ROBI PE URANUSROBI PE URANUS- redivivus* -

Dac` s-ar lansa un chestionar public pentru desemnarea lo-cului \n care ar trebui \nfiin]at Muzeul Comunismului \n Româ-nia, n-a[ sta pe gânduri s` propun subsolurile faraonicei „Casea Poporului”, cum fusese botezat` de Nicolae Ceau[escu.

Catactombele Palatului Parlamentului, de azi, s`pate adâncsub cocoa[a Uranusului, gândite ca loc de salvare a elitei comu-niste dintr-un posibil Armaghedon atomic, cred c` sunt cele maipotrivite pentru a[a ceva. Motive?

Peregrinându-m`, \n mai multe rânduri, prin uria[a con struc -]ie mi-a fost dat s` ascult [i turuielie ghizilor poliglo]i care ar`tauvizitatorilor de pretutindeni marile saloane, detaliile marmureilustruite, mobilierul [i u[ile sculptate \n lemn de soi, tapiseriilenesfâr [ite [i candelabrele ce spânzur` tone de cristal din tavane,neuitând s` pomenesc` faptul c` toate materialele provin ex-culsiv din România, sunt gândite si trudite numai de români, a[acum a fost vrerea ctitorului-dictator Nicolae Ceau[escu.

M-a pus pe gânduri reac]ia unui str`in care, cu asentimentulgrupului de turi[ti \n care se afla, a \ntrebat: „Dar portretul saustatuia, acestui conduc`tor «Ceaucesk» unde se afl`, nu pot fiv`zute?”

|ntrebarea a r`mas f`r` r`spuns, iar ecoul cuvântului „Ceau-cesk” s-a pierdut, izbindu-se de pere]ii coridoarelor ciclopice.

Am simi]it c`, de[i cl`direa nu e prev`zut` cu aer condi]ionat,o boare rece a tercut peste noi [i am \n]eles c` spiritul |mpu[ca-tului de Cr`ciun bântuie locul.

Construc]ia din coasta Dealului Spirii, atât de vândut` media-tic \n zilele noastre [i ajuns` obiectiv turistic de anvergur` in-terna]ional`, s-a alc`tuit pe mult` durere [i suferin]`. „A[a cumse fac lucrurile mari, ce \nfrunt` istoria” ar parafraza cineva.

Bucure[tii au trecut printr-o drastic` opera]ie, fiindu-i amputatun cartier, cât un ora[ mai mic, peste care a fost grefat un [antierde construc]ii, cum numai la Ramses mai pomenise istoria.

For]a de munc` a fost grupat` \n ceea ce s-ar putea numi celmai mare lag`r de concentrare de dup` r`zboi. Pe lâng` miilede militari de la „Diribau”, care serveau patria \n unit`]ile demunc`, din toat` România erau adu[i „\n concentrare” munci-torii califica]i, conduc`torii de utilaje [i chiar [i „ho]ii” maicumin]i, pe care penitenciarele \i puteau scoate la munc`.

Ani de zile, Uranus-ul bucure[tean a fost ascuns sub o negur`deas`, de o atmosfer` fumegoas`, plin` de praf, asemeni aceleiace \nvele[te planeta omonim` din sistemul nostru solar. Zi [inoapte, cu excavatorul [i cu lopata dealul era scurmat, iar bul-dozere au dislocat milioane de metri cubi pentru a face loc sub-solurilor adânci, m`surate \n hectare.

Pe temelia asta, n`scut` din alte milioane de metri cubi defier-beton, s-a ridicat cl`direa pe care o vedem azi. Mai \ntâi, \nnorii neguro[i ce acopereau totul, fulgerele aparatelor de sudur`conturau spinarea ]epoas` a unui dinozaur apocaliptic, armat cuo]el, iar apoi au ap`rut muchiile [i arcele de marmur` pal` ceaveau s` schimbe pentru totdeauna orizontul ora[ului.

{antierul a cunoscut – altfel nu se putea – nu numai truda [isuferin]ele celor „concentra]i” ci [i durerea jertfelor umane. Cumcronica socialist` nu \ng`duia rapoarte sau articole pe acest`tem`, au r`mas legendele, a r`mas folclorul lugubru.

Presa actual` a mai publicat unele istorisiri despre oamenipr` bu[i]i \n m`runtaiele construc]iei, \ngropa]i \n beton sau sfâr-teca]i de ma[in`rii [i despre catacombe ce se r`spândesc pe subp`mânt. T`cerea cronicilor [i mu]enia arhivelor nu sunt \ntre-rupte, se pare, decât de vaiete sinistre ce str`bat zidurile [i-i\nsp`imânt` pe cei care adast` prea mult \n subsolurile pustiiale Parlamentului.

Dac` românii vor cu adev`rat un Muzeu al groazei comuniste,aceste hrube din beton antiatomic, pot oferi cel mai potrivits`la[. Este amplasat central, pe toate itinerariile turistice, prezint`decorul cel mai sumbru dar [i cel mai explicit pentru a[a ceva.

Aici s-ar putea amplasa [i „potretili” [i „sclupturili” r`posatuluiCeau[escu, pentru c`, oricum, spiritul lui bântuie cl`direa.

Ar fi [i un act de frond`, fa]` de statuile lui Lenin [i PetruGroza ce coclesc \n dosul Palatului Mogo[oaia, fiind deja \nsem-nate de ho]i cu bomfaierul...

* Titlul acestui articol mi-a fost inspirat de romanul s.f. scrisde colegul meu, ziaristul Ioan Popa, tr`itor real pe acea planet`a suferin]ei.

F l o r i n ZF l o r i n Z A G O N E A N UA G O N E A N U

Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din România Anul XVIFEBRUARIE 2015

P a g . 5 - 6

P a g . 5 - 6

w w w . o a d o . r o

A[a v` place istoria? Tocmai, se scrie astfel, undeva \n Europa: A[a v` place istoria? Tocmai, se scrie astfel, undeva \n Europa: \n Ucraina.\n Ucraina.

Pove[tile românilor careau deturnat avioane cas` evadeze din comunism

PRIVIRE INTROSPECTIV~ASUPRA MEDIULUI CARCERAL

|n pag 7, la Blognotes,

|NTREB~RI DESPRE “CHARLIE”|NTREB~RI DESPRE “CHARLIE”

Redactor-[ef: Florin ZAGONEANURedactor-[ef: Florin ZAGONEANU

MONITORUL MONITORUL DREPTURILOR OMULUIDREPTURILOR OMULUI

O.A.D.O. - ROM~NIAO.N.G. cu statut de membru consultativ special al Consiliului Economic [i Social

al Na]iunilor Unite - ECOSOC-ONU

DIRECTOR GENER AL : Pro f .un iv.dr. D IRECTOR GENER AL : Pro f .un iv.dr. FLORENTIN SCALE}CHIFLORENTIN SCALE}CHI

Ion COSTEI - Consilier [tiin]ific,

Ilinca DUMITRACHE - Director administrativ, Cristina Doriana CÎMPAN - Secretar de redac]ieColaboratori externi: Octavian ANDRONIC, Lucian AVRAMESCU, Thomas CSINTA, Ion DRAGOMAN,

Sorin Lucian IONESCU, Liviu MAN, Ion MARIN, Damian PAL, Costinel STAN, Corneliu VLAD, George VELICU, Lucian V~LCAN, Gelu VOICAN-VOICULESCU.

Colectiv de redac]ie: Dana DUMITRESCU, Dan NI}ESCU, Flori POPA, Mariana STQNICI

Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia

Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30 Mail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.comMail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.com

PUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUIPUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUI

Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Responsabilitatea asupra articolelor revine autorilor. Publicatia se distribuie gratuit, neav`nd scopul ob]inerii de beneficii

pecuniare [i pre zintq [i materiale provenite din surse deschise (Internet) cit`nd, unde este posibil, pe autorii acestora.

Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor OmuluiPAGINA 2

Mapa de lucru

Uneori, evenimentele [i oamenii nusunt ceea ce par la prima vedere. Sena[te întrebarea: aceasta se întâmpl`din cauza neaten]iei noastre sau dincauza abilit`]ii sofisticate a unora de ase prezenta pe sine, precum [i faptelelor, într-un mod înfrumuse]at ? V` pre-zent`m un caz relevant în aceast` pri-vin]`.

Iat` o [tire pe care o prelu`m de pesite-ul paginademedia.ro, din 19 ia-nuarie a.c.: „Judec`toria Bucure[ti aprelungit cu o lun` termenul de arestpe numele conduc`torilor CompanieiMediaPro”.

Înc` din luna decembrie 2014, eracunoscut faptul c` ancheta îi b`nu -ie[te pe managerii holdingului decrearea unui prejudiciu de 15 mili -oane lei (3,3 milioane euro), cauzândbugetului României o daun` în va-loare de 6 milioane lei (1,3 milioaneeuro). Dar asta e doar partea vizibil` aaisbergului.

Acest caz poate fi examinat ca unscandal de amploare într-un stat eu-ropean, în care astfel de practici nulipsesc, din p`cate. Numai c` primelem`rturii ale celor aresta]i te însp`i -mânt`, scara ma[ina]iunilor ilegale teface s`-]i aminte[ti de personajulOstap Bender.

Îns` în acest caz avem de-a face cuo realitate [ocant`: în timp ce mana-gerii companiei MediaPro sunt acuza]ic` sp`lau milioane, reiese c` protec-torul lor scotea din economia Româ-niei zeci de milioane de euro.

Primele arest`ri în acest caz s-auf`cut înc` de la 5 decembrie anul tre-cut. Atunci compania MediaPro a fostde fapt ”decapitat`”, fiind arestat`toat` conducerea. În sediul central [iîn structurile companiei au avut locperchezi]ii, au fost ridicate documente[i calculatoare.

În urma ac]iunilor Parchetului Ge-neral, au fost aresta]i 24 de oameni,între care fostul director general [ipre[edintele consiliului director alcompaniei Media Pro, Silviu Relu Vâju;fostul director general MediaPro En-tertainment, Ion Cosmin Andrei [i fos-tul administrator MediaPro Studios,B`lan Eugenia. Ei sunt învinui]i de eva-ziune fiscal` [i de „legalizarea” sume-lor primite ilegal.

Scandalul local se poate transformaîntr-o bomb` media global`. Va ex-ploda dac` organele române[ti abili-tate vor avea puterea [i curajul de afinaliza ancheta [i de a merge pân` laorganizatorul principal al acestei pa-namale, la ac]ionarul MediaPro !. Pen-tru aceasta, oamenii legii vor trebui,cel mai probabil, s` cumpere bilet deavion, dat fiind faptul c` urmele îi vorduce în SUA, la casa mo[tenitoruluiimperiului cosmetic american RonaldS. Lauder.

Concret, compania sa – Central Eu-ropean Media Enterprises (CME) -controleaz` MediaPro [i înc` 33 de te-

lecompanii din Europa, iar aceste ca-nale televizate, la indica]ia patronului,povestesc non-stop telespectatorilor,cu regularitate, despre activitatea filan-tropului, mecenatului [i binef`c`toru-lui, a omului de afaceri [i a persoaneisale publice.

Îns`, realitatea e cu totul diferit`fa]` de ceea ce se difuzeaz` la televi-ziunile care se afl` sub controlul s`u.Conform datelor anchetei, în perioada2009 – 2014, managerii aresta]i aicompaniei MediaPro ar fi trecut princontabilitate conturi fictive, ale c`rorservicii n-au fost prestate. Banii sco[idin conturi erau trecu]i în numerar. Oparte din sume mergea pentru remu-nerarea executorilor de rând, îns`suma de bani a numerarului neindicatîn raportul financiar se transmitea,conform surselor, organizatorului prin-cipal al aranjamentului fraudulos.

Azi, despre Lauder se spune c` ri-sipe[te milioane pentru a deturna an-cheta [i c` face presiuni asupramijloacelor de informare în mas` in-dependente, spre a nu relata nimicdespre dedesubturile acestei afaceri.

Complicii, sau mai curând victimelelui, care sunt în libertate, precum [i ceiafla]i în deten]ie, sunt însp`imânta]i,pe bun` dreptate. Din aceste motive„figuran]ii” dau m`rturii rezervate,f`cându-[i griji pentru viitorul lor. Eiroag` anchetatorii s` le fie acordat`protec]ia de stat în baza programuluide ap`rare a martorilor.

Scandalul financiar din România edoar un episod din activitatea impe-riului domnului Lauder. Acas`, în SUA,el are un comportament modest,având concuren]i foarte puternici. ÎnEuropa, averea sa în valoare de 3 mi-liarde de dolari îi d` posibilitatea de atr`i pe picior mare.

Exper]ii constat` c` CME nu-i al-tceva decât un imperiu-media cu des-tina]ie dubl`. Pe lâng` opera]iunilefinanciare suspecte, structura creeaz`în mod activ o imagine pozitiv` adomnului Lauder în statele Europeiprin mass-media.

Func]iile înalte, întrunirile la vârf, tit-lurile onorifice, medaliile, ordinele [idistinc]iile, reprezint` o pasiune de-osebit` a domnului despre care vor-bim. Trebuie recunoscut c` este opasiune avantajoas` pentru el.

Oare cum va putea un simplu an-chetator român s` intenteze un dosarpenal în aceast` spe]`, cu astfel de ra-mifica]ii ?

Anchetarea cauzei MediaPro con-tinu` înc`, dar mul]i sunt încredin]a]ide faptul c` nu se va ajunge pân` lavârf. S` fie aici ceva din convingereaunora c` în România rechinii cei mari,mai ales cei din apele extrateritoriale,nu vor c`dea niciodat` în plasa jus -ti]iei ? (Vom reveni).

B . C I O R N E IB . C I O R N E Iw w w . u l t i m a - o r a . r o

Raportul privind progresele realizatede România, \n cursul anului 2014, \n ca-drul Mecanismului de Cooperare [i Veri-ficare (MCV) a fost dat publicit`]iimiercuri 28 ianuarie, iar \n document Co-misia European` face câteva reco man -d`ri pentru institu]iile din ]ara noastr`.Dup` ce au l`udat progresele \nregistrarede institu]ii precum ANI, DNA, ICCJ [iCSM, \ns` au criticat Avocatul Poporului[i Parlamentul, oficialii europeni au \nconcluzia documentului [i câteva reco-mand`ri pentru România.

Independen]a just i ] ie i- S` se asigure c` procedura de nu-

mire a noului procuror [ef al DIICOT estetransparen]` [i bazat` pe merit;

- S` efectueze o evaluare global` aprocedurilor de numire \n func]ii de con-ducere \n cadrul magistraturii, astfel \ncâtpân` \n luna decembrie 2015 s` existe\n acest sens proceduri clare [i detaliate,bazate pe modelul procedurilor utilizatepentru numirea pre[edintelui ICCJ;

- S` se asigure c` \n Codul de condu -it` al parlamentarilor sunt incluse dispo -zi]ii clare care s` garanteze res pec tareaindependen]ei sistemului judiciar de c` -tre parlamentari [i \n cadrul procesuluiparlamentar;

- |n cadrul discu]iilor privind Con sti -tu]ia, s` men]in` \n centrul dezbateriipreocuparea pentru asigurarea indepen-den]ei justi]iei [i a rolului acesteia \n con-textul echilibrului puterilor \n stat.

Reforma sistemului judiciar- S` finalizeze cât mai curând posibil

modific`rile care se impun a fi aduse co-durilor penale, \n consultare cu CSM, ICCJ[i cu Ministerul Public. Obiectivulurm`tor ar trebui s` fie acela de a asiguraun cadru stabil, care s` nu necesite mo-dific`ri succesive;

- S` elaboreze un plan de ac]iuneopera]ional pentru punerea \n aplicare astrategiei de reforma a sistemului judi-ciar, cu termene clare [i cu implicarea \nacest proces atât a Ministerului Justi]iei,cât [i a CSM, [i asigurând faptul c` toatep`r]ile interesate au ocazia s` \[i spun`punctul de vedere; s` doteze conducereasistemului judiciar cu instrumente de in-formare mai puternice referitoare lafunc]ionarea sistemului judiciar (cum arfi instrumente sta tistice, gestionarea cau-zelor, sondaje \n rândul utilizatorilor [i alpersonalului) pentru a-i permite s` ia de-cizii \n cuno[tin]` de cauza [i s` demons-treze progresele \nregistrate;

- S` exploreze solu]ii pragmatice pen-

tru men]inerea accesului la justi]ie f`r` ap`stra actual` harta judiciar` a instan -]elor de mici dimensiuni;

- S` \mbun`t`]easc` asigurarea apli -c`rii hot`rârilor judec`tore[ti la toate ni-velurile pentru a se asigura c` hot`rârilejudec`tore[ti [i sanc]iunile financiaresunt puse \n aplicare \n mod cores pun -z`tor.

Integr i tatea- S` se reexamineze modul \n care se

poate garanta faptul c` hot`rârile jude -c`tore[ti referitoare la suspendarea dinfunc]ie a parlamentarilor sunt aplicate \nmod automat de c`tre Parlament;

- S` aplice verificarea de c`tre ANI aconflictelor de interese \n cadrul proce-durilor de achizi]ii publice; s` asigureleg`turi mai strânse \ntre organele deurm`rire penal` [i ANI, astfel \ncât even-tualele infrac]iuni legate de cazurile ANIs` fie investigate \n mod corespunz`tor;

- S` exploreze modalit`]i de \mbu -n`t`]ire a accept`rii publice [i a puneriieficace \n aplicare a normelor \n materiede incompatibilitate [i a m`surilor deprevenire a situa]iilor de incompatibili-tate.

Lupta \mpotr iva corup]iei- S` se \mbun`t`]easc` culegerea de

date statistice privind recuperarea eficacea activelor [i s` se asigure c` nou`agen]ie poate asigura o mai bun` admi-nistrare a bunurilor \nghe]ate [i poate co-opera cu ANAF pentru a \mbun`t`]iratele de recuperare efectiv`. Alte seg-mente ale administra]iei publice ar trebuis` fie \n mod clar responsabile dac` sedovedesc incapabile s` solu]ionezeaceste chestiuni;

- S` intensifice ac]iunile preventive [irepresive direc]ionate \mpotriva conflic-telor de interese, a favoritismului, a frau-dei [i a corup]iei \n achizi]iile publice [is` acorde o aten]ie deosebit` unor do-menii-cheie, cum ar fi sistemul judiciar;

- S` recurg` la Strategia na]ional` an-ticorup]ie pentru a identifica mai binedomeniile expuse riscului de corup]ie [is` adopte m`suri educative [i preventive,cu sprijinul ONG-urilor [i profitând deoportunit`]ile oferite de fondurile UE.

- S` continue s` \mbun`t`]easc` m` -surile de combatere a micii corup]ii, atâtprin m`suri de prevenire, cât [i prinsanc]iuni disuasive.

z i a r e . c o mz i a r e . c o m

28 Ian.

MEDIAPRO, VICTIMA PRESIUNILORAC}IONARIATULUI ?

Întrebarea lunii: Domnule Adrian Sârbu, a]i declarat public c`dvs., în calitate de pre[edinte al MediaPro, nu a]i f`cut altcevadecât s` executa]i cerin]ele ac]ionarilor. Întrebarea noastr` este:care au fost cerin]ele ac]ionarului principal, Ronald S. Lauder, încadrul companiei?

Raportul MCV a fost publicat:CE RECOMAND~ COMISIA EUROPEAN~ PENTRU ROMÂNIA

BILAN} ANP Mar]i 3 februarie a.c., \n prezen]a dlui ministru de Justi]ie, Robert Cazanciuc, a

efectivului de comand` al ANP, al reprezentan]ilor conducerii MAI [i a principalilorparteneri din societatea civil`, s-a desf`[urat bilan]ul activit`]ii Adminstra]iei Na]io -nale a Penitenciarelor \n anul 2014. Din partea OADO, ca urmare a invita]iei primite,a participat dl prof. univ. dr. Florentin Scale]chi - Pre[edinte fondator al organiza]iei.

Materialul de analiz` prezentat la manifestare, va fi cuprins \n Raportul \ntocmitanual de OADO. (F.Z.)

Mediul carceral poate fidefinit ca o component` amediului social \n care con-vie]uiesc mai multe categoriide indivizi diferi]i din punct devedere al statutului lor social,dar care au ceva \n comun:sunt persoane private de liber-tate pe o perioad` strict deter-minat` \n scopul execut`riiunei m`suri a arest`rii preven-tive, a unei pedepse privativede libertate sau a unei m`surieducative privativ` de libertate.

Vrem sau nu vrem s` re-cunoa[tem, mediul carceraleste climatul care se constituie\n interiorul locurilor de de -]inere, indiferent de tipul aces-tora (centre de arestarepre ventiv`, penitenciare, cen-tre educative sau centre dedeten]ie) ori al regimului deexecutare al sanc]iunii pe careo execut` persoanele privatede libertate [i const` \ntr-o di-versitate de rela]ii interumanece iau na[tere [i se dezvolt` \nacest cadru.

Nu putem realiza o radio -grafie a mediului carceral f`r`a prezenta modul \n careacesta a luat na[tere \n soci-etate [i apoi a scopurilor pen-tru care a existat [i exist`.

Apari]ia omului a fost ur -mat` de na[terea unor rela]ii\ntre semeni. Mai \ntâi, rela]iiles-au creat \ntre membrii

aceleia[i familii datorit` nece-sit`]ii sprijinului moral- afectiv[i material, pentru asigurareamijloacelor de trai zilnic [i pen-tru \ndeplinirea unor obliga]iifundamentale a p`rin]ilor de a-[i cre[te [i educa copiii \n ved-erea dezvolt`rii unei societ`]ievolutive.

Ulterior, cre[terea num`rulmembrilor fiec`rei familii aimpus extinderea zonei terito-riului pe care-l ocupau [i pecare ace[tia \[i desf`[urau celemai importante activit`]i pen-tru procurarea hranei necesaresupravie]uirii.

Ca o consecin]` a ocup`riide noi teritorii s-au creat pre -misele apari]iei unor conflicte\ntre familii [i a unor ne\n]e -legeri \n ceea ce prive[te ex-ploatarea p`mântului [i aconstruirii locuin]elor.

|n aceast` ipotez`, din rân-dul comunit`]ii constituit` peun anumit teritoriu, s-au ridicatcei mai puternici indivizi careprin autoritatea lor i-au obligatpe ceilal]i s` se supun` iarpentru stingerea conflictelorarmate [i evitarea lor au impusreguli precise pe care trebuias` le respecte orice individ.

|n acest mod, a luat na[tere,mai târziu, statul, ca form` deorganizare politic` a societ`]ii,dup` ce la \nceput au existatalte forme de organizare re-

strânse [i care aveau menireade a conduce grup`rile de in-divizi ce au fost formate pe unanumit teritoriu [i de a le ceres` aib` un comportament spe-cial prestabilit.

Nu orice individ a \n]elesnecesitatea respect`rii unorreguli obligatorii, caz \n care,conduc`torii comunit`]ii augândit metode de a-i con-strânge s` respecte regulile.

|n aceast` conjunctur` s-austabilit sanc]iuni pentru ceicare \nc`lcau regulile prescrise[i care trebuia s` suporte unr`u sau o pierdere asem` -n`toare celei pe care a f`cut-oprin \nc`lcarea regulilor.

|ncetul cu \ncetul, s-au creatforme de organizare prin careconduc`torii au \ns`rcinat anu -mi]i indivizi de seam`, care\nsumau anumite calit`]i s` seocupe cu pedepsirea celor careerau vinova]i de \nc`lcarea re -gulilor.

|n perioada primitiv` aomenirii, privarea de libertatea individului ca form` desanc]iune pentru \nc`lcareaunor reguli a fost rar \ntâlnit`,deoarece conform preceptelormorale, omul considera c`unui r`u f`cut de orice individtrebuie s` i se r`spund` cuacela[i r`u (legea Talionului),de aceea cele mai frecventepedepse au fost cele prin care

individului i se lua via]a, dac`la rândul s`u a luat via]a se-menului ori i se aplica o pe -deaps` corporal`, \n sensul c`era b`tut ori i se t`ia o parte acorpului.

Dup` ce societatea a evo -luat au \nceput s` predominealt gen de pedepse: plata unorbunuri din averea celui vinovat[i/sau \nchiderea acestuia \ntr-un loc anume pe o perioad`de timp sau pentru tot restulvie]ii sale.

Aceste forme de sanc]iuniau predominat \n perioadafeudalismului [i \n prezent,constituie singurele forme pecare trebuie s` le suporte celvinovat de \nc`lcarea unor re -guli impuse \n societate.

Având un caracter de con-strângere asupra conduiteiindi viduale, ca o m`sur` a \n c`l c`rii unor reguli, pedeapsacu \nchisoarea (sanc]iunea debaz` a societ`]ii actuale), tre-buie s` urm`reasc` \n primulrând convingerea celui vinovatc` trebuie s` respecte regulile[i c` nu le va mai \nc`lca. |nplus, privarea de libertate acelui care a gre[it trebuie s`

reprezinte un avertisment pen-tru ceilal]i indivizi c` la rândullor vor fi sanc]iona]i dac`\ncalc` regulile.

A[adar, mediul carceral, tre-buie s` constituie cadrul \ncare individul vinovat de \n -c`lcarea legii penale trebuie s`accepte restrângerea libert`]iisale fizice [i a altor drepturi re-cunoscute acestuia [i plasarea\ntr-un mediu \n care trebuiesupus unor activit`]i clar defi-nite care s` aib` drept finali-tate, succesul \n schimbareamodului de gândire [i a com-portamentului viitor al aces-tuia.

A[a cum s-a men]ionat la\nceput, individul privat de li -bertate, \ntre]ine mai multetipuri de rela]ii interumanedup` ce este \ncarcerat \ntr-unloc de de]inere.

|n primul rând, este vorbade rela]iile cu celelalte per-soane private de libertate carenecesit` s` fie formate [i dez-voltate pe parcursul execut`riipriva]iunii.

(va urma)Prof .univ.dr. Prof .univ.dr.

Florentin SFlorentin SCALE}CHI CALE}CHI

Astfel, statul român va tre-bui s` pl`teasc` suma de832.500 euro c`tre 81 depersoane.Cei 81 de reclaman]i sunt

victime sau titulari de drep-turi ai victimelor represiuniiarmate a manifesta]iilor con-tra regimului comunist careau început pe 21 decembrie1989 la Bucure[ti [i în alteora[e din ]ar`.

Anchetarea actelor derepresiune în ora[ele în careau avut loc, mai pu]in Timi -[oara, este înc` în curs, no -teaz` Curtea.

Reclaman]ii s-au plâns c`autorit`]ile competente nuau realizat o anchet` eficient` privind moarteaapropia]ilor lor [i relele tratamente la care ace[tia sauei în[i[i au fost supu[i în timpul manifesta]iilor.

D e s p r e L i v i u Z a m f i rContactat de reporterii cotidianului ZIUA de Con-

stan]a, Constantin Vasilescu, pre[edintele Asocia]ieiRevolu]ionarilor din 1989 din Constan]a, a declaratc` printre cele 81 de persoane nu se afl` niciunareprezentat` de aceast` asocia]ie. Reclaman]ii suntreprezenta]i de Asocia]ia 21 Decembrie din Bucure[ti[i au dat în judecat` statul român acum aproximativ6 ani.

Totu[i, pe lista cu numele victimelor se afl` [i LiviuZamfir, de 52 de ani, din Constan]a. Acesta a partici-parea la evenimentele din Decembrie 1989 la Con-stan]a [i a fost re]inut f`r` mandat [i interogat pe 23

[i 24 decembrie 1989. CEDO a stabilit ca

acesta s` primeasc`desp`gubiri de 7.500 deeuro.

Potrivit Adevarul.ro,const`n]eanul s-a aflat înmijlocul manifesta]iilordin centrul ora[ului [i atransmis pulsul Revo -lu]iei pentru postul deradio „Europa Liber`“.

Aflat când în mi-jlocul manifestan]ilor,când la sediul Po[teipentru a relata pentruEuropa Liber`, LiviuZamfir a militat pentruschimbarea regimului

Ceau[escu.„}ineam discursuri în balconul Casei Albe [i le

spuneam oamenilor cum ar trebui s` arate de -mocra]ia. Am spus mai multe lucruri, printre care [ic` din ultimul vagon al democra]iilor estice am ajunslocomotiva, prin sacrificiul timi[orenilor [i al bucu -re[tenilor. M-au aplaudat când le-am spus c` sunt dela Europa Liber`“, poveste[te mândru Liviu Zamfir,citat de Adevarul.ro.

Liviu Zamfir a transmis mesaje [i c`tre colegiipleca]i afar`, c`rora le spunea c` ]ara este liber` [i sepot întoarce acas`.

Loredana PANAITLoredana PANAIT

ziuadeconstanta.ro 27 Ian.

Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor Omului PAGINA 3

Starea de faptPRIVIRE INTROSPECTIV~ASUPRA

MEDIULUI CARCERALPartea a I-aPartea a I-a

C E D O C O N D A M N ~ D I N N O U R O M Â N I AC E D O C O N D A M N ~ D I N N O U R O M Â N I A

LIVIU ZAMFIR DIN CONSTAN}A, {I AL}I 80 DE RECLAMAN}I,

PRIMESC DESP~GUBIRI ÎN DOSARUL REVOLU}IEI

IGPR: {ase poli] i[tiromâni vor participa la Misiunea Special` de Monitorizare a OSCE în Ucraina

{ase poli]i[ti ro -mâni vor participa, încalitate de monitori,la Mi siunea Special`de Monitorizare aOSCE în Ucraina,infor meaz` un comu-nicat de pres` alIGPR, remis duminic`AGERPRES.

Potrivit sursei citate, din data de 25 ianuarie, cei[ase poli]i[ti români î[i vor începe activitatea, carese va întinde pe o perioad` de [ase luni.

Cei [ase poli]i[ti care particip` Misiunea Special`de Monitorizare a OSCE în Ucraina vor fi disloca]i înregiunile Done]k, Lugansk [i Dnipropetrovsk.

„Începând cu data de 25 ianuarie, timp de [aseluni, [ase poli]i[ti români particip` la Misiunea Spe-cial` de Monitorizare a OSCE în Ucraina. Misiuneaare drept mandat evaluarea [i raportarea asuprasitua]iei de securitate, stabilirea faptelor legate deincidente specifice, inclusiv cele legate de înc`lc`riale principiilor fundamentale [i angajamentelorOSCE. De asemenea, împreun` cu ceilal]i partici-pan]i la Misiune, poli]i[tii români vor fi angrena]i înactivit`]i de monitorizare [i sprijinire a respect`riidrepturilor omului [i a libert`]ilor fundamentale, in-clusiv a drepturilor persoanelor apar]inând mino -rit`]ilor na]ionale“, precizeaz` comunicatul de pres`al IGPR.

C ` t ` l i n a BC ` t ` l i n a B A R B UA R B UAGERPRES 26 Ian.

Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor OmuluiPAGINA 4

Jurnal de bord

Bucure[ti - „Hotel Carpa]i „Bra[ov -”Hotel Aurelius „Arad -”Hotel Parc „Alba Iulia -”Hotel Cetate”Sibiu -”Hotel |mp`ratul Romanilor „

Re]eaua „ |mp`ratul Romani lor”

www.imparatulromanilor.rowww.imparatulromanilor.ro

Joi 15 ianua-rie, \n sala „AcadDinu C Giurescu”a Bibliotecii Ju -de]ene „Alexan-dru [i AristiaAman” din Cra-iova a avut locvernisajul expo -zi]iei de grafic`satiric`:

„Respectarea drepturilor omului sublupa artei” [i prezentarea vo lu mului„Amintiri din prima mea via]`” scris deprof. univ.dr Florentin Scale]chi – pre[e -dintele fondator al Or ga niza]iei pentruAp` rarea Drepturilor Omului.

La activitatea organizat`, chiar de Ziuaculturii na]ionale, de dl conf. univ. dr. Ge-orge Velicu - {eful Biroului O.A.D.O. Cra-iova, au participat numero[i membrii aiorga niza]iei [i reprezentan]i ai presei teri-toriale.

Ca moderator al manifest`rii, profesorulTraian B`rbulescu, cunoscut om de televi-ziune, a ]inut s` fac` prezentarea expo -zi]iei de grafic` satiric` alc`tuit` din„piesele” ce au sprijinit - prin aportul lorspiritual - atâtea emisiuni TV realizate subegida OADO pe parcursul anilor trecu]i [ia f`cut referiri [i la serialul biografic scrisde dl. Florentin Scale]chi, punctând pe pri-mul volum „Amintiri din prima mea via]`”ce f`cea obiect al \ntâlnirii cu publicul.

Domnia sa a dat cuvântul, pe rând, pu-

blicistului Dan Lupescu – Director fonda-tor al revistei europene de cultură [ieduca]ie „LAMURA” ce apare în Craiova [iscriitorului Nicolae Marinescu directorulediturii craiovene „Aius PrintEd”.

Cunoscut nu doar pentru cariera sa pu-blicistic` ci [i pentru preocup`rile de criticliterar, dl Dan Lupescu a abordat \n detaliucartea propus` publicului, subliniind nu

numai dramatismul situa]iilor de via]` ceau generat-o dar [i calit`]ile de poet aleautorului, citându-l \n câteva rânduri.

Dl Nicolae Marinescu, la rândul s`uscriitor [i, \n plus, editor de carte, a abor-dat motiva]ia care a stat la temelia c`r]ii –spiritul de r`zvr`tit social, de anticomunistal autorului Florentin Scale]chi, referindu-se accentuat [i la momentul 1989, cândistoria României s-a schimbat radical.

Vorbitorul a subliniat c` o asemenea lu-crare, [i cele ce o vor urma \n serialul pro-pus de scriitor, este o pies` necesar` \nbiblioteca celor interesa]i de istoria re-

cent` a ]`rii.|n finalul \ntâlni-

rii, dl Scale]chi a mul -]umit tuturor celor ces-au implicat \n reu[itaactivit`]ii [i mai alespublicului prezent \nsal`, subliniind c` ceeace a avut [i are detransmis cititorilor, amaterializat \n paginilescrise.

Ultima secven]`a fost rezervat` acor -d`rii de autografe.

F lor in Z.F lor in Z.

Luni 26 ianuarie, Iohannis a fosta[teptat la depozitul CNSAS de pre -[edintele Consiliului, Drago[ Petrescu[i de ceilalți membri ai conduceriiCNSAS [i a vizitat arhivele timp de câ-teva zeci de minute.

Reprezentanții CNSAS i-au prezentat[efului statului, la finalul vizitei, câtevadosare „edificatoare” pentru arhivaCNSAS.

Unul dintre aceste dosare, intitulat„dosar personal” [i având antetul Mi-nisterului Afacerilor Interne, avea trecutpe copert` numele lui Mihai AlexandruVi[inescu.

Un alt dosar era pe numele lui Ghe-orghe Enoiu, intitulat tot „dosar perso-nal”, [i având specificația „cadre MAI”,informeaz` Mediafax.

Claudiu Octavian Seca[iu i-a prezen-tat [efului statului dosarele, aflate pe omas`, \n interiorul depozitului de ar-hive, precizând c` printre ele se afl` [i

„dosare interesante de cadre, care aajuns mai greu la CNSAS”.

Klaus Iohannis :”Sus]in \n continuareconceptul unui Muzeu al Comunismu-lui \n România. Este necesar` o recon-ciliere cu istoria noastr` recent`”

Pre[edintele a declarat dup` vizita-rea arhivelor CNSAS de la Pope[ti-Leor -deni, c` sus]ine \n continuarene ce sitatea construirii unui Mu zeu alCo munismului, ad`ugând c` nu amreu[it s` ne cunoa[tem suficient debine istoria recent`, referindu-se la aniicomunismului.

„Este nevoie de o studiere mult maiatent` [i \n final de o reconciliere anoastr` cu istoria noastr` recent`”, adeclarat [eful statului.

Alte declara]ii ale pre[edintelui K. Io-hannis: „Am \n]eles c` [i aici avem dea face cu o problema de fonduri.

Aceasta este o problem` care sepoate rezolva relativ u[or pentru a per-mite modernizarea arhivei.(…)

Este un lucru care se leag` de o ideede a mea un pic mai veche, am enun -]at acum câteva luni un concept la care]in \n continuare: un muzeu al comu-nismului \n România, [i cu siguran]`aceast` arhiv` va contribui [i cu piesela aceast muzeu, dar [i cu informa]ii.(…) Mi se pare foarte important s` nu trecem prea repede peste istoria noas -tr` recent`.(…)

Nu am reu[it s` cunoa[tem suficientde bine istoria noastr` recent`, [i vor-besc aici de anii comunismului. (…)

Este nevoie de o studiere mult maiatent` [i \n final de o reconciliere anoastr` cu istoria noastr` recent`.”

R Liber` [ iR Liber` [ iHotNews.roHotNews.ro

26 Ian

PUBLICITATE: PUBLICITATE:

monitor.oado@gmail.commonitor.oado@gmail.com

Pre[edintele Klaus Iohannis Pre[edintele Klaus Iohannis a vizitat depozitele cu arhiva a vizitat depozitele cu arhiva Consiliului Na]ional pentru Consiliului Na]ional pentru Studierea Arhivelor Securit`]ii Studierea Arhivelor Securit`]ii de la Pope[ti-Leordenide la Pope[ti-Leordeni

foto: presidency.rofoto: presidency.ro

OO..AA..DD..OO.. LLAA DDOOLLJJReforma la\nceput de drum

|n urm` cu 10 ani, un b`rbat apa-rent inocent promitea unei na]iuni\ntregi schimbare, promitea medici-lor, profesorilor, func]ionarilor, tineri-lor, \ntreprinz`torilor, studen]ilor,ele vilor, [i pensionarilor, deopotriv`,un trai mai bun, o justi]ie dreapt`, in-stitu]ii bine puse la punct [i siguran]`na]ional`..

Binecunoscutul slogan „s` tr`i]ibine!” al stimatul Traian B`sescu s-aadeverit a fi foarte valabil \n cazul fa-miliei [i apropia]ilor acestuia.

Pe lâng` nivelul de trai, noi, ca oa-meni avem nevoie de un ansamblucomplex de „unelte” pentru a nesim]i oameni.

Nu toat` lumea se identific` pringrandomanie, viclenie, impostur`, va-lori promovate timp de 10 ani \nmass-media româneasc`, \n frunte cureprezentantul acesteia.

Exist` foarte mul]i oameni care \[idoresc o via]` normal`, chiar dac`termenul de „normal” a devenit totmai relativ [i interpretabil.

Timp de 10 ani, decen]a a fost \no-cuit` cu perversitatea, munca subti-tuit` cu greva, profesionalismul cuimproviza]ia, demnitatea cu neru[in-area, libertatea cu supunerea, mân-dria s-a manifestat cu capul plecat,corup]ia a luat locul corectitudinii,combina]iile au \nlocuit afacerile [iconcuren]a loial`.

Un deceniu \n care \n loc s` inves-tim \n educa]ie, [i s`n`tate, \n sigu-ran]a [i securitatea omului, facemeconomii tocmai pe spatele acestorinstitu]ii. Ne-am autoanihilat cana]iune timp de un deceniu.

|n locul unei justi]ii drepte ni s-aar`tat for]`, impunere, viclenie, im-postur` [i loialitate impus` fa]` de unpre[edinte de-a dreptul scandalos.

Acest an nu este despre impostur`[i viclenie, despre nedreptate saudespre nep`sare.

Acest an ar trebui s` fie despre oreform`, despre prosperitate, curaj,despre afinitate la valorile adev`rate,la lucrurile omene[ti, despre libertate[i demnitate.

|n acest scop, România a ajuns s`-[i aleag` din nou, dup` aproape unsecol de la Marea Unire, perioad` \ncare, un alt conduc`tor de originegerman`, Ferdinand I a condus popo-rul român.

Ferdinand a fost succesorul tat`luis`u, Carol I, care a dobândit indepen-den]a tinerei Românii, datorit` c`reias-a redresat economia [i a dotat sta-tul cu o serie de institu]ii specifice sta-tului modern [i a pus bazele uneidinastii.

A[adar, noul pre[edinte ales,Klauss Iohannis, se instaleaz` la Bu-cure[ti cu o doz` mai limitat` de pro-misiuni, cu un entuziasm vizibil, cu undiscurs mai echilibrat, lipsit de haoti-cul anterior, un om demn de luat \nseam`.

Sper`m ca, prin aceast` schim-bare, s` cunoa[tem adev`rata demo-cra]ie, s` cunoa[tem, s` expe- ri ment`m libertatea \n toate formeleei, iar drepturile fiec`ruia dintre noi s`fie mai presus de interesele oric`ruiadintre noi.

Acest deceniu ne-a dovedit verita-bilitatea expresiei ”nimeni nu-i profet\n ]ara lui”!

Damian PALDamian PAL

„Dac` ar fi s-o iau de la cap`t, nu a[mai fugi din ]ar`", \[i \ncepe povesteaAdalbert Moka, de 75 de ani, din Mar -ghita, o localitate situat` la 50 de kilo-metri de Oradea. El a condus grupulcare a reu[it s` deturneze un avion \nperioada comunist`.

„Aveam 32 de ani atunci, dar nu a[mai lua-o de la cap`t. Am mai spus-o:era mai u[or s` spargem o banc` decâts` deturn`m un avion. Am avut marenoroc”, spune el.

Ini]ial, tân`rul a \ncercat s` vizitezelegal ]`rile occidentale, dar de fiecaredat` i s-a refuzat eliberarea unui pa[a -port. S-a gândit la mai multe posibilit`]i,printre care [i s` treac` Dun`rea \not,de[i era infirm, pierzându-[i un picior \nurma unui accident cu tractorul, darriscurile s` fie prins erau prea mari. S-agândit apoi s` se ascund` \n tren, dar a

realizat c` nu exist` col] care s` nu fieperchezi]ionat. Când a v`zut la televizoro [tire despre deturnarea unui avion,gândul nu i-a mai dat pace. „Ce-ar fidac` mi-a[ \ncerca [i eu norocul", s-agândit el.

Planurile de evadare din România audurat ceva timp, iar mul]i prieteni aurenun]at pe parcurs, de team` c` vorajunge nu \n lumea civilizat`, ci \n beci-urile Securit`]ii. Tot zbuciumul lui dinacea perioad` a fost relatat de ErikaFaber \n romanul „Aripi frânte”.

Dou` pu[ti cu ]evi retezate [i un pistol

Adalbert Moka, Robert Vamos,Alexan dru Miheller, Ianos Weizer [i fra]iiIoan [i Iosif Papp au \nceput s`pl`nuiasc` fuga. Dup` ce au f`cut rostde arme (dou` pu[ti de vân`toare cu

]evile retezate, un pistol [i dou` pum-nale), au mers s`-[i cumpere bilete.

Toate locurile erau ocupate pentrudata de 27 mai 1971, \ns` Moka a deciss` nu mai amâne: acum sau niciodat`! Cu mari emo]ii au plecat spre aeroportuldin Oradea. Moka a plecat spre aeroportal`turi de trei dintre ei pe un drum, iarceilal]i doi urmau s` ajung` pe altul,pentru a nu da de b`nuit. Au comandatun taxi. La volan se afla Putyu Feher, uncunoscut de-al lor.

Pe drum i-au dezv`luit planul pe care\l au: acela de a deturna un avion. „Vezi avionul acela”, au spus ei, când auajuns \n dreptul aeroportului, ar` tând unIliu[in 14 (IL - 14) pe pist`. „O s`-l de-turn`m spre Viena [i avem ne voie dema[ina ta. Totul este preg`tit [i suntemhot`râ]i s` mergem pân` la cap`t. Dac`opui cea mai mic` rezisten]` sau \ncercis` dai un semn ca s` ne \mpiedici pla -nul, te joci cu via]a ta”, l-au ame nin]at.

De[i \i cuno[tea de mul]i ani, taxime -tristului nu \i venea s` cread` c` vor bescserios. Omul [i-a dat seama c` nuglumesc dup` \ncordarea de pe fe]elelor. „Vezi, tu, Putyu, dac` ai fi \n Vest, aiputea s`-]i conduci Mercedesul propriu,nu te-ai mai canoni cu un am`rât deMoskvici”, au \ncercat ei s`-l fac` s` li seal`ture.

Cu taxiul pe pist`

Moka (foto dreapta) [i ceilal]i i-aucerut taximetristului s` urce \n spate.Locul [oferului a fost luat de Weiser.Planul lor era c`, dup` ce s-au urcat to]ipa sagerii la bord, ei s` ajung` cu ma [inapân` aproape de avion, s` se urce \n el[i, prin amenin]are, s`-l deturneze pân`la Viena. Numai c` planurile le-au fostdate peste cap.

Din cauza tensiunii [i a nervozit`]ii,Weiser nu a mai avut r`bdare [i a pornitmotorul ma[inii \nainte ca pasagerii s`se \mbarce. V`zând ma[ina pornit`,Vamos [i Iosif Papp, veni]i pe alt drumla aeroport, au \nceput s` alerge [i eic`tre avion. Ma[ina s-a oprit la trei metride aeronav`. Pasagerii de lâng` avion s-au risipit speria]i, când au v`zut ma[inacare vine c`tre ei, direct spre avion.Moka a tras câteva focuri \n aer, iar oa-menii au \nceput s` strige speria]i:„Terori[tii! Terori[tii!”. Paznicul de lâng`avion nu a mai avut când s` scoat` pis-tolul din teac`. A fost dezar mat imediat.

Vamos a intrat \n cabin`, dar a ie[it \ncâteva clipe: nu era nici un pilot la bord.Apoi, au \nceput s`-i caute printre pa -sagerii de pe pist`. I-au \nh`]at pe pilo-tul secund, pe mecanicul de bord [i petelegrafist, silindu-i cu armele s` urce \navion. Pe scaunul comandantului, carereu[ise s` fug` spre turnul de control, s-a a[ezat pilotul secund.

Speriat, maiorul de Securitate, careera prezent la orice zbor, a vrut s`coboare din avion, dar Moka [i ceilal]inu l-au l`sat. |n \mbulzeala general`,[oferul taxiului coborâse din avion.Avionul s-a urnit cu greu. Autorit`]ile au\ncercat s`-l opreasc` aducând pe pist`o cistern` plin` de combustibil, dardegeaba. IL-14 reu[ise s` decoleze, \nciuda rafalelor de gloan]e ab`tuteasupra ro]ilor avionului. Libertateu \nc`nu.

|ncadra]i de MIG-uri

Zborul nu a trecut f`r` incidente. Pi-lotul a f`cut tot ce i-a stat \n putin]` pen-tru a nu ajunge la Viena. Dup` ce a luatleg`tur` cu turnul de control, a in -ten]ionat s` aterizeze la Arad, apoi aspus c` nu \i ajunge combustibilul. „Nune crede]i pro[ti! Distan]a Oradea - Bu-cure[ti este egal` cu cea de la Oradea laViena”, a tunat Moka.

O alt` amenin]are s-a ivit \n spa]iulaerian al Ungariei, când dou` avioanesovietice au \ncercat s`-i intimideze \nzbor, dar, pân` la urm`, pilotul le-atransmis c` nu are de ales [i trebuie s`ajung` la destina]ia dorit`.

Dup` dou` ore, aeronava Tarom s-aoprit cu greu pe pista aeroportului dinViena, \ntrucât cauciucul ro]ii din fa]` aexplodat \n timpul opera]iunilor de ateri-zare.

Cei [ase fugari nu puteau ajunge laMunchen, a[a cum inten]io nau. Au-torit`]ile din Viena le-au spus românilorc` nu au la dispozi]ie un alt avion pentrua le satisface cererea, \ntrucât cel cu careveniser` avea ne voie de repara]ii latrenul de aterizare. Li s-a promis \ns` c`nu vor fi trimi[i \n România.

|n Austria au urmat procese [i Adal-bert Moka a fost condamnat la 30 deluni de \nchisoare. {i ceilal]i fugari auprimit pedepse, dar mai mici. Dup` ceau sc`pat, s-au angajat pe unde auputut, ca muncitori, [i a \nceput s` lemearg` foarte bine.

Familia, amenin]at` de Securitate

Fuga celor [ase români a \nnebunitautorit`]ile comuniste. Familia lui Mokaa fost amenin]at` [i târât` la interoga-toriile Securit`]ii. Din fericire pentrumembrii familiei, nimeni nu a [tiut nimicde planurile lui de a deturna un avion.Dorul de Irina, so]ia sa, nu-i d`dea \ns`pace lui Moka. A[a se face c`, \n ciudarug`min]ii prietenilor s`i, \n 1975 a f`cutun nou gest nebunesc: a \ncercat s`ajung` din nou \n România, pentru a olua [i pe Irina \n Austria.

|n Iugoslavia, Moka a fost prins degr`niceri [i trimis \n România, direct \nmâinile Securit`]ii.

|n lips`, el fusese con damnat la 23 deani de \nchisoare. A urmatcea mai grea perioada dinvia]` lui Moka.

Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor Omului PAGINA 5

Meridianele groazei

Pentru mul]i români, dorul de libertate a fost mai puternic decâtfrica de beciurile Securit`]ii. Unii [i-au riscat via]` \notând \nDun`re, al]ii au traversat grani]a pe jos, iar cei mai curajo[i au \ncer-cat s` deturneze avioane. Doar un singur grup de români a reu[its` ajung` la Viena, \n prim`vara lui 1971, la bordul unui avion de-turnat.

,,Adev`rul" v` prezint` [i alte cazuri de români care au \ncercats` deturneze avioane \n comunism.

PUBLICITATE:

monitor.oado@gmail.com

Pove[tile românilor care audeturnat avioane ca s`evadeze din comunism: [aseau ajuns pân` \n Austria

Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor OmuluiPAGINA 6

Monitoruldrepturilor

omului

este o publica]ie de

analiz` social` [i atitudine

civic`, fondat` \n 1999, ed-

itat` de Organiza]ia pentru

Ap`rarea Drep turilor Omu-

lui din România ce se dis-

tribuie gratuit institu]iilor

gu ver na mentale, repre zen -

tan]ilor organiza]iilor inter -

na ]ionale de profil,

mem brilor Parla mentului,

partenerilor din cadrul so-

ciet`]ii civile [i oficiilor

diplomatice acreditate \n

România.

A fost \nchis la Gherla, apoi transferatla penitenciarul din Craiova.

Cu lan]uri la mâini [i la picioare a statvreme de 12 ani, pân` \n 1988, când, \nurma unui ordin de amnistie a lui Nico-lae Ceau[escu, celor care primiser` \ntre10 [i 25 de ani de \nchisoare li se anulajum`tate din pedeapsa, indiferent defaptele comise. A venit Revolu]ia [i, \nanul 1990, a plecat \mpreun` cu so]ia \nUngaria. Tr`ia un vis.

A \ncercat s` ajung` din nou \n Aus-tria, dar a fost dat jos din tren \ntrucâtnu avea viz` de intrare. Al]ii au \ncercats` treac` grani]a pe jos, dar el a refuzat.Nu mai putea s` o ia de la cap`t...

Ani grei de \nchisoare pentru pilo]i

Pe 1 august 1971, procesul celor im-plica]i \n deturnarea avionului s-a termi-nat, afl`m dintr-o sintez` a Con siliuluiSecurit`]ii Statului nr. 0068279 din1971, aflat` \n arhiva Consiliului Na -]ional pentru Studierea Arhivelor Secu-rit`]ii.

Cea mai mare pedeaps` a primit-oNicolae Olteanu, ofi]erul de Securitatecare era prezent \n avion. El a fost con-damnat la opt ani \nchisoare. Lui i s-aimputat faptul c` nu a controlat avionul\nainte de urcarea pasagerilor, nu i-a\nso]it pe ace[tia la aeronav`, iar atuncicând au trecut pe lâng` el „infractorii" cuma[ina, nu a luat m`suri pentru a-i\mpiedica [i nu a folosit armamentul dindotare.

Când a v`zut taxiul oprit atât deaproape de avion, comandantul MihaiDiaconescu [i-a dat seama c` se\ncearc` deturnarea lui [i a fugit \n tur-nul de control al aeroportului, dup` carea ferecat u[a. Gestul l-a costat patru ani\nchisoare.

Nu a sc`pat de proces nici DumitruPu[ca[u, comandantul AeroportuluiOra dea. El a fost condamnat la cinci anide \nchisoare pentru c` a permis pasa -gerilor s` mearg` la avion, de[i nu seterminaser` opera]iunile de preg`tire azborului.

Pilotul secund Cornel Vasile [i tele -grafistul Mihai Ionescu, cei care au pi-lotat avionul pân` la Viena, s-au ales cucâte trei ani de \nchisoare pentru c` nuau z`vorât u[ile la aeronav` pentru „aamâna astfel posibilitatea infractorilorde a pune planul \n aplicare".

Au furat dinamit` pentru a deturna unavion

Potrivit unei sinteze realizate de Se-curitate, 1971 a fost anul \n care au avutloc cele mai multe tentative de a de-

turna avioane. Pe 16 februarie 1971, doivagonetari de la Exploatarea mi nier`„Nistru" din Maramure[ au fost aresta]ipentru c` au furat material explozibil.

Constantin Ion (19 ani) [i AlexandruRarinca (21 de ani) ar fi urmat s`foloseasc` materialul explozibil (1,8kilograme de dinamit`) pentru a ame -nin]` echipajul avionului ce f`cea cursaBaia Mare - Cluj - Bucure[ti, \n scopuldeturn`rii lui. Cei doi, \mpreun` cu Te -odor Dobra, pl`nuiau s` se \ntâlneasc`la Aeroportul Cluj [i s` \ncerce deturn-area unui avion.

Planul lor a fost descoperit de Securi-tate [i to]i trei au fost condamna]i.

Plan f`cut dup` gratii

Constantin {erban (30 de ani) [i DanN`stase (21 de ani), fo[ti muncitori laIndustria Iutei din Bucure[ti, afla]i \nPenitenciarul din Turnu Severin, au pusla punct un plan de evadare din Româ-nia Socialist`.

Din grup mai f`ceau parte patru per-soane: Sorin Marcu (19 ani), de aseme-nea, muncitor la Industria Iutei dinBucure[ti, Marian Zamfirescu (18 ani),muncitor la „Autobuzul” Bucure[ti, Nico -lae Sava (18 ani) [i Alexandru Cr`c`nel(25 de ani), ambii f`r` ocupa]ie. Ei aupurtat mai multe discu]ii \n leg`tur` cuinten]ia de a fugi din ]ar`, dorind s`ajung` \n Canada, acolo unde SorinMarcu avea o rud` apropiat`.

Securitatea a aflat \ns` despre planullor: cum ar fi urmat s`-[i procure arma-mentul (fie atacând noaptea mili]ieni, fieprin contraband`). Un altul a ob]inutdate cu privire la regimul de zbor alaeronavelor, can titatea de carburantnecesar` pentru a ajunge la Viena [im`surile de securitate de la bordulavioanelor.

Cum \n grup au ap`rut ne\n]elegeri,

doi dintre ei, Constantin{erban [i Dan N`staseau \ncercat s` treac`fraudulos frontier` cu Iu-goslavia [i au fost prin[i,pe 13 iunie 1971, de or-ganele de gr`niceri dinMehedin]i.

{i-a turnat prietenulla Securitate

Pe 18 august 1971, In-spectoratul de Securi-tate Jude]ean din Ia[i afost informat de c`treTiti Simianu c` un vechiprieten din copil`rie,

Aurel Trofin, i-a propus s` fug` din ]ar`prin deturnarea unui avion care circulape ruta Ia[i - Bucure[ti. A doua zi, celcare [i-a pârât prietenul la Securitate amers la \ntâlnirea programat` cu AurelTrofin. Au mai venit [i al]ii: Radu Cehan[i Mircea Toac`. Atunci omul [i-a expusplanul pe care \l avea.

Dup` [i-ar fi procurat armament, prinatacarea unor paznici, to]i ar fi urmat s`se urce \ntr-o ma[in` a Salv`rii cu cares` p`trund` \n aeroport [i s` fac` uz dearm` pentru a determina echipajul s`-iduc` \ntr-o ]ar` capitalist`.

To]i au fost aresta]i.

Plan descoperit prin interceptareacoresponden]ei

Pe 3 iulie 1971, Securitatea din Bis -tri]a-N`s`ud a interceptat o scrisoaref`r` expeditor, adresat` lui Ion Fl`m\nddin Bucure[ti, pe adresa post restant, \ncare se vorbea despre o \n]elegere de afugi din ]ar` la bordul unei aeronave.

Dup` o anchet`, s-a descoperit c` ex-peditorul era Petre Sandu, de 31 de ani,[ofer ne\ncadrat \n câmpul muncii, dinN`s`ud. Ion Fl`m\nd avea 20 de ani, erainstalator, [i fusese condamnat \n 1969la dou` luni \nchisoare pentru tentativ`de trecere frauduloas` a frontierei. Pe 4iunie 1971, cei doi au fost re]inu]i, iarlocuin]ele le-au fost perchezi]ionate.

Securitatea a aflat c` cei doi aveau unplan mai vechi de a fugi din ]ar`, prindeturnarea unei aeronave ce f`cea cursaCluj - Bucure[ti. \nainte de a fugi din]ar`, cei doi pl`nuiau inclusiv s` sparg`o banc`.

Informa]ii de la „agentura de camer`"

Pe 29 mai 1971, Inspectoratul deMili]ie Cara[-Severin a arestat trei per-soane pentru tentativa de trecere fra -

uduloas` a frontierei: Mihai Ivanovici,Gheorghe Ra] [i Gheorghe Iva[cu. „De laagentura de camer` (n.r. - de]inut care-[i tr`gea de limba colegii de celul` [iapoi \i turna organelor) s-au ob]inutsemnal`ri c` ace[tia au fost constitui]i\ntr-un grup, din care fac parte \nc` pa -tru elemente din Bucure[ti [i c` inten -]ionau s` fug` din ]ar`, preco nizând,printre altele, [i deturnarea unui avionce f`cea curse interne de pe aeropor-turile Timi[oara, Arad sau Oradea", sear`ta \n actul Securit`]ii.

Inten]ionau s` plece cu un avion sanitar

Pe 2 august 1971, Alexandru Csiki dinTimi[oara [i-a turnat la Securitate un pri-eten bun, pe Zein Matei, care \i propu -sese s` fug` din ]ar` prin r`pirea unuiavion de la AVIASAN Timi[oara, dup` ce,\n prealabil, vor face rost de arme. Planulurma s` fie pus la punct al`turi de al]icinci prieteni. Securitatea din Timi[ i-aaudiat pe to]i [i a stabilit c` informa]iaera real`. Tinerii au fost avertiza]i [i aufost pu[i sub supraveghere informativ`.

Deconspira]i de prietena lor

Pe 8 noiembrie 1971, Inspectoratulde Securitate Jude]ean Mure[ a re]inut\n flagrant, la aerogara din localitate,[apte persoane care au \ncercat s` de-turneze un avion Tarom ce efectua cursade pasageri Târgu Mure[ - Bucure[ti spreViena sau Munchen.

Securitatea a reu[it s` le z`d`r -niceasc` planul dup` ce a interceptatcoresponden]a lui Aniko Gyorky dinMiercurea Ciuc, \n care se spunea c`expe ditorul dorea s` se vad` cu ea la TgMure[, pe 8 noiembrie 1971, \ntrucâtinten]iona s` plece ilegal din ]ar`

. Dup` ce a fost audiat`, Aniko Gyorkya recunoscut c` [tia de planul lui So -bester Francisc [i al lui Toth Csongor, doidintre cei [apte tineri, de a fugi din ]ar`.Ea a fost obligat` s` mearg` la \ntâlnireacu cei doi [i astfel s`-i deconspire.

|n ziua \n care preg`tiser` evadarea,grupul a fost re]inut la aeroport. Majori-tatea celor din grup aveau 18 -19 ani, iarcel mai \n vârst` nu trecea de 24 de ani.|n urm` perchezi]iilor, s-au g`sit asupralor dou` brice [i un cu]it, ascunse subcentura pantalonilor. Ei ar fi urmat s`amenin]e comandantul avionului [i s`-loblige s`-i duc` la Viena sau laMunchen.

Mariana IANCUMariana IANCU

adevarul.ro 9 Ian.

Meridianele groazei

Liberalii români propun desfin]area atrei servicii speciale. Prim-vicepre[edin-tele PNL, Ludovic Orban, spune c` Ro-mânia are prea multe astfel de structuri[i adaug` c` nu vede de ce trebuiep`strate Direc]ia General` de Informa]ii[i Protec]ie Intern` din Ministerul de In-terne, Serviciul de Telecomunica]ii Spe-ciale [i Serviciul de Paz` [i Protec]ie. Celetrei sunt singurele care nu fac parte dinComunitatea Na]ional` de Informa]ii,aflat` sub controlul pre[edintelui.

PNL sus]ine c` România are cu trei ser-vicii speciale mai mult decât ar avea ne-voie.

„Da, sunt prea multe [i cu mul]i anga -ja]i. Genereaz` oameni lega]i de servicii(...) greu de controlat. {i nu-[i în de -plinesc obiectivele, ci tind s` se privati-zeze. (...) Avem serviciul Ministerului deInterne nereglementat prin lege. (...) Nuv`d nicio noim` pentru care ai p`straSTS [i SPP”, a declarat Ludovic Orban,prim-vicepre[edinte PNL, la Adev`rulLive.

Procedura de desfiin]are a unui servi-ciu de special trece prin Consiliul Su-prem de Ap`rare a }`rii (CSAT). Înperioada postdecembrist` a existat un

singur precededent. În mai 1998 a fostdesfiin]at` celebra unitate „Doi [-unsfert” din cadrul MAI, acuzat` de încor-porarea unor foste cadre de poli]ie poli-tic` [i de dep`[ire a atribu]iilor în timpulmineriadelor.

„La nivelul CSAT, aceast` problem` arputea fi abordat`, de asemenea [i la ni-velul Parlamentului. (...) Ar trebui o anali -z` [i o discu]ie serioas` asupra efi cien ]ei,func]ion`rii, rezultatelor”, a comentatpentru Digi24 Mih`i]` Calimente, pre -[edintele comisiei parlamentare de con-trol a SIE.

„Domnule Orban, una este s` cântecucul în Bucovina [i alta este s` vorbe[tides pre serviciile secrete. Comasareaunor servicii poate genera efecte cu ca-racter ireversibil în domeniul siguran]eina]ionale”, spune Daniel Savu, membrual comisiei parlamentare de control aSRI.

DGIPI, STS [i SPP sunt singurele servi-cii speciale care nu fac parte din Comu-nitatea Na]ional` de Informa]ii, institu]ieaflat` sub control preziden]ial din 2005încoace.

„Este absolut imperios necesar caacest subiect s` fie redeschis, nu numaiasupra comunit`]ii de informa]ii, ci [i

asupra legisla]iei pentru c` cele maimulte legi pe care le au serviciile de se-curitate din România sunt de la începu-tul anilor '90. Suntem într-o alt` etap` [ineap`rat aceste legi trebuie adaptate [ireactualizate”, spune Mih`i]` Calimente.

„Este greu s` se pun` într-o comuni-tate de informa]ii toate datele, ca într-omare c`ciul`, la care s` aib` to]i acces.

Tendin]a asta a existat [i pe plan eu-ropean. Belgia este cea care a ini]iat pri-mele demersuri.{i a existat o deficien]`major` a celor cu servicii puternice în apune la dispozi]ia tuturor toate in for -ma]iile pe ce le ob]in”, argumenteaz`Daniel Savu.

Componen]a [i controlul Comunit`]iiNa]ionale de Informa]ii a provocat nu-meroase controverse politice. În 1997 [iîn 2001, proiecte pentru înfiin]area CNIsub controlul direct al legislativului nu aureu[it s` treac` de comisiile parlamen-tare. În 2005, pe fondul crizei jurnali[tilorro mâni r`pi]i în Irak, au fost înfiin]ate Co-munitatea Na]ional` de Informa]ii [i De-partamentul Securit`]ii Na]ionale, am -be le în subordinea pre[edintelui ]`rii, laacea vreme Traian B`sescu.

digi24.ro 10 Ian

PNL PROPUNE DESFIIN}AREA A TREI SERVICII SPECIALE

Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor Omului PAGINA 7

Blog notes

Am urm`rit cu aten]ie ceea ce s-a\ntâmplat \n Fran]a [i, \n general, \n Eu-ropa, dup` asasinatele de la Paris. Dincolode gestul incalificabil al omorârii, cu sângerece, a unor jurnali[ti pentru caricaturile laadresa Profetului, discu]iile s-au transferatmai ales \n zona libert`]ii de exprimare [ia eventualelor limite ale sale.

Eu cred c` ceea ce se \ntâmpl` \n pre-zent reprezint` mi[c`ri „tectonice”, la oscar` larg`, generate de incapacitatea dea g`si solu]ii pentru „coabitarea” unor ci-viliza]ii cu valori diferite. Istoria a marcatcruciade, misionari, forme diverse de pro-zelitism religios, fluxuri [i refluxuri migra-torii. |n prezent, copiii [i nepo]ii celor careau venit, individual, din foste colonii saudin diverse ]`ri, \n Fran]a, Germania,Marea Britanie, Belgia, Olanda, din nevoiade a asigura bra]e de munc`, s-au trans-format \n comunit`]i \nchise, neintegrate\ntr-o societate care \i respinge. |n plus,evenimentele din Africa de Nord, din Siria,Irak, Afganistan, „prim`vara arab`”, turbu-len]ele din Libia au creat condi]ii pentru„exportul” \n Europa a fundamentalismu-lui radical islamic, ap`rut, \n germene, \ncondi]iile conflictului arabo-palestinian.

Mi-e team` c` aceste asasinate [i di-verse alte incidente reprezint` „erup]iile”incipiente ale unor conflicte \ntre civiliza]iicare refuz` s` mai comunice [i s` se ac-cepte reciproc. Se creeaz`, prin mar[uri,etc. forme de solidaritate \n comunit`]i ba-zate pe etnie sau pe religie. Ele dau expre-sie [i temerii de asimilare sau de„in vadare” a spa]iului simbolic. Evolu]iiledemografice ale diferitelor grupuri etnicesunt urm`rite atent atât \n SUA cât [i \n Eu-ropa. Am vizitat, la \nceputul anilor ’90,Africa de Sud. Am v`zut ce \nsemna atuncisegregarea [i \mp`r]irea popula]iei pe car-tiere. Astfel de evolu]ii apar [i \n Europa.|ntr-o anumit` m`sur`, la Marsilia, spreexemplu.

Declara]ia UNIVERSAL~ a drepturiloromului, din 1948, a reprezentat o con-struc]ie juridic` bazat` pe filozofia euro-pean`, o \ncercare de a impune valorileeuropene \n \ntreag` lume. Egocentrismuleuropean a fost \ns` invalidat prinmi[c`rile de decolonizare din anii ’60 [iprin apari]ia a peste 100 de state noi \n ul-timii 50 de ani. Formulele de „multicultu-ralism” (comunit`]i care convie]uiescautistic pe acela[i teritoriu statal), iat`, aufost aruncate \n aer prin mi[c`rile masive,

alimentate de frustr`rile celor care consi-der` c` nu sunt accepta]i \n civiliza]ia eu-ropean`. |n plus, apari]ia terorismului peaxa Afganistan, Pakistan, Siria, Irak/SUA aalimentat cu fanatism religios acest con-flict mocnit. La fel, militantismul agresiv alOrganiza]iei Statului Islamic.

Dincolo de asasinatele barbare de laParis, care trebuie condamnate cu toat`vehemen]a, cred \ns` c` va trebui s` neaplec`m, cu mai mult` aten]ie, [i asupraunora din aspectele mentionale mai sus.

Este adev`rat, unii au considerat c` in-cidentele de la Paris se leag` exclusiv dedreptul la liber` exprimare, la libertateacuvântului. A ap`rut o controvers` \ntre ceicare consider` c` libertatea de exprimaretrebuie s` fie absolut` [i cei care consider`c` libertatea cuvântului trebuie s` fie limi-tat` \n func]ie de anumite criterii, existândo rela]ie \ntre libertatea de exprimare [iresponsabilitate. Primii [i-au asumat iden-titatea „Charlie” („Eu sunt Charlie”), ceilal]is-au declarat „anti-Charlie”, considerândc` trebuie s` existe anumite limite ale li-bert`]ii de exprimare \ntr-o societatemulti-cultural`, eventual prin auto-cen-zur`.

S-a creat impresia c` cei care care sedeclar` „Charlie” se pronun]`, |N ACELA{ITIMP, \mpotiva asasinatelor {I pentru li-bertatea de exprimare. Eu cred c` suntdou` discu]ii diferite. Una, \n leg`tur` curespingerea asasinatelor [i c`utarea desolu]ii pentru convie]uirea unor culturi di-ferite iar alta \n leg`tur` cu libertatea deexprimare.

Nu cred c` asasinatele de la Paris tre-buie s` ne influen]eze o judecat` mailarg`. Iat` câteva \ntreb`ri, la care nu credc` r`spunsul este simplu:

Ar putea CNA s` se declare „Charlie”,adic` s` sprijine o libertate a cuvântuluif`r` limite? Nu cred, pentru c` CNA cu astase ocup` – cenzureaz` cuvintele la televi-ziuni. Dac` s-ar declara „Charlie”, a dou`zi CNA ar trebui s` se auto-desfiin]eze.Exist` dou` forme de libertate de expri-mare, una la televiziuni [i alt` \n pres`scris`?

Ar putea Inspec]ia judiciar` a CSM s` sedeclare „Charlie”? Nu cred, pentru c`, \nmod necesar (dincolo de p`rerile mele su-biective pentru anumite cazuri), este ne-cesar s` fie p`strat` o anumit` imagine ajusti]iei \ntr-un stat modern.

Ar putea Constitu]ia României s` se de-clare „Charlie”? Nu cred, pentru c` atunciar trebui s` elimine textul referitor la pro-tejarea „propriei imagini”. {i Codul Penalar avea probleme (insult`, calomnia, etc).

Solu]iile constitu]ionale [i institu]ionale,noi le-am preluat din Fran]a [i, \n general,din ]`rile europene.

Este evident c` via]` PA{NIC~ \n socie-tate necesit` limit`ri [i autolimitari pentruexerci]iul unora dintre libert`]i. Alternativao reprezint` conflictul, violen]a, r`zboiul.Suntem preg`ti]i sau ne dorim noi cru-ciade pentru a impune „adev`rul” nostrusau vom \ncerca s` exers`m, din nou, dia-logul?

b l o g n a s t a s e . r ob l o g n a s t a s e . r o

18 Ian.

|ntreb`ri despre “Charlie”

O INSPIRAT~ ALEGERE PENTRU VACAN}A DIN ORICE SEZON:

S I N A I AS I N A I APUBLICITATE:

monitor.oado@gmail.com

CINE VASTINGE, LA URM~, LUMINA?!

Nu deschid bine fereastra dimi-nea]a c`, din partea ailalt`, prin gea-mul televizorului, se revars` \n odaiamea un purcoi de aresta]i cu c`tu[epetrecute la tivul mânecii.

Parc` Ivan Turbinc`-[i revars`sacul \n care a \ndesat, ca-ntr-o po-veste, pe care am mutilat-o eu,g`sindu-i alte dezleg`ri, zombi [i fan-tome, vârcolaci [i ciociolaci, vampiri[i strigoi, claie peste gr`mad`.

Tragi de piciorul unui ho] de caidin Br`ila [i ]ip` Pinalti c` l-ai apucatde b`t`turi, chemi o descânt`toarecare-a p`c`lit o mireas` la dat \nbobi pe chestiuni de m`riti[ [i-]ir`spunde Grebl` din Curtea Con-stitu]ional`, f`cut chis`li]` \ntre ovedet` fotbalistic` [i doi fo[ti mi -ni[tri.

|l chemi la vorbitor pe Vasile [i vinVideanu, Voiculescu [i Vanghelie,phiu, c` `sta nu-i. Udrea, Dumne-zeule, Udrioara din Ple[coi, e strigat`[i ea la catalog [i vine chiar ea, vinev`rgat` la vorbitor. P`i cum s` nuplângi neamule?

Cea despre care un megie[ dinCotroceni, b`iat de cas` sau fat` decas`, cu acces la odaia cu minuni,po vestea cum st`tea ea pisic`, adu-nându-[i pe un fotoliu, delicatele pi-cioru[e semi\mbr`cate, semi dez- br` cate, [i torcea lâng` pre[edinte,timp \n care ̀ la primea prim-mini[tri,mini[tri, generali [i amirali [i chiarst`tea la taifas cu al]i [efi de stat!

Nu]ica torcea pe perne, somnoros\ntinzându-se, cu pantofii zvârli]i \nodaia preziden]ial` de lucru, cudr`g`la[ele ]urloaie adunate sub po-ponea]`, torcea, torcea, torcea [idoar arar suna pe câte unul s`-iaduc` iute, dar iute, o po[et` cu unmillion de parai str`ine[ti c` s-a ter-minat bugetul de ]ig`ri.

Ce scen` de prerafaelism [i rena[ -tere timpurie, ce bucolic` de castaniai gr`dinii care se holbau cu pleoa-pele lor verzi la tandre]ea unei paginide istorie româneasc` nescris` \nc`[i \nc`put` doar \n bancuri [i manele– „f`-m`, mam`, [ef de stat/ s-a-jung[i eu la Palat/ cu Nu]ica goal`-n pat”!

Prostii! Unde ajungem dac` nelu`m dup` to]i l`utarii maneli[ti?

Imaginea s-a stricat brusc ca o ma-ionez`, \n momentul \n care b`r -batul, c` el e mereu ghiolban [inesim]it (\]i aduce bomboane [i sa-railii pân` d` jos rochia de pe tine, [ipe urm` te uit` nu doar goal`, cichiar bor]oas` \n z`pad`, noroc custerile]ii `[tia), pân` când ghiolba-nul, zic, dat afar` de ghemul care s-aterminat al mandatelor, s-a u[chit lanevast` [i nepo]i, iar \n odaie s-a in-stalat, singur cuc deocamdat`,neam]ul din Sibiu.

Geaba pisicu]a a ]esut, ca Pene-lopa, pre[ ro[u pentru pasul marina-rului care s`-l aduc` \n casa mare aPMP, geaba a pus flori afrodisiace \ngeam [i a frecat ca grecii antici, cument`, masa biroului pe care fostulpre[edinte – a[a se l`uda – poatear`ta ziaristelor moace „cum se face”dac` se intind ni]el pe t`blie, c` eleproastele nu [tiu.

Geaba aia, geaba ailalt`. S-au dus tandre]urile pe Apa Sâm-

betei, s-a dus risipa de petale [i can-dori \nmiresmate.

L`sat` nu doar dezbr`cat` \n vis-col, sau \n jenan]i chilo]i tetra \n fa]aKruelei Kovesi [i a unuia Coldea, bo-dyguard al fostului, care cândva \ipupa pantoful uitat pe du[umea, iarazi o violeaz` pe salteau Coduluipenal, punând-o \n pozi]ii ne\ncer-cate, Nu]ica geme, ]ip`, url`, d` dinde[te [i din genunchi, iar m`garii devasali care-i pupau \n patru labe \n -cheietura, n-o mai aud.

}es`tura partidule]ului ei se des-tram` ca un ciorap, iar tocul pu[c` -riei fredoneaz`, spre a o \ntâmpinaca la nunt`, „unde e iluziile mele/care le-am perdut...”.

Se \ncheie, cu Nu]ica, intrarea la\ntuneric a unei armate sau acum sesun` marea mobilizare la castron [igamel`?

Dac` tot \i bag` pe to]i, politicieni,parlamentari, oameni [i oame deafaceri, procurorii \i bag` pe procu-rori iar judec`torii le dau ani greijudec`torilor, cine mai r`mâne?

|n vremea lui Ceau[escu era unbanc, apropos de faptul c` to]i p`r` -seau ]ara, fugeau peste grani]`: ulti-mul care pleac` s` sting` lumina!

Cine va stinge lumina? Eu zic ca laurm` de tot, când Coldea o va arestape Kovesi, iar Kovesi \i va pune c` -tu[e lui Coldea, printr-o sfor]are pa-triotic`, amândoi s` sting` lumina,c`tu[` lâng` c`tu[`.

P`cat de risip` – nu? – \ntr-o ]ar`dus` toat` la pu[c`rie, c` plebea ede mult \n pu[c`ria s`r`ciei!

Lucian AVRAMESCULucian AVRAMESCUAmpress.ro

Big Brother?Big Brother?

Un b`rbat condamnatpentru viol [i crim` vafi eutanasiat \n Belgia.De]inutul spune c` nu ar suporta s` \[i petreac` restul vie]ii \n \nchisoareUn b`rbat din Belgia condamnat pentru

viol [i crim` va fi omorât cu injec]ia letal`s`pt`mâna aceasta, \n ciuda interdic]ieieuropene referitoare la pedeapsa cumoartea, dup` ce un tribunal i-a acordatdreptul la eutanasie. Frank Van DenBleeken, \n vârst` de 52 de ani, nu estebolanv fizic, dar sus]ine c` „suferin]a psi-hologic`“ este de nesuportat [i c` arprefera s` moar` decât s` petreac` omare parte a vie]ii sale \n spatele gratiilor,relateaz` The Telegraph.

El spune c` nu sper` s` fie vreodat`eliberat din \nchisoare [i c` nu \[i poatedep`[i impulsurile sexuale incontrolabile.

Cererea i-a fost acceptat` de c`treComisia Federal` pentru Eutanasie dinBelgia \n septembrie, iar oficialii i-au oferitacum permisiunea de a fi dus la o clinic`specializat`. Acesta va fi omorât cu injec]ialetal` duminic`.

Belgia a legalizat eutanasia \n 2002 [ieste una dintre cele trei ]`ri care permitpractica, al`turi de Olanda [i Luxemburg.

Mai multe state, inclusiv Elve]ia [i unelestate din SUA, permit doctorilor s` asistesinuciderea \n anumite circumstan]e. Dar,\n Belgia a crescut num`rul de cazuri deeutanasie, iar practica a fost extins` din-colo de adul]ii care sufer` de boli incur-abile. Acum, eutanasierea poate fi folosit`\n cazurile de durere intens` [i stres psi-hologic, iar \n februarie 2014 aceast` prac-tic` s-a utilizat [i \n cazul copiilor caresu fer` de boli incurabile, cu acordulp`rin]ilor.

|n trecut doar un singur de]inut a fosteutanasiat, dar acesta suferea de o boal`\n faza terminal`.

Van Den Bleeken a violat-o [i apoi asugrumat-o pe Christiane Remacle, \nvârst` de 19 ani, pe 1 ianuarie 1989.

B`rbatul a fost declarat nebun [i nu ar`spuns penal pentru fapta sa. Dup` [apteani petrecu]i \n sec]ia de psihiatrie a unei\nchisori, Bleeken a fost eliberat.

|n decurs de câteva s`pt`mâni dup`eliberare belgianul a atacat \nc` 3 victime,cu vârste de 11, 17, respectiv 29 de ani.Du p` incidente, Bleeken a fost re]inut pe

termen nelimitat [i a ie[it din \n chi soare osingur` dat`, la \nmormântarea mameisale.

Van Den Bleeken a solicitat eu-tanasierea pentru prima oar` \n 2011, pre-cizând c` nu a primit terapie despe cialitate. Ulterior, \n Belgia s-a deschisun centru specializat, dar Bleeken a reapli-cat oricum.

Venit dintr-un mediu s`rac, Van DenBleeken a avut o copil`rie tulburat`, fiindla rândul sau violat la vârsta de 15 ani. Ela fost condamnat pentru infrac ]iuni sexu-ale prima oar` la vârst` de 21 de ani.

„Dac` oamenii comit o crim` sexual`,ar trebui s` fieajuta]i s` \i fac`fa]`. |nchiderealor nu ajut` peni meni - nici peindivid, nici soci-etatea, nici pevictime“, a spusVan Den Bleek -en \ntr-un docu-mentar televizat.

„Sunt o fiin]`uman` [i indife -rent de ceea ce am f`cut, r`mân o fiin]`uman`. Deci, da, eutanasia]i-m`“, a ad`u -gat acesta. Decizia de a-i \ndeplini dorin]aa fost atacat` de familia victimei.

Surorile Christianei Remacle au precizatc` doresc ca b`rbatul „s` se sting` \n\nchisoare“ mai degrab`, decât s` \i fiepermis` o eliberare rapid`. „Comisii, doc-tori [i exper]i au petrecut mult timp luând\n considerare sui[urile [i coborâ[urilevie]ii uciga[ului surorii noastre. \n to]iace[ti ani, nicio comisie nu ne-a \ntrebatpe noi sau pe p`rin]ii no[tri cum nesim]im“, a decla rat una dintre surorile vic-timei pentru o publica]ie olandez`.

„Niciun doctor [i niciun expert nu avenit s` ne \ntrebe cum ne sim]im. [i apoi\l auzim pe avocatul lui spunând la radioc` lui i-a fost greu dup` ce a fost abando-nat \n pu[c`rie“, a ad`ugat acesta.

|n 2013, anul \n care au fost publicateultimele rapoarte oficiale, num`rul cazu -rilor de eutanasiere din Belgia a crescut la1807, cu 27% mai mult decât \n anulprecedent.

Mai mult de o treime din cazuri au fost\nregistrate \n rândul persoanelor cu vârstasub 60 de ani [i de[i marea majoritate apersoanelor eutanasiate erau bolnave \nfaza terminal`, 67 din cazurile de anul tre-cut au fost acceptate pe baza psihologic`,inclusiv demen]` [i psihoza.

Hotnews.ro Hotnews.ro 5 Ian. 2015

Mondo cane

}ara care \nchide din \nchisori:nu mai sunt infractori

|n ultimii doiani, num`rul dede]inu]i \ncarcera]ia sc`zut atât demult \n Suedia, \n -cât a fost nevoie s`fie \nchise patrupenitenciare [i uncentru pentru ares - t`ri preventive.

„Suntem con-frunta]i cu o sc` -dere neobi[nuit` a num`rului de]inu]ilor“, a declarat Nils Oberg, directorulsistemului penitenciar din Suedia, „[i avem [ansa s` \nchidem o parte dininfrastructura de care nu mai avem nevoie“, a spus el, scrie The Guardian.

Num`rul de]inu]ilor suedezi, care a sc`zut cu câte 1% din 2004, s-apr`bu[it brusc cu 6%, \ntre 2011 [i 2012, [i exist` estim`ri c` se va \ntâm-pla la fel anul acesta, spune Oberg.

Ca o consecin]`, sistemul penitenciar a trebuit s` \nchid` \nchisori dinora[ele Aby, Haja, Batshagen, and Kristianstad. Oberg spune c` nimeninu [tie sigur care e motivul sc`derii [i de aceea sper` ca strategia liberal`a sistemului penal suedez, combinat` cu efortul de reeducare ade]inu]ilor, joac` un rol important.

O alt` explica]ie par]ial` pentru sc`derea brusc` a num`rului dede]inu]i st` \n politica de incriminare mai relaxat` fa]` de de infrac]iunilelegate de droguri. Potrivit lui Oberg, au fost cu aproximativ 200 mai pu]inoameni condamna]i pentru trafic cu droguri \n luna mai 2013, decât \nperioada asem`n`toare din 2012.

|ntre anii 2004 [i 2012 num`rul suedezilor aresta]i pentru furt,infrac]iuni legate de droguri [i infrac]iuni comise cu violen]` a sc`zut cu36%, 25% [i 12%. |n 2004, erau 5.722 de]inu]i \n Suedia. \n 2012, maierau doar 4.852, la o popula]ie de aproape 10 milioane de oameni.

|n lume, SUA sunt pe primul loc, cu 2.239.751 de]inu]i, un raport de716 de]inu]i la 100.000 de locuitori. China e pe locul doi, cu 1.640.000de de]inu]i, [i un raport de 121 de de]inu]i la 100.000 de locuitori. Suediae pe locul 121 \n lume. Alte ]`ri cu foarte pu]ini de]inu]i raportat lanum`rul de locuitori sunt Malta, Luxembourg, Guyana Francez` [i Dji-bouti.

z i a r e . c o mz i a r e . c o mIan. 2015

Angaja]ii gr`dini]elor din MareaBritanie vor fi obliga]i s` raportezecopiii care risc` s` devin` terori[ti,confom unei strategii de prevenire aterorismului redactat` de Ministerulbritanic de Interne, relateaz` The In-dependent, în edi]ia sa elec tronic`.

Aceast` regul`, care vizeaz` deasemenea angaja]ii [colilor, colegii-lor, universit`]ilor, închisorilor [i spi-talelor, are ca scop „s` împiediceoamenii s` fie implica]i în terorism“.

Conducerea [colilor „tre buie s`evalueze riscul c` elevii s` fie atra[ide terorism, inclusiv de sprijinireaideilor extremiste care fac parte dinideologia terorist`“, se arat` într-undocument consultativ privind Strate-gia de Prevenire, care face parte dinproiectul de lege privind Combate-rea Terorismului [i Securitatea,dezb`tut de Parlament.

„Personalul trebuie s` identificecopiii care risc` s` fie implica]i în te-rorism“ [i „s` conteste ideile extre-miste care pot fi folosite pentru alegitima terorismul“, continu` docu-mentul. Ministerul de Interne a pre-cizat c` trebuie raportate, deexe m plu, comentariile antisemite f` -cute în fa]a angaja]ilor unei gr` dini]e.

„{colile, inclusiv gr`dini]ele, au da-toria de a-[i îngriji elevii [i persona-lul. Noua îndatorire din proiectul delege privind Combaterea Terorismu-

lui [i Secu-r i t a t e a ,prin caretre buie s`ia în consi-derare ne-voia de aîmpiedicaoamenii s`fie impli -ca]i în tero-rism, va fiv`zut` lafel c` res-ponsabilit`]ile ac tuale de îngrijire“, adeclarat un purt`tor de cuvânt al Gu-vernului britanic.

„Nu ne a[tept`m ca profesorii [iangaja]ii gr`dini]elor s` se amesteceîn via]a de familie, dar ne a[tept`ms` ia m`suri atunci când observ` uncomportament îngri jor`tor. Este im-portant ca to]i copiii c` fie înv`]a]i va-lorile fundamentale britanice într-unmod adecvat vârstei“, a ad`ugat pur -t`torul de cuvânt.

Criticii au apreciat îns` c` aceast`propunere ar fi greu de pus în prac-tic` [i ar transforma personalul [co-lilor în spioni.

Ioana Ioana BOJANBOJAN

Ziarul Financiar 5 Ian. 2015

ELIBERAT DUP~ 36 DE ANIELIBERAT DUP~ 36 DE ANIPoveste impresionant` \n Statele Unite unde un b`rbat a fost eliberat dup` mai bine

de 36 de ani de \nchisoare, dup` ce s-a dovedit c` verdictul ini]ial a fost eronat.Joseph Sledge, acum \n vârst` de 70 de ani, a fost acuzat \n 1978 c` a omorât dou`

femei \n statul Carolina de Nord, g`site \njunghiate \n propria cas`.B`rbatul evadase cu o zi \nainte dintr-

o tab`r` de munc`, aflat` \n apropierea lo-cului unde au fost g`site victimele, ceea cel-a f`cut automat principalul suspect.

De[i [i-a sus]inut \ntotdeauna nevi-nov`]ia, americanul a fost condamnat la\nchisoare pe via]` pentru crim`, dup` cedoi de]inu]i au depus m`rturie \mpotrivasa. |n 2003, justi]ia american` a admis unrecurs, iar procesul s-a \ncheiat acum.

Unul dintre martori a recunoscut c` amin]it. Mai mult, [i probele ADN au ar`tatc` Joseph Sledge este, de fapt, nevinovat.

Y a h o o n e w s . c o mY a h o o n e w s . c o m

PUBLICITATEmonitor.oado@gmail.com

Frank Van Den BleekenFoto: YouTube

GR~DINI}ELE VOR FI OBLIGATE GR~DINI}ELE VOR FI OBLIGATE S~ RAPORTEZE COPIII S~ RAPORTEZE COPIII

CARE RISC~ S~ DEVIN~ TERORI{TICARE RISC~ S~ DEVIN~ TERORI{TI