1-6IBLIOTECA DE VULGARISAREa Funclafiel Culturaledin Vglenii-de-Munte 9CUVINTUL" No. 9. I

N. IORGA

EMINESCU= EL, GENERATIA LUI SI GENERATIA NOASTRA =

0 conferinta.la Bucuresti.

9 00

11,=1WBIBLIOTECA DE VULGARISARE Ia Fundafiei Culturaledin Wilenii-de-Munte CUVINTUL"

N. IORGA410hop

No. 9. I

EMINESCU 'Pa°EL, GENERATIA LUI SI GENERATIA NOASTRA

0 conferintála Bucure*ti.

0

A

,=--

BIBLIOTECA DE VULGARISAREa Fundatiei Culturale CUV1NTUL" din Välenii-de-Munte

*.. ICADENIE1

'10 PIPULIAt 0. ..........

N. IORGA

No. 9.

EMINESCUEL, GENERATIA LUI $1 GENERATIA NOASTRA

0 conferintá la Bucurqti=.0=

Doamnelor i Domnilor,Am ascultat cu cca mai mare pracere invitatia ce

mi s'a fäcut de a lua parte la aceastd comemorare alui Eminescu.

Pentru generatia de acum Eminescu poate fi unmare poet, pentru generatia mea este mult mai multdecit atit. El este insu§i educatorul, insu§i creatorulgindurilor fnalte i nobile in generatia din care facparte. Nu pot sä exprim in de ajuns tot ceia ce aceastdgeneratie datore§te aceluia care a intrecut cu multmargenile date celui mai mare poet prin aceia cd nudin gustarea, ci din patrunderea adincd a poesiei luia izvorit o directie sufleteascd pentru aceastd generatiecinstitä, pentru aceastA generatie bund.

A§a incit trezim din nou pe Eminescu in mijloculunei generatii care are nevoie de un indreptar. Atiteacurente yin din atitea pärti §i atitea seductiuni dinatitea directii, seductiunile acestea imbracd de multeori forme literare atfa'gätoare, adesea cu atit mai atrá-gatoare, cu cit mai nesdnátoase a§a incit drumulcAtre Eminescu este insu§i drumul cdtre sgnalatea aces-tui popor.

Acesta trebuie sd fie in rindul intiiu sensul come-mordrii lui Eminescu.

Fiindcd eu ntr am altd calitate decit aceia de a fi

,

.

ic..-, . -, f,

a140,

..

,

4 N. lorga

trait in timpul cind influenta lui Eminescu a venitpeste noi si a transformat cu desävirsire acest tineret,cred ca acele putine cuvinte cu care ma simt dator lainceputul acestui ceas de comemorare trebuie sä atingdinfluenta pe care Eminescu a exercitat- o acum patru-zeci de ani Eu nu sint aici in calitate de critic (si incalitate de critic dogmatic mai putin decit orice), niciin calitate de literator, mergind pe drumurile pe carese strecoard poesia in ziva de fata, drumuri care, sincer,nu- mi plac. In momentul cel mai de fata, ca sà fiuprecis fiindca sint representanti demni de toata lauda

unul dintre cei d'intaiu se afla chiar aici (oratorulse indreapta spre poetul Nichifor Crainic), pe care ilsocot printre tinerii chemati sa exercite o influentabinefacatoare asupra sufletului acestui popor. Imi places'o spun foarte limpede aici i cu dinsul de fata (a-plause unanime) Pot sa fi deosebiri intre felul cumapreciaza el si cum apreciez eu imprejurari i curentedeosebite, aceasta nu ma impiedeca de a regasi pepoetul care, oricit i oricind, supt fatada altei gazetarii,este pentru mine cel care va raminea peste toategazetariile presentului i viitorului (aplausé puternice).

Doamnelor Domnilor,

Mi-ar fi placut ca, in loc sa vorbeasca astdzi unmartor al intronarii, al inscaundrii lui Eminescu a§acum se inscaunau odinioard Domnii nostri in mijloculgeneratiei mele, sà fi vorbit cineva din generatia pre-cedenta, cineva dintre aceia cari acum sint aproapedisparuti i can 1 au vazut ridicindu-se pe dinsul. Eiv'ar fi putut spune o multime de lucruri, i pacat cäacei cari le stiu au murit fart sà le fi spus (eu credcd tot ceia ce stie un om este dator fata de societateain care trdieste ; niciun scrupul de estetica nu poatesa.-1 impiedece de a- darui societatii in forma in careeste capabil tot ceia ce stie ; nimeni nu trebuie sà inaun tesaur numai pentru dinsul. Le-ai capatat de lasocietate, trebuie sà e dai societatii, trebuie sa le daitrudindu-te sà ii afli forma cea mai potrivita cu sufle-

si

i

Z

-

Eminescu. El, generatia lui i generatia noastrà 5

tul tdu). Pacat cä generatia lui Eminescu a scris atitde putin despre dinsa i despre dinsul !

La Francesi se scriu prea multe memorii, se pästreazdin mare parte multe vorbe neautentice in documentecontemporane. Cu toate acestea ce placere este a cu-noa§te cineva orice epocd din istoria Franciei pe basaacestor mdrturii contemporane !

Pe cind, in materie de biografie, asupra formdriispiritului lui Eminescu, ce avem noi la indemind ?Unde, afard de ceva note ale lui Stefanelli, este stu-dentul din Cernduti, Blaj sau Viena care s'a fi scrisceva despre mediul acesta atit de interesant i unic§i asupra oamenilor cari s'au format in aceste centre ?

Pdcat pentru valoarea lor i pacat pentru Ca s'audus odatd cu din§ii aceste lucruri atit de interesante,care nu se pot reconstitui acum de cdtre niciun istoric !

Cum a§ putea face eu deci ca s'a ajung la zgu-duirea cu totul transformatoare pe care Eminescu aexercitat-o asupra noastra, aceia cari ne apropiemacum de vrista este dureroasä pentru cine nu vedenimic in urma lui de vrista de §aizeci de ani i carivedem in Eminescu sintesa cea mai nea§teptatà i ceamai deplind a unor influente venite din locurile celemai deosebite i creind in adincimile sufletului forme noi ?

Sintesa insd§i este un merit. Cind elementele sintunitare, meritul este mare ; dar, cind elementele sintluate din culturi deosebite i sint tupite in adinculunui suflet, fard a ldsa sa se mai vadd la suprafatànicio urmA a deosebirii, färd Indoiala cd in acest cassintesa are o valoare extraordinard, cum este §i ca-sul lui Eminescu

Este omul care a cunoscut mai bine ca oricine taralui. De obiceiu, cind e vorba de marii no§tri invatati,se gdsesc multe cuvinte de lauda. Dimitrie Cantemir,Hasdeu au §tiut de sigur foarte multe lucruri, cuno§-tintile lor insd au rdmas ca lucruri invatate §i de invd-tat, n'au fost transformate de intreaga lor personali-tate.

!

,

5i

6 N. lorga

Nimic mai greu insa decit sa transformi totul prinsufletul tau: pAna la un rind scris intr'o gazetà, pandla o vorbA spusa pe strada totul sa presinte acelea§itrAsituri fundamentale i organice. Omul cel mai-bineinzestrat este acel care nu pierde nimic din tot ce-i dàviata.

Cine poate, cu vremea, sa facA aceasta in mod ins-tinctiv, se imbogate§te din tot ce este in jurul lui.Imbogatirea aceasta, care transforma in piatra pretioasa,arsd in flAcarile puternice ale sufletului, tot carbunelecAzut inaintea lui §i care devine astfel diamantul inte-rior de fabricatie sufleteasca proprie, aceasta denotao personalitate.

Hasdeu a fost un mare istoric, care a §tiut multelucruri §i a avut mari merite. El nu a ajuns insA la oimbogatire prin tot ceia ce a cules in afard. Stiu, lumease duce §i astAzi la Rdzvan i Vidra, dar gäsesc cä e opiesd absolut demodatd: ca tendinta, ceva din arti-colele din gazetä ale veacului trecut, imbrdcate in ti-puri, i acelea exagerate §i lipsite de adevar istoric, caVidra, care face opositie guvernului tiranic, precum ofacea Hasdeu guvernelor din vremea sa.

Aceasta este piesa lui Hasdeu. In poesia lui saracdnu tremura nimic din viata populard a Moldovei. Esteun lucru cules §i presintat in forma oarecum ingrijitape care trebuie s'o pazeasca orice om invatat. Ase-menea lucruri adunate insa nu te prind, nu te vrajesca§a cum te prinde i te farmeca cel din urmd versneterminat al lui Eminescu.

Se crede, in timpurile noastre, cd este de ajuns unoarecare simt al ritmului, o oarecare cuno§tintä acuvintelor rare §i mai ales o anumita atitudine sfidd-toare pentru a face poesia bund.

MA uimesc adolescentii perver§i" cari au descoperitvre-o zece feluri de a se sinucide, cari toti cunoscperfect Iadul si se coboard in adincurile lui demonice.$i, de obiceiu, aceasta specie de poet este o fdpturafoarte nevinovatd, care nu va face nenorocirea nimdnui

care va atinge cu bine, fiti siguri, cel putin vrista

-

.

.

.

--.

.

si

,

Eminescu. El, generatia lui i generatia noastra 7

mea. Dar in atmosfera timpului este ca un fel de che-mare cdtre junele pervers", ai carui invatatori, foartedibaci, n'au avut insa niciodatä un sentiment de expri-mat 'n versuri i niciun prisos de viata interioard caresd faca necesara poesia. Iar o literaturd se face dinprisos de viatd, si nu din sudorile ce-§i stoarce acel careumbra dupd rime neobisnuite. si ,trebuie o bogatieextraordinara pentru a indrazni sã creezi in domeniulliteraturii, care este viatd pentru altul. Iar, daca lite-ratura este viatä pentru altul, nu o pot da, fireste, totianemicii acestia can i§i oferd in zddar singele pentrutrasfusiuni nereusite (ilaritate).

In fata lor, viata lui Eminescu i activitatea luiEminescu: o viata care nu samand cu aceia a moder-nilor i o activitate care numai prin blasfem poate fipush' linga un anumit modernism pervers.

Poesia aceasta s'a hranit dintr'o cunoastere fArdpareche a fondului romanesc propriu. N'a fost om caresa cunoasca mai bine viata romaneasca din toate pro-vinciile si scrisul romanesc din toate timpurile.

Poesia, lui care pare une ori asa de greu muncita caforma, se apropie de poesia popularà. Daca si-arda cineva saint de cità lecturd i citä cugetare se gd-seste in cuprinsul acestei poesii chiar atunci ! Este inaceastd poesie ceva din tot farmecul Moldovei-de-sus.Cine nu cunoaste aceastd Moldova de-sus, sa se grabeascasà o vadd pand ce nu se bucuresteniseaza" complect.

Nu va voiu ardta ce am cules noi, generatia noastra,din pärtile acestea foarte de sus ale Moldovei, undetraieste o rasa' zdravana trupeste §i viguroasä suflete§te ;

ar fi de dorit pdstreze multd vreme acesteinsusiri. Eminescu a mai cunoscut Bucovina, pe vremeacind era represintata altfel decit prin preoti oficialisati

prin invdtatori invrajbiti de politica' de mai tarziu.El a cunoscut altä Bucovina: a cunoscut pe teraniiaceia pe cari inainte de Unire i-am apucat si eu. Imiaduc aminte de o veghe de Pasti la manastirea Putna,cind preotul la miezul noptii a aparut in mijlocul

s

. .

si sa-si

si

bi- 1

N. lorga

sericii cu lumina 5i fot laca5ul sfint era plin de teraniiacestia inalti cu plete lungi pe umeri, incin5i cu chi-mire peste cojoacele noi, eari stäteau razimati in stranecum s'ar fi razimat pe vremuri boierii terii, intr'o li-niste care avea ceva din maiestatea timpurilor eroice ;ei asteptau cu o pietate viteaza sä iasd lumina dinaltar, si pared sufletul lui Stefan insusi s'ar fi inaltatde supt lespezi ca sa arate drumurile viitorului fiilorBucovinei, strinsi imprejurul mormintului sau.

Eminescu a cunoscut inainte de toate aceastd lume.Dar el a cunoscut admirabil 5i tot Ardealul, in specialArdealul Blajului de odinioara, Ardealul acela in carecea mai mare ambitie a unui final- era sä ajunga preotin satul lui, cel mult un avocat care sa poata rosti uncuvint pentru natia lui.

Si de acolo el a trecut la Viena. Viena de odinioaraputea represinta poporul romanesc de pretutindeni.Erau atitia Romini acolo, incit capitala aceasta aAustriei putea samana in parte si cu un oral romanesc.

Dar el a trait nu numai viata tuturor regiunilornoastre romane5ti, ci i viata tuturor claselor popo-rului romanesc.

A trait viata teranului la tatal lui la Botosani. 0traditionald viata patriarhala, pe care am cunoscut-o

eu in anii miei de copilarie. Intre arendasi i teraniera acolo un fel de legatura de colaborare i o lega-turd de colaborare morald, caci nu erau deosebirilecare s'au stabilit acum intre o clasa i cealaltd.

Se vorbeste foarte mult de clasa in timpul nostru.Daca este un popor la care clasa sa nu OA niciunsens, acesta este poporul nostru. i sa.-5i aduca amintecineva vorbele lui Dimitrie Cantemir: Moldova e o tarain care orice teran poate sa ajunga Logofat Mare si incare orice fiu de Logofat Mare poate sa ajunga teran.Asa era atunci, i asa este si astazi. Cine ii.Inchipuieca numai clasele" de astazi impiedeca in ridicarea lorpe cei capabili n'are decit sa mearga, de exemplu, inFranta 5i sa vadd cine poate ajunge in invatamintulsecundar §i cine poate rdzbi pand la invatamintul uni-

.8

§i

-

.

Eminescu El, generatia lui i generatia noastrE 9

versitar ; facind comparatia, va vedea cit de u5or setidied prin munca harnica, aici, cineva pand in celed'intdiu rinduri. Si este bine a5a, caci avem singeproaspat mereu inoit prin vigoarea pe care o dã fecio-rilor de terani aierul larg al muntilor i cimpiilor(aplause puternice).

Eminescu a fost, se poate zice, acasä la dinsul teranintre terani, cum se obi5nuie5te in Moldova-de-Suscind petreceam anii miei de adolescenta undeva prinDorohoiu, in mijlocul acestor oameni, vorba lor eravorba mea, gindul mieu era gindul lor. Pe acolo n'alost i cred cã nu este deosebirea aceia dintre oa-menii cari au proprietatea pämintului i aceia cari daunumai munca lor.

Si, dupd aceia, existenta lui saraca de sufleur, viataaceia plind de sinceritate unde gindirea nu este stapi-nita de ipocrisie ca in cercurile de sus, 5i unde omuleste liber i intreg. A trait si alta viata: a fost re-dactor de gazeta, lucrind alaturi de tipografii lui.

In timpurile noastre se intimpla sa se organiseze pebase capitaliste o gazetd, in redactia careia se coboaradin cind in cind directorul din automobil ; dar inaintenu era a5a : cum la Iasi, in timpul refugiului nostru,cind lucram la gazeta scriitori i tipografi aproape la-olalta 5i se intimpla sa i moard cite cineva dintre noi,dar lucrul mergea mai departe. Aceasta e viata pe caream dus-o cei cari represintam opinia publica atunci.Nicairi Eminescu n'a fost un isolat intr'o clasa ; ce atrait, a trait nu numai din nevoie, ci fiindca a5a i-a placutlui sa traiasca, intre oameni fara deosebire de clasade pregätire intelectuala. PregAtirea cuiva nu estescrisd intr'o diploma : aceasta 5i-o face fiecare in fie-care moment al vietii lui, potrivit cu inteligenta pecare i-a dat o Dumnezeu i cu posibilitatile lui. Diplo-mele au autoritate pentru aceia cari le primesc, darnoi cari le impartim 5tim cit valoreazd (ilaritate). Omulde5tept este de5tept din mila lui Dumnezeu.

Traind, a5a dar, cu oameni din toate locuriledin toate clasele, Eminescu a trait i cu Rominii din

11

si

si

I C N. lorga

toate vremile. Pe vremea aceia era un curent junimist,un curent de critica operind cu o logica perfecta injudecarea operelor literare, dar, trebuie s'o spunem,neacordind un pret extraordinar vechii noastre litera-turi din cdrtile bisericesti i manuscriptele scoase dinus. Cum puteau mindrii doritori de perfectiune sä seopreasca la asemenea incercari stingace ! El insa a avutcurajul, el singur din toata generatia, sa iubeascaaceste insemndri, aceste zapise i hrisoave i sa se gd-seasca fericit in mijlocul lor Prnfesorul de literaturaromind este obligat astdzi sd se duca la izvoarele noas-tre literare ; aceasta este pinea lui de toate zileleune ori, mijlocul lui de intrare la Universitate. Dar evorba aici de cineva care nu avea ambitii academicecare nu era silit sa fica asa, care putea liber sd-siarate despretul de estet rafinat pentru vechile vremurimodeste. El insa s'a coborit in adincimea acesteivechi literaturi si a trait in fiecare carte ; fiecare rinddin ele i-a zis ceva. 5i va asigur pe d-voastrd, càrora imprejurdrile vietii nu v'au ingaduit sà vä du-ceti des la aceste izvoare de lumina adevaratd, cä nueste pagind din vechile noastre manuscripte i tipari-turi si nu este bucata care sa nu fie o adevarata lectiede limbd pentru graiul de astazi.

Limba aceasta nu era limba nelucrata a maselorpopulare, ci era, din potriva., o limba infdtisind sintesadintre graiul popular si vechea literatura greceasca.Minded in aceasta limba veche romancasca s'a tradusliteratura teologica greceasca, si este mult mai usor satraduci pentru un foileton un roman frances la modddecit sa preferi ceia ce gindirea crestind a avut de lainceput mai adinc si mai subtil. i calugarii de la 1700erau niste mari alcdtuitori ai scrisului romänesc, dupdce in romäneste se putuse traduce, inainte de 1650,Herodot.

Aceasta literaturd a cunoscut-o Eminescu, toata, ina-intea lui Gaster i inaintea lui Hasdeu. El s'a cufundat in aceasta limba i-a descoperit toate tainelea fost astfel ucenicul rivnitor al tuturor scriitorilor pe

11-

, .

§i,

1

Eminescu. El, generatia lui i generatia noastra. ii

cari ni i-au ldsat veacurile cu mai putin noroc decit alnostru.

Eminescu, pe lingà aceastd admirabila pregdtire, amai avut i o alta, care in generatia lui a fost tira-nica influentä a Apusului. Influenta aceasta a fostinsa pentru el altceva decit pentru ceilalti. Asupracelorlalti, cind a fost influenta greceasca, Conachi in--cepator nu putea scrie decit imitind pe Atanasie Cristo-pulo. Cind a venit vremea influentei francese, Alecsan-dri nu putea sa cinte decit dupd moda parisiang a vre-mii, cu acea superficiald armonie pe care o dau rimeleu5oare, facute din diminutive. Se vede foarte lesneca aici avem a face cu aburii ultimi ai romantismuluifrances. Cind a venit influenta germank aceasta s'asimtit imediat la aceia cari 0- au facut citiva ani destudiu in Germania, precum, cind venise din ItaliaAsachi, un foarte adinc poet, pe care nu-1 intelegemnoi in de ajuns imediat s'a vazut ca el este unscriitor de scoala italianã.

La Eminescu toate influentele straine, culese dintoate partile, s'au unit intre dinsele, pästrind caracte-rele pe care le aveau, dar i adaptindu-se perfect fon-dului propriu al traditiei romane§ti.

Nimeni n'a cetit mai multd literaturd latind i gre-ceased veche, nimeni n'a cetit mai multa literaturdgermand si francesd noua. Multa vreme nu s'a stintcit este la el si din Vigny, cit de mult, in Rugdciuneaunui Dac, vine de la Moise al acestuia, cind spune:

Je suis puissant, Seigneur, mais triste et solitaire,Laissez-moi m'endormir du sommeil de la terrel

Cunoscind lite ratura actuala pe lingd literatura ve-che, el s'a cufundat intr'un moment si in lumeaaceia, ne5tiuta de contimporani, care traieste in stra-vechea literaturd vedica.

5i pe urma acestei formidabile munci de eruditie aajuns el abia sa-si caleasca poesia lui. Ea apare astfelca ieOta din topirea celor mai nobile metale, o aramadin Corint in care 0-au dat partea cele mai frumoase

:..-

.

.

.

.

.

.

,

12 N. lorga

statui din metalele cele. mai pretioase ale antichitatii5i ale timpurilor moderne. A5a se face poesia, muncind(aplause puternice). A5a se face marea poesie. Si o spunaceasta tineretului in care se cnprinde mai mult talentdecit ni inchipuim noi, Eu, pe lingd 5coala, pe care oservesc de aproape patruzeci de ani, am incercat 5i o5coald liberà acolo la mine, la Ord, i nu este an incare sä nu descopAr talente inaintea cdrora stau uimit.Acum in urmä, d'Adusem unei fete din Basarabia sAcerceteze o bucatd i sd-mi scoatd cuprinsul i mi-adat o lucrare de analisd literarA, care, cu putine schim-bAri, ar putea sa treacd foarte bine intr'o revistd.

Sint atitea talente ! SA nu lAsAm aceste talente sAse iroseascd in lene i pretentie, in lenea care provoacdpretentia 5i in pretentia care nu incUrajeazA decit lenea.

Orice opera literard este räbdare, este trucla dure-roasà.

cu cit pare mai u5or versul cristalin i delicat,cu atit inchide mai mult din sfortarea aceasta a su-fletului intreg, din jertfa care se aduce intreagd Dumne-zeului inspiratiei eterne (aplause puternice, indelung re-petate).

noi ne am gdsit de-odatd, cind aveam vre-o 5ai-sprezece ani, inaintea acestei formidabile poesii. Eramdeprin5i doar cu recitarea 5colard a versurilor lui Alec-sandri, ,,Sentinela romind", Sergentul din Vasluiu" ;eram hrdniti cu aceastä bund i surizAtoare poesie, careprinde foarte bine intr'un salon cu mobild imbrAcatdin rips, cu un lampadar frumos la mijloc, supt luminacdruia este masa pe care jucAtorii de cArti inseamndcu creta ci5tigul i pierderea, i unde apare servitoareade la tard (era frumos" sA fie de la tard) purtandtablaua cu dulceti de chitrd i cu pdharele aburite,care au aierul totdeauna cA sint inghetate. Da, ne-amgasit in fata noastrA cu una din acele poesii care nuadmit surisul de salon: sou neintelegere absolute' sausuprimare totalei.

Ne-am zbätut putin ; i eu am trecut prin aceastA

. .. Si

. ,

sI.

Si,

Eminescu. El, generatia lui i generatia noastrA 13

crisd. La inceput cartea lui pärea batutd cu septe pe-ceti. Pe urmd, de-odata, sufletul s'a deschis cu totul§i ne-am mirat cum nu ne-am trite les de la inceput.

A fost atunci pentru noi un drum al Damascului.Mergeam ca Saul acela care nu intelegea Cuvintul. $ide odata a venit puternic aceastd inexorabila lumina

cu totii ne-am lásat la pamint inaintea zeuluicare trecea. $i zeul acesta n'a iesit niciodata din su-fletul nostru, i noi i toata generatia noastra sinteminainte de toate ai lui. Limba lui o vorbim, gindul luiii avem, i viata lui curata de muncd inchinata teriinoastre, viata aceasta de jertfa, despretuind satisfac-tiile materiale si ignorind preocuparile de interese par.ticulare, viata lui o traim (puternice aplause unanime,indelung repetate).

Aceasta you'd, tineret, v'o infatisdrn. Voiti de dinsa,fericita tara in care traiti i parintii cari v'au ndscut !

(aplause prelungite).

a 1 r

si

Din BIBLIOTECA DE VULGARISARE auaplirut 'Ana acum urmAtoarale numere:

Lei B.

No. 1. Originea i sensul democrafiei, cursuri tinute laUniversitatea Populara din Wilenii-de-Munte, deN. lorga . . 100.-

, 2. Rdzboiul de independentd 1877-8, cursuri tinutela Universitatea Popularà din Valenii-de-Munte,de N. lorga . . 4

3. B. P. Hasdeu (cu prilejul comemordrii lui laampina), din conferinta finutZi la Ateneul deacolo (28 August 1927) de N. lorga . . 5.

4. Strdmoii no.fri, cursuri tinute la UniversitateaPopularg din Valenii-de-Munte, de G. G. Mateescu,conferentiar la Universitatea din Cluj . . . 8.Trei conjerinle ardelene, tinute la Cluj, Zala'n §iCareii-Mari (Septembre 1927), de N. lorga. . 5_

6. Doud conferinfe: 1. Romtnii pe malul drept alDundrii. 2. Muncd, lacru, placere?, tinute la Cons-tanta §i Galati in Octombre 1927, de N. lorga. 6.

7. $coald industrie, cloud conferinte tinute laSibiiu i Moreni in 1927, de N. lorga . 6.

8. Doud conferinli istorice, tinute la T.-Severin §iBoto§ani in 1927, de N. lorga . . . 6.

Orice cereri se vor adresa AdministratieiFondului Cuvintul" la VAlenii-de-Munte.

. ,

.*

.

.

5

.

i

4

I-

st

.

, .

.

Pretul : 8 lei.

A§ezgmintul tipografic «Datina Romgneasca», Valenii-de-Munte.

MO-

4

A,

,

.

2 .

3