Haina mai mult e privit / Dect persoana cinstit, de Anton Pann (rezumat literar / comentariu literar)Haina mai mult e privit/Dect persoana cinstit, deAnton Pann, este o poezie a crei prim ediie a fost publicat n 1853 n volumulNzdrvniile lui Nastratin Hogea.Nastratin Hogea odat fiind la nunt chemat,Se duse n haine simple, ca srac biet mbrcat;Nuntaii astfel vzndu-l nici n seam nu-l bga,Ci pe cei cu haine scumpe s trateze alerga;i dup ce aezar la mas pe toi frumos,l puser i pe dnsul n colul mesii de jos.Nastratin vznd aceasta, se scul-n grab alerg,i la un al su prieten s-i dea hainele-l rug;Dndu-i hainele acela, se-mbrc galant pe loc,Puse i-o blan asupr-i, cu postav rou de foc,i aa mergnd el iari la nunta ce-a fost chemat,Cum l vzur nuntaii, cu cinste l-a-ntmpinat:- Poftim, poftim, Hogea - efendi, ctre dnsul toi zicnd,L-a pus tocma-n fruntea mesii, fiecare loc fcnd.El dac ezu la mas -a-ntins mneca n vas,Zicnd: - Poftim, poftim, blan, mnnc ce e mai gras!l ntrebar nuntaii: - Hogea-efendi! zicnd,Pentru ce o faci aceasta, -ntingi mneca mncnd?- Pentru c, el le rspunse, eu nti cnd am venit,Cu hainele cele proaste, nimenea nu m-a cinstit,i cnd v-am dat bun ziua, abia mi-a zis: Mulmim!,Iar cum venii cu acestea, toi mi-au zis: Poftim, poftim!De aceea i eu blana s mnnce o poftesc,Cci vz toi privesc la haine, iar persoana n-o cinstesc.

Cine fur azi o ceap, mine fur i o iap / Dar, or n temni plnge, or picioarele i frnge, de Anton Pann (rezumat literar / comentariu literar)Cine fur azi o ceap, mine fur i o iap/Dar, or n temni plnge, or picioarele i frnge, deAnton Pann, este o poezie a crei prim ediie a fost publicat n 1853 n volumulNzdrvniile lui Nastratin Hogea.Nastratin Hogea-ntr-o vreme nici un ctig neavndi n cea mai de pre urm srcie ajungndHotr s fure ceap de la un al su vecinCe avea destul-n cas i nu da la vreun strein.Dar vznd Nastratin Hogea c el ua o-ncuia,Plan fcu pe co s intre noaptea i ceva s ia.Deci suindu-se pe cas i privind pe co n jos,Se ivi-n el umbra lunii n chip de stlp luminos,i lsndu-se la vale p-acea umbr, amgit,Deodat fr de veste se pomeni jos trntit,Rmind ca vai de dnsul cu piciorul rupt n loc,Avnd mic norocire c n-a fost n vatr foc.Deteptndu-se vecinul, de bufnirea-i cnd czu,Se scul totdeodat, nici o clip nu ezu,Strig, cere la nevast lumnarea-n grab s-i dea,Mai curnd s prind houl, i cine e a-l vedea.Iar Hogea zise: - Vecine! att s nu te grbeti,C ce am pit, i mine tot aicea m gseti.