................................................ 7

3.2.Populația urbană ......................................................................................................................... 10

3.3. Structura populației după nivelul instituției de învățământ absolvite ....................................... 10

3.4. Participarea populației la activitatea economică ....................................................................... 11

4. Economia ........................................................................................................................................... 12

4.1. Date generale privind economia ................................................................................................ 12

4.2. Numărul și structura întreprinderilor ......................................................................................... 14

4.3.Agricultura ................................................................................................................................... 16

4.4.Industria ...................................................................................................................................... 19

4.5.Turism .......................................................................................................................................... 21

5. Piața forței de muncă ........................................................................................................................ 23

6. Infrastructura socială și de educație ................................................................................................. 25

6.1. Nivelul de dezvoltare al județului Sibiu exprimat prin indicatori sintetici ................................. 25

6.2. Județul Sibiu în contextul educațional și a ofertei profesionale. Aspecte ale capitalului uman 27

6.3. Capacități de cercetare ............................................................................................................... 29

6.4. Județul Sibiu în contextul social ................................................................................................. 33

7. Rețele și instituții de sprijin pentru afaceri ....................................................................................... 35

7.1. Infrastructura de sprijin pentru afaceri ...................................................................................... 35

7.2. Asociații și instituții de sprijin pentru mediul de afaceri ............................................................ 35

8. Finanțarea mediului economic .......................................................................................................... 36

8.1. Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri ................................................................................ 36

8.2. Sprijin pentru mediul de afaceri în dezvoltarea de proiecte sau parteneriate .......................... 37

8.3. Accesul la informații privind sursele de finanțare eligibile pentru mediul de afaceri ............... 38

8.4. Soluții alternative de finanțare acordate de bănci ..................................................................... 39

3

1.Prezentare generală

Așezare: în partea centrală a României și în partea sudică a Regiunii Centru Suprafață: 5432 kmp (2,3 % din teritoriul țării) Unități administrativ-teritoriale: 11 orașe și municipii (reședința de județ este Sibiu), 53

comune și 162 sate Relieful: Forma predominantă de relief este cea de podiş – Podişul Hârtibaciului şi

Podişul Secaşelor, subunităţi ale Podişului Târnavelor - acesta ocupând mai bine de jumătate din suprafaţa judeţului. În partea de sud se află Munții Făgăraşului, Munţii Cindrelului și Munţii Lotrului, iar la contactul dintre zona montană şi cea de podiș se află depresiunile Făgăraşului şi Sibiului. Altitudinea minimă: 228 m (Lunca Târnavei), iar altitudinea maximă: 2535 m (Vârful Negoiu din Munții Făgărașului)

Clima: temperat-continentală cu nuanțe climatice în funcție de particularitățile reliefului: climat umed și răcoros în zona montană și climat blând, mai cald și uscat în zona de deal și podiș

Numărul locuitorilor: 425 322 locuitori (1 iulie 2010); Grad de urbanizare: 66,8%; Structura etnică: români 90,6%, maghiari 3,6%, romi 4,1%, germani 1,6%, alții 0,1%

Orașe: 2 municipii: Sibiu, Mediaș și 9 orașe: Agnita, Avrig, Cisnădie, Copșa Mică, Dumbrăveni, Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului, Săliște și Tălmaciu

Resurse naturale: zăcăminte de gaz metan, sare, roci de construcție (argile, nisipuri, pietrișuri, marmură, calcar), lemn, ape minerale clorosodice

Economie: PIB /locuitor: 12968 euro PCS1 (2008); Structura: servicii 48,6%, industrie 35,1%, construcții 11,3 %, agricultura 5 %

Utilizarea terenului: arabil 21,5%, pășuni 19,8%, fânețe 13,4%, vii și livezi 1,5%, păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră 37,2%, ape, alte suprafețe 6,6% (2009).

Transport: lungimea rețelei rutiere: 1601 km (densitatea drumurilor: 29,5 km/100 kmp) lungimea rețelei feroviare: 145 km (2009), 1 aeroport internațional

Capacitatea de cazare turistică: 6013 locuri de cazare în 172 de unități cu funcțiuni de cazare turistică (2009); Număr turişti cazaţi: 244,7 mii persoane

Principalele forme de turism: turism cultural, turism de afaceri, turism balnear, turism montan, turism de agrement, agroturism (Mărginimea Sibiului). Obiective turistice: obiective culturale (cele mai importante în municipiul Sibiu, oraș declarat în 2007 capitală culturală a Europei), biserici săsești fortificate, sporturi de iarnă (Păltiniș), stațiuni balneoclimaterice (Ocna Sibiului), rezervații naturale (Parcul Natural Cindrel)

1 Paritatea de Cumpărare Standard (PCS) reprezintă moneda de referință stabilită la nivelul UE, fiind o unitate de valută convențională ce exclude influența diferențelor între nivelul prețurilor dintre țări, permițând astfel comparații internaționale.

4

2. Infrastructura de transport

2.1. Accesibilitate. Principalele căi rutiere și feroviare de transport a. Accesibilitate rutieră

• Distanța dintre Sibiu și București: 280 km • Distanța dintre Sibiu și orașele vecine de importanță regională sau națională:

o Sibiu - Cluj Napoca (nord): 163 km o Sibiu - Alba Iulia (nord-vest): 70 km o Sibiu - Târgu Mureș (nord-est): 123 km o Sibiu - Râmnicu Vâlcea (sud): 105 km o Sibiu - Brașov (est): 165 km

Accesibilitatea rutieră de la reședința de județ Sibiu spre municipiile și orașele

din județul Sibiu (viteza medie de deplasare: 55 km/h)

De la Sibiu la: Accesibilitate rutieră

Municipiu Distanța (km) Timpul de parcurgere (minute)

Mediaș 56 61 Oraș

Agnita 56 61 Avrig 26 28 Cisnădie 13 14 Copșa Mică 43 47 Dumbrăveni 75 82 Miercurea Sibiului 42 46 Ocna Sibiului 18 20 Săliște 23 25 Tălmaciu 17 19

b1. Aeroport: Aeroportul Internațional Sibiu (localizat la 5 km de centrul municipiului Sibiu) b2. Distanța de la Sibiu la Aeroportul Internațional Cluj Napoca: 165 km c. Căi rutiere de transport

• Drumuri de importanță europeană: - E81 (DN7): leagă România de țările membre ale Uniunii Europene prin

Ucraina, frontiera ucraineano-română Nevetlenfolu - Halmeu (Satu Mare - Cluj Napoca - Alba Iulia - Sibiu - Râmnicu Vâlcea - București - Constanța).

5

Permite de asemenea, prin drumul european E60, o bună conexiune cu Ungaria și țările din centrul și vestul Europei.

- E68 (DN1): leagă România de țările membre ale Uniunii Europene prin Ungaria, prin frontiera ungaro-română Nagylak - Nădlac (Arad - Deva - Alba Iulia - Sibiu - Brașov)

• Drumuri de importanță națională și județeană

- DN7C: sau ”Transfăgărășanul” începe din județul Argeș (Bascov, lângă Pitești) în direcția Curtea de Argeș și se termină la intersecția cu DN1 (între Sibiu și Brașov), în apropierea comunei Cârțișoara

- DN14: drum național ce leagă municipiul Sibiu de orașul Sighișoara din județul Mureș (prin Mediaș și Copșa Mică)

- DN14A: drum național ce leagă orașele Mediaș și Târnăveni de Iernut din județul Mureș

- DN14B: drum național ce asigură legătura dintre Mediaș și orașul Teiuș din județul Alba

- Drumuri județene care asigură legătura cu obiective turistice importante: DJ141B (Biertan, biserică fortificată din patrimoniul UNESCO), DJ106 (Mărginimea Sibiului)

c. Căi feroviare de transport

• Magistrale feroviare de importanță națională

- magistrala 200 (București - Brașov - Făgăraș - Sibiu - Vințu de Jos - Simeria - Arad - Curtici)

- magistrala 300 (București - Brașov - Sighișoara - Mediaș - Blaj - Teiuș - Cluj Napoca - Oradea - Episcopia Bihorului)

• Căi feroviare de importanță județeană și locală - Sibiu - Agnita - Sighișoara (jud. Mureș) - Sibiu - Copșa Mică

2.2. Infrastructura de transport în cifre statistice Lungimea totală a drumurilor publice este de 1601 km, dintre care 314 km sunt modernizați (19,6%) , iar 558 km cu IUR (îmbrăcăminte ușoară rutieră). Lungimea totală a drumurilor naționale este de 259 km, dintre care 100 % modernizate Densitatea drumurilor publice este de 29,5 km/100 km2. Lungimea totală a căilor ferate sunt 145 de km, dintre care 30,3% electrificate.

6

Infrastructura rutieră la 31 decembrie 2009

Drumuri

publice Total

din care: Densitatea drumurilor publice la 100 km2 teritoriu

Modernizate

Cu IUR*

Drumuri naționale

din care: Drumuri județene și comunale

din care:

Modernizate

Cu IUR* Modernizate

Cu IUR*

România 81713 23847 22515 165503 15114 1105 65210 8733 21410 34,3

Regiunea Centru 10709 3406 2384 2264 2178 50 8445 1228 2334 31,4

Județul Sibiu 1601 314 558 259 259 - 1342 55 558 29,5

Sursa datelor: Anuarul Statistic al României, Ediția 2010

Infrastructura feroviară 31 decembrie 2009

Căi ferate (km)

Total Electrificate Regiunea CENTRU 1336 669

Județul Sibiu 145 44

Sursa datelor: Anuarul Statistic al României, Ediția 2010 În perioada 2002-2009 a crescut semnificativ numărul de autovehicule de transport persoane și marfă de motociclete și motorete a scăzut.

-4246

-6898

-373

-8000 -7000 -6000 -5000 -4000 -3000 -2000 -1000 0

Autovehicule de transport persoane

Motociclete, motorete

Autovehicule de transport marfă

Creșterea/descreșterea numărului de autovehicule de transport persoane, marfă, motociclete și motorete din 2009 față de 2002

7

Rata de creștere/descreștere a autovehiculelor de transport persoane, marfă, motociclete și motorete în 2009 față de 2002)

Autovehicule de transport

persoane

Motociclete, motorete

Autovehicule de transport

marfă

Regiunea Centru 25.8 -50.5 22.3

Județul Sibiu -4.4 -77.0 -2.9 Sursa datelor: Indicatori prelucrați pe baza datelor: INS, Baza de date TEMPO

3. Populație și demografie

3.1. Evoluția principalilor indicatori demografici

Cu o populație totală de 425 mii locuitori în 2010, județul Sibiu se situează pe poziția 23 în rândul celor 41 județe ale României. Densitatea populației este de 78,3 locuitori/kmp, sub cea înregistrată la nivel național dar peste media regională. În ultimii 20 ani, populația județului s-a redus cu 15,2%, înregistrând unul din cele mai severe ritmuri de declin, iar până în anul 2050, potrivit prognozelor demografilor, județul Sibiu ar mai putea pierde alte 13% din populația actuală. Evoluția structurii pe grupe de vârstă pune în evidență un accentuat proces de îmbătrânire demografică, ponderea vârstnicilor mărindu-se de la 8,9% în 1990 la 12,5% în anul 2010, prognoza pentru 2050 fiind de 28,9%.

1990 2000 2010 2025 2050 2010/ 1990

2050/ 2010

Populația totală (mii pers.) 501,5 444,0 425,3 394,1 368,2 -15,2 -13,4 Densitatea populației (loc/kmp) 92,3 81,7 78,3 72,6 67,8 x x Ponderea în pop. regiunii (%) 17,6 16,8 16,9 17,1 19,3 x x Ponderea în pop. României (%) 2,2 2,0 2,0 2,0 2,3 x x

Distribuția pe medii rezidențiale (%) Urban 68,1 68,1 66,8 … … x x Rural 31,9 31,9 33,2 … … x x

Distribuția pe grupe de vârste (%) 0-14 ani 24,4 18,7 15,4 13,0 10,9 x x 15-64 ani 66,7 69,7 72,1 70,5 60,2 x x 65 ani si peste 8,9 11,6 12,5 16,5 28,9 x x

Sursa: Institutul Național de Statistică … date nedisponibile

8

Cu toate că în cea mai mare parte a perioadei 1990-2009 natalitatea a depășit mortalitatea, iar pe întregul interval s-a înregistrat un spor natural de 3518 persoane, populația județului Sibiu a continuat să scadă, îndeosebi în anii 90, ca urmare a unui intens proces migrațional. Restructurarea economică a unităților industriale din perioada comunistă a dus la dispariția a numeroase locuri de muncă, afectând în special localitățile urbane mici (Cisnădie, Dumbrăveni, Copșa Mică, Avrig). O altă cauză ce a determinat reducerea numărului total al populației a fost emigrarea de mare amploare, la începutul anilor 90, a populației de etnie germană. În total, în perioada 1990-2010, soldul negativ cumulat al migrației interne și externe este de aproximativ 70 mii persoane.

0

100

200

300

400

500

600

1990 2000 2010 2025 2050

501,5 444 425,3 394,1 368,2

mii

pers

oane

Evolutia numarului populatiei judetului Sibiu

0%

15%

30%

45%

60%

75%

90%

105%

1990 2000 2010 2025 2050

24,4 18,7 15,4 13 10,9

66,7 69,7 72,1 70,5

60,2

8,9 11,6 12,5 16,5 28,9

Evolutia structurii pe grupe de varsta a populatiei

0-14 ani 15-64 ani 65 ani si peste

9

Principalele componente ale mișcării naturale

1990 1995 2000 2005 2009

Rata natalității (‰) 12,4 10,1 10,4 10,9 11,6 Rata fertilității (‰) 50,2 38 37,8 40,5 44,6 Rata mortalității (‰) 9,0 10,4 9,9 10,6 10,7 Rata sporului natural (‰) 3,4 -0,3 0,5 0,3 0,9 Sporul natural (persoane) 1725 -114 222 100 359 Sursa: Institutul Național de Statistică

1990 2000 2010 2025 2050 Raportul de dependență demografica (%)

50 44 39 42 66

Rata îmbătrânirii demografice (‰)

365 619 809 1265 2651

Speranța de viață (ani) 71,05 71,77 73,28 … … Sursa: Institutul Național de Statistică

Ca urmare a scăderii ponderii populației tinere (0-14 ani), raportul de dependență demografică s-a redus în ultimii 20 ani de la 50% la 39%, însă va ajunge până în anul 2050 la 66% datorită creșterii ponderii populației vârstnice. Ca efect al acelorași modificări ale structurii pe vârste, rata îmbătrânirii demografice a crescut de la 365‰ la 809‰ în 2010, valoarea acestui indicator putând crește de 3,3 ori până în anul 2050. Aceste valori plasează județul Sibiu printre județele cu ritm prognozat mai redus de îmbătrânire demografică din

8,59

9,510

10,511

11,512

12,513

1990 1995 2000 2005 2009

‰

Evolutia miscarii naturale a populatiei

Rata natalitatii Rata mortalitatii

10

România. În perioada 1990-2010 s-a înregistrat și o creștere moderată a speranței de viață, aceasta ajungând în prezent la 73,28 ani. Analizate în profil teritorial, evoluțiile demografice mai sus amintite se desfășoară în mod diferit. Există zone cu un puternic dinamism economic și social precum municipiul Sibiu și localitățile adiacente, în care numărul populației crește și se menține o structură echilibrată pe grupe de vârstă, în timp ce unele localități urbane monoindustriale sau comune din zona montană sau Podișul Secașelor suferă un proces accelerat de îmbătrânire și depopulare.

3.2.Populația urbană Rata de urbanizare la nivelul județului Sibiu era în 2010 de 66,8%, fiind superioară mediei înregistrate la nivel național sau regional. Rețeaua localităților urbane cuprinde 2 municipii și 9 orașe. Dintre acestea, un municipiu are o populație mai mare de 100 000 locuitori, un municipiu are populația cuprinsă între 50000 și 100000 locuitori, 3 localități au între 10000 și 20000 locuitori iar 6 orașe au sub 10000 locuitori.

Populația localităților urbane din județul Sibiu la 1 iulie 2010

-persoane-

Total 284259 Municipiul Sibiu 154220 Municipiul Mediaș 52472 Agnita 11078 Avrig 14447 Cisnădie 16205 Copșa Mică 5598 Dumbrăveni 8260 Miercurea Sibiului 4294 Ocna Sibiului 4205 Săliște 5853 Tălmaciu 7627

Sursa: Institutul Național de Statistică

3.3. Structura populației după nivelul instituției de învățământ absolvite

Conform datelor recensământului populației din anul 2002, 7,57% din totalul populației de peste 10 ani avea o diplomă universitară, 3,82 % au studii postliceale sau de maiștri, 22,70% au absolvit liceul, iar 18,67% sunt absolvenți ai școlii profesionale, restul populației cu vârsta mai mare de 10 ani având un nivel scăzut de pregătire școlară. Rata analfabetismului este sub 1,8% , fiind inferioară mediei înregistrate la nivel național și regional.

11

-%- Total Sup de

lungă durată

Sup de scurtă durată

Postli- ceal, de maiştri

Liceal Profe- sional

Gimna- zial

Primar Fără şcoală absolv.

Şcoala nedecl.

Anal- fabeţi

100,00 7,11 0,46 3,82 22,70 18,67 27,75 15,31 4,07 0,10 1,76 Sursa: Institutul Național de Statistică, Recensământul populației și al locuințelor 2002

3.4. Participarea populației la activitatea economică Din cele 425,3 mii persoane, reprezentând populația totală a județului la 31 decembrie 2009, populația activă numără 185,5 mii persoane (43,6% din total), în timp ce resursele de muncă însumează 277,6 mii persoane, reprezentând 65% din populația județului (aici fiind incluse toate persoanele în vârstă de muncă, apte de lucru precum și persoanele în afara vârstei de muncă, aflate în activitate). Diferența de 92,1 mii persoane este constituită din studenții și elevii în vârstă de muncă care frecventează cursuri de zi, femeile casnice și alte categorii de persoane neocupate.

Populația inactivă numără 239,8 mii persoane (56,4% din total), fiind alcătuită din elevi și studenți, pensionarii care nu realizează alte venituri în afara pensiei, femei casnice, copiii și adulții care nu au statut de elev, respectiv pensionar și care sunt întreținuți de familie, stat sau organizații private. Ponderea populației inactive a crescut în perioada 1995-2005 atât ca urmare a creșterii numărului de pensionari cât și datorită tendinței de prelungire a duratei medii a studiilor, scăzând ușor în perioada ulterioară (56,4% în anul 2009 comparativ cu 58,4% în 2005).

7,57 3,82

22,7

18,67

27,57

15,31

4,07 1,86

Structura populatiei dupa nivelul scolii absolvite

Superior

Postliceal si de maistri

Liceal

Profesional

Gimnazial

Primar

Fara scoala abs., scoala nedecl.

Analfabeti

12

Componentele populației în funcție de participarea la viața economică

-mii persoane- Populația totală, din care: 425,3

• Resurse de muncă 277,6 A. Populația activă civilă 185,5

• Populația ocupată civilă 170,2 • Șomeri 15,3

B. Populația inactivă, din care: 239,8 • Populația în pregătire profesională și alte

categorii de populație în vârstă de muncă 92,1 Sursa: Institutul Național de Statistică, Balanța forței de muncă 2010

4. Economia 4.1. Date generale privind economia

Valoarea, structura produsului intern brut al județului Sibiu

UM 1998 2000 2005 2008 Produsul intern brut Mil lei preturi

curente 709,9 1523,5 6103,1 11141,4 Structura VAB

Agricultura % 11,5 9,0 8,3 5,0 Industrie % 32,0 40,2 32,0 35,1 Construcții % 8,4 7,3 8,4 11,3 Servicii % 48,1 43,5 51,3 48,6

PIB/ locuitor Euro PCS 5129 8548 12968 PIB/loc. în raport cu media națională % 101,1 100,1 108,2 109,9 PIB/loc. în raport cu media europeană % 27,3 27,9 37,1 51,7 Sursa: Calcule pe baza datelor Institutului Național de Statistică

170,2 15,3 239,8

0 50 100 150 200 250 300 350 400 450mii

Principale componente ale populatiei dupa participarea la activitatea economica, in anul 2009

Pop. ocupata

Someri

Pop. inactiva

13

Produsul intern brut realizat la nivelul județului Sibiu în anul 2008 însumează 11141,4 milioane lei prețuri curente. Structura acestuia relevă predominanța sectorului serviciilor și a industriei (48,6% respectiv 35,1% din total), cota agriculturii fiind de doar 5% din PIB iar cea a sectorului construcțiilor de 11,3%. Produsul intern brut/ locuitor la nivelul județului Sibiu a atins 12968 euro PCS (euro la paritatea puterii de cumpărare standard), valoare peste cea a indicatorului la nivel național (12000 euro PCS). Comparativ cu alte state europene, PIB/locuitor la nivelul județului Sibiu ajunge la 51,7% din media europeană. Acest raport a crescut de aproape 2 ori în doar 10 ani, datorită ritmului superior de creștere economică înregistrat în județul Sibiu.

Evoluția structurii valorii adăugate brute (VAB) la nivelul județului Sibiu

% 1998 2000 2005 2008 Agricultură, silvicultură, pescuit 11,5 9,0 8,3 5,0 Industrie 36,5 40,2 32,0 35,1 Construcții 6,2 7,3 8,4 11,3 Comerţ, hoteluri şi restaurante, transporturi, comunicaţii 27,6 25,2 20,6 21,1 Intermedieri financiare, tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii pentru întreprinderi 8,6 7,3 16,3 14,3 Administraţie publică, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială 9,6 11,0 14,4 13,2 Agricultura și silvicultura și-au redus ponderea în valoarea adăugată brută la nivel județean de la 11,5% în 1998 la 5,0% în 2008, în timp ce ponderea industriei fluctuează între 32% și 40%. Creșteri importante au înregistrat sectorul construcțiilor, intermedierile financiare și

0

20

40

60

80

100

120

1998 2000 2005 2008

%

PIB/locuitor la nivelul jud. Sibiu comparativ cu media nationala si europeana

% fata de media nationala % fata de media UE27

14

serviciile pentru întreprinderi precum și sectorul ,,Administrație publică, învățământ și sănătate”, în timp ce domeniul ,,Comerț, hoteluri, transporturi și comunicații” și-a redus contribuția la formarea V.A.B.

4.2. Numărul și structura întreprinderilor

Unitățile economice locale active din județul Sibiu, după activitatea principală și clasa de mărime, în anul 2008

-nr.- Total

din care 0-9 sal. 10-49 sal. 50-249 sal. peste 250

sal. Total 12136 10685 1114 282 55 Agricultura, silvicultura 277 247 26 4 0 Industria extractivă 25 18 5 2 0 Industria prelucrătoare 1803 1295 326 146 36 Energie electrică și termică, gaze și apă 18 7 7 3 1 Construcții 1302 1092 170 35 5 Comerț 3773 3446 290 33 4 Hoteluri și restaurante 679 592 77 10 0 Transporturi și comunicații 1065 963 79 19 4 Intermedieri financiare 144 136 7 1 0 Tranzacții imobiliare și alte servicii 2413 2292 94 25 2 Învățământ 64 62 2 0 0 Sănătate și asistență socială 265 253 9 3 0 Alte activități 308 282 22 3 1 Sursa: Institutul Național de Statistică Notă: Sunt incluse doar entitățile comerciale cu activitate economică nefinanciară, organizate ca: societăți comerciale, regii autonome, societăți cooperatiste, societăți agricole La finele anului 2008, în județul Sibiu existau 12136 firme active, 88,0% dintre acestea încadrându-se în clasa microîntreprinderilor, 9,2% în clasa întreprinderilor mici, 2,3% în cea a întreprinderilor mijlocii și doar 55 firme (0,5% din total), se situau în categoria întreprinderilor mari. Predomină firmele având ca activitate principală comerțul (peste 31% din total), urmate de cele din sectorul tranzacțiilor imobiliare și serviciilor pentru întreprinderi (19,9%) și de cele din industria prelucrătoare (14,9%). 36 din cele 55 firme mari, cu peste 250 salariați, activează în industria prelucrătoare, alte 5 firme mari activează în construcții, câte 4 în domeniul comerțului și în sectorul transporturilor, 2 firme mari în domeniul tranzacții

15

imobiliare și alte servicii pentru întreprinderi și câte 1 firmă mare în sectorul producerii și distribuției energiei, apei și gazului. Exceptând sectorul producerii și distribuției energiei electrice, a apei și a gazului, celelalte domenii înregistrează ponderi ale întreprinderilor mici și microîntreprinderilor de peste 90% din numărul de firme la nivel de ramură.

Cifra de afaceri, investițiile brute și personalul unităților locale active din industrie și servicii, la nivelul județului Sibiu, în anul 2008

Cifra de

afaceri (mil. lei)

Investiții brute

(mil. lei)

Investiții brute/

1000 lei C.A. (lei)

Personal (nr.)

Productivitatea muncii (mii lei)

Total 21353 3645 171 118943 179,5 Industria extractivă 1994 622 312 4412 451,9 Industria prelucrătoare 6429 913 142 48646 132,2 Energie electrica și termică, gaze și apă 385 104 270 1570 245,2 Construcții 1901 267 140 13455 141,3 Comerț 7555 702 93 22688 333,0 Hoteluri și restaurante 265 106 400 4200 63,1 Transporturi și comunicații 1724 474 275 10630 162,2 Tranzacții imobiliare și alte servicii 827 406 491 10520 78,6 Învățământ 10 1 100 206 48,5 Sănătate și asistență socială 69 25 362 1015 68,0 Alte activități 194 25 129 1601 121,2 Sursa: Institutul Național de Statistică Notă: Sunt incluse doar entitățile comerciale cu activitate economică nefinanciară, organizate ca: societăți comerciale, regii autonome, societăți cooperatiste, societăți agricole Cifra de afaceri totală realizată de firmele locale s-a ridicat în anul 2008 la 21353 milioane lei, aportul comerțului fiind de aproximativ 35%, iar cel al industriei prelucrătoare de 30%. Investițiile brute realizate în anul 2008 la nivelul județului Sibiu au depășit 3600 milioane lei, activitățile economice care au beneficiat de cel mai important volum de investiții fiind industria prelucrătoare, comerțul și industria extractivă. Capitalul investit reprezintă 17% din cifra de afaceri obținută de companiile locale din industrie, construcții și servicii. Comparativ cu cifra de afaceri la nivel de ramură, aferentă anului 2008, cele mai ridicate valori ale investițiilor s-au realizat în domeniul tranzacții imobiliare și servicii către întreprinderi, învățământ, în sectorul hotelurilor și restaurantelor, în sănătate și în industria extractivă. Cu doar 93 lei investiți la 1000 lei cifra de afaceri obținută în 2008, sectorul comerțului ocupă

16

ultima poziție în clasamentul pe domenii economice realizat în funcție de acest indicator economic. Productivitatea muncii în industrie, construcții și servicii Analizate strict prin prisma indicatorilor financiari, nivelurile cele mai ridicate ale productivității muncii, la nivelul anului 2008, s-au înregistrat în industria extractivă, în domeniul comerțului și în sectorul producerii și distribuției energiei electrice, energiei termice, gazului și apei. La polul opus, niveluri scăzute ale productivității se înregistrează în unitățile economice din domeniul învățământului, din sectorul hoteluri și restaurante și din domeniul sănătății.

4.3.Agricultura

Județul Sibiu dispune de un potențial agricol semnificativ. Terenurile arabile însumează aproximativ 117 mii hectare, pășunile aproape 108 mii hectare, fânețele cca 73 mii hectare, iar livezile peste 5000 hectare. Terenurile arabile sunt localizate cu precădere în depresiuni, în lunca Târnavei Mari și în Podișul Secașelor. Solurile se încadrează în clasa de fertilitate medie și în mai mică măsură în clasa de fertilitate ridicată, iar condițiile de climă permit cultivarea majorității cerealelor, furajelor, legumelor și plantelor tehnice. Viticultura are o veche tradiție în județul Sibiu, cele mai importante suprafețe cultivate cu viță de vie fiind localizate, pe valea Târnavei Mari, în zona Mediașului și în partea de sud-vest a județului, în arealul Apold - Miercurea Sibiului.

Utilizarea terenurilor

-ha- 1995 2000 2005 2009 Suprafața agricolă totală, din care 307974 307149 306192 305554 • Terenuri arabile 116276 116404 115874 117041 • Pășuni 107126 107222 106886 107825 • Fânețe 75724 75479 75780 72925 • Vii 3194 2759 2759 2670 • Livezi 5654 5285 4893 5093 Păduri 201750 186391 204124 201950 Ape 6734 6452 6023 6004 Alte terenuri 26790 43256 26909 29740

Sursa: Institutul Național de Statistică

Suprafața arabilă cultivată este în continuă diminuare, în anul 2009 aceasta reprezentând doar 47,4% din terenurile arabile. Predomină cultura cerealelor – 67,4% din total, urmate de furaje –16,1 din suprafața cultivată și de cartofi –8,6%. Alte suprafețe importante sunt cultivate cu legume.

17

Ca urmare a reducerii suprafețelor cultivate, numărul de mașini și utilaje agricole este în scădere. Cu suprafață medie de 44 hectare teren arabil/ tractor, județul Sibiu se plasează pe unul din primele locuri la nivel național.

Suprafața cultivată

-ha- 1995 2000 2005 2009 Total, din care 108715 80995 78858 55422 • Cereale 66108 45608 47204 37331 • Cartofi 6237 5768 5490 4783 • Sfeclă de zahăr 1579 339 185 757 • Floarea soarelui 315 274 140 353 • Legume 2740 3370 3081 3419 • Furaje 30990 25249 22311 8925

Sursa: Institutul Național de Statistică

Parcul de mașini și utilaje agricole

-nr- 1995 2000 2005 2009 Tractoare 3143 2646 2586 2642 Pluguri 2299 1992 1937 2005 Semănători mecanice 867 803 716 773 Combine pentru recoltat 835 454 318 307

Sursa: Institutul Național de Statistică

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

1995 2000 2005 2009

Alte culturi

Furaje

Legume

Floarea soarelui

Sfecla de zahar

Cartofi

Cereale

18

Caracterizate prin producții la hectar peste mediile naționale la majoritatea culturilor, producția agricolă vegetală înregistrează variații importante de la un an la altul, depinzând într-o măsură considerabilă de factori climatici.

Producția agricolă vegetală

-tone- 1995 2000 2005 2009 Cereale 185239 109333 150567 116585 Cartofi 79722 74272 71061 83821 Sfeclă de zahăr 32607 3931 6665 27584 Floarea soarelui 414 113 134 345 Legume 37572 36963 34733 47446 Furaje 542445 255796 232097 158764 Fructe (excl. struguri) 13207 16190 26113 21229 Struguri 3663 6180 1096 1571

Sursa: Institutul Național de Statistică

Efectivele de animale sunt în diminuare la toate speciile, cu excepția ovinelor. Cu peste 550 mii de ovine, județul Sibiu ocupă primul loc la nivel național (6% din șeptelul României). Creșterea oilor constituie principala activitate economică pentru multe localități rurale din zona de munte, păstoritul tradițional păstrându-se până în zilele noastre în zona Mărginimii Sibiului.

Efectivele de animale

-capete- 1995 2000 2005 2009

Bovine 65706 45133 53040 48388 Porcine 114497 85345 113276 98932 Ovine 385978 298577 506964 550905 Păsări 1456800 801563 829958 732213

Sursa: Institutul Național de Statistică

020000400006000080000

100000120000140000160000180000200000

Cereale Cartofi Sfecla de zahar Legume

1995

2000

2005

2009

19

4.4.Industria Producția de energie primară

UM 2008 Cărbuni (tone) Tone - Gaze naturale extrase ( mii mc) Mii mc 906496 Puterea instalată (MW) MW 96,1 Producția de energie electric ă (mii kWh) Mii KWh 234244

Sursa: Institutul Național de Statistică

Principalele resurse energetice ale județului Sibiu sunt hidroenergia și biomasa. Potențialul energetic al râului Olt și al afluenților săi (Sadu, Cibin Rășinari) este valorificat prin 4 hidrocentrale a căror putere instalată însumează 58 MW și prin alte câteva centrale de putere mică și microhidrocentrale amplasate pe cursul unor râuri mai mici (Sadu, Cibin, Rășinari, Sebeș). Hidrocentrala Sadu I, pusă în funcțiune în anul 1896, este cea mai veche amenajare hidroenergetică din România. Alte microhidrocentrale se află în diferite etape constructive sau au fost puse recent în funcțiune, rămânând totuși un important potențial hidro nevalorificat.

Potențialul biomasei, reprezentat de cantitatea mare de deșeuri forestiere, de culturile de plante energetice și reziduurile agricole valorificabile în scopuri energetice este o altă resursă de energie importantă a județului. Potrivit unui studiu realizat de ICEMENERG SA, potențialul energetic al biomasei la nivelul județului Sibiu s-ar ridica la aproximativ 302 Terajouli.

Extracția gazului metan din domurile gazeifere din zona de nord a județului are o tradiție de aproape 100 ani. Producția de gaze naturale s-a ridicat în anul 2008 la 906496 mii m3, completând tabloul resurselor energetice ale județului Sibiu.

Producția realizată în 2008 la câteva produse industriale reprezentative pentru județul Sibiu:

Produs industrial UM Prod. anuală

Gaz metan extras mii mc 906496 Preparate din carne tone 1643 Conserve din carne tone 21681 Lapte de consum hl 1232 Bere mii hl 26 Confecții textile mii lei 278123 Încălțăminte mii per. 1598 Cherestea mc 50876 Plumb tone 24033 Mobilier mii lei 24144

Sursa: Institutul Național de Statistică

20

Chiar dacă ponderea industriei în totalul valorii adăugate brute și în ce privește ocuparea forței de muncă la nivel județean s-a redus în ultimii 15-20 ani, industria își păstrează locul important în ansamblul economiei județului Sibiu. Cea mai mare parte a volumului de investiții economice s-a îndreptat spre industrie, aceasta fiind totodată principala sursă de exporturi. Județul Sibiu a cunoscut o dezvoltare industrială timpurie, ce s-a consolidat începând cu debutul secolului XX. Atât Sibiul cât și municipiul Mediaș s-au numărat printre orașele românești cu un puternic profil industrial, cu firme activând într-o gamă largă de ramuri industriale. Pe lângă acestea, o serie de alte localități mai mici s-au specializat fie în subramuri ale industriei ușoare (Cisnădie, Dumbrăveni, Agnita) sau ale industriei grele (Copșa Mică, Avrig). Anii 90 au adus un puternic recul economic, industria locală fiind de asemenea afectată. Șocul economic a fost resimțit mai puternic de localitățile monoindustriale (Copșa Mică, Dumbrăveni, Cisnădie). În ultimii câțiva ani s-a produs o revigorare a industriei locale, inclusiv datorită unui importante investiții ale unor mari companii multinaționale. În prezent pilonii principali ai industriei județului Sibiu sunt industria construcțiilor de mașini, industria mijloacelor de transport (subansamble și componente auto), industria electrotehnică, industria confecțiilor textile și a încălțămintei. Forța de muncă locală bine calificată, legăturile culturale tradiționale cu țările germanofone, infrastructura de transport în plină dezvoltare (inclusiv aeroport internațional) au constituit premisele atragerii unor investiții străine semnificative, îndeosebi ale firmelor germane. Aceste investiții s-au realizat fie prin deschiderea de noi filiale fie prin preluarea în totalitate sau în majoritate a unor companii românești. Domeniile spre care s-a îndreptat majoritatea investițiilor străine sunt industria auto și a componentelor auto, industria construcțiilor de mașini și utilaje, piese și subansamble electrice și electrotehnice, industria ușoară. De altfel, industria mijloacelor de transport (inclusiv componente), industria construcțiilor de mașini mașinile și industria echipamentelor electrice asigură peste 50% din exporturile județului. Industria confecțiilor textile și a încălțămintei, continuă puternica tradiție locală, prosperând ca urmare a dezvoltării producției în sistem ”lohn”.

Principalele firme cu sediul în județul Sibiu având industria ca obiect principal de

activitate: • Producerea și distribuția gazului natural : Romgaz, Transgaz • Industria alimentară și a băuturilor : Scandia Română, Boromir, Salconserv • Industria confecțiilor textile și încălțămintei: Euroconf, Modex, Sib Dress, Somarest,

Transeuro Textile, Incstar • Industria construcțiilor de mașini și utilaje: SNR Rulmenți, Uzina Mecanica Mârșa • Industria de armament: Uzina Mecanica Mârșa • Industria electrotehnică: Marquardt Schaltsysteme SCS, Simea, Siemens Electrical

Installation Technology, Raguse Medizinische Produkte Romania

21

• Industria mijloacelor de transport: Compa, Kromberg & Schubert, Continental Automotive, Faurecia Seating Tălmaciu, Takata – Petri, Thyssen Krupp Bilstein Compa,

• Construcții metalice: Armax Gaz • Servicii industriale: Dafora • Metalurgie neferoasă: Sometra • Industria bunurilor casnice: Emailul • Industria sticlei: Geromed, Vitrometan, Sticla Avrig

4.5.Turism

Turismul beneficiază în județul Sibiu de un potențial important, reprezentat de cadrul natural deosebit și de obiectivele sale culturale de certă valoare. Arealul montan, prin Munții Făgăraș (supranumiți Alpii Transilvaniei datorită înălțimii și masivității lor), Munții Cindrel, și Munții Lotrului constituie principala zonă de atracție turistică a județului Sibiu. În județul Sibiu se află una din cele mai vechi stațiuni de iarnă ale României – stațiunea Păltiniș, situată la o altitudine de peste 1400 m. În munții Făgăraș, pe traseul spectaculos al Transfăgărășanului, la Bâlea, se dezvoltă în prezent o nouă stațiune de iarnă, care datorită altitudinii ridicate permite practicarea sporturilor de iarnă (inclusiv a sporturilor extreme) timp de 6 luni pe an. Îmbinând farmecul rustic cu atracțiile naturale, agroturismul este una din formele de turism care a cunoscut o dezvoltare remarcabilă în ultimii ani, fiind bine reprezentat în zona Mărginimii Sibiului. Situată în partea de sud-vest a județului, la poalele Munților Cindrel, întinsa zonă etnofolclorică a Mărginimii cuprinde 18 localități având o bogată moștenire culturală. Tradițiile pastorale (oieritul transhumant), tradițiile folclorice, stilul arhitectonic și cel vestimentar bine păstrate au constituit premisele apariției și dezvoltării turismului în această zonă rurală. La Sibiel se găsește un celebru muzeu al icoanelor țărănești pe sticlă, ce atrage anual cca 15000 vizitatori, iar la Tilișca se pot vedea urmele unei cetăți dacice. Turismul cultural a cunoscut o dezvoltare semnificativă în ultimii ani. Principala atracție o reprezintă orașul Sibiu, cu numeroase obiective cultural-istorice (cetatea, bisericile, piețele medievale, Muzeul Brukenthal, Complexul Muzeal Astra) și gazda unor importante evenimente culturale (Festivalul internațional de Teatru, Festivalul de Jazz, Festivalul ARTmania, Festivalul de film documentar ,,Astra film”). Ca recunoaștere a bogatei moșteniri culturale, Sibiul a fost ales de către Comisia Europeană drept capitală europeană a culturii în anul 2007, fiind până în prezent singurul oraș din România care a primit acest titlu De interes turistic sunt și localități mai mici precum municipiul Mediaș (cetate medievală), Avrig (palat baroc), Dumbrăveni (biserica armeano-catolică), Cisnădioara (veche biserică în stil romanic), Cârța (ruinele abației cisterciene), Slimnic (cetate țărănească), Biertan, Valea Viilor, Alma, Moșna, Dealu Frumos, Merghindeal, Iacobeni (biserici fortificate, primele două fiind incluse în patrimoniul UNESCO).

22

Turismul balnear dispune în județul Sibiu de două vechi stațiuni - Ocna Sibiului și Bazna – ce se află de câțiva ani într-un amplu proces de modernizare. Nu în ultimul rând trebuie amintit turismul de afaceri care a luat amploare în ultimii ani, fiind potențat atât de interesul oamenilor de afaceri străini pentru zona Sibiu cât și de condițiile de cazare de înalt nivel și facilitățile oferite în cadrul structurilor de primire din Sibiu.

Principalii indicatori ai activității turistice

UM 1995 2000 2005 2009 Capacitate de primire existentă locuri 5611 5269 4754 6013 Capacitate de primire în funcțiune mii locuri-zile 1436,7 999,9 1162,8 1604,3 Număr sosiri mii 234,6 156,8 228,6 244,7 Număr înnoptări mii 446,4 275,3 369,0 381,7 Sursa: Institutul Național de Statistică Capacitatea de primire la 31 iulie 2009 cuprindea 6013 locuri în 172 unități de cazare (106 dintre acestea fiind pensiuni turistice și agroturistice), multe dintre acestea fiind unități noi sau recent modernizate. Numărul de înnoptări înregistrează un trend descendent, în condițiile sporirii capacității de primire în funcțiune, determinând scăderea indicelui de utilizare netă a capacității de primire. Acest lucru arată necesitatea de diversificare în continuare a ofertei turistice și a oportunităților de petrecere a concediului în vederea prelungirii sejurului turiștilor în județul Sibiu.

4.6. Exporturi

UM 2001 2005 2007 2009 2010* Valoarea exporturilor mii euro 295058 552700 1118356 1071194 1449972 Ponderea în exporturile României % 2,3 2,5 3,8 3,7 3,9 Exporturi/ locuitor euro 696 1306 2643 2522 3409

*date provizorii Sursa: Institutul Național de Statistică

1436,7

999,9 1162,8

1604,3

446,4 275,3 369 381,7

0

500

1000

1500

2000

1995 2000 2005 2009

mii

Evolutia capacitatii de cazare si a fluxului turistic

Capacitate de cazare in functiune Nr. innoptari

23

Exporturile de mărfuri joacă un rol tot mai important în dezvoltarea economică a județului Sibiu. Principalele mărfuri exportate în anul 2009 au fost mașinile și echipamentele (41% din total), produsele textile (20,3%), mijloacele de transport (9,6%). Produsele agricole și materiile prime dețin ponderi neglijabile în exportul județului (sub 2%). Exporturile județene au crescut într-un ritm accelerat, valoarea mărfurilor exportate mărindu-se de aproape 5 ori între 2001 și 2010, ajungând la 1,45 miliarde euro. Astfel, ponderea județului în exporturile naționale a crescut de la 2,3% la 3,9%, ceea ce arată că județul Sibiu a devansat tendința de creștere a exporturilor la nivel național.

5. Piața forței de muncă

Numărul populației active a județului Sibiu a scăzut de la 200,8 mii persoane în 1995 la 175,6 mii în 2005, crescând apoi la 195,5 mii persoane în anul 2009. În mod similar, în perioada 1995-2009, s-au redus populația ocupată, de la 181,5 mii persoane la 170,2 mii persoane și forța de muncă salariată, de la 138,9 mii persoane la 115,9 mii persoane. Aceste evoluții au determinat scăderi semnificative ale ratei de activitate și ale ratei de ocupare a populației în vârstă de muncă. Numărul șomerilor și rata șomajului au avut evoluții determinate în mare parte de ciclurile economice, cu scăderi în perioadele de creștere economică (1995-1996, 2000-2007) și creșteri în perioadele de recesiune (1997-1999, 2008-2009). Ca o consecință a reducerii numărului populației ocupate și a variației numărului de persoane inactive, rata de dependență economică a populației a înregistrat o evoluție oscilantă în perioada 1995-2009, ajungând la 1437‰ la finele perioadei sus menționate.

0300600900120015001800210024002700300033003600

0200400600800

1000120014001600

2001 2005 2007 2009 2010

euro

mil

euro

Evolutia exporturilor in perioada 2001-2010

Valoarea exporturilor Exp./ locuitor

24

Principalii indicatori ai pieței muncii

UM 1995 2000 2005 2009 2010

Populația activă Mii 200,8 185,0 175,6 185,5 … Populația ocupată Mii 181,5 166,0 165,1 170,2 … Nr. salariaților Mii 138,9 113,0 104,5 115,9 106,7 Nr. șomerilor Mii 19,3 19 10,5 15,3 10,8 Rata de activitate % 66,3 59,8 58,5 64,4 … Rata de ocupare % 59,9 53,7 55,0 56,1 … Rata șomajului % 9,6 10,3 6,0 8,2 5,8 Rata de dependență economică ‰ 1462 1675 1558 1437 … Sursa: Institutul Național de Statistică … date nedisponibile

Populația ocupată pe principalele sectoare de activitate

Mii pers. 1995 2000 2005 2009

Total 181,5 166,0 165,1 170,2 Agricultura 39,8 41,1 30,5 27,6 Industrie 73,4 58,9 54,0 52,4 Construcții 6,8 7,7 9,9 12,0 Servicii 61,5 58,3 70,7 78,2 Sursa: Institutul Național de Statistică

Structura pe domenii de activitate a populației ocupate a suferit modificări notabile în intervalul 1995-2009. Populația ocupată în agricultură și în industrie a scăzut atât în cifre

0

30

60

90

120

150

180

210

1995 2000 2005 2009

181,5 166 165,1 170,2

19,3 19 10,5 15,3

mii

Evolutia nr. populatiei ocupate si a somerilor

Pop.ocupata Someri

25

absolute cât și ca pondere în totalul populației ocupate și a crescut semnificativ populația ocupată în sectorul serviciilor, ajungând la 45,9% din total. Aceste evoluții apar mai pregnant dacă se analizează evoluțiile structurii forței de muncă salariate, ponderea salariaților din domeniul serviciilor depășind 54% în anul 2009, în timp ce agricultura și silvicultura dețin 1,4% din numărul salariaților. Cu toate acestea, structura ocupării la nivelul județului Sibiu este departe de a avea caracteristicile unei economii postindustriale, unde sectorul serviciilor deține peste 70% din forța de muncă.

Structura pe domenii de activitate a salariaților

Mii pers. 1995 2000 2005 2009

Total 138,9 113,0 104,5 115,9 Agricultura 9,0 3,0 2,0 1,6 Industrie 71,9 56,4 46,5 42,1 Construcții 6,9 7,3 8,4 9,5 Servicii 51,1 46,3 47,6 62,7 Sursa: Institutul Național de Statistică

6. Infrastructura socială și de educație

6.1. Nivelul de dezvoltare al județului Sibiu exprimat prin indicatori sintetici Indicator de măsurare sintetică a dezvoltării umane, Indicele de Dezvoltare Umană (IDU)2 a fost calculat pe baza mediei geometrice indicilor celor 3 dimensiuni fundamentale ale

2 Calculating the Human Development Index, http://hdr.undp.org/en/media/HDR_2010_EN_TechNotes_reprint.pdf

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

1995 2000 2005 2009

21,9% 24,8% 18,5% 16,2%

40,4% 35,5% 32,7% 30,8%

3,7% 4,6% 6,0% 7,1%

33,9% 35,1% 42,8% 45,9%

Structura pe principalele sectoare de activitate a populației ocupate

Agricultura Industrie Constructii Servicii

26

dezvoltării umane: o viață lungă și sănătoasă, acces la informație și educație și un standard decent de trai. IDU la nivelul județului Sibiu este 0.857. Indicele de Dezvoltare Umană și valorile indicatorilor acestuia pentru anul 2008 la nivelul

județului Sibiu

Indicatorii dezvoltării umane durabile IDU Speranța medie de viață la naștere (ani) 73.34 0.857

Rata alfabetizării (%) 98.24

Rata de școlarizare (%) 86

PIB per locuitor în $ la paritatea puterii de cumpărare 13845.9

Valoarea Indicatorului Dezvoltării Umane (IDU) a județului Sibiu este mai mare decât valoarea indicatorului calculată atât la nivelul Regiunii Centru cât și a întregului teritoriu național.

Accesul la informație și dinamica fenomenului de urbanizare din ultimul timp a atras după sine o creștere a gradului de dezvoltare din majoritatea orașelor din județ, două treimi din populația județului Sibiu trăiește în mediul urban (67% potrivit datelor statistice din 2009). În expresia gradului de dezvoltare la nivelul județului Sibiu o componentă de bază o reprezintă și mediul rural, indicatorul sintetic care pune cel mai bine în evidență nivelul de dezvoltare la nivel unitate administrativ - teritorială rurală fiind Indicele Dezvoltării Comunelor (IDC)3, a cărui expresie matematică este compusă dintr-o serie de indicatori selectați pentru 4 domenii: infrastructura de locuire, resurse publice, capitalul economic individual-familial și capitalul uman condiționat de vârstă. Operând în baza conceptului de sărăcie comunitară potrivit căruia o comună este cu atât mai puțin dezvoltată cu cât la nivelul ei se înregistrează

3 Dumitru Sandu, Dezvoltarea comunelor din România, 2009

0,857

0,814 0,821

0,7

0,75

0,8

0,85

Județul Sibiu Regiunea Centru România

Valoarea IDU la nivelul județului Sibiu comparativ cu IDU în Regiunea Centru și România în 2008

IDU

27

o probabilitate mai mare de consum redus de bunuri publice sau private, IDC la nivelul județului Sibiu este 66 indicând o dezvoltare mai mare la nivelul mediului rural, față de media națională care are valoarea 50. Primele 22 de comune cele mai dezvoltate din județul Sibiu și care au un IDC de 65 și peste sunt: Șelimbăr (128), Râu Sadului (114), Sadu (103), Șura Mică (99), Șura Mare (82), Arpașu de Jos (81), Cristian (78), Blăjel (76), Axente Sever (76), Micăsasa (75), Dârloș (72), Șeica Mare (70), Tilișca (69), Racovița (67), Turnu Roșu (67), Șeica Mică (66), Loamneș (66), Alma (66), Gura Râului (66), Marpod (65), Ațel (65) și Slimnic (65).

6.2. Județul Sibiu în contextul educațional și a ofertei profesionale. Aspecte ale capitalului uman La nivelul județului Sibiu aspecte privind capitalul uman este evidențiat printr-un set de indicatori relevanți privind: evoluția ratei de absolvire pe niveluri de educație, formarea profesională a adulților, accesul la educație și sănătate. Potrivit datelor aferente anului școlar 2009/2010 în județul Sibiu, accesul la educație și învățământ se realizează prin intermediul celor 137 de școli pentru învățământul de zi, seral și cu fără frecvență redusă: 94 de școli pentru învățământul primar și gimnazial, 39 de licee, 3 școli postliceale și o școală profesională. În perioada 2000-2008 evoluția populației școlare a înregistrat o scădere ca urmare a fenomenelor demografice, cu excepția populației din învățământul liceal.

Evoluția populației școlare4 a județului Sibiu în perioada 2000-2008

4 Sursa datelor: Institutul Național de Statistică

28

În județul Sibiu accesul la învățământul superior este asigurat de 4 instituții de învățământ superior în cadrul cărora există 21 facultăți, principalele domenii de pregătire profesională fiind: inginerie industrială, inginerie mecanică, mine, petrol și gaze, inginerie managerială, inginerie electrică, ingineria mediului, ingineria transporturilor, tehnologia informațiilor, biotehnologii, agricultură, horticultură, științe economice, finanțe - contabilitate, marketing, comerț, drept, turism, medicină, medicină dentară, tehnică dentară. În anul universitar 2008-2009 numărul total de studenți înscriși la cele 4 universități și 21 facultăți a fost de 24211, iar cel al absolvenților 5845. Evoluția ratei de absolvire pe niveluri de educație5 la nivelul județului Sibiu în perioada 2000-2007 a înregistrat diferențieri semnificative în funcție de nivelurile de învățământ și medii de rezidență. În mediul urban cele mai mari rate de absolvire sunt în învățământul gimnazial și liceal, iar în ultimii ani și în învățământul profesional și de ucenici.

Evoluția ratei de absolvire pe niveluri de educație la nivelul județului Sibiu în perioada 2000-2007

An şcolar Învăţământ

gimnazial Învăţământ

liceal Învăţământ profesional

şi de ucenici

Învăţământ postliceal

şi de maiştri

2000/2001 88.2 45.7 33.2 9.8 2001/2002 82 44.8 26.3 9.3 2002/2003 85.7 48.6 31.6 9.4 2003/2004 84.1 45.9 24.8 7.6 2004/2005 76.9 51 56.8 7.4 2005/2006 90.4 46.6 53 5.3 2006/2007 80.8 48.8 42.9 4.9

În județului Sibiu există societăți comerciale și firme de consultanță care oferă cursuri de formare profesională, dar și o rețea de învățământ prin care se derulează programe ce vizează educația adulților oferind noi oportunități în rândul celor care doresc o reconversie profesională sau dobândirea de noi competențe. În anul 2008 în cadrul a 24 programe autorizate CNFPA derulate prin rețeaua de învățământ de stat au beneficiat de formare profesională 521 de persoane, 50% din numărul total de școli de învățământ tehnic și profesional (28) fiind autorizate CNFPA.

5 Rata de absolvire reprezintă procentul absolvenţilor unui anumit nivel de educaţie din totalul populaţiei în vârstă teoretică de absolvire specifică nivelului de educaţie respectiv

29

Programe autorizate CNFPA și alte programe de formare profesională derulate în 20086

Judeţul Şcoala Denumirea programului Nr. programe derulate

Nr. participanţi

SIBIU Colegiul Tehnic de Ind. Alimentară "Terezianum" Sibiu

Măcelar 2 40

Colegiul Tehnic de Ind. Alimentară "Terezianum" Sibiu

Brutar 5 84

Colegiul Tehnic de Ind. Alimentară "Terezianum" Sibiu

Formator 1 16

Colegiul Tehnic de Ind. Alimentară "Terezianum" Sibiu

Electromecanic utilaje şi instalaţii comerciale, electrocasnice şi de

industrie alimentară

2 38

Colegiul Tehnic Textil Sibiu Marochiner 2 70 Grupul Şcolar C-ţii de Maşini Mârşa Sudor 1 18

Şcoala de Cooperaţie Sibiu Frizer - coafor - manichiurist - pedichiurist

1 20

Şcoala de Arte şi Meserii Târnava Lucrător maşinist utilaje 5 130 Şcoala de Arte şi Meserii Târnava Maşinist la alte maşini de transport pe

orizontală şi verticală 2 44

Şcoala de Arte şi Meserii Târnava Macaragiu 1 27 Şcoala Naţională de Gaz Mediaş Sondor foraj 1 16 Şcoala Naţională de Gaz Mediaş Mecanic motoare termice 1 18

Colegiul Tehnic de Ind. Alimentară "Terezianum" Sibiu

Program Phare de calificare şi recalificare a forţei de muncă - brutar

5 85

Colegiul Tehnic de Ind. Alimentară "Terezianum" Sibiu

Program Phare de calificare şi recalificare a forţei de muncă -

electromecanic

2 35

Total 31 641

Un indicator care se reflectă în calitatea capitalului uman este sănătatea populației și accesul la infrastructura și serviciile de sănătate. Potrivit datelor statistice din anul 2009, asistența medicală spitalicească este asigurată de 10 spitale. Asistența medicală primară se realizează prin intermediul a 322 cabinete medicale de familie și medicină generală. Asistența ambulatorie de specialitate se realizează prin 10 ambulatorii integrate spitalelor și de specialitate. Numărul total de paturi din spital este de 2896 (6,8 nr. paturi la 1000 de locuitori). Personalul medico-sanitar este de 4552 dintre care: 1076 de medici, 370 de stomatologi, 237 de farmaciști, restul de 2869 fiind personal sanitar mediu.

6.3. Capacități de cercetare Dezvoltarea sectorului cercetare - dezvoltare - inovare este unul dintre factorii care poate potența competitivitatea la nivelul județului Sibiu. Necesitatea întăririi legăturii dintre mediul economic și cel de afaceri atrage în viitor dezvoltarea economiei bazate pe

6 Sursa datelor: ISJ Alba, situația la 1 februarie 2009

30

cunoaștere, a clusterelor industriale și a celor bazate pe cercetare, accelerând procesul de transfer tehnologic.

Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu

Situată în municipiul Sibiu, centru universitar cu tradiție, Universitatea ”Lucian Blaga” se bucură datorită liderilor și personalului didactic de o bună reputație atât pe plan național cât și internațional.

a. Facultăți și specializări

• Facultatea de Inginerie o Inginerie industrială, Inginerie mecanică, Mine, petrol şi gaze, Inginerie şi

management, Calculatoare şi tehnologia informaţiilor, Inginerie electrică, Ingineria mediului, Ingineria transporturilor.

• Facultatea de Științe o Matematică, Informatică, Fizică, Sociologie, Psihologie, Ecologie şi Protecţia

Mediului, Biologie, Asistență socială. • Facultatea de științe Agricole, Industrie Alimentară și Protecția Mediului

o Ingineria produselor alimentare, Biotehnologii, Inginerie și management, Agricultură, Horticultură și Ingineria mediului.

• Facultatea de Științe Economice o Afaceri internaționale, Finanțe-bănci, Marketing, Management, Informatică

economică, Economie generală, Contabilitate și informatică de gestiune, Economia comerțului, turismului și serviciilor

• Facultatea de Medicină o Medicină, Medicină dentară, Asistenţă medicală, Tehnică dentară și Asistenţă

dentară • Facultatea de Științe Politice, Relații Internaționale și Studii Europene

o Ştiinţe politice, Relaţii internaţionale şi studii europene. b. Centre și departamente de cercetare În cadrul universității își desfășoară activitatea 33 de centre de cercetare, 5 dintre acestea fiind acreditate CNCSIS7

o Centrul de Cercetări în Domeniul Calităţii (Facultatea de Inginerie „Hermann Oberth”)

o Centrul de cercetări economice al Universităţii Lucian Blaga din Sibiu (Facultatea de Ştiinţe Economice)

o Centrul de cercetare în știința comunicării si tehnologia informației (Facultatea de Științe)

7 CNCSIS - Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior - este o instituție care finanțează cercetarea științifică în universitățile din România

31

o Departamentul de Cercetare şi Producţie Textilă (Facultatea de Inginerie) o Departamentul de Cercetare, Expertiză şi Asistenţă Tehnică cu profil în

domeniul agriculturii montane (Facultatea de Ştiinţe Agricole, Industrie Alimentară şi Protecţia Mediului)

o Centrul de Cercetări Interdisciplinare şi de Frontieră (Facultatea de Inginerie „Hermann Oberth”)

o Centrul de Cercetare şi Implementare Metode Numerice (Facultatea de Inginerie „Hermann Oberth”)

o Centrul de Instruire a Formatorilor în Domeniul Învăţământului Asistat de Calculator (Facultatea de Inginerie „Hermann Oberth”)

o Centrul de Cercetări pentru Tehnologii Neconvenţionale şi Electrotehnologii (Facultatea de Inginerie „Hermann Oberth”)

o Centrul de Studii şi Cercetări pentru Tehnologii Integrate (Facultatea de Inginerie „Hermann Oberth”)

o Centrul de Cercetări în Ştiinţa şi Ingineria Materialelor (Facultatea de Inginerie „Hermann Oberth”)

o Centrul de Cercetări şi Consultanţă pentru Afaceri Industriale - Concept (Facultatea de Inginerie „Hermann Oberth”)

o Centrul de Sănătate Publică Sibiu (Facultatea de Medicină „Victor Papilian”) o Centrul de Studii şi Diagnoză Socială (Facultatea de Ştiinţe) o Centrul de cercetare pentru arhitecturi avansate de procesare a informaţiei

(Facultatea de Inginerie) o Centrul de cercetare aplicată şi implementare a elementelor de chirurgie

deschisă şi miniinvazivă inovatoare (Facultatea de Medicină „Victor Papilian”) o Academia Locala CISCO (Netcad) (Facultatea de Inginerie) o Centrul de cercetare experimentală şi microchirurgie (Facultatea de Medicină

„Victor Papilian”) o Centru de Cercetare a Suprafeţei Oculare (Facultatea de Medicină „Victor

Papilian”) o Centrul de studii şi cercetare ştiinţifică în dreptul privat (Facultatea de Drept) o Centrul de Studii şi Cercetare Ştiinţifică şi Cooperare Internaţională în Drept

Public şi Ştiinţe Administrative (Facultatea de Drept) o Centru de cercetări în biotehnologie (Facultatea SAIAPM) o Centrul de cercetare Ecologie aplicată (Facultatea de Ştiinţe) o Centrul de cercetare în tehnologii inteligente (Facultatea de Inginerie) o Centrul de Cercetare în Ştiinţe Politice, Relaţii Internaţionale şi Studii

Europene (Facultatea de Ştiinţe Politice, Relaţii Internaţionale şi Studii Europene)

32

c. Oferta de cercetare și activități de cercetare în beneficiul mediului de afaceri

• Numărul de publicații ISI (indicator relevant în evaluarea ofertei de cercetare a unei universități) a însumat în ultimii 5 ani 235 de articole:

Total 2010 2009 2008 2007 2006 235 59 56 46 42 32

• primele 7 domenii care beneficiază de cercetare a cărei vizibilitate este oferită prin

publicațiile ISI și BDI8 sunt: medicină, matematică, științe economice, inginerie alimentară, ingineria mediului, tehnologia informației și științe juridice

• Servicii și activități de cercetare în beneficiul mediului de afaceri în domeniile amintite anterior: studii, analize, proiectări, studii de fezabilitate, etc

d. Proiecte de succes finalizate sau în curs de implementare a căror rezultate contribuie la

procesul de dezvoltare durabilă:

o Instrumente specifice managementului bazat pe cunoștințe pentru IMM-urile din România - IMCIMM (Proiect nr. 92123/2008 finanțat prin Programul Parteneriate - ULBS)

o Elaborarea și implementarea unei metodologii inovative de analiză și evaluare a caracteristicilor și performanțelor managementului antreprenorial din România - PERFORMAN (Proiect nr. 92124/2008 finanțat prin Programul Parteneriate - ULBS)

o Parteneriat pentru cercetarea de excelență în dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale și a capitalului uman competitiv în economia și societatea bazată pe cunoaștere și inovare (Proiect nr. 91069/2007 finanțat prin Programul Parteneriate - ULBS)

o Produse și tehnologii ecologice pentru conservarea integrată a patrimoniului național arhitectural din zona Sibiu - capitală culturală europeană 2007) (Proiect nr. 1305/2007 finanțat prin Programul Parteneriate - ULBS)

o Centru de cercetare de laborator, clinică și paraclinică în domeniul medicinii respiratorii pediatrice (proiect finanțat din POS CC, Programul Capacități)

o Centru pentru modelarea și prevenirea eroziunii solului pajiștilor naturale - CEMPER (proiect finanțat din POS CC, Programul Capacități) Institute de Cercetare

• Institutul de Cercetare și Ingineria Mediului din Sibiu • Institutul de Cercetări pentru Produse Auxiliare Organice din Mediaș

8 BDI (Baza de Date Internațională) baza de date internațională cu articole de înaltă calitate a rezultatelor cercetărilor

33

• Institutul de Cercetări Socio - Umane din Sibiu • Institutul pentru Cercetarea și Valorificarea Patrimoniului Cultural Transilvănean în

Context european din Sibiu Alte institute suport pentru mediul de cercetare

• Universitatea Romano - Germană din Sibiu

o Universitatea a fost fondată în anul 1998, ca structură autonomă în cadrul Fundației Universitare pentru Integrare Europeană, având ca unic fondator Institutul de Științe Administrative al României ”Paul Negulescu”

• Institutul de Științe Administrative din Sibiu 6.4. Județul Sibiu în contextul social Un Indicator relevant în identificarea principalelor disparități în dezvoltarea socială este Indicele de Dezvoltare Socială Locală (IDSL) a cărui valoare numerică este de 77 pentru județul Sibiu (locul 3 pe țară după județele Ilfov și Brașov), indicând un nivel dezvoltat, comparativ cu nivelul Regiunii Centru (76) care este unul mediu superior dezvoltat. Nivelul de dezvoltare socială din mediul rural din județul Sibiu este considerat a fi unul dezvoltat.

Dezvoltarea socială a județului Sibiu în 2008 pe medii rezidențial9în comparație cu valorile

maxime și minime la nivel național

Dezvoltarea socială a județelor pe medii rezidențiale

Valoarea IDS 2008 Mediul urban Mediul rural

Jud. Sibiu 94 60 IDS maxim

IDS 99 71 Nume județ Cluj Ilfov

IDS minim IDS 72 38

Nume județ Giurgiu Teleorman și Vaslui

În funcție de IDSL calculat la nivelul anului 2008, cele mai mari valori s-au înregistrat în județul Sibiu pentru 2 orașe dezvoltate: Sibiu (103), Mediaș (90), 3 orașe mediu dezvoltare: Cisnădie (87), Agnita (82), Avrig (82), 2 orașe sărace: Dumbrăveni (77), Tălmaciu (76) și 12

9 Dumitru Sandu (2010), Disparități sociale în dezvoltarea și în politica regională din România, Universitatea București, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, pagina 8. (studiu elaborat în cadrul proiectului Dezvoltarea capitalului comunitar din România, CNCSIS-ID 2068)

34

comune dezvoltate: Șelimbăr (83), Axente Sever (77), Șura Mare (77), Cristian (75), Dârloș (69), Valea Viilor (68), Sadu (67), Slimnic (67), Bazna (66), Blăjel (65), Șeica Mare (65) și Șura Mică (65).

Un indicator care permite o măsurare indirectă a bunăstării comunitare care la rândul ei se reflectă în contextul social este Indicele de dezvoltare a satului (DEVSAT), ), a cărui valoare de 71 situează județul Sibiu peste media națională din mediul rural. La nivel de județ acest indicator a fost construit prin agregarea a 4 indici referitori la capitalul uman, capitalul vital, condițiile de locuire (capitalul material) și gradul de izolare a comunităților, indicii fiind calculați ca medii ale valorilor DEVSAT ponderate cu populația satului în 2002.

Gradul mediu de dezvoltare socială10 a satelor din județul Sibiu comparativ cu valorile maxime și minime la nivel național

Gradul mediu de dezvoltare socială a satelor pe județe

Județul DEVSAT Capital uman Capital vital Capital material

Grad de izolare

Sibiu 71 60 69 72 36

Județul DEVSAT Minim

Capital uman Capital vital Capital material

Grad de izolare

Vaslui 46 39 55 42 47 Județul DEVSAT

Maxim Capital uman Capital vital Capital

material Grad de izolare

Ilfov 81 72 84 72 34 Total

mediu rural

DEVSAT Mediu

național

Capital uman Capital vital Capital material

Grad de izolare

60 54 64 55 42

În funcție de clasificare satelor după nivelul de dezvoltare a acestora, potrivit datelor statistice, cea mai mare pondere a populației rurale din județul Sibiu, peste jumătate, trăiește în sate cu nivel maxim de dezvoltare (51,3%), acest fapt se reflectându-se pe mai multe nivele de dezvoltare privind condițiile de trai, educație și calitatea vieții.

Ponderea populației rurale pe categorii de sate în funcție de nivelul de dezvoltare11 din județul Sibiu

Sate foarte

sărace Sate sărace Sate mediu

dezvoltate Sate

dezvoltate Sate cu nivel maxim de

dezvoltare 9.4 9.7 13.6 16 51.3

10 Dumitru Sandu, Indicele dezvoltării satului DEVSAT, pag 5 11 Dumitru Sandu, Indicele dezvoltării satului DEVSAT, pag 6

35

7. Rețele și instituții de sprijin pentru afaceri

7.1. Infrastructura de sprijin pentru afaceri

• Parcuri industriale o SC Parcul Industrial Sibiu SA o SC Parcul Industrial Sibiu - Șura Mică SA o SC Parcul Industrial Copșa Mică SA o SC Parcul Industrial Sibiu - Șelimbăr SA o Parcul Industrial Mediaș

• Centre de informare tehnologică

o Centrul de Informare Tehnologica COMPETECH • Incubatoare de afaceri

o Incubatorul de afaceri din cadrul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Sibiu

• Centre de cercetare pentru transfer tehnologic o Centrul de Cercetări pentru Tehnologii Neconvenționale și Electrotehnologii

(CCTNE-ULBS) Sibiu o Asociația Romana pentru Tehnologii Neconvenționale din cadrul Universitarii

"Lucian Blaga" din Sibiu

7.2. Asociații și instituții de sprijin pentru mediul de afaceri

A. Dezvoltarea durabilă a mediului economic și înconjurător:

1. Dezvoltarea mediului de afaceri • Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Sibiu • Asociația Romano-germană pentru Pregătire și Perfecționare Profesională din

Sibiu 2. Agricultura și dezvoltarea rurală

• Asociația Crescătorilor de Taurine din Sibiu • Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din Sibiu, Mediaș,

Agnita • Asociația Pădurilor Jinei din localitatea Jina • Asociația Silvică Iacobeni Laslea • Administrația Administratorilor de Păduri, Sibiu

3. Industrie, transporturi, comerț • Asociația Română pentru Transporturi Internaționale Rutiere din Sibiu • Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR 1903) - Filiala Sibiu

36

4. Producători, meșteșuguri tradiționale • Asociația Teritorială a Cooperativelor Meșteșugărești din Sibiu

5. Turism și ecologie • Asociația Județeană de Turism, Sibiu • Fundația de Cultură și Ecologie Sibiu • Fundația Ecologică GREEN din Sibiu

B. Dezvoltarea durabilă comunitară

• Asociația pentru Dezvoltare și Integrare comunitară MILENIUM din Sibiu • Asociația Grupului de Acțiune Locală Podișul Mediașului, Sibiu • Asociația GAL Țara Oltului, Sibiu • Grupul de Acțiune pentru Dezvoltarea Agriculturii, Sibiu • Asociația GAL Microregiunea Hârtibaciu, Sibiu • Asociația Primăriilor Axente Sever, Șeica Mare și Șeica Mică

8. Finanțarea mediului economic

8.1. Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri

• Dezvoltarea mediului de afaceri și a antreprenorialului o Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice: Axa

prioritară 1 ”Un sistem de producție inovativ și eco-eficient”, DMI 1.1 ”Investiții productive și pregătirea pentru concurența pe piață a întreprinderilor, în special IMM-uri”, DMI 1.2 ”Accesul IMM la finanțare”, DMI 1.3 ”Dezvoltarea durabilă a antreprenorialului”

o Programul de Competitivitate și Inovare al Comisiei Europene (CIP) - Programul pentru inovație și spirit antreprenorial” (The Entrepreneurship and Innovation Programme, EIP)

o Programul UNCTAD/EMPRETEC - România pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii

o Schema de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltării economice durabile instituită prin HG nr.1680/2008

o Programul de Finanțare a Consultanței în Afaceri ”Business Advisory Service BAS Programme”, Schema de finanțare BAS România

o Programul de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, finanțate din Instrumente Structurale ale Uniunii Europene

• Transferul de know-how, competitivitate și valorificarea rezultatelor cercetării de către mediu de afaceri

o Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice: Axa prioritară 2 ”Creșterea competitivității economice prin cercetare - dezvoltare

37

și inovare”, DMI 2.1 ” CD în parteneriat între universități/ institute de cercetare - dezvoltare și întreprinderi, în vederea obținerii de rezultate aplicabile în economie”, DMI2.3 ”Accesul întreprinderilor la activitățile de cercetare - dezvoltare și inovare”

o Programul de Competitivitate și Inovare al Comisiei Europene (CIP)

8.2. Sprijin pentru mediul de afaceri în dezvoltarea de proiecte sau parteneriate • Tehnologia informației și a comunicațiilor

o Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice: Axa prioritară 3 ”Tehnologia informațiilor și comunicațiilor pentru sectoarele privat și public”

o Programul de sprijinire a politicii în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor (ICT Policy Support)

o Programul de Competitivitate și Inovare al Comisiei Europene (CIP) - Programul de sprijin în politica tehnologiei informației și comunicațiilor (The Information Communication Technologies Policy Support Programme, ICT-PSP)

• Conservarea energiei și utilizarea de energii regenerabile o Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice: Axa

prioritară 4 ”Creșterea eficienței energetice și a securității furnizării în contextul schimbărilor climatice”

o Programul de Competitivitate și Inovare al Comisiei Europene (CIP) - Programul Energie Inteligentă europeană (The Intelligent Energy Europe Programme, IEE)

• Valorificarea resurselor naturale și protecția mediului o Programul de mediu LIFE+ al Comisiei Europene

• Dezvoltarea durabilă a industriei o Programul de Creștere a Competitivității produselor industriale o Programul Relații industriale și dialog social al Uniunii Europene

• Dezvoltare rurală și agricultură ecologică o Programul Național pentru Dezvoltare Rurală, Măsura 141 (Sprijinirea

fermelor agricole de semisubzistență), Măsura 142 (Înființarea grupurilor de producători) , Măsura 221 (Prima împădurire a terenurilor agricole), Măsura 312 (Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi)

• Dezvoltare și promovarea valorilor culturale, tradiționale și turistice o Programul Cultura 2007-2013, Componenta 1 ”Sprijinirea proiectelor

culturale”, Componenta 2 ” Sprijinirea organizațiilor active la nivel european în domeniul culturii”, Componenta 3 ”Sprijinirea activităților de analiza, colectării și difuzării informațiilor, precum și a optimizării impactului proiectelor din domeniul cooperării culturale”

38

o Programul Național pentru Dezvoltare Rurală, Măsura 313 (Încurajarea activităților turistice)

o Programul național pentru perioada 2002-2012 pentru susținerea meșteșugurilor și artizanatului

o Programul de finanțare Media 2007

8.3. Accesul la informații privind sursele de finanțare eligibile pentru mediul de afaceri

o În fiecare lună Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru publică catalogul surselor de finanțare pentru societăți comerciale: http://www.adrcentru.ro/Detaliu.aspx?t=PFCatalog

o Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României, fiind gestionat de Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri http://amposcce.minind.ro/

o Programul de Competitivitate și Inovare al Comisiei Europene, finanțat de Uniunea Europeană http://ec.europa.eu/cip/

o Programul UNCTAD/EMPRETEC - România pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, finanțat de Guvernul României și Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), gestionat de Agenția pentru Implementarea Proiectelor și programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM) http://www.aippimm.ro/

o Schema de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltării economice durabile instituită prin HG nr.1680/2008, finanțată de Guvernul României http://www.finantare.ro/program-1371-Schema-de-ajutor-de-stat-privind-asigurarea-dezvoltarii-economice-durabile.html

o Programul de Finanțare a Consultanței în Afaceri ”BAS România”, finanțat de Ministerul Federal de Finanțare al Austriei http://www.basromania.ro/

o Programul de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, finanțate din Instrumente Structurale ale Uniunii Europene alocate României prin OUG nr.9/2010, program finanțat de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderilor Mici și Mijlocii

o Programul de sprijinire a politicii în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor (ICT Policy Support) , finanțat de Uniunea Europeană http://ec.europa.eu/information_society/activities/ict_psp/participating/calls/call_proposals_11/index_en.htm

39

o Programul de Creștere a Competitivității produselor industriale, finanțat de Guvernul României și Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri http://www.minind.ro/competitivitate/competitiv.html

o Programul Relații industriale și dialog social, finanțat de Uniunea Europeană http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=329&langId=en&callId=292&furtherCalls=yes

o Programul Național pentru Dezvoltare Rurală, finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României, gestionat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale http://www.madr.ro/pages/page.php?self=03&sub=0302&tz=030202

o Programul de Mediu LIFE+, finanțat de Uniunea Europeană http://ec.europa.eu/environment/life/

o Programul Cultura 2007-2013, Componenta 1 ”Sprijinirea proiectelor culturale”, finanțat de Uniunea Europeană,implementat în România de Centrul de Cercetare și Consultanță în Domeniul Culturii prin Punctul de Contact Cultural al României http://eacea.ec.europa.eu/culture/index_en.php și http://www.cultura2007.ro/

o Programul național pentru perioada 2002-2012 pentru susținerea meșteșugurilor și artizanatului, finanțat de la Bugetul de Stat , program gestionat de Agenția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM) http://programenationale2011.aippimm.ro/

o Programul de finanțare Media 2007, finanțat de Uniunea Europeană http://ec.europa.eu/culture/media/index_en.htm

8.4. Soluții alternative de finanțare acordate de bănci • BRD Groupe Societe Generale:

o EUROBRD IMM: http://www.fondurieuropenebrd.ro/ro/oferta-brd/eurobrd-imm.html

- Credit de investiții în completarea surselor proprii, pentru co-finanțarea componentei de contribuție proprie

- Credit destinat pre-finanțării fondurilor nerambursabile aferente proiectului cu componenta fonduri europene

- Credit destinat finanțării cheltuielilor ne-eligibile aferente proiectului cu componenta fonduri europene

- Finanțarea necesarului de capital de lucru ca urmare a implementării și operării proiectului de investiții

o BRD PROFIT http://www.brd.ro/persoane-juridice/pachete-business/ - gamă completă de pachete Profit destinată microîntreprinderilor și

întreprinderilor mici

40

• CEC Bank o Soluții de finanțare prin credit pentru investiții, credit pentru stocuri, plafon

credit overnight acordat anterior încasărilor externe https://www.cec.ro/home/persoane-juridice/credite/credite.aspx

o Credit pentru IMM-uri din surse BERD și UE: - Facilități de finanțare în domeniul eficienței energetice - Facilități de finanțare în domeniul rural

• Banca Transilvania o Credite Agricole

http://www.bancatransilvania.ro/imm/creditele_agricole.html o Credite cu analiză simplificată, credite rapide fără garanții materiale, credite

rapide pentru investiții, credite pentru firme nou înființate, credite rapide din surse BERD http://www.bancatransilvania.ro/imm/credite_persoane_juridice.html#ancora1

• ALPHA BANK o Alpha IMMturism

https://www.alphabank.ro/ro/produse/alpha_IMM_turism.htm o Soluții de cofinanțare pentru proiecte europene

https://www.alphabank.ro/ro/produse/alpha_cofinantare.htm • Banca Românească

o Linii de finanțare pentru IMM-uri: EURO CREDIT și Creditul EURO INVEST http://www.banca-romaneasca.ro/main.php?did=535&code=imm+sme

o Finanțarea companiilor: a necesităților urgente, curente, a investițiilor și activităților de comerț http://www.banca-romaneasca.ro/main.php?did=135&code=facilitati+de+creditare

• Banca Comercială Carpatica o Programe de finanțare: Creditul BEI, creditul din surse EFSE si Proiecte de

dezvoltare rurală http://www.carpatica.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=222&Itemid=185

o Credite pentru IMM-uri și corporații: Credit Plafon Global Multioption, Credit de Investiții, Creditul Agricol http://www.carpatica.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=222&Itemid=185

• Raiffeisen Bank o Credite IMM: Credite clienți Medii, Credite clienți Micro, Credit de investiții

pentru eficiență energetică http://www.raiffeisen.ro/intreprinderi-mici-si-mijlocii/credite-imm