Amenajarea de irigaţiiAmenajarea de irigaţii de la ICITID Băneasa Giurgiu face parte din Incinta Gostinu-Greaca-Argeş, fiind amenajată pentru irigaţii, desecări şi îndiguită pentru protecţia la inundaţii ale fluviului Dunărea.Baza de Cercetare-Dezvoltare este pe teritoriul fostului Institut de Cercetare şi Inginerie Tehnologică pentru Irigaţii şi Drenaje -ICITID –Băneasa Giurgiu, având în exploatare 325 ha teren arabil iar amenajarea de irigatii face parte din ANIF SA, Sucursala teritorială-U. A. Giurgiu Est, sistemul Mihai Bravu-Chirnogi, suprafaţa amenajată pentru irigatii : 21369 ha iar sursa de apă este Dunărea.Condiţii naturaleConditiile climatice (caracter temperat-continental) sunt favorabile pentru culturile agricole sub aspectul regimului termic, media multianuala a temperaturii aerului este de 11 º C.Temperatura medie a aerului variaza de la o luna la alta, prezentand un maxim in lunile de vara (iulie-august) si un minim in ianuarie-februarie.

În perioada de vegetaţie, se înregistrează, în medie 6 intervale de secetă, (fără precipitaţii) cu durata medie de 17 zile. În anii normali, peste 50% din precipitaţiile anuale,, se înregistrează în perioada de vegetaţie. Potenţialul factorului termic este mai important decât cel hidric. Factorul limitativ principal, cu efecte nefavorabile asupra productivităţii culturilor agricole din zonă, este apa din precipitaţii.Fluviul Dunarea este emisarul apelor ce se evacueaza din incinta Gostinu-Greaca-Arges si constituie principala sursa de alimentare cu apa pentru irigatia zonei. Regimul nivelurilor apei pe Dunare se caracterizeaza atat prin perioade de viitura (cand cotele nivelurilor se situeaza deasupra cotei medii a terenului din lunca) pentru o perioada medie de 3 - 5 luni pe an, cat si prin perioade cu niveluri coborate, pe o durata medie de doua luni pe an. Dunarea inregistreaza de regula cresteri de niveluri intre jumatatea lunii martie si jumatatea lunii iunie, iar nivelurile de etiaj se ating intre jumatatea lunii august si noiembrie.

Un loc distinct îl ocupă solurile gleice si local lăcovisti pe arealele joase cu aspect depresionar, ca si pe numeroasele gârle, privaluri etc. S-au format pe depozite aluviale de textură dominant fină, în conditii de hidromorfism ridicat. Solurile au o dezvoltare medie, cu orizontul superior realizat pe 30 –40 cm si suborizonturi de tranzitie în care sunt imprimate procesele de gleizare. Sunt mijlociu bine aprovizionate cu elemente nutritive, continutul de humus variază între 2,5-4,0 %. Un studiu special pentru evolutia solurilor din perimetrul Lacul Greaca a evidentiat echilibrarea nivelului freatic (fluctuatiile având loc între limite reduse - cca. 0,5 m). De asemenea s-a întregistrat o crestere a valorilor pH cu 0,5 – 1,0 unităti paralel cu îmbunatatirea stării de structurare favorizate de altfel de continutul de humus, precum si de conditiile aerohidrice favorabile.

Probleme agropedoameliorativeLunca Dunării se caracterizează printr-un strat de apă freatic cantonat în complexul de aluviuni argilo-nisipos-prăfos şi unul acvifer în complexul de nisipuri, pietrişuri şi bolovănişuri. Sursele de alimentare a stratului freatic sunt: afluxul din Dunăre , precipitaţiile, scurgerile de pe versantul limitrof şi complexul de terase, afluxul subteran din versantul Câmpiei Burnas şi din complexul de terase al văii Dunării.În condiţiile naturale, nivelul apei freatice se menţinea până la 0,3 m în jurul suprafeţelor lacustre; în zonele înconjurătoare depresiunilor, ce aveau aspect de grinduri joase, nivelul hidrostatic oscila la adâncimi între 0,5 şi 1,00 m de la suprafaţa terenului. Pe grindurile înalte şi largi, nivelurile apei freatice se menţineau la adâncimi cuprinse între 2 şi 3 m.

Analiza conditiilor hidrologice si hidrogeologice din zona Baneasa – Giurgiu

Zona de interes, Baneasa – Giurgiu, face parte din cuprinsul depresiunii Valahe, care reprezinta o mare unitate hidrogeologica in care formatiunile acvifere cu importanta pentru exploatarea apelor subterane apartin unui interval stratigrafic cuprins intre Barremian si Holocen. Privita sub acest aspect, Depresiunea constituie cel mai mare bazin acvifer de pe cuprinsul tarii, relatiile dintre acvifere fiind foarte variate si complexe, ca urmare a evolutiei paleogeografice, mai ales la finele Pliocenului si in Cuaternar: se constata ca acviferele cretacice iau contact direct cu acviferele holocene, asa cum este cazul in lunca si terasa inferioara a Dunarii (fig.3). Fiind un acvifer multistrat sub presiune, au aparut fenomene de drenanta in cazul unor exploatari intensive.

În perioada de primăvară nivelurile apei freatice se situează pe 80% din suprafaţă la adâncimi de 1-2 m iar în perioada de vară-toamnă nivelul se situează la adâncimea de 2-3 m. În funcţie de depărtarea faţă de Dunăre , s-a constatat că pentru fiecare metru de variaţie a nivelurilor permanente ale Dunării corespunde o variaţie a nivelurilor apei freatice de 0,30-0,35 m până la o departare de 2,5 km faţă de Dunăre şi scade treptat la 0,17 m, la distanţa de 3,5-4,0 km. Coeficientul de corelaţie dintre nivelurile Dunării şi nivelurile apei freatice are valoarea de 0,8-0,9 în zona digului până la 0,5 km depărtare şi scade la 0,5, la o depărtare de 3,5 km faţă de digul de apărare.Probleme agrofitotehniceAgricultura în cadrul incintei ca de altfel în întreaga luncă a Dunării trebuie să fie aplicată cu adaptările impuse de conditiile specifice. În primul rând solurile prezintă variatii mari pe spatii reduse, mai ales în ceea ce priveste stadiul de evolutie materializat la nivelul orizontului superior, ca adâncime si continut de humus.

In urma lucrarilor hidroameliorative s-au remarcat o serie de modificari:-solurile foste submerse, isi micsoreaza volumul, se contracta;-se atenueaza fenomenele de gleizare pe adancimea 0―50 cm si inceperea unui proces de structurare ; -cresterea densitatii aparente la majoritatea unitatilor de sol;-reducerea conductivitatii hidraulice, aflata in corelatie inversa cu densitatea aparenta;valorile capacitatii de camp inregistreaza scaderi pe majoritateasolurilor, mai accentuat pe solurile intens hidromorfe;-continutul de humus prezinta scaderi ale valorii de pana la 40% dinvaloarea initiala;-valorile pH-ului au inregistrat cresteri mai accentuate in stratularabil, indeosebi la solurile de pe fostele funduri de balti, scaderi ale pH-ului se remarca la solurile cu textura grosiera sau mijlocie.

Informaţii agrotehniceCulturi, asolament, rotaţie culturi, producţii mediiConditiile pedoclimatice favorabile din Lunca Dunarii permit cultivarea unor variate culturi de camp: cereale, plante tehnice, leguminoase pentru boabe. Cerealele detin ponderea cea mai mare, ocupand 60% din suprafata arabilului (35% porumb, 17% grau etc.). Productia agricola totala medie in anii 1980 : 100.000 t cereale.

Tehnologiile prin care se retin in sol cantitati mai mari de apa din precipitatii, caracterizeaza relatiile sol-apa-planta-clima, acestea fiind: asolamentul rotatiei culturii; lucrarile solului, combaterea buruienilor şi îngrăşămintele. Acest grup de verigi tehnologice pot asigura reducerea consumului de energie cu 30 – 35%, prin conservarea apei in sol, tehnologie bazata pe sistemul “Dry farming”, specific zonelor secetoase. Aceste tehnologii au ca efect acumularea si pastrarea in sol a apei de precipitatii, se reflecta asupra reducerii normei de irigatie prin suprimarea udarilor de rasarire aplicate primavara sau prin diminuarea normelor la udarile de aprovizionare in zonele de stepa ori suprimarea lor in zonele de silvostepa.Adaptarea sistemelor de lucrari ale solului axate pe acumularea apei in sol, impune in zonele secetoase, prelucrari superficiale ale solului dupa recoltare, executarea unor araturi nivelate, intretinute prin lucrari de grapare. Aratura poate fi inlocuita cu cizelul sau cu plugul pentru aratura adânca fara rasturnarea brazdei (para-plough), pentru a nu creste cantitatea de apa evaporata din sol prin intoarcerea brazdei.Regimul de irigare - Consumul de apa al plantelor si repartitia precipitatiilor sunt factori de baza de care trebuie sa se tina seama la stabilirea regimului de irigatie.

Combaterea buruienilor – Prin combaterea buruienilor apa va fi folosita direct de plante. Prin asigurarea uniformitatii de rasarire a plantelor, se diminueaza sau se reduce complet concurenta la consumul de apa si substantele nutritive; astfel se micsoreaza si necesarul de aprovizionare cu aceste elemente.

Bilanţul hidric –Evaluarea necesarului de apă în cadrul exploataţiei agricole

Baza de Cercetare Dezvoltare –Băneasa GiurgiuBilantul apei in solPerioada de calcul. Calculul bilantului apei in sol se efectueaza pentru fiecare an, pe sirul de ani luat in considerare, incepand cu luna octombrie a primului an din sir si continuand pana in luna octombrie a anului urmator.Calculul bilantului in perioada de vegetatie. Plecand de la formula (1) si admitand ca in luna respectivanu exista excedente neacumulabile sau deficite care nu pot fi acoperite, rezulta:Rf = P + Af – ETRO + Ri

Daca rezerva finala lunara rezulta mai mare de Rmin(h) reiese ca nu este necesara suplimentarea aportului natural prin irigatie.Daca rezerva finala lunara rezulta mai mica decat Rmin(h), reiese ca este necesara completarea deficitului de apa din sol.

Stabilirea normelor de irigatie lunare de dimensionareNorma de irigatie lunara se administreaza in mai multe norme de udare, in functie de caracteristicile solului si stadiul de dezvoltare a plantelor. Norma de udare se calculeaza cu formula:

m = 100 x h x DA (CC – Pmin)Calitatea apei în exploataţia agricolă Din rezultatele analizelor pe probele de apa freatica reiese ca in majoritatea cazurilor gradul de mineralizare se mentine sub 1 g/l. Clasificarea in functie de tipul de mineralizare, stabileste ca predominant tipul bicarbonatic sau bicarbonato-sulfatic, iar dupa cationi, tipul Ca-Mg sau Ca.Gradul de mineralizare al apei din desecare s-a mentinut intre 0,327 g/l si 1,846 g/l, cu calitati adecvate pentru utilizare la irigarea culturilor.

Practici pentru reducerea poluării cu nitraţiEste necesar să se întocmească un plan de fertilizare la nivelul fiecărei exploataţii agricole mai mari de 10 ha, care trebuie să ia în primul rând în considerare folosirea tuturor produselor şi subproduselor cu valoare fertilizantă de natură organică existente în fermă cum sunt: gunoiul de grajd, tulbureala, nămolul de porcine, subprodusele vegetale etc. şi apoi, în completare, fertilizanţi procuraţi din exterior, respectiv îngrăşăminte chimice, îngrăşăminte organice sau îngrăşăminte organominerale.

Legislatia europeana in domeniu

DIRECTIVE EUROPENE1.a. DIRECTIVA 68 / 1980 REFERITOARE LA APELE

SUBTERANE1.b. DIRECTIVA 83 / 1998 PRIVIND CALITATEA APEI

POTABILE1.c. DIRECTIVA 86/278 EEC CU PRIVIRE LA

EVACUAREA SIGURA A NAMOLULUI1.d. DIRECTIVA 91/ 676 EEC PRIVIND PROTECTIA

APELOR IMPOTRIVA POLUARII CAUZATE DE NITRATI1.e. DIRECTIVA 68 DIN 1980 REFERITOARE LA

APELE SUBTERANE

FERMA ZOOTEHNICĂ

Amplasament si conditii naturaleÎn acest proiect a fost aleasă o fermă zootehnică de capacitate medie (cca. 4000 capete porci), dotată cu tehnologii moderne şi care valorifică şi dejecţiile rezultate prin obţinerea biogazului şi fertilizării terenurilor agricole cand acestea nu au vegetaţie.Ferma pentru ingrasarea porcilor, ce apartine SC INTER MOTOCROSS SRL, este amplasata in extravilanul loc. Prundu, jud. Giurgiu.Accesul in incinta se realizeaza pe latura sudica a terenului. Vecinatatile amplasamentului sunt:N – canalS – teren IAS PrunduE – teren IAS PrunduV - teren IAS PrunduTerenul nu prezinta diferente mari de cota in perimetrul complexului. Complexul este amplasat intr-o zona de lunca. Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul apartine zonei de lunca a Dunarii.Amplasamentul studiat din comuna Prundu, jud Giurgiu, in suprafata de 34.891 m2 este situat intr-o zona de lunca cu climat temperat continental caracterizat de urmatoarele valori:

temperatura medie anuala: + 11 0Ctemperatura minima absoluta: - 26 0Ctemperatura maxima absoluta: + 45 0Ctemperatura medie in luna ianuarie: -20Ctemperatura medie in luna iulie: +23 0Cadancimea maxima de inghet: 0,8 mprecipitatii medii multianuale: 380 mmzapada (STAS 10101/21-92)-gz = 1,2 kn/m2

vant – valori caracteristice ale vitezei vantului – 35 KpaSe vor colecta urmatoarele ape uzate de la OB 01 – hala porci:dejectii porci, conforme cu NTPA002;Se vor colecta urmatoarele ape uzate de la OB 02 – filtru sanitar si OB 06 –cabina poarta:ape uzate menajere provenite de la grupurile sanitare, conforme cu NTPA002;Apele uzate menajere se colecteaza prin retele prevazute cu tubulatura din polipropilena ignifuga cu imbinare cu mufa si garnitura.Apele uzate tehnologice din cele doua hale de porci provin de la:dejectii porci si apa necesara evacuarii acestora, preulate prin canale longitudinale de dejectii echipate cu sifoane de preaplin si golire;

instalatiile de igienizare;apele accidentale sau de spalare din halele de porci sunt preluate prin sifoane de pardoseala din inox (prevazute cu sita si cos de aluviuni).Debitul de ape uzate menajere este:Quz zi mediu = 0,37 m3/ziQuz zi maxim = 0,51 m3/ziQuz orar maxim = 0,06 m3/hDebitul de apa uzate tehnologice este:Quz zi mediu = 38,2 m3/ziQuz zi maxim = 47,2 m3/ziQuz orar maxim = 5,9 m3/hGeologieDin punct de vedere geologic, depozitele ce alcatuiesc terenul de fundare apartin Cuaternarului, fiind reprezentate in suprafata printr-un complex argilo-prafos-nisipos, cafeniu, cafeniu-galbui, plastic consistent, iar in adancime prin straturi de maluri cenusii-vinetii, usor nisipoase, cu resturi organice in putrefactie (cochilii de scoici si melci), plastic moi, foarte compresibile.StratificatieS-au efectuat 6 foraje la diametrul de 160 mm cu adancimea de 6,0 m si 5 foraje de PDU + un SPT.

Nivelul apei subteraneApa subterana a fost intalnita in timpul forajelor la adancimea de 3,5 m cu cresteri pana la 2,5 si se considera ca ar putea influenta sapaturile necesare viitoarei fundatii care sa sustina constructia fermei de porcine, functie de anotimp si de abundenta precipitatiilor, in mod normal sunt ridicari ale nivelului hidrostatic cu cca 1,5 m. Conform STAS 3349-1-83 apa din panza freatica este susceptibila a prezenta agresivitate carbonica fata de betoane. Fata de metale va prezenta agresivitate puternica conform I – 47/78.Descrierea fermei zootehniceIn ferma este necesara aplicarea cu atentie a tehnologiei de hranire, a asigurarii conditiilor de microclimat, a respectarii programului tehnologic astfel incat sa se realizeze maximum de spor in greutate cu un consum minim de furaje.Sistemul industrial de crestere al porcilor prevede pentru fermele de ingrasare hale si compartimente cu amenajari interioare specifice acestei categorii de porcine.Etapele fluxului tehnologic intr-o ferma de ingrasare a porcilor sunt:1.Aprovizionarea cu purcei;2.Aprovizionarea cu furaje;3.Aprovizionarea cu premixuri si medicamente;4.Crestere-ingrijire zilnica animale:

-Supraveghere activitate curenta, bucatarie furajera-Hranire/Administrare corecta retea furajare in concordanta cu stadiul de dezvoltare al animalelor-Adapare-Supraveghere stare generala de sanatate animale-Administrare medicamente curative/preventive-Supraveghere sistem ventilatie hala5.Pregatire depopulare hala;6.Transport animale 100-110 kg catre abator;7.Pregatire hala cu un nou ciclu de productie:-Curatire, decontaminare-Verificare functionala instalatii.AdapareaNecesitatea apei in hrana porcinelor este corelata cu consumul de hrana, felul hranei si sistemul de furajare. Un porc consuma pentru 1 kg de hrana uscata 1,9 -2,5 l apa. Cu sistemul de adapat utilizat (cu suzete) porcii au acces liber si apa asigurata in permanenta.

Ferma este dotata cu put de adancime, poma submersibila, bazin de stocare si hidrofor pentru asigurarea presiunii atat in hala cat si in filtru sanitar. Pe conducta principala de alimentare cu apa, in interiorul halei este amplasat un dozator de medicamente pentru aplicarea tratamentelor sanitar-veterinare curative sau preventive.Debitul de ape uzate menajere este:Quz zi mediu = 0,37 m3/ziQuz zi maxim = 0,51 m3/ziQuz orar maxim = 0,06 m3/hDebitul de apa uzate tehnologice este:Quz zi mediu = 38,2 m3/ziQuz zi maxim = 47,2 m3/ziQuz orar maxim = 5,9 m3/hEvacuare ape meteoriceColectarea apelor pluviale de pe sarpantele acoperisurilor se va face prin intermediul unei retele de jgheaburi si burlane.Evacuarea apelor pluviale se va face la teren, in incinta, prin intermediul unei sistematizari pe verticala a acesteia.

Tehnici si tehnologii de valorificare a ingrasamintelor organice lichide

Tehnici de stocare, epurare şi valorificare a apelor uzateApele uzate brute de la fermele de porci reprezintă un amestec de fecale, urină, materiale de aşternut, apă de spălare şi nu pot fi distribuite pe terenurile agricole în această stare. De aceea, se utilizează staţia de epurare a fermei, obţinându-se apă uzată decantată mecanic, separată în cea mai mare măsură de fracţiunea solidă (nămolul).

Tehnica de colectare şi stocare a dejecţiilor lichide conform Codului de Bune Practici Agricole

Trebuiesc amplasate la o distanţă de cel puţin 50 m faţă de locuinţe şi sursele de apă potabilă; gunoiul se păstrează în aceste platforme îndesat, acoperit cu un strat de pământ de 15 – 20 cm grosime; pentru a se descompune, gunoiul trebuie să aibă o umiditate de 70 – 75%.

Tehnici de prelucrare ecologică, stocare şi valorificare a îngrăşămintelor de origine animală

Cercetările efectuate după anii 1990 de diverse firme din UE au urmărit prevenirea poluării cu îngrăşăminte de origine animală prin adoptarea de tehnici şi tehnologii mai simple şi reducerea concentraţiilor de substanţe nutritive.Principalele operaţii în cadrul acestor tehnologii sunt: omogenizarea, separarea, pomparea şi distribuţia substanţelor nutritive conţinute în dejecţiile animale.

Utilizarea pentru irigaţii a apelor uzate de origine animală din mediul ruralConform Planului de Implementare pentru Directiva 91/676/EEC, poluarea cu nitrati din surse agricole se realizează din cauza stocării deficitare şi a nevalorificării apelor uzate zootehnice pentru fertirigarea culturilor agricole.Principalele surse de apă pentru irigat din România sunt Dunărea şi cursurile interioare, ambele posibil de afectat prin secete hidrologice.

Apele uzate din gospodăriile ţărăneştiÎn România existau, la nivelul anului 1996, peste 60 000 ha cu amenajări de irigaţie cu ape uzate, provenind de la complexele zootehnice, incluse în circa 30 de sisteme de irigaţie. În prezent acestea nu mai sunt funcţionale.

Colectarea şi tratarea reziduurilor (ape uzate şi deşeuri)În prezent, în România, apa uzată provenită din gospodăriile ţărăneşti este utilizată pentru fertirigarea culturilor pe suprafete reduse. Aceasta se infiltrează în mod natural în sol sau este împrăştiată fără discernământ pe terenul înconjurător, afectându-l şi devenind o sursă de poluare. În majoritatea gospodăriilor ţărăneşti se valorifică numai deşeurile solide.

Mecanizarea lucrărilor de administrare a îngrăşămintelor lichide odată cu apa de irigat

Dispozitivul cu pompă acţionată hidraulicDispozitivul cu pompă acţionată hidraulic prezentat in figura de mai jos, are in componenţă o pompă cu piston cu simplu efect. Motorul hidraulic de actionare a pompei are distribuitorul cu sertăraşe. Pistonul pompei este montat pe o tijă comună cu pistonul motorului hidraulic, având diametrul mai mic decât al motorului hidraulic. În acest mod, pompa poate crea o presiune mai mare decât cea din conducta de irigaţie, injectarea îngrăşămintelor în interiorul acesteia din urmă fiind posibilă, indiferent de presiunea apei.

Remorca cisternăRemorca cisternă este destinată pentru scos, transportat şi distribuit pe sol mustul de grajd şi a dejecţiilor semifluide colectate în bazinele de pe lângă platformele de gunoi. Remorca lucrează în agregat cu tractorul fiind de tipul monoax. Maşina este formată dintr-un cadrul triunghiular (fig. de mai jos), pentru cisterna cu proţap şi două roţi cu pneuri. În partea din spate a cadrului cisternei sunt poziţionate două arcuri lamelare iar în faţă este articulată.

Maşini de încorporat în sol dejecţii nediluateMaşina de încorporat îngrăşăminte organice lichide se compune dintr-un şasiu pe care se montează nişte cuţite de scarificare, un circuit hidraulic pentru alimentare cu dejecţii şi un tavălug cu pinteni pentru afânare superficială a solului. Norma de dejecţii aplicată este în funcţie de viteza de deplasare a agregatului şi de debitul circuitului de alimentare cu dejecţii. Numărul de treceri este în funcţie de lungimea furtunului de polietilenă al instalaţiei.

Bilanţul hidricUtilitatiIn gospodaria de apa executata ingropat in incinta se vor monta urmatoarele echipamente pentru pomparea si tratarea apei:pompa put: Q = 10 m3/h, H = 30 mCA, P = 1,5 kW;grup pompare consum menajer si tehnologic (1 functiune, 1 rezerva activa): Q = 10 m3/h, H = 40 mCA, P = 2,2 kW;statie clorinare cu solutie hipoclorit de sodiu, Qmax = 32 m3/h, Hmax = 10 bar ;electrovana 2’’ actionare automata (2 buc) ;rezervor tampon V = 4500 l (2 buc);vas de expansiune inchis cu membrana pentru grup pompare apa rece menajera si tehnologica, V = 200 l;filtru cu pat de carbune activ, Q = 10,6 m3/h ;statie dedurizare cu control electronic, Qmax = 11,5 m3/h;sterilizator ultraviolete cu control electronic pentru Qmax = 14 m3/h; Pmax = 9 bar;electropompa submersibila de epuisment cu plutitor, Q = 6 m3/h, H = 9 mCA

Necesarul de apa potabila pentru consum curent (menajer si tehnologic):Qs zi mediu = 0,37 + 38,2 = 38,57 m3/ziQs zi maxim = 0,51 + 47,2 = 47,71 m3/ziQs orar maxim = 0,06 + 5,9 = 5,96 m3/hQcalcul = 1,6 l = 5,76 m3/h;Hnec = 1,4 bar.

Evacuarea apelor uzateDebitul de ape uzate menajere este:Quz zi mediu = 0,37 m3/ziQuz zi maxim = 0,51 m3/ziQuz orar maxim = 0,06 m3/hDebitul de ape uzate tehnologice este:Quz zi mediu = 38,2 m3/ziQuz zi maxim = 47,2 m3/ziQuz orar maxim = 5,9 m3/h

Calitatea apei în ferma zootehnicăAnalizele chimice la probele de apa efectuate la SC INTERMOTOCROS SRL, ferma de porcine, în anul 2013, de către Laboratorul sanitar-veterinar si pentru siguranţa alimentelor Giurgiu au constat în :-determinarea azotiţilor în apa prin metoda spectrofotometrica (SR ISO 6777/2002-AR şi PS LTM 09, LOD 0,02 – EG) şi a avut valorile cuprinse în plaja 0,13 - 0,41 mg/l;-determinarea nitraţilor din apă prin metoda spectrofotometrică UV (PS LTM 10, Domeniul de lucru 0,44-16 mg/l –EG) şi a avut valorile cuprinse în plaja 0,44 - 6,14 mg/l;-determinarea pH prin metoda electrochimică (SR ISO 10523/2012-AR şi PS LTM 08, Domeniul de lucru 3 -10 unităţi pH –EG) şi a avut valorile cuprinse în plaja 7,21-7,78 unităţi pH ;-determinarea clorurilor din apă prin metoda titrimetrică (SR ISO 9297/2001-AR şi PS LTM 07, Domeniul de lucru 5-150 mg/l –EG) şi a avut valorile cuprinse în plaja 30,49 - 46,443 mg/l ;-determinarea conţinutului de amoniu prin metoda spectrofotometrica (SR ISO 7150-1/2001-AR şi PS LTM 11, LOD 0,009 –EG) şi a avut valorile cuprinse în plaja 0,041-0,43 mg/l .

Calitatea apei conform normelor europeneCadrul legislativ european privind reducerea poluarii cu nitrati a apelor cuprinde: Directiva 86/278/CEE privind protectia mediului si in special a solului, atunci cand se utilizeaza namoluri de epurare in agricultura;Directiva 91/414/CEE privind produsele de protectia plantelor si Directiva 98/8/EC a biocidelor se refera la autorizarea, punerea pe piata, utilizarea și controlul produselor comerciale de protectia plantelor și a produselor biocide cum sunt pesticidele, ierbicidele sau fungicidele, pe teritoriul Uniunii Europene;Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitrati din surse agricole;Directiva 1999/31 CEE privind depozitarea deseurilor;Directiva 90/415/CEE de modificare a Anexei II 80/280/CEE care reglementeaza valorile limita si obiectivele de calitate pentru deversarea in mediul acvatic a acelor substante priculoase/ prioritar periculoase care se pot acumula in organismele vii si in sedimente.

Bilanţul nutrienţilor la nivel de fermăNutrienţii sunt aduşi în cadrul unei ferme agrozootehnice sub formă de produse achiziţionate (îngrăşăminte, hrană animalieră, animale).

Managementul apei in fermele agro-zootehnice

Masurile de crestere a eficientei irigatieiPrincipalele masuri de crestere a eficientei irigatei sunt urmatoarele:

-reducerea consumului de apa;-reducerea consumului de ingrasaminte; -reducerea presiunii de lucru la instalatie;-reducerea pierderilor de apa;-aplicarea tehnologiilor combinate.

Masuri de reducerea consumului de apaEfectuarea unui numar redus de lucrari ale solului;Efectuarea unor lucrari mecanice in sistem combinat;Efectuarea de lucrari mecanice care conserva apa si impiedica fenomenul de degradare a solului;Aplicarea udarilor localizate (picurare, subterana, tuburi perforate etc);Folosirea instalatiilor de udare cu deplasare mecanizata si udare din mers echipate cu sisteme de udare la presiune joasa;Aplicarea principiului rotatiei culturilor;

Masuri de reducerea presiunii de lucru la instalatia de udareUtilizarea de istalatii de irigat echipate cu sisteme de udare la presiune joasa (LEPA, LESA, MESA, LPIC);Aplicarea udarilor cu instalatii de udare localizata (picurare, tuburi perforate, subterana);Introducerea reglajului automat al presiunii de refulare la agregatele (statii) de pompare;Eliminarea pierderilor de apa pe circuitul de transport al apei de la sursa la instalatia de udare;Aplicarea managementului integrat al apei in cadrul plotului de irigatii.

Masuri de reducerea pierderilor de apaEliminarea pierderilor de apa pe reteaua de transport;Eliminarea pierderilor de apa de la hidrantii de alimentare a instalatiilor;Eliminarea pierderilor de apa la instalatia de udare;Aplicarea udarii prin aspersiune pe timpul noptii in perioadele cu temperaturi ridicate (> 30° C).

CONCLUZII1. In cadru acestei faze s-a analizat exploatatia agricola de la Baza de Cercetare Dezvoltare Baneasa Giugiu si ferma zootehnica SC INTER MOTOCROSS SRL Prundu, ca unitati reprezentative si care vor constitui ca modele de analiza in cadrul ghidului ce urmeaza a se elabora.2. Exploatatia agricola de la Baza de Cercetare Dezvoltare Baneasa Giugiu aplica tehnologii care sa creasca gradul de utilizare a apei, in conditiile existentei unui sistem de irigatii si o monitorizare a parametrilor climatici, agro-pedologici si hidrologici specifici zonei.3. Ferma zootehnica SC INTER MOTOCROSS SRL Prundu, este unitate nou infiintata profilata pe cresterea porcilor, unitate care valorifica si dejectiile animale prin utilizarea acestora la biogaz si fertilizarea culturilor si aplica tehnologii moderne de nutritia animalelor, evacuarea-colectarea si valorificarea dejectiilor, cu respectarea severa a normelor sanitar veterinare si cu utilizarea unei cantitati din producutia proprie de cereale la cresterea animalelor.4. In etapa a IV-a , se vor completa datele obtinute pana in prezent cu cele obtinute la zi, de la cele doua unitati si se va finaliza interpretarea acestora. Rezultatele obtinute vor constitui suportul pentru realizarea ghidului de bune practici referitoare la managementul integrat al apei in exploatatiile agricole si fermele zootehnice.