lntre 7997 gi 2015 au apdrut urmltoarele volumedinJurnalul polrfic al lui Ioan Hudi;d:

Vol. I, 1 ianuarie-l-3 octombrie 1938, Bucuregti,Ed,. pro,2002Vol. II, 14 septembrie 1938-30 aprilie 1939, Bucureqti, Ed,. pro,Z003Vol. IIII, 1 mai-3]. decembrie 1939, Bucuregti, Ed,. pro,2004Vol. IV, 1 ianuarie-6 septembrie 1940, laSi, Institutul European,1998V ol, Y, 7 septembrie 1 940-B februarie 79 41, lagi, I n stitutul E uro p ean, ZO0 0Vol. VI, 9 februarie-21 iunie 1941, lali, Institutul European,2002Vol, V[, 22 iunie 794t-28 februarie 1942, Bucuregti,Ed. Lucman,2005Vol, VIII, I marne7942-31 ianuarie 1943, Bucuregti , Comunicare ro,2009VoI. IX, 1 februarie-3ldecembrie 1943, Bucuregti, Comunicare ro 2070Vol. X 1 ianuarie-2S august 1944, Bucuregti, Roza Vdnturitor, lgg7Vol. XI, 25 august-3 noiembrie 1944, Bucuregti paralelo 45,2006Vol. XII,4 noiembrie-6 decembrie 1944, Bucuregti, Domino(r),20O7VoI. )(III, 7 decembrie1944 - 6 martie 1945, Bucuregti, Domino(r),2008Vol. )oV, 7 martie-z august 1945, Bucuretti, Comunicare ro,20LlVol. XV, 3 august-31 decembrie 1945, Bucuregti, Comunicare ro,2012Vol, XVI, 1 ianuarie-2S aprilie 1946, Bucuregti, Semne, 20L3Vol. XVII, 26 aprilie-30 august 1946, Targovigte, Cetatea de Scaun, 2074Vol. XVIII, 1 septembrie - 31 decembrie 1-946, TArgoviqte, Cetatea de Scaun,20IS

IOAN HUDITA

JURNAT POLITIC(1 ianuarie - 12 mai 1947)

-Vol.XIX-

Studiu introductiv gi notede acad. Dan BERINDEI

EDITURA

CETXTT,A*aSC,AUN

Coperta: Dan Iulian MirgiritTehnoredactare: Claudiu Florin Stan

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RominieiHUDITA,IOAN

|urnal politic / Ioan HudifS; studiu introd. ti notede acad. Dan Berindei. - Iagi : Institutul European pentruCooperare Cultural-$tiinlifici, 7998-

vol.Vol. 19. : 1 ianuarie - L2 mai 1947 , - TArgovigte : Cetatea

de Scaun, 2075. - Bibliogr. - Index. - ISBN 978-606-537-304-4

I. Berindei, Dan [pref.]

821.L35.L-949a@eB){0:82-9a)

Volum apirut cu sprijinul Consiliului Judelean Doljgi Biblioteca fudefeani,,Alexandru Si Aristia Aman"

rsBN 978-606 -537 -304-4@Editura Cetated de Scaun, TArgovigte, 2015editura(Ocetateadescaun.ro,www.cetateadescaun.ro

Introducere

Anul 1947 a inceput sub semnul ingrijoririi. in urma alegerilorrlln noicmbrie exista o situalie paradoxali. Elecliunile fuseseri falsi-

flr'atc de guvern cu ordinul gi acoperirea Moscovei, iar ripostaputerilor occidentale fusese slab5. Intervenliile gi protestele nu ser-t/rlilu la nimic, neinsofite de misuri ferme. Uniunea Sovieticl i;iroutinua fird sd goviie acfiunile pe intreg globul, profitAnd de legiti-rrrir clorinli de pace a partenerilor ei din rizboiul mondial care serl/lt'r;ise.

I ludili igi continua insemnlrile gi comentariile zilnice aparent incollstanta sa stare de spirit dar in adevir ingrijorarea punea st5p6-trlrc progresiv gi pe el; gi scumpirile afectau societatea romAneasci,Irrt:ercati gi de o iarni deosebit de grea. Guvernul continua si preialoiltc resorturile, aservind treptattara, care aparentigi continua exis-tt,rrfa. Semnalarea, intre altele, a faptului cI ofilerii erau scogi dinirrrnatd,,cu duiumul" evidenlia aservirea, mai ales in condifiile in caresc ajunsese si se vorbeascd de viitoare ,,lupte de strad5".

Ziua de Sf. Ioan a fost sirbitoritl de profesor ca gi cum nimic nus-ar fi schimbat, succedAndu-se vizitatorii in valuri. De asemenea,irt:tivitatea sa ,,mondend" era neintreruptd. O receptie somptuoasd airvut loc la generalul Nicolae Cojocaru, prilejuind o discu[ie a lui Hudi-

li1 cu un grup de colonei gi generali. Alta a avut loc la juristul Dimitrie(MitiJ Gerota gi la 2 martie una similari a fost oferiti de doctorul Ionlovin.

Hudi!; gi-a urmat in prima lund a anului activitatea universitarS,

linindu-pi cel dintAi curs din 1947 cu,,sala arhiplind", deqi localul erancincllzit. in realitate, afluenla se explica gi prin comentariile pe careIludifi le fhcea gi care erau gustate de tineretul universitar, chiar gidc la alte facultSli. incercarea de a provoca intrunirea Marelui Cole-giu pentru a se apera autonomia Universitdfii, in care el s-a implicatirnpreuni mai ales cu Grigore Popa, n-a intrunit numirul cerut desr,rsfinItori. in schimb, el s-a strlduit si impiedice aducerea la Facul-tatea sa a unor cadre necorespunzitoare sau manipulate politic.iu realitate, se reu$ea in general doar si se oblin5 amAniri.

6 | Ioan Hudi15. Jurnal Politic (1 ianuarie - 12mai1947)

De asemenea, a ceutat constant sd convingl pe unii ezitantri ca Gheor-ghe Brltianu sau Victor Papacostea se nu se plieze presiunilor,,gu-vernamentale". Dintre suslin5torii regimului a continuat sI aibi re-lafii speciale cu George Cilinescu, apreciindu-i mai ales calitdfile inte-lectuale. A tlcut gi o viziti rectorului Alexandru Rosetti-BilSnescu inproblema Marelui Colegiu, acesta jovial calificAndu-i drept haimanalepe Miron Constantinescu gi Leonte Riutu, aspiranfi de catedre! Dealtfel, invitat de Constantinescu-lagi, Hudil5 a fost pus fa;d in fatri cuMiron Constantinescu, cdruia i-a respins ffiri sI ezite doleanfa de adeveni profesor la Facultatea sa.

Dar evident, in ceea ce il privea, activitatea politice era dominan-ta viefii lui Ioan Huditi. Aproape zilnic avea intAlniri la Bucuregti,doar la o disculie sau la o masi, qedinte de partid, de asemenea invi-tafii, unde i se solicita si facd expozee asupra situafiei, nu lipseau nicidivergenfe sau contradiclii ca gi adversitifi. in general avea o poziliemoderati gi moderatoare gi in fapt, deqi iqi afirma propriile pozifii|inea in mare mlsurd cont de situarea lui Maniu in problema dat5.Uneori se ardta critic fali de interlocutorii s5i, care rImaneau ,,lapireri vechi bazate pe dorinfe,, gi nu pe o,,documentafie sigur5".

in mai multe rAnduri, Hudifi a plecat la Sibiu pentru intAlnirilecu Maniu. De asemenea, venind la Bucuregti, Maniu se invita la cAteun prAnz la Hudifi, cAnd voia sI aibi o disculie nestAnjenitd de alfivizitatori. Ghi!; Pop gi Aurel Leuculia erau interlocutorii privilegialiai profesorului, mai ales ci vederile lor erau foarte apropiate sauchiar coincideau. Ioan Huditre nu era de acord cu o eliminare din par-tid a lui Ioan Mihalache, degi vederile lor nu coincideau totdeauna, pecare unii fruntagi, mai ales ardeleni, o pretindeau. De asemenea, seopunea unor tentative de,,impdcare" cu Groza ori PitrSgcanu.

inci din ultimele zile ale lunii ianuarie 1947 in dezbaterea poli-ticl subteranl a apirut ipoteza retragerii guvernului Groza gi ainlocuirii sale printr-un guvern,,nafional de destindere", dupi formu-la folositi de Paul Bujor in urma unei intrevederi avutd cu $tefanVoitec. Noul guvern ar fi trebuit sI preia puterea dupl semnareatratatului de pace la 10 februarie. Au apdrut gi amatorii dispugi de aprelua ipotetica succesiune. Cel dintAi a fost generalul ConstantinSdnitescu, care prin intermediul avocatului Mihai Borcea a avut douisuccesive intAlniri cu Hudif5 gi a clutat sd afle daci Maniu ar fi agreato noul revenire a sa in fruntea guvernului.

Ioan Hudife. Jurnal Politic (lianuarie- 12mait947)17

intre timp, agronomul Neculai loan, rudi cu Maurer, a confirmat;l el lpoteza guvernului,,de concentrare nafionali" despre care ii vor-blsc li'untagul comunist. La L februarie a intrat in sceni un nou ama-lor', generalul Niculescu, care actriona ingemlnat cu generalulNr,gulcscu, fost coleg de guvern cu Hudi!5 in 1944, care l-a invitat larur pranz pentru a-l sonda. Ca gi Sinltescu, gi cei doi ceilalli generali

re bazau pe sprijinul pe care-l contau din partea regelui Mihai. Hudi!5

Itr rilspunsese ci un ,,guvern de militari de alegeri", deoarece se sub-Itrlclegea anularea alegerilor din L946, ar fi fost agreat de partidelelstu rice.

La 3 februarie, Hudili a avut o noui intAlnire cu cei doi generali,cl rcmarcAnd pufin ironic ci,,generalilor no$tri incepe sd Ie placi po-lltica". El se declari,,categoric" in fala lui Negulescu pentru,,pentrulln guvern de alegeri de tehnicieni gi militari". La 8 februarie, o intAl-rrlrc a avut loc la Leuculia intre acesta, Hudile gi Borcea, pentru ca inzlua urmetoare Hudifi si se ducl la Palat, la Negel, constatAnd ci 9ilcosta credea ci pregidenlia guvernului avea si-i revini lui. OpunAn-rlu-se ipotezei unui guvern politic, cAnd Negel ridicase chestiuneaIncluderii in acesta a lui Tltdrescu, Hudild recomandase doar un gu-vern de tehnicieni gi militari, ,,de alegeri". La 10 februarie, Huditri s-airrtAlnit din nou cu Leucufia, Borcea gi S5n5tescu pentru a afla cI ge-ncralul fusese primit timp de o ori de cdtre rege, acesta recomandAn-tlu-i semnificativ si nu vorbeasci cu Negel despre problemd!

A avut loc semnarea tratatului de pace la l-0 februarie Ia Paris,dar, totodatl a devenit evident cA atteptata schimbare de guvern fu-sese de fapt o manevri guvernamentalS meniG a,,linigti" opozitria 9i asc cAgtiga un rigaz. TotodatS, in condifiile unei accentuiri a iernii, la1 5 februarie se nota in Jurnal:,,iarna nu se mai sfArgegte" gi peste treizile se semnala ,,un viscol puternic", Hudild adlugAnd: ,,priveligtesplendidi de la fereastrS. Vai de cei ftrd hrani gi fdri focl" La 1 mar-tie el a vizitat pe Negel, unul dintre prezumtivii viitori prim-mini$tri,care, de data aceasta, pesimist ii arati fruntagului }erenist ci ameri-canii nu erau dispugi de a sprijini schimbarea, adiugAnd: ,,Groza nicinu se gAndegte la plecare". De fapt, capitolul era incheiatl

RAnd pe rAnd, iluziile erau inliturate. La 23 februarie, se insem-na de citre profesor in legdturi cu retragerea din |ari a armatei ro;ii,dupi ce zvonurile infloriserl in aceasti privinfd, cd,,totul este o far-si". De asemenea, in cAteva rAnduri s-a pus problema declangirii

B I Ioan Hudita. lurnal Politic (l ianuarie- 12mai194.71

unei acliuni antiguvernamentale, dar ,,lupta clc stradi" in conditiiledate apirea ca utopici, fiind vorba de fapt de declangarea unei actri-uni antisovietice impotriva unor forfe represivc coplegitoare.

La inceputul lunii martie avea si se inregistreze o altl acliune,,bolgevizantd", casele ,,cele mai mari 9i mai bogate" erau golite delocatarii lor 9i in locul acestora erau instalati activigtii 9i mai alesfruntagii noului regim care preluase puterea. impdrlirea ,,arbitrar5" amogiilor avea de asemenea loc in multe locuri, in paralel cu ,,mizerianeagr5" pe care o semnala/urnalul ca existenti. TotodatS, a inceputsi fie folositi de regim ,,arma" aresGrilor, ea fiind utilizati ca mijlocde presiune mai ales in preajma unor aniversiri, in zile potenlialgeneratoare de reaclii populare, cum a fost ziua de 6 martie 1947,cAnd s-au implinit doi ani de la preluarea puterii de doctorul Groza.

Activitatea Partidului Nafional Jirinesc era in fapt in multe pri-vinle paralizati. Reprezentanlii sdi nu participl la lucririle Parla-mentului, presa de partid gi in primul rAnd,,Dreptatea" este supusigicanirilor, au loc gi arestiri ale unor membri ,,prea sonori" gi seexercitd presiuni pentru inscrierile in partidele suslindtoare ale regi-mului. Se discutl problema unei revizuiri a Statutelor PartiduluiNalional Jlrinesc gi de asemenea convocarea comitetului s5u cen-tral. Absenla lui Iuliu Maniu, aflat mai departe la Sibiu, contribuie la omai slabl activitate gi la intArzierea adoptirii unor pozilii sau hotS-rAri. Notalii se referi gi la Partidul Nalional Liberal, situat in generalpe pozilii de prudenti, in comparalie cu activitatea fSrinigtilor. Sem-nificativ, Hudi}i consideri in notaliile sale cI intArzierea revenirii luiManiu in Capitali se datora tocmai situafiei incerte. in privinla profe-sorului, in mai multe rAnduri se pune problema unei preluiri de citreel a secretariatului general 9i de asemenea, din nou cea a conduceriipartidului.

Dar RomAnia era de fapt un simplu ,,pion" pe scena lumii giJurnalul evidenliazi acest lucru, dati fiind atentia care se di de autormersului lucrurilor in lume. Ca gi in perioada anterioarS, el igi p5s-treazl credinla ci marile puteri occidentale aveau si sfArgeasci prina-gi impune punctul de vedere Uniunii Sovietice. Pozilia sa critici laadresa principalei puteri, a Statelor Unite, se accentueazS, degi infond el igi plstreazl iluzia dominantl gi anume la aceea ci la un mo-ment dat avea si se inregistreze o riposti fermd americani. PAniatunci, Hudifa inregistreazd evenimentele care se deslSgurau pe glob,

Ioan Hudi!5. Jurnal Potitic (1 ianuarie - 12mail947) l9

in diferite pdgi, instigate de puterea sovieticS. Se aratl extrem delngrijorat de lipsa de sprijin ferm dat maregalului Ciang Kai $ek 9i detreptata supunere a Chinei puterii lui Mao Tze Dun, dar gi de eveni-mentele care aveau loc in India gi Indonezia, care se decolonizau, inGrecia gi Turcia, dar gi in Italia gi Franfa, unde progresau forfele deextreml stAngi comuniste.

Jurnalul dezviluie misura in care autorul siu era afectat de sla-ba riposti americanS. El este iritat de campania internl gi externl alui Wallace impotriva unei pozilii ferme fafi de Uniunea Sovietici, deprimirea fastuoasi a maregalului Montgomery la Moscova, de inlocu-irea lui fames Byrnes prin generalul Marshall, ca gi de ipoteza caStatele Unite ar fi fost dispuse sI lase Uniunii Sovietice ,,toate firiledin dosul Cortinei". ingrijorarea sa se manifesti gi fali de ecoul pecare-l putea avea la marile puteri occidentale o eventual5 ridicare laluptd impotriva guvernului Groza dar implicit gi a imixtiunilor Uniu-nii Sovietice. Constant gi, in buni mdsuri, nelinAnd seama de ceea ceavea loc, Hudila ca gi Maniu negau existenla unor sfere de influenlistabilite intre marile puteri. La 13 ianuarie 7947 nota: ,,Cine ar fi cre-zut ca oamenii politici americani sI fie atAt de slabi gi nepricepufi".Un alt fruntag firdnist - Zaharia (Sachi) Boild - remarca gi el: ,,atitanepricepere politici la un popor atAt de mare este de neconceput".

Cu evidenti supirare, Hudifi noteazi procesul de preluare desovietici a zonei europene care le fusese lisati, de ,,marile scanda-luri" ale alegerilor din Polonia, de acliunile Moscovei menite si ducila constituirea unui stat german sub controlul ei, de procesul ,,demo-crafilor" de la Praga, de,,pretinsul complot" din Ungaria.

Roza Giosanu, sofia generalului Giosanu, bun prieten al luiHudife, !a comunicat acestuia scrisorile primite din Occident de laprietenii s5i evrei ,,convingi ci rugii vor rimAne st5pani pe situalie intoate ldrile din dosul Cortinei de fier", acegtia mai scriind: ,,Vai de aceicare vor mai rimine sub dominalia lor".

Guvernanlii demonstraseri ci nu aveau de gind sI cedeze pute-rea pe care o asumaseri de doi ani. Totodati, era clar ci nu avea locatteptata gi dorita intervenfie anglo-americani pentru o indreptare astirii de lucruri existente. in aceasti situafie se punea ipoteza uneiacliuni interioare, dar evident cu riscul represiunii sovietice. FirIindoiald ci apirea intrebarea care urma sI fie, in acest caz, atitudineamarilor puteri occidentale, deoarece lipsiti de sprijin acfiunea

2O2 lloan Hudile. Jurnal Politic Ilianuarie- lZmailg47)

loi,3 aprilie 7947Dupi ora de curs trec pe la CIub unde prezidez biroul presei.

Sunt prezenli numai Ghife Pop, Aurel Dobrescu $i Carandino. Zanelipsegte din nou gi nici dezminlire nu dd. ii pun in curent pe tofi cudiscutia avuti cu el dupd ultima gedin;i $i toli se miri de ,,incongtien-fa lui" cand crede cI poate ingela pe toati lumea. Carandino spune ciMihalache ,,n-are ochi s5-l vadd 9i ci mereu declari cI numai HudiliI-a cunoscut bine". Tofi sunt de acord ca la viitoare gedintri a Comite-tului central ,Zane sd, fie scos din toate demnitifile de partid gi dinaceea de pregedinte al organizafiei de la Iagi. Discutim apoi diferiteleprobleme de partid, precum gi ideea de alegeri libere, care trebuie sistea la baza intregii propagande noastre a presei de partid. ,,Noi nuffebuie sd incetdm a susfine zilnic ci Parlamentul actual este fraudu-los gi cI el este reprezentant al unor partide fdrl nicio rezonanfi infar5, care-gi trag puterea de la Moscova, am suslinut eu, de acord cutoti ceilalti. Carandino spune ci Madimir Streinu gi $erban Ciocules-cu, terorizatri de comunigti, ,,au inceput s-o lase mai moale',, evitAnd inpolemicile lor tot ce-ar putea si-i mai supere pe fenedigti. ,,in condi-fiile acestea, zice el, colaborarea lor la ,,Dreptatea" devine aproapeinutili". Dobrescu propune indepdrtarea lor, insd Ghili pop gi cumine ne opunem pAnI la intrunirea Comitetului central.

Luim apoi totri trei masa la ,,Continental". Venind din nou vorbadespre plecarea lui Maniu in strlinitate, propusi indeosebi de Do-brescu, eu am avut ocazia si le explic ceea ce le mai promisesemodati pentru ce eu nu gdsesc indicati plecarea lui Maniu in afari. ,,Nucred, am inceput eu, ci Maniu, cu felul sdu de a fi 5i de a discuta, arputea face in afari aceea$i impresie pe care o face cAnd vorbegte cunoi. Nu cred ci este indicat sI oblin5 simpatia oamenilor politici en-glezi gi americani de care avem noi nevoie. Eu am avut ocazia siconstat acest lucru ori de cate ori el a avut discufii cu gazetarii strdinisau cu reprezentanlii politici, englezi gi americani, ca Etheridge,Harriman, Kerr2ss etc. Una este a da interviuri, care sunt ascultate inlinigte, gi cu totul altceva sd discuti liber un subiect complica! in carepartenerii pot exprima oricAnd pireri deosebite de ale tale gi aduceargumente la care nu te a9teptai. Maniu nu e omul sd prindl din zborreplica necesarS, scurti gi potriviG pentru a impresiona pe interlocu-tor, El este greoi, gAndegte mul! se exprime greu gi cam incAlci! lucrucare nu face totdeauna impresie buni asupra celor care nu-l cunosc

Ioan Hudit5. Jurnal Politic [1 ianuarie - l2mai1947) l2O3

bine gi nu-l admiri. Noi, in imensa stimi care o avem fa!5 de el, tre-cem utor cu vederea unele lipsuri, cerora nu le ddm nicio importantr;,in schimb striinii nu procedeazi la fel. Asupra lor impresia care opoate face el e mult mai slabi ca asupra noastre. La noi el este consi-derat un sfAnt, cAnd il comparim cu oamenii nogtri politici, neseriogi,atoate$tiutori, vioi, cu morgi gi plini de giretenie gi de oportunism.Rezistenfa lui moralS, tenacitatea lui, dezinteresul pentru putere,cAnd ea se afl5 in dezacord cu principiile sale, toate acestea sunt lu-cruri neintrelese aproape la noi gi care toate au contribuit la ridicareaprestigiului siu in ochii nafiunii. Toate acestea sunt lucruri aproapeneinlelese in afari, mai ales de oamenii politici care n-au timp segAndeasci prea mult gi si filosofeze asupra lucrurilor. Iatd pentru ceeu nu-l vid stAnd de vorbd cu acegti oameni, convingAndu-i gicAgtigAndu-le simpatia pentru cauza noastrS. Maniu gtie foarte binetoate aceste lucruri gi de aceea declarl el mereu ci trebuie si rimAn5in trar5, sd-gi pistreze turma gi ci alfii, mai pulin prestigiogi ca el, darmai supli, sunt indicafi si plece pentru a indeplini o misiune mai binedecAt ar face-o el. in acelagi timp, pentru o eventualS pregedinlie algrupului reprezentAnd naliunile ameninlate de rugi, nu-l prea vddindicat intrucAt lui, in afari de limba germani, ii lipsesc completcunogtinfele de limbi francezd gi mai ales englezi. Pentru o astfel defunclie i-ar mai trebui gi oarecari cunogtinle de istorie universali incare el nu prea strllucegte. Dacd la toate acestea se mai adaugi rigidi-tatea lui cunoscuti gi lipsa de suplete, atunci e gi mai ugor de ingelespentru ce Maniu nu este indicat sI plece in afari, in special in Ameri-ca, de care depinde azitoatS, situalia noastrS.

Ghili Pop gi Dobrescu m-au felicitat cilduros pentru,,portretul celmai bun care l-au auzit pAni azi despre geful nostru", declarAndu-secomplet de acord cu el. Ei insisti din nou pe lAngi mine sI plec cAt mairepede cu putin!5, ,,ca cel mai indicat" si iau conducerea comitetuluinostru din afari. De bani ei se angajeazd sI se ocupe personal pe lAngiManiu gi pe lAng5 toli prietenii nogtri care dispun de fonduri in streine-tate. Am discutat apoi situafia externd, fiind gi ei de acord cu mine ce eae foarte proasti gi ci trebuie neapirat sd agteptim ratificarea tratatu-Iui nostru de citre rugi gi sfArgitul Conferinlei de la Moscova.

La 5 am ajuns acas5, Zi splendidi de sfArgit de primlvari. E preacald insi ca si dureze, Iinand seama cd suntem de-abia la inceputullui.aprilie. La dejun Milica a avut pe Ioana gi pe Dan. CAnd am ajuns

2O4 lloan Hudile. furnal Politic (lianuarie- 12mai7947)

eu acasl toti erau in grldind la lucru. Copacii fructiferi sunt totri infloare, liliecii gi lalelele la fel. PAni gi cipgunile, fragii 9i zmeura de pelAngi garduri sunt toate inflorite, E un vis gridina noastre.

Lucrez apoi pentru curs, citesc presa, scriu la ]urnal, iar seara,Londra. Presa noastrd fenedisti reproduce zilnic toate atacurile dincea sovieticl la adresa anglo-americanilor, De cAteva zile se ocupimai mult de Grecia, Turcia gi de Spania, unde pretind rugii ,,c5l5ulFranco nu numai ci nu face nicio concesie democrafiei, dar urmSreg-te acum si restabileasci gi monarhia pentru a eterniza sinistra luidictaturi". Vorbesc despre dictaturi oamenii din Kremlin in cap cuStalin, mAnjifi de sAnge pAni peste cap gi avind pe congtiinla lor pes-te 20 de milioane de morfi de dragul revolutiei lor comuniste. CAIIincongtienld gi obriznicie in acelagi timp. HotiirAt lucru, americanii igiiau o mare rispundere fali mai intAi de fara lor gi apoi fafi de lumeaintreag5, lSsAnd mai departe in viafi acest viespar din Kremlin.

Vinerr,4 aprilie 7947La opt dimineagl mi anunl5 Leucutia cI la 11- va veni cu Maniu

gi vor rimAne gi la dejun, intrucAt mAine dimineali pleaci la Sibiupentru sirbitorile de Pagti. I-am agteptat cu plicere.

Trecem in revistl problemele principale de partid, presa noas-tri, problema tipografiei, a Comitetului central, care rimAne stabilitci nu se poate inci convoca gi raporfurile noastre cu anglo-ame-ricanii gi cu Palatul. Maniu e mai hotirAt ca oricAnd sd-mi giseascifondurile necesare pentru ca si plec in afari. Nu-i ascund interesulmeu de a nu pleca pAni in iunie-iulie cel mai tArziu, cAnd terminiRica liceul gi ia bacalaureatul. PAni atunci va fi gi Ioana licenfiatl givoi putea astfel pleca in linigte cu toati familia pentru un an, doi.Ioana gi Dan vor r5mAne la doctorat, iar Rica igi va putea continuaConseryatorul la Paris. $i Maniu gAndegte planul meu foarte bun.PAni atunci va glsi gi banii necesari pentru mine. El e fericit ci pen-tru un moment chestiunea Mihalache s-a linigtit pAnI la convocareaComitetului central. PAnI atunci probabil va renunfa gi el si mai sus-tini alegerea prietenilor s5i in posturile de conducere. Deja mo-mentan el nu mai susfine peZane, ciruia vrea si i se ia gi pregedinliaorganizafiei de Iagi. CAt despre Mlcirescu, Lepldatu gi Spineanu,acegtia sunt prea contestafi in organizafiile lor pentru ca Mihalachcs5-i mai susfini. Leuculia remarci foarte bine ci ,,marea teami a luiMihalache i-o inspir numai eu ci ag putea candida la gefia partidului

Ioan Hudi!5. Jurnal Politic (1-ianuarie- 12mai1947)l2OS

in caz de demisie a lui Maniu, intr-un moment cAnd el, din cauza ra-porturilor sale cu comunigtii gi cu rugii, n-ar putea candida. CAnd il vavedea pe Hudif5 plecat cu familia in strlinitate, continul Leucufia,atunci Mihalache va respira ugurat". Maniu surAde gi adaugi: ,,El inniciun caz nu mai poate candida la gefia partidului pentru mai multemotive". Cum el nu le-a.explicat eu n-am mai insistat, nefiind intere-sat. Maniu m-a rugat sI vid in timpul slrbitorilor cAt mai des peBerry, pe Schuyler gi pe Negel gi sI veghez impreuni cu Ghifi Pop capresa partidului si nu sldbeasci lupta ei de ldmurire a opiniei publi-ce. Maniu cunoatte foarte bine gi de mult timp rolul meu de amentrine treaz moralul partidului prin legiturile strAnse care le am cuprietenii qi fruntaqii lui principali. in timpul dejunului s-a simlit foar-te bine. Am vorbit mult de cele intAmplate acum trei ani, la 4 aprilie1944, primul bombardament al avialiei engleze la Bucuregti gi impli-cafiile lui politice. Ne-am ocupat mult de relaliile noastre de atunci cuAntonescu gi cu anglo-americanii. Ne-am inleles cd dacl e ceva deseami in timpul sirbitorilor, eu si mi duc la Sibiu. Maniu nu va veniin capitali decAt daci este ceva important de tot. Ne-am desplrfit pela ora 3, urAndu-ne Sirbdtori fericitel

Restul zilei acas5, la programul obignuit. La Moscova, mini$triide Externe discuti mereu problema germand, insi nu par sd se inte-leagi. Ei se lin mereu de principii generale, ffiri sI poati ajunge la so-lulii practice, ceea ce permite rugilor sI cAgtige timp. Din comunica-tele rare care se dau nu se poate infelege cAt de adAnci sunt divergen-

tele dintre ei. Am impresia cd toli se feresc si-gi ia rdspunderea ege-cului conferinfei, in speranla ce totu;i pAnX la urmi s-ar putea intAm-pla minunea unei infelegeri. Americanii n-au inleles inci bine ci rugi-lor le-a intrat in cap ideea ci ar putea ajunge prin comunism la domi-nalia lumii, profitAnd de dificultdgile lumii libere gi mai ales de ne-priceperea ei. CAnd se vor ldmuri bine, sd nu fie prea tArziu. Sovieteleconteazi foarte mult pe dificultdlile Angliei, pe frlmAntirile din Fran-[a, unde comunigtii, la ordinul lor, intrefin o atmosferl de dezordini,impiedicAnd refacerea ;5rii. Ele conteazl, apoi pe campania luiWallace in Statele Unite, care atacl pe Truman gi pe colaboratorii sdi,prezentAndu-i drept rizboinici gi ostili colaboririi loiale cu Moscova.Pe rugi nu-i intereseazi adevlrul, orice minciunS, orice inventrie estebuni daci ei pot avea pace gi-gi pot continua in linigte propagandaIor pentru bolgevizarea firii. Interesanti este atitudinea Sovietelor gi

206 | Ioan Hudile. Jurnal Politic (1 ianuarie - 12 mai 1947)

fafi de de Gaulle, de care s-au folosit un timp, cAnd socoteau ci-l pot

folosi drept instrument in contra anglo-americanilor' Dupi ce auvizut cdin politica interni, acesta nu inlelege si se Iase condus de

comunigti, Sovietele l-au pirisi! folosind pe acegti4 conform pro-gramului lor de bolgevizare a Europei Occidentale' Acest plan il au 9ifala de Spani4 unde Franco le strici toate socotelile 9i de aceea duce

presa sovietici campania de urd in contra acestuia' Le arde rugilor de

iemocragie cum Ie arde cAinelui de sare! in privinfa Italiei, Kremlinul

sebazeazepe comunigtii din aceasti gari 9i pe anarhia binecunoscuti

a poporului italian. CAt despre Anglia, Sovietele pun mare nidejde in

aripa stAngi a laburigtilor 9i pe criza economici care se adAncegte tot

maimultinmlsuraincareimperiuleicolonialsedestrami.Germa.nia, siriciti, cu industria ei distrusi 9i divizati politic ai economic'Kremlinul o consideri o pradi de viitor, ugor de cAgtigat' Acesta este

in linii mari planul Kremlinului 9i de aceea cauti el si cAgtige timp'

folosindinpropagandaluitoatemijloaceleposibilegiimposibileincontra americanilor, forla principali care sti in calea sa de dominare

a globului in numele comunismului, cAnd in realitate el se reduce la

vechiul imperialism rusesc, schimbat doar ca eticheti'

SAmbdtd, 5 aPrilie 7947Aflu de Ia Ghili Pop, pe la 11 dimineatp, ce Mihalache a sosit de

ieri dupi masl in Bucuregti gi ci l-a vizut in dimineafa aceasta pe

Maniu, de-abia de o jumdtate de ori, intrucAt el a plecat pe la 9 la

Sibiu, cu magina lui Leucufia' La discu;ia dinffe ei au participat 9iGhila Pop gi Leucufia' Maniu l-a rugat pe Mihalache si nu mai agiteproblema modificirii Statutelor partidului, intrucAt pentru moment

el nu poate inci convoca comitetul nostru central, datoritd nesigu-

ranlei situafiei externe. ,,Partidul, i-a spus Maniu are nevoie mai mult

caoricAnddeunitategitrebuieevitatecumaregrijioricemotivdedezbinare". Mihalache s-a declarat de acord, ,incAntat' zice Pop' ci

biroul gi delegalia permanenti a partidului riman inci neschimbate".

CuGhitaPopgicuDobrescune-amintAlnitazi|aClub,labiroulpresei, pentru a lua ultimele mlsuri in vederea campaniei pe timpul

slrbltorilordePagti'CarandinopareincAntatdeperspectivadeasedebarasa curand de vladimir streinu 9i de $erban cioculescu, care-l

critice $i-$i permit libertdli cu el inadmisibile. in realitate, acegti doi

domni sunt nigte oportunigti, venifi in partid intr-o epoci pe cAnd el

pireasirimAnllaputeremul$ani,Cumsitualialuis-ainriutitit'

loan Hudi!5. lurnal Politic (1 ianuarie - 12 mai 1947) | 207

oportunigtii nogtri cauti acum pretexte pentru a-l pirdsi' Noi i-am

lisat lui Carandino libertatea de a se debarasa de ei cAnd va crede el

de cuviingi. Singurul care-i susline este Emil Serghie, ziarist de valoa-

re gi pe care eu n-at vrea sdJ pierdem din redacgia ,,Dreptetii"' Ghi1a

Pop gi Dobrescu au 9i ei foarte bune pdreri despre Serghie'

Pe:la72ne-amtrezitcuMihalache,cucareamavutolungicon-versalie pAni la ora unu gi ceva, dupi care am luat masa cu el intr-un

separeu la ,,Cap;a". La masi cu noi au mai Iuat parte D' CipigAneanu'

Nestor Badea gi profesorul veniamin, toli trei ca invitali ai lui Mihala-

che.

Tofi au luat act cu plicere de amAnarea convoclrii Comitetului

cenffal, de a ciror hotirAri ei se cam tem' La fel, s-au bucurat de in-

demnul lui Maniu de a se evita orice neinlelegeri in partid acum cAnd

ne agteaptii o lupti atAt de grea cu guvernul 9i, poate, 9i cu ruqii' Toti

prieieniilui Mihalache, in frunte cu el, sunt de acord cu noi' prietenii

lui Maniu, ci trebuie si evitim cu multi griji un conflict cu rugii' cAt

timp nu avem siguranfa unui sprijin anglo-american' in privinla Con-

ferinlei de Ia Moscova, pirerile sunt implrlite' Badea 9i CipilAneanu

sunt sceptici. Ei cred ci rugii vor cagtiga partida, intrucat alialii sunt

dezbinali, mai ales in,,chestiunea germani"' Badea acuzl pe englezi

ci se inspird din marea lor ur5 fali de germanii lui Hitler' care le-au

ficut atAta riu 9i nu v5d ci bolgevismul reprezinti o primejdie deviitor gi mai mare decat hitlerismul 9i fascismul. El critici la fel Fran-

1a, ,,care face dubla gregealS pe de o parte de Gaulle se scarpini de

anglo-americani, iar pe de alta comunigtii francezi fac jocul rugilor"'

,,Cum si nu profite Stalin de acest haos din politica interni a Fran-

iei"?, intervine Mihalache pentru a sublinia 9i mai mult importanta

observaliei nePotului siu.Veniamin, degi il cultivd mult pe Mihalache 9i e foarte bun prie-

ten cu Badea 9i cu CipifAneanu, are alti pirere in ce privegte Confe-

rinfa de la Moscova' Pentru el, ea va reu;i, intrucAt rugii s-au declarat

gieiaeacordcuceilaltiminigtrideExternecSGermania,,trebuiesd,iUa un guvern central 9i o unitate economicd pe toati suprafala fos-

tului Reich". in plus, spune el, Molotov s-a declarat recent ci 9i laraluiestefavorabilialegerilorliberegidemocratice.Veniaminigibazeazd,toatiteorialuioptimistipebazaargumentuluicirugii'ocu-pand atatea teritorii germane, ca Prusia orientali direc! iar Silezia de

Sud indirect, acordati Poloniei pand la oder-Neisse, Moscova $i-a