z k a r m d e p m d m t

ANUL XIV NR. 3574 ISSN 1220-3203

SÎMBÂTÂ-DUMINICÂ, 10-11 AUGUST 2002 16 PAGINI 4.000 LEI

în nrlmele şapte luni ale anului.

Clujenii au împrumutat statului peste

1.000 miliarde de lei

A fi d ic ta to r

în tr-u n s is tem

d e m o c ra ticVALER CHIOREANU

In perioada în care actualul partid de guvemămînt se afla în Opoziţie, iar un grup disident desprins din el creştea în audienţă de la o lună la alta, pe

şoselele din Oltenia s-a întîmplat ceva ce cred că l-a marcat profund pe Adrian Năstase. Aflat în campanie electorală, actualul premier străbătea localităţile din preajma municipiului Tg. Jiu, dacă nu mă înşel, împreună cu cîţiva însoţitori. La un moment dat, ei s-au întîlnit cu un alai de automobile luxoase, în care călătorea preşedintele partidului format dip disidenţii pomeniţi mai sus. înainte- mergătorul alaiului i-a împins pe însoţitorii lui Năstase spre marginea şoselei, pentru a face loc convoiului de limuzine cu care se deplasa fostul coleg al acestuia. O scenă care numai în România se poate petrece - în România lui Ceauşescu, cînd nici picior de om nu- trebuia să se afle în zona pe unde trecea acesta, dar şi în România postdecembristă, cu un sistem democratic care îi oferă celui bogat şi puternic libertăţi care nu sînt permise nicăieri în lumea civilizată.

îmi închipui câ scena s-a întipărit adînc în mintea şi inima lui Adrian Năstase şi că, pe moment, şi-a promis răzbunarea la care S-ar fi gîndit fiecare dintre noi. Sau aproape, fiecare. Acum Năstase este cel mai puternic politician român. El conduce ţara cu o autoritate care oferă adversarilor subiecte pentru tot felul de comentarii. Unii stabilesc o relaţie de cauzalitate între frustrările resimţite pe vremea cînd se afla sub tutela lui Ion lliescu şi stilul autoritar de acum. Năstase are multe de răzbunat, afirmă aceştia, inclusiv jigniri ca aceea resimţită în urma întîmplării povestite

'adineaori. Alţii cred că premierul este împins spre dictatură de rezultatele sondajelor de opinie, care dezvăluie dorinţa românilor de a fi conduşi de un om autoritar, care să stîrpească fenomenul corupţiei şi să-i bage pe hoţi la puşcărie dacă nu sâ le aşeze fundul într-o ţeapă la marginea drumurilor naţionale. Dincolo de orice febde consideraţii, nu pot crede că Nâstase este atît de naiv încît să mimeze stilul autoritar al lui Ceauşescu' sau cel promis de Vădim Tudor numai pentru că mulţi români visează noaptea că o duceau mai bine pe vremea dictatorului şi se trezesc dimineaţa cu nostalgia vremurilor apuse în minte.

în general, după decembrie 1989 şi ceea ce s-a întîmplat de atunci încoace în România, nu mai este posibilă instaurarea unui mod dictatorial de a conduce ţara. în ciuda a ceea ce spune unul sau altul, a florilor depuse la mormîntul lui Ceauşescu şi a lacrimilor vărsate de cîteva zeci de bucureşteni o dată pe an, românii n-ar fi de acord cu revenirea la dictatură. Pe de altă parte, Năstase nu poate evolua spre respectiva stare patologică pentru că nu-1 lasă presa, o presă liberă, oprimată de necazuri materiale, dar niciodată - dispusă să renunţe la cel mai mare dar al

c o n t in u a re în p a g in a a 16-a

Studenţii români şi germani propun, pentru mărirea suprafeţei zonelor verzi din Cluj-Napoca,

r i ş i i p a r e i r i i @ r r i i e r

^ s u r ii G j j

Vasile Mitrea, preşedintele Filialei Transilvania a Ordinului Arhitecţilor, a declarat, vineri, câ municipiul Cluj-Napoca se află la limita ecologică a spaţiilor verzi pe cap de locuitor, condamnînd dezinteresul administraţiei locale în rezolvarea acestei probleme. Arhitectul Vasile Mitrea spune că, la cei peste 300.000 de locuitori ai municipiului, există numai 240 de hectare de spaţii verzi amenajate, din care numai 87 hâ sînt plantate masiv şi capabile să reducă gradul de poluare prin creşterea cantităţii de oxigen.

Participanţii lâ cea de-a 5 ediţie a Şcolii de Vară,'ce a avut loc la Tăutelec-Bihor, au prezentat ieri, în Sala de Sticlă a Primăriei Cluj-Napoca, rezultatele workshop-ului care a avut ca temă centrală dezvoltarea cartierului Mărăşti şi sporirea spaţiilor verzi din zonă.

Studenţii Academiei de Arte Vizuale Hamburg şi ai Facultăţii de Arhitectură din cadrul Universităţii Tehnice Cluj au prezentat propuneri pentru realizarea unor spaţii comerciale, birouri şi locuinţe, in acelaşi timp cu rezolvarea problemei spaţiilor verzi şi a circulaţiei din cartier.

Anca BLAGA•______________________________________________ .________________Foto: Ion Petcu

c o n t in u a re în p a g in a a 12-a

Năstase vrea să împace capra de la Washington cu varza de la Bruxelles

Premierul Adrian Năstase a anunţat, vineri, că a solicitat Ministerului Afacerilor Externe să prezinte presei detalii referitoare la acordul încheiat între România şi Statele Unite ale Americii privind Curtea Penală Internaţională, precizînd că această instituţie este cea care a elaborat propunerile de redactare a acordului şi care se află permanent în legătură cu autorităţile alnericane şi de Ia Bruxelles.

întrebat dacă acest acord afectează şansele României de a adera la Uniunea Europeană, premierul a precizat că situaţia nu este una gravă, fiind necesar ca Guvernul să

• Premierul a solicitat MAE sâ prezinte detaliile acordului cu SUA privind CPI •

analizeze atît argumentele UE, cît şi punctul de vedere al autorităţilor americane.

“Nu este o situaţie gravă, ci o problemă de consultare în care trebuie să vedem care este cea mai bună soluţie de a împăca şi capra şi varza”, a spus Năstase.

Comisia Europeană a anunţat, joi, că regretă decizia României, ţară candidată la aderare, de a semna

, c o n t in u a re în p a g in a a 6 -a

Guvernul va slafnili Institutele care an dreptul să anunţe un eventual cutremur

Guvernul va analiza activitatea institutelor române de fizică a pămîntului şi va stabili care dintre acestea au dreptul să anunţe producerea unui cutremur, pentru a evita apariţia unor anunţuri contradictorii pe această temă.

Premierul a afirmat că a urmărit eh foarte mare atenţie declaraţiile specialiştilor pe această temă din ultima perioadă şi că evaluările efectuate pînă în prezent indică faptul ■ că un cutremur foarte puternic s-ar putea produce în zona Vrancea după anii 2006-2007.

Năstase a mai arătat că este necesar ca instituţiile, statului să asigure finanţarea necesară pentru achiziţionarea unor echipamente performante care să permită specialiştilor din domeniu să informeze corect populaţia asupra producerii unui cutremur.

Directorul Centrului de Avertizare Seismică (CAS), care funcţionează în cadml societăţii Foton 2000 Seif SRL Bucureşti, Adrian Ailenei, susţine că producerea unui cutremur de pămînt, cu epicentrul în zona Vrancea, poate fi anticipată, la Bucureşti, cu circa

25-30 de secunde, cu ajutorul sistemelor de avertizare seismică pe care le comercializează.

Directorul general al Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pămîntului, Gheorghe Mărmureanu, contestă însă competenţa C A S în predicţia cutremurelor, suţinînd că acesta nu dispune de specialişti în domeniu.

Mărmureanu apreciază câ în România nu va avea loc, pînă în anul 2006, un “cutremur major”, care ar putea avea efecte asupra clădirilor sau a populaţiei.

Uniunea Europeană acordă peste 3,7 milioane de euro pentru proiecte sociale în România

Uniunea Europeană va acorda României un credit nerambursabil de peste 3,7 milioane de euro, banii fiind destinaţi unor programe sociale, pentru protecţia mediului şi pentru dezvoltarea socio- economicâ a zonelor defavorizate, informează Delegaţia Comisiei Europene în România. ,

“De proiectele aprobate sperăm să -beneficieze peste 70 de comunităţi

locale din ţară şi din Bucureşti”, a precizat Andre Lys, însărcinatul cu afaceri din cadrul Delegaţiei.

Delegaţia la Bucureşti a Comisiei Europene a anunţat, vineri, lista proiectelor selectate pentru finanţare în cadml programului Phare-Access

2000, destinate cu preponderenţă grupurilor dezavantajate.

Cele 3,785 milioane de euro vor fi alocate pentru servicii mobile de consiliere, reţele de îngrijire la domiciliu, precum şi pentru o reţea naţională de centre sociale, care au ca ţintă integrarea socială a adulţilor cu probleme de sănătate mintală.

Preşedintele lliescu

face apel la m obilizarea forţelor pentru

înlăturarea - efectelor inundaţiilor

i

Preşedintele României, Ion lliescu, a transmis, vineri, condoleanţe fam iliilor victimelor inundaţiilor şi a făcut apel la o mai bună mobilizare a forţelor şi mijloacelor la nivel central şi local pentru prevenirea unor noi pagube, înlăturarea efectelor inundaţiilor în cel mai scurt timp cu putinţă şi pentru ajutorarea efectivă a celor sinistraţi.

Preşedintele a mai lansat un apel şi către organizaţiile societăţii civile, pentru o mai bună coordonare a eforturilor de ajutorare a victimelor şi pentru activizarea mecanismelor de solidaritate. ,

Şeful- statului şi-a exprimat speranţa ca, în urma acestor dezastre naturale, colectivităţile locale, cetăţenii,r e s p o n s a b i l i i guvernamentali vor trage concluziile necesare şi vor aloca resursele necesare lucrărilor de regularizare a cursurilor de apă, de protecţie împotriva inundaţiilor, de combatere a eroziunii solului şi de reîmpădurire.

^ ______ — — a»

î cflfnH'!^arUl 0rt0d0X'■ Sf- MUCeniCi La^rentie. Hist şi Ipoiit. endaml greco-catolic: S. Laurenţiu d„ m. (Ţ258).

r .- ’ î >

• Mîine-Calendarul ortodox: f l Sf. Ierarh Nifon, patriarhul Constantinopolulul; Sf Mc.Arhid F Duminica a 7-a după Rusalii. u*• Calendarul greco-calolic: Duminica 7 dR. S. Euplu, m. (t304). [S.CIara de Assisi, c (t1253)]

•PREFECTURA. CONSILIULJUDEŢEAN: 19-64-16

•PRIM ĂRIACLUJ-NAPOCA: 19-60-30 - •PR IM ĂR IAD EJ: . 21-17-90• PRIMĂRI A TURDA: 3 1 -31 -60 v•PR IM ĂR IA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 ■ •PR IM ĂR IA HUEDIN: 25-15-48•PRIM ĂRIA GHERLA: 24-19-26•P O L IT IA CLUJ-NAPOCA: 955 şi 43-27-27 •P O L IT IA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: ' 1349-76•P O L IŢ IA DEJ: 21-21-21•P O L IŢ IA TURDA: 31-21-21•P O L IŢ IA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 •P O L IT IA HUEDIN: 25-15-38•P O L IŢ IA GHERLA: 24-14-14•POMPIERII: 981•PROTECŢIA C IV ILĂ : 982•G A R D A FINANCIARA CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70. in t 158 •D IR E C Ţ IA G ENERALĂ A M U N C II ŞI

PROTECŢIEI SOCIALE: 197.125•SALVAR EA: 961.•SALVAREA CFR: 19-85-91•INTERNATIO NAL: 971•INTERURBAN: . 991•IN FO R M AŢII: 931 -•DERANJAMENTE: 921•O R A EXACTĂ: 958• R A . TERMOFICARE: 19-87-48

. « R A APĂ CANAL: 19-63-02• S.C. ’ SALPRESr S.A.: 19-55-22•S C PRISAL: '42-34-36•DISTRIBUŢIA GAZELOR

- NATURALE: - INTERVENŢII GAZE 928:433424

•JANDARMI: 956• GARAOuj-Napoca: 952•AGEVT7A CFR 43-20-01;

Turda - 31 - 17-62; Dej - 21 -20-22 •A L IA N Ţ A ANT1SUICID: 19-1647• DIRECŢIA GEN. JUD. PENTRU PROTECŢIA

DREPTURILOR COPILLLUI 983• DERANJAMENTE

ELECTRICA: 929.1343-33•CENTRUL JUDEŢEAN CLUJ DE

TREVENIRE SI CONSILIERE ANTIDROG 934

EXIMTURAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION

v S o f e r i i :

ORARUL CURSELOR INTERNE luni

Cluj -3 Otopeni 7,00, 16,00 şi 18,50 Otopeni -3 Cluj 7 ,30 ,12 ,15 şi 20,00

inarţiCluj -3 Otopeni 7,00 şi 15,15 ' Otopeni -» Cluj 8,25 şi 20,00

miercuriCluj 4 Otopeni 7 ,00 ,16,00 şi 18,50 Otopeni 4 Cluj 7 ,30 ,12 ,15 şi 20,00

iolCluj 4 Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni 4 Cluj 8,25 şi 20,00

vineriCluj 4 Otopeni 7,00, 20,10 şi 21,05 Otopeni 4 Cluj -11,00,14,30 şi 20,00

sîmbătă Cluj 4 Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni 4 Cluj 8,25 şi 20,00

duminică Cluj 4 Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni 4 Cluj 8,25 şi 20,00 .

ORARUL CURSELOR EXTERNE Cluj 4 FrankfurtMarţi, joi, simbătă şi duminică 9,40 Frankfurt 4 ClujMarţi, joi, simbătă şl duminică 11,50 Cluj 4 Vienaluni, miercuri - 9,45, vineri -15,10 Viena 4 Clujluni, miercuri • 11,15, vineri 17,05 Cluj 4 Bologna .luni, miercuri -13,30, vineri -15,45 Bologna 4 Clujluni, miercuri -15,25, vineri 17,40.

. Rezervări prin telefon şl e-mail sau la sediul firmei:

EXIMTUR, str. A Şaguna 34-35 « tel/fax; 064-433.569; 193.442 S

e-mâll: travel@exlmtur.ro

FARMACII*Simbătă, 10 august: Farmacia nr.

3. P-ţa M. Viteazul nr. 36. tetelon 13- 03-64, orar 8-20, Farmacia nr. 1, P-ţaLibertăţii nr. 31. telefon 19-46-06, orar

i. Farmacia nr. 1, P-ţa Libertăţii nr. 31. telefon 19-46-06, orar 8-22,Farmacia nr. 8. str. Horea nr. 83, telefon 13-04-13, orar 9-17, Farmacia nr. 115. str. N. Pascaly nr. 7, telefon 14-58-98. orar 8-14, Farmacia nr. 116, str. Bucegi nr. 5, telefon 19-18-21, orar 8-14. Farmacia nr. 68. str. T. Vuia nr. 26. telefon 41-50-71, orar 8-14. PFnr. 3 (gară). P-ja Gării nr. 3, telefon 13-04-26. orar 6-14.

Duminică, 11 august: Farmacia nr. 3. P-ţa M. Viteazul nr. 36, telefon 13- 03-64, orar 8-20.

Farmacii cu serviciu permanent:Farmacia nr. 1, P-ţa Libertăţii nr. 31, telefon 19-46-06, orar 8-20, Farmacia "CYNARA", Calea Floreşti nr.75, tel.42.62.72. orar non-stop. Farmacia ■REMEDIU MF ARM",. B-dul 21Decembrie nr, 131, tel. 41-29-01, orar non-stop, Farmacia "VISCUM", str. FTntinele 7, telefon 0264-30-70-39, orar non-slop.

Farmacii cu serviciu prelungit: Farmacia "DAPHNE", str. Plopilor nr. 50. telefon 429.405, orar: sîmbâlâ - 9- 13, duminică - 10-13, Farm acia "Interpharm', str. Primăverii nr. 5, telefon 42-71-95, orar 8-22, Farmacia •CLEMATISFARM*, P-ţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22.

Garda de noapte: Farmacia nr. 3, P-ţa M. Viteazul nr. 36, telefon 13-03- 64, orar 20-8.

9 - 1 5 A U G U S T

R e p u b l ic a - N o vo ca ina ş i dureri de cap, S U A - p re m ie ră (1 3 ; 15 ,30 ; 18; 2 0 ,3 0 ; 2 3 ). Z iln ic s p e c ta c o le cu ta r if re d u s d e la o ra

2 3 . * A r ta -E u r im a g e s - M ulholland drive - Calea Misterelor, S U A- p re m ie ră (1 6 ; 19 ); Z iln ic s p e c ta c o le cu ta r if re d iis d e la o ra 2 2 * V ic to r ia - Războiul stelelor - A tacul clonelor, S U A (1 5 ; 17 ,1 5 ; 19 ,3 0 ; 2 2 ). * F a v o r i t - Spirit: armăsarul Vestului Sălbatic, S U A- p re m ie ră (1 5 ; 17; 1 9 ). * M ă ră ş t i - în spatele liniilor inamice, S U A (17; 19).

TURDA: F o x - Contele de Monte Cristo, S U A (1 5 ; 1 7 ,1 5 ; 1 9 ,3 0 ); v in e r i, s îm b ă tă , d u m in ic ă - s p e c ta c o le cu ta r if re d u s d e la o ra 2 2 .

DEJ: A r ta - Băieţi de băieţi, S U A (15 ; 17; 19); v in e r i, s îm b ă tă , d u m in ic ă - s p e c ta c o le c u ta r if re d u s d e la o ra 2 2 .

GHERLA: P a c e a - Stăpînui inelelor: Frăţia inelului, S U A (1 6 ; 19); v ine ri, s îm b ă tă , d u m in ic ă : s p e c ta c o le cu ta r if re d u s d e la o ra2 2; joi - închis.

S îm bătă, 10 august f.i’S 7 ,00 Vară pentru voi; 8,30 Dragă, am micşorat copiii (s); 9,20. Legenda lui Tarzan (d.a.); .10,20 Auto Club; -11,05 A doua şansă (s/r); 1 1 ,55 Festivalul Naţional Marin Chisăr, Craiova 2002; 12,50 Debut 50 Plus; 13,50 Jurnalul de prînz. Meteo; 14,00 Nixon (dramă SUA 1995 p.ll); 15,55 Băiatul care aduce soare (s); 17,00 Ora G... în v ac a n ţă (r); 1 8 ,00Teleenciclopedia; 19,00 Garantat 100%; 20,00 Jurnal. Meteo. Sport; 20,45 Jurnal de Festival; 20,50 Forbal: S u p erc u p a R om ân ie i: Dinamo - Rapid; 23 ,00 O vară... cu cîntec; 0 ,00 Jurnal de noapte; 0 ,1 0 A m anţii secolulu i (dram ă Franţa 1 99 9 ); 2 ,3 0 Jurnal (r). Meteo. Sport.

D um inică, 11 august 7 ,00 Universul credinţei; 8,30

Dragă, am micşorat copiii (s); 9,20 D es e n e an im ate ; 1 0 ,2 0 V ia ţa satului; 1 1 ,5 0 T e z a u r folcloric; .12 ,50 D e b u t 5 0 P lu s; 1 3 ,5 0 , Jurnalul de prînz. Meteo; 13,55 Spectacolul lumii...; 14 ,25 Place Vandom e (dramă Franţa 1998);

c • t e l e s p e c t a t o r JM unchen; 1 8 ,3 0 ' Ştiri; 1 8 ,3 5 P rim ul val (s ); 1 9 ,25 C en e m aip o m e n it (s ); 2 0 ,0 0Adevărata m am ă (dramă Italia 1999); 2 1 ,4 0 Bine dragă! (s); 22,10 Garda de corp (f.p. SUA 1994); 23,45 V ară extremă.

^ t S îm bătă, 10 august

16,25 Festivalul Internaţional de Circ - Monte Cario; 17,30 Glume,boacăne, aventuri; 18 ,30 Bravo, Bravissimo!; 20,00 Jurnal. Meteo. Sport; 2 0 ,45 Agenda europeană; 20,50 Jurnal de Festival; 20,55 Bani de nimic (f.p. S U A 1993); 22,40 Cine merge la cerb?; 23,30 Jurnal de noapte; 0 ,3 0 Bravo, Bravissimo! (r).

« S îm bătă , 10 augustI V l t S 7 ,00 Călătorind prin ţară

c a v a le ru l d re p tă ţ ii (s ); 1 1 ,3 0 im p o s ib ilă

(r); 7,35 Cam era de gardă (r); 8,15 Arta apărării; 8 ,50 Departe de casă (f.a. SUA 1994); 10,15 Digimon (s); 10,45 Lumea lui Chiţ-Chiţ; 11,30 Acvila ,(s); 12,00 A rca lui Noe;12.30 Cronici votive; 13,05 Atlas; 1 3 ,35 P e urm ele d inozaurilo r;14.05 P laneta singuratică- (do);15.05 Bărbaţi, la cratiţă! (div.);1 6 .3 0 A tle tism ■- C am p io n a tu l European de la Munchen; 18,50 Iubiri celebre ale secolului X X (do); 19,25 Ce nemaipomenit (s); 20,00 Reporteri speciali (d ram ă Italia 2000; p.ll); 2 1 ,45 Bine, dragă! (s); 22,15 Secretele doam nei Brandley

M isiune im posib ilă (s); 1 2 ,3 0 Noile aventuri a le Iui Flipper (s); 13,30 Realităţile vieţii (s); 14,30 Stargate SG-1 (s); 15,30 Vedetecu fiţe (s); 16,00 V .I.P . (s); 17,00

z b t

(s); 2 3 ,1 0 D espre v iaţă şi sex;; 1 ,00 Târîmui23.55 V ară extremă;

celor liberi (f/r).D um in ică , 11 a u g u st

7,00 Acvila (s/r); 7 ,25 Digimon (s/r); 8,05 Desene animate (r); 8,35 Tradiţii; 9 ,10 Ferma; 10,15 Digimon (s); 10,45 Prietenii lui Piticot; 11,30 Acvila (s); 12,00 Căţei meseriaşi (s); 12,25 Paradisul de lîngă noi;12.55 M edalion de interpret; 13,20 Aleea cu ghimpi; 13,35 P e urmele d in o z a u rilo r; 1 4 ,0 5 în tîln ir i subacvatice (do); 15,00 Ştiri; 15,05 Film cu C harlie C haplin ; 15,30 Timpul trecut (do); 16,30 Aventurile lui Chuck Finn (s); 17,00 Atletism - C am pionatele Europene de la

S îm bătă , 10 august '7 ,00 Desene animate;

9 ,35 Lupul din campus (s); 10,00 Un altfel de bebeluş (s); 10,30 ProMotor; 11,00 Auto; 11,30 O altfel de lume (s); 12,00 ProVest;13 .00 Vărul din străinătate (s); 13,30 Părinţi la Hollywood (s);1 4 .0 0 S ub sem nu l în trebării;15,30 Rebelii şi tocilarii (s); 16,30

ui RaBucătăria lui Radu; 17,00 Zanga Party; 19,00 Ştirile Pro TV; 19,45 Umbre străine (thriller SUA 1990); 2 2 ,0 0 Ally McBeal (s); 23,00 Gia (dram ă S U A 1998); 1,00 Zanga / Party.

D um in ică, 11 august 7 ,0 0 Desene animate; 10,00

Lupul din cam pus-(s); 10,30 Un a lt fe l de b e b e lu ş (s); 1 1 ,0 0 Prizonier în lumea femeilor (s); 11,30 O altfel de lume (s); 12,00' O lume dispărută (s); 13,00 Jesse

- - j —

fC . 151)

Sîmbătă, 10 august Meteo 8,10, 9,40. Horoscop 8.25, 9,25. Ştiri: 09,00, 10,00. Primul

C O salut 8,00. Program informativ BBC 11,00,18,00. Country Music USA r *“ “ 11,30. Muslchia 14,00. Non stop 18,30.

Duminică, 11 august Meteo 8,00, 9,40. Horoscop 8,25, 9,25. Ştiri: 09,00, 10,00. Primul salut

8,00. Program informativ BBC 11,00, 18,00. Spaţii ambientale - Cristian Mureşanu 11,30. Country Music USA - Călin Deac 13,00. Muzichia 14,00. Non stop 18,30. ’ .

UNIPLUS R adio Sîmbătă, 10 augustProgram informativ BBC: 6,00-6,30, 8,00-8,20, 14,00-14,30, 18,00-18,30,

21,00-21,30: 6,30-10,00 Uniplus de dimineaţa; 10,00-14,00 Sindrofia de weekend: 12,00-13.00 Pop-plus: 15,00-22,00 Program muzical', 22,00-23,00Ritmuri fierbinţi cu RONA; 23,00-6,00 PARTY.

Duminică, 11 august Program informativ BBC: 6,00-6,30, 8,00-8,20, 14,00-14,30, 18,00-18,30,

21,00-21,30; 6.30-10,00 Uniplus de dimineaţa: 10,00-14,00 Sindrofia de weekend, 15,00r22,00 Program muzical: 22,00-6,00 PARTY.

magică, redactor Stana SevianJ; 20,00-21,50 Din grădina cu fiori multe, cîntece şi jocuri populare, muzică populară la cererea ascultătorilor. Prezintă Codruţa Aron Vîrtic. 21,50 Ştiri. 21,58 fnchiderea programului: 22,00-24,00 Pe 95,6 MHz Program muzical.

Duminică, 11 august 6,00 Bună dimineaţa de duminică. Ritmuri antrenante doar pe 95,6 MHz;

8,00 La izvor de cint şi dor. Muzică populară. Prezintă: Codruţa Aron Vîrtic. 9,15 Apărătorii gliei transilvane. Emisiunea armatei. 10,00 Sesam, deschide- te. Emisiune pentru copii. Prezintă Rodica Tulbure. 10,30 Din discoteca unui meloman amator. 11,00 Radioduminica: 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15

• Diligenţa de Bizanţ. Emisiune de muzică folk, prezintă Florin Săsărman. 14,00 Emisiunea in limba maghiară. 18,00 Ştiri 18,05-19,00 Peluza radio - cu Ioan

.Vasile Vanea. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-20,00 Jazz Ia Radio Cluj cu Constantin Colhon. 20,00 Din grădina cu flori multe. Prezintă Codruţa Aron Vîrtic. 22,00 închiderea programului pe 909 şi 1593 KHr, 22,00-24,00 Pe 95,6 MHz Program muzical.

(s ); .1 3 ,3 0 F u ria în g e rilo r . Povestea continuă (dîam ă SUA 1986, p.l); 15,30 Zîmbete într-o pastilă; 16,00 Misterele planetei albastre (do); 17,00 Zanga Party; 19,00 Ştirile Pro TV; 19,45 Cîştigi fără să ştii!; 20 ,15 în vizorul mafiei (thriller S U A 1996); 22,15 Hotelul n e b u n ilo r; 2 3 ,0 0 M a rc ă înregistrată; 2 3 ,3 0 O z (s); 0 ,30 Zanga Party,

7,30 Anunţ periculos (II r); 9 ,30 Fir întins (mag.); 10,00 C asa de piatră (m ag.); 10,30 Roata de rezervă (mag.); 11,00 B IT (m ag.); 1 1 ,30 Medicul de^ ga rd ă (m a g .); 1 2 ,3 0 .N oile aventuri ale lui Flipper (s); 13,30 R e a lită ţile v ie ţii (s ); 1 4 ,3 0 S targ ate S G -1 (s); 15 ,30 Cu capu-n nori (s); 16,00 Sheena (s);17.00 O fată între băieţi (co. SUA 1985); 19,00 Observator; 19,40 Săptămîna financiară; 20,00 Mai bine nu se poate (co. romantică SU A 1997); 22 ,30 Esenţa răului (thriller SUA 1999);-0,30 Iluzii de fericire (dramă S U A 1932); 2 ,00 Stele şi zăbrele (co. Anglia/SUA ; 1988); 4 ,00 Medicul de gardă (r);5 .0 0 C asa de piatră (r); 5 ,3 0 Roata de rezervă (r); 6,00 F i r ,. întins (r); 6 ,30 M ai bine nu se poate (f/r). ' ' ;

D um inică, 11 august 9 ,00 îngerii păzitori (f/r); 10,00

B ărbaţi în negru (d .a .); 10,40 Inimă de leu (d .a ,);. 11,00 Tick,

RADIO FIR 96,2 FM DEJ

( H T ) ) )Sîmbătă, 10 august

8.00-8.30 BBC: 8.30-10.00 Cafeaua de dimineaţă: 10.00 Country■________ I Club (r); 11.00-14.00 La sfîrşit de săptămînă: 14.00 BBC: 14.30Noi titluri de la casete de discuri: 15.00 Audioselect, 16.00 Tehnomania:17.00 Top-Ten: 18.00 BBC; 19.30 Snergia: 20.30-04.00 Radiodiscoteca - Dan Brad.

Duminică, 11 august 8.00-8.30 BBC: 8.45-9.00 Evanghelia de duminică: 9.00 Cafeaua de

dimineaţă' 10.00 Doar o poantă să-ţi mai spun (Ucu Florea şi Ovidiu Raţiu);11.00 Sport FM (George Ciotlăuş şi Alin Boţioc); 13.00 Fonoteca de suflet (r)14.00 BBC; 16.00 Country Club: 17.00 Top şi-aşa (r); 18.00 BBC; 19.30 Hitmir, 21.00 Taxi Music.

Sîmbătă, 10 august tn weekend, dă bună

dimineaţa 8.00-11.00; 3 ceasuri de sîmbătă 11.00-14.00, muzică, horoscop, ştiri, divertisment; Zigzag muzical 14.00-22.00, muzică, divertisment, dedicaţii, cu Ciprian Muncelean: Firul roşu, 16.00-17.00 şi 21.00-22.00, dedicaţii muzicale în direct; Jurnalul BBC-, 8.00, 11.00, 14.00, 18.00; Ştirile RADIO FIR 9.30, 12.30; Casă de piatră 17.00-17.30, cu Alina Terpe; Cu şi pentru adolescenţi 18.30-19.00, realizator Alina Terpe; Top EVERGREEN, 19.00-20.00, realizator Alina Terpe; Saruday night — Top 50 RADIO FIR 22.00-03.00, clasament muzical, râspunsuri la scrisori, divertisment, cu Florin Grosu,.

«. . Duminică, 11 augustLumea copiilor 10.00-10.30, emisiune pentru Copii cu Alina Terpe; Duminica

împreună, 10.00-14.00, Divertisment, muzică, informaţii utile, power play; cuCiprian Muncelean; Jurnal BBC 11.00, 14.00, 18.00; Pe Someş in sus şi-n jos 14.30-15.30, Emisiune de muzică populară, realizator Nelu Dordoi.

' S îm bătă,'10 august ' - - - -6,00 Bună dimineaţa - O emisiune cu inforrrlaţii, actualităţi şi

muzică realizată de Doina Borgovan. 8,00 Emisiunea in limba maghiară. 10,00 Cintă inimă şi spune - muzică populară. 11,00 Actualităţi, muzică şi sport, 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Cavalerii mesei rotunde, talk-show pe teme politice - prezintă Mihai Miclăuş; 14,00 Program muzical: 15,00 Emisiunea în timba maghiară. 18,00 Ştiri. 18,05-19,00 Incursiuni de meloman. Realizator. Sergiu Alex; 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-20,00 Sfera

Sîmbătă, 10 august 08:00-11:00 Impuls de weekend - o trezire în variantă estivală;

12:00-14:00 Romanian top 100:18:00-18:30 Radio Europa Liberă: 18:30-08:00 H/f after hit.

Duminică, 11 august ;08:00-11:00 Impuls de weekend- o trezire în variantă estivală; 12:00-14:00

Romanian top 100: 18:00-18:30 Radio Europa Liberă: 18:30-08:00 Hit after hit.

r » S îm bătă , 10 august7 ,0 0 Lună sălbatică (s/

r); 8 ,00 T ibanu’ pescuieşte...; 9 ,00 D esene an im ate ; 10 ,00 S â fii sănătos!; 1 1 ,00 Sport magazin;1 4 .0 0 M oto r; 1 4 ,3 0 E xp lo ziv ;15.00 Filmul şi televiziunea; 15,30 Lună sălbatică (s); 16,30 Real TV;1 7 .0 0 C a m e ra de rîs ; 1 7 ,3 0 M .A .S H (s ); 18,00 Focus; 19,00 Poliţia în acţiune; 20,00 Com edy Bar; 22 ,00 Legea marţială 2 (f.a. SUA 1992); 0 ,0 0 M .A.S.H. (s/r); 0,30 Film erotic; 2,00 Focus (r).

D u m in ică , 11 august 7 ,00 Tradiţiile românilor; 8 ,00

Desene anim ate; 1(),30 Hit 4 0 - top*m uzical; 11,30 www.primatv; 1 2 ,3 0 Am bient; 13,00 Levintza prezintă; 1 3 ,3 0 Sania răzbunării (dramă C anada 1986); 15,30 Dog Show; 1 6 ,0 0 Orăşenii (co. SUA 1991); 18,00 Focus; 19.00 între viaţă şi m oarte; 20,00 Cîrcotaşii în E u ro p a ; 2 1 ,0 0 Im a g in i în oglindă 2 (th rille r S U A 1993);2 3 .0 0 Z a n d a le e (d ra m ă S U A 1991); 1 ,00 Dog Show (r); 1,30 Levintza prezintă (r).

R ăzb u n ă to rii (w , S U A 1955);19 .00 Observator; 2 0 ,00 Dune (S F C a n a d a /G e r ./S U A 2 0 0 0 );2 1 .0 0 C om petiţia Fresh (div.);23 .00 Soldaţi fără voie (f.a. SUA 1988); 1 ,00 R ăzbunătorii (f/r); 2 ,30 Zile din viaţa noastră (s);5 .00 Soldaţi fără voie (f/r).

S îm bătă , 10 a ugu st 7 ,3 5 Ş tiri (r); 7 ,5 0

Videoclipuri; 1 1 ,00 Atelierul lui New ton (s); 11,30 Docum entar DW; 12,00 Cîntece populare (r); 1 3 ,0 0 D o cu m en tar D W ; 1 3 ,30 M elod ii, m elodii; 1 4 ,00 A tacul cavaleriei uşoare (f/r); 16,10 Cutia muzicală; 17,05 Atelier lui Newton (s /r); 1 7 ,3 5 Videoclipuri; 18 ,00 Germ ania în direct (do); 18,30 Telejurnal; 19 ,00 Caleidoscopul artelor (do); 19,30 C oncert de muzică populară; 20,30 în arşiţa nopţii (thriller SUA 1967); 22,30 C u tia m u z ic a lă (r); 2 3 ,3 0Telejurnal (r); 0,00 Videoclipuri.

D u m in ică , 11 august 7 ,3 5 T e le ju rn a l (r); 8 ,0 5

Videoclipuri; 11,00 Strada copiilor (s); 12,00 Atelierul lui Newton (s);12 .30 D ocum en tar DW ; 13,30 Cheile succesului (s); 14,00 în arşiţa nopţii (f/r); 16,00 Cîntece p o p u lare ; 1 7 ,0 0 C iv iliza ţie şi s p ir itu a lita te ; 1 7 ,3 0 M e lo d ii, melodii; 1 8 ,00 Puterea politicii;18.30 Telejurnal; 19,00 Germania astăzi (do); 19,30 Concert; 20,30 Buletin de Bucureşti (co. România 1 9 8 2 ); 2 2 ,0 5 L o to -P ariu -T rio ; 22,20 Casa bîntuită (thriller SUA 1 9 9 1 ); 0 ,0 0 T e le ju rn a l; 0 ,3 0 Videoclipuri.

S îm bătă , 10 augustf iC E S a 7 ,15 Terra nostra (s/r); 8,15 Poveştiri adevărate (r); 9,00 Aventurile lui Papyrus (s); 9 ,30 în g e ra ş u l (s ); 1 1 ,4 5 C ăs u ţa poveştilor; 12,15 Petrecerea (div./ r); 13,45 Fem ei înşelate (s); 15,00 Din viaţă; 15,30 Betty cea urîtă (s); 16,30 Terra nostra (s); 17,25 Amor de căţel (s); 19,30 Poveştiri adevărate; 20,00 Clona (s); 22,00 Iubire fără de păcat (s); 22,50 Esenţă pură (s); 23,40 Poveştiri adevărate (r); 0 ,10 Betty cea urîtă (s/r); 1 ,00 Muzica de acasă; 2,00 D an s e a ză cu mine! (r); 3 ,0 0 Clona (s/r); 4 ,5 0 Iubire fără de păcat (s/r); 5 ,40 Acasă la români (r).

D um in ică , 11 august7 ,1 5 Te rra nostra (s/r); 8 ,15

P o v e ş tir i a d e v ă ra te (r); 9 ,0 0 Aventurile lui Papyrus (s); 9 ,30 îngeraşul (s); 11,45 Amor de căţel _(s/r); 1 3 ,4 5 Esenţă pură (s /r); '14,30 M uzica de acasă; 15,00 la­mă acasă! (mag.); 15,30 Betty cea urîtă (s); 16,30 Femeile lui Andrew (s); 17,00 Petrecerea (div.); 18,30 Jake şi grăsanul (s); (s); 19,30 Poveştiri adevărate; 20,00 Clona (s); 22 ,00 Iubire fără de păcat (s); 2 2 ,5 0 E c o m o d a (s ); 2 3 ,4 0 Poveştiri adevărate (r); 0 ,10 Betty cea urîtă (s/r); 1,00 Chef de chef (r); 2 ,0 0 E com oda (s /r); 2 ,5 0 Clona (s/r); 4 ,40 Iubire fără de păcat (s/r); 5 ,30 Acasă la români (r).

R e dac ţia nu îş i asumă responsa - - b iiita tea p e n tm schim bările in tervenite în program e le po s tu r ilo r de televiziune.

T E L E 7 a b cTunte, Str. Ubertntfi Ar. 1 Bloc A 32f / :***** mrnxtKje

u.OM II 31 «2 Tal: 043 336S15

Astăzi, de la ora 18,00: R E TR O S P E C TIV A T E L E 7. A C TU A L

' - T - l Ă i l V V V

Centrul MedicalStr. Mehedinţi nr. 1.3

(lîngă “BIG” Mănăştur) O feră se rv ic ii medicale in

spec ia lită ţile :- derm atovenerologie si alergologie ’- obstetrică - ginecologie şi ecografie- medicină internă

ortopedie- e co gra fie , E K G , probe funcţionale ventilatorii- laborator clinic computerizat

Recoltări - zilnic 7.30 • 11.00 Informaţii şi programări

telefon: 17.11.84.

Dispensarul Policlinic cu Plată 5

instituţie cu vechi îrenume în asigurareaconsultaţiilor medicale,angajează medici detoate specialităţile.

Adresa: Ştefan Ludwig Roth(fosta Mâloasa) nr. 19 Tel.: 130.330 sau 432.557.

S CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE

Calea Moţilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar

Tratamente stomatologica complexe:

• terapie • protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, implante) Programări zilnic b teL: 430.021

Orar: luni - vineri: 9 -19,

sîmbâtâ: 10 -13.

CABINET MEDICAL ONCOLOGICC L U J - N A P O C A ,

s t r . P R O F C I O R T E A n r . 9 ( c a r t i e r G r i g o r e s c u )

C O N S U L T A Ţ I I :

P ro f .d r . LU CIA N LAZĂR( G in e c o lo g ie , C h i r u r g ie , O n c o lo g a )

L, M i: 15-18; M a, J : 16” -18*

Dr. VALENTIN POPESCU(Chirurgie, Oncologie)

Ma, J: 1430-16; V: 15-17S: 9-11D r. D A N -S O R IN P O P E S C U

(Urologie)L, Mi: 1 0 -2 0 ; M a ,J :1 8 ” -20

V: 16-20 P R O G R A M A R E :

v te l/fa x (0 6 4 ) 1 8 .7 6 .0 4 î n t i m p u l o r e l o r d e f u n c ţ i o n a r e

a c a b i n e t u l u i

MEDIPRAX .* Centru m edical

Prof. Dr. HUŢANU Ioan Cluj-Napoca,

str. Ion Meşter 2/21 CO N SU LTAŢII

TR A TA M E N TE , URGENŢE:

C H IR U R G IE P E D IA T R IC A ; O R T O P E D IE ; M A L F O R M A Ţ II C O N G E N IT A L E ;. U R O L O G IE P E D IA T R IC Ă ; P E D IA T R IE ;M E D IC IN Ă G E N E R A L Ă ; D E R M A T O L O G IE ; H O M E O P A T IE ţ B IO E N E R G IE ;E C O G R A F IE .

Informaţii, programări la telefon: (064) 421806; 094-605935.

Linia telefonică de intervenţie în criză si prevenţie a suicidului iniţiată de

LMILITORIIIIH SiVlTATi: .tllYW.i CLU

stă la dispoziţia dvs. de luni pînâ vineri, între orele 8 - 22. Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.______

ADEVĂRULî d e Cluj

K u y ; : . A ’Î M i ' u i i ) o iZ ia ru l n o s t ru fo lo s e ş te ş t ir i

fu rn iz a te d e a g e n ţ i i le R O M P R E S ş i M E D IA F A X .

AVERTISMENTE ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ÎN IRAK"THE TIMES"

C o n s i l ie r u l n a ţ io n a l p e p ro b le m e d e securita te d in tim pu l războ iu lu i d in G o lf (1991), B rent S c o w c ro ft , l-a a v e r t iz a t p e ac tu a lu l p re şe d in te G e o rg e W . B u sh că invada rea Irakului în a s e m e n e a m o m e n te a r p rovoca o “e x p lo z ie ” a s itu a ţie i d in O rie n tu l M ijlo c iu şi a r sorti e ş e c u lu i ră zbo iu l in te rn a ţio na l antite roris t purtat d e S U A . Fostu l cons ilie r am erica n , care a ră m a s u n a p ro p ia t al fa m ilie i B u sh , l-a

' în d e m n a t p e p re şe d in te să s e concen treze , în p a r a le l, a s u p ra e fo r tu r i lo r m e n ite să c o n d u c ă la în c h e ie r e a u n e i p ă c i is ra e lia n o -p a le s tin ie n e ş i a su p ra even tua le lo r am en in ţă ri la se cu rita te a S U A . în p lus, B rent S cow cro ft, a s u b lin ia t că d ec la n ş a re a unui războ i îm p o tr iv a Ira k u lu i fă ră a s ta b ili o le g ă tu ră în te m e ia tă în tre l id e ru l ira k ia n , S a d da m H u s s e in , ş i e v e n im e n te le d in 11 septem brie , a u to rită ţile de la W a sh in g to n riscă să g e n e re z e o a d e v ă ra tă c o n f la g ra ţ ie în O rientu l M ijlo c iu .- A c e s te a v e rt is m e n te au v e n it pe fondul d e c la ra ţiilo r fo s tu lu i ş e f al F o r ţe lo r D efens ive . b ritan ice , L o rd B ram a l, p o tr iv it c ă ro ra M area B rita n ie r is c ă să f ie a tra s ă în tr -u n 'ră z b o i “foarte;- fo a r te m u rda r”.ş i d e lungă du ra tă dacă

-va s p r i j in i a ta c u l S U A îm p o tr iv a Ira ku lu i. A ce laş i fo s t o fic ia l a fă c u t a p e l la p rem ie ru l b r it a n ic T o n y B la i r s ă d e a d o v a d ă de. p re c a u ţ ie , a v e r t iz în d că e s te p o s ib i l ca în lă tu ra re a lu i S a d d a m H u s s e in sâ nu fie ju s t if ic a tă . n ic i m o ra l, n ic i le g a l. "N u avem d rep tu l d e a a ta c a -o ţa ră d o a r pen tru că nu ne p ja c e co nd u ce rea de aco lo . S e p resupune că n o i s în te m ce i ca re avem in iţia tivă în cazul c h e s t iu n ilo r m o ra le a le lu m ii” , a d e c la ra t"

a ces ta C a n a lu lu i Patru al postu lu i de ra d io B B C , la s fîrş itu l a ces te i să p tă m în i. B re n t S c o w c ro ft a a p re c ia t, de asem enea , că “e s te o c h e s t iu n e , d e s ta b il i r e a p r io r i tă ţ i lo r ,

" n ic idecum că S a d da m Hussein a r fi p rob lem a. L id e ru l ira k ia n s -a a n g a ja t d e ja în d o u ă ră zbo a ie c a re i-a u se că tu it resu rse le m ilita re .. P reşed in te le S U A a anunţa t că te ro rism u l es te p ro b le m a n o a s tră num ăru l unu. S addam e s te '

- o p rob lem ă, da , d a r nu prin p rism a te ro rism u lu i; in te rn a ţio n a l” . - -

Fostu l c o n s ilie r naţiona i a ţin u t să a tra g ă a te n ţia a s u p ra “ c o n s e n s u lu i in te rn a ţio n a l a p ro a p e u n a n im ” îm po triva in te n ţiilo r S U A d e .- a a taca Ira ku l. O fic ia lii b ritan ic i a u a ve rtiza t în re p e ta te r în d u r i S U A să n u în c e rc e s ă ■ fo lo s e a s c ă ră z b o iu l a n t ite ro r is t. ca s c u z ă

- pen tru a a ta c a Ira ku l. La H anovra , o raşu l să u nata l, ca nce la ru l germ an , G e rha rd S chroeder, ş i-a la n s a t ca m p a n ia e lec to ra lă în .v e d e re a a le g e rilo r le g is la t iv e c e v o r a ve a lo c în lu n a s e p te m b rie c u u n d iscu rs în ca re d is tan ţea ză

' a u to rită ţile g e rm a n e d e pos ib ilu l a ta c a l S U A îm p o tr iv a Ira k u lu i. L id e ru l P a rtid u lu i S o c ia l

' D e m o cra t (P S D ) a su b lin ia t că G e rm a n ia , nu d o re ş te să m a i fie un p a rte ne r ta c it a l S U A ,; c o n tr ib u in d c u sp rijin financ ia r, aşa cu m a , fă c u t-o în t im p u l ră z b o iu lu i d in 199 1 . D e a sem enea-/ ca n c e la ru l germ an a s u b lin ia t c ă a tî t re la ţ i i le p o li t ic e d in tre W a s h in g to n ş i a lia te le s a le e u ro p e n e , c î t ş î r is c u r ile ş i im p lica ţiile u n u i a sem enea a ta c s în t p rea m a ri pen tru a ju s t if ic a o dec iz ie u n ila te ra lă a S U A , c h ia r şi în c a z u l în ca re a r s im ţi că secu rita tea lo r es te a m e n in ţa tă .

A rab ia S a u d ită ş i Iranul se o pu n şi e le une i ■acţiuni a m e ric a n e îm po triva Iraku lu i. M in is tru l s a u d it d e E x te rn e , S aud a l Fa isa l, a a v u t

, în trevederi separa te a tîtc u p reşed in te le iranian, M oham m ed Kha tam i, c ît ş i cu om o lo g u l său iran ian, Kam al K harraz i, în tim p u l une i v iz ite de o z i pe care a e fe c tu a t-o re c e n t la Teheran. “ D acă agres iunea îm p o tr iva une i ţă r i devine un obicei, în se a m nă că n ic i un g u ve rn sau

'ţa ră nu va fi c ru ţa t” , a d e c la ra t p reşed in te le iran ian. Cu to a te acestea , to t e l a re m arca t că Irakul este responsabil în parte pentru tensiunile d in regiune după ce a d u s u n ră zbo i s îngeros cu Iranul. în anii '80, ia r în 1991 a in va d a t- K u w e itu l â tră g în d in te rv e n ţ ia în fo r ţă a com unită ţii in te rna ţiona le ş i, u lte rio r, un d rastic reg im de sancţiun i.

M o h a m m e d K h a ta m i a fă c u t a p e l la “ c o o p e ra re re g io n a lă în tre s ta te le v e c in e Iraku lu i pen tru a -l în cu ra ja s ă s e co n fo rm e ze r e z o lu ţ i i lo r O N U ş i - a l t o r i a c o r d u r i in te rna ţiona le ". “ Iranu l ş i A ra b ia S a u d ită , în' spec ia l, tre b u ie să se in p b iliz e z e pen tru a apă ra p res tig iu l ş i d e m n ita te a Is la m u lu i” , a con tin u a t a ces ta . “ N e -a m o p u s d in to tde a u na o rică ru i ă ta c îm p o tr iv a u n e i ţă r i m u su lm a n e sau arabe ş i a c e s t luc ru e s te va la b il ş i în ca zu l Iraku lu i” , a d e c la ra t m in is tru l s a u d it de ex te rne , ca re a ţin u t s ă tra n s m ită u rr m esaj Teh e ra n u lu i d in p a rte a p r in ţu lu i m o ş te n ito r

’ A bda llah a l A ra b ie i S a u d ite d e co n tin u a re a c onsu ltă rilo r d in tre ce le d o u ă p u te ri reg iona le . R us ia , una d in p u ţin e le ţă r i c a re a u o poziţie fa v o ra b ilă Ira k u lu i, s -a o p u s v e rb a l u n e i e ven tua le a c ţiu n i m ilita re a S U A îm p o triva Ira ku lu i; în p re ze n t, S U A a u s ta ţio n a te în reg iunea G o lfu lu i P e rs ic 2 5 .0 0 0 d e m ilitari,

. d in tre ca re un n u m ă r d e 5 .0 0 0 -6 .0 0 0 (în spec ia l m ilita ri d in fo rţe le a e rie n e am ericane) d es fă şu ra ţi la b a za a e ria n ă s a u d ită P rince S u lta n d in su du l R iadu lu i.

TURCIA TRANSMITE UN SEMNAL CLAR UNIUNII EUROPENE

GREClfi SPULBERA MITUL ORGANIZAŢIEI

TERORISTE 17 NOIEMBRIE

’IZVESTIA’

“ U n p a s c u r a jo s ” , a s t fe l a ca rac te riza t C om is ia E u ropeană adoptarea d e că tre P a rlam en tu l Turciei a pache tu lu i de “re fo rm e d e m o c ra tic e -c h e ie ” . A cu m , c e l puţin fo rm a l, leg is la ţia s ta tu lu i tu rc este a lin ia tă la cea europeană, fap t ce a r 't re b u i să anu leze barie re le pe care le -a în tîin it Turcia în lungul său d ru m c ă tre E u ro p a u n ită . "S c h im b a re a c u ltu r i i p o l i t ic e " , asupra c ă re ia insista a tît de m u lt UE, s e p a re că a avut loc. C e-i drept, d e o ca m d a tă d oa r pe hîrtie.

P achetu l de legi s-a doved it unu l im punător de azi înainte, “pe tim p de pace” , în Turcia nu va m ai exista p e d e a p s a c u m o a rte a ; a fo s t s o lu ţio n a tă - ş i p ro b le m ă în v ă ţă m în tu lu i ş i a d ifu z ă r i i programelor audiovizuale în lim ba kurdă; a u fost suprim ate pedepsele împotriva cetă ţen ilo r pentru critica adusă institu ţilo r de s ta t (inclusiv a rm a tă ); a u fo s t a te n u a te pedepsele pen tru partic ipa rea la demonstraţii publice; a fost găsită o soluţie pentru drepturile populaţie i nemusulmane. •

E u fo r ia e u r o p e n i lo r -re s te firească: în T u rc ia a a v u t lo c un e v e n im e n t “ is to r ic ” , c h ia r d a c ă d e o c a m d a tă d o a r la n iv e l le g is la t iv . în s ă , s p e ră l id e r i i europen i, d e c iz ia P a r la m e n tu lu i tu r c a r p u te a im p u ls io n a e u ro p e n iz a re a în m u lte a lt e p rivin ţe a popu la ţie i a c e s tu i s ta t “ a s ia t ic ” , c a re , d in p u n c t d e v e d e re g e o g ra f ic , s e a f lă în vec ină ta tea im ed ia tă a E u rope i. “ D e c iz ia P a r la m e n tu lu i ( tu r c ) reprezin tă un sem na l im p o rta n t, ca re d e m o n s tre a ză 'te n d in ţa ce le i m a i m are pă rţi d in c o n d u c e re a po litică a T u rc ie i de a s e a p ro p ia d e va lo rile şi s ta n d a rd e le U n iu n ii E u rop e n e ” , a s u b lin ia t C o m is ia E u ro p e a n ă . “ P o z iţ ia n o a s t r ă c o n s e c v e n tă " în c e p e s ă d e a r o a d e ” , ş i-a e x p r im a t o p in ia p e rs o n a lă ş i c o m is a ru l p e n tru e x t in d e re a U E , G u e n te r V e rheugen . E ste a d e v ă ra t că , în ca lita te d e p o litic ian , V e rh e u g e n trebu ie să fie optim ist. T o tu ş i, es te p u ţ in p ro b a b il c a . p r in t r e fu n c ţ io n a r i i e u r o p e n i, d e la B ruxe lles să ex is te p e rs o a n e a tît d e n a iv e , în c î t s ă c re a d ă că

p ro c e s u l d e e u r o p e n iz a r e " a popu la ţie i tu rce va fi ireve rs ib il şi îş i v a a c c e le ra r i tm u l în m od co ns ide rab il. în re a lita te , tu rc ilo r le va fi d es tu l d e g re u “să -ş i ucidă la tura as ia tică ".

A ce s t lucru a fo s t dem onstra t în m od co nv in g ă to r ş i d e u ltim ele dezba te ri pa rla m e n ta re , ca re s-au pre lug it tim p de d ou ă z ile . D oar p e rs e v e re n ţa i-a a ju ta t pe p ro g re s iş tii ş i “e u ro p e n iş t i i" d in Parlam entu l tu rc sâ c îş tig e d isputa cu ce ila lţi co leg i. D e aceea , nu este o în tîm p la re fa p tu l că p înâ şi d u p ă v o t , a n u m ite a s p e c te “sensibile" au răm as nesoluţionate: d e ’ e x e m p lu , va fi o a re pen tru u lt im a d a tă p u s ă în a p lic a re sentinţa de ped e a psă cu m oartea, p ronunţa tă de jus tiţ ie în că în 1999, îm p o tr iv a l id e r u lu i P a r t id u lu i M uncito rilo r din K u rd is ta n (PKK), A b d u lla h O c a la n ? în a fa ră de aceasta, “pachetu l e u ro p e an ” de legi a fos t adop ta t p e fondu l unei c rize a c u te d in T u rc ia : co a liţia g u ve rn a m e n ta lă ‘ a p ro a p e că s-a destrăm at, ia r a ce ia ş i depu ta ţi au d e c is s ă p tă m în ă t re c u tă să o rg a n iz e z e a le g e r i le g is la t iv e

antic ipa te , pe da ta de 3 noiem brie. C ine ştie care va fi a titud inea noilor ■deputaţi fa tă d e aces t pachet de leg i? în aceste cond iţii, realiştii de la B ru x e lle s n u a u p re a m u lte m o tive de bucurie . A r fi m u lt mai util dacă “s -a r lega d in tim p la cap" p e n tru a se g în d i cu m să evite ca p c a n a pe c a re le -a u în tins -o co leg ii p rog res iş ti d in Turcia.

D oar, a do p tîn d aces t pachet de re fo rm e , tu rc ii a u a n u la t practic toa te argum ente le europenilor care se dec la rau îm po triva accelerării p rocedu rilo r de a de ra re la UE a T urc ie i (ţară cu o popu la ţie de 60 de m ilioane de locu ito ri). Acum , p o tr iv it jocu lu i po litic , m ingea -se a fiâ în te renul UE. Ş i răspunsul său trebu ie să fie unu l încura jator p en tru A n ka ra . D ar se pare câ fu n c ţ io n a r i i e u ro p e n i au g ă s it so lu ţia . Ei au inc lus în scrisoarea lo r p lin ă d e o p t im is m p r iv in d s itua ţia d in T u rc ia un pasaj, redus c a m ă r im e , în s ă e x tre m d e im portan t: “M u lte v o r dep inde de re a l iz a re a p ra c t ic ă a le g i lo r adop ta te . în u rm ătoa re le luni, UE in te n ţio n e a ză .să m on ito rizeze cu cea m a i m are a ten ţie aces t lucru”.

N u c le u l d u r a l o g a n iz a ţie i te o r is te 17 N o ie m b r ie (1 7 -N ) s e a flă d e ja la în c h is o a re , în c o n d iţiile în c a re m ă r tu r is ir i le o b ţ in u te d e la m e m b rii a c e s te ia în c e p tre p ta t s ă s p u lb e re le g e n d a fă u r ită în tre i d e c e n ii d e te ro a re . “C e s -a în tîm p la t c u a fu r is itu l ă la d e c e a s ? “, e s te în tre b a re a c a re re v in e c a o litan ie^ p e b u z e le lu i S a w a s X iro s , a f la t p e p a tu l unu i s p ita l d in A te n a . în fa ţa lu i, re s p o n s a b ilu l c u lu p ta a n t ite ro r is tă , lo a n n is D io tis . a re ră s p u n s u l: c e a s u l a lu a t-o în a in te ,' ia r b o m b a c e u rm a să f ie a m p la s tă în p o rtu l P ire u a e x p lo d a t a n tic ip a t, p re d p itîn d a s tfe l.c ă d e re a o rg a n iz a ţ ie i te ro r is te c u n o s c u tă c a c e a m a i im p e n e tra b ilă d in E u ro p ă .

în p o f id a a s ig u ră r ilo r p u r tă to ru lu i d e c u v în t a l g u v e rn u lu i, T e le m a q u e H y r it is , “ N u e x is tă n id o le g ă tu ră c u te ro r is m u l” , G re c ia e s te o b s e d a tă d e o rg a n iza ţia 1 7 -N : în 2 7 d e a n i d e e x is te n ţă , te ro r iş t ii a u c o m is 2 3 d e a s a s in a te ş i a u d e ju c a t v ig ile n ţa a 21 d e m in iş tr i d e In te rn e un b ila n ţ c o n s id e ra t d e s tu l d e p ro lif ic d e c e tă ţe n i, o a m e n i p o lit ia ş i m a s s -m e d ia . L a 1 7 n o ie m b r ie 1 9 7 3 , J u n ta m ilita ră d e la pu te re re p r im a cu ta n c u r i o re v o ltă p o p u la ră s tu d e n ţe a s c ă în A te n a , e v e n im e n t c e 'a d a t n u m e le g ru p ă r ii. în n o a p te a d e C ră d u n d in 1 9 7 5 ,1 7 -N îş i in a u g u ra m a c a b ra a c tiv ita te a s a s in în d u - l p e re s p o n s a b ilu l C IA în G re d a . D e a tu n d , d is c u rs u l u ltra s tîn g is t, n a ţio n a lis t ş i a n t ia m e r ic a n a l g ru p ă r ii te ro r is te , a lă tu r i d e in c a p a d ta te a g u ve rn u lu i d e a a re s ta m ă c a r u n s in g u r m e m b ru a l a c e s te ia , a s e rv it la c o n s tru ire a u n u i. m it c u c a re m u lţ i g r e d s -a u id e n tif ic a t. S o n d a je le a ra tă c â 2 2 la s u tă d in tre g re d c o in d d c u ide o lo g ia a c e s te ia şi a p ro x im a tiv 1 2 la s u tă îi c o n s id e ră p e m e m b rii să i " re vo lu ţio n a ri s o d a l i” . '

T o tu l a în c e p u t s ă se c la t in e c u a c e h e x p lo z ie fo r tu ită d in 2 9 iu n ie . C o n v o r b ir i le lu n g i d in t r e D io t i s . ş i X i r o s l a 's p i t a lu l E v a n g h e lis t a u d a t, în s fîrş it , p r im e le ro a d e ş i 1 5 m e m b r i a i o rg a n iz a ţie i, în tre c a re ş i lid e ru l lo r, A le x a n d ro s G io to p o u lo s , ş i n u c le u l 1 7 -N e ra u a res ta ţi, ia r m a jo r ita te a a s a s in a te lo r c la r if ic a te .

D u p ă c u m b ă n u ia u a n c h e ta to r ii, 1 7 -N e ra în m a re m ă s u ră “o a fa c e re " d e fa m ilie . D o i fra ţ i a i lu i S a w a s ş i-a u m ă r tu r is i t p a r t ic ip a re a în m a i m u lte a te n ta te , 'p o l i ţ ia s u s p e c t în d -o d e im p lic a re ş i p e p rie te n a lu i, A lic ia R o m e ro , d e c e tă ţe n ie s p a n io lă . F o s ta lu i s o ţie e s te în p re z e n t c ă s ă to r ită to t c u u n m e m b ru a l g ru p ă r ii, c a re ş i-a m ă rtu ris it, la r în d u l lu i, a p a r te n e n ţa la c la n . O a ltă fa m ilie , S e rfis , r iva lă cu m e m b rii X e ro s , p a r t ic ip ă la c la n c u tre i v e ri ... In to ta l, po liţia c a lc u le a z ă c ă 1 7 -N e s te fo rm a tă d in 5 0 de p e rs o a n e , in c lu z în d fa m ilia ş i p r ie te n ii c a re o fe ră a c o p e r ire unu i n u c le u d u r, a lc ă tu it d in 15 m ilita n ţi. M ă r tu r ii le n u a u a p a rţ in u t în e x c lu s iv ita te lu i S a w a s X iro s . E x c e p tîn d u - i p e lid e r ii 1 7 -N , to ţi m e m b r ii o u fă c u t co n fe s iu n i s a u a u t r ă d a t c a u z a . D e n u n ţu r ile re c ip ro c e ş i d e z v ă lu ir ile a c o rd a te p re s e i a u s p u lb e ra t în tr -o lu n ă m e c a n is m u l c a re a u m ilit s ta tu l e le n t im p d e tre i d e c e n ii.

L ipsa d e s u p o rt ideologic d e m o n s tra t în declaraţiile celor a re s ta ţi d e z v ă lu ie o o rg a n iz a ţie m u lt m a i pu ţin politică ş i m a i a p ro p ia tă c rim e i o rg a n iz a te d ec ît se b ă n u ia . P o liţia a n c h e te a z ă cu p riv ire la c o n e x iu n ile lu i G io to p o u lo s cu g ru p u ri c a re n u a u n id o le g ă tu ră c u v e d e r ile s tîn g ii re v o lu ţio n a re . O rg a n iz a ţia 1 7 -N n u a fo s t co m p le t d e z a rt ic u la tă , însă c h ia r ş i p re c a u tu l m in is tru d e In te rn e s e a ra tă o p tim is t. C în d m a rţe a tre c u tă a fo s t d a t p u b lic ită ţii un p re s u p u s c o m u n ic a t al o rg a n iza ţie i, d l C h ry s o c h o lid is l-a c a lific a t d re p t r id ico l: “ 17-N s e află la K iro la d is ( în c h is o a re )" . C e lu le le d e e x tre m ă s e c u r ita te d in G re d a s în t a c u m o c u p a te d e 14 d in tre m e m bri, d u p ă cu m o d in ioa ră a p a rţ in e a u m e m b r ilo r J u n te i m ilita re , ce i m a i în v e rş u n a ţi o po za n ţi a i lo r. E s te în s ă p o s ib il c a , în c a z u l în ca re lid e rii o rg a n iza ţie i s e h o tă ră s c s â v o rb e a s c ă , s ă ia s ă la lum in ă p re s u p u s e legă tu ri d in tre P A S O K şi 1 7 -N (a m b e le a u c a o rig in e c o m u n ă a n ii ’70) sa u v re o în g r ijo ră to a re c o n e x iu n e c u E Y O , s e rv ic i i le e le n e d e in fo rm a ţii. In p r im u l lo r c o m u n ic a t, 1 7-N s e p re z e n ta d re p t "p re c u rs o a re a u n e i re v o lu ţii" . R e z u ltă i ro n ic fa p tu l c ă , a ş a c u m s u b lin ia u m a i m u lte z ia re e le n e , e v e n im e n tu l ce l m a i re vo lu ţio na r p e n tm G re d a , d e la re in s ta u ra re a d e m o c ra ţie i, s ă fie to cm a i ce l a l d is p a r iţ ie i s a le .

'NEZAVISIMAIA GAZETA"

P oziţia M o scove i de te rm in ă K ievu l să în ceapă propriul jo c . D upă o perioadă de că ldu ră aproape tropicală c a re s-a în reg istra t în re la ţiile d in tre M oscova şi Kiev, se pare că a sosit tim pul ca pendulul ucrainean să se a p le ce în d irecţia opu să R usie i.' A cest lucru este d em o n s tra t de m ai m u lte lucru ri: 1. de insistenţa - Kievului în ceea ce p riveşte în fiin ţa rea une i zone de comerţ lib e r în cadru l G U U A M (organ izaţie econom ică formată d in G eorg ia , U cra ina, U zbekis tan , A rm enia şi Republica M o ldova), ca a lte rna tivă la C om unita tea Economică Euro-Asiatică (C EEA), dom inată de Rusia; 2. de noua e tapă în ca re a in tra t “războ iu l” com ercia l, legat d e in troduce rea une i ta xe va m a le de 32 de procente pen tm autom ob ile le ruseşti; 3. de in ten ţia Kievului d e a-ş i bă tă to ri o că rare sp re N A TO , oco lind Rusia; 4 . d e anu la rea , p rin ju s tiţ ie , a dreptu lu i de folosinţă a o b iec tive lo r de pe; u sca t pen tm Flota R usă de la M area N eagră ; 5. de accep tu l sta tu lu i ucrainean de a găsi un în locu ito r Rusiei în m is iun ile de restabilire8 păcii în spaţiu l C S I.

Desigur, acestea s în t d oa r e lem en te disparate a le unei palete econom ice şi politice extrem de com plicate ale re la ţiilo r b ila te ra le ruso-ucra inene. Totuşi, dorin ţa Kevului d e a-ş i apăra cu cea m ai m are înverşunare feresele sa le sem nifică, după toa te probablită ’ţile, că

pendulul ucrainean a început să se încline într-o d irecţie foit mai depa rte de M oscova” . Cu a tît m ai m ult cu c ît Kevul a a vu t parte de un co lectiv profesora l extrem de - bun: U craina a s im ţit p e propia-i p ie le p ragm atism ul şi asprimea lu i V la d im ir Puţin şi a echipe i acestuia. E

•= tim pul s a s e num ere pietre le. Se pare că pentru Kiev a sos it vrem ea să-şi num ere acele p ietre care au răm as încă neam nca te . -

în p rim u l rînd, Kievul trebu ie să reac ţioneze în tr-un fe l la o fe n s iva d ip lom atică a Rusiei d in p rim a jum ăta te a a nu lu i 2 0 0 2 , care s-a în che ia t cu re un iu ne a G-8 (ce le ş a p te s ta te puternic indus tria liza te p lus Rusia) ş i a G -2 0 (N A T O plus R usia)/ P o triv it po lito logu lu i V ă d im K a rase v , pentru U cra ina esen ţa p rob le m e i nu ' constă a tît în faptu l că R usia a fost accep ta tă în clubul ce lo r m a i b oga te ţări d in lum e pe baza u n o r princip ii aproape de egalitate, d în tendinţa de a fo rm a structuri de relaţii internaţionale p e fra za conceptului de “concert a l su pe rp u te rilo r” . A început fo rm area e lite i m ondia le , p roce s în ca re Rusia es te din ce în ce m ai m ult im p lic a tă ş i ca re p rez in tă a nu m ite r is c u ri pentru U cra ina , ex is tînd posibilitatea ca ea să n im erească în zo na d e in flu e n ţă şi de contro l rusesc. _

E s te e v id e n t că Ucraina doreşte să in te rp re teze în a cest co nce rt propria partitură, ch iar dacă nu.în calitate de so lis t, ta tă de ce, pentru Ucraina e s te ex trem de im po rta n t să stabilească nişte relaţii spec ia le cu UE şi N A T O , o c o lin d R usia . A c e s t lu c ru s e re fe ră la ' sum m itu rile Ucraina-UE, precum şi la C arta priv ind un partene ria t specia l dintre Ucraina şi N A T O . Partea p roastă es te că SUA (şi m ai puţin eu ropen ii) aveau nevo ie d e aceste relaţii în a doua jum ă ta te a an ilo r ’90, a tu n d c în d existau tensiun i în triou l N A TO -R us ia - U cra ina. La vrem ea respectivă, Ucraina “fă ce a negoţ" cu m are succes cu situaţia sa geopolitică, suscitînd, în a cest fe l, in teresu l atît al Rusiei, cît şi a l O ccidentu lu i, însă, d u p ă d ed a n şa re a '“scandalulu i case te lo r” de la

sfîrşitul anului 2000 (provocat de înregistrarea pe bandă aud io a uno r convorb iri pe care le-a a vu t p reşed in te le K u c im a ş i ca re d e m o n s tre a ză im p lica re a lid e ru lu i Ucraipean în acţiun i ilega le) şi după pres iun ile p e ca re O cciden tu l ar în ce p u t să le e xerd te asupra lui Leon id K ucim a, liderul ucra inean a sch im bat cu rsu l ţă rii sp re “c ît m a i departe d e O cd d e n t", lansîndu-se d in nou în b ra ţe le M oscovei.

în aceas tă poz iţie d e îm bră ţişări s trînse cu R us ia a fo s t s u rp r in s ă U c ra in a d e e v e n im e n te le d in 11 se p te m brie . D in tr-o da tă , S U A şi R usia s -au p o m e n it în tr-o s ingură barcă antiteroristă , ia r aces t lucru a fix a t poz iţia U cra ine i în s fe ra de in fluenţă a R us ie i. S e pare c â la o ra a c tu a lă S U A nu a ii m o tive în te m e ia te p en tru a do ri o s c h im b a re a aceste i s itua ţii. A c e s t lucru a fo s t d e m o n s tra t ş i de sum m itu l G U U A M d e la la lta , la ca re S U A , prin reprezen tanţii să i, au d eo la ra t că s în t gata să acorde sprijin tehn ic şi fin a n d a r aces te i o rgan iza ţii, d oa r în co nd iţiile în care e a va d em o n s tra se rio z ita te a p la n u rilo r ş i in ten ţiilo r sa le . De a ce e a , U cra ina încearcă a c u m să le dem onstreze partenerilo r să i s tra te g ic i ş i S U A , ş i R usie i că e s te ca p a b ilă să re a lizeze p ro ie c te re g io n a le de pe rspectivă .

C h ia r şi aşa, es te e v id e n t că A m e rid i nu îi a rde la o ra actua lă d e U cra ina, fiind preocupată m a i cu se am ă d e p reg ă tire a -ca m p an ie i m ilitare îm po triva Iraku lu i şi d e so lu ţionarea p rob le m e lo r econom ie i am ericane . în a fară d e aceasta, o oarecare răceală a W ash ing tonu lu i fa ţă d e ac tiv ita tea politică a Kievulu i p oa te fi exp lica tă prin a titud inea neg a tivă a statulu i am erican fa ţă d e Leon id K u d m a . în tr-un cuvîn t, S U A nu se g răb e sc să investească în U cra ina , a tîta vrem e c ît p reşed in te le e i

e s te Leonid K uc im a . T o to d a tă , R u s ia nu p a re să m anifeste o a titud ine p rea d e sch isă fa ţă de în ce rcă rile U cra ine i d e a juca ro lu l.d e lid e r re g io n a l (de e xem p lu , în acelaşi G U U A M ).

L iderii d e la K iev co n ş tie n tiz e a z ă la fe l d e b in e p recum cei d e la M o scova e fid e n ţa d es tu i d e re d u să a parteneria tu lu i e c o n o m ic d in ca dru l G U U A M . D o a r doi la sută d in exportu l U crainei se îndreaptă spre state le m em bre G U U A M , ia r p en tru s ta tu l ucra in e an es te m u lt m a i im portan tă institu irea u n e i z o n e d e co m erţ lib e r cu R us ia . Insă , M oscova e s te d e a c o rd să d iscu te cu U cra ina desp re fo rm a rea u n e i as tfe l d e zo n e d o a r în cadru l C E E A , la c a re K ie v u l n u d o re ş te să a d e re , p referind s ta tu tu l d e o b s e rv a to r. “ E g o ism u l" e c o n o m ic ru sesc este a b so lu t e v id e n t ş i e s te d a r că s în t ş a n s e reduse 'pen tru fo rm area u n e i z o n e d e c o m e rţ lib e r în tre ce le două state. în aceste cond iţii, U cra ina este nevo ită să-ş i configureze propriile in te rese şi, d a c ă este nevo ie , să le apere d e R usia .

Un exem plu concludent în a c e s t se ns este ş i p rocesu l pe care La d esch is P ro cu ra tu ra G e n e ra lă a U cra in e i îm po triva F lo te i Fe d e ra ţie i R u s e d e la M a rea N ea g ră , în ce ea ce p riveş te “ră z b o a ie le c o m e rd a le " , în u lt im u l t im p U craina a c ţionează la fe l d e h o tă rît ca ş i R us ia . Ş i G U U A M , ş i e fo rtu rile U c ra in e i în d ire c ţia une i in teg ră ri europene, şi m ăsurile lua te d e că tre s ta tu l ucra inean în vederea a m e lio rş rii p o z iţiilo r s a le c o m e rd a le , to a te acestâa sîn t, pe d e o p a rte , p ro b le m e d e c o n ju n c tu ră politică şi econom ică. în să , p e d e a ltă parte , es te vo rba d e j i r o b le m e d e s u p r a v ie ţu ir e n a ţ io n a lă , d e independenţă ş i co m pe ten ţă a e lite i po litice uc ra in e ne , în condiţiile une i lum i a “m a rilo r naţiun i".

C a j i t a M

^.r$.74SQlska® •<a:

1 8 8 4 - S -a n ă s c u t P a n a it Istrati, scriitor româ- a f irm a tîn Franţa (m. 193

i i : . ■. evărul de

t e ş i t a s o l u ţ i a a “ c l a s e i w w ”

• D e c l a r a ţ i e a l u i A n d r e i M a r g a ,

U n i v e r s i t ă ţ i i “ B a b e ş - B o l y a i ” , C l u j -

r e c t o r u l

- N a p o c a •

« i m u n i

în Legea în vâ ţă m în tu lu i (1995) s-a adoptat soluţia greşită a învâţămîntului obligatoriu de opt ani. România se izola astfel de restul ţârilor europene, cu un învâţâmînt obligatoriu-din. cele mai scurte. Preluînd Ministerul Educaţiei Naţionale, în 1997, am iniţiat .studii de fezabilitate

pentru a înlătura această soluţie . greşită. Parlamentul României a

adoptat, în 1999, în Legea în v â ţă m în tu lu i, prevederea trecerii lâ , învâţăm întul obligatoriu de nouă ani. A m

-arătat atunci că, din raţiuni culturale profunde, va trebui trecut, nu. peste mulţi ani, şi în Rom ânia, la un învâţăm înt obligatoriu mai lung, asemenea ţârilor europene. Prin Ordinul Ministerului Educaţiei Naţionale. nr. .4 1 2 5 /1 9 9 9 şi a lte ' reglementări, p rin reformele angajate, s-a pregătit aplicarea Legii din 1999.

. După alte numeroase măsuri greşite, ce izolează România, Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Na decis în 2002 trecerea la învâţămîntul obligatoriu de nouă clase, luînd în calcul “ clasa zero” . T re c peste in cu lta confundare a metaforei “ clasa ze ro ” - ce desemnează în E u ro p a “ g ru p a m a re ” a g ră d in iţe lo r - cu o clasă şcolară, confuzie unică în ţările europene de astăzi. N u insist asupra faptului că, în orice ţară europeană, în vă ţă m în tu l

* obligatoriu s-a prelungit “ în sus”, nu pe seama preşcolarilor. Las la o parte împrejurarea că decizia Ministerului Educaţiei şi Cercetării duce la crearea de absolvenţi de gimnaziu la o vîrstâ la care, legal, aceştia nu pot fi angajaţi. în continuare,.

sem nalez d o a r p o litiz a re a rudimentară şi costisitoare a abordării învâţăm întulu i, în num ele căreia M in is te ru l Educaţiei şi C e rce tă rii este gata să malformeze un întreg sistem şi să izoleze Rom ânia în soluţii greşite, pe care nici o ţa ră europeană n u Ie îmbrăţişează. A r trebui aduşi la acest minister specialişti reali, care cunosc învâţămîntul din Rom ânia şi schim bărileeuropene şi care pot da soluţii chibzuite şi fundamentate, în locul diletantismului ce trece greşit drept expresie a democraţiei.

P r o f . u n i v . d r . A n d r e i M A R G A

V IE Ţ I I

- a a r t is te i b r ita n ic e K a te M E LLO R -La Centrul Cultural S IN D A N din C lu j-

Napoca este deschisă, în perioada 8 august - 7 septembrie 2002, expoziţia de fotografic a artistei britanice K a tc M E L L O R , intitulată IN S U L A . Expoziţia este organizată cu sprijinul U n iversită ţii de Artă şi Design în partencriat cu British Council şi face parte din suita de manifestări culturale organizate în cadrul Festivalului “Primăvara Britanică", al cărui popas clujean l-am marcat. Să mai spunem că exp oziţia este prdzentatâ publicului clujean după ce a fost itincratâ la '

Iaşi, Braşov, Timişoara şi Bucureşti, tot atîtea loctiri în care a înregistrat un real succes. Cluj-N apoca marchează punctul term inus al periplului expoziţiei prin România.

Sînt expuse 45 de imagini panoramice ale ţărmului britanic, artista surprinzînd în mem oria ochiului fotografic varietatea insulei. Pentru aceasta, Kate M eilor a pornit de la Shakespeare C liff din Dover - un port de tradiţie pentru intrările şi ieşirile din ţară - de-a lu n gu l ţărm ului M a rii B rita n ii,

imortalizînd peisajul la intervale regulate. Artista britanică îşi fixează obiectivul asupra insulei, fotografiind locuri alese cu grijă, câutînd să stabilească o legătură între identitatea geografică a ţării şi cultura acesteia. : *

Publictll clujean este invitat să viziteze expoziţia artistei Kaţe M eilor, deschisă la galeria Centrului Cultural Sindan (str. Universităţii nr. 3, et. I, ap. 5), de luni pînă vineri, între orele 9-17.

M . B .

• Vai de acela ce în viaţă nu cunoaşte cerinţele divinităţii, ale naturii sau nu le urmează în armonia vieţii, trăind la întîmplare.

• Experienţa-vieţii se dobîndeşte în timp şi nu uşor; uman şi valoros este de a prelua ştafeta de la cei ce au înregistrat succese anterior.

*. Semenului tău, încununat de lauri, nu-i pune piedici în elanul său creator, c i străduieşte-te din răsputeri şi în mod sincer să-l ajungi sau să-l întreci. _ ’/ Z

• în no b ile a zâ -ţi fiinţa prin înţelegere, dragoste şi muncă şi vei fi iubitul prezentului şi al viitorului.

• în surprizele dedicate copiilor să-şi facă loc, progresiv, şi îndemnurile la gîndire şi muncă creativă.

• Aspiră la succes doar atunci cînd credinţa şi voinţa te conduc spre acţiuni creatoare.

• Suferinţele să nu constituie piedică: fii credincios, cutezător şi vei reuşi! i

• De faptele nedemne nu te poţi ascunde închizînd ochii sau bâgînd capul în nisip: vei fi văzut şi recunoscut! ; -

• Incompetenţa ' apelează în to td e a u n a 'la ultima soluţie: violenta. . . >

G h e o r g h e P . L Ă Z A N U (din voi. Carte de învăţătură, cap.

“Chemările vieţii”)

Vara f i toamna festivalurilor

Festival International de Folclorla Cluj-Napoca ♦

în organizarea Ministerului Culturii i Cultelor, Prefecturii şi Consiliului udeţean C lu j, a prim ăriilor si onsiliilor locale din Cluj-Napoca, Dej, luedin, Turda, Chinteni şi Iclod, a

cunoaşte o amplă desfăşurare duminică, 11 august, cînd, la Mihai Viteazu va avea loc parada portului şi dansului popular, urmată de un spectacol în aer liber,'pe stadionul din localitate. Festivalul a fost integrat serbărilor prilejuite de Zilele localităţii Mihai Viteazu, programate în perioada

_10-11 august a.c. (expoziţie de carte, simpozion,-filmul Mihai Viteazu 400, lansare de ghid turistic etc.).

Concursul National dej

Proză Scurtă şi Eseu “Pavel Dan” ’.

“Mugurel de cîntec şijoc

Direcţiei Judeţene peniru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Cluj, Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj, Universităţii Tehnice, Şcolii de Arte şi a Asociaţiei Folclorice “Avram Iancu” din Cluj-Napoca, în perioada 13-19 august a.c. se va desfăşura la Cluj-Napoca şi în alte localităţi din judeţul Cluj cea de a X-a'ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor P Ă U N U L D E A U R şi S E R B Ă R IL E L A T I N I T Ă Ţ I I . Şi-au anunţat participarea ansambluri folclorice din Bulgaria, Grecia, Israel, Turcia, Macedonia, Italia, Rusia şi România.

Acesta este genericul Festivalului Internaţional de Folclor din 8-11 august a.c., organizat de Consiliul local şi Primăria comunei Mihai Viteazu, în colaborare cu Ansamblul “Fiii Moţilor” . Festivalul la care participă: Folk Dance Group “Eagles” din Tirana (Albania), “Cinka” din Hodmezo-Vâsârhely (Ungaria), “Aranyos Szek” din Moldoveneşti, Grupul folcloric “Feri Bacsi Unokâi din Turda, Ansamblul folcloric “Frăteanca” din Frata, “Plaiurile Urcii” din Urca şi Ansamblul “Fiii Moţilor” din Mihai Viteazu. Festivalul va

Ediţia a V lII-a a Concursului Naţional de Proză Scurtă şi Eseu “Pavel Dan” va avea loc la Turda şi la Triteni în 4 octombrie a.c. C oncursul, deschis ' tuturor creatorilor de literatură din ţară, în scopul omagierii operei unuia dintre cei mai valoroşi prozatori români - P A V E L D A N - este organizat, la a V lII-a ediţie a sa, de: Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional a judeţului Cluj şi Centrul Judeţean de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare Cluj, în colaborare cu Biblioteca Judeţeană “ OctaVian' Goga” , C o n siliu l Judeţean C lu j, Casa M unicip a lă de Cultură Turd'a, Primăria şi Consiliul local Turda. La secţiunea proză scurtă pot. participa orice autori, fie ei membri ai unor asociaţii profesionale

(Uniunea Scriitorilor din România, ASPRO etc.) fie nu, indiferent dacă au sau nu volum e publicate. Textele, dactilografiate în două exemplare, standard (caracter de 12, la V/z rînduri) vor fi expediate pînă Ia 27 septembrie a.c. pe adresa:. Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrim oniul C ultura l Naţjonal a judeţului C lu j, Piaţa Unirii nr. I, 3400 Cluj-Napoca, tel./fax: 064/197616.-

Fiecare concurent va. mai expedia alăturat şi un scurt C V conţinînd numele, prenumele, vîrsta, adresa, numărul de telefon şi un rezumat al activităţii literare. Numărul minim de texte expediate este de 3, cel maxim de 6. Fiecare plic va purta menţiunea: PentruC oncu rsul “ Pavel D a n” , la secţiunea eseu pot participa orice autpri*< fie ei membri ai unor asociaţii profesionale (Uniunea Scriitorilor din România, ASPRO etc.) fie nu, indiferent dacă au sau nu volume publicate. Va fi trimis un singur eseu pe teme din creaţia lui Pavel Dan, nedepăşind 15 pagini. Textele, dactilografiate în două exemplare, standarcl(câracter de 12,- la 1/2 r în d u ri) vor fi expediate pînă la 27 septembrie a.c., pe adresa de mai sus. Fiecare* .concurent va mai expedia alăturat şi un scurt C V conţinînd numele, prenumele, vîrsta, adresa, numărul de telefon şi un rezumat al activităţii literare, pe plic urmînd a fi făcută menţiunea: Pentru

C o n c u rs u l “ Pavel . Danr M anifestările prilejuite de finalizarea Concursului Naţional de Proză Scurtă şi Eseu “Pavel Dan vor avea loc la Triteni şi la Turda în 4 octombrie 2002.

Sala Francofonă n-aintrat în vacanţă

La începutul acestui an, în cadrul Muzeului de istorie al municipiului Gherla au debutat activităţile cuîtural- artistice organizate în Sala_Francofon2

.în colaborare cu Asociaţja de prietenie Gherla - Yzeure. Tinerii (dar nu numai ei) din oraş, pur şi simplu s-au înghesuit la manifestările culturale ce au avut loc în spaţiul francofon. Intre timp, a început vacanţa de vară, dar uşile instituţiei nu sînt închise nici iu această perioadă. Săptămînal, de două ori, aici se organizează întîlniri cu publicul şi diferite acţiuni cu caracter educativ. De mare popularitate s.e bucură cursul de limba franceză iniţiat de Asociaţia de prietenie Gherla - Yzeure, dar foarte mulţi copii vizitează biblioteca cu cărţile în limba franceză. La dispoziţia gherlenilor mai stau şi mijloacele electronice din dotarea Centrului Cultural Francez, iar amatorii de expoziţii pot vizita exponatele din incinta muzeului. In această perioadă, este deschisă o j interesantă expoziţie de arme şi efecNş militare. .

S Z . C s .

Rubrică realizată d e M. B O C U

C t r l f u i f

f e r . » S 9 . t r ( U

1 9 2 7 - S -a n ă s c u t B a rb u C io c u lV s c u , p o e t, m e m o r ia lis t ş i p u b lic is t

*

C o n fe s iu n i de dum inică

simplă a fost şi alegerea. Fiindcă m-am născut lâ sat. La Valea Seacă, în pragul Mării celei Mari, în căuşul Văii Carasu.

Acolo unde, în amiaz de vară, soarele soarbe umbra oamenilor în vreme ce, în plină iarnă, orizontul dispare topit dă vălătucii de gheaţă ai Crivăţului de Nord.• Rădăcinile neamului meu s-au înfipt totuşi adînc în lutul Dobrogei cu speranţa, cu credinţa în veşnicirea vredniciei, tocmai acolo, unde secole de-a rîndul nu s-a întîmplat nimic. Ori, aproape nimic. La Valea Seacă, seminţii de tot felul' sălăşluiesc într-o bună tocmeală şi deplină înţelegere. învăţător mi-a fost mama, iar nas preotul satului, popa Gheorghe; Unchii mei m-au învăţat să înham caii şi să le deosebesc căruţele după sunetul osiilor. Bătrînii mi-au spus poveşti de neuitat, îmbălsâmîndu-mi inima de copil cu vraja magică a unor istorii de demult, de tare demult.

Acest peisaj dăltuit în mintea şi sufletul meu mi-a hotărît destinul. Ca un altfel de ursitoare. Şi, uite, că profeţiile s-au adeverit” (George Verman)

Cine n-a ascultat, măcar într-o dimineaţă de dum inică, la Radio Bucureşti, tableta “ Ia rb a verde de acasă” a lui George Verm an? Cuvîntul care-ţi dă,bineţe din arşiţa verii, din iernile de altădată, din primăverile şi toamnele satului românescdintotdeauna şi de acum. Cu ţăranul “docîl şi răbdător din fire, care se întreabă, totuşi, aiurit de aburul legendelor «oamenilor de succes»: De unde atîta bănet..: N-au fost, aşadar, bani pentru arat. N u s-au- găsit n ici pentru seminţe. Nu sînt bani nici pentru a le cumpăra ţăranilor la preţuri reale g rîu l, porumbul, laptele ori alte roade m uncite de ei cu sudoarea cinstei şi a speranţei. Nu încap oamenii aceştia nici prin ziare ori pe micul ecran. Soarta lor i-a blestemat să veşnicească anonimatul...”

Dacă în volumul apărut anterior, Poartă la sfinţenie (şi c u -e d iţ ie în lim ba

engleză) autorul făcea, potrivit acad. Valeriu Cotea, “o declaraţie de dragoste şi recunoştinţă faţă de ţăranul român”, de'această dată, în R Ă D Ă C I N I L E

N E A M U L U I M E U , el adînceşte introspecţia din perspectiva omului devotat, dedicat, predestinat radio­ului, de care e îndrăgostit “ lulea”:.“Recunosc! C um îna pe inimă? Sînt «îndrăgostit»! «Lulea» cum se zice! E ca un vis, ca o «boală grea», ca un blestem! E dulce şi amar! E senzaţional! S înt îndrăgostit de radio!” (U n altfel de radio). într-adevăr, această carte e a unui îndrăgostit şi, mai mult, a unui om care nu se poate resemna la tăcere. în unele texte autorul adoptă tonul elegiac al poemului în proză, mai cu. seamă atunci cînd, prins în mrejele, amintirilor, revine în ţinutul său natal, Dobrogea, “unde Dumnezeu m i-a hărăzit să-mi trăiesc copilăria şi apoi adolescenţa. Tocmai pentru aceea, zic,

re ve n irile m ele în continentul de soare şi lut ce se întinde de la pragurile de ape ale D u n ă rii pînă la Marea cea Mare - această mereu înnoită incursiune în leagănul primei mele tinereţi - îmi prilejuieşte reflecţii ce ţin de peisajul de ieri şi de azi al D o broge i natale (Dobrogea sub vipia verii). Eseu reportericesc pe care-l cultivă cu ştiinţa omului de radio şi cu talentul condeierului îmbracă forme cînd lirice (A v e n tu r a verilor călătoare: “ Ca sâ înţelegi cu adevărat toamna, e musai sâ porţi în suflet nectarul ve rii abia călătorite...”), cînd ironice. (Neamul lui frunză verde: “Dacă am zis ce-am scris am facut-o pentru a sublinia încă' o dată ce mare e grădina lui D u m n e ze u ...” cînd, accentuînd sarcasmul, ancorate în cruda, dureroasa - realitate (T o a h u ia se numără întrebările: “Multe dintre întîm plările .bacalaureatelor . 2001

demonstrează statutul de axiom ă al însem nărilor mele...”). N im ic nu e fedul imaginarului, scrierea lui nu e rezultatul unor exaltări momentane, iar cuvintele .zise “mari” sînt aşezate cu destulă grijă şi cîntărire prealabilă la locul cuvenit. N ic i un m ilim e tru mai încolo. Selecţia materialului radiofonic (reportaj-eseu sau interviu, acesta din urmă în partea a doua a cărţii) e făcută dintr-un unghi de sinteză. De aici şi' ambiţia autorului de a prezenta perspectiva, ^construind cu abilitate panorame de stringentă actualitate. Tot ceea ce scrie George Verm an e rupt din viaţă (Pensionarii în tranziţie; Ăvertism entul, cu un final mai m ult decît concludent: “ Seceta 2001 ‘ e doar un a v e r t i s m e n t ! ” ; T o a m n a , E u ro p a m iroase a gunoi dc grajd, un text care nu lasă ioc re p lic ii, cu menţiunea doar câ, mai nou, în toate

.anotimpurile miroase a gunoi de grajd în- agricultura Europei...: “ Iată însă, aveam sâ aflu la Passau, în buza Germaniei, că drumul cerealelor noastre către Europa a fost, în fapt, cea mai însemnată înfrîngere suferită de o ţară cu potenţial şi pricepere într-a le agriculturii... Sâ mai adaug rig o rile unei pieţe concurenţiale în chip neloial, în care cerealele româneşti, de pildă, înfruntă produse similare subvenţionate, ceea ce înseamnă, din capul locului, pierderi considerabile pentru p r o d u c â t o -r i i autohtoni” ). Prozele, m icro -e se urile lui George Verman discern o atitudine meditativă, dar perfect lucidă în faţa. faptelor, punctată de invocarea arhaicului,

a rădăcinilor, a urmelor care râm în şi care au forţa, germ inativă capabilă sâ renască.

în partea a doua, intitulată “ O a m e n i pe care i-a m cunoscut” , sînt cuprinse interviuri cu personalităţi din învăţăm întul superior a g rico l, ingineri,academicieni, oameni de cultură. Departe de a fi sim ple exerciţii de recuperare sau de întoarcere la amintirea care pune în mişcare registrul emotiv, interviurile pe care ni le propune George Verm an proclamă, prin intemiediul interlocutorilor, încrederea în şansa agriculturii româneşti. D a r m odalitatea de valorificare a acestei şanse-

se traduce, încă, în puncte de suspensie sau semne de între ba re , căci “ I a .n o i tre b u ie să g în d e ş ti to t tim pul şi să munceşti prea m ult şi nu se ştie unde o să ajungi” . în final, o carte care se cere salutată cu căldură, pentru câ ea poartă între p a g in ile ei însem nele riguroase ale timpului istoric şi narativ ai cărui martori se în tîm p lă să' fim . R Ă D Ă C I N I L E N E A M U L U I M E U a apărut, în con diţii de excepţie, la Editura Gramar - (Bucureşti, 2002), sub egida experţilor pentru agricultură ai Uniunii Europene.

Michaela BOCU

fiR D R C IN Il_€ N€R/W ULUI AA€U

G 6 O R G 6 / V € R / V A R N

£aL.O

A . ' K \ \ \ V "1 . " ' W / f r . ' K ' v J , \ . v : : ' v ' i

4 - . J ^ 3 " V-> .. vh v • -x ‘ V ' _ / - \ . *. . . . - Ă

/ ; ■ / 'X . ■, . ' N-----------' < s r . r r ^ «i ■: ■■ x x-v . :i - ■ •; s ‘ - - $

€

_0 foarte frumoasă carte pentru elevii claselor primare şi g im naziale: Istoria p e n tru cop ii - povestiri străm oşeşti, a binecunoscutului scriitor, istoric de formaţie, Petru Demetru Popescu, despre care frumos spune G h . Bulgăr: “Povestirile acestuia ’ Jteresează şi atrag prin ineditul lor, pasionează prin farmecul şi frumuseţea limbajului, al cuvîntului românesc, se prind de sufletul copiilor ca roua

Apariţii la Editura NICULESCUdimineţii de flori” . Textele sînt structurate astfel: clasele I-IV , clasele II I -IV , clasele V -V I I I , fiind urmate de anexe: Te rm e n i isto ric i, ■ Domniile în timpul cărora se . desfăşoară .acţiunea legendelor • şi povestirilor, Personaje .is to ric e reale întîln ite în legende şi povestiri, Vocabular.

Pentru elevii “mai răsăriţi” - si nu num ai - E d itu ra N I C U L E S C U a p u blicat G hid practic de utilizare a c a lc u la to ru lu i în lim b a

franceză, ele Iulian Untaru.. Cartea cuprinde 21 de teste, care prezintă vocabularul informatic uzual (Internet, e-mail, descărcare de reţea,

.ataşare de fişier etc.). Fiecare unitate este structurată astfel: lexique, texte, autor et au- delâ du texte (diverse exerciţii). Alături de acestea - anexe de term inologie inform atică explicată, dicţionar informatic român- francez, un mic dicţionar de terminologie fundamentală e n g le z -f ra n c e z -ro m â n ,

echivalenţele produse de C o m isia franceză de neologie.

T o t în acest domeniu, o traducere după o lucrare apărută în S U A - Lo cu ri de m uncă p r in In te rn e t de Richard Nelson Bolles, un g h id 'u til celor care caută lo cu ri de m uncă prin Internet: oferte de serviciu, bănci de C V -u r i , site-uri diverse, dedicate consilierii profesionale şi comunicării.

Pentru visători (de noapte!), o traducere din

germană: D icţionar de vise de G e o rg F in k , Cartea prezintă în ordine alfabetică cele mai răspîndite simboluri ale viselor şi îndrumări care ar putea ajuta J a tălmăcirea lor.

O serie de excepţie la Editura N IC U L E S C U : hărţi în - rom ână şi engleză: W O R L D M A P (scara 1 :4 0 .0 0 0 .0 0 0 ), H arta ' Europei (scara 1:3.400.000), G re cia , H a rta Tu ris tic ă (1:650.000) şi Germania - Harta Turistică (1:7.5000).

M uzica este singurul bun

păm întean care cu atît m ai mult

sporeşte cu cît îl îm părţi...

O oră de muzică adevărată. Pentru

sufletul tău: Sergiu Alex

S h o w . Sîmbătă, ora 18,05. Radio

Cluj, 909, 1593 K H z şi 95,6 MHz.

1 99 8 - P re ş e d in te le P a rtid u lu i A lte rna tiva României . d e c la ra t că , în o p in ia sa , P N ŢC D riscă sâ piardă

s u p re m a ţia în C D R ş i c ă s in g u ra şansă pentm PNTCD d e a -ş i p ă s tra a c e a s tă su p re m a ţie în CDR este de a

c o la b o ra «u asociaţiile civice.

, t i * . ; 7 f -M ust 2

N ă s ta s e v re a să îm p a c e capra de la W ashington

cu v a rz a de îa B ru xe llesv „ , . _ s„ _ - - -

* Premierul a solicitat MAE să prezinte detaliile acordului cu SUA privind CPI •u rm a re d in p a g in a 1

un acord bilateral cu Statele Unite ale Am ericii privind predarea cetăţenilor americani către Curtea Penală Internaţională, înainte ca Uniunea Europeană să prezinte o poziţie comună pe acest subiect.

“Regretăm faptul că o ţară candidată nu a aşteptat ca Uniunea Europeană să prezinte

o poziţie comună privind propunerea Statelor Unite referitoare la Curtea Penală Internaţională, poziţie ce va 'fi prezentată în septembrie”, a declarat, jo i, purtătorul de cuvînt al Comisiei Europene, Jean-Christophe Filori.

Oficiali ai Comisiei Europene au apreciat că gestul României este văzut ca o încercare de a cumpăra bunăvoinţa Statelor Unite ale Americii, pentru a

primi în schimb sprijin pentru aderarea la N A TO la summitul de la Praga, •

România şi SUA au semnat, în data de 1 august, acordul bilateral privind predarea" persoanelor către Curtea Penală Internaţională (CPI), prin care autontâţile române acceptă ca cetăţenii americani aflaţi în situaţiile prevăzute de Statutul de la Roma al CPI să nu fie supuşi jurisdicţiei acestei

instituţii, fără consimţâmîntul SUA, ţară care nu este parte ia acest document. Acordul a fost semnat, la sediul M AE, de secretarul de stat în Ministerul român de Externe, Cristian Diaconescu, şi subsecretarul de stat pentru afaceri strategice al Departamentului de Stat, John Bolton. Acordul urmează să fie supus Parlamentului spre ratificare, înainte de a intra în vigoare.

Teodor Meleşcanu:România a acţionai fără elegantă în cazul acordului privind CPI

Reacţia oficialilor Uniunii Europene la acordul bilateral încheiat între România şi SUA privind predarea cetăţenilor americani către Curtea Penală Internaţională (CPI) demonstrează că diplomaţia de Ia Bucureşti a acţionat într-o manieră nepermisă sau cel puţin lipsită de eleganţă, a declarat fostul ministru de Externe, Teodor Meleşcanu.

“Din dorinţa de a obţine cu orice preţ sprijinul pentru integrarea în NATO, din dorinţa de a fi primii semnatari ai unui acord într-o problemă foarte controversată la nivel internaţional, S-a neglijat într-un mod nepennis mecanismul absolut necesar de

consultare şi informare cu UE”, a adăugat Meleşcanu.El consideră câ premierul Adrian Năstase trebuia să-şi găsească

“o clipă de răgaz” pentru a-1 suna “măcar” pe comisarul european Gunter Verheugen ca să-l informeze asupra raţiunilor care stau la baza demersului ce urmează a fi asumat de România. ,

“Guvernul român a ales o cale greşită, punîndu-i pe partenerii noştrii europeni în faţa faptului împlinit. Declaraţiile oficialilor

-UE ar trebui sâ-i dea mult de gîndit primului-ministru. în plus, în politica externă cred că nu există numai interese de moment ci şi anumite principii”, a conchis fostul ministru de Externe..

Roman:Lipsa consultărilor cu CE, înaintea acordului privind CPI, este “greşeală diplomatică”

Fostul ministru de Externe Petre Roman, raportor al Adunării Parlamentare a N ATO pentru Europa de Sud-Est, consideră o “ greşeală diplomatică destul de supărătoare" faptul că Ministerul dc Externe român nu a realizat o consultare a factorilor de răspundere din Comisia Europeană înainte de a semna acordul bilateral cu SUA privind predarea cetăţenilor americani către Curtea Penală Internaţională.

Potrivit senatorului PD, membru al "Comisiei dc politică externă, semnarea acestui acord cu SUA, “o iniţiativă menită să atragă o bunăvoinţă şi mai mare din partea SUA”, trebuia motivată politic şi nu

doar ca un gest de aliniere fără condiţii la iniţiativa americană. A asigura o cît mai bună relaţie cu administraţia'americană este o chestiune esenţială pentru România, însă, cu toate acestea, ţara noastră, ca şi candidată la aderarea la U E , avea obligaţia să-şi asume şi din punct de vedere diplomatic opţiunile deja cristalizate la nivelul Uniunii Europene, a mai spus Roman.

Comisia Europeană a anunţat, joi, câ regreta decizia României, ţară candidată la aderare, de a semna un acord bilateral cu Statele Unite ale Americii privind predarea

.cetăţenilor americani către Curtea Penală Internaţională, înainte ca Uniunea

Europeană sâ prezinte o poziţie comună pe acest subiect. “Regretăm faptul că o ţară candidată nu a aşteptat ca Uniunea Europeană să prezinte o poziţie comună privind propunerea Statelor Unite referitoare la Curtea Penală Internaţională, poziţie ce va fi prezentată în septembrie”, a declarat, joi, purtătorul de cuvînt al Comisiei Europene Jean-Christophe Filori.

Oficiali ai Comisiei Europene au apreciat că gestul României-este văzut ca o încercare de a cumpăra bunăvoinţa Statelor Unite ale Americii, pentru a primi în schimb sprijin pentru aderarea la N A TO la summitul de la Praga. ' _ .

Un deputat PRIVI cere sancţionarea oficialilor români responsabili de acordul cu SUA privind CPI

Deputatul PRM de Cluj Damian Brudaşcu solicită, în calitate de secretar al Comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor, sancţionarea oficialilor români responsabili de acordul cu SUA privind Curtea Penală Internaţională. într-un comunicat, Brudaşcu cere sancţionarea “acelor oficiali români care, prin lipsa lor de profesionalism, prejudiciază şansele reaie de materializare a obiectivelor prioritare ale politicii externe româneşti - aderarea la N A TO şi U E”. în opinia lui Brudaşcu, România' ar fi trebuit să consulte Uniunea Europeană, înainte de a semna acordul bilateral

cu Statele Unite ale Americii, privind predarea 'cetăţenilor americani către Curtea Penală Internaţională.

“PRM regretă lipsa de profesionalism şi graba dovedite, încă o dată, de diplomaţia română, care ar putea compromite şansele ţării noastre de a adera la UE şi N A TO ”, se arată în comunicat.

: Brudaşcu este de părere că România ar fi putut crea un precedent “pe care Uniunea Europeană îl aprecieazâ ca fiind periculos şi de neddrit şi din cauza căruia ar putea adopta, în viitor; o atitudine mai retinută fată de tara noastră”. „ ' - -

Partidul Democrat se pregăteşte pentru alegeri interne la nivel naţional

P re ş e d in ta O rg a n iz a ţie i d e F e m e i a P D C lu j, Mariana Leş, a d e c la ra t, în c a d ru l c o n fe r in ţe i d e p re s ă d e ieri, că în data de 17 a u g u s t 2 0 0 2 v a a v e a lo c C o n v e n ţia F e m e ilo r Dem ocrate. Cu această o c a z ie v o r fi o rg a n iz a te a le g e r i p e n tru funcţia de preşedinte la n iv e l n a ţ io n a l şi p e n tru o c u p a re a fu n c ţiilo r departam entale în B iro u l P e rm a n e n t N a ţ io n a l, v a f i m o d if ic a t re gu la m en tu l de o rg a n iz a re ş i d e * fu n c ţio n a re . P o tr iv it d e c la ra ţiilo r M arianei Les, s tru c tu ra d e c o n d u c e re a O rg a n iz a ţie i d e Fem e i va fi imaginea în o g lin d ă a c e le i d e la n ive l n a ţio n a l a P a rtid u lu i Dem ocrat. Scopul p r in c ip a l a l C o n v e n ţie i F e m e ilo r D e m o c ra te , a les în specia l în urma re c e n tu lu i s o n d a j d e o p in ie e fe c tu a t la n ive lu l m unic ip iu lu i Bucureşti, e s te a c e la d e a a tra g e un n u m ă r c î t m a i m a re de fem e i şi de a le im p lic a în to a te d o m e n iile v ie ţii p u b lic e .

D e a s e m e n e a , D a n ie l B u d a , v ic e p re ş e d in te le PD C lu j la d e p a r ta m e n tu l ju r id ic , a d e c la ra t,- ie r i, că la s fîrş itu l aceste i luni, va a v e a lo c C o n fe r in ţa N a ţio n a lă a P a rtid u lu i D em ocra t, ocazie cu c a re v o r f i a b o rd a te te m e p re c u m a d m in is t ra ţ ia p ub lică şi d e z v o lta re a loca lă , a g ricu ltu ra şi d e z v o lta re a rurală . V icepreşedintele P D C lu j a m a i p re d a t c ă în d a ta d e 2 4 a u g u s t va a v e a loc la Baia M a re C o n fe r in ţa C o le g iu lu i R e g io n a l d e N ord -V e s t, unde v o r fi d is c u ta te o s e r ie d e p ro p u n e r i p r iv in d m o d ifica re a sta tu tu lu i Partidului D e m o c ra t.

M ih a e la L Â P U Ş A N

Konya Hamar Sandor î l acuză pe Gheorghe Funar de abuz In serviciu

P r e ş e d in te le U D M R C lu j , d e p u ta tu l K o n y a H a m a r S a n d o r, a d e c la ra t, ie r i, în ca d ru l une i c o n fe r in ţe d e p re să , că a d e p u s la P a rc h e tu l d e p e lîn gă C u rte a d e A p e l C lu j u n d e n u n ţ p e n a l îm p o tr iv a p r im a ru lu i m u n ic ip iu lu i C lu j-N a p o c a , G h e o rg h e Fu n a r, p e n tru s ă v îrş ire a in fra c ţiu n ii de a b u z în s e r v ic iu c o n t r a in te re s e lo r p u b lice .

P r e ş e d in te le U D M R C lu j c o n s id e r ă c ă d r e p tu r i le c o n s a c ra te p rin C on ve n ţia ca dru p r iv in d p ro te c ţ ia m in io r ită ţ i lo r n a ţio n a le , p re c u m şi p re v e d e rile L e g ii 3 3 /1 9 9 5 ş i a L e g ii 2 1 5 / 2 0 0 1 , a u fo s t în c ă lc a te la C lu j- N a p o c a .

T o to d a tă , d e p u ta tu l K o n y a H a m a r S a n d o r îl a c u z ă p e p rim a ru l G h e o rg h e F u n a r că a in f lu e n ţa t d e s fă ş u r a r e a re c e n s ă m în tu lu i p o p u la ţ ie i d in m a rtie 2 0 0 2 , v ic iin d , în a c e s t fe l, re z u lta te le fin a le .

în a c e s te co nd iţii, o rg a n iz a ţie ju d e ţe a n ă a U D M R p r in p r e ş e d in t e le s ă u d e p u ta tu l K o n ya H a m a r S a n d o r s u s ţin e că

p r im a ru l G h e o rg h e F u n a r s -a fă c u t v in o v a t de săv îrş irea a ce i p u ţ in d o u ă in frac ţiu n i d e a b u z în s e rv ic iu : n ea p lica re a , p e ra za m u n ic ip iu lu i C lu j-N a p o c a , cu in te n ţ ie a p re ve d e rilo r L eg ii 2 1 5 2 0 0 1 în c e e a c e p r iv e ş te u t i l i z a r e a l im b i i m a te r n e în r a p o r t u r i le c u a d m in is t r a ţ ia p u b lic ă loca lă , în ce p în d c u d a ta in tră r ii în v igo a re a N o rm e lo r de A p lic a re a L e g ii a d m in is tra ţ ie i p u b lic e loca le şi p în ă în p re z e n t, în t ru c î t re z u lta te le o f ic ia le a!e re c e n s ă m în tu lu i v o r fi p u b lic a te în m a rtie 2003 ; n e în d e p lin ire a r e s p e c ţ iv î n d e p l in i r e ad e fe c tu o a s ă a a tr ib u ţiilo r c e au re v e n it p r im a rilo r în le g ă tu ră cu d e s fă ş u ra re a re c e n s ă m în tu lu i d in a c e s t a n ş i v ic ie r e a r e z u l t a t e lo r a c e s tu ia p r in a m e n in ţa re a u n o r c a te g o r ii de c e tă ţe n i. A s tfe l, lid e ru l U D M R C lu j e s te de p ăre re că a c tiv ita te a C o n s iliu lu i loca l a l m u n ic ip iu lu i C lu j-N a p o c a a fo s t p e rtu rb a tă , ia r c e tă ţe n ilo r d e e tn ie m a g h ia ră le -a u fo s t le z a te in te re se le .

M ih a e la L Â P U Ş A N

Andrei Marga: J : V“în orice ţară europeană, învăţămîntul obligatoriu s-a prelungit în sus, numai în România nu”

Fostul ministru al Educaţiei Andrei Marga consideră greşită soluţia actualei conduceri a Ministerului Educaţiei şi Cercetării (M E C ) prin care anul pregătitor de la grădiniţă devine clasa zero din învăţămîntul primar, argumentînd că, “ în orice ţară europeană, învâţâmîritul obligatoriu s-a prelungit în sus, şi nu pe seama

preşcolarilor” . “Trec peste inculta confundare a metaforei clasa zero - ce desemnează, în Europa,, grupa m are. a grădiniţelor - cu o clasă şcolară,

'confuzie unică în ţările europene de astăzi. Nu insist asupra faptului că, în orice ţară europeană, învăţămîntul obligatoriu s-a prelungit în sus. Las la o parte împrejurarea că

decizia M EC duce la crearea de absolvenţi de gimnaziu la o ' vîrstă la care, legal, aceştia nu pot fi angajaţi. Semnalez doar politica rudimentară şi costisitoare a abordării învăţămîntului, în numele căreia conducerea instituţiei este gata să malformeze un întreg sistem şi să izoleze România îri soluţii greşite, pe care nici o ţară

europeană nu le îmbrăţişează”, a declarat profesorul universitar Andrei Marga, rectorul Universităţii “Babeş-Bolyai”.

Potrivit fostului ministru, în Legea învăţămîntului din 1995 a fost adoptată “soluţia greşită” a învăţămîntului obligatoriu de opt ani, România izolîndu-se astfel de restul ţărilor europene, printr-un învăţămînt obligatoriu

cu o durată din cele mai scurte.“Parlamentul României a

adoptat, în 1999, în Legea învăţămîntulbi, trecerea la învăţămîntul obligatoriu de nouă ani. După alte numeroase măsuri greşite care izolează România, M EC a decis, în 2002, trecerea la învăţămîntul obligatoriu de nouă clase luînd în calcul clasa zero. Potrivit legii, elevii care, în anul şcolar 1999-2000, au fost în clasa a V -a ; reprezintă prima promoţie care va finaliza învăţămîntul obligatoriu de nouă ani”, a mai spus Marga. Clasa pregătitoare

_ - introdusă" experimental în 12 . judeţe, din anul şcolar 2002-

UDMR Cluj contestă amenda primităD e p u ta tu l K o n y a H a m a r S a n d o r , p re ş e d in te le o rg a n iz a ţ ie i

ju d e ţe n e a U D M R , a d e c la ra t, ie r i, c ă a d e p u s o c o n te s ta ţie la P rim ă ria C lu j-N a p o c a re fe r ito a re la p ro c e s u l ve rba l d e c o n s ta ta re a c o n tra v e n ţie i d in 31 iu lie 2 0 0 2 . în u rm a a ces tu ia , U D M R C lu j a p r im it o a m e n d ă de 4 ,8 m ilio a n e le i p e m o tiv că m e m b ri ai a c e s tu i p a rt id a r fi in s c r ip ţio n a t p e in d ic a to ru l d e in tra re în m u n ic ip iu d in s p re T u rd a d e n u m ire a d e „K o lo s z v a r” . D e p u ta tu l c lu je a n co n te s tă fa p tu l că el s a u v re u n m e m b ru a l o rg a n iz a ţie i p e c a re o co n d u c e a r f i fo s t im p lica ţi în a c e a s tă a c ţiu n e . în a c e la ş i t im p , K o n ya H a m a r S a n d o r s u s ţin e c ă d e c la ra ţia m a rto ru lu i p re z e n ta t es te tin a fa lsă , fa p t ce va f i d e m o n s tra t în ins tan ţă . P re ş e d in te le U D M R C lu j e s te d e p ă re ţe

.că p r im a ru l d u c e o c a m p a n ie d e d is c re d ita re ş i d e c a lo m n ie re la a d re s a s a , su b lin iin d că a c e s t fa p t n u v a fi to le ra t n ic i d in p u n c t d e v e d e re p o lit ic , n ic i ju r id ic .

M .L

2003 - arfe rolul de a-i pregăti pe copiii de şase ani să devină elevi şi de a-i obişnui cu viaţa de şcolar, a declarat Constantin Corega, secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

“în clasa zero, copiii nu vor învăţa să scrie şi să socotească. E i7 vor face numai exerciţii pentru " descoperirea aptitudinilor, pentru captarea atenţiei, ore de desen, muzica şi sport”, a mai precizat C o re g a Cursurile se vor desfăşura în şcolile generale, acolo unde există spaţiu suficient, iar la nevpie, ar putea fi amenajate clase şi în grădiniţe.

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16;sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04. 1 ’ l! I i I i ( ' i l ; Î U ’

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14;tel/fax 31-43-23;

SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, - marţi, vineri 8-11;

tel/fax 21-60-75.

m m fţ. $ m M * i i; i* H ţ f î

A GENŢI A DE PUBLICITATE■ . 1

CE

oferă tuturor persoanelor juridiceservicii de publicitate şi campanii prdmoţionale

. în presa locală si centrală m a is im p lu

nu se poateT

ADEVĂRUL de Cluj,str.N apoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04

C O N C U R S A TL E T IC D E A L E R G A R E P E Ş O S E A

V ' 4 4 A A u m în ic ză I11 A u g u s t 2 0 0 2

o r a 9î - 1 v--™-. •' ^

? ÎN DESCHIDEREA 5EMIMARATONULU1 . PENTRU JUNIORI Şl SENIORI

\ C U P A M U N IC IP IU LU I C L U J-N A P O C A

,■ / ‘j, i i I

■ ■ - ; k - ; ’* • v J $ j

[ Sponsori: MONTENAY CUJJ ENERGIE COLONIA CLUJ NAPOCA ENERGIE

PREMII:L O C U L I - 6 .0 0 0 .0 0 0 LEI L O C U L II - 4 .0 0 0 .0 0 0 LEI L O C U L III - 2 .0 0 0 .0 0 0 LEI

TRASEUL: 1PLECARE DE PE STR. O GOGA NR. 23 i

SOSIRE LA PRIMĂRIE j JJNG1ME 2 KM -j

PARTICIPA TRS MEMBRU AJ UNEI FAMfUt: MAMA TATĂL Şl COPILUL ' VÂRSTĂ COPILULUI SĂ NU DEPĂŞEASCĂ 16 ANI .

'(9758957) . . ■■ ■’ ■ ~ ' 'i M orm aţl «tţ>Hm*ntar» f l tnsatart: S * A i Refltal Autonomo U» TVnKflsai», B-dU 21 Dsoemtri* 1969 nr. 70, *> t 160*66 tn t 11

C e n t r u l J u d e ţe a n d e C o n su lta n ţă A g r ic o lă C lu j P-ţa Avrant lancu nr. 15

organizează concurs în data de 12 septembrie 2002, ora 10,00, la sediul instituţiei, pentru următoarele posturi:

-1 (unu) funcţionar public debutant-inspector de specialitate agricolă;

-1 (unu) funcţionar public debutant-inspector de specialitate juridică.

Condiţii:1. Studii superioare agricole sau de medicină veterinară, respectiv

studii superioare juridice;2. Cunoştinţe de operare pe calculator (word, excel - nivel de bază);3. Limbi străine - engleză - nivel avansat;4. Vechime în funcţie - absolvent 2000-2002. - < Informaţii suplimentare la sediul instituţiei: Cluj-Napoca, P-ţa Avram lancu nr. 15, cam. 45, tel. 431.698.Data pînă la care se-pot depune dosarele de înscriere: 22 august 2002. (9769360)

Şcoala Postliceală Economică

"Preuniversitaria X X V ’ Autorizată de M .E.C.

înscrie absolvenţi de liceu (cu sau fără bacalaureat), la specializarea:

asisten t de gestiu n e (fin an ţe-con tab ilita te)

înscrieri: între orele 10-17 g Cluj-Napoca, “

str. M. Kogălniceanu nr. 9 în Colegiului National "E. Racovitâ"

Tel: 0744-523.675.

' VINDsocietate comercială ~

în funcţiune fe- m oară grîu 30 t/24h;

m oară poru m b 15 t/24h;te r e n 5 .0 0 0 m p ,

con stru cţie , cîn tar, pod b a s c u lă . 3 0 t,transform ator 400 kw A.

P osib ilita te de înch iriere a ob iectivelor.Telefon: 0722-494.496.

B A N C A C .'O IV Ii;R C IA I.A

C A R P A T I C A

• ATENŢIE!!!S.C. VINDE CHIOŞCURI Şl TONETE

STRADALE DE EXCEPŢIE! AMPLASAMENTE BUNE,

CU VAD MARE! : r INF. LA TEL. 064-194.981 /

TEL.: 196.858.

■>

F i r m ă d e c o n s t r u c ţ i irecrutează

dulgheri, zidari, m ozaicari

pentru muncă în străinătate. . |

co. - - N-CT5Relaţii zilnic între orele

8 ,0 0 - 1 0 , 0 0 ,

str. C. Brâncoveanu nr. 15 C luj-N apoca.

[REPARAŢIIUparatură fotografica.

I Zeno REINHARDŢ

C a le a M ă n ă ş tu r , in r . 8 , C lu j-N .

| Tel.: 0921460-169; 064/ 42-50-961

e v a n w i j k

SC EVW H51ding SRL - Departament Transport ' j- ' t N.

Angajează c o n d u c ă to r i a u to 1CERINŢE: x- limita maximă de vîrstă 40 ani; . •- posesor camet de conducere categoria B, C, E cu vechime minimă

de cinci ani; .- experienţă în transport internaţional de cel puţin doi ani;- cunoştinţe de limbă străină (nivel mediu) engleza sau germana;- cunoştinţe minime de noţiuni mecanice.CV-urile se depun la secretariatul firmei pînă cel tîrziu la data de 20 august 2002..Adresa: str. Clujului nr. 4, satiSînnicoarâ cod 3400 Cluj.- - Tel: 0264-407.700.

Dobândii: variabilă,cu capitalizare lunarii

Valoare minimă

Termenul dcpojtiilni: . - minim I an

zL Depuneri ulterioare: nelimitatede constituire: 20 milioane lei

D E P O Z IT U L .

"L .O C U /JV 7 A T A ". *

O fe ră posib ilita tea c o n tra c tă r i i v ii to a re a u n u i , > C r e d it p e n t r u cu m p ă r a r e a l o c u i n ţ e i

» pe o perioadă dc până ta 5 ani

C-Tuj N a p o c a jVIîireşnl I. A u to n c s c u , Np. 1, 1> 1. I îl

IMs\(a N lih a l V ite a z u , nr. 8 J -

A D EV Ă R U L, de Cluj

Societate româno-germanâ cu sediul în Sibiu avînd ca domeniu de -activitate producţie tricotaje, angajează

DIRECTOR | PRODUCŢIE |

cu experienţă în producţie minim 5 ani.Oferim un salariu avantajos. Relaţii la telefon:

0721-864.270:

LIC E U L Ş I ŞCOALA POSTLICEALĂ D E M AN AG EM EN T ECO N O M IC ŞI

D R E P T AD M IN ISTRATIV "V IR G ILM A D G EA R U ”

A u tor iza t d e C om isia N aţion ală d e E v a lu a re şi A cred itare a M .E .C .

Face înscrieri pentm: g•* .

• L IC E U , clasa a IX -a, curs de zi - profil economic; <Ş• Ş C O A LA P O S TL IC E A L Ă

- asistent de gestiune (finanţe-contabilitate);- secretariat şi drept administrativ; ’- turism.

•înscrieri la secretariatul şcolii, str. M . Kogălniceanu nr. 16 et II, între orele 11-17. Tel: 0722-327.611 (incinta L. „Gh. Şincai”). ’

(BM

- >

f

—

s..h

S i m ţ i ţ i c ă n u

m a i p u t e ţ i t r ă i

î n a c e a s t ă l u m e

î n c o n t i n u ă

m i ş c a r e ?

Informaţiile pe care le găsiţi în paginile ziarului nostru vă pot salva!

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14;tel/fax 31-43-23;

SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,m arţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.

sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04!

A n g a jă m

OPERATOR CALCULATORCerinţe: - rap id ita te la culegere tex t în W o rd .

- cunoştinţe P a g e M a k e r 6 .5 In f o r m a ţ i i ş i r e la ţ i i s u p lim e n ta re :

str. Napoca nr. 16, telefon 197.418, între orele 10-15.

R.A. Monitorul OficialBirou pentru înregistrarea

anunţurilor de

Pierderi de actestr. Septimiu Albini nr. 71 Tel: 440.944, ' s-

0745-529.299 IN.

Urgent şi eficient

REZIDENŢIAL - IMOBILIARE

c P-ţa UnMl;NK21.ap..2As

• Vinde garsonieră, cf. I, situată în Mărăşti, str. Dîmboviţei, etaj intermediar, semifinisatâ, preţ14.000 USD negociabil. Tel.195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde ap. 2 camere, în Apahida,

zonă hună, cf. 1, decomandat, centrală termică, contorizarc, preţ12.000 USD. Td . 195.916,196.808. (Ag.i.).

• Vinde casă situată în Iris, zonă bună, 3 camere, teren.300 mp, front ta stradă 15 m, acces auto, preţ35.000 USD negociabil. Tel.195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde 1.000 mp teren, situat în

zonă semiccntrală, front la 2 străzi, fundaţie 400 mp, ideal pentru sedii firme, cămine studenţeşti. Preţ130.000 USD negociabil. Tel.195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde ap. 4 camere, cf. sporit,

decomandat, B-dul 21 Decembrie, nefinisat, 2 băi, 2 balcoane, preţ36.000 USD negociabil. Tel.195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde ap. 4 camere în Mărăşti,

cf. I, decomandat, situat pc A. Vlaicu, etaj intermediar, suprafaţă 80 mp, 2 balcoane, 2 băi, contorizat, 23.900 USD negociabil. Tel.195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde ap. 3 camere, Gheorgheni,

str. Unirii, cf. unic, etjj intermediar,• parchet, telefon, 24.500 USD uşor

negociabil. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.). - ’

• Vinde teren situat pe Drumul Sâlicii, suprafaţă 730 mp, front la stradă 28 ml, facilităţi, preţ 37 USD/ mp uşor negociabil. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde ap. 2 camere în Mărăşti, str. F-cii de Zahăr, cf. I, decomandat, etaj intermediar, suprafaţă 52 mp, balcon închis, faianţă, parchet, gresie, microcentralâ, 19.000 USD puţin negociabil. Tel. 195.916,196.S08. (A g i) .• Caută pentru închiriat garsonieră

nemobilată. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.).

l i & S X d r - |

S.C. ECCOCASA S.R.LStr. Plopilor nr. 25

-Tel/fax: 0264-429.674, 0721-207.645, 0745-235.668 :

• închiriază garsonieră, eonf. 1, str. Bucegi, complet mobilată, frigider, aragaz; pe termen lung. Preţ 65 USD negociabil. Tel. 429.674. (Ag.i.)

• Dă în chirie spaţiu comercial pentru depozit sau producţie, format din hală necompartimentată 110 mp, curte mare betonată, corp 3 birouri, grupuri sanitare, finisat, acces tir, telefon, singur in curte, zonă semicentrală. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Dă în.chirie spaţiu ultracentral,

110 mp pentru bar, club, bar de noapte, finisat, termopane, scară interioară, telefon. Tel. 429.674. (Agi.)

• Dă în chirie ap. cu o cameră ultracentral, mobilat, frigider, aragaz, maşină de spălat, telefon internaţional, pe termen lung. Tel.429.674. (Ag.i.)

• Dă în chirie spaţiu ultracentral, 30 mp, intrare din stradă, vitrină mare, termopane, pe termen lung. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Dă în chirie ap. 2 camere, baie

liltrafinisată, mobilat integrat, frigider, aragaz, maşină de spălat automată, TV color,'telefon. Tel.429.674. (Ag.i.)

• Dă în chirie spaţiu, construcţie nouă, pentru birouri, reprezentanţă, sedii de firme, ultrafinisat, sală de prezentare la parter, 2 nivele de birouri. Pot fi închiriate şi pe nivele. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Dă în chirie garsonieră mobilată,

telefon, frigider, aragaz, cart. Mărăşti, preţ negociabil. Tel.429.674. (Ag.i.)•' Dă în chirie garsonieră, eonf. I,

mobilată integral, aragaz, frigider, etaj intermediar, ocupabil imediat, cart. Zorilor. Tel. 429.674. (Ag.i.)

Dă în chirie spaţiu pentru depozit sau producţie, 130 mp, necompartimentât, acces TrR, încălzire centrală, telefon, curent trifazic, rampă descărcare, zonă uşor accesibilă. Tei. 429.674. (Ag.i.)

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “DIMJTRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

CLUJ-NAPOCAStr. T. Mihalţ f.n.; Tel. 0264-414.668:0264-414.751

ADMITERE fără EXAMEN 1 iulie - 25 sept. 2002 ,

F a c u lta te a d e Ş t iin ţe E c o n o m ic e C lu j-N a p o c a d in c a d ru l U niv .

C re ş t in e “ D . C a n te m ir ” , u n iv e rs ita te a c re d ita tă p r in le g e a 2 3 8 /

2 0 0 2 , a n u n ţă a d m ite re p e b a z a m e d ie i g e n e ra le o b ţ in u tă la

b a c a la u re a t, p e n tru u rm ă to a re le s p e c ia l iz ă r i ş i lo c u r i:

Specializarea

Economia comerţului, turismului ţ i serviciilor

Finanţe ţ i Bănci

Contabilitate şi informatică dc gestiune

Num ărul de locuri

150

înv, F.R.

1507575

F a c u lta te a p re g ă te ş te s p e c ia liş t i în s p e c ia l iz ă r i le d e m a i s u s ,

în d e c u r s d e 4 a n i la z i ş i d e 5 a n i la f r e c v e n ţă re d u s ă . în tre a g a

a c t iv ita te d id a c t ic ă s e d e s fă ş o a ră în c lă d ire a n o u ă , p ro p r ie , c o n s t r u it ă p o t r iv i t s ta n d a r d e lo r e u r o p e n e ( s t r .T .M ih a li- fo s tă

C e h o s lo v a c ie i) , în 4 c o rp u r i d e c lă d ire c u p r in z în d 3 a m fite a tre

ş i 2 7 s ă li d e s e m in a r , la b o ra to a re , b ib l io te c ă , a c c e s g ra tu it la

IN T E R N E T e tc . * .

P e n tru d is c ip lin e le c u p r in s e în p la n u l d e în v ă ţă m în t s e a s ig u ră

m a te r ia le d id a c t ic e p r o p r i i ş i a c h iz i ţ io n a te .

T a x a d e ş c o la r iz a r e a n u a lă e s te e c h iv a le n tu l în le i a 4 5 0 $

la în v . d e ZI ş i 4 0 0 $ la în v . F R . S e p lă te ş te în ra te ş i c u p r in d e şi

p r im a p ro g ra m a re la e x a m e n e . S tu d e n ţ ii c a re p lă te s c ta x a in ­

t e g r a l la în s c r ie re în a n u l d e s tu d iu b e n e f ic ia z ă d e o r e d u c e re

d e 5 0 $ . D e r e d u c e r e c u 1 0 % a ta x e i d e ş c o la r iz a re b e n e fic ia z ă ş i f r a ţ i /s u ro r i, s o ţ i , s tu d e n ţ i a i fa c u ltă ţ i i n o a s tre .

Î n s c r ie r i l e p e n t ru a d m ite re s e fa c în p e r io a d a 1 iu l ie - 2 5 s e p t . , î n t r e o r e le 9 - 1 4 la s e d iu l fa c u ltă ţ i i.

C a n d id a t u l v a a f la p e lo c s p e c ia l iz a r e a la c a r e a T o s t a d m is .

Taxa pentru înscriere la admitere este de 250.000 lei.

A lte informaţii la telefonul 0264/414.668. E-mail: info@cantemir.cluj.astral.ro

S .C . în c h ir ia z ă

spaţiu pentru depozitareiîn suprafaţă de 144 mp, aflat pe B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 146.

Informaţii suplimentare la tel.: 064-194.981.

MATRIMONIALE• Tînără simpatică, ofer

companie, masaj, domnilor civilizaţi numai la domiciliul meu. Tel. 0740-08-20-96 între orele 9,00-21,00. (546626)

• Vînd apartament 2 camere decomandate. Informaţii la tel: 15- 32-40;. 0766-66-83-45. (547105)

• Vînd şindrilă bituminoasă, solzi, hexagon, drept, diverse culori. Transport şi garanţie. Tel: 0744-66- 07-21. (545291)

V iz ita ţ i n o u a P ia ţă A u to V ID d o ta tă cu b e n z in ă r ie , s p ă lă to r ie ş i re s ta u ra n t. P ia ţa A u to V ID v ă în t î m p i r iă ş i c u o o fe r tă p ro m o ţio n a lă : in tra re a g ra tu ită ş i fo i d e p re z e n ta re a u to p e n tm f ie c a re v în z ă to r . D u m in ic a în tre o re le 0 7 ş i 1 5 p e ş o s e a u a C lu j - O ra d e a în a in te de p o s tu l de c o n tro l p e p a rte a s tîn g ă . S C V ID v ă m a i o fe ră un P a rc A u to g ra tu it ş i în d e p lin ă s ig u ra n ţă p e p a rc u rs u l s ă p tă m în ii. V ă a ş te a p tă o a fa c e re p ro fita b ilă , n -o r a ta ţ i . P ia ţa A u to V ID te l . : 0 7 4 4 -6 3 7 .2 9 0 . (976789g

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

• Vînd urgent teren 1500 mp pe str. E. Grigorescu. Tel: 0744-69-96-38. (547064)

• Vînd teren în comuna Fioreşti, intravilan, zonă centrală cu toate utilităţile, suprafaţă 8.000 mp, front 20 m, cu posibilităţi de parcelare. Preţ 12 USD/mp. Tel. 26-57-55 între orele 18,00-20,00. (546707)

• Vînd apartament 3 camere, decomand, central, str. Mamaia. Preţ 25500 USD-, negociabil. Tel: 19-33:75 după ora 15.00. (547089)

• Vînd apartament cu’o camera confort, 50 mp, în Cluj- Napoca, str. A. Mureşanii, preţ 25000 USD. Tel: 44-06-20, sîmbătă. (547110) ■ -

• Vînd Citroen BX 19, benzină, 1987. Preţ 45 milioane. Tel: 13-60-13 sau 0722-28-60-13. (547086)

• SC Bizo Impex SRL vinde puicuţe găini “Roso”, vîrsta 16 săptămîni. Tel: 23-16-68, localitatea Apahida ştr. Libertăţii nr. 319, fermă avicolă. (546929)

• S. C. Terminus Prod, angajează tîmplari lemn masiv. Tel. 26-64-40; 0745-60-17-55. (546713)

• S. C. Elieta Inter Tours S. R. L. organizează mese festive şi transport intern şi internaţional cu grupuri de persoane. Tel. 45- 04-73 sau 0723-14-35-73; 0723- 67-45-96. (546706)

• Vînd miere în" faguri (secţiuni). Tel: 13-10-20. (545276)

ÎNCHIRIERI• Dau în chirie apartament 4-

camere finisat, zona Mihai Viteazu - Dacia, nemobiiat, pentru locuinţă sau birouri. Tel: 0740-14-59-12. (545277)

DIVERSE

... • Vînd apartament 2 camere în cartierul Gheorgheni. Tel: 14-79-04. (547032) ' ’

• Vînd locuinţă ultracentral, 2 camere confort, 75 mp. Tel: 19-86- 70 între orele 18-20. (547088)

• Se( convoacă Adunarea Generală a Acţionarilor de la S. C. Agroindustriala S. A Cluj, în data de 26.08.2002, orele 15,00, la sediul unităţii din B- dul Muncii nr. 47. (546709)

Executăm reparaţii de acoperiş şi. alte lucrări, de construcţii. Tel: 0745-58-64-66. (547095)

• Angajăm tehnicieni dentari. Rog seriozitate. Informaţii la tel: 19-99- 47, 0744-47-05-96. (545305)

• • Subsemnaţii ing. Agârbiceanu Ion Tudor şi Cernea Maria Terezia născută Agârbiceanu, în calitate de proprietari ai imobilului situat în Cluj-Napoca, str. Andrei Mureşanu nr. 31, înscris în C. F. nr. 8183 Cluj- Napoca A+l nr. top 1549 constînd din casă de locuit cu două nivele şi teren,în suprafaţă de 835 mp, pe această cale aducem la cunoştinţa publică începerea formalităţilor de reconstituire a cărţii funciare care. în prezent lipseşte din Arhiva Cărţilor Funciare, în acest scop invităm persoanele care ar avea vreun interes în această problemă să se prezinte la Judecătoria Cluj- Napoca, Serviciul Cărţilor Funciare, la judecătorul de carte funciară pentru a-şi comunica şi înregistra eventualele obiecţiuni pînă la data de 31 august 2002. (546711)

• S. C. A. C. I. Cluj S. A angajează: ataşamentist-inginer sau subinginer instalaţii; mozaicari; zidari; dulgheri- şef echipă pentru 6 oameni; zugravi-vopsitori. Informaţii la telefon 0264-40- 52-24, Serviciul Resurse Umane. (546701)

PIERDERI• Pierdut Ciobănesc German,

masculj 2,5 luni, negru-maroj in cartierul ’ Gheorgheni-Aleea Tineretului. Ofer recompensa consistentă. Tel: 18-45-54. (547096)

• Pierdut pisică Angora alba. vineri 2 august 2002 în zona P-ta 14 Iulie, str. Eremia Grigorescu. Aducătorului bună recompensă. Tel: 42-05-16 sau 0722-51-31-00, Andrei sau str. Traian Grozâvescu nr. 13. (547099)

• Pierdut certificat de acţionar la SC Carbochim SA, pe numele Dascăl Ana. îl declar nul. (547107)

DECESECOMEMORĂRI• A încetat din viaţă Dr.

POPA MIOARA L IA medic stomatolog. Relaţii la tel: 16- 18-43. Stanca şi Vaier Popa. (547112)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă in data de 9.08.2002, după o lungă şi grea suferinţă, a celui care a fost soţ, tată, socru şi bunic MUREŞAN IOAN (MURI), în .vîrstă de 63 de ani. înmormîntarea va 'avea loc în data de 12.08.2002, ora 13.00, Ia Capela I Mănăştur. Nu te vom uita niciodată. Soţia Lucreţia, fiica Ioana şi Vali. Dumnezeu să-l odihnească în pace! (547119)

P e n t r u a v â a s i g u r a î n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u l

v ă p u t e ţ i a d r e s a l a : . ' ■ - "- S . C . A P E X S . R . L . - s tr. A . la n c u nr. 3 6 , te l. 0 2 6 4 - 1 9 6 .2 1 3 (p în ă în u l t im a z i a lu n i i p e n tru lu n a u rm ă to a r e ) ;- C .P .D . A P E X S . R . L . - str. I . M . K le in n r . 1 5 , t e l . i ) 2 6 4 - 4 3 9 . 1 2 0 (p în ă în u l t im a z i a lu n i i p e n tru lu n a u rm ă to a r e ) ; ‘- S .C . R O D I P E T S £ A . - P - ţa G ă r i i n r. 4 - 5 , t e l . 0 2 6 4 - 4 3 3 .6 2 0 (c u p la ta în n u m e ra r sau v ira m e n t , p în ă în u l t im a z i a lu n ii p e n tru lu n a u rm ă to a re );- L a f a c t o r i i p o ş t a l i ş i O f i c i i l e P o ş ta le d e c a re a p a r ţ in e ţ i ( în p e r io a d a 1 -2 6 a f ie c ă r e i lu n i) ; .. -______

4. ~

su

/"

• Cu tristeţe în suflet ne despărţim de tatăl, socrul şi bunicul nostru, MUREŞAN IOAN. Fiica Mihaela cu soţul Remus şi copiii Vlad şi Bianca. Dumnezeu să-l odihnească în pace! (547121)

• Cu multă durere îmi iau rămas bun de la scumpul meu frate, M UREŞAN IOAN. Mureşan Simion cu familia. Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească! (547122)

• Cu durere în suflet ne despărţim de scumpul nostru ginere, cumnat şi unchi, M U R EŞA N IO AN . Soacra Boancă Maria cu familia.Odihnească-se în' (547123)

pace!

• Sîntem alături de prietena noastră prof. dr. ing. Stăncnţa Zamfir, în marea suferinţă datorată pierderii iubitului său tată, cel care a fost- distinsul jurişt şi economist MIRCEA O L TE A N U . Ileana şi Caius Duncea. (547108)

• Sincere condoleanţe familiei bunului nostru vecin şi prieten ing. Vaier Popa, în marea durere cauzată de trecerea în eternitate a soţiei şi mamei iubite Dr. M IOARA POPA. Dumnezeu sâ o odihnească în pace! Familia Fanat. (547114)

• Sincere condoleanţe doamnei profesoare Angela Popescu din Constanţa la pierderea mamei dragi dr. PAULA IEPUREANU care şi- a dedicat toată viaţa profesiei şi fiicei dragi. Dumnezeu s-o odihnească în pace! Dr. Doina Cosma. (545323)

• Sîntem alături de familia Petrean în momentele grele pricinuite de trecerea în nefiinţă a tatălui drag. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Familiile Lechinţean, Farcaşiu, Rocaş şi Sebeştean. (545324)

• Sîntem alături de Rozi, Ştefan şi Carmen Ciupei la decesul tatălui, socrului şi bunicului drag. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Familia Pogan. (545325)

• S-au scurs 3 ani de la dureroasa dispariţie prin trecerea în eternitate a bunului meu soţ BODOR LASZLO. întreaga mea recunoştinţă celor ce-i vor păstra o clipă de aducere aminte. Odihnească-se în pace! Ileana B. (547087)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm împlinirea unui an de Ia trecerea în nefiinţă a scumpei noastre mame şi bunici KAR I LE N U ŢA . Parastasul va avea loc sîmbătă, 10.08.2002, ora 18.00 Ia biserica - din Cimitirul Mănăştur. Dumnezeu s-o odihnească în pace! Familia oemîngîiată. (547106)

• S-au scurs 6 luni de la trecerea în nefiinţă a scumpei aoastre soţii, mame şi bunici PLEŞA ELEN A (U ŢIC A ).Pomenirea va avea loc în datafc 11.08.2002 la Biserica Ortodoxă din cartierul Zorilor (str. Viilor), începînd cu ora 12.00. Odihnească-se în pace! familia îndurerată. (547109)

• Ne luăm rămas bun de la scumpul nostru tată şi bunic, COCO. Fiica Camelia Oachiş şl nepoţica Adela. Vei rămîne veşnic în sufletele noastre. (547120)

• S-au împlinit şase săptămîni de la trecerea la Domnul a iubitei şi cedincioasei noastre mătuşi JOLDOŞ MARIA, cea care a fost pentru noi ca o mamă şi prietenă iubitoare. Sufletul ei nobil şi generos va rămîne veşnic în inimile noastre. Anunţăm cu această ocazie prietenii şi cunoştinţele că duminică, 10.08.2002 va avea Ioc parastasul Ia Biserica din Răscruci-satul ei natal. Dumnezeu s-o odihnească în pace! Violeta cu familia. (547115)

• S-a scurs un an greu şi trist de la plecarea dintre noi a scumpei noastre soră, cumnată şi mătuşă, educatoarea MARIA GRAD, născută Ţ IC R E A , moment de reculegere şi aducere aminte pentru sufletul său frumos şi bun.- Dumnezeu să o odihnească în pace! Familia Butan Victor. (547117)

• Se împlinesc şase săptămîni de la decesul soţului, tatălui şi socrului nostru CISTELECAN IOAN. Amintirea lui va rămîne' mereu vie în inimile noastre. Familia. (547118)

• Duminică 11 august se împlinesc 8 ani de cînd scumpa noastră soţie şi mamă ŞIPOŞ ETELCA îşi doarme somnul de veci. Dumnezeu s-o ocrotească. Soţul şi copiii.cu familiile. (545292)

• Prezentă mereu în gîndurile şi sufletele noastre, aducem un pios omagiu de lacrimi şi flori la împlinirea unui an de la dureroasa despărţire de draga noastră fiică, soţie, mamă, soacră şi bunică ANA BLĂJAN. Nimic nu va putea înlocui golul imens pe care I-a lăsat în suflete şi în viaţa noastră Odihnească- se în pace! Sluj'ba de pomenire va avea loc Duminică 11.08.2002 -^-la ' Biserica Mănăştur. Familia. (545312)

• Cu aceeaşi nealina fă durere în suflete, la 11 august 2002, comemorăm cu pioşenie şi dor nestins un an de la trecerea în eternitate a scumpei noastre soţie, mamă şi bunică M ARIOARA GRAD. Devotamentul, bunătatea şi nemărginita iubire pentru familia sa, rămîn veşnic în inimile şi amintirea noastră. Să-i fie memoria binecuvîntatâ. Odihnească-se în linişte şi pace. Soţul Ioan, fiica Monica, ginerele Dănilă şi nepoata Bianca. (545320)'

• A trecut 1 an de lacrimi şi dor de la decesul dragului nostru ŞU TE A V A S ILE . Parastasul de pomenire va avea loc duminică 11.08.2002, Ia Biserica din Cimitirul Mănăştur. Familia. (545322)

• La 11 august se împlinesc 15 ani de la plecarea dintre noi a celui care a fost devotatul şi iubitorul nostru soţ şi tată PUIU IVAN. Pe această această cale îl readucem în memoria celor ce l-au cunoscut, iar pentru ca somnul să-i fie lin, îi dăruim un gînd, o floare, o lacrimă! Doina, Codin şi Oana. (545327)

* Azi se împlinesc 2 ani de cînd scumpul nostru soţ, tată, socru şi bunic BUZA TRAIAN din Cluj, ne-a părăsit pentru totdeauna. II vom readuce în sufletele tututror la părâstasul de pomenire de la Biserica Cimitirului Cordoş, azi 10 august 2002, orele 16,45. Nu îl vom uită niciodată. Familia. (546708) -

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă după o grea suferinţă, Ia numai 52 ani, a celui care'a fost preaiubit soţ şi tată M UREŞAN IL IE . Înmormîntarea-va avea Ioc luni, 12 august, ora 14, la Cimitirul Mănăştur. Nu te vom uita niciodată, mereu ne va fi dor de tine. Dumnezeu să te odihnească în pace. Soţia Viorica şi fiicele Anca şi Lucia. (5056211)

• ..Exprimăm deosebitele noastre regrete Ia încetarea din viaţă a unchiului nostru MUREŞAN IL IE . îi vom păstra vie amintirea. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Nepoţii Darius, Monica şi Andrei. (5056211)

* Un ultim rămas bun ne luăm de Ia cumnatul MUREŞAN ILIE. Sîntem alături de familia îndurerată. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Fam. Orban Nicolae din Satu Mare. (5056211)

* împărtăşim durerea familiei greu încercate prin trecerea la cele veşnice a iubitului lor soţ şi tată M UREŞAN IL IE . Dumnezeu să-l odihnească în pace! Fam. Cora Ioan (5056211)

• Regretăm dispariţia unchiului nostru MUREŞAN ILIE şi transmitem condoleanţe familiei îndurerate. Nepoţii Horia şi Ştefania. (5056212)

• Regretăm nespus pierderea mult prea repede a şefului nostru MUREŞAN IL IE , ce lasă în urma lui un gol imens. Bunul Dumnezeu să-i dea odihnă veşnică. Angajaţii de la SC "Ilie" SRL. (5056212)

• Cu adîncă tristeţe anunţăm trecerea în nefiinţă a scumpului nostru frate, cumnat MUREŞAN ILIE. Vei rămîne veşnic în inimile noastre. Dormi în pace, suflet bun. Sora Irina şi 'cumnatul Fănel. (5056212)

• Lacrimi şi flori vor fi mereu Ia mormîntul scumpului şi dragului nostru frate, cumnat şi unchi M UREŞAN IL IE . Doar amintiri frumoase vor rămîne în urma . lui. Odihnească-se în pace. Sora Melania cu familia din Satu Mare. (5056212)

• Sîntem alături de familia Mureşan, în marea durere pricinuită de moartea soţului şi tatălui drag M UREŞAN IL IE . Dumnezeu să-l odihnească. Fam. Fopan Claudiu. (5056212)

* Pios omagiu la trecerea în nefiinţă a distinsului MUREŞAN ILIE. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Angajaţii de la SC Irenis SRL. (5056212). -

China protestează faţă de vizita în SUA a unor oficiali taiwanezi

China â protestat, vineri, pentru a doua oară în ultimele zile, faţă de vizita unor responsabili taiwanezi în Statele Unite, după ce preşedintele Chen Shui-bian a sugerat convocarea unui referendum privind independenţa T aiwanului,. relatează ÂFP. Ministrul Afacerilor Externe a declarat că a protestat pe lîngă autorităţile americane faţă de discuţiile din capitala federală, între oficiali americani şi responsabilul

taiwanez pentru relaţiile cu China, Tsai Ing-wen.

China protestase în aceiaşi termeni, joi, faţă de prezenţa în SUA a lui Tsai şi a premierului taiwanez Yu Shyi-kun. Yu a plecat joi din Statele Unite pentru o vizită în America Latină, dar Tsai a avut discuţii confidenţiale la Washington cu mai mulţi responsabili. Tsai a oferit autorităţilor americane explicaţii în legătură cu politica Taiwanului, după ce preşedintele

Chen a provocat o criză în relaţiile cu China, lansînd la sfîrşitul săptămînii trecute un apel referitor la organizarea unui referendum pentru independenţa insulei. Tonul relativ moderat al Chinei în legătură cu Taiwanul pare să indice faptul că autorităţile de la Beijing încearcă să evite o deteriorare a relaţiilor cu Washingtonul, cu'atît mai mult cu cît preşedintele Jiang Zemin urmează sâ viziteze SUA

’ în luna octombrie.

Saeb Eralial cere Statelor Unite să îi acorde lui Yasser Arafat respectul cuven it

P r in c ip a lu l n e g o c ia to r p a le s t in ia n , S a e b E ra k a t , ş e fu l u n e i d e le g a ţii a f la te la W a s h in g to n , c e re S ta te lo r. U n ite s ă î i a c o rd e lu i Y a s s e r A ra fa t re s p e c tu l c u v e n it u n u i l id e r a le s în m o d d e m o c ra tic , re la te a z ă A F P . "D o r im c a a le g e re a d e m o c ra t ic ă a p o p o ru lu i p a le s tin ia n s ă fie re s p e c ta tă . Preşedintele Arafat a fo s t a le s d e c ă tre p o p o ru l p a le s tin ia n " , a d e c la ra t S a e b E ra k a t, în u rm a u n e i în tî ln ir i p e c a re a a v u t-o la W a s h in g to n c u s e c re ta ru l d e S ta t a m e ric a n , C o lin P o w e ll. E ra k a t a in s is ta t a s u p ra n e c e s ită ţii d e fin ir ii u n u i p la n c o n c re t d e fo rm a re a u n u i s ta t p a le s tin ia n . "A v e m n e v o ie d e p u n c te d e re p e r , d e u n m e c a n is m d e im p le m e n ta re ş i d e o d a tă s ig u ră ", a d e c la ra t e l "N u a v e m n e v o ie s ă re in v e n tă m ro a ta ” , a a d ă u g a t n e g o c ia to ru l p a le s t in ia n , p re c iz în d c â a t î t s e c re ta ru l a m e ric a n d e S ta t, c î t ş i p re ş e d in te le S ta te lo r U n ite au a firm a t c ă fo rm a re a u n u i s ta t p a le s tin ia n ră m în e o b ie c tiv u l f in a l în Q rie n tu l M ijlo c iu . F ă ră a fa c e v re o re fe r ire d ire c tă la A ra fa t, P o w e ll a d e c la ra t c ă , în te rm e n i g e n e ra li, d is c u ţii le "a u a b o rd a t tre i te m e : s e c u r ita te a , d e z v o lta re a e co n o m ic ă ş i a ju to ru l u m a n ita r , la fe l ca ş i a n g a ja m e n tu l a m e r ic a n d e a g ă s i o c a le p o litic ă " d e s o lu ţio n a re a c o n flic tu lu i. Ş e fu l d ip lo m a ţie i a m e ric a n e ş i-a e x p r im a t "n e ră b d a re a d e a v e d e a a n u m ite a c ţiu n i p u s e în p ra c tic ă , în s p e c ia l în d o m e n iu l s e c u r ită ţ ii" .

Armata israeliană a instalat o baterie de rachete la nord de Tel Aviv

i A rm a ta is ra e lia n ă a in s ta la t, în u lt im e le z ile , o p r im ă b a te rie d e ra c h e te a n t i- ra c h e tă H e tz la n o rd d e T e l A v iv , a u in fo rm a t, v in e ri, s u rs e m ilita re , c ita te d e A F P . C o tid ia n u l "Y e d io t A h a ro n o t" a a n u n ţa t că în a c e s t s c o p a fo s t c o n s tru ită o s ta ţie d e g h id a j ra d a r, d u p ă ce lo c u ito r ii d in z o n ă ş i-a u re tra s o b ie c ţiile re fe r ito a re la p ro ie c t.

"A m p la s a re a s ta ţie i a re d re p t s c o p te s ta re a s is te m u lu i şi a fo s t p re v ă z u tă cu m u lt t im p în a in te ", a u p re c iz a t s u rs e le c ita te .

C o tid ia n u l “Y e d io t A h a ro n o t" fa ce în s ă o le g ă tu ră în tre co n s tru ire a s ta ţie i şi r is c u r ile c a Ira ku l să la n s e z e ra c h e te s p re Is ra e l, în c a zu l u n u i a ta c a m e r ic a n îm p o tr iva re g im u lu i d e la B a g d a d . P re m ie ru l is ra e lia n , A r ie i S h a ro n , a a v e rt iz a t S ta te le U n ite că , în ca zu l în c a re v a fi a ta c a t, Is ra e lu l v a r ip o s ta , d e ş i în tim p u l ră z b o iu lu i d in G o lf, d in 1 99 1 , n u a ră s p u n s a c e s tu i tip d e a ta c .

D e m a i m u lte lu n i, p re s a is ra e lia n ă a firm ă c ă S h a ro n a o b ţin u t a p ro b a re a S ta te lo r U n ite în c e e a c e p r iv e ş te r ip o s ta la e v e n tu a le le a ta c u r i ira k ie n e . Is ra e lu l a p r im it a s ig u ră r i re fe r ito a re la fa p tu l că v a fi in fo rm a t în a v a n s a su p ra u n e i e v e n tu a le o p e ra ţiu n i îm p o tr iv a Ira k u lu i, p e n tru a -ş i p u te a p re g ă ti s is te m u l d e a p ă ra re .

0 bombă a explodat în sud-estul Spaniei, fără să provoace victime

O b o m b ă a e x p lo d a t , v in e r i, în t r -o c lă d ire a f la tă în "c u rs d e re n o v a re d in lo c a lita te a .T o rre v ie ja , s itu a tă în s u d -e s tu l S p a n ie i, d u p ă c e E T A a n u n ţa s e im in e n ţa u n e i d e f la g ra ţii, a u a n u n ţa t, s u rs e d in cadsu l p o l i ţ ie i, 'c i ta te d e A F P .

E x p lo z ia - p ro d u s ă cu c îte v a m in u te d u p ă o ra lo c a lă 1 4 .0 0 (1 5 .0 0 o ra R o m â n ie i) , n u a p ro v o c a t v ic tim e , d e o a re c e G a rd a C iv ilă re u ş is e s ă .e va cu eze c lă d ire a . Z ia ru l s e p a ra tis t “G a ra ” a p r im it, în ju ru l

-o re i lo c a le 1 3 .0 0 , u n a p e l te le fo n ic p r in c a re u n re p re z e n ta n t E T A a a n u n ţa t p la s a re a a d o u ă b o m b e - c e a d e la T o r re v ie ja ş i o a lta p e p la ja d e la S a n ta P o la .

L a S a n ta P o la a a v u t loc , d u m in ic ă , u n a te n ta t c u m a ş in ă - c a p c a n ă , s o ld a t c u d o i m o rţi ş i c irc a 4 0 d e ră n iţ i. P o liţ ia s p a n io lă n u a fă c u t n ic i o p re c iz a re în le g ă tu ră c u a c e a s tă a d o u a b o m b ă , d a r p la ja a fo s t e v a c u a tă d e c ă tre fo r ţe le d e o rd in e .

Kurzii irakieni susţin că Turcia controlează un

aeroport din nordul Irakului

Forţele turce controlează de mai mulţi ani un vechi aeroport din nordul Irakului, zonă dominată de două facţiuni kurde, a declarat Jalal Talabani; liderul Uniunii Patriotice din Kurdistan (UPK), într-un interviu acordat, vineri, canalului de televiziune C N N -Tu rk , citat de AFP. Talabanii au declarat câ aeroportul este controlat de forţele turce încă din 1995 sau 1996, dar informaţia a fost dezminţită de armata turci

Statul Major turc a precizat că aeroportul este inutilizabil din cauza distrugerilor înregistrate în timpul războiului _ din Golf, dar Talabanii au declarat că pistele au fost reparate şi ar putea fi folosit, în cazul unui nou atac american împotriva Irakului. Nordul Irakului a ieşit 'de sub autoritatea Bagdadului de la sfîrşitul războiului din Golf, iar aeroportul este situat între oraşele Zakho şi Dohuk, controlate de către Partidul Democratic din Kurdistan, condus de Massoud Barzani.

Talabanii au avut miercuri, la Ankara, mai multe întîlniri cu oficiali turci, iar joi a plecat spre Washington, unde participă la o reuniune a opozanţilor regimului de la Bagdad.

Turcia , aliat strategic al Statelor Unite, este reticentă în ceea ce priveşte o intervenţie militară americană împotriva Bagdadului, avertizînd asupra riscurilor agravării crizei economice care-afectează ţara şi a creării unui stat kurd independent la frontiera nord- irakianâ, ceea ce ar putea suscita aspiraţiile separatiste ale propriei populaţii kurde, in trecut, armata turcă făcea incursiuni frecvente în nordu' Irakului, împotriva rebelilor Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PK K).

Unul dintre piloţii avionului prăbuşit la Lviv respinge concluziile anchetei oficiale

Unul dintre cei doi piloţi ai avionului de vînătoare prăbuşit în timpul unui spectacol aviatic în Ucraina, a respins concluziile anchetei oficiale, afirmînd că â respectat planul de zbor şi ordinele superiorilor săi, a anunţat, vineri, agenţia Interfax, citată de AFP. Conform concluziilor definitive ale anchetei guvernamentale anunţate miercuri, prăbuşirea

avionului a fost provocată de insubordonarea piloţilor care au improvizat acrobaţii aeriene. “Zborul a fost efectuat deasupra aerodromului, în mod standard, ca în timpul antrenamentelor”, a afirmat colonelul Volodimir Toponar, care a supravieţuit Catastrofei, reuşind' să se catapulteze din • carlingă împreună cu copilotul său, Iuri Iegorov. El a adăugat că, în

ultimul minut, a primit ordinul de a survola mulţimea, manevră care nu era inclusă în planul de zbor. Parchetul ucrainean a deschis o anchetă penală împotriva celor doi piloţi, care sînt spitalizaţi la Vinnitsa. Prăbuşirea avionului de luptă Suhoi Su-27 pe aerodromul din Sknyliv din Lviv, pe data de 27 iulie, s-a soldat cu 85 de morţi şi mai mult de 200 de răniţi.

B R A L U I F A L U B L A B E IDupă ani întregi de zbucium

în care nerealizările au fost mult mai numeroase decît împlinirile, divizionara "C" Unirea Dej pare să-şi fi găsit în această vară liniştea. Un lot echilibrat valoric în care şi-au făcut loc şi cîţiva tineri de perspectivă plus o conducere peste care a trecut remanierea de vară sînt coordonatele pe care dejenii încearcă acum altceva. Construcţia!

Vîntul schimbării a început să bată încă din primăvară şi Unirea a fost pe punctul de a da Iovitura'anului prin aducerea lui Adrian Falub.

Un caracter ireproşabil dublat de o experienţă acumulată la vîrful fotbalului naţional. Gheorghe Benea a fost convins încă de la prima discuţie că Falub este soluţia ideală pentru crearea unui climat profesionist, într-un club aflat pe marginea prăpastiei şi a acceptat sâ-i acorde puteri depline la nivel decizional.

Surpriza nu s-a mai produs din două motive: Falub a primit o ofertă deosebit de tentantă din Cipni, iar Unirea a început discuţiile de fuziune cu C F 01 Dej. In urma protocolului iniţial de fuziune, rolul lui Falub devenea unul simbolic, astfel că acesta s-a retras din orice combinaţie locală. Din orgoliu sau interes. Dejul a omis logica elementară: nu Falub avea nevoie să conducă o echipă în divizia “C" indiferent dacă ca sc numeşte Unirea, Sclena sau ceva embrion născut dintr-o împerechere împotriva firii.

în cele din urmă echipele nu au mai fuzionat, urmîndu-şi fiecare propriul drum. însă, fără să ştie, Falub a făcut un mare bine Unirii Dej. Fiind el însuşi un exeţnplu concludent al -■politicii greşite a clubului, întrucît. nu a fost niciodată legitimat la Unirea, ideea lui Falub de fixare a unui plan pe mai mulţi ani, care să cuprindă obligatoriu o atenţie deosebită juniorilor, începe să prindă contur. în cenuşa viselor iniţiale a mai rodit un principiu: construcţia unei echipe nu se

• poate face decît avînd la bază o structură organizatorică bine pusă la punct, în care-fiecare om- angrenat trebuie să ştie precis ce are de făcut. Urmînd, bineînţeles, să şi răspundă pentru rezultate. Aceste două strategii au fost fixate de Adrian Falub şi Unirea a acceptat să le urmeze chiar dacă “autorul” lor nu se află la Dej. La nivel de. Iot s-a încercat aducerea unor jucători tineri, dar acestui aspect ar trebui să j se acorde mai multă atenţie. în prezent, Unirea Dej intenţionează să iă în coproprictate mai mulţi jucători de la Şcoala de fotbal “Luceafărul 2000” din localitate şi coordonată de Gică Barbu. Jucătorii respectivi sînt deja selecţionaţi la loturile naţionale şi ar trebui să reprezinte într-un viitor mai îndepărtat o sursă de venit atît pentru şcoala de fotbal de unde provin, cît şi pentru Unirea Dej.

Cea mai spectaculoasăschimbare în cadrul clubului

produs însă la nivel

r » - “ ' - ' ' s * - .

. . . . v - ;

ţ N *** - *

> 1

>*•- 5

\ i s C l9

i-„y

- * .d

n * .

F a lu b '-.‘ i

b * - - ■JaL-Ok.

organizatoric. Unirea are acum implicat efectiv în destinulun nou preşedinte, iar componenţa Consiliului de Administraţie a suferit şi ea serioase modificări.

S-a încercat atragerea unor oameni cu posibilităţi financiare şi dispuşi să se implice efectiv în formarea unei structuri profesioniste.

Concluzia generală e următoarea: dacă Falub s-ar fi

Unirii Dej, procentul şanselor de reuşită ar fi crescut considerabil. Din fericire,; simpla • sa participare Ia discuţiile în care şi-a expus principiile de bază a creat un efect de “avalanşă”, ideile sale fiind preluate de cîub. Cum spuneam, caracterul, cariera şi numele lui Falub reprezintă garanţia succesului.

M ih a i H O S S U

s-a

F.C. BAIA MARE - F.C. “U” 3 -4 (3 - 3)“Şepcile-roşii” cîştigă la Baia Mare după ce gazdele au

condus cu 2-0 şi 3-1. Golurile Universităţii au fost marcare de Păcurar (2), Mărincean (autogol) şi Gabi Pop. Miercuri, ora 11,00, pe terenul 111 din Parcul Sportiv “ luliu Haţieganu”, este programată partida “revanşă”, iată şi formaţia utilizată de staff-ul tehnic clujean: Pîglişan - Damian, Turbuţan, Soporan, Abrudan, Purcar - Giurgiu, Păcurar, Muscă - Codreanu, Hiriţ. Au mai jucat: Călin Moldovan, CI. Bălan Gabi Pop, Suler, Florin Timoce şi Ricardo Cainacho. (C.S.)

LIGA CAMPIONILOR, TURUL DOI PRELIMINAR

PROGRAMUL TURULUI TREI

Miercurea trecută s-au desfăşurat partidele manşei a doua a turului doi preliminar (echipele scrise cu majuscule s-au calificat pentru turui trei preliminar):'

• Bclshina Bobruisk - MACCAB1 HÂ1FA 0-1 (în tur 0-4)• F.C. Pyunik Erevan - D IN AM O KIEV 2-2 (în tur 0-4)• Torpedo Kutaisi - SPARTA PRAGA 1-2 (în tur 0-3)• GRAZER A.K. - Sheriff Tiraspol 2-0 (în tur 4-1)• APOEL NICOSIA - Maribor 4-2 (în tur 1-2)• F.C. B ASEL - MSK Zilina 3-0 (în tur 1-1)• LEVSK1 SOFIA - Skonto Riga 2-0 (în tur 0-0)• Dinamo Bucureşti - F.C. BRUGES 0-1 (în tur 1-3)• Hibemians - BOAV1STA PORTO 3-3 (în tur 0-4)• LEGIA VAR ŞO V IA - Vardar Skopje 1-1 (în tur 3-1)• Dinamo Tirana - BR O N D B Y 1F 0-4 (în tur 0-1)• ZELEZN1CAR SAR AJEVO - Lillestrom 1-0 (în tur 1-0)• HK Zagreb - ZAKAEG ER SEGI T.E. 2-1 (în tur 0-1)• PARTIZAN BELG R AD - Hammerby 4-0 (în tur 1-1)

PRELIMINAR, MANŞA I• Sporting Lisabona - Inter Milano• A.G, Milan - Slovan Liberec• Rosenborg Trondheim - Brondby I.F.• Sahtar Doneţk - F.C. Bruges• Apoel Nicosi - A.E.K. Atena •• F.C. Barcelona - Legia Varşovia \• Levski Sofia - Dinamo Kiev• Zeleznicar Sarajevo - Newcastle United• Partizan Belgrad - Bayem Munchen• K.R.K. Gene - Sparta Praga -• Maccabi Haifa - S.K. Sturm Graz• Celtic Glasgow - F.C.' Basel• Feyenoord Rotterdam - Fenerbahce Istanbul• Zalaegersegi - Manchester United• Boavista Porto - A.J. Auxerre• Lokomotiv Moscova - Grazer A.K.

• Manşa întîi va avea loc în zilele de 13 şi 14 august, iar returul în zilele de 27-28 august. Cîştigătoarele acestor 16 partide se vor califica pentru faza grupelor (patru a cîte patru echipe).

( v .e .r . )

Trista alungare a fotbaliştilor români!!!N-aş fi crezut niciodată că

fotbaliştii români care au cucerit în deceniul trecut Europa, să ajungă a fi alungaţi de cluburile care i-au angajat, precum ţiganii din Franţa sau cerşetorii din USA. Forţez noţa, dar atrag atenţia asupra unei situaţii nefericite şi periculoase. Acum 5-8 ani, titularii naţionalei jucau la marile cluburi din Spania, Italia, 'Germania, Anglia şi veneau acasă şi ne ofereau calificări, una mai frumoasă ca alta. Acum? Să enumerăm?!-

Există o certă valoare: Chivu! Plus Marius Niculae care poate fi!

Mutu, singurul care a făcut furori anul trecut, la Verona, va juca în “B ”, marile Juventus şi Roma amâgindu-1. Mai

încolo: Adi Ilie, care a avut Europa şi Spania la picioare, în loc să ardă pentru fotbal şi pentru banii buni primiţi, a aşteptat, a lenevit, sperînd să cadă din cer o pară mălăiaţă: o pasă, o greşeală, un gol cu noroc. JJltim ii antrenori , ai Valenciei s-au săturat de el. Iată-1 pus pe liber şi nu-1 vrea nimeni. Adi are insolenţa să spună, că e un jucător scump! Un singur cuvînt nu are ce căuta în declaraţia lui “jucător” . Cobra a devenit o muscă care bîzîie, care şi-a bătut joc de fotbal, de public... Vrea să mai păcălească niţel fotbalul, să mai adune ceva dolari. Fratele lui, un alt talent, a fost măturat din Turcia', Spania şi Germania; e vorba-

de Sabin Ilie. Dan Petrescu, după o elegantă evoluţie la

.Chelsea a trecut pe la cîteva echipe, care abia au aşteptat să scape de el; acum stă la cerşit în Cotroceni. Gică Popescu e la o vîrstă! şi a rămas fără echipă; bate şi pentru el ceasul, cu sublinierea că a fost mare

'la Barcelona şi Gâlata, plus în naţională. Stelea e prin “B” în Spania, ca şi Craioveanu, Roşu a fost pus pe liber, Denis Şerban la fel, A lin Stoica umblă teleleu deşi e un mare talent, Râducioiu ciupeşte ceva în seria “C” în Italia, Radu Niculescu a fost alungat de la Beşiktaş; acest îngîmfat şi plictisit de fotbal şi de-viaţă, nu va juca nicăieri, peste tot v a -f i un nemulţumit. Dar

Steaua îl vrea. Avem un talent de a aduna ceea ce aruncă alţii. Dar Vlădoiu pe unde e, Vali Năstase, Mara, Codrea pe unde or fi?! Ba şi Contra era să-şi rateze cariera trecînd la box...

Ce jale, ce tristeţe! Cu cine va face Iordănescu naţionala? In cartea sa Mirajul gazonului, Mircea Lucescu scrie: “ Fotbalul este o stare de spirit. E l reprezintă voinţa fiecăruia de a se pregăti şi munci fără să trişeze. Ca să fii puternic trebuie să fii pătimit” . Fotbaliştii noşţri nu muncesc, nu au pătimit.- Credinţa lor este dolarul. Ei cîştigă mult prea mult şi acasă şi în străini... Să ne mai mirăm de alungarea lor?!!

V io r e l C A C O V E A N U

“BANCARII” VICTORIOS!■ Miercuri, în nocturnă, campioana Spaniei, Valencia s-a prezentat

publicului, din lotul lărgit lipsind românul . Adrian Ilie, După prezentare a urmat partidaamicală în compania "bancarilor" de la F.C. Naţional. Concluzia “liliecilor”: F.C. Naţional este o echipă redutabilă, bine aşezată în defensivă, virulentă pe contra-atac. La finele partidei, tabela de marcaj consemna rezultatul de 1-0 pentru “bancari” prin golul marcat de Dan Petrescu (72). Debut cu dreptul la F.C. Naţional pentm Walter Zenga ca antrenor principal, respectiv Dan Petrescu pe postul dublu de jucător şi antrenor secund. Pe “Mestalia”, 50.000 spectatori.

NOCTURNA DE PREZENTARE

Steaua s-a prezentat, joi seara, suporterilor. în nocturna de prezentare, cu “reprize” artistice, împătimiţii suporteri ai multiplei campioane a României (21 de titluri cucerite) au făcut cunoştinţă cu cei 25 de jucători incluşi în lotul mare, cu noul antrenor principal, Cosmin Olâroiu. Nocturna a avut loc la Sala Polivalentă în prezenţa a 6.000 de spectatori.

REDISTRIBUIRE DE FUNCŢIIConsiliul de administraţie al Universităţii Craiova a făcut o

redistribuire de funcţii: Emil Săndoi a fost investit cu titulatura de director tehnic, pe postul de antrenor principal fiind încadrat Dumitru Marcu. De obicei, funcţia de director tehnic al unei echipe de fotbal este una cam... onorifică. S-o fi întîmplat ceva în Bănie?

ADRIAN ILIE DEVINE NEAMŢDacă e să dăm crezare “bursei” zvonurilor, “spaniolul” Adrian

Ilie va deveni “neamţ’-’. Asta pentru că tricolorul român este j curtat de echipa Hanover 96, proaspăt promovată în Erste ; Bundesliga. După Turcia şi Spania o nouă arenă de afirmare | a talentatului atacant român, Germania. Vom avea în Germania I trei tricolori: Dorinei Munteanu, Ionel Ganea şi Adi Ilie.

; “BURSA”ZVONURILORZBÎRNÎIE

Se zice că în partida de azi ; din Supercupa României, dintre Dinamo şi Rapid, haita “crinilor ’

\ > ; roşii” va fi condusă de “ţînţarul i :; Comei Ţălnar.-Se mai zice că

mofturosul Radu Niculescu se ■ţ/f . va reîntoarce în Turcia, dar nu

la Beşiktaş, ci la echipa antrenată :: de Mihai Stoichiţă. La Beşiktaş.

în schimb, este dorit giuleşteanul Constantin Schumacher:

SI OTELUL S-A PREZENTATFormaţia din Galaţi s-a prezentat publicului cu Un lot sărăcit

faţă de ediţia'anterioară, cînd Oţelul a încheiat întrecerea pe treapta a cincea a ierarhiei finale. Lotul prezentat de Costel Orac, noul antrenor principal, este cu şapte jucători mai sărac. Bucurie, totuşi, că V. Tănase nu s-a reîntors în Israel. în finalul prezentării un amical: Oţelul - Gloria Buzău 3-2. '

NEMULŢUMIRI LA BACĂU

Antrenorul principal Tiţi Dumitriu şi-a exprimat nemulţumirea faţă de prestaţia ‘ echipei F.C.M. Bacău în amicalul? cu F.C. Oneşti (scor 1-0 prin golul lui Cătălin Cursaru din 11. metri, meci replică la F.C. Oneşti - : F.C.M. Bacău 3-1).-Unii jucători g**-” băcăuani sînt nemulţumiţi că nu | au fost renegociate contractele. Preşedintele Chivorchian spune că nemulţumirile n-au acoperire, că nu există decît un contract derenegociat, cel cu Trofin, dar că acesta este pus pe lista transferurilor.

BUIA IN “CURTEA” LUI PO LI-A .E.K .

Buia este unul din cei mai “călătoriţi” jucători. După plecarea. \ de la Baia Mare s-a dus pe la Craiova, la Universitatea, a ' zăbovit şi prin Belgia, iar în Capitală fost-a pe la Rapid, R o c a : şi Dinamo, haita “crinilor roşii” dîndu-şi acordul de transfer R Poli - A.E.K. pentru 25.000 “verzi”.

V ic to r E . R O M A N

“ Europenele” de atletism

I L U N G ĂDerulînd 9 finale (printre care

şi “marşul” pe 50 km) şi ultimele 5 probe din decatlon, ziua a 3-a a Europenelor a fost cea mai lungă şi densă zi muncheneză. Iar pentru noi cea mai frumoasă, ea aducîndu-ne, prin IO N E LA TÂ R LE A, primul aur la actuala ediţie.

Cum stăm îrisă cu “graficul”?!

Deşi la precedentele Europene (Budapesta • ’98) România cucerise 7 medalii (aur prin Ionela Târlea, Mihaela Melinte şi Monica lagăr, argint Gabi Szabo şi Bogdan Ţăruş, bronz Lidia Simon şi Nicoleta Grasu), obiectivul tricolorilor pientru ediţia din acest an s-a rezumat la doar 2-3 medalii..

' Întrucît “5 medalii rămîn acasă” - după cum s-a exprimat un oficial la îmbarcarea pentru Miinchen. “Cele 5” fiind Monica lagăr, Lidia Simon, Nicoleta Grasu, (cu toatele în perspectiva de-a deveni mămici), Violeta Beclea- Szekely (în refacere după hepatita A ) şi revelaţia sezonului, demifondista Maria Cioncan, accidentată la antrenamentul premergător deplasării în Germania (Ţăruş fiind indisponibil de mai mult timp, iar Melinte în stare de suspendare).

Joi, în urma unei memorabile curse încheiată cu AUR, Ionela Târlea a împlinit jumătate din obiectivul României. Cealaltă jumătate putînd fi acoperită mîine, cînd Gabi Szabo atacă titlul la 1.500 m, singurul care-i lipseşte din impresionantu-i palmares. Pînă la vizata medalie a Gabrielei, mai avem însă cîteva

ţ------------------------------------- ~ ----------------------

I .

roportunităţi, astăzi fiind prezente în finale .Mihaela Botezan (5.000 m, cursă la care Szabo a renunţat pentru a se concentra exclusiv pe 1.500 m), Nuţa Olaru (maraton), Cristina Nicolau şi Mihaela Gîndilă (triplu). Ş ir poate, (întrucît calificările nu se disputaseră pînă la ora cînd scriem) Oana Pantelimon la înălţime. Cu alte cuvinte am putea depăşi... graficul!

Soarele a(re)venit pe uliţa ei

Deşi a avut de traversat o îndelungată şi dificilă perioadă de recuperare fizică (datorată factorilor de stres şi intervenţiilor chirurgicale), Ionela Târlea nu- şi-â pierdut nici o clipă nădejdea că soarele va (re)veni o dată şi o dată şi pe uliţa ei! Şi iată că “astrul” a revenit mai repede decît sperase înseşi Ionela, ajutînd-o să realizeze la Miinchen cel mai

bun timp din calificări (55,56) şi cea mai bună performanţă a finalei (54,95), graţie căreia românca a devenit pentru a două oară consecutiv campioană continentală în aceeaşi probă. Performanţă pe care n-a mai izbutit-o decît legenda “înălţimii”, Iolanda Balaş (1958 şi' ’62). '

Cangurul Olsson îşi învinge idolul,Schultz sare la volanul unui Ferrari, iar vestala Thelili

9

primeşte tradiţionala coroană din laur

£\ r

JP MORGAN, Los Angeles, SUA, 585.000$Rezultate din turul III:

(12) Rubin (S U A ) - (8 ) Bedanova (Cehia) 6-2, 6-1

Grande (Italia) - Srebotnik (Slovenia) 6-2, 6-1

Daniilidou (Grecia) - (10) Kremer (Luxemburg) 6-0, 7-5

(3) Davenport (SUA) - (13) Panopva (Rusia) 6-2, 6-4

(1) S. Williams (SUA) - (15) Dechy (Franţa) '6-2, 6-1

(4) Dokic (Iugoslavia) - Husarova (Slovacia) 4-0 abandon

Sugiyama (Japonia) - Coetzer (Afr. de Sud) 6-1, 7-6

(2) Capriati (S U A ) -: Tanasugarn (Tailanda) 6-3,H 6 -2 • '

^ V Marile favorite au y infirmat, preconizata finală

Serena Williams - Jenifer Capriati rămînînd în picioare.

‘ Remarcabile evoluţiile grecoaicei Daniilidou şi ale Japonezei Sugiyama.

• Tresărire de orgoliu din partea Chandei Rubin şi Ritei Grande, jucătoare care au stat mai mereu în umbră, dar şi la pîndă în vederea obţinerii unui titlu important.

• Meciurile din “sferturi” Dokic - Grande, Williams -

Rubin, Sugiyama - Capriati şi Daniilidou - Devenport.

NORDIC LIGHT OPEN,Helsinki,Finlanda,140.000$Rezultate din tuful II:- Chladkova (Cehia) - (1) Elia

(Italia) 7-5, 7-6 -(6 ) Svensson (Suedia) -

Kanepi (Estonia) 6-0, 6-4 Mandula (Ungaria) - (4)

Sanchez (Spania) 4-6, 6-3, 7-6 Wartusch (Austria) - (8)

Matevzic (Slovenia) 6-4, 6-4• Surprizele zilei au fost

înfringerile favo'ritelor 1 şi 4, Silvia Farina Elia, respectiv Arantxa Sanchez Vicario.

• Programul “sferturilor” : Mandula - • Wartusch,

Chladkova ' - Svensson, Kuznetsova - Schnyder şî Sucha

- Leon Garcia

RETRAGEREŞandrine Testud (Franţa), 30

de ani şi locul 10 W TA şi-a anunţat oficial regragerea din circuitul Sanex W T A Tour. împreună cu soţul şi antrenorul său Vittorio Magnelli, cei doi aşteaptă un copil în februarie 2003.

Testud a jucat ultimul, său meci în turul II al Wimbledonului 2002, după ce în turul inaugural o învinsese pe_clujeanca Anca Bama.

în cariera sa a cîştigat 3 titluri W TA, 393 de meciuri şi 3,67 milioane de dolari

Korzeniowschi), solicitantul decatlon (cehul Roman Sebrle), suliţa fetelor (grecoaica Mirela Ţh e lili) turul de stadionj r - * - «•>«> ' /

Korzeniowski

i ' /I /• r /

Cel mai bun concurs la “triplu” l-a izbutit suedezul Olsson, vikingul . sărind progresiv pînă la 17,53 m, care avea să reprezinte “ aurul” . Întrucît senatorul probei şi idolul suedezului, britanicul Jonathan Edwards, nu s-a aflat la Miinchen în apele lui, oprindu-se la 17,32 m, echivalentul bronzului.

Dacă îpşă la “triplu” liderul s-adus în jos, la istovitorul marş, de 50 km. (polonezul R.

de rezultate prestigioase). Cum avea s-o. facă şi neamţul Ingo Schultz, apropiindu-şi astfel ademenitorul Ferrari promis de tatăl său în şchimbuî victoriei de la 400 m.

Şi aventura continuă. N-o rataţi, spectacolul e de înaltă clasă.

Rezultate (M asculin): 1.500fn: M. Baala (Fr.) 3:45,25; 2. R. Estevez (Spa.) 3:45,25; 3. R. Silva (Port) 3:45,80; 400m: 1 .1. Schultz (Germ.) 45,14; 2. David Canal (Spa.) 45,24; 3. Daniel Caines (M. Br.) 45,28; Triplusalt: 1. C. Olsson (Sue.) 17,53 m; 2. C. Friedek (Germ.) 17,33; 3. J. Edwards (M. Br.)

-17,32 m; înălţim e: 1. I. Râbakov (Rus.) 2,31m; 2. S. Holm (Sue) 2,29m; 3. S. Ştrand (Sue.) 2,27 m; Decatlon: 1. R. Sebrle (Ceh.) 8.800p; 2. E. Nool (E st.) 8.438p; 3. L.

Lobodin (R us.) 8.426p; (Feminin): 400mg 1. IO N ELA T Â R L E A (R O M .) 54,95; 2. Heike Meissner (Germ.) 55,89; 3.' Ana Oliecwierciuk (Pol.) 56,18; 400 m: 1. Olesya Zykina (Rus.) 50,45; 2. Grit Breuer (G erm .) 50,70; 3. LeeM cconnelî (M . B r.) 51,02; 800m: 1. Iolanda Ceplak (Slo.) 1:57,65; 2. Mayle Martinez (Spa.) 1:58,86; 3. Kelly Holmes (M . B r.) 1:59,83; Suliţă: 1. Mirela Ţhelili (Gre.) 67,47m; 2. Ştefi Nerius (Germ.) 64,09m; 3. Mihaela Ingberg (F in .) 63,50m... 9. Felicia Ţilea (Rom.) 58,88m;

Medalii. în clasamentul pe medalii (după primele 3 zile) conduce Rusia: 10 (4 -4 -2 ), urmată de Spania şi Marea Britanie cîte 8, Germania 7, Grecia 5. Un nr. de 13 state au cel puţin o medalie de aur.

Nusa DEMIAN

(rusoaica Olesya Zykina) şi 800-le feminin (slovaca Iolanda Ceplak) favoriţii şi-au onorat cartea de vizită, cucerind .aurul (susţinut, în anumite cazuri şi

S V - , t i

* ' ’ m L

* > ' . ţ * f } " i

” • . ■ j ■

Rybakov 1 '

3-6, 6-3 Andy Roddick (S U A ) -

Wayne Ferreira (Afr. de Sud) 6-3, 6-2

Reiner Schuettler (Germania)- Xavier Malisse (Belgia) 6-4,6-3 •

Carlos Moya (Spania) - Michael Chang (SUA) 6-4, 6-3

Juan Carlos Ferrero (Spania)- Taylor Dent (SUA) 6-7, 6-1,7 -6

-- Wayne Arthurs (Australia) -

CINCINATI,Ohio, SUA,2.950.000$Rezultate din turul III:

Lleyton Hevvitt (Australia) -. Jarkko Nieminen (Finlanda) 2-6, 6-2, 6-3 '

Andre Agassi (S U A ) - Thomas Enquist (Suedia)'6-4, 7-5

Femando Gonzales (Chile) - Richard Krajicek (Olanda) 6-2,

\

Tommy Robredo (Spania) 7-6, 4-6, 6-4

Adevărat “ mecŢ şoc” în sferturi, între Agassi şi Hewitt, cei mai în formă jucători din circuit la această oră.Celelalte partide:

Gonzales - Roddick, Schuettler - Moya, Ferrero - Arthurs.

Ovidiu BLAG

MOTOCIC0SM

Carpat Express Rallye Raid 2002România: candidată pentru Campionatul Mondial de Raliuri tot-teren

Puţine ţări se pot lăuda cu organizarea raliurilor tot-teren. între cele mai cunoscute şi renumite se numără Paris - Dakar, Paris - Pekin/devenit între timp Maşter Rally. Şi un Maşter Rally a fost organizat în România în 2000/ruta aleasă fiind Oradea - Constanţa, tot de Transcarpat.

"TiKVj

.Prin ce se impune Carpat Express Rally? în primul rînd, prin faptul că este cel mai dificiî raliu tot-teren din întreaga îume. Apoi, durează cinci zile, intrînd astfel în categoria raliurilor maraton; este cel de al treilea raliu mondial ca durată a probelor speciale/1.200 km; este aproape la egalitate cu Raliul Faraonilor, superior nouă cu... 40 de km; traseul este ingenios ales, dificil, dar cuprîhde şi cele mai frumoase şi interesante zone turistice, prilej pentru străini de a ne cunoaşte şi altfel.

Organizarea impecabilă pe care Transcarpat-ul o asigură a. deschis României o şansă neaşteptată: cea de a deveni, poate chiar de la anul, etapă în Campionatul Mondial de Raliuri! Iată ce 'înseamnă să te implici şi să fii serios. Nu am în vedere, regret, reprezentanţii guvernamentali, cei doi miniştri de resort, Gingăraş şi Agathon, în to rc în d spatele organizatorilor români (?!?). Deşi actele şi invitaţiile au fost trimise din vreme. Cum nu sînt alegeri şi nu au nevoie de lobby, atitudinile lor sînt normale.

Rezultatele finale le vom publica în ediţia noastră de luni, 12 august.

Dem ostene SOFRON

Săptămîna sportivă pe TVR 2Numărătoarea inversă a început. Mai e puţin şi noul sezon

competiţional va lua startul într-o nouă ediţie. Sporturile de echipă cunosc febra ultimelor pregătiri şi retuşuri. Ocazie pe care-realizatorul emisiunii „Săptămîna sportivă pe T V R 2”, Ionel Banu, nu o va rata punînd „problema pe tapet” luni, 12 august, cu începere deda ora 18,55. Se va discuta despre stadiul de pregătire al echipelor clujene de fotbal, handbal, volei, baschet, rugby. Invitaţi în emisiune vor fi redactorii noştri, Cristian Bara şi Demostene Şoffon. .

" W T ' T J V

|1 Dolar SUA = 33.074 lei i l Liră sterlină = 50.761 lei E C O f f i a a i c a i

'/T '*’ *'®'>'- Zfcâ-'X*, V,. „

S t u d e n ţ i i r o m â n i s i g e r m a n i p r o p u n , p e n t r u m ă r i r e a s u p r a f e ţ e i z o n e l o r v e r z i d i n C l u j - N a p o c a ,

parcărilor şu r m a r e d in -p a g in a 1

P ro p u n e rile v iito rilo r a rh ite c ţi p e n tru reab ilita re a ca rtie ru lu i M ărăşti

_ Potrivit coordonatorilor şcolii de vară, Mărăştiul a fost ales deoarece este reprezentativ pentru municipiul Cluj- Napoca, în toate cele cinci funcţiuni ale oraşului: locuinţele, industria, amenajările, agrementul şi dotările publice.

Printre cele mai importante probleme cu care se confruntă cartierul Mărăşti se numără situaţia traficului, existînd două străzî ce prezintă discontinuităţi: lalomiţei şi Răsăritului. Prin repararea celor două străzi o parte din trafic ar putea fi deviat pe aici, realizîndu-se şi legătura dintre cartier şi centrul oraşului.

Printre soluţiile propuse de studenţi se numără realizarea unor parcări semi- subterane între blocurile din Mărăşti, pe acoperişul cărora vor fi amenajate zone de agrement şi de practicare a

- sporturilor, mărindu-se astfel suprafaţa spaţiilor verzi amenajate, aflate „pe. cale de dispariţie” în zonă. în viziunea viitorilor arhitecţi, identitatea noului cartier va fi dată de realizarea unui parc

liniar, care va urma cursul Canalului Morii. . ' - :

Un alt proiect are ca subiect spaţiul , ocupat în prezent de sere (str. Fabricii).

Studenţii spun că un astfel de spaţiu, datorită poziţionării sale este destul de greu de scos din circuitul comercial. Astfel, este puţin probabil ca administraţia locală să investească

■ sume mari pentru transformarea lui în. zonă verde. Soluţia găsită de cursanţii şcolii de vară este găsirea unui investitor care să construiască un supermarket şi spaţii pentru birouri. Deasupra supermarket-ului urmează a fi amenajat un parc, iar în continuarea lui, o bază sportivă.

în ceea ce priveşte amestecul dintre structurile rurale şi cele noi din cartierul Mărăşti - una dintre caracteristicile zonei - studenţii au propus construirea, la nord de strada Fabricii de Zahăr, a unor clădiri cu un singur nivel, care să înlocuiască actualele construcţii aflate într-o stare precară şi să facă legătura dintre blocurile de locuinţe şi casele de stil • vechi.

Potrivit coordonatorilor proiectului, rezultatele obţinute de studenţi vor fi integrate treptat într-o imagine unitară a oraşului, cu scopul de a spori atractivitatea Clujului şi gradul de confort al populaţiei.

Zonele verzi ale Clujului - lă sa te în parag ină

Vasile Mitrea, preşedintele 'Ordinului Arhitecţilor - Filiala Transilvania, a făcut, în cadrul aceleiaşi manifestări, o prezentare a situaţiei

. spaţiilor verzi din municipiul Cluj-; Napoca. în opinia arhitectului Mitrea,

' spaţiile ver?i au fost neglijate în toate schiţele de urbanism de dinainte de 1990 şi în Planul Urbanistic General din 1998. „La cei 323.000 de locuitori, Cluj-Napoca se poate lăuda cu numai 240 ha spaţii verzi amenajate, din care numai 87 ha sînt spaţii plantate masiv. Astfel, municipiul Cluj-Napoca se află, cu 5,7 mp spaţiu verde amenajat/loc, cu puţin peste limita ecologică (5 mp/ loc), în timp ce media recomandată pe plan naţional este de 16 mp/loc. Trebuie precizat însă că, în străinătate, oraşele cuprind 25-40 mp spaţii verzi/ loc”, a mai afirmat Vasile Mitrea, subliniind dezinteresul autorităţilor locale pentru rezolvarea acestei situaţii şi faptul că este inadmisibil ca, în condiţiile în care zona industrială ocupă 420 ha (în cea mai mare parte nefolosite) sâ mai fie construite hale. industriale în cartiere. Preşedintele, filialei Transilvania a Ordinului

Arhitecţilor a declarat că în Cluj- Napoca nu sînt folosite aşa cum trebuie' cursurile de apă (Canalul Morii, Becaş, Nadăş), pentru crearea unor zone verzi (benefice pentru locuitori şi pentru creşterea atractivităţii pentru turişti), ci se preferă canalizarea şi acoperirea lor.

Potrivit datelor prezentate de Vasile Mitrea, Parcul Central are azi (inclusiv Stadionul Municipal) 20 de hectare, în timp ce din Grădina Botanică veche au mai rămas doar 4 ha (Grădina Botanică nouă se întinde pe 14 ha).

Arhitectul a condamnat dezinteresul Primăriei faţă de Băile Someşeni, lăsate în paragină, din cauza diferitelor interese, în timp ce spaţii similare sînt folosite cu succes în alte oraşe din ţară (ex: Iaşi).

Alte zone verzi care promiteau a fi adevărate oaze de agrement pentru clujeni (Parcul^ Feroviarilor, Parcul Rozelor, zona între Lacuri, Grădina Expo Flora) au rămas în paragină, proiectele de realizare a lor fiind abandonate de multă vreme.

P e s t e 2 2 d e m i l i a r d e

d e l e i , p l ă t i t e î n c o n t u l

i m p o z i t u l u i p e v e n i t ,

a u f o s t r e s t i t u i t e c l u j e n i l o r

Direcţia Generală a Finanţelor Publice Cluj a comunixcat câ, la 31 iulie a.c., fuseseră emise 61.942 decizii de impunere anuală pentru anul 2000, dintre care 46.785 conţin diferenţe de restituit. Astfel, Finanţele clujene trebuie să plătească celor în drept suma de 34,89 miliarde iei şi au de încasat, corespunzător anului 2000, 45,59 miliarde Iei. Din aceste sume, au fost încasate pînă acum 37 de miliarde Iei şi au fost restituite către contribuabili 22,22 miliarde lei.

Pentru anul 2001, au fost depuse la 31 iulie a.c., 71.087 declaraţii de venit global. în cazul celor care nu şi-au depus la sediul Finanţelor aceste declaraţii, au fost transmise notificări, în urma cărora alţi 6.981 de clujeni au comunicat DGFP Cluj situaţia veniturilor lor pentru anul trecut. Reprezentanţii DGFP Cluj spun că sînt estimate a fi depuse peste 122.QP0 de declaraţii privind veniturile realizate în cursul anului 2001/

A.R.B.

Palatul Victoria, clădirea în care se află sediul Guvernului, a fost încadrată în urma unei expertize tehnice în clasa I de risc.seismic, ceea ce înseamnă câ este extrem de vulnerabilă în cazul producerii unui cutremur, a declarat Ileana Tureanu-, secretar de stat în cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei (M LPTL).

“Avînd în vedere câ imobilul în care funcţionează Executivul este încadrat în clasa I de importanţă, trebuie ca funcţionalitatea acestuia să fie asigurată integral, atît în timpul, cît şi după producerea unui cutremur major. Ideea mutării locaţiei Guvernului în sediul Bibliotecii Naţionale a venit din partea unor experţi care cunosc foarte bine fondul locativ al Capitalei”, a precizat Tureanu.

Expertiza a fost întocmită de fostul Minister al Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului în anul 1998 şi prezentată Secretariatului General al Guvernului în 1999.

“ în toată lumea, clădirile de importanţă trebuie astfel construite încît sâ poată rezista la un seism. Sediul Guvernului este o clădire care nu corespunde cerinţelor legale privind asigurarea' la producerea

unui cutremur”, â explicat Traian Popp, expert tehnic şi autor a l , raportului de expertiză pentru Palatul Victoria.

M L P TL a iniţiat o serie de negocieri cu Banca Europeană de Investiţii pentru finanţarea lucrărilor de Consolidare a 23 de spitale, precum şi a mai multor şcoli din Bucureşti. De asemenea, ministerul de resort se'află în negocieri cu reprezentanţii Băncii Mondiale în

vederea aplicării unui proiect de prevdiire şi management al dezastrelor., Totodată, mai multe clădiri publice se află în curs de consolidare, printre acestea

numărîndu-se Ministerul Industriei şi Resurselor, Palatul Justiţiei şi Palatul Telefoanelor.-

Sediul în care ar fi trebuit să funcţioneze Biblioteca Naţională a fost trecut în administrarea Guvernului, iar Ministerul Culturii a decis mutarea, la depozitul din Popeşti-Leordeni, a peste zece

milioane de unităţi bibliografice stivuite în cele nouă sedii din Bucureşti ale bibliotecii. Deciziile au stîrnit protestele angajaţilor Bibliotecii Naţionale, ale oamenilor de cultură şi.ale unor politicieni. în aceste condiţii, premierul Adrian Năstase a anunţat că va cere Parlamentului să se pronunţe în privinţa mutării Guvernului în sediul repartizat pînă acum Bibliotecii Naţionale.

Guvernul va încerca • să refacă flo ta

fluvială na ţion alăGuvernul va încerca, în perioada

următoare, să refacă flota fluvială naţională şi să crească numărul navelor aflate sub pavilion românesc, a declarat premierul Adrian Năstase.

El a arătat că numărul navelor româneşti a scăzut dramatic în ultimii şase ani, în condiţiile în care, în 1996, flota românească era alcătuită din circa 300 de vapoare. “Cei din fosta guvernare, din care a făcut parte şi Traian Băsescu, ar dori acum să arboreze pavilioane liberiene pe diferite clădiri, precum cea a Bibliotecii Naţionale din Bucureşti”, a adăugat Năstase.

Premierul a inaugurat, vineri, în portul Constanţa, nava de cercetare marină “Mare Nigru”, în valoare de aproximativ un milion de dolari.

Se caută ingineri de sistem

Camera de Comerţ şi "Industrie Cluj angajează prin concurs un inginer de sistem, în următoarele condiţii: experienţă în sistemele, de operare Windows 2000, Windows N T 4.9, Windows 95 şi 98, M S-DOS, Linux; reţele de calculatoare - topologii de reţea. Niveluri OSI; protocoale de reţea utilizate de Novell şi Windows N T ; depanare hard (calculatoare şi imprimante). în avantajul candidaţilor vor conta cunoştinţele de_ limbă engleză şi design WEB. înscrierile şe vor face la secretariatul C CI Cluj (ktr. Horea nr. 3), pînă joi 15 august 2002 (tel. 432.220).

O delegaţie a Băncii Europene pentru Reconstrucţie. , şi Dezvoltare (BERD) condusă de Ânthony Marsh, directorul Diviziei de Energie şi Utilităţi, şi Chikako Kuno, senior banker al băncii, au vizitat România, în cursul acestei săptămîni, pentru a ■ evalua situaţia . unor companii de electricitate şi a discuta situaţia sectorului energetic cu autorităţile de la Bucureşti, a declarat Ben Atkins, responsabil pe probleme de comunicare al BERD pentru Europa Centrală şi de Est.

“Banca este interesată în sprijinirea -procesului-, de privatizare a societăţilor de distribuţie a electricităţii prin parteneriate cu investitori

strategici, proces care trebuie să fie unul competitiv”, a afirmat oficialul BERD.

De asemenea, instituţia financiară internaţională ar putea

BERD s -a r putea im p lica in privatizarea şi restructurarea

sectorului energetic d in Rom ânia

participa în proiecte de constituire de parteneriate între sectorul public şi cel privat, destinate atragerii de fonduri private; pentru reabilitarea şi modernizarea centralelor, termoelectrice şi hidroelectrice. BERD doreşte să îşi coordoneze politicile din acest domeniu şi să coopereze-cu alte instituţii

internaţionale, cum ar fi Uniunea Europeană şi Banca Mondială, a menţionat Atkins, adăugind că discuţiile se află încă în fazade început. BERD este cel mai

important investitor străin din România, cu un portofoliu de peste două miliarde de euro. Printre cele mai recente proiecte ale băncii se numără acordarea unui credit de 150 de milioane de dolari către Societatea

Naţională a Petrolului (SNP) Petrom, în vederea restructurării înaintea iniţierii procesului, de privatizare, precum şi începerea procedurilor de intermediere a unui. împrumut de 300 de milioane de dolari pentru compania Mobifon, care operează reţeaua de telefonie mobilă Connex,

Clujenii au împrumutat statului peste

1.000 miliarde de leiîn primele şapte luni ale anului 2002 s-au derulat 8 emisiuni de

certificate de trezorerie (trei emisiuni cu scadenţa la 90 de zile şi 5 cu scadenţa la 180 de zile). în judeţul Cluj au fost atrase, prin această metodă, peste 1.000 de miliarde de lei, din care mai multe de jumătate (658,3 miliarde lei) provin din Cluj-Napoca.

In aceeaşi perioadă, au fost răscumpărate certificate în valoare de 182,7 miliarde lei. Certificatele nerăscumpărate la termen s-au transformat în certificate de depozit, valoarea acestora fiind de 824,2 miliarde lei. Dintre acestea din urmă au fost răscumpărate, pînă la sfîrşitul lunii iulie a.c., titluri în valoare de 740,5. miliarde lei, pentru care s-au plătit dobînzi din trezoreria statului în sumă de 18,5 miliarde lei. Potrivit datelor furnizate de Direcţia Generală ^ a Finanţelor Publice Cluj, în cele 7 luni analizate, se remarcă o tendinţă de scădere a dobînzilor acordate, de la 44 la'sutâ pe an la începului lui 2001, la numai 23 la sută pe an pentru emisiunea ce se desfăşoară în prezent.

A.BLAG/

Horea Neagra a costat nouă milioane de dolari.Primăria oraşului Cernavodă a inaugurat

podul peste Canalul Dunăre-Marea Neagră, o investiţie, asigurată de la bugetul de stat, în valoare de aproximativ nouă milioane de dolari. Construcţia are o lungime de172,5 metri, o lăţime de 7,8 metri şi a fost realizată în circa şapte ani.

Lucrarea a fost proiectată de societatea româno-franceză Eurometudes şi executată de societatea de construcţii C C C F Bucureşti. Directorul general al societăţii' de construcţii CCCF Bucureşti, Nicolae Constantinescu, a declarat că realizarea Canalului Dunăre-Marea Neagră a determinat .dezafectarea tuturor construcţiilor de traversare existente pe traseul canalului, fiind necesar un pod care să refacă legăturile rutiere dintre oraşul Cernavodă şi industria energetică, aflate pe malul âtîng al Dunării, şi autostrada Feteşti- Cemavodă.

Premierul Adrian Năstase, prezent la eveniment, a afirmat că podul va facilita circulaţia mijloacelor de transport dintre oraşele Feteşti şi Cernavodă.

Cinci consorţii candidează pentru consultanţa proiectului celui de-al doilea pod peste Dunăre

Cinci consorţii europene au depus, pînă la termenul limită, 5 august, oferte în vederea acordării de consultanţă pentru

proiectarea şi managementul proiectului de construcţie a celui de-al doilea pod de pe Dunăre, de la Calafat-Vidin, anunţarea cîştigătorului fiind programată la începutul lunii octombrie, a declarat Evgenia Atanassova, reprezentant al Ministerului- bulgar al Transporturilor, citată de B TA .

Candidaţii la obţinerea contractului au fost consorţiul format din companiile Fabermaunsell Limited (Marea Britanie), Louis Berger şi GUS Ltd (Bulgaria); Hyder Consulting Ltd. (Marea Britanie); consorţiul format din companiile Obermeyer (Germania), CIE Consult (Irlanda de Nord), Systra şi EEG Simecsol (Franţa); companiile Scetauroute S.A. (Franţa), Cowi A.S. (Danemarca), Typsa (Spania), precum şi consorţiul compus din Scott Wilson (Marea Britanie), holdingurile Iberinsa S.A (Spania) şi Flint and Neil Partnership (Marea Britanie).

Ofertele au fost depuse la Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, fiind deschise, joi, în prezenţa reprezentanţilor grupurilor candidate, a comisiei de supervizare a licitaţiei şi a delegaţiei Comisiei Europene.

Coihisia de supervizare va analiza parametrii tehnici incluşi în ofertele candidaţilor, urmînd să procedeze la verificarea parametrilor financiari numai după ce se va asigura că aceştia îndeplinesc condiţiile de concurenţă. Lucrările comisiei, la care vor lua parte şi reprezentanţi ai României, se vor derula de-a lungul a trei săptămîni.

Contractul de consultanţă va fi semnat pentm o perioadă de 60 de luni, iar schiţele de construcţie ar putea fi definitivate pînă în luna mai a anului viitor.

Consorţiul care va cîştiga contractul va pregăti o schemă a infrastructurii drumurilor şi căilor ferate adiacente podului de pe teritoriul bulgar şi va asigura documentaţia necesară pentm construirea podului şi a infrastructurii adiacente. .

De asemenea, consultantul internaţional va oferi asistenţă în problemele de management, proiectare, finanţare a proiectului, precum şi în chestiunile legale care ar putea apărea pe perioada realizării construcţiilor.

Compania de consultanţă cîştigătoare urmează să primescă un onorariu de maximum 5,755 milioane de euro, din care 4,998 milioane de euro vor fi achitate prin programul ISPA al Uniunii Europene, restul valorii urmînd sâ fie acoperită de bugetul statului bulgar.

De asemenea, guvernul statului- balcanic va finanţa şi demersurile necesare realizării declaraţiei finale cu privire la impactul proiectului asupra mediului înconjurător.

Lyubom il Ivanov, preşedintele comitetului bulgaro-român care administrează proiectul de construcţie a celui de-al doilea pod peste Dunăre, a preconizat că lucrările ar putea fi încheiate în anul 2006, iar proiectul va fi considerat finalizat un an mai tîrziu, după expirarea perioadei de garanţie. .

K j i E E U H

- persoane fizice - %-■ Bănci

comerciale : jâ vedere 1 tună '■3 luni 6 luni 9 luni 12 luniBCR 4 20 23 24 24,5 25

BRD - GSG .20. V. 22 23 , 23.5 v 243 20 v 23 24,5 : 25 25,5

RAIFFEISEN fd.rtvfeuwuj BANK ţd.iixS)

4 21 23 24 24 24- - •

. . . B; Ţiriac . 3 *23 . 25 27 7; 27;< 27Românească 2 24 25,5 26,5 27,5 28Banc Post* 3 20 23 24 >:'-" 24,5 25

Alianţa . 4 24 26 > 27 28 29 .Transilvania 4 21 23 24 25 25

CEC - 5 21 22 - ' -ALPHA BANK 1,5 20 23 24 24,5 25

•* WEST BANK 3 23 24 * 25 - - 26 ;... 26ComercialaCARPATICA 3 23 24 25 25 24

^VOLKSBANK . 2 23 24,5.: 25 25,5 26FINANSBANK 3 24 25 26 27 27

ROBANK 3 v 23 25» 26 : . 26 - . 27

persoane juridice - %Bănci

comerciale •' la vedere 1 lună ; 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

BCR 4 20 ~ 23 24 24,5 25BRD** - GSG , 3 20 22 23 23,5 v 24

RAIFFEISEN BANK(dob. revtzuiblU) 4 21 23 24 24 24B. Ţiriac . 3 23 25 27 27» 27

Banc Post* : . 3 ‘ 20 23 ;24 24,5 25Românească ; 2 24 -- ■; 25,5 26.5 27,5 28.,

CEC 5 21 22 22 23 23Transilvania V. 4 21 23 ■ 24 • 25 : ; 25

ALPHA BANK 1,5 20 23 C 24 - 24,5 25 •WEST BANK - 3 23 24 25 26 26Comercială

CARPATICA 3 23 ': 24 r 25 : 25 24 .

VOLKSBANK 2 23 24,5 25 25,5 26FINANSBANK; 'V/ 3 ' 24 : 25 .. . 26 ; 27 i-27

ROBANK . ; . 3 23 25 26 26 27

* dobînda se capitalizează; ” cu plata dobinzii la expirare.

Modificarea dobmzilor se comunică redacţiei, pînă la ora IZ00 prin fax: 19.74.18.

- persoane fizice - %BANCA ... J Valuta Vedere 1 lună 3 luni .6 luni 9 Juni 12 luni

B R D -G S G EUR 0,5 22 2,75 3 3,05 3,15USD 0,5 1,6 2,55 2,9 3 3,1

Banc Post EUR 1 . 2 . 3 3 , 3 3,75USD 0,75 1,65 2,5 2,8 3 / 3.2

BCR EUR 0,75 - 2,75 3 3,5USD 0,75 - 2.75 3 3,5

B. ŢIRIAC EUR 0,5 2 fi . 3 - 4 ' 4 4,5USD 0,5 1,75 _• 2 3 ••: 3 •. 4

B. ROMÂNEASCĂ EUR 0,5 2,75 3,15 3,35 3,5 3,75USD 0,5 2 2,5 2,75 3 3,25

RAIFFEISEN BANK - !?

EUR 0,75 2,5 ; 2,75 2,75. 2,75 . 3,USD 0,75 1,60 1,85 - 1,85 .2 2,2 .

Transilvania EUR 1,4 2,75 3,3 3,5 3.7 4,5USD 0,75 2,25 2,8 3 3,25 3,5

ALPHA BANK EUR 0,25 ;/ 3 V 3,5 . 4 ' -4- 4USD 0,20 ...-V2;v 2,5 2,75 2,75 2,75

WEST BANK EUR 2 4,1 42 4,3 4,4 4,6USD 1,5 2,9 3 3,15 3,3 3.5

Comerciala CARPAŢII A

EUR 0,5 3,5 3,75 ■ . 4 - ■- 4,5 \U 5D 0,5 : 2,7 3 3,25 3,5 .

VOLKSBANK EUR 0,25 2,8 2,85 2,9 2,95 3USD' 0,25 1.6 1,65 1,7 1,7 1,75

FINANSBANK. EUR . 1 , : ......3 3,25 -3,5 3,5 3,75USD 2,25 • 2,5 2,75 2,75 •• '3 '•

ROBANK . EUR 1 3,5 3,5 3,75 - 4USD 0,5 3 3,25 3,25 • 3.5

- persoane juridice - %8ANCA Va fu ta Vedere it Junâ; 3 luni - 6 turti - 9 luni: 12 luni

BRD - GSG EUR 0,5 12 ' 2,75 3 3,05 3,15USD 0,5 1,6 2,55 2,9 3 3,1

BCR EUR 0,75 - 2,75 3 3,5USD 0,75 ' «■ , 2,75 3 3.5

B. ŢIRIAC îEUR 0,5:3; 2,5 3/- /î '. 4;. ,:4 4,5USD 0,5/, 1,75 2 :•• '- . 3 - 3.... A

B. ROMÂNEASCĂ EUR 0,5 2,75 3,15 3,35 3,5 3,75USD 0,5 2 2,5 2,75 3 3^5

Banc Post /EUR ; 3 ;•/. 3 • -3 -r. 3,75//USD , t>,75 !;; i;/'1,65:;;-::. :4 2,5 2,8 • ■ 3: /•r A2

RAIFFEISENBANK

EUR ; 0,75 i: 42,75 2,75 2,75 ' 3USD /( ;1,60J/-;>:i#85 •L':W '• " •2 22 .

Transilvania ; EU R ■ ..42,75.':.; •: •: 3,5 ■ - y':'-3,7 • ' • ■ 4,5.;USD r-.-0.754r.nZ,25/:' ,:;:/2,8.- •' 3 - .. ,,325;- 3,5;:

ALPHA BANK EUR 0,25 '■3-- V ' ' :4'. v: - 4 ' ....4 ••USD 0,20 / 2.5 2,75 2,75 -.. 2,75

WEST BANK / EUR;: _:;v> 2 *2: ■ .. *2> :. ...•4,3 . 4.4..(USD C-Alfi-]:. :':i3:'v2.8 ■;/ 22 '•"3,05.-; -..s 32 V» .3,4 '.

ComercialăCARPATICA.

EUR 0,5 3.5 3,75 4 * - 4.5USD 0,5 2,7 3 3,25 - 3.5

VOLKSBANK EUR 0,25 2,8 ’ 2,85 2,9 2,95 3USD 0,25 1,6 1,65 1,7 1,7 1,75

) FINANSBANK EUR 1 3 3,25 3,5 -3,5 3,75USD 1 2,25 2,5 2,75 * 2,75 3

ROBANK EUR 1 3,5 3,5 3,75 - „ 4USD 0,5 3 3,25 3,25 ' • 3,5

NOTĂ: Suma minimă pentru constituirea depozitelor, taxa de deschidere de cont precum ;i comisioanele percepute diteri in funcţie de banei

Compaq România a cîştigat licitaţia pentru realizarea unui portal de servicii medicale

Com pania Compaq conţine inform aţii din Computer România a cîştigat domeniul m editai, iar cu licitaţia organizată dc sp rijin u l instituţiilor din Ministerul Comunicaţiilor şi acest domeniu, va fi realizată Tehnologiei Inform aţiei o bază de date care va (M C T I ) pentru realizarea furniza informaţii cu privire unui portal cu informaţii la serviciile medicale şi la privind serviciile de sănătate, resursele din domeniu pe proiect în. valoare de 791,5 care populaţia le poate .milioane lei, se arată într-un accesa, comunicat al ministerului. De asemenea, sistemul va

La licitaţie au participat prezenta ultimele noutăţi în şi com paniile Tornado domeniul sanitar, ştiri şi Sistem, Lasting System, trim ite ri către pagini de TotalSoft, IC C O Internet ale diferitelor agenţiiElectronics, S & T România, guvernamentale din Ager Business Tech, Kepler domeniul medical, asociaţii Prod Impex, RomSys, U T I non-profit, universităţi. G ru p , ProSys, Genesis, Instituţiile publice dinIQ Software, Advantage domeniul medical vor Software Factory, Siveco publica p rin interm ediul Rom ânia, A r t Net, sistemului inform aţii cu In tra ro m , Logic Mas* şi p r iv ire ‘ la disponibilitatea Secure Net şi Prima Limited, serviciilor în spitale, ultimele două societăţi specialităţi şi proceduri prezentînd o ofertă comună, utilizate în fiecare unitate

Proiectul constă în medicală, adrese, oraşul realizarea unui portal care va consultaţiilor.

Grupul de telecomunicaţii W o rld C o m , aflat în faliment, a recunoscut că neregulile contabile care i-au permis creşterea artificială a veniturilor implică o sumă totală de 7,1 miliarde de dolari, cu 3,3 miliarde de dolari mai mare decît fusese anuntat iniţial, relatează AFP.

Un audit intern al firmei de telecomunicaţii plasate în prezent sub protecţia legii falimentului a identificat o sumă suplimentară de 3,3 m iliarde de dolari înregistrată incorect, care se adaugă celei de 3,85 miliarde de dolari anunţate la sfîrşitul lunii iunie.

“W orldCom anunţă astăzi că auditul intem aflat în curs de desfăşurare, avînd drept obiect rezultatele financiare,' a identificat alte 3,3 miliarde de dolari declaraţi incorect în anii fiscali 1999, 2000, 2001 şi 2002”, se arată într-un comunicat al grupului. Anunţul precedent nu se referea decît la exerciţiul financiar 2001 şi la primul trimestru al acestui an.

In data de 25 iunie, W orldCom a recunoscut că a descoperit nereguli financiare care implicau suma de 3,85 miliarde de dolari, înregistraţi drept investiţii de capital. La 21 iulie, grupul s-a plasat sub protecţia legii falimentului, iar săptămîna trecută fostul director financiar Scott Sullivan şi fostul director responsabil cu audituHntem David Myers au fost arestaţi şi puşi sub acuzare, riscînd condamnări de'pînă la 65 de ani

-de închisoare.

o » , V a

FOND ' ADMXimATOR UZICREŞTERE

liaCREŞTERE : Uf 2001 ..

CREŞTERE DE U î.01.2002

NR.INTESTITORl

ACTIV NET (mHW)

Active Junior . .•■.•>• ; Active Management International SA. 3.486 0,12% 24,44% 8,16% 351 845Active Classic Active Management International SA. 36.564 0,15% 24,90% 13,03% 440 429Active Dinamic v /r Active Management International SA, 103.728 0,12% 35,33% 10,35% 727 546Armonfa Real Fin Invest SA. 273 44 0% 32,87% 15 8% 766 1.449ardaf. ; ; . - . , . '• Spor SA. : 99.900; 0,27% 25,40% 10 6% 1 85 1 50Capital Plus Certinvest SA. 40.661 0,60% 49,50% 22,37% 9J15 12.773Fondul pentru Comerţ Exterior Sira SA. 335.820 0 0% 39,90% 15,32% 590 34.137Fortuna Classic . Capital Asset Management SA. ' 1.217.G90 29,97% 11 5% 21.281 ' 45 26Fortuna Gold (19.01 2000) ' Capital Asset Management SA. 2.463.120 0,30% 42,64% 16,35% 541 17.445Fortuna Junior Capital Asset Management 36,59% - 56 153Fondul Galaţi -Z; Quadrant Asset Management SA. 65.707 0 4% 30,87% 8^8% 290 484Fondul de investiţii şi Dezvoftare (26.01.1999) / S.M.F. 2000 SA. • - 28,59% . 133 5 85Fondul Oportunităţilor Naţionale - 1 Vanguard Asset Management SA. 235.841 0^5% 42,02% 19,60% 500 15.823 ■Fondul Monetar Stabilo Quadrant Asset Management SA. 528.976 0 7% 37,23% 15,05% 317 -9.441Tezaur Certinvest SA. 298.631 0,49% 37,96% 15,67% 769 899Fondul Mutual Transilvania-;/ Globinvest SA. 175.325 0,34% 46,52% 19,66% 589 93.876

O FICIU L JU D E Ţ E A N P E N T R U P R O T E C Ţ IA C O N SU M A T O R U L U I'4 3 1 .3 6 7 . M î-i t u i u

1 929 - S -a născut actrita Tam ara Buciuceanu

j) \ r J - 1<

« 1 f ? r *

Rep.: Ţ i -a marcatmodelingu| viaţa în vreun fel?

A.M.: Da, mi-a dat mai multă încredere în . mine, mi-a dezvoltat personalitatea. Mi-am creat atunci un stil. şi am ajuns să fiu mai atentă la tendinţele modei. Tinârâ Fiind cînd am . păşit pe “scenele modei” p e . undeva am realizat că acest lucru îmi va schimba viaţa în bine. Am început să privesc moda cu alţi ochi, obscrvînd că între aceasta şi personalitate există o legătură strînsă.

Rep.: C um ai ajuns să prezinţi?

A.M.: Eram deja studentă, iar

... I M A G I N I E A E 6 Ţ E Î N ţ £ ? Ţ P E A L 1 bl A

Ţ b T U L , Î N S P E C I A L P E N T R . U

0 F E M E I E . . . . ”

N um e:

a\ N C A m u r e ş a nr : V ‘ *r‘: Data naşterii: 11 noiembrie 1971 ? Zodia: Scorpion - .; Ocupaţia: Lector Universitar -1 Activitate: . • '

model Casa de Cultură a Studenţilor miss I.S.E.(locul II), 1990

: participări la Festivalele Naţionale de Modă ;, Bucureşti. 1995 . .Festivalele Naţionale de Modă de la Sibiu,Bistriţa Năsăud, Timişoara Ţ ‘ 'Leotex. Favior Orăşlie, Manpel-Tg. Mureş,Princess, Bcnetton / ; ^ ^ - “ ^d e s tu îd e Ta r. Pentm noi atunci

era o plăcere să mergem la repetiţii să ne întîlnim. Şi acum mai ţinem legătura.

îmi amintesc că la primele prezentări am avut parte de fracurile inerente unui debut în modeling, dar apoi am ajuns să-mi placă atît* de mult îneît prezentam şi fară repetiţii.Pe vremea aceea nu se lucra la un nivel aşa de profesional ca şi în prezent de aceea nu am avut ocazia să prezint în stăinătate sau să particip la festival^ internaţionale.

Rep.:Ştiu că,la un moment dat, ai avut propria agenţie dc modele...

A.M .: în momentul în care m-am angajat ca preparator universitar la Facultatea de Şiinţe Economice a U.B.B., am simţit devoia să nu mă despart definitiv de acest hobby, (pentm câ am hotărît atuncr să nu mai prezint) şi am început activitatea unei agenţii de modele. Din păcate nu am avut suficient timp să mă implic. în acel moment, industria modei şi modelingului nu era suficient de dezvoltată mai ales în provincie, de aceea am renunţat pentru^o vreme la

m n

I Munci cînd îţi faci meseria cu p tăcere,[poţispune câ ţi-ai atins ţetut, că ţi-ai j găsit drumutpe care să-t urmezi Sînt destut de puţini oameni, care pot să . afirme acest tucru. tPasiunite vechi de oSicei nu sînt uitate întru-totut, ete îţi rănun în suftet şi uneori ajungi să-ţi tdoreşti sate cuttivi din nou, să poţi sâ ^ te îmSini cu noile activitâti. . .

în anul I am făcut parte din formaţia “Mărţişorul”

a Casei de Cultură a Studenţilor, unde cîntam la vioară alături dc foştii mei profesori dc instrument.în anul II, am văzut câ sc fac cursuri de modele, şi din curiozitate m-am dus să văd despre ce e vorba. Mi-a plăcut foarte mult, atunci eram un colectiv unit, fetele din trupă ne înţelegeam foarte bine, am legat prietenii. Acum s-a schimbat situaţia , de cînd au apărut agenţiile. De multe ori manechinele se cunosc doar din vedere, fiecare are contractele ei, şi se întîlnesc

această idee şi m-am concentrat asupra carierei din Universitate, pentru că activitatea din modeling am considerat-o întotdeauna un hobby.

Rep.: în România se pune tot mai tare accentul pe imagine. Crezi că deţine un rol important înreuşita unei persoane?

A.M .: Absolut, imaginea este

întotdeauna totul, în special pentru o femeie. întotdeauna o

? imagine corespunzătoare ajută în promovarea pe plan

•] profesional, crează o credibilitate mai mare şi de ce

* nu, îţi dă încredere în tine. Nu ,i mă refer aici la farduri şi ’ coafuri, ci la ce vine din 1 interiorul fiecărei femei, - senzaţia de frumuseţe care

; răzbate din ea, pentru că o 11 femeie care se simte frumoasă

; are o imagine frumoasă. Bineînţeles important este şi stilul vestimentar.în ceea ce mă priveşte meseria pe care

mi-am ales-o îmi impune o anumită etică, în timpul zilei abordez o ţinută mai formală , însă în timpul liber prefer ţinute comode şi practice.

Rep.: Ce ai de gînd să faci în viitor?

A .M .: ■ Pentru mine întotdeauna cariera a reprezentat pe undeva prioritatea numărul 1, anul acesta îmi definitivez teza de doctorat în marketing şi mă voi

concentra asupra activităţii mele de la catedră. Bineînţeles, mă gîndesc şi la întemeierea unei familii, în viitorul apropiat, dar, în prezent, cele mai importante persoane din viaţa mea sînt părinţii şi fratele meu. Nu am renunţat nici la ideea de a mă implica în industria modei, sper că voi mai face acest lucm.

* ' ^ V , T î > *

.. .... - --

r - . V i - - . - ' 'r . . îv m m . ... . . . , ;■■■ • :■%

f a s h i o n

NEW SL a s fîrş itu l lun ii iu lie a avut

lo c la B ucu reş ti u n spectacol a f ld t s u b : s e m n u l M agic C o lo r s - L o n d a .A u fost p ro p u s e n o i s tilu r i d e coafură în ca d ru l une i p rezen tă ri de h a i r - s t y l in g , m o d ă şi m a k e -u p . C o le c ţ ia “ Magic C o lo rs " p rim ă va ră -va ră 2003, s e m n a tă de W ilhe lm in a Arz a f o s t c o n c e p u tă specia l p e n t r u a c e s t;: e v e n im e n t. F e m e ia a n u l u i -2 0 0 3 este d e f in i t ă p r in - jocu l c o n t r a s te lo r , c ro m a tic a n e o b iş n u ită ş i ra finam entu l d e s ig n -u lu i. -:-

«• C o le c ţia V e rs a c e - creată a n u m e p e n t r u J e n n ife r L o p e z , a d u c e în scenă fe m e ia fru m o asă ş i puternică,, E s te : o c o le c ţ ie p lin ă de d e ta lii se n z u a le ,ro c h ii ţinute p e c o rp d e c î te v a şire turi în n o d a te în g ra b ă ,:, fus te s c u r te c o lo r a te s tr id e n t, to p u r i d e p ie le .- în -c e e a ce p r iv e ş te m a c h ia ju l, fa rd de p le o a p e -în n u a n ţe aprinse, s p rîn c e n e p e n s a te , eyeliner d in p lin y gene ; în c ă rc a te tu m a s c a ra n e g ru .R u ju l propus e s te ro z d e s c h is .

C ocu rile ş i c o z ile le je re ale verii- tre c u te a u fo s t înlocuite s e z o n u l . a c e s ta den e n u m ă ra te c o d iţe împletite.

F ie că s în t p u n k y , în stil Heidi s a u « e le g a n te p o ţ i să -ţi fo lo s e ş ti fa n te z ia : p e n tru a-ţi c r e a u n Jookin t e r e s a n t - P e n t r u «a da im p re s ia -- u n e i; c o a fu r i mai ră v ă ş ite , s t i l iş t i i îm p le te s c m a i î n t î i ; p ă ru l ş i s c o t apoi a fa ră c îteva v îr fu r i rebele.

PO LIŢ IA C L U J : 9 5 5 s i 4 3 -2 7 -2 7 J A N D A R M E R IA : 9 5 6 ’ PO M P IE R II: 981

1 9 9 5 _ u n în a lt d e m n ita r g u v e rn a m e n ta l m o ld o v e a n a d e c la ra t că p re ş e d in te le R e p u b lic ii M o ld o v a , M irc e a

S n e g u r , v a e m ite u n d e c re t p r in c a re v a fi r e c u n o s c u tă o fic ia l M itro p o lia B a s a ra b ie i, s u b o rd o n a tă c a n o n ic

P a tr ia rh ie i R o m â n e .

Daniel Ursu, în vîrstă de 28 de ani, unul dintre membrii reţelei de traficanţi

: de maşini anihilată anul trecut -de - procurorii militari clujeni, dat în urmărire generală în luna aprilie a anului trecut,.a fost prins la sfîrşitul săptămînii trecute de poliţiştii germani. • Parchetul de pe lîngă Tribunalul Militar Teritorial Cluj a emis, în data de. 6 ., aprilie a anului trecut, pe numele lui ; DanieL Ursu, domiciliat în judeţul Harghita, un mandat de arestare preventivă în lipsă sub acuzaţia de instigare laials, uz de fals şi favorizarea- infractorului după ce, împreună cu lin fost ofiţer de poliţie din judeţul Harghita a reuşit înmatricularea ilegală a mai multor autoturisme de lux. Procurorii militari clujeni au început, demersurile în vederea extrădării lui Ursu.

în cauză au fost judecate deja şase persoane, dintre care două în stare de arest, fiind acuzate de înmatricularea

ilegală a 15 autovehicule, prin care au adus un prejudiciu statului de peste un miliard de lei. ‘ - - v ; j

Prima persoană arestată de procurorii militari clujeni, în urmă cu un an, a fost; sublocotenentul Rachieru Cătălin, şeful Biroului înmatriculări Auto Harghita.. •Potrivit rechizitoriului, fostul ofiţer a fost acuzat de sâvîrşirea infracţiunilor de falş. material, fals intelectual şi'favorizarea infractorului, după ce la cererea lui Daniel Ursu a mijlocit înmatricularea ilegală a ' două autoturisme aduse din străinătate. •

A urmat arestarea. în data de 10 aprilie 2001, a lui Hetteâ Cristian,7 fost angajat al R A R , Cluj, sub acuzaţiile de fals intelectual; complicitate la uz de-fals şi favorizarea infractorului. în aceeaşi cauză au mai fost . trimişi în judecată, în stare de libertate, Docea Augustin, din Aiud, Fiifezan Ovidiu; din Cluj-Napoca, Hetea Emilian, din Turda, şi Szekely Alexandru, din Alba Iulia .

Docea a. fost acuzat de procurori de

evaziune fiscală şi fals material, Fufezan, Hetea Emilian şi Szekely de complicitate la fals material şi fals intelectual.

Recent, procurorii militari clujeni au deschis un nou dosar perial împotriva lui Rachieru Cătălin după ce anchetatorii

• au descoperit că acesta a înmatriculat în mod ilegal şi alte maşini de lux, instigat fiind de Daniel Ursu.

Rachieru este cercetat în stare de arest preventiv sub acuzaţia de fals şi eveziune fiscală, procurorii militari clujeni urmînd să finalizeze cercetările şi şă dispună trimiterea lui în judecată. Precizăm că, în data de 28 martie a acestui an, fostul ofiţer de poliţie a fost condamnat de Tribunalul M ilitar Teritorial Cluj la doi arii şi şase luni de închisoarea cu executare' fiind găsit vinovat de sâvîrşirea infracţiunilor de fals material, fals .. intelectual şi favorizarea infractorului.

C o s m i n P U R IS

U n t î n â r o r i g i n a r d i n H u e d i n a f o s t a r e s t a t p e n t r u î n ş e l ă c i u n e

r * L auren ţiu M atiş a ţepu it B an ca “Ion ţ i r i a c ” cu 36 de mii d e eu roUn tînăr, în vîrstă de 26 de ani,

cu domiciliul în municipiul Oradea a fost arestat ieri de procurorii Parchetului de pe lingă Tribunalul Cluj sub acuzaţia de înşelăciune şi falsificare de monedă.' Potrivit reprezentanţilor Ministerului Public, Laurenţiu Marius Matiş, născut în oraşul Huedin, s-a prezentat, în data de 14 martie a acestfii an, la sucursala Cluj a Băncii “Ion Ţiriac”, unde a prezentat pentru încasare o filă cec întocmită în fals, în valoare de 36 de mii de euro reuşind să încaseze această sumă.

Marius Laurenţiu Matiş a lucrat mai multe luni în Franţa, într-o fermă aparţinînd lui Michele Duchamps, de la care a reuşit să sustragă trei file cec. Cînd a revenit în România, Matiş a completat două dintre filele cec şi a încasat o sumă de bani, necunoscută încă, de la o bancă din Oradea. El a stat apoi cîtva timp pentru a vedea dacă falsul' va fi descoperit. Cînd a văzut că nimeni, nu şi-a dat seama de “ ingineria” făcută, Matiş s-a prezentat, în data de 14 martie, la sucursala Cluj a Băncii “Ion Ţiriac”. El a completat al treilea

cec cu un nume fictiv, pentru suma de 36 de mii de euro, respectiv 1 miliard 150.de milioane de lei. Funcţionarii Băncii au telefonat în Franţa, la Banca de Credit Agricol, de unde au aflat că Michele Duchamps, are suficienţi bani în cont pentm ca plata să poată fi făcută. Astfel că tînărul a încasat banii sub un nume fictiv, iar mai apoi şi-a deschis un cont pe numele său. Tînărul a scos apoi pe rând diferite sume de bani din cont, astfel jncât în luna mai acesta era gol. în luna iunie, funcţionarii Băncii de Credit Agricol au

descoperit că ceva nu este în regulă cu contul lui Michele Duchamps şi au sesizat la Banca f‘Ion Ţiriac” de dispariţia a trei file cec din carnetul acestuia. Funcţionarii sucursalei şi-au dat seama că tranzacţia' a fost dubioasă şi au sesizat Poliţia

Parchetul de pe lîngă Tribunalul Cluj a emis pe numele lui Matiş un mandat de arestare preventivă de 30 de zile. Dacă va fi trimis în judecată, iar instaţa îl va găsi vinovat, Matiş poate primi o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între 3 şi 15 ani.

C .P U R IS

f e t i ţ ă d e ş a s e a n i a ta c a tă d e u n c îin e p itb u il

O fetiţă, în vîrstă de şase ani, a fost internată în stare gravă la Clinica de Chirurgie Infantilă din Cluj-Napoca, după ce a fost muşcată de un cîine din rasa pitbul. Lavinia Cozac se afla joi la bunicii săi din localitatea Călata, împreună cu mama ei. Seara, aceştia au fost vizitaţi de Călin Ciota, în vîrstă de 35 de ani din aceeaşi localitate, o rudenie a familiei bunicilor Laviniei, care a venit însoţi de un cîine din rasa pitbuil. Bărbatul şi-a închis cîinele în bucătăria casei, pentru ca fiica lui şi Lavinia Cozac să fie în siguranţă. La un moment dat, din. nefericire, cîinele a scăpat din bucătărie şi a atacat-o pe Lavinia. Cînd au văzut câ feţiţa este atacată de cîine, mama şi bunica au sărit sâ o salveze, însă animalul a sărit-şi le-a muşcat şi pe cele două femei. Fetiţa a fost salvată din colţii cîinelui de stăpînul acestuia, Călin Ciota.

Fetiţa şi cele două femei au fost transportate în stare de urgenţă la Spitalul din Huedin. Deoarece Lavinia Cozac se afla în stare foarte gravă medicii de aici au decis s-o trimită la Cluj-Napoca. Fetiţa a fost internată la Clinica de Chirurgie Infantilă cu muşcături pe tot corpul, inclusiv în zona capului. Medicii susţin

în prezent starea de sănătate a fetiţei este stabilă, aceasta urmînd să fie supusă şi unui tratament antirabic. Călin Ciota este cercetat în stare de libertate de poliţiştii din Huedin sub acuzaţia de

vătămare corporală. Stăpînul patrupedului poate primi circumstanţe agravante pentru câ nu şi-a declarat cîinele la poliţie.

în judeţul Cluj un număr foarte mic de proprietari de cîini periculoşi ' s-au prezentat pentru a-şi declara animalele, conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 55/ 2002. Potrivit legii, proprietarii de cîini periculoşi care nu şi-au declarat patrupedele la poliţie pot fi sancţionaţi cu amendă cuprinsă între 10 şi 20 de milioane de lei. De asemenea, şi proprietarii de firme care comercializează cîini consideraţi periculoşi vor fi amendaţi cu sume cuprinse între 10 şi 15 milioane de lei. Poliţia clujeană s-a confrunat în ultima vreme cu mai multe situaţii în care diverse persoane au fost agresate de astfel de animale.

Potrivit Ordonanţei 55, din luna aprilie a acestui an, asmuţirea .crinilor de orice rasă împotriva unei persoane constituie infracţiune, în cazul în care aceasta a avut o vătămare, şi se pedepseşte cu închisoare cuprinsă între şase luni şi trei ani. Aceeaşi ped.eapsă se aplică în cazul neluârii de către proprietarul cîinelui a măsurilor de prevenire a atacului canin asupra unei persoane.

Dacă victima moare în cazul atacului, atunci stăpînul cîinelui poate primi o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între 10 şi 20 de ani. .

C o s m i n P U R IS

Doi b ă rb a ţi d in C lu j îş i a s c u ţe a u c o a s e le ,

de a n i în tre g i, pe p ro ie c tile n e e x p lo d a te

D o i bă rba ţi d in c o m u n a c lu je a n ă V iişo a ra fo lo s e a u , d e m a i m u lţ i a n i, p r o ie c t i le n e e x p lo d a te , ră m a s e d in tim p u l c e lu i d e -a l d o ile a ră z b o i m o n d ia l, p e n tru a -ş i a s c u ţi co a s e le .

P o liţ iş t i i c lu je n i a u in fo rm a t, v in e r i, că P o s tu l de P o liţ ie V iiş o a ra a fo s t a n u n ţa t d e un să te a n d in U rc a d e s p re fa p tu l c ă îq cu rţile lu i P e tru B o rd o g ş i M a r ia n R u s u s în t d o u ă p ro ie c tile p e c a re ce i d o i le fo lo s e s c să -ş i a s c u tă c o a s e le . P o li ţ iş t i i a u c h e m a t d e u rg e n ţă e c h ip a ju l d e p iro te h n iş t i a l P ro te c ţie i C iv ile , ca re a c o n s ta ta t c ă e s te v o rb a d esp re u n p ro ie c til d e c a lib ru l 120 d e m ilim e tr i şi d e u n a ltu l d e c a lib ru l 1 0 0 d e m ilim e tr i,- a m b e le c u fo c p a s e a c t iv e , c a re p u te a u e x p lo d a în o r ic e m o m e n t.

Ş e fu l In s p e c to ra tu lu i d e P ro te c ţie C iv ilă , . c o lo n e lu l Io a n S a v in , a d e c la ra t c ă , p e lîn g ă

c e le d o u ă p ro ie c tile , d e la a lţ i d o i s ă te n i d in U rc a a u fo s t p re lu a te o g re n a d ă d e m în ă d e fe n s iv ă ş i u n c a r tu ş d e in fa n te r ie , a m b e le d in tim p u l c e lu i d e -a l d o ile a ră z b o i m o n d ia l.

. C o lo n e lu l S a v in a p re c iz a t c ă p e rs o a n e le c a r e u t i l i z e a z ă ’ î n g o s p o d ă r i i m u n i ţ i i p ro v e n in d d in t im p u l ră z b o a ie lo r m iz e a z ă , în g e n e ra l, p e fa p tu l c ă a c e s te a n u s în t a c tiv e . în re a lita te , în s ă , p o tr iv it c o lo n e lu lu i, c e a m a i m a re " p a r te d in t r e m a te r ia le le e x p lo z iv e g ă s ite a u fo c o a s e a c tiv e , p u tîn d e x p lo d a ş i p r o d u c e v ic i t m e ş i p a g u b e m a te ria le . P o tr iv it le g ii, n u p o a te fi p e d e p s ită u tiliz a re a în g o s p o d ă r ie a a c e s to r o b ie c te , c i d o a r n e a n u n ţa re a g ă s i r i i , c a r e e s te c o n s id e r a tă c o n t r a v e n ţ ie ş i c a r e ş e s a n c ţ io n e a z ă c u a m e n d ă d e p a tru m ilio a n e d e le i.

L o v e tp C u s

a d u c e m a r e a

i n

Cluj, 10 August - Aflat în turneu în ţarăj Love Plus organizează o petrecere estivală pe terasa Hit Făget, Cluj, îricepînd cu ora 22,00, avînd ca invitaţi speciali trupa IM PACT.

Cu această ocazie, Love Plus doreşte să fie alături de adolescenţii şi tinerii din Cluj, oferindu-le o noapte de petrecere alături de cadeţii Academiei de Poliţie Love Pluş şi o metodă sigură de protecţie: prezervativele Love Plus.

După nopţile de neuitat petrecute pe ţărmul Mării Negre în Mamaia “sub comanda” trupei Sistem şi în discoteca Roşu şi Negru, din Iaşi cu trupa N&Dr Love Plus invită la distracţie cu multă apă, spumă şi prezervative pe toţi adolescenţii şi tinerii din Cluj. Turneul Love Plus continuă cu petrecerile organizate pe 17 august în ştrandul “Euforia” din Timişoara şi în Bucureşti, pe 24 august.

Începînd cu 10 august, cadeţii Academiei de Poliţie Love Plus vor rămîne alături de clujeni şi vor organiza pe tot parcursul anului, razii şi petreceri în locurile frecventate.de tineri şi adolescenţi. Ei îi vor “avertiza” pe aceia pe care îi vor găsi fară un prezervativ la ei, dîndu-le avertismente şi reamintindu-le care sînt riscurile sexului neprotejat. Cei care vor avea la ei prezervative vor fi premiaţi cu prezervativele Love Plus Regular şi cu noile prezervative Love Plus Sensations.

Echipa Academiei de Politie Love Plus doreşte, prin acţiunile sale, să contribuie la reducerea transmiterii sexuale a HIV şi altor boli cu transmitere sexuală în rîndul tinerilor şi să le ofere o metodă sigură şi confortabilă de protecţie: prezervativele Love Plus. Veţi recunoaşte uşor echipa Academiei de Poliţie Love Plus după uniformele bleumarin şi după modul lor surprinzător şi amuzant de acţiune.

Acţiunea iniţiată de PSI România prin intermediul echipei Academiei dc Poliţie Love Plus survine într-un moment cînd studii asupra sănătăţii reproducerii din România arată o lipsă de informaţie adecvată în ceea ce priveşte sănătatea reproducerii şi existenţa urfui comportament sexual riscant în rîndul tinerilor şi adolescenţilor. Rata infecţiilor cu transmitere sexuală a crescut îngrijorător în ultimii zece ani, lucru carc poate duce Ia o răspîndire semnificativă a epidemiei HIV/ SIDA.

PSI România este o’ organizaţie non-guvernamentală dedicată îmbunătăţirii sănătăţii reproducerii românilor şi este unica organizaţie non-profit de marketing social din România. PSI România combină campanii educaţionale informative cu distribuirea eficientă de produse şi servicii de sănătate de foarte bună calitate, pentru a motiva tinerii să adopte un Comportament sănătos. '

PSI România este afiliată la Population Services Internaţional, cea mai mare organizaţie de marketing social din lume şi face parte din programul iniţiat în cele peste 50 de ţări din Europa, America de Nord, America de Sud, Asia si Africa.

-,,Y

__Jbtxx,ar d < î f « f i u C®

S T ? v iŢ ;

« iu• v V*»-

■ \r- -r-f Ş*t-

- - _ _^ ACJ»2o*TUâi Ljjyş ^vt.

Dir. Cor*. te Pofrje b v s Ros: Sexul naStS@ l a lo n a râ BrsvsSnăS?

C e l p u ţin 1 4 p e rs o a n e a u fo s t u c is e ş i a lte 8 5 a u fo s t ră n ite

J a la l1abadU' î ^ ae ^ ? I Aaf te n ta t s in u c i9 a ? c o m |s în a p ro p ie re d e

a f S g i u n t £ 2 2 3 ™ " l “ « » — M m i l ia r u n i iC I r o iO J -

- V în z â r ile d e a rm e p e p ia ţa neagră din Portugalia s‘ în c re ş te re , re p re z e n tîn d u n r is c real pentru securita*

n a ţio n a lă , s e a ra tă în tr -u n ra p o rt a! serviciilor secref p u b lic a t v in e r i d e c o tid ia n u l “ P ub lico ”, relatează AFP

f i î * 1 i i i f t bătă-duminicapl 0-11 ai

A fi dictatorîntr-un sistem dem ocratic

urmare din pagina 1

democraţiei - dreptul la libera exprimare. Mai mult, unul dintre recentele sondaje de opinie ne convinge de imposibilitatea revenirii la o dictatură autentică. Cei chestionaţi acceptă câ premierul are o influenţă decisivă în luarea hotărîrilor guvernului pe care îl conduce, dar trebuie spus că la fel se întîmplă în oricare dintre ţările civilizate. Astfel la ce ar mai trebui sâ existe un premier, cu atribuţii şi puteri bine delimitate. Să adăugăm că Nâstase nu este singur pe lume cînd ia.o decizie, pe care doreşte apoi sâ o impună guvernului şi ţării. în ciuda declaraţiilor sale, uneori foarte categorice, premierul român ţine seama de factori externi (guvernele ţârilor occidentale, FMI, Banca Mondială etc.), care pot şi îl influenţează mai mult decît credem. Exemple de acest fel avem nenumărate. Nu este vorba neapărat de o anume aservire a ţârii, ci de obligatoria racordare la cerinţele comunităţii internaţionale. Nu este de neglijat nici posibilitatea ca deciziile guvernului sâ Fie influenţate de factori interni, cum ar fi partidele aflate în alianţă cu PSD, ori chiar în opoziţie cu acesta, de preşedintele Ion lliescu sau de personalităţi ale societăţii civile. ■

Încadrat într-un angrenaj care determină evoluţia generală a ţârii. Adrian Nâstase nu arc altă posibilitate decît să răspundă cerinţelor acestuia. Orice încercare de a le ocoli sau neglija poate influenţa nu numai desfăşurarea normală a activităţii intr-o societate democratică, poate cîntări decisiv în devenirea politică a premierului. Sigur, oamenii, chiar cei mai inteligenţi, sînt pîndiţi de slăbiciunile şi erorile la care îi împinge sentimentul câ sînt importanţi. Adrian Nâstase are, probabil, mult de luptat cu presiunile orgoliului său, dar are, în acelaşi timp, un grad de inteligenţă şi viclenie care îl feresc de excesele care i-ar periclita viitorul politic de mare suprafaţă, la care aspiră cu destulă îndreptăţire.

FT

Regia Autonomă de Termoficare Cluj-Napoca organizează duminică, 11 august 2002, ora 9,. un concurs de alergare pe şosea pentru toţi clujenii amatori de mişcare. Familiile Clujului sînt invitate să participe la prima ediţie a crosului “ Familia 2002” pe o distanţă de 2 km.

Punctul de start va fi pe’ strada Octavian Goga nr. 23, din faţa Clubului Sportiv Şcolar de Atletism, cu continuare pe străzile i. Ghica şi G. Coşbuc, cu sosire pe strada Moţilor nr. 1, în faţa Primăriei. .

Premiile pentru care clujenii vor alerga sînt în valoare de 12.000.000 lei: Premiul I - 6.000.000 lei; Premiul II - 4.000.000 lei; Premiul III - 2.000.000 lei. '

Marele premiu va reveni familiei care va trece prima linia de sosire în formaţie compactă. Sînt admise şi familiile de împrumut formate ad-hoc (“ mama” , “ tata” şi “ copil” ) pentru a participa la cros. Crosul “ Familia 2002” va fi urmat de un concu rs de sem im araton pentru s p o rt iv ii profesionişti.

Oficialii MAE susţin că reprezentanţii UE au fost informaţi despre negocierile România-SUA privind CPI

Autorităţile române au informat atît preşedinţia daneză a UE, cît şi mai multe ţări membre, pe toată durata

* negocierilor dintre România şi SUA, în legătură cu acordul bilateral privind predarea cetăţenilor americani către Curtea Penală Internaţională, a declarat Victor Micula, purtătorul de cuvînt al MAE.

“De asemenea, ţările UE au

fost ţinute la curent şi în legătură cu faptul că la data de 1 august România urma sâ semneze cu SUA respectivul acord”, a adăugat Micula.

E l a spus că au existat consultări între partea română şi oficialii U E , pe tema acordului dintre România şi SUA, însă a refuzat să precizeze dacă reprezentanţii UE s-au împotrivit sau nu demersurilor

României, invocînd cutumele diplomatice.

Victor Micula a mai spus câ acordul dintre România şi SUA respectă pe deplin prevederile CPI, precum şi rezoluţia 1422/ 2002 a Consiliului de Securitate al ONU, care a acceptat să le asigure militarilor americani, timp de un an, imunitate faţă de eventuale urmăriri în fata CPI.

A doua sesiune a examenului de bacalaureat va începe luni, cu proba orală de limba şi literatura română, a declarat Adrian Stoica, directorul Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare.

Examenul se va desfăşura în 93 de centre, iar lucrările vor fi corectate în 43 unităţi. Potrivit directorului SNEE, aproximativ 19.000 de candidaţi au fost respinşi la prima sesiune de bacalaureat. Media minimă pentru promovarea unei probe este cinci, iar a examenului şase. Probele orale sînt

eliminatorii. La nivelul Capitalei au fost respinşi, după prima sesiune, aproximativ 2000 de candidaţi. Examenul va Fi organizat în 10 centre, corectarea lucrărilor fiind realizată în două unităţi. A doua sesiune de bacalaureat, sesiunea august-septembrie, se desfăşoară potrivit următorului graFic: 7-9 august - înscrierea candidaţilor: 12-13 august - proba orală la limba şi literatura română; 14-15 august - proba orală la limba modernă; 15-16 augyst - proba orală Ia limba şi literatura maternă; 19 august -

proba scrisă la limba şi literatura română; 20 august - proba scrisă Ia limba şi literatura maternă; 21 august - proba scrisă obligatorie a proFilului; 22 august - o probă scrisă ori practică la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării; 23 august - o probă scrisă la alegere din disciplinele din celelalte arii curriculare; 25 august - afişarea rezultatelor; 26 august - depunerea contestaţiilor; 27-28 august - rezolvarea contestaţiilor şi 29 august - afişarea rezultatelor finale.

Premierul Adrian Năstase neagă că a cerut interzicerea concertelor la Neptun

Turiştii de pe Litoral trebuie să respecte reglementările legale aflate în vigoare, inclusiv pe cele privind programul de funcţionare a discotecilor din staţiuni, a declarat, vineri, premierul Adrian Năstase.

El a precizat că nu a solicitat autorităţilor din staţiunea

Neptun să interzică concertele în aer liber sau să reducă orele de funcţionare a discotecilor pe perioada în care se află în concediu în această localitate.

“Eu nu am cerut aşa ceva, dar nu am vrut să comentez, pentru că mi-am dat seama câ ziarele au foarte puţine subiecte şi am

fost mulţumit că acestea au putut să supravieţuiască într-o perioadă grea printr-un astfel de subiect”, a spus Năstase. .

El a adăugat că, pe perioada concediului, atît soţia sa, cît şi cei doi băieţi ai lui, au frecventat discotecile din staţiunea Neptun.

I a Bucureşti vor fi I

p rezen tate proiecta!

d e e-Governmeni

provenind

din 55 de ţăriReprezentanţii a 55 de '

ţări membre ale Comisiei Economice ONU pentru i Europa şi America de Nord 1 îşi vor prezenta, la 1 Bucureşti, în perioada 7-9 ■: noiembrie, proiectele de e-Govemment în cadrul unei expoziţii organizate cu ocazia Conferinţei Ministeriale Pan-Eurppene pentru pregătirea Summitului Mondial privind Societatea Informaţională, informează un comunicat al Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei (M C TI). Formularele si procedura de înscriere a proiectelor vor fi disponibile, începînd de luni, 12 august, pe pagina de Internet a conferinţei www.wsis-romania.ro.

în cadrul expoziţiei pot fi înscrise aplicaţii de e-Govemment deja instalate, interactive, din orice sector, pe una din următoarele teme: calcularea şi plata taxelor şi impozitelor, căutarea unui loc de muncă, documente personale, înregistrarea autovehiculelor, cereri de autorizaţii, biblioteci publice, înscrierea la facultăţi, notificarea schimbării domiciliului, servicii de sănătate, înregistrarea unei noi companii, transmiterea de date către oficiile de statistică, declaraţii vamale şi achiziţii publice.

Trei conductori de tren arestaţi

pentru trafic de heroină

T r e i c o n d u c to r i d e tre n u r i in te rn a ţ io n a le a u fo s t a re s ta ţi, d u p ă c e a u s c o s d in ţa ră , în m od re p e ta t, c îte v a z e c i d e k ilog ram e d e h e r o in ă , p e c a re o a s c u n d e a u în p e re ţii v a g o a n e lo r d e d o r m it , in fo r m e a z ă In s p e c to ra tu l G e n e ra l a l Po liţie i.

B u c u r e ş t e n i i S im u Iu l ia n T u d o s e (4 2 d e a n i) , P e tru ş C e a u ş p (33 d e a n i) ş i V icen ţiu N ă s ta s ă (4 5 d e a n i) a u fo s t p r in ş i d e p o liţiş ti, în u rm ă cu m ai b in e d e o s ă p tă m în ă .

P o tr iv it a n c h e ta to r ilo r , ce i tre i 'e r a u a n g a ja ţ i c o n d u c to r i p e v a g o a n e le d e d o rm it a le u n o r t r e n u r i in t e r n a ţ io n a le , la s o c ie ta te a G e v a ro S A . E i făceau p a rte d in tr -o re ţe a d e tra fica n ţi d e d r o g u r i c o n d u s ă d e c e tă ţe a n u l t u r c H a l i t K a r a m a g a r a l i , a r e s t a t a n u l t re c u t, d u p ă ce a fo s t ‘ p rin s de p o l i ţ i ş t i , îm p r e u n ă - c u d o i c o n a ţ io n a li, în t im p c e în ce rca s ă v’în d ă t r e i k i lo g r a m e d e h e ro in ă .

Autorizaşi prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 3 1 , judecătoria Cluj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J / 1 2 /3 0 8 din 22.03 .1991 cod fiscal R 2 0 4 4 6 9

ILIE CĂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct).T e l.19.16.81; fax:19.28.28;E -m a il:a d e v c jc @ e u ro w e b .ro - re d a c ţia : z / v . E -m a il: re c la m a _ a d e v c j@ e u ro w e b .ro - p u b lic ita te

Tel/fax:Secre tar de redacţie:Horea PETRUŞ 19.74.18

CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL-: CETĂŢENEŞTI:.TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TEL: 19.75.07 : SPORT: TEL.: 19.21.27 - CODIN SAMOILĂ; PUBLIC ITATE: TEL./FAX:19.73.04; DIFUZARE MICA PUBLIC ITATE: TEL: 19.49.81. - STELA PETCU; CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07 LIVIA POP;SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23 SUBREDACŢIA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75