Anul II. Arad, Sâmbătă 21 Aprilie (4 Maiu) 1912. Nrul 89, IBONAMENTUL : • m . . 28-— Cor. jmitata an 14 '— „ tai . . 7 - — t lunS . . -2-40 ,

intru România şi itrăinătate :

IU. . 4C •— frtur.i

T e l e f o n I oraş şi interurban

Nr. 750.

R E D A C Ţ I A şi A D M I N I S T R A Ţ i A : Sti'fâa Zr íny i Nrul i | n.

INSERŢIDNILE sa primesc ia admis;"!!

traţie.

Malţamite publice şi r e deschis costă şirul 20 ii!.

Manuscriptele nu se Ir.-napoisză.

Lecţii amare Citind relatările despre discuţiile ce

I desfăşurat în şedinţele delegaţiunilor. impresia că în evoluţia constituţie-

ia monarhiei a început sfi se lămuri o fază nouă. Niciodată, poate, delà &şi pana astăzi, caracterul etic al de-iţiunilor nu s'a reliefat cu atâta clari-

Pag. 2. ,,.í< O - s A N r s Nr. 89-191

mai ţipă cu întărâtarea de altă dată şi o teamă generală pare a ii cuprins adânc sufletul eroilor noştri de până dăunăzi. Lecţia amară ee-au primit, ii va pune pe gânduri şi vor privi de-acum cu mai multă concentrare poate în faţa ispitei nebune ce atât de mult i-a rătăcit. Vor reciti cu luare aminte adevărurile crude ce li-s'au spus de data asta fără încunjur şi îşi vor aduce a-minte şi de sfaturile singurului popor ale cărui dureri nu s'au spus în auzul lumii, de sfaturile poporului românesc, care, deşi reprezintă o foarte însemnată parte în populaţia imperiului — n'a avut nici un reprezintat acolo în parlamentul monarchiei, dar cumpăneşte mai mult ca altele în balanţa viitorului...

Va avea şi acest popor un cuvânt în acel parlament şi sperăm că nu peste mult. Evoluţia constituţională a monarhiei purifică din ce îu ce mai mult caracterul intim al delegaţiunilor şi vom găsi şi noi locul nostru cuvenit în cadrele lor. II vor găsi şi celelalte neamuri din Ungaria, dar poate, glasul nici unuia nu va putea să străbată atât de departe în largul atâtor terenuri de interese ale monarchiei, ca glasul nostru...

Să se gândească şi să revie la alte mijloace de salvare a existenţei lor naţionale, — până nu e încă târziu!

I N T E R N E D e p u t a ţ i i dr. Y a i d a ş i ei>ra giganţilor" delà sfârşitul secolului al XV- l sa , caută ochii tăi pe „nobili 1 1

înscrişi în cartea de aar şi de toate luptele navale Şi tratatele legate do Papi şi de Dogii veneţieni, cântate pe pânză şi pe ziduri de un Tinloretto, de un Pahna Giovane, de un Paolo Veronese, simţeşti prea bine cum îşi bate j oc soartea, arătând faptele trecute cu degetul şi aducându-ţi mai bine ia cunoştinţă că au fost, că n'a mai rămas nimica din ele, fără doar amintiri în pânză "şi în ziduri pictate!..

Simţământul acesta domneşte mai respicat în sufletul meu: puternica, „falnica" Veneţie, cum îi zice Eminescu, spaima raărei Adriatice şi a Medi-teranei, stăpâna de odinioară a istmului de Suez, învingătoarea Genevei, suverana peste Istria, pesté Dalmaţia, Morec-a, Cipru, cetatea temută, pentru care 1 5 0 0 de muncitori lucrau în vestitu-i arsenal Veneţia chiagrd de odinioară sl comerciului din lumea întreagă, ea, stăpâna pssr să menţină r.c-atir.să sol di întreitei alianţo. D .scursul e o nonă pm tendenţeior potiíUe, cari dornirieazl cu prit-Orient .

* O impreoie iui Jn ii puţin favorabila a

expozf ul la H om'.'. Zisrul Popolo Romano á discursul indi.'-ă lămurit, direcţia urmată de i le Aelmnthal . I tal ia nu poate să simtă decât curie văzând declaraţiile contelui Berchtold.p şi g'a-urile de aprobare cu care a fost pris claraţiile. Ziarul Vita o do asemenea mulţui (h'cîeraţiilo cont- lui ß.-rchtold şi remarca dee lor î ir emnătate în situaţia europeană actuala". S'i.gero consistă, câ contele Berchtold a vorbii mnHă loialitate despre relaţiile iialo-austron

*

Zio:ui „Times11 din Londra comentaţi! clo friinie discursul contelui Berchtold şi zice ! altoie: Chiar dr.că o abatere trecătoare a pé ameninţe pentru o clipă încrederea noastră i în politica monarhiei austro-ungare, nedai noastre s'au risipit de mult. Vechea noastrăÍ dore în stabili tatea acelei politici s'a restabilit cursul contelui Berchtold a fost menit sá ne reaseă şi mai mult încrederea. Cu bucurie s;i salutăm declaraţia, că sentimentele Angliei p> monarhie sunt apreciate şi resimţite.

* C r o a ţ i a . Banul Cuvaj a început să scosS

pul pe fereastră... Delà numirea sa de abiat şi-a permis păşirea în mijlocul marelui public, tr 'una din serile trecute a luat pai te !a ou zentaţie la teatrul din Agram.

Se înţelege la aceasta reprezentaţie -şi de bucurie -— au fost admişi gratuit şi tu; genţii secreţi din Agram şi jur...

Cu toate acestea un ftudent nu s'apntt! pâni să nu turbure armonia generală carp,-o minune — se. înstăpânise între public şi aş secreţi. Acosta a ţinut să-i repete lui Cuvaji ahezug...

Turburătorul — fiul unui fost deputat ţional — a fost arestat. Ş i cenzura a intratk pe ziua de 2 maiu în Agram. A interzis ti ziarelor de dimineaţă să amintească de intei) rile delegaţilor Cingria, Sustersici şi Spincici iar cele cari au călcat ordinul au fost confiscat

In zelul acesta marele public a putut ai e vorba da lucruri favorabile croaţilor — dd lucruri cari aduc nelinişte guvernării absoluţii

Murea cum a trebuit să moară un ,,grand fi «?•" — în mijlocul cântecelor, a saloanelor pline de opere da artă, a serbărilor pompoase, tru cari Carlo Goldani scria comediile sale | do duh şi de cleg-Miţă veneţ.iană.

Trebuie să te lupţi mult cu trecutul, ca treci cu vederea pentru câteva pli DO, când TIS to Ieşi condus de ceer.ee exis tă astăzi în V« Aştepţi să ţi-se cicatrizeze rana primită cetini tori a oraşului «i plimbându-te pentru întâia pe stradelele înguste şi murdare sau, cu goi pe lagunele Veneţiei — trebuie să ai firea luptător, care înfruntă cu fruntea ridicata I meschinele apucături ale contrarului.

Astfel îţi apare mereu înaintea ochilor, luptător, „gladiatorul murind11, statuia, cari văzut-o în muzeul capitolin din Roma. 0copii adus cu mine acasă şi privesc la ea din câni când. Toată energia virilă a gladiatorului eitt ducă. Musculatura de Bercul nu-i mai ajutăK încă câteva clipe şi capul semeţ, cu părul creţ căutătura provocatoare, se va apleca şi mai a! învins. Moartea îşi va întinde aripele îrapaciii Gladiatorul îşi sprijină pieptul în mâna drei cea stângă şi-o razimâ uşor de genunche, piti sfâog şi-1 întinde obosit, într 'o parte, cel dn| serveşte drept raz'm. Mândru, chiar în prci mormântului !

Aceasta este impresia, care ţi-o Ia?ă ai noţia, multă vreme, dacă nu încerci cu toată (•à te r'inancipezi de sub tutela imposa.

http://fr.eehttp://ceer.ee

Dt. 8 9 — 1 9 1 2 .

Cum sunt judecaţi maghiarii în străinătate

• . f n c i í ci a l in t s ţ i i [ /ani p-> • ](- :,'\ si [ie-i'o p o p o a r e , po-• t e n t a ţ i i n o ş t r i iK ' i i i roroTMţi . • !-i»r s'il evit rn.ii n r a t ţ>r. ; i i ;i ! ; i ; > 1 • c i . .«tul s*a P i ' fbHş i t . M i.iasc.i l i -a c ă z u t «1» pe !>!>raz, • d c s v â l i t a s t ă ş i t i i ş i na t f t i n a -• i ü í c a s u v e r a n u l u i , i n a n ' e a • n e j m r . n l o r dii : m o i i a r l i i e , în:i-• i u ţ e a c o n t i n e n t e l o r e i u l i / . a t e • minciuna cu care a fo.-tt aină-I ţritâ lumea deceni i dearândiU".

I Nan întârziat de a se adeveri aceste pnte din numărul do 8/21 april al acc-m ziar. 1 De acum nu mai sunt de folos comu-•stele ce trimite, însoţite de încă ceva, •od de corespondenţă din Budapesta pre-• străine. Opinia publică a lumei culte h i informată din ceeace însaş a ex-iat, I Pácát de milioanele cheltuite „pentru •formarea străinătăţii". Iar contele Apposée poate ruşina înţelegând, că n'art dus • rezultat multele sale deplasări, peste ţări • peste mări. I Iată ce scrie o gazetă americană, „ The m-Jork Tribune''' despre rolul maghiarilor • criza din urmă şi despre consecinţele •naţiei ce au provocat în lăcomia lor după •rilegii şi prin nesocotirea principiilor de •ptate si echitate, de care s'au făcut cul-I I Ziarul amintit, unul din cele mai îu-Imnate în Statele-Unite, scrie la loc de Iute: I „Zilele Ungartei ca regat independent par m numărate. Atitudinea brmcă a parlamen-mi maghiar contra împăratului Francise Iowa stins toate simpatiile'1, şi continuă: I „Prin purtarea lor ofensatoare faţă de lonarhul octogenar (în una din săptămâ-lle trecute suveranul respectat de lumea Itreagă a fost tratat în parlamentul din •dapesta cu urâte cuvinte de insultă şi Iocară), maghiarii au pierdut simpatia napilor străine, care i-a fost atât de pre-şoasă în trecut. Numele maghiarilor ca •por cavaleresc şi nobil se şterge pe zi Bmerge şi în scurt timp va fi numai o Itrali Iar după moartea domnitorului Franke Iosif, — care acum e în al H2-lea an

^BMMBBiMa3^iigM-gpjjgaMap»Bg»MigK«'«'ijL'llSllLlJJJ11 " 1 U J 1 -LLltl'U1.."."'!

în sufletul tău so dă o luptă suileteaică mare: •mntul şi trecutul îşi dépu ta dreptul asupra la . m lupta aceasta i

lg . „E OMA N ü L " N r . 89-1!

Regnault, care e acliv de opt ani în Maroco va fi trimis probabil la Tokio.

Bapst. directorul politic de odinioară de sub Piclion şi Selves va reintra în activitate şi va fi i urait ambasador la Bruxelles.

Pe lângă acestea se vor face încă schimbări în secretariatele ambasadelor.

0 s c r i s o a r e a l u i Maidane cu p r i v i r e Ia î i i ţolej ţerei i a i sg lo-germană . „Lokal-Anzeiger" primeşte din Kassel : Ministrai de răsboi englez a triaiea fostului său profesor, Hankel o scrisoare în care spune, că dorinţa lui cea mai fierbinte e. do a face tot, ce stă în puterea Ini, ca să producă comunitatea intereselor, cari ar putea cauza, ca rela

ie avïg'o-germane »ă fie mai prietineşti. deeum 8 « p u t u t ti vreodată.

Pentru mântuirea bisericei gr.-unite

Figuri iii H t r e c u t . — Speranţe l e de a l t ă dată ileccHţiile Wie a c u m . — C e ' e s t e de f ă c u t .

In ceasul în care biserica noastre gr.-uaiiă este sfâşiată, de duşmanii, cari voesc ca din trupul ei de mama să rupă o fâşie din care să facă un element do moarte pentru fiii săi, nu poţi să nu te opreşti cu gândul la figurile mari ale trecutului bisericei, cari dacă ar fi trăit, poate ar fi înlăturat paharul de supremă durere de a-stăzi şi să nu te gândeşti la speranţe, cari au răsărit atât de frumos spre a le vedea astăzi atât de crunt strivite.

Eram student în Blaj când a venit să-şi ia în primire scaunul de mitropolit în veci neuitatul Vancea.

Trecând în faţa publicului român ca maghiaron, fericitului întru pomenire nu i-s'a făcut nici o primire mai deosebită la intrarea sa în scaun.

Toate ziarele româneşti erau pline de aprecieri nefavorabile la adresa mitropolitului. Dar omul trimis de provedinţa divină, simţindu-se aplicat şi în stare de a desrninti prin fapte mari şi bune părerile greşite ale întregei românimi, tăcea şi îşi urma în linişte drumul. începu cu regula-rea Capitlnlui, a profesorimei delà toate institutele de creştere din Blaj şi a preoţi-inei din arhidiecesă, aşa încât in scurt timp toţi ştiau şi simţeau, că au în fruntea lor un cap, căci cel mai mare arhiereu, fiul unni cantore sărac, şedea pe gloriosul scaun al arhidiecesei gr. cat. din Blaj. Nu trec mulţi ani până când inima nobilă a mitropolitului Vancea surprinde pe blajeni cu fapte mari de îndurare. Vaza mitropolitului creştea din an în an şi în cele din urmă chiar din zi în zi; aşa încât toţi pro-tivnicii lui, cari la început, în batjocură îi comandau prin „Gura Satului" vagoane de văpsele pentru barbă, au început a i-se închina ca unuia dintre cei mai mari arhierei ai Blajului. Bunătatea inimei lui o dovedesc îndeajuns internatele de băieţi şi fetiţe şi alte fonduri şi fundaţiuni ce a făcut. Soartea vitregă ni-l'a răpit, când ne era mai drag şi aveam mai mare lipsă de dânsul.

După 4 ani de sedisvacanţă petrecuţi cu neliniştea în suflet neştiind cine va urma pe tronul arhi-episcopiei gr. cat. din Blaj, iată că ni-se vesteşte, că următorul fericitului Vancea va fi fostul său secretar pe atunci episcopul Lugojului. Toţi ani săltat de bucurie, şi aproape toţi preoţii înainte de a ni-se aduce oficios la cunoştinţă l-am amintit în slujbele ss. liturgii, că ne era drag şi legam mari speranţe de o succesiune aşa bine nimerită.

Alegerea trece fără a fi sguduită de incidente neplăcute. Vine timpul instalării, se alege cea mai frumoasă lună a anului, luna lui maiu 1895. Se fac pregătiri grandioase se adună preoţimea din toată arhidiecesă la Blaj , căci era setoasă să-şi vadă pe părintele bun şi de mult aşteptat. Delà gara din sus de Blaj destul de departe se formează numai un singur cordon de preoţi, teologi, studenţi şi popor până la mănăstirea S. Treime. Mirele mult aşteptat întră în Blaj între aclamaţ'unile foarte însufleţite ale numărOBiilui public. Timpul era splendid, publicul foarte voios, că şi Dumnezeu ţine cu el. Sara se face iluminaţie şi coud act de facle, zidirile clin jurul pieţei se cutremură de sunetul muzicelor. Cu linişte în suflet noi cei din provincie ne reînturnăm la ale noastre, asiguraţi şi deplin mângâiaţi, că soartea bisericei din arhidiecesă e pusă în mâni bune.

Sunt vinovaţi oamenii s'au împrejurările dacă după aceste frumoase zori nu a urmat o zi frumoasă?

Destul că după ele nenorocire peste nenorocire a venit pe capul nostru, una mai amarnică decât cealaltă?...

Că Ex. Sa Mitropolitul Victor Mihali este însufleţit de cea mai mare dragoste pentru biserica noastră şi pentru neamul său cine poate contesta?

Dar nu te poţi împedeca de a avea o impresie că nu se procedează cu destulă energie când vezi cam năpăstuirile cad pe capul nostru una după alta. Căci publicul cel mare de unde să ştie intenţiile cât timp el nu poate judeca de cât după fapte?

Aftfel a fost şi cu ajutorul de stat. Astfel a fost apoi şi cu congrua, din a cărei condiţiuni de primire, deşi destul de umilitoare, totuşi acceptabile, se şterge tot ce e favoritoriu pentru preoţime şi se lasă câmp liber miniştrilor de culte se poată detrage acea congruă, când vor voi, delà cine vor voi şi pentru ce vor voi ei; fără ca oare cine să poată face vre-o opoziţie cu succes. Congrua trebue să se primească şi cu condiţiuni umilitoare, căci preoţimea era de dată după primirea ajutorului de stat. cu bani mai mulţi, ca mai înainte.

In 1907 vine trufaşul „grof Apponyi" cu legile şcolare prin cari se dă lovitura de moarte tuturor şcoalelor confesionale româneşti. Este lipsă de bani, ca de un milion de coroane, ca toate şcoalele româneşti gr.-cat. să se poată susţinea fără a-jator de stat. Se deschide o colectă în a-cest scoj); arhiereii ce trebuiau să dea impuls, zadarnic am aşteptat zeci şi sute de

mii, după cum se aştepta şi prea interesele şcolare. Pe când răbean Stroescu, ca locuitor în ca mirean şi străin de religiunea J numai pentru şcoalele din arhicliecea| jalui dărueşte una sută de mii ( coroane, aproape de 10 ori mai toţi 4 archierei gr.-cat.

Anul curente 1912 este un ani coste şi mai grea pentru noi romanţ cat. din Ungaria. Valul şovinis maghiarizare a lovit cu patere coral sericei noastre naţionale româneştii pitanii acestei corăbii, abea dacă ij voltat o activitate săracă spre sal™ de aceea noi pasagerii ei avem tot < să ne umplem de griji, că oare cartl soartea bisericei noastre ? Şi, că pută să croim o altă soarte bisericei no[ Eu cred că putem, namai voinţă şij să fie. De noi nu stă departe corali salvare, carea stă gata să ne cuprindi

După ce şi altcum se ventilem ziarele noastre, că în curând o să se a») un congres monstru în Blaj, dacă dea, că acele 50 de parohii rupe din provincia noastră română â spre a se incorpora la episcopia înjik{ nici cum nu se vor putea salva; Roma, pe carea noi uniţii, totdeauna, de peste 200 ani o am cinstit ca pe dulce, acum s'a /acut maşteră, şi din «I dat acum 60 ani, astăzi ne ia, ca să a pe mâna ucigaşilor neamului nostru, să nu ne facem şi noi fiii maşteri, ainte de toate trebue să rămânem ş% români, adecă aceea ce ne-a jăcut Jkà şi numai după aceea gr.-cat. ori gr.-û să vadă Sanctitatea Sa Papa Piu X, cil cap bisericesc pus aşa sus în societatea nească nu i-se cade să calce în pi i t i i i ? i , c j " u i -l e p e , « s i o j p a / p i j precum şi g y l i e t s e de o calitate de recunoscut de bună pentru b ă r b a ţ i , d a m e şi c o p i i , cari le pun la dispoziţia m. st. cumpărători.

Pe acela care ne spryineşte îl sprijinim şi noi,

HARDT JEN urmaşul lui LEITNER LAZÁE

ORADEA-MARE (Nagyvárad) strada Zöldfám, Tele fon 6 9 5 .

h 89—1912. „ B O M A N U L

ledinţeîe delegaţiunilor Deîegaţiunea ungară

Ieri s'au terminat discuţiile meritorii s delegiiHunei ungare. In cursul ace-ir discuţii s'au ivit multe incidente, dintre iri relevăm îndeosebi po cel mai însem-it, anume cil Lukács m . i ie n nu a amintit, cu un cuvânt măcar serea Stürgkh-Anffenhv. rg, cn toate că parlamentul ui: gar [numise;-:;», că-şi va eciza atitudinea cu prilejui desb:-. terilor i delegaţi uni.

La raportul ce l-am dat în numărul itra de ieri asupra decursului şedinţei miercuri adăugăm încă unele amănunte leresante. Contele Tisza protestează cu ergie împotriva încercării unora (?) de a lesteca numele suveranului în chestia remei electorale. Inzistă ?poi ca Dccsy f retragă propunerea cceace se RI în-ffiplă.

Contele T. Fejacevici ridică în : ramele (?!.) oaţilor, protest în contra tutelei cc o e-xer-i austriecii faţă de c-roaţi, tot aşa şi în intra concepţiunii că mandatul deputaţilor Nţi ar fi încetat, să fie legal odată eu unirea comisarului regesc.

Şedinţa tle Ieri. Ieri înainte do ami&zi ' a orele 10. şi-a con-

nat desbateriîe plenul dehgaţiunei ungare. Con-kAppomji accentuiază, fata (ie cele spuse do feky, că nu în del< gaţinni o locul unde arc *ă discute chestiunea căilor ferate din Bosnia, ci parlamentul ungar. ])< claraţ ' :a ministrului de iboia Anffenberg nu o ccn-id",ră (ie îndestulătoare, lepta ca acesta să precizeze daca. în ce prive-itheltuelile pentru armată, va rămânea şi po lorin cadrele stabilite acum.

Vorbesc încă 1. Posenberg, Bakonyi Samu inund pentru introduc ;rea votului universal care, itä, va pune odată capăt crizslnr nesfârşite, iar fi pauză Fr. Nagy şi premierul Lukács.

Vorbeşte mai ales din motivul că în cursul Merilor precedente a foit a tacata nu mimai >ic-itatea dar chiar biz 'de existenţe ' tI.--iogaţimd!or. ispas că şedinţele delegi«ţiuniior nn pot avea inn rost Dă lămuriri amănunţite otâfc cu priit la felul desbateiiior cât mai vârtos ia cveu l eompetinţă al delegaţiunilor. Dacă. s a u şi făcut

iele abateri, aceş t ia se.nt a se atribui împrejurării programul de muncă al guvernului nu s'a putut n la îndeplinire în ordini a. în care fusese confiât. Răspunzându-i iui Apponyi spuno fă ilnberg a făcut declaraţiile asupra pla«n!ui dg:?r şi după concepţia bărbaţilor de stot maghiari, să se numească com har i regeşti într'o ţară, dacă.- se poale călca în picioare constituţia după «'•.'ca? concepţie, dacă libertatea cetăţenilor :-e poate răpi oricând, atunci cu toi dreptul şi nu din ură, faţă de ei ci în- interesul monarhiei, a dinastici, şi vini vârtos pentru apărarea intereselor vitale ce Ic avem în Balcani, s'ar procéda şi faţă ele ei îti a-celaş mod, îi-s'ar lua comiiluţia şi s'ar numi comisari regeşti pentru Ungaria, şi asta, nu pentru a le călca în picioare cele mai -finte sentimente naţionala, cum fac ei în Croaţia, ci pentru ca să pună capăt matrapiazlântrilor unei elice dor.-dce de domnie .fi să împărtăşească- todc pope treia, d>mprcvnă cu maghiarii, şi ţoale rlasdc- sociale de o libertate j cinstită şi coriSj.unzătoare demnită-ţn naţionale a iiitarjr oamenilor. Cu un cuvânt să pună capăt stărilor nenorocite diu Ungaria, care-i fac odioşi pe vecinii noştri maghiari în faţa întregei lumi civilizate...

Scrisoare din Bucureşti Primarul Parisului la Bucureşti. Dardanelele şî interesele româneşti. — Miuieitorii şi

legea lor.

19 aprilie ». 1015.

Primarul Parisului e, de câteva zile, oa&pclo nra sul ni Bnrvt-c-.fî, p r w n ; r n a pe care au facufc-o ro-; . e ;ii ; ; ta ' ' - : i . : al îor a fost din cele mai alese. Oneştii întreg e împodobit de sărbătoare.

Regatul program al primirei şi g^zduirei a fost d e s ă v â r ş i t prin c ă ' de i a entuziasta c a cuie a fost întimpinat de români acei care reprezintă o naţiune soră si întâiul centra al lumii.ei, ceesul Paris.

D. Fe l ix Roussel a văzut, de dimineaţa şi până seara, instituţiile publice ale capitalei ţării româneşti, aşezăminte particulare, isvoare de bogăţie românească.

N'am putea arăta rnai bine felul în care a fost impresionat primarul copitalci franceze de lucrurile noastre româneşti d .cât epienir.d din însuş toastul pe care d-sa 1-a rostit la baneîn-tul ce i-s'a dat aseară, da primăria Bucureşti lor:

„lu tot cursul orele" prea scurte po cari le-am trăit în mijlocul vostru, am admirat f iumoasa înflorire a tânărului vostru oraş. a cărui splendoare r e a m i n t i t e strălucirea oraşului vostru. Am cuiree-rat străzile, bulevardele şi în plimbările noastre — m a i grabnic decât aş ti dorit, insă destul peni; nea să pot aprecia frumoasele perspective, alinierile regulate şi perfecta lor ţinută.

„Ara întrezărit în treacăt, sau am vizitat, i i e i i -înţiile voastre publice, şi mi-s'au arătat marile lucrări pe cari le proiectaţi conform unui plan metodic.

„Vizitatorul care vede toate aceastea perdra priais oară, rămâne înmărmurit de sforţările imense, cari răsar din opera realizată în mai puţin de o jumătate de secol. Acela însă, cate este în cunoştinţă de cauză, care cunoaşte minunata rezervă de inteligenţă, de iniţiativă şi de activitate po c?re o conţine naţiunea românească, se miră mai pr.ţiu, resimte însă o stimă şi o admiraţiune tot atât de maro. Ş t ie de asemenea că toate cele văzute nu sunt decât un început şi poate să spună împreună cu strămoşul nostru latin: .Ncscio qiää tnajusnuscH-ur.

„Cceace există în ceasul prtzent şi s'a d é voilât atât do repede, nu este altceva decât sc . r i nul oesvo'tării pe care a luat-o viaţa economica a României graţie geniului fiilor săi, îndrumaţi (ie înalta îs-ţeSepeiune a neui mare Suveran, a căţei lungă domnie, va păstra în istorie îndoita aureola a gloriei, a urmelor puse în serviciul independenţei naţionale, urmată de gloria nu mai puţin fr e moxsă a unei păci bogate în progres.

„Toate ne invită domnilor, ca să vă iubi;.;;: această camaraderie de şcoală, care i c sp l ee ta tineretului vostru tln mişcarea noastră int- -lec tual i şi care face dm noi. colegii dumneavoa stră; ace i f tă comunitate de or'glnă, care face iJtn d-voastră şi din noi nişte fraţi cari descind '-in Marea Romă, diu Roma, Augusta Marea a Iu m vi moderne, — e ; zeiatâ de către Minerva şi Aieve, ze>ţa puierei, disciplinată de înţelepciune".

La acest frumos banchet, cuvântul ce! die 'âi 1-a avnt d. Dobrescu, primarul oraşului. A n i î ;

vorbit, în termeni plini de cfddu'ă d. Blonde!, MEni »tru! Franţei în Bucureşti,

S 'a răspuns din partea d-lui C. C. Arien., ministrul internelor, şi din acrea a d-iui Raclei Delavrancoa, fost ministru.

Marele prietin al românilor, va părăsi mâne. ţara.

Dacă până acum răsboiul italo-turc a. i n t e r -sat statul român, mai must în chip indirect, prin eventualitatea unei complicaţ.iuni de natura a-i pune în j oc interese proprii, astăzi. în noua fază sub care, se înfăţişează: a îuchiderei drumului de apă a Dardanelelor, el prezintă, deadreptul, un interes deosebit.

Filiala ARAD, bulevardul Andrássy nr. 20 [Palatul EL Fischer] atrage binevoitoarea atenţiune

a on. doamne asupra vitrinelor de reclamă ale acestei filiale. — NOUlătJ (J6 BíüXSÜBS SÎ PaiiS,

k!6g. ö. „R O M Ä N ü L Nr. 89 —1912

Prin închiderea Dardanolelor tara românească se vede lovită în interese economice vitale. Trei sferturi din bogăţiile sale se stiecurau pe drumul acesta al Bosforului. Criza economică se agravează cu fiecare zi ce trece.

In primnl loc suferă, din pricina acestei stări, industria petroliului. Petroliui românesc, una] din marile isvoare de bogăţie ale ţării, acela care o ridică, din acest punct de vedere, la rangul întâi întro ţările de pe glob, nu mai trece, pe mare, spre Europa apuseană

Alte drumuri decât acela al mărei sunt grele şi, oricum, găsirea şi întărirea lor cere vreme. Re-zervoriile, câte sunt, sunt acuma pline, aşa că nu mai rămâne, dacă starea aceasta va mai dăinui decât se se înceteze o întreagă industrie. Criza economică se resimte şi din punct de vedere al exportului de cereale, deşi nu într'o măsură aşa de mare, acestea fiind trecute acuma de mult. în cea mai mare parte a lor, pe apa Bosforului.

Tot aşa suferă şi importul. Maşinele agricole nu pot veni în ţară şi întârzierea lor aduce pagube însemnate în recolta viitoare.

* O mare desorientare domneşte printre mun

citori cu privire la legea care le asigură bătrâne-ţele şi vremile de boli şi nenorociri.

Ei par, uneori, a înţelege buna intenţie a ministrului de comerţ şi industrie, când le impune ca obligatorie asigurarea, şi atunci se arată bucuroşi de noua lege, scoţând în lumină principiul obligativitate! ei. Alteori ei găsesc tocmai în principiul acesta — care de altfel e însăşi raţiunea de a fi a legiurei — motive de grave nemulţumiri. Li-se pare atunci că munca lor r.u mai e liberă, că legea are ea scop numai servirea unor anumite interese ale politicei de partid.

Când aprobă legea, când protestează în desele lor întruniri, împotriva ei. Dar a fi, când ea se pune în aplicare, se semnalează greve muncitoreşti în diferite centre din ţară. Spiritul legii a fost înţeles greşit. Pare a fi contribuit şi anumiţi factori ca el să fie înţeles astfel. O explicare făcută de ministru unei delegaţiuni a muncitorilor pare a fi liniştit. O anumită presă, ale cărei bune raporturi cu partidul social-democrat nu pot fi contestate, îndeamnă chiar pe muncitori să nu mai stânjenească o lege ale cărei intenţii democratice sunt şi un ideal al partidului muncitoresc.

In consiliul de miniştri care a avut loc ieri s'a comunicat că încercări de a se zădărnici aplicarea legei prin greve s'au semnalat numai în Ploeşti, Ga 1 aţi şi Brăi la . Ministrul internelor a arătat apoi că s'au luat măsurile necesare pentru menţinerea ordinei şi ca acei dintre muncitori cari vor să lucreze să nu poată fi împiedecaţi.

Corespondent.

P. S . Episcopul loen I. Fapp şi „Banca generală de as i gu r a r e " '

„Revista Economica' clin Sibiiu in numărul său clin urmă (27 aprilie 101.2) publică la loc ele frunte un articol, in care R. S. Sale părintelui Episcop lom I. Pupp din Arad i se aduc învinuiri, pentrucă dieceza Aradului a reasigurat eâ.ificUU sale publice „la o societate jidoveasca'', nu la Banca generală de asigurare din Sibiiu.

Voind a produce lumină deplină in a-ceastă afacere am cerut părintelui Episcop Ioan I. Papp să ne dea desluşiri in causă. P. S. Sa ne-a primit cu toată afabilitatea, l-am adresat mai multe întrebări în chestie şi P. S. Sa a răspuns la toate întrebările.

Publicăm la vale întrebările noastre şi răspunsurile P. S. Sale întocmai cum ek au fost date.

1. Aţi cetit P. S. Voastră articolul din „Revista Economică"1 întitulat: P. S. Sa episcopul I. Papp şi „Banca generală de asigurare?"

— Această revistă o deschid mai rar. Făcut însă atent de unul din oamenii din jurul meu, deşi am ceti t articolul cu pricina, dar nu i-am dat nici o importanţă, nu numai pentrucă aserţiunile lui neadevărate şi tendenţioase sunt repeţirea ca lomniilor, cu cari ne întâlnim zilnic, dar nu i-am dat importanţa aşteptată nici de aceea, pentrucă am convingerea, că acest curent îl provoacă şi ali

mentează aceia dintre contimporanii noştri, cari conduşi de pofta de stăpânire nu se silesc a pretinde, ca toate clasele şi toate elementele sociale ale vieţii publice să FO înjuge recondiţiona'; la carul intereselor lor rgoistico şi ducă cineva are curajul să-şi susţină şi apere independenţa sa personală şi oficială ori măcar să-şi pună anumite rezerve, ac.-la vine Iras în r.oroiu! infect al calomniilor lor.

Poziţ ia şi demnitatea mea nu-mi permite să întru în polemică ziaristică nici cu „Revista Economică", nici cu alt organ de publicitate, dar nici nu am lipsă să mă apăr, pentrucă sunt apărat prin corectitatea şi legalitatea prowdurei dovedite cu actele referitoare la cauză, cari stau la dispoziţia celor chemaţi a cunoaşte şi controla procedura noastră.

2. In „Revista Economică" se susţine, că P. S. Voastră preferiţi o bancă străină faţă dc cea românească şi aceasta se esplică eu faptul că dieceza a reasigurat edificiile sole la o societate străină. Pentru care motiv aţi preferit P. S. Voastră aceea societate?

— Nimic mai puţin adevărat decât această aserţiune. „Revista Economică" mistifică adevărul cu intenţiunea ca din premise falze să poată trage concluziunea îndreptăţirei de a ne discredita şi a ne prezintă cetitorilor săi ca şi pe vrăşmaşii „Băncei generale de asigurare", pe când noi n'ara făcut alta, decât am ţinut cont de interesele diecezei şi acestea nu le-am subordonat intereselor unei instituţiuni particulare.

Consistoriul adecă, având autorizare delà sinodul eparhial de a asigura edificiile fondurilor diecezane şi ale comunelor bisericeşti din eparhie la fondul său propriu de asigurare şi a reasigura la altă bancă edificiile mai de valoj.re, a provocat mai multe societăţi de asigurare, între cari şi Banca generală din Sibiiu, să-şi prezinte ofertul în scris şi dintre ofertele intrate fiind ofertul societăţii „Adria" cel mai favorabil, mai preciz şi mai sigur, deci şi cel mai corăspunzător intereselor financiare ale diecezei, conzistorul a încheiat contractul cu această societate şi încă în condi-ţiuni mult mai favorabile, decât cum se făcuseră reasigurările pe reriodul espirat. Atunci adecă fondul primia 3 0 % , acum primeşte 5 0 % din premiile de reasigurare, deci oamenii să-şi deie samă şi de înţelesul cuvântului „preferinţă", pentrucă învinuirea cu preferinţa ni-s'ar putea aduce numai atunci, când ofertele s'ar fi făcut în aceleaşi eon-diţiuni, ceeace nu sustă, deoarece ofertul „Aurei" era cu 2 0 % mai favorabil, decât cel al Băncei generale de asigurare.

3. Adevărat este, că P. S. Voastră în această afacere aţi fost sedus dc unii sfetnici neînţelegători ai intereselor poporului şi cari sunt acei sfetnici ?

— Că aş fi fost sedus c!e unii sfetnici neînţelegători ai intereselor poporului este o insultă directă la adresa asesorilor consistoriali, cari au incurs cu votul lor la rezolvirea chestiei de asigurare. Nici aceştia nu ni'au sedus pe mine, nici eu nu i-am sedus sau influenţat pe ei. Noi ne cunoaştem drepturile şi ne respectăm împrumutat convingerile. Deci nici unii i re i alţii nu am făeut alti', decât ne-am împlinit conşf.ienţios dato rin (& faţă de dieceza, po care o reprezentăm.

i. Adevărat este, că, P. S. Voadră aţi ospătat la prânz şi la cină în mai, multe rânduri pe reprezentanţii lăncii străine, cu care aţi încheiat contractul de reasigurare ?

— Abstrăgând delà aceea, că n'am să dau socoteală nimănui şi cu atât mai puţin celor delà „Revista Economică" po cine ospătez la masa mea, declar însă de apucătură tendenţioasă şi aserţiunea acelora, că aş fi ospătat la prânz şi la cină şi îucă in mai multe rânduri pe reprezentanţii băncii străine, cu care consistoriul a încheiat contractul de reasigurare. Dacă cineva are dovezi contrare, să le dee în vileag.

Reduse astfel la adevărata lor valoare injuriile şi calomniile, cu cari am fost trataţ i în chestia de faţă, cred, că ar fi vremea, ca atât cei delà „Revista Economică" , cât şi alţii de categoria lor să facă mai multă economie cu asemenea arme, nu numai pentrucă se pot înţepa şi vulnera înşişi de ascuţişul lor, ci şi de aceea, că modul de gândire şi armele, cu cari unii şi alţii atentează tot mai des la autoritatea şi demnitatea capilor bisericeşti, lumea nepreocupată le înţelege tot mai bine şi începe ale asămăna cu modul de gândire şi acţiunea aceluia, care pentru ajungerea scopurilor sale atentează la. averea şi viaţa deaproapelui său.

5. Cu a cui recomandare au intrat reprem tonţii băncei străine la P. 8. Voastră? Ce mii) P. S. Voastră, ce vrea să zică articolul „Bena Economies" prin cuvintele „calea duce spre Orakt mare si de-acolo la un fest ministru?'

— in vsra anului trecut s'a prezentat li mine un reprezentant al societăţii „Adria", care fiii vre-o recomandare din altă parte s'a recomani însnş prezentăndu-şi cartea de vizită, precum « face da comun în lumea de astăzi.

Că ce vrea să înţeleagă „Revista Economici' prin cuvintele citate, nu ştiu şi cu atăt mai puţi aş putea ghici, ia care dintre foştii miniştri i duce calea prin Oradea-maro.

ß. Ce poziţie aveţi P. S. Voastră de gânii luaţi în viitor faţă de Banca generală deasigum din Sibiiu?

— In chestiile, a căror rezelvire nu atârn delà mine personal, ci au să fie pertractate la It rul competent, nu pot anticipa altă părere, deci aceea, că noi ne vom susţinea independenţa | vom procède, după cam vor cere interesele bini pricepute a'e diecezei, în fruntea căreia ne-a pu încrederea reprezentanţilor ei şi aceasta cu aii! mai vârtos, cu cât suntem coriştii şi de drepturi şi de datorinţelo noastre ca atari.

Ruina Săcelelor Braşovului Contributiuni istorice »

— Continuare. —

iii. Vom analiza în cele următoare activităţi

unei societăţi : „Conferenţa învăţătorilor romái din Săcele" , după însemnările autentice, câtele-ai putut afla şi extrage în 1 9 0 9 din procesele vii bale ale şedinţelor aceleia, ţinute în cursul cell 3 0 de ani din urmă, precum şi din registrele i aflătoare în arhivă, rămânând să constatăm 1 sfârşit, cine şi de ce s'a înfiinţat aceea, şi-au aju sau nu scopul, a contribuit sau nu la cultura j morali tatea membrilor societăţii sau a poporal din Săcele ?

Ecoul de reprobare al opiniei publice « binefăcător!

Vom fi cât se poate de concişi. Registrele bibliotecii dovedesc, că „Coii

renta" avea în 1 9 0 9 (noernvrie) „numere" (căit 5 5 8 , dintre cari 3 2 0 donaţiuni şi restul nou ( 2 3 8 ) cumpărate. Acestea se repartizează astfel:

pedagogice 1 1 4 donate 1 1 3 cumpărate poporale 4 1 „ 5 5 „ clasice 47 „ 2 4 „ istorice 18 „ 21 „ şi diverse 1 0 0 _ „ _ 25^ „

3 2 0 „ 2 3 8 „totalii

Intre 5 5 8 de „nnmere-curcnte" (doar nu toi volume în toată puterea cuvântului) la rnbri „pedagogice", multe nemţeşti, donaţiuni dm şi. fibelului, a şcoalei române. Multe cărticele dep ţină importanţă mai ales la sugestivul titlu „diurn Iu schimb, nici o carte din literatura ultimilor!! ani, nimic din timpul de înflorire al Sămăriătomli Luceafărul ni.

Dintr 'an ngiuti'u am putut afla, lucruli mai do căpetenie, cât se cetea şi ce anume, anul societar 1 8 8 2 ' o , s'a scos spre pildă, dini bliotecă: S c ă r ţ i , în 1905/(3, s'a scos (letol cărţi. Niciodată suma cărţilor cetite anual «'oi trecut insă numărul de 10.

In 1 8 7 7 / 8 d. e., s'a cetit din biblioteca! mătoarele:

1. Convorbiri literare; 2. Alexandri, teati 3. Educaţ ia de Rousc-au; 4 . Bucăţ i de cetireá Kehv Andreevici; 5. Datorinţele pruncilor; 6.1 xandri, poezii şi 7. Magazinul pedagogic.

In 1 9 0 5 — 7 însă, următoarele : 1—3. Convorbiri literare; 4 — 5 . Meioi

limbei române; 6. Convorbiri lit.; 7 — 8 . Sănii torul; 9 — 1 0 . Convorbiri lit.; 1 1 . Sămănătorul; Legea comunală; 13 . Fromont et Risler; 14.1 xandri, teatru; 15 . Cartea de note; 16. Parai de Delavrancea; 17. Enciclopedia şi 18. Viaţii mânească. O irunzărie literară, în decurs de 31 de zile.

„Stări le ce le vedem nu sunt decât refl! sufletelor noastre", a zis d. Iorga într'o conferi recentă. De ce suntem şi de ce nn, capabili, ii vedea aşadar din prisosinţă, fără pic de răul şi nepărtinitor, însaş urmele trecutului propi

Nr. 8 9 — 1 9 1 2 „ R O M Â N U L ' Pag. 7.

şi inco-tfc s'a şi o misti-

Ce au fäent, de ce idei au fost conduşi conducătorii din Săccle . cum şi-au înţeles rolul în mijlocul poporului ! Nu le vom reproduce pe de-antre-gul în spaţiul îngust al unui ziar, le recapitulăm:

In Sacele a existat o reuniune, una singură şi se menţine şi azi de decenii, delà 1 8 5 8 .

Am ignorat-o însă, penirncă - e a rea avi: nu are statute aprobate şi a admtni.-frai n d d e a n n a şi bani publici. Exis ten ţa e: n'a b ă t u t vi . - la 'ă hi ochii nimănui.

In cursul aniior, învăţători ca Dorea, Dogar. Dariu, Bârsan şi încă câţiva în viaţă chiar, oameni de omenie, dar. mai ales iritenţiuni'e ei r o bite culturale, susţinerea unei biblioteci etc., a fost o garantă suficientă şi o justificare a existentei ei. Având totdeauna aparent;!, legalităţii s'a bucurat chiar de simpatia şi sprijinul public. Nimeni n'a bănuit iregularităţile acestei societăţi. c»re niciodată aproape, nu ne-a dat vreo dreapta socoteala despre activitatea sa

S'au aflat în sânul ei exL-tenţe catilinare totdeauna aproape — cari au tras pe sfoară şi pe cei mai buni. Numai astfel ne putem da samă, cum de nu s'a dat deloc chiar socoteală, în „Gazeta Transilvaniei", cum s'a obicinuit uneori numai, între aHele şi despre venitele petrecerii din

98, despre 161 fi., despre anii 1 8 9 9 , 1900 ş. a. Iar, când s'a dat dare de seamă publică aceea a fost, mai cu seamă în timpul din urmă ţktă, s'a scris adecă ce-a rămas, dar nu cheltuit şi pentru c e ? în acelaş timp .şi icare tendenţioasă.

Cu un exces de bunăvoinţă şi pietate pentru csi cari azi nu mai cuvântă, s'ar putea distinge în viaţa acestei societăţi două epoce. tina de mai

mult, când simţul de dreptate şi moralitate par-că era mai lămurit şi atât de viu încă între membrii conferenţei, că d. e. în an. 1 8 8 3 , toţi cei 14 învăţători, hotăresc „să restitue" bibliotecii „spesele, împreunate eu moartea a 2 soţii de învăţător", ba şi mai târziu chiar, în 1 8 9 0 , învăţătorii „restituese cu 8 % împrumutul" delà bibliotecă, făcut pentru „spe-e de fotografiat". — AKa este mai timpurie, rând. durere, s'au arătat aceştia mici şi fără convingeri. Ceeace s a întemeiat cu bune intenţiuni de alţii, considerându-se de bun al tuturor cari vor veni, şi au însuşit loruşi. Au început prin a mistifica opinia publică, făcându-o să creadă, că din venitul petrecerilor lor- anuale augmentează din gren o bibliotecă, în vreme ce. ani de-arându! n'au făcut altceva, decât au alăturat ban la ban unui necunoscut „fond propriu ' . Aşa, în 1 8 9 9 (Oct.) ei hotărăsc ca.- ton ele destinate dû conferinţă pentru fondul de a jut on. re să se inducă direct la socoteala fondului nostru de ajutorare, iar nu la ?o''otcala bibliotecii!''

In 1 8 9 8 , din averea bibliotecii i--,'a Vetat acestui fond, mai întâiu, 1 0 0 fi. Apoi i-s'a alăturat rând pe rând, partea cea mai însemna: •; din venitele anilor 1899 , 1 9 0 0 ete. Spre e x , din venitul net al petrecerii din 1 9 0 1 de 4 0 it., 25 se dă „fondului propriu" şi iernai restul bibliotecii, în 1902, fondului propriu 4 0 fl. şi numai 2 8 fi. bibliotecii. Abia în 1 9 0 3 (nov.), al c inceleaan (lela existenţa acestuia, foarte conştientă de teama unei răspunderi, conferenţa, aduce la cunoştinţa conzi-storului arhidiecezan, înfiinţarea lui. deobiigându-se in i; 18 al unui proiect de statute, a-i aşterne cu finea fiecărui an „raţiocinul", despre averea administrată şi zice că „pentru cazuri de divergenţă şi eventuale iregularităţi în administrarea fondului, conf. are de for disciplinar tot pe ven. consister". Consisterai, cu o lună mai târziu, deşi străin de cele întâmplate, a denegat totuş aprobarea fondului prin circularul nr. 1 1 5 7 1 sco l , pe un motiv, poate că destul du şubred şi acela, că „nefiind în concordanţă cu legile noastre bisericeşt i"! şi, cu toate acestea, susnumitul fond, în loc să se desfiinţeze în favorul bibl : oteci i , s'a sporit şi mai departe cu sume considerabile, încă trei ani de zile, tot pe calea şi în modul arătat, pe ascuns, sub firma bibliotecii, an de an îmbogăţi te cu tot mai mult colb. In iunie 1 9 0 6 , confundat eu întreg avutul bibliotecii de peste 4 decenii, conferenţa decide

ca : „casarul să vie cu o socoteală hotărîtă, asupra, fiecărui membru, cât i-se compeicP. Iar, în oct. acelaş an (proces verbal § 11.) , se confirmă faptul întocmai, citez, nFondtil de ajutorare în sumă de 10PP2U) cor., ca împărţit între membrii confere .ţel, conform arator de serviciu, după decisul conf. din î>

Pag. H. „ » Ö M À' N U L " Nr. 89—191!

timp această săi bato are a Cam panii ahn inaugurat do ziua «onsacraiă lui San Marco, N'a fost numai o sărbătoare de lumină şi de soare aţa cum nu-u n i ia Veneţia so poate avea într'o frumoasă dimineaţă de primăvară, nici o sărbătoare de cântece înălţătoare sau una de suveniruri ale unui trecut glorios, dar în afară de aceasta şi pe lângă aceasta, aceea a înerederei într'un viitor strălucit.

Reînoirea Campanilului nu înseamnă peniru italieni numai reconstituirea unui veciii monument drag lor. ci simbolizează, mai ales. renaşterea spirit--lor, pe lângă aceea a marmorelor şi bronzurilor.

Se ştie că Papa P i a X e-.te de origină vene-( L i n şi ca atare iubeşte foarto mult Veneţia şi se interesează de aproape do tot ce o priveşte. Pe când era cardinal s'a ocupat îndeosebi de reconstituirea Campanilulni, pentru care a subscris şi o sumă însemnată de bani. Ajaws papa la Roma, împrejurările politice cunoscute, care au determinat pe papi să se constituie prizonieri voluntari în Vatican, l-au împiedecat de a se duce să asiste la inaugurarea Campanilulni, şi să binecuvinteze reconstruirea Ici , după cum făcuse la punerea primei pietre.

Dragostes de Veneţia 1-a şi îndemnat ca a-tiiitf-i, când era cafdiu;*l în provincia sa natală şi a fost chemat 3a Roma pentru alegerea noului p?.pă, în urma morţei lui Leon XII I , să-şi şi ia bilet de călătorie Veneţia Roma, dus şi întors. De atunci încoace Papa n 'a mai văzut Veneţia şi a-eum, cu ocazia inangurărei campanilului îşi exprimase dorinţa ca că auză la telefon sunetul armonios al clopotelor San Marco. Se şi începuse lucrările în acest senz, când medicii au găsit, că băi/ânul Pontifice ar putea avea o emoţie, care i-ar ii fatală şi s'a renunţat la realizarea acestei idei.

Totuşi Pio X a vrut să a:ăte venefienilor, că nu i-a uitat şi printr'o scrisoare autografă, care a fost ci tată în public de cardinalul Veneţiei, a dăruit 2 5 rnii lei peniru reconstituirea capelei din bis; rica S. S. Giooanni şi Paolo, înăl ţată do Pio V în amintirea bătăliei delà Lepanto.

Pentru cine e în curent cu politica papala, gts lul lui Pio X are o deosebită însemnătate!

Serbările din Veneţia, la care au participat toate cj tegori i le politic;., de cetăţeni an fo>t încă o dovadă de unitate de vederi şi de entuziasmul care stăpâneşte Italia de astăzi.

Veneţia. Aprilie 1 9 1 2 . T i b e r i n u s .

Din suferinţele altora 0 uzină a l s a c î a n ă b o i c o t a t ă din m o t i v e şo-

v in i s t e .

Ci t im în ziarul „Le Temps". In cursul iernei faimoasa „Gazetă a Rinului

şi a Wcstphaüeia publicase un articol fulminant împotriva direcţiunei uzinelor din Grafenstaden care sunt o sucursală a societăţii alsaciane de construcţiei rsi mecanice al cărui sediu social se găseşte la Mulhouse. Sucursala din Grafenstaden ocupă 8 0 0 0 do lucrători şi 3 0 0 de amploiaţi de biurou. Ea este dirigeată de cătră un alsacian de mare competentă, anume Ileyler.

Articolul Gazetei Rinului şi a Westpiia-iiei era îndreptat împotriva acestuia reproşându-i-so scjiitimetitele sale geraanofobe şi refuzul de a admite lucrători germani la uzină.

A.'**t articol a dat naştere la 2 4 decemvrie trecut ia o i»tfrpi;!s? în CÜSÍHCÍ* p;usi&nä. Tin conservator a întrebat pe ministrul căilor ferate cam fú face, că statul prusian comandă locomotive la

a c e a s t ă uzină. E l a adăogat, eă informaţiile ^ale personale confirmă spusele gazetei şi a cerut sa j e procedeze la o anchetă.

Reprezentantul guvernului prusian a răspuns, că ministrul cetise articolul şi că s'a deschis cercetare. A mai adaogat, că guvernul va lua toaie garanţiile în momentul remiterei vagoanelor.

Această anchetă a făcut acuma obiect de interpelare în camera primă a Lsndiagului A'sa-ciei-Lorena. Deputatul Blumenthal a acuzat categoric pe dl Mandel, subsecretar de stat la departamentul internelor în Strassbuig, că a condus a-ceastă anchetă pentru guvernul prusian şi că a dat informaţii defavorabile uzinei. Printr 'o indis-t-rt v 'une uzina a aflat, că ministerul do căi ferate pmr-wi a retras societăţii alsaciane de construcţii m-taiice comenzi în valoare de mai multe milioane.

Este dar un bcicoiaj în ie>e-,uiâ. Dar uzina nu înţelege a se lăsa influenţai;!. Dacă boieotsjul continuă ea-şi va închide porţile şi astfel 8001) de muncitori şi 3 0 0 do funcţionari se vor găsi pe drumuri. Di Blanienthal a conchis, că uu tals patr iot ism germanic a fost amestecat î a t r o afacere comercială. S'a urmărit numai siărmarea unui concurent.

Guvernul alsacian a răspuns slab de tot. Mandel a declarat, că directorul uzinei era un germanofob recunoscut şi pentru ministerul căilor ferate din Prusia, era chestiune de anior propriu ca sâ contribue la asanarea radicală a stărilor din Grafen staden.

Un sena or di Theodor Schlurnberger, care a fost preşedinte al consiliului de administraţie ai societăţii alsacien» de eon&fcrueţ» mecanice, a dat o dezminţire s t ră lucea guvernului şi a afirmat cu tărie, că nici odată nu au avut loc inanifetiaţii gormanofobe în uzină.

In mijlocul, unei tăceri impresionante a declarat, că societatea va închide uzina din Grafen-staden, dacă va ii boicotată.

Camera nu a luat nici o d.ciziune în această chestiune, care a emoţionat viu pe deputaţi.

Răspunsuri la chestionar * ) D-na Sabina Tamaş, T o p e ş t i . B i h o r . 1. Ce citeşti d-ta mai bucuros în „Românul" V

— Citesc cu plăcere materialul din rubrica „Litere, Arte, Şti inţe.

2. Ce îţ i lipseşte din coloanele „Românului" : Chestii do mode şi. educaţie. Aş dori o mai mare desvoltare rubricii economico, iar dumineca un număr mai bogat.

* Í ) . I . P o p dc Ză ican i s t . t eo log , B l a j .

1. Cc citeşti mai bucuros în „ItomânuP ? — Citesc cu o deosebită plăcere articolii

primi — cea mai mare parte a lor — atât cei semnaţi do fruntaşi scriitori politici ca şi cei .--crişi cu mult avânt, „dirinăuiitru".

Mai citesc cu plăcere foiletoanele şi corespondenţele din Roma, Iaşi şi Bucureşti.

2. Ai avea vreo dorinţă pentru riformarta sau completarea acelei părţi predilecte din z arul nostru ?

— Aş dori ca ştirile politice, culturale şi sociale din România să ocupe un loc mai însemnat în „Românul".

Aş mai dori ca „Românul." să publice în regulat scrisori din Paris si Berlin.

3. Ce îţi lipseşte din coloanele „ Românului1, ? Rubrica „Din România" ori „Dela fraţi" să

nu lipsească nie' odată. S ă se introducă o rubrică săptămânală pentru

„Teatru şi Muzică", care sâ aibă scurte rapoarte (1 spre reprezentaţiile teuiralo dela „Teatrele naţionale" din Bucureşti, iaşi şi Craiova, dela „Teatrul modern" şi „Comedia" din Bucureşti — şi noutăţi muzicale.

„Cronica fenienină" sa fie de o extenziune iie cel puţin 2 coloane în numărul de duminecă şi tu. fie completată cu „de ale casei" (sfaturi pentru casă) şi cu „de-ale bucătârei'".

* D, Eugtnîu Nyéki, Beiuş. 1. Ce citeşti mai bucuros în „ Romanul"? Articolul prim, când se ocupă da politica

partidalui iso.-tru şi tot felul de noutăţi româneşti.

2. Ai avea vix-o dorinţă pentru n formarea sau completarea, acelei părţi predilecte din ziarul nodru.

In articolii primi să se dea mai multă în-u :;uj»ătute politicei militante a partidului. S ă se organizeze, măcar pentru oraşele noastre un serviciu de informaţie.

3. Ce îţi lipseşte din coloanele „ ltom imului"? Să se d"a. un ioc mai larg chestiilor econo

mice, şcolare şi industriale, apoi chestiilor sociale şi în sfârşit informaţiilor.

E x b i l i o r e a n i i l . 1 . Ce citeşti mai bucuros în „Romanul"? Cite-iC m a i bucuros art icole politici şi în deo

sebi cei ce tratează chestii vitale rpjnânoşti. De a-

*) Cu numărul do fata încheiem suria r;upu»surilor la chestionarul nostru —- şi înrr'un număr apropiat ne vom face observările noastre şi vom trnge cuvenitele concluzii. Nota liedattiei.

fii-rimica citeţe cu plăcere foaie ştirile îmbuci toara de ; pre străduinţele româneşti pe toate renele.

2. Ai avea vre-o dorinţă pentru refont sau compledarea acelei părţi predilecte din à nostru ?

Aş dori eă se scrie într'o l imbă cu mai ţine neologisme, fiind foarte mulţi cetitori ai, mânului" străini dc. ele.

îi. Ce crezi că cer trebui să mai facănk „Românului"?

S ă dea din vreme'n vreme şi poveşti, II dote ghicituri şi alt mat-r ia l de distracţie. Si h ighnă şi medicină popularizată, medicină iu şi do se poate şi animală.

S ă se scrie articole du popularizare ini eheyíJuni dc drept şi de explicare a unor legi portante.

S ă BS d-'a, cam odată pe săptămână n muzicale şi teatrale. S ă se deschidă tot cam ti pe săptămână, o rubrică pentru industria şi ea ciul*românesc. Cronica fenienină să se compleţi cu chestiuni do rnodă şi educaţie.

i ) . G r Í 4 ? o r c Cnu ' iu i ia , preot în Ciulau 1. Cc; citeşti mai bucuros în „Românul1:

Citesc mai bucuros primarticoli şi coresponii cu deosebire cele din marile centre.

2 Ce îţi lipseşte în coloanele „Române Ştiri despre vie'iţa politică a naţionalităţilor ţara noastră şi a slavilor din ţările vecine.

Răsboiul italo-turc In urma presiune! din partea pi

lor. consiliul de miniştri a hotărît ieri deschiderea Dardanelelor rezervându-şidi tul, ca îndată ee interesele Turciei o cere, guvernul turcesc să închidă dini strâmtorile. Presiunea puterilor, pe è [tarte, insă şi faptul, că în Constantini preţul alimentelor s'a dupliftcat dela îi derea sfrâmtorilor, a fost cauza, că consi de miniştri a hotărît redeschiderea Dai neleler.

Cursele prin Dardanele însă w peste două sau trei zile se vor putea p« căci atâta timp e necesar pentru stras rea minelor submarine.

Din telegramele sosite azi reesă, flota italiană e din nou în Archipels« manevrează în jurul insulei Stampalia.

Ştiri sosite la Berlin anunţă, cal wer bey şi trupele turco-arabe din Trij tani a se află într'o stare foarte bună.

Ştirile dc azi sunt următoarele:

Dardanele]

Constat dino pol. — Consiliul de miniştri i târât jo i redeschiderea Dardanelelor pentru vi rele de comerciu, reservându-şi dreptul, ca îf ce interesele Turciei o vor cere. să încliiii nou strâmtorile. Nota luată despre hotărârea şuiului de miniştri a fost tr imisă tuturor aml dorilor d :n Constantinopol ai. ţărilor interesat

Constantinopol. — Nota Porţii despre ti chiderea Dardaneielor o următoarea:

„Ministnd imperial comunică reprezentál paterilor s t n ine . c ă c^vcrnnl otoman a tó r< deschide; e a Daidan^leîor pentru vapoarele à D I - i ţ ale puterilor neutre în*ă cu condiţiona a c e s t e vapoaie se vor supune dispoziţiilor] p*-!itrc. că i ăuz iUe . Strâmtorile pentru trecem poarelor ee vor deschide după timpul necesar Leu strângerea minelor submarine, cari arii pentru 'Apărare. P e sine se înţelege, că gm imperial işi su-,ţi.ie dreptul î tga t şi pe mai pa; te, ca îndată ce va fi necesar să închi :-oa ; : irânitor ' ie.

Constantinopol. — începând cu ziua dei Dardanelele vor fi deschise patru ore pe zi pi trecerea vapoarelor comerciale.

A c ţ i u n e a flotei italiei

Constantinopol. — După ştirile oficioasei în timpul din u r m ă în j u r u l insulei Cos dia hipe lag au fost observate două vapoare de A ita'-it ne.

Atena. — Turcia face miri pregătiri ti

„ R ö i S N U O" Pag. 9.

pilă respinge atacul J/ut ei italiene îndreptat în mira vre-unei insule din Marca Kgce. Malurile Dardanelelor mercuri au fost provătute peste tot eu noi .şi cele mai modtrne lunuri. Vapoarele tur-tejti se exercită zilnic în scufundarea vapoarelor. In Rodus sunt două mii de soldaţi provăzuţi cu patru tunuri cu tragere repede.

Din T r l p o l i t a n i a .

Berlin. — Loca'anzeigcr publică mai multe scrisori trimise de Enwer bey, din cari reesă că are mare încredere în trupele turco-arabe. „Ştiu — zice într'o epistolă — că italienii pun mare prêt, pe capul meu, însă eu nu-1 voi da atât de ieftin. Italienii cer delà mine un armistiţiu de două săptămâni, însă eti nu Vani dat, cu atât mai vârtos, fiindcă aud că italienii bombardează unele porturi turceşti.

Londra. — Camera comunelor. — D. Lykes întreabă dacă guvernul voeşte a so adresa guvernelor turc şi italian pentru a încheia un armistiţiu îndeajuns do lung pentru a permite să iasă în Me-diterana vapoarele acum oprite în Bosfor, la Cons-tantinopol şi în Marmara. D. Alcand, răspunde că Sir Grey a consultat puterile cele mai interesate dacă s'ar putea lua o astfel de măsură şi crede că trecerea nu poate fi făcută liberă în cursul acestei săptămâni.

Concentrarea studenţimii din Bucovina Dintr'o scrisoare a dlui N. Vitriuc, student în

litere ia universitatea din Cernăuţi, scrisă ca răspuns la articolul: „Despre Bucovina", publicat ia Nr, 83 al ziarului nostru extragem următoarele rânduri, cari sunt o dovadă că tinerimea universitară îşi dă pe deplin seamă de primejdia actualelor destinări dintre ei şi că este serios preocupată de dorinţa de a le pune capăt:

„Trecem în momentul de faţă prin o criză socială. Starea actuală nu ne mai promite nimic. Ni-se impune categoric o îndreptare din temelie. Studenţimea e punctul de gravitaţie. Aici trebuiesc îndepărtate mai întâi toate diferenţele exterioare şi naivităţile medievale pentru a evita orice separatism nemotivat. Studenţimea de astăzi e trasă în luptele şi patimile bătrâneţelor. Abia generaţia de mâne se poate creşte în un senz mai bun şi aceasta numai prin concentrarea tuturor studenţilor români de aici în un „Centru studenţesc Cornăuţean".

Curentul s'a şi ivit. Aici poate să ne dea sfaturi cine va vrea. Dar orice compromis cu starea actuală nu poate decât să ne dea cel puţin cu câţiva ani înapoi".

F O I Ţ A Z I A R U L U I „ R O M A N U L " .

N I C O L Á E G O G O L

Suflete moarte (R O M A N )

Traci, de Senioi

(83) — urmare —

Aceste vorbe avură, în definitiv, toate consecinţele fericite pe care le putea aştepta Cicikof. şi, între altele, svonul că nu era nici mai mult nici mai puţin decât milionar. Orăşenii în special prinseră, chiar şi fără această consideraţie, o mare afecţiune pentru el, dar, ştiir.du-1 bogat, bogat de milioane, îl iubiră incü >şi mai mult.

De altfel, să ne grăbim a o spune, aceştia erau oameni foarte buni, deprinşi a trăi în bună înţelegere ; tonul lor era aproape întotdeauna prie-tinesc, iar discuţiile lor purtau pecetia celei mai perfecte cordialităţi. „Prea scumpul meu Iiii Iliici... Ascultă numai, frătioare Antipater Zaharevici... Haide, haide, tu minţi, dragă Fedor Gregorevici". Apoi gluma ; ei făceau să preceadă cu două ori trei cuvinte nemţeşti numele şefului poliţiei, şi îl strigau Sprechen sie deutsch Ivan Andreevici, din-

ÍN FORMAŢIUNI Arad, 3 Main n. 1 9 1 2 .

Raiste. 9

„Şi nu-i nici o scăpare!" Aş vrea să fac să stea pe loc Al vremii zor de clipe, S ă 'ncete să mai fâlfâie Bătaia-i din aripe.

S ă 'ncremeneasc'aşa pe cer Amurgii 'n nori de pară, Cum cea mai mândră zi de maiu Se 'nvălueşte 'n seară.

Ş'a lunii 'ntoarsă secere Pe cer să 'nmărmurească, Strălucitoare 'aşa 'n de veci Şi 'n veci să nu descrească.

S ă fie 'n veci tot seară aşa, Cu picurări de rouă, Să nu mai vină niciodat', Ca mâni, zorirea nouă...

Iar eu să stau, rîzând şiret De gloata voastră 'ntreagă, Cum n'a fi unul dintre toţi S ă poată săVnţeleagă

Şi rost să-i afle, desluşind Dorinţe înţelesul, Că chiar aci, în „Raişte" Unde slăviţi progresul

Şi totul ce-i mişcare, ori Ce spre 'nălţimi vă poartă. Eu să slăvesc inerţia Si 'ncremenirea moartă?!

Să rîd, când clătinând din cap, Va zice oare-caro: — Pe... cine-i ăsta... Piţiguş?! L'a prins norocul mare.

Vre-o dragoste!?... Cs i-a fost scris Din veci pe raza stemei, Că vrea s-o pună opritor Yîrtelniţelor vremei!

Să râd, — că serioşi aşa, V'am încurcat cu versul, Purtându-vâ hoinari acum Spre dragoste cu mersul.

lie par-că n 'ar mai fi prin lumi Nimica să te facă, Să-ţi rogi, ca clipa cea de azi In veci să nu mai t reacă!

Şi-i simplu: — Chiar pe zi de mâni, Că vine să ne vază, Ni-s'anunţase... parcă văd, Că-ncepo^să vă vază

lin văl de peste ochi... Ghiciţi ?!... Doar nici nu-i lucru mare — Chiar... întrupată soacrâ-mea Şi.. . nu-i nici o scăpare ! —

Piţigus.

tr'o singură suflă. Intr'un cuvânt, se făcea spirit de familie.

Mai mulţi erau oameni instruiţi; prezidentul ştia pe dinafară Ludmila a lui Jukovski, poem care era încă la modă, şi spunea îndămânatec pa-sagii întregi, îndeosebi pe acela care începe aşa: „Pădurea dormitează, colina doarme". Şi cum ro-stia el vorba ceeu ! vedeai par'că aevea cum doarme colina, şi, pentru mai mult efect la cuvântul acesta ceeu, el închidea progresiv pleoapele.

Cât despre directorul poştelor, el era influenţat în mare măsură de filozofie; citia până noaptea târziu Nopţile lui Yang şi Cheia tainelor firei a lui Eckartshausen, din care făcea chiar extrase lungi, pe cari nu le arăta de altfel niciunui profan; aceasta nu-1 împiedeca de a fi de spirit, glumeţ, şi îi plăcea, cum spunea singur, să-şi sare vorbele. Şi, în adevăr, el îşi săra limbajul cu o cantitate de părăsiţi precum:

„Scumpul meu domn; nu sau o oarecare; ştiţi d-voastră, mă înţelegeţi; totul se explică; vă puteţi închipui; în general vorbind; într'un fel oarecare", şi sute alte cuvinte din aceasta familie îmbielşugată, pe cari le risipia fără milă. El îşi săra, îşi îndulcia astfel cuvântările, şi mai ales le acompania, cu destuiă îndemnare, cu un anumit clipit din ochiul etar.g, care dedea o expresie foarte sarcastică celor mai mici răutăţi ale lui.

Nici ceilalţi nu erau spirite cu totul inculte: cutare citise pe Karamzin, cutare altul Povestirile din Moscova, şi cutare altul, apoi nu citise nimic, |

A c i u i a t . Cetim în „G. Tr.": d-nul lancu Spuderca, fostul redactor resp. al „Gazetei Transilvaniei", a fost absolvat de senatul de acuză din Târgul Murăşu'ui de sub acuza, ridicată împotriva dânsului de maghiarii dr. Dániel şi soţii din F ă găraş. Deputatul dr. N. Şerban însă a fost pus sub acuză.

Apărarea verbală a redactorului nostru, In urma escepţiilor date de advocatul dr. V. Niţescu, a susţinut-o cu multă putere de convingere şi cu un larg aparat de argumentaţie, în mod gratuit, prietinul nostru, advocatul dr. Enea Draia din Tàr-gul-Murăşului.

T r i u m f u l c r o a ţ i l o r în F i u m e . Ieri au avut loc alegerile în Fiume pentru realegerea personalului delà casa muncitorilor. Partidul maghiar însoţit cu italienii a ieşit înfrânt din aceste alegeri. F a ţ ă de 2 0 0 de voturi ale lor, lista croată a reuşit să obţină 2 3 9 de voturi, ceeace înseamnă excluderea elementului maghiar din direcţiunea numitei instituţii. Şi mai înseamnă încă ceva această învingere a croaţilor. Anume că în viitor croaţii pot intra în Fiume în luptele politice cu mai multă nădejde de isbândă cu atât mai vârtos, că au acum pe partea lor şi pe socialişti, cari mai curând sunt aplicaţi să sprijinească pe croaţi decât pe toţi veneticii, flămânzi după putere şi domnie. Niciodată poporul croat nu s'a prezentat mai solidar ca în timpurile de faţă.

U n r ă s p u n s . Părintele protopop Ioan Maior din Aiud, în apelul său, publicat în nr. 8 3 al preţuitului d-voastre ziar, mă prezintă ca pe un „intransigent" duşman al cooperativelor săteşti.

Pentru liniştirea d-lui protopop şi pentru o-rientarea on. cetitori ai „Românului", îmi permit a reflecta Ia acel apel următoarele:

Nu sunt duşman al cooperativelor săteşti, ci din contra, socotindu-le ca cea mai puternică armă în lupta economică a ţărănimii noastre, sunt cel mai sincer sprijinitor al lor.

Adevărul afirmaţiunii mele îl probez cu fapte concrete. In 2 8 aprilie am ţinut în Poiana Aiadu-lui prelegere poporală „Despre cooperativele săteşti şi însemnătatea lor economică"', cercând prin pilde luate delà alte neamuri să-i împrietenesc pe ascultători cu acest colţ, — lor încă necunoscut, — al vieţii economice.

Despre această temă — conform conspectului prelegerilor înaintate biroului central din Sibiiu, de cătră desp. „Aiud-Teiuş" al „Asociaţiunei" — voi mai vorbi şi în alte comune.

In conferinţa ţinută în Aiud la 1 8 aprilie a. c , am luat poziţie „intransigentă" numai faţă de înfiinţarea pripită şi neoportună a cooperativelor în acest jur.

Stau întru toate pe punctul de vedere al co-misiunii încredinţate cu studiarea acestei însemnate chestiuni economice, în înţelasul căreia înfiinţării

şi cutare altul în sfârşit e aceea ce se numeşte teureulc, un om pe care trebue să-1 ridici ca eă-1 vezi bine, ori un baibalc, adecă un om care, petre-cându-şi viaţa culcat pe o parte şi neridicându-se de acolo pentru nimeni în lame, nu face nici să-1 ridici cu piciorul.

Ca oameni de o b u r ă înfăţişare, nimic de zis; nici unul n'avea, socotind exteriorul lor, mul-ţămită lui Dumnezeu! aerul de a se topi de uscăciune şi de ftizie. Toţi erau dimpotrivă aşa de bine înzestraţi încât femeile, în isbucnirile lor familiare, îi numiau cu diferitele nume de lubeniţă, bulgăre, umflat, etc. etc. Dar, în general, aceasta era o lume bună, ospitalieră, iar omul pe care îl primiau şi care gustase din pânea şi din sarea lor, ori care a jucat odată în cărţi cu ei, părea a fi devenit din familie, cu atât mai vârtos Cicikof care prin calităţile lui plăcute, avea în măsură mai mare decât oricare altul secretul de a le plăcea, Le plăcuse atât de mult, că eroul nostru nu ştia ce mijloc ar mai putea folosi ca să scape de ei; el din toate părţile decât vorbele acestea: „Ah! Pavel Ivanovici, ne vei mai acorda o săptămână ori două... Ei bine, o săptămână..." Scurt, oamenii îl purtau pe braţe.

(Va urma.)

Pag. 10. Nr. 89—1911

cooperativelor, trebue să-i premeargă o curnint-1 şi însufleţită propagandă; pentru a deştepta în sufletul ţărănime' noastre: încrederea recif rocă, dragostea sinceră faţă de de-aproapele şi simţul de cruţare, adevăratele fundamente ale cooperativilor, cari vor să creeze poporului delà sate un viitor trainic şi luminos.

Credincios declaraţiilor mele, mă înşir cu drag sub stindardul pua de „Asociaţiune" în manile destoinice ale bărbaţilor din comisiunea cooperativelor şi voi face după modestele-mi puteri cea mai caldă propagandă, pentru înfiinţarea lor cât mai grabnică şi cât mai trainică.

Toata însă cu bună cumpăneală şi la t 'm-pul lor, căci „graba strică treaba".

A i u d u l d e s u s , la 3 0 aprilie 1 9 1 2 . Cu distinsă stimă Kiculae Aiarcu, preot.

0 l ă m u r i r e din F e l d r u . D-nii Gregoriu Neamţu, Oetavian Dociu şi Ioan Sângeorzan, învăţători în Feldru ne trimit o scrisoare prin care dau lămuriri asupra motivelor care i-au împiedecat a particida la petrecerea culturală ce a avut loc în zilele da paşti şi despre care s'a vorbit în notiţa sub t i t lul: „Se poate" din nr. 73 al ziarului nostru.

Luând act de lămuririle date, dorim ca preoţii şi învăţătorii noştri să trăiască în cât mai bună înţelegere şi ca iubirea da interes personal să nu-i împiedece de a conlucra la opere culturale.

A l e g e r e de p r « o t . In 8 / 2 1 aprilie a. c. s'a ţinut alegere de preot în fruntaşa noastră comună Seleuşcigherel. Dintre trei candidaţi, majoritatea voturilor a întrunit-o d. Adrian Popeseu fiul d-lui Ioan Popescu notar în Măderat. S ă fie într'un cias bun!

Câţi l o c u i t o r i a r e China. L a întrebarea, câţi locuitori are China, nu vom putea primi nici când un răspuns exact. Nu că doar în China nu ar fi cunoscută conscripţ : a locuitorilor, căci mandarinii chinezi deja atunci erau măiestri ai conscripţiei, când în Europa administraţia încă nu bănuia ce rost ar avea conscripţia poporului. In secolul al XVIII , s'au făcut primele conscripţii ale locuitorilor în ţările din Europa, pe când mandarinii chinezi până atunci număraseră mai de multa ori locuitorii Chinei Ia ordinul împăratului. Popu-laţiunea Chinei la sfârşitul secolului al X V I I I şi în prima jumătate a secolului X I X a fost foarte schim-băcioasă. La 1 7 6 1 populaţiunea Chinei a fost de 1 9 0 milioane după conscripţia făcută de mandarini, iar la 18Ö2 numărul acesta a crescut la 3 6 0 milioane. L a anul 1 8 1 2 după înfricoşata ciumă s'a făcut din nou conscripţia şi s'a aflat ca locuitorii Chinei de abia ating numărul de 8 2 0 milioane, dar delà data aceasta până la 1 8 4 2 din nou s'a urcat numărul ia 4 1 3 milioane. Delà data aceasta iar a început să scadă numărul locuitorilor aşa că la 1 8 8 2 era populaţia Chinei numai de 3 8 1 , iar la 1 8 8 5 abia de 377 milioane.

Mr. BockhiU, ambasadorul Statelor Unite la 1 9 0 5 într'un raport trimis guvernului său zice că locuitorii Chinei na ating decât numărul de 2 7 0 milioane însă succesorul său Mr. Calhoun anul trecut, deci cu şease ani mai târziu tot într'un raport trimis guvernului său şi făcut pe baza actelor statistice ale diferitelor guverne taxează numărul locuitorilor la 3 2 9 milioane.

Acesta trebuie să fie mai exact, căci tot în acest an ziarul de frunte chinez, „China Tribune", zice că locuitorii Chinei ating suma de 4 3 8 milioane. Având în conziderare însă. că în China patriotismul prin aceea se manifesta, ca numărul locuitorilor să-1 ţ ină cât de mare, e de esplicat di-ferinţa do 109 milioane dintre conscripţia făcută de Mr. Calhoun şi ziarul „China Tribune".

Cele 3 2 9 milioane se repartizează în chipul următor:

China singură . . . . 3 0 4 , 0 0 3 . 0 0 0 Provincia Metropolitană . 5 , 671 .000 Mandşuria 1 4 . 9 1 7 . 0 0 0 Hsiuciang 2 ,491 0 0 0 Ţinutul graniţei Mandşu 1 ,700 .000 Provincii independente . 7 6 0 . 0 0 0

Tota l" 329~542 .Ö00~ E de notat, că în aceste cifre nu se cuprinde

capitala Chinei, oraşul Peching, care după o veche lege chineză nu face parte din imperiu. Numărul locuitorilor din capitala Chinei atinge cifra de un milion 17 mii 2 0 9 . Nu e cuprinsă în suma do 3 2 9 . 5 4 2 . 0 0 0 nici populaţia Tibetului de aproximative 6 8 0 0 0 . 0 0 0 locuitori. Din acestea se poate vedea eă populaţia Chinei la tot cazul e de circa 3 5 0 milioane şi conziderând sporul mare ai Chi

nezilor ( 1 2 — 1 5 copii îutr'o singură familie nu o raritate) se poate prevedea, că în timpul cel mai scurt va ajunge şi ia cifra indicată de ziarul „China Tribune".

O donaţ iune şcoale i de av ia ţ i e m i l i t a r ă . Din Bucureşti primim ştirea: Principele Valentin Gh. Bibescu, distinsul aviator român a donat şcoalei de aviaţie militară întrfgul său parc de p.oro-plane care se compune din următoarele maşini do sburat: un monoplan Blér io t cu două locuri, motor Gnome 7 0 hp., două monoplane Blériot de 5 0 h p , două uionoplane Blér iot motor Anzani 2 5 hp., şi un hid'o-aeroplan Voisin eu motor 7 0 lip., d-sa a mai donat şeoaloi de aviaţie mili tară hangarul fix ciela Cotioceni precum şi un hangar demonta-bil cu toate accesoriile.

V i c t i m i l e vaporu lu i T i t a n i c . Guvernul englez publică acum statistica celor ee şi-au fciîat moartea cu ocazia groaznicei nenorociri a vaporului Titanic. Din această stat ist ică putem forma următoarea tabelă:

Sexul

bărbaţi

femei

copii

Total

Victimile

nrul în °/ 0

115

5

120

m

3

37

Mântuit i

nrul in •/,

58

139

5

202

34

97

100

(53

Tota

173

144

5

322

bărbaţi

femei

copii

Total

bărbaţi

femei

copii

Total

bărbaţi

femei

Total : C88

147

15

1G2

92

1G

58

399

81

53

533

88

45

70

87

13

78

24

115

8

84

100

42

160

93

24

277

DO

98

_ 2 3

17Ü

12

30

13

686

2

78

9

189

21 91

210

454

179

7«

709

0 ci

^ 3-

Ö IO

23

23 898

Din această tabelă reese, că din călătorii de clasa primă au scăpat 6 3 ° / 0 din c a de clasa II. 4 2 % din cei de clasa III. adecă din cei de pe cuvertură numai 1 3 % iar din personal 2 3 % . Privind bine această tabelă pare a se adeveri presupunerile că marinari ar fi primit sume enorma pentru câte un Ioc în bărcile de salvare, căci din cei de pe clasa I. numai nn procent foarte mic ( 3 7 % ) au fost victimile acestei nenorociri, pe când din călători de pe clasa III. 87%, .

C r e e r i i o m u l u i . Filologul renumit, profesoral Waldeyer, a ţinut zilele trecute o conferinţă despre sistemul nervos şi organismul creerilor omului şi a animalelor. A dovedit ce strânsă legătură există între mărimea creerilor şi capacitatea intelectuală a oamenilor. Creerii oamenilor celebri sunt mai mari decât ai celor de rând. Tipul de oameni mai bine desvoltaţi intelectualiceşte sunt cei diu centrul Europei, cu greutatea creerilor de 1 3 7 5 grame până când greutatea creerilor unui negru de abia atingă 1 2 8 0 grame. Greutatea creerilor oamenilor din nordul şi apusul Europei ajung chiar la 1 4 0 0 — 1 4 5 0 grame, pe cárul a celor delà sud la nici un caz nu întrece 1 3 5 0 grame. Capacitatea intelectuală a omului însă nu atârnă numai delà greutatea creerilor, ci şi delà mărimea suprafeţei lor. Cu cât sunt mai adânci gropiţele, sbârciturile şi încreţiturile unui créer, cu atât e mai mare suprafaţa sa şi prin urmare şi capacitatea intelectuală.

Greutatea creerilor diferitelor popoare e în creştere. Creerii negrului din America, care a săvârşit în decursul timpurilor o muncă intelectuală oarecare, sunt cu mult mai mari decât ai fraţilor săi rămaşi în Africa aşa că diferinţa greutăţii creerilor unui negru din America e numai de 5 0 — 6 0 grame, faţă de greutatea creerilor unui american.

x„Tokio" extirpător de bătături. S e poate folosi cu succes con t ra bă t ă tu r i l o r ( la p i c i o a r e ) , nege i lo r şi cont ra scor tăşă re i (pielei. D u p ă o fo los i re

de 2 zilo ne scăpăm de dure rea bătăturilor.-dosă 50 f i i . P e n t r u CO f i ler i se t r imi te francat dresa : Tömöri Antal. Cegléd, I kerület.

Ultima oră Consiliu de miniştri noaptea

Aseară la orele 9 şi jum. a avut în ministerul dc externe un consiliu coi de miniştri, la care au luat parte coi Berchtold, Auffenberg, Bilinsky, miniştrii gari Lukács, Beöthy şi Teleszky, minis anstriaei Stiirgkh, Roesler, Forster şi E Nu avem încă amănunte asupra celor trecute în această consfătuire. A transpi până acum numai ştirea că convoc» consfátuirei acesteia ar ii fost reclamat! zăpăceala ce s'a produs în. urma divergi ţelor ivite între cele două delegaţiuni privire la chestiunea căilor ferate dini nia. Aceste divergenţe vor trebui înlătur în cel mai scurt timp, dacă e ca o cl tiune de o însemniitulo aşa de man poată fi rezolvită. Consfătuirea s'a nat abia la orele 1 fără un sfert noap fără să ducă la o înţelegere definiţi Miniştrii maghiari vo merge săptămi viitoare din nou la Viena şi vor reînci I rataţi vele cu miniştrii austrieci şi cu ai rezorturilor comune.

T e a t r u l Apol lo . Azi, sâmbătă, *e-j.trulA| va prezenta următorul program foarte bog atractiv :

1. Noutatea de cinematograf (tablou di tualitate). — 2. Ah! băibaţi i (comedie). —3 s t i n u î (dramă socială senzaţională în 2 acte). rul şi iubirea de mama. — 4. Agentul imperii (umoristic, senzaţional).

In 7. 8 şi 9 maiu Saharet va dansa în Ap *

Preţurile locurilor : Lojă, de persoană 1 Loc rezervat 1 cor. — Locui I. 8 0 fii. — Lod 6 0 fii. — Locul III, 4 0 fii. — Locul IV, 2(

Orhestră proprie. — Garderobă. începutul reprezentaţiilor d. a. delà orelei

trei sferturi—11 noaptea.

Bibliografie

A apărut numărul 2 6 din excelenta leea „Lumina'1 care conţine Omorul de Gorki şi Prăpastia de Leonid Andreef. Un — ' 3 0 bani, la toate librăriile.

A apărut: La Sate, comedie într 'un act. prebicratăl

Octave Feuillet de l lor ia Pitra-Petrescu. Preţul bani. Se poate procura delà librăria Mumii Braşov.

F O S T A R E D A C Ţ I E I

D-lui Veritas. Luc-urile, ce ne spui d-tn foarta gri.vo. Dacă vrei să ţi-se publice trebuii iei răspunderea iscălind articolul. Cu noasta părintele Moruşca din Şeica-rnare ea altfel şi nu suntem dispuşi să lăsăm asemenea at adresa unor persoane pe cari nu vedem cum putut face vinovat de ele. Trebuie să se păta fiecare că astăzi când cei aleşi, care-şi fac dit sunt atât de puţini, nu putem să-i descurajăm! dreptăţindu-i.

D-lui V. Laz. Laz. Telegrama s'a pil aşa cum n e a fost trimisă din Budapesta, astă schimbările trebuie să fi avut loc ori acolo « oficiile telegrafice.

P O Ş T A A D M I N I S T R A Ţ I E I

Petru Daiieuşiu. Bpesta. Am primit li abonament până la 1 mai 1 9 1 2 .

Redactor responsabil : Á&uiagin iiälraägli

Nr. 89—1912 . . R O M Â N I I L Pag. 11

P e i n e l sie o casă cn etaj, edificii laterale pe intra-î de 8 0 0 • st. în c o m u n a m a r e : Mercina •csény Cit. Krasse). Nimerit loc pentru ne-tori. Oferte la adresa : T e r e a t i u s Bugariu

preot militar T i m i ş o a r a .

U i i s c r i i t o r iüá numai decât aplicare în cancelaria mea avocaţiala. Ofertele să se adreseze direct mie.

D r . Georgs G a r d a , advocat Făget .

C a n c e l a r i a * a c h r o e a ţ i a i ă dlui i7.r. E m i l Babeş , în Budapesta din

Mai va fi mutată la Buda : 7. Kcmenes tlczaNr. 4. („lângă podul l'erencz József").

I

H. D U R A T Z O fost şei. atelierului fotografic Mandy

Atelier fotografic Bucureşti, s trada Gr. C. C a n t a c u z i n o (România).

G U S T A Ţ I

DIN F A B R I C A „ B r a g a d l r i i ^ .

C I A S O R N I C E , GIU-l V A E R I C A L E , G R A M A -': F O A N E şi P L A C 5 :

ţ cu plătire în rate, pe iâ:u-:ă i garanţie de 10 r.nl.

Cele mai ieftine din întreagă ţara la

TÓTH J Ó Z S E F , orolofrier şi chiromoiiictiW-

SZEGED, Dugonics-tér 11. Mulţime

Pag 1 2 . „R O M Ä N U L " Nr 89 -1912

FOTOGRAF

TIMIŞOARA-CETATE (TEMESV-. BELV) . sír. Jenöföherceg nr. 14.

Pregăteşte fotografiile cele mai moderne, măriri de fotograßii familiare, grupuri şi tablouri după orice fotografie reche, cu preţurile cele mai ieftine. Execut cărţi poştale cu fotografii, fotográfia pe porţelan'pentru pietrii monumentale, după orice fotografii. Comandelo din provincie se execută promt şi eonştiinţios.

I — Premiat la expoziţie cu medalie de aur.

H. PÁLLÁN SUCCESOR

prliiij floriei ardsîsîiîă da biliarde ţ! tteplärie ia Kolozsvár, DÁVID Ferenc U. 3.

Szighety Sándor atelier de cuţite şl tocllărie artistică Budapesta, VII., Strada Akáczfa No 64.

Colţul Străzii Király. Se recomandă pentru ascuţirea şi repa

rarea de foarfeci, cuţite, brice şi tesacuri de bucătărie în condiţii ireproşabile şi pr. conv.

Mare depozit de u-nelte şi Utensil» pentru bărbieri, ca f o a r f e c ) , brice şi curele de ascuţit etc. etc. precum şi cuţite de buzunar ş a.

Pentru bărbieri se as cut două briciuri gratuit dacă trimit 12 deodată

Comandele se execută pompt şi conştiinţios.

S T E F A N SLADEK jun. !* b r i c ă d e ™ o b i l e V Â R Ş E Ţ , strada Kudritzer n-rul 4 4 — 4 6 .

Cea mai renumită

mare fabrică de m o b i l e din sudul Ungariei (VERSECZ).

b z i a m i y u y o r g y antreprenor pentru zidiri şi pardositor

Árad, piaţa Kelemen nr. Primeşte şi pregăteşte totfelul de lucrări de pardoidre, construcţia drumurilor, canalizări şi orice muncă în branşa aceasta oriunde, cu preţurile cele mai ieftine şi pe lângă condiţiu-nile cele mai convenabile. : : :

Prospecte gratis !

6.

cea mai bană gumă 1 duzină 4 coroane.

In Arad de vânzare numai iu drogheria

E S URSA Andvássy-tér nr. 2 0 .

¥ TT A A A A À A À A À A À A i

Primeşte aranjarea complectă "a cafenelelor. La cerere trimite instalatorul de biliarde « Tn provincie. — Ţine mare asortiment de biliarde noui si vechi, bile, cheuri, etc. — Firma fondaţi

IIa 1875. — La dorinţă face şi tîrg de schimb

Sunt recunoscute de c a l i t a t e a cea mai bună

pentru domni, doamne şi copii, pregătite în aieh'crţ'.l propriu al „Asociaţiei călţunarîlor cradani", şi se pot procura : : cu preţurile ceîe mai moderate. : :

D i r e c t o r : IUSTIN OLARiU.

A R A D , Szabadság-tér nr. 14. (Filiale în PISKI şi CERMEÍÜ).

32aS2SaïSiEEï

Vad Gábor curelar şi şelar

O R A D E A - M A R E (Nagyvárad), str. Körös n. 38.

Aduc la cunoştinţa on. public din loc şi provincie, că sub firma de mai sus am deschis un atelier modern pentru

cupele s i s © Ï

Nr. 8 9 — 1 9 1 2 R O M Â N U L Pag. 13.

3 . * n • 9 • Sticlar pentru zidiri şi

(magaz in de faille o'e s t i c i ă şi de oglinzi) ,

Execut lucrări pentru zidiri noui, sau totfelul de reparări prompt şi cu preţuri ieftine. Expediez ieftin rolete mecanice de pânză şi trestie - - pentru fereştri - -

F R I E A R A D , strada gróf

T E L E F O N 9 0 9 .

Albert nr. 1 5 — 1 6 . T E L E F O N 9 0 9 .

0 = 400 cjecoraţiuni şi 38 premii de stat,

Iái

v i l — ^ t i a

Locoinobile de benzin şi Garnituri de trierat cu motoare complecte. Motoare de sine mişcătoare. Motoare de ulei brut şi gaz sugător

c o n s t r u c s t e î n c e l e m a i b u n e c o n d i t i u u i ï t

LANGEN & WOLF FABRICĂ DE MOTOARE.

Filiala : Timişoara-Iosefin,

Stada Bonnaz No. 12.

Cereţi gratis cataloage şi preţuri curente !

Se caută reprezentanţi solizi !

& cs

p

© p

OO O o o I—<

fi p< ©

cs CS

» e t -© 3 P

Qzzz|~Pe~ste 106.500 bucăţi funcţionează in toată lumea?

Dacă suferi în dureri de stomac,

d a c ă e ş t i l ipsit d e a p e t i t , d a c ă ţ i - e r e a i n i s t n i r e a

s a u d a c ă a i d u r e r i c a r i prov in din a s e a s t a , c u m

s u n t d u r e r i d e d inţ i , e g â r c i u r i , a r s u r i , a p ă s a r e

în s t o m a c , i r i t a ţ i e d e v o m a r e , g r e a ţ ă , r ă g ă i e î i , e t e .

fo loseş te :

tivul de fiere (epehajtó) de j o z s n y a i ,

c a r e e c e l m a i b u n m i j l o c p e n t r u v i n d e c a r e în

v r e m e s c u r t ă , c h i a r şi în c e l e m a i n e g l i j a t e c a z u r i

d e b o a l ă .

O sticla costă 40 fileri; o duzină 4 coroane — — — 80 fileri. — — — _

Se capătă la singurul preparator

Farmacia

R O Z S N Y A Y H i A H i A D .

S'a deschis marea prăvă l ie de

modă pentru b ă r b a ţ i şi copii

ş i LUGOJ (Palatul reformat).

5- J

A v e m o n o a r e a a t r a g e a t e n ţ i u n e a on . p u b l i c a s u p r a p r ă v ă l i e i n o a s t r e n o u ă şi c u t o t u l m o d e r n ă , î n z e s t r a t ă c u m a r f a c e a m a i so l idă şi fină d in p a t r i e şi s t r ă i n ă t a t e , şi ast fe l a r a n j a t ă , î n c â t s u n t e m în p l ă c u t a poz i ţ i e d e a s a t i s f a c e t o a t e c e r i n ţ e l e o n o r . pub l i c . I n s p e c i a l s u n t e m în p l ă c u t a pozi ţ ie a r e c o m a n d a on. p u b l i c s p e c i a l i t ă ţ i l e de albituri p e n t r u b ă r b a ţ i , şi d e ghete p e n t r u b ă r b a ţ i , d a m e şi copi i . R u g â n d u - n e d e b i n e vo i toru l spr i j in s u n t e m

C u s t i m ă :

Cintea si Hau

I a g 1 4 . „ROMAN LT],' Nr. 89—1912

ŢI MBALE r I 4

4 5 4 3 4 3 4 3 I 4 3 4 á I 4 ! 4 2

4 ^

4&

V i

Ţirabalele Inventate de mine, cele mai moderne, cu organism dublu de oţel, foarte trainice şi de o resonanţă deosebită se pot comanda numai delà mine, cu preţurile cele mai moderate, pe lângă ga

ranţie de 5 ani.

M é s z á r o s F e r e n s f a b r i c a n t e le c l m b a l e .

Budapest, VII., Bethlen-u. 39 . P r e ţ c u r e n t u r l , Ia c e r e r e , s e t r i m i t g r a t i s . C o r e s p o n d e n ţ a î n t r u c â t s e p o a t e s ă s e r a c i in l i m b a

u n g u r e a s c ă , g e r m a n ă s a u s l r b e a s c ă .

B A N C A N A Ţ I O N A L A A R O M A N I E L

UQSOO-ûYAROS O /H_/!P)ITflTOTT 1333.

butoaie, v a n e ! în ori-ce mărime; din lemn de stejar | uscat şi alb, pe lângă garantă. — Pri- f meşte ori-ce comandă mare, aranjament I compl. pentru pivniţe, cu oret convenabil. I

M A R E I i l i l * T I f

F U R N I S O R U L C U R Ţ I I R A L E R O M Â N E |

W E S Z E L Y BELA I ! PRIMUL FABRICANT DE BUTOAIE, f I LIPOVA. «~ I

Proprietarii de maşini de treeratSä cruţă bani, t imp şi lucru fff

cu folosirea coşului brevetat „STERN"

O comisie de specialitate a constatat, că o cantitate de paie de 500 de bugle treerate cu coşurile de până cum, a dat încă 680 kgr. de grâu la a doua îmblătire cu coşul *STERN«.

Cere prospect franco şi gratuit delà

Bárdos és Brachfeld, Budapest, VI., G y á r - u t c à ^ 5 ^ ^ ^

1 9 1 1 . 16 Aprilie

171 4 6 9 7

I 323 049 103 687 001

2 3 6 2 5 8 3 8

1 1 999 9 2 4 1 7 9 3 6 807

4 293 0 3 1

6 0 2 Í 242

728 705

7 1 2 343 1 0 9 2 8 3 505

1 6 6 5 1 497

5 2 2 5 6 4 5 *

1 í 121 861 723 ' 5 1 \ 4 9 6 0 8 0 : 0

520 010 708

12 COO OOC 30 13S 439

4 432 204

337 M 5 S 7 G

i 308 749 IC9 283 505

25 704 941

520 010 708

SITUAŢIUNE SUMARA.

A C T I V

Rezerva metalică s a r . 5 56 5 2 7 £9^> ) » trate aur . 61 958 o c o f

Argint şi diverse mone te Portofo'iu român şi străin

{*) împr. pe ef. p u b l i c e . . , . 6 8 6 4 1 0 0 » în cont c u r e n t . . , . 8 0 ^ 5 1 5 3 Efectele capitalului social Efectele fondului de rezervă .

» > amort . imob. şi maşin. de impiim Imobile . . . . . Mobilier şi maşini de imprimerie . Cheltueli de administraţiune . Depozite libere . . . . Conturi de valori Conturi curente . . . .

P A S I V

Capital . . . . . F o n d de rezervă Fondul amort . imobiii. mobil, şi maşin. imprim. Bilete de bancă în circulaţiuna Dobânzi şi beneficii diverse . Depozit de retras Conturi diverse, sold ,

7 Aprilie

1 9 1 2 . 14 Aprilie

Scomptul 5% •) Dobânda 5%

218 5 58 011 218 485 590

S72 833 898 904

167 563 S55 181 47 8 93'

13 913 394 14 869 253

1 5 999 7 9 1 11 999 791 17 5 4 8 0 7 7 17 548077 4 198 32 : 4 198 321 6 093 823 6 097 867

799 ; 6 4 799 »88 640 543 779 33'

102 408 575 i '-3 9 2 1 95î 22 670 911 2 j 161 097 8 4 4 3 2 281 68 7 1 3 765

6s 1 689 579 652 952 167

12 000000 12 000 00c 3 i 16 x09c 32 161 09c

4 7 4 2 4 0 2 4 7 4 2 4 0 1

4 6 5 7 4 6 6 8 . 466 O60 8«

» 573 778 i 696 787 102 4 8 Ş75 103 921 95

33 057 c 5 4 32 369 13;

651 689 579 652 952 167

H e g y i J á n o s , m a e s t r u l ü í c & t v i s d e l u c r u r i p e n t r u z i d i r i ş i d e i i r t Ä . A t e l i e r d e x x i a s i n i «şi c l e p o z i t d e m a ş i n i a g r i c o l e ,

(Casa proprie) A i u d — IV^g-yoîiyoclj Strada Tovis!-ut. Primeşte ori-ce lucrare de lăcătuşerie artistiscă şi pentru zidiri, precum şi lucrarea şi reparar