CMYK

VINERI6 aprilie 2012

Anul VNr. 92412 + 4 paginiPreţ: 1 LEUwww.zvj.ro

Răsărit: 06:56Apus: 20:06

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

MARCĂÎNREGISTRATĂR

Nu există lege împotriva

ADEVĂRULUI!

Director:Cătălin DOCEA

Curs valutar:1€ = 4,3730 lei1$ = 3,3467 lei1₤ = 5,2984 lei

ZiarulVãii Jiului

TipardigitalCel mai bun

preţ dinjudeţ!

Transmitecererea ta de

ofertă la office@zvj.ro

SC angajează MECANIC BULDO EXCAVATOR, cu experienţă. Relaţii la telefon 0721.322663, Petroşani.

În atenția Agenției Naționale de Integritate

În pagina 3 publicăm documentul care-l incriminează pe liberalulMircea Ioan Moloţ

Florii alese şi zile senine, Săptămâna Patimilor să văţină în leagăn de flori şi lumină curată DUMNEZEIASCĂ!

Haralambie VOCHIŢOIU - preşedinte PPDD Hunedoara

Cu ocazia Zilei Internaţionalea Romilor, urăm tuturorcetăţenilor de etnie romăsănătate şi la mulţi ani.

Preşedinte PPDD Hunedoara Haralambie Vochiţoiu

Tuturor uricănenilor deetnie romă, cu prilejul ZileiInternaţionale a Romilor:But harş angle!

Primarul oraşului UricaniDănuţ Buhăescu

Fie ca drumul tuturor celorcare poartă nume de flori săfie presărat cu… flori. Lamulţi ani şi sănătate de ziuanumelui lor celor care şi-o sărbătoresc în Duminica Floriilor.

Dr. ing. Constantin Lupu - director general INCD INSEMEX

Celor care-şi sărbătoresc ziuaonomastică în Duminica Floriilor, toate florile dinlume, însoţite de sănătate,fericire, multe bucurii şibelşug!

La Mulţi Ani!

Dănuţ BUHĂESCU - primarul oraşului URICANI

Canalizarea la pământ din Dallas-Vulcan duce la

Discuţii contradictorii între constructorşi angajaţii de la Ape

Tel. 0254 564.914

pagina 6

pagina 3

2 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluivineri, 6 aprilie 2012

www.zvj.ro

Este urât şi periculos că instigatoriiunor partide politice ajung să sefolosească de persoane marginali -zate social pentru a tulbura imaginea unor candidaţi. Aceasta seîntâmplă la Uricani.

Două persoane de etnie romă au fostconvinse de persoane de bine cănecazurile lor îl au ca actor principalpe Mitică Panţu, şeful PartideiRomilor din Uricani. Cum necazurilelor sunt de natură financiară, s-a iscatîn oraş un scandal ţintit asupra luiMitică Panţu, care este acuzat că ar fiuzat de banii unor romi, fără ştireaacestora. Iar persoanele în cauză ar firămas fără pensia de boală de care

beneficiază.„Persoanele respective au pierdut pen-sia de boală după ce Casa de PensiiHunedoara a constatat că cele douăpersoane ar fi primit venituri prin in-termediul Partidei Romilor. Acestlucru nu s-a întâmplat. Oamenii nu auprimit bani prin această organizaţie,dar pe ei i-au învăţat nişte oameni debine cum că eu aş fi luat, în numelelor, ceva bani prin intermediul organi-zaţiei. Lucruri false. Oamenii au venitla mine şi m-au acuzat de furt. Eu amsunat la casa de pensii, la Bucureşti, şiam aflat că s-au făcut ceva încurcăturila Casa de Asigurări de Sănătate, şi oa-menilor li s-a suspendat pensia. Amfăcut rost de toate actele necesare pen-

tru a demonstra că oamenii nu au fostpăcăliţi de nimeni. Efectiv, s-a făcut ogreşeală. Vă trimit şi dumneavoastrăactele doveditoare, unde se vedegreşeala. Ce mă deranjează este faptulcă există instigatori care vor să-midenigreze imaginea, şi am impresia căfac acest lucru cu un scop. Din păcate,manipulează oameni săraci, cu prob-leme, care cred în vorbele lor rău-voitoare”, spune Mitică Panţu. MiticăPanţu este, se ştie, un apropiat al pri-marului din Uricani. Aşadar, romiicare spuneau că ar fi fost păcăliţi autăbărât şi în biroul primarului pentru aface scandal. Şi, ca să fie treaba treabă,se plâng prin târg că sunt păcăliţi deoamenii primarului. Prin urmare, sunt

multe tactici de a lupta elec-toral, dar aceasta nu este unatocmai de omenie...

Alina PIPAN

Procesul de anvelopare a blocurilor consti-tuie şi acum un subiect de anvergură. Pro-prietarii apartamentelor din blocurile debeton, aflate pe lista celor 42 de blocuriaprobate de consiliul local pentru re-alizarea cu prioritate a anvelopării,aşteaptă şi acum să vină banii de la gu-vern pentru a beneficia de acest proiect.Cei care s-au săturat să aştepte s-au înhă-mat la cheltuieli importante şi au făcutaceste lucrări singuri. Cei care au respec-tat rigorile legii, făcând această izolaretermică în baza unui proiect autorizat deprimărie, vor putea fi scutiţi de plata im-pozitului pe apartament, în următorii 7ani. Despre acest lucru am stat de vorbăcu inginerul Iulian Codreanu, auditor energetic.

Ce facilităţi oferă Codul fiscal„Potrivit precizărilor Codului fiscal referi-toare la facilităţile la plata taxelor şi im-pozitelor locale, art.286 alin.(8) prevede căun consiliu local poate acorda scutire de laplata impozitului pe clădiri sau o reducere aacestuia pe o perioadă de minimum 7 ani, cuîncepere de la data de 1 ianuarie a anului fis-cal următor finalizării lucrărilor de reabil-itare, pentru proprietarii apartamentelor dinblocurile de locuinţe şi ai imobilelor care auexecutat lucrări de intervenţie pe cheltuialăproprie, pe baza procesului-verbal de re-cepţie la terminarea lucrărilor, întocmit încondiţiile legii, prin care se constată re-alizarea măsurilor de intervenţie recoman-date de către auditorul energetic încertificatul de performanţă energetică sau,după caz, în raportul de audit energetic, ast-fel cum este prevăzut în Ordonanţa de ur-genţă a Guvernului nr.18/ 2009 privindcreşterea performanţei energetice a blocurilor

de locuinţe, aprobată cu modificări şi com-pletări prin Legea nr.158/ 2011”, explică in-ginerul Iulian Codreanu. Cu trimitere la această prevedere din Codulfiscal, completările la Norme precizează documentele pe care proprietarii trebuie să ledepună la autoritatea fiscală competentă peraza căreia se află clădirea, în vedereaacordării scutirii de la plata impozitului peclădiri sau reducerii acestuia.„Completarea la Normele metodologiceaprobate prin Ordinul comun nr. 163/ 540/23/ 2009 a fost făcută prin Ordinul comun nr.2596/ 2867/ 299/ 2012, publicat în Monitoruloficial nr. 9 din 5 ianuarie 2012. Se depun, încopie, următoarele documente: autorizaţiapentru executarea lucrărilor de intervenţie,emisă în condiţiile legii; certificatul de per-formanţă energetică sau, după caz, raportulde audit energetic în care sunt precizate mă-surile de intervenţie pentru reabilitarea ter-mică; procesul-verbal de recepţie laterminarea lucrărilor, întocmit în condiţiilelegii, prin care se constată realizarea mă-surilor de intervenţie recomandate de cătreauditorul energetic în certificatul de perfor-manţă energetică sau, după caz, în raportulde audit energetic”, detaliază auditorul ener-getic Iulian Codreanu. (Alina PIPAN)

Pot beneficia de scutirea de la taxa impozitelorPROPRIETARII CARE ŞI-AU ANVELOPAT BLOCURILE,ÎN CONDIŢIILE LEGII

Şi cei săraci cu duhul

Sunt folosiţi în campania preelectorală

Nu rataţi astăzi, 6 aprilie, la Teatrul „I.D. Sîrbu”,CONCERTUL-EVENIMENT ORGANIZAT DE EPISCOPIAORTODOXĂ A DEVEI ŞI HUNEDOAREI

Astăzi, 6 aprilie 2012 , începând cu orele 18:00, Sala Teatrului Dramatic „I. D.Sîrbu” din Petroşani va găzdui un concert-eveniment al Coralei EpiscopieiCaransebeşului şi al Grupului Psaltic „Catarsis”.Vor participa şi înaltele feţe bisericeşti, P. S. Gurie Georgiu - Episcopul Devei şiHunedoarei, şi P.S. Lucian Mic - Episcopul Caransebeşului.

Laurenţiu Nistor este lider judeţean PSD, deputat în Parlamentşi specialist în “inginerie economică”- a absolvit ceva pe laUniversitatea Petroşani în anul 2004, la frumoasa vârsta de 53de ani. După cum se exprimă în limba română, se pare că doarprimele opt clase nu le-a făcut la seral sau fără frecvenţă. Acest personaj fără moralitate a reuşit să-i scârbească depolitică până şi pe cei mai familiarizaţi cu modelul “original”de democraţie post-comunistă, un model în care fenomenultrădărilor şi traseismului sunt loc comun, iar câştigarea puteriinu mai este pentru unii politicieni doar un vehicul pentru a-şiaplica ideile şi programul politic în domeniul economic şi so-cial, ci doar un scop meschin prin care ei, familiile lor, găştilelor, urmăresc să se eternizeze în fruntea bucatelor.Dacă aşa se manifestă la dumnealui sentimentele frăţeşti pentruliderul PSD Vulcan, dat la o parte cu cinism şi nesimţire ca să-ifacă loc duşmanului său politic, este evident cum ar proceda cuun cetăţean obişnuit, un simplu votant, unul care n-a cotizat lapartidul său din greu, aşa cum se presupune că a făcut Coltescu.Nistor nu l-a scos din casă doar pe capul familiei ci, precum îningineriile mafiote imobiliare, îi aruncă pe toţi în stradă şi aduceîn locul lor “famiglia” portocalie. Că l-a trădat pe Coltescu -căruia acum o săptămână îi valida candidatura în timp ce pe laspate bătea palma cu Ile şi toxica lui remorcă, Angela Stoica -nu poate surprinde la un asemenea personaj, dar flitul aplicatorganizaţiei locale în ansamblul ei pare un gest de schizofreniepolitică sau, în cel mai “fericit” caz, unul de dispreţ la adresaPSD-iştilor vulcăneni.Organizarea conferinţei de presă la sediul primăriei este un altfapt ce arată că Ile şi gaşca lui consideră Vulcanul ca pe o feudăa lor, dar asta nu mai miră pe nimeni. La sediul PSD ieşea circ,iar la sediul PDL ar fi fost teatru absurd. Se aşteaptă însă cu in-teres apariţia lui Nistor în faţa organizaţiei locale, aceasta avândsediul într-un imobil deţinut chiar de Coltescu. Spectacolul va figarantat şi demn de urmărit. Dacă se va produce.A fost însă şi ceva de apreciat în conferinţa de presă: presa însine. Întrebări fără menajamente, directe, la obiect. Răspun-surile d-lui Nistor au fost agramate, incoerente, pline de deza-corduri şi au ocolit sistematic fondul întrebărilor. Chiar dacăDocea, Olteanu, Roşulescu şi ceilalţi ar fi reformulat în fel şichip întrebările, Nistor tot ar fi bătut câmpii fără să răspundă laobiect. Acelaşi stil îl are însă şi Ile. Aici e totală compatibilitateîntre cei doi. Cu toate astea, una dintre zicerile lui Ile poateapărea lejer pe prima pagină a Academiei Caţavencu, dacă nuchiar pe frontispiciul publicaţiei, ca să rămână primar ar can-dida pe listele oricărui partid “ar veni prin Valea Jiului”!!??. Evident, dacă acesta va veni şi la guvernare.

Ce calcule şi-a făcut Nistor când a acceptat rolul principal înacest circ politic? Se ştie că în USL-ul judeţean s-a stabilit că,în Vulcan, PSD-ul să dea candidatul la primărie. Nu trebuieuitat însă interesul pentrulocurile din consiliul local şi celjudeţean, dar mai ales pentrupostul de preşedinte al consiliu-lui judeţean. Orice mişcare degenul celei în cauză poate aveaun efect dramatic şi greu de es-timat. Dacă la prima vedere s-arzice că Nistor a dorit să maxi-mizeze şansele PSD de a câştigafotoliul de primar, nu acelaşilucru poate fi spus neapărat des -pre voturile acordate partiduluiîn sine şi USL-ului în ansamblu.Cu alte cuvinte, sacrifică organi-zaţia locală şi voturile acordateUSL-ului şi este interesat doarde postul de primar. Curioasăabordare ştiind că un primarfără consiliu este doar ceva maimult decât zero barat. Să fie altăexplicaţia pentru comportamen-tul greţos al liderului judeţean,el însuşi fost primar de-a lungula cinci mandate în comuna deimportanţă galactică Şoimus?Prezenţa Angelei Stoica la loculfaptei este un indiciu. Lipsa depopularitate - într-o exprimareelegantă- a acesteia în Vulcanfiind de notorietate, cu greu sepoate justifica interesul d-luiNistor de a o lua la pachet cuIle, ca la promoţii, doi la preţ deunu. Voturile electoratuluiPDL? Care voturi? Că nici ei numai votează acum cu ei. Arputea exista şi o explicaţie maiprozaică? Să fi cotizat Ile şiStoica la PSD mai mult decâtColtescu?Despre consecvenţă, loialitate,moralitate nu mai este nimic de

spus. Sunt cuvinte care nu încap în aceeaşi frază cu nume pro-prii precum Ile, Stoica, etc decât în compania unor expresii calipsă, zero, exclus, deloc. Mulţi se întreabă unde vor merge voturile celor care nu mai vorsă audă de PDL, dar şi a celor care şi-au pus speranţele în USL,ca acum să asiste la sabotarea sa din interior. PPDD şi PRM parprincipalii beneficiari. Aici ne-au adus cei 22 de ani dedemocraţie originală?

Semnează, cu respect, Alegătorul bulversat

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 6 aprilie 2012 3ACTUALITATE

www.zvj.ro

În atenţia Agenţiei Naţionale de Integritate

Iată documentul care-l incriminează pe liberalulMircea Ioan Moloţ!

Declaraţiile de interese din anii 2008 şi 2009 ale lui Mircea Ioan Moloţ, preşedinte al CJ Hunedoara, au dispărut fără urmă atât de pe pagina de inter-net a instituţiei, cât şi de pe portalul declaraţiilor de avere, disponibil laadresa www.integritate.eu. Surse politice pun acest suspect incident pe seamafaptului că, din respectivele Declaraţii de interese, rezulta o flagrantă stare deincompatibilitate în care s-ar fi bălăcit primul liberal al judeţului. Ceea ce ar fitrebuit să genereze, instant, o verificare a ANI şi debarcarea lui Mircea IoanMoloţ din funcţie.Informaţiile noastre spun că, fără succes, inspectorii de integritate încearcădin răsputeri să obţină documentul incriminator cu privire la starea de incom-patibilitate, adică Hotărârea nr. 151/2008 a CJ Hunedoara, publicată de noi înfacsimil. Care-i, în esenţă, neregula? Aflaţi aici: Moloţ s-a aflat în AGA la SCDrumuri şi Poduri SA. Care, la rândul ei, a beneficiat de lucrări prin licitaţie dela CJ Hunedoara. Cum ar veni, e cam aşa: Moloţ a scos la mezat (de la CJ),Moloţ a câştigat (de la Drumuri şi Poduri) şi restul participanţilor la licitaţie aufăcut doar figuraţie. Că doar nu era să scoată la mezat Moloţ şi să câştige alţii.Detaliem subiectul într-o ediţie viitoare a cotidianului nostru. (Cătălin DOCEA)

Primim la redacţie: Nistor îi aruncă petoţi în stradă, aducând în locul lorfamiglia portocalie

0254 512512 0720 512000 0254 512500

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 6 aprilie 20124 SPORT

www.zvj.ro

TAXI COMSION

RENT A CAR

RAPIDIEFTIN

CONFORTABIL

Astăzi, orele 17:

Autocatania – JiulJiul a câştigat, la limită, partida din etapa intermediarăcu Becicherecu Mic şi continuă să fie la şapte puncte deliderul ACS Recaş, dar speranţele de promovare nu aumurit la Petroşani.

„Trebuie să câştigăm partida de la Caransebeş. Cred foarte mult în şansa noastră. Cu Be-cicherecu am avut o a doua repriză foarte bună, în care a excelat fundaşul central AlexAlbert. Nu avem de ce să nu credem în noi”, a declarat vicepreşedintele Jiului, GeorgeBoboc. Jiul va juca, astăzi, în deplasare, la Autocatania Caransebeş.

După ce echipa de copii născuţi în anul2000 a Universităţii Petroşani a câştigatfaza judeţeană a Cupei „Danone-Gheo-rghe Hagi”, aceasta va reprezentajudeţul Hunedoara la Turneul Zonal,care se va desfăşura la finele săp-tămânii la Timişoara.

Micuţii fotbalişti antrenaţi de GabrielNiţu au acumulat punctaj maxim, 12

puncte, învingând pe rând pe FC Hune-doara, scor 6-2, Jiul Petroşani, scor 7-2, şiRealSport scor 4-1. Înaintea meciului di-rect disputat pe terenul „Ştiinţa” dinPetroşani, Universitatea şi RealSport eraula egalitate de puncte, fiind departajate degolaveraj.La Turneul Zonal, Universitatea Petroşaniva înfrunta reprezentantele judeţelor Gorj,Mehedinţi, Caraş Severin, Arad şi Timiş.

Copiii de la Universitatea Petroşani

Vor totul la Turneul ZonalÎn formă maximă,HANDBALISTELE DE LACSŞ PETROŞANI Handbalistele de la CSŞ Petroşani,antrenate de Edith Mileti, au câştigattoate partidele jucate în CampionatulNaţional de Junioare II.

Junioarele din Petroşani fac parte din seriaG a Campionatului Naţional alături deechipele LPS Sebeş, CSŞ Făgăraş, CSŞMediaş şi CSŞ Sibiu. Formaţia din judeţulHunedoara conduce autoritar clasamentulavând 16 victorii din tot atâtea meciuri şiare un avans de 11 puncte faţă de urmă-toarea clasată, LPS Sebeş.

Mureşul Deva a marcat primul gol dinretur şi a condus cu 1-0 în partida cu FCArgeş, disputată acasă, dar în final apierdut meciul cu 1-2.

Ajunsă la al patrulea eşec consecutiv,echipa deveană a picat de pe locul 12 pânăpe 14, întrucât rivalele din subsolul clasa-mentului au reuşit rezultate pozitive. CSMRm. Vâlcea a câştigat, scor 1-0, partida dindeplasare cu FC Maramureş şi are acumtrei puncte avans faţă de deveni. FC Olt ascos o remiză albă (0-0) în deplasare cuUnirea Alba-Iulia şi este la egalitatea depuncte cu Mureşul, însă are golaveraj maibun. Devenii pot spera în continuare laevitarea retrogradării, dacă reuşesc să sepună la punct cu condiţia fizică şi dacă vormai aduce jucători care să completeze valoric lotul.Antrenorul Romulus Gabor a putut trimiteîn teren la acest meci doi dintre „stranierii”transferaţi săptămâna trecută. Prezenţa lorîn teren a adus un suflu nou şi speranţe căMureşul se poate salva, iar formaţia de-veană a marcat primul gol în retur. Maro-canul Jawad (min. 14) şi-a trecut numele pe

lista marcatorilor chiar de la debut, după cea reluat din cădere, de la şase metri, ominge venită de la Vîrtic. Portarul letonDzelme s-a remarcat şi el, zece minute maitârziu, când a respins în corner bomba de la20 de metri expediată de Manole (24). Încontinuare, Mureşul a secat din cauza defi-cienţelor de la capitolul pregătirii fizice, iarargeşenii au preluat frâiele partidei. Fără săfie cu mult superiori, „violeţii” au punctatde două ori şi au întors soarta partidei. Dul-cea (25) a egalat situaţia, 1-1, cu un şut lavinclu dintr-o lovitură liberă de la 25 demetri la care portarul leton a rămas simpluspectator. Tot Dulcea (41) putea aduceavantaj oaspeţilor, dar zidul devean a deviatîn corner o altă lovitură din poziţie similarăcu cea de la gol. Speranţele devenilor s-aunăruit imediat după pauză. Vîrtic a bâlbâito minge la marginea careului propriu, Dul-cea i-a pasat ideal lui Ivanică (47), iaracesta a punctat cu un şut la colţul lung, lasemiînălţime. Argeşenii s-au mulţumit săconserve avantajul minim, iar pe finalMureşul a avut o ocazie de a egala, însăCiparidis (81) a trimis cu capul pe lângăpoartă, din centrarea lui Petresc.

Liga a II-a

Dezastru la unica reprezentantă a judeţului

În preajma alegerilor localedisputele între doi rivalipolitici nu sunt ceva ieşitdin comun. De aceea, con-trele dintre primarulPetroşaniului, TiberiuIacob-Ridzi şi Alin Simotanu mai miră pe nimeni.

Conform unor surse bine informate, ultimapolemică între cei doi a plecat de la bazasportivă Jiul din municipiul Petroşani, con-cesionată şi administrată de una din firmeleomului de afaceri hunedorean. Zvonurilespun că primarul i-a cerut public lui AlinSimota să renunţe la concesiunea bazei

sportive, pentru că altfel Consiliul LocalPetroşani nu poate face modernizări în acelcomplex. Municipalitatea nu poate alocabanii publici pentru investiţii la stadion şiterenurile alăturate.

„Probabil că sunt nişte glu-miţe electorale aceste afir-maţii. Consiliul local săaloce banii pentru sport şio să le arătăm noi formacum să îi distribuie. Deo-camdată, baza Jiul este unadintre cele mai bune dinLiga a III-a, mult pesteunele din Liga a II-a. Măîntreb şi eu, în alte oraşedin judeţ de ce consiliilelocale pot ajuta cu banisportul, numai la Petroşani

nu se poate?”, a replicat Alin Simota.Legat de jocul echipei Jiul, Simota a de-clarat. „Consider că Recaş şi FC Hune-doara sunt cele mai îndreptăţite să spere laliga secundă. Noi ne dorim să promovăm,dar nu vrem să facem orice sacrificiu pen-tru a realiza acest lucru”, a mai spusSimota.

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 6 aprilie 2012 5SPORT

www.zvj.ro

S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă, lacele mai bune preţuri de pe piaţă,

următoarele servicii:- măsurători topografice, trasări deconstrucţii civile şi industriale, intabulări, parcelări cu statulromân, înscrieri în cartea funciară;- proiectare construcţii civile(proiecte de case, cabane, garajela 5 euro/mp construit) (D.T.A.C.,D.T.A.D., Studii de fezabilitate), modificări de proiect.De asemenea, obţinem avize, acor-duri şi autorizaţii de construire saudesfiinţare.

Ne puteţi contacta la nr. de tel.0354.108.516, 0727.091.969,

sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1, lângă Capela BoboculPetroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare.

De acum, problemele dumneavoastră sunt şi

ale noastre!

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Certificat Digital Calificat cu Semnătură

electronică extinsăKit-ul DigiSign cuprinde:� Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) ancare conţine Semnătură electronică extinsă;� Dispozitiv Criptografic e-Token Pro USB Aladdin Technologies;� DigiSigner - soft de semnare a oricărui tip de documente.

Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA);(30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro -

e-Token) Relaţii la: SC Centrul de

Calcul INFO’98 SA Telefon 0254-541.330

Stadionul Jiul,

Subiect tensionat între Ridzi şi Simota?Ideea primarului TiberiuIacob-Ridzi de a modernizastadionul Jiul Petroşani este aplaudată. E drept că demai mulţi petroşeneni decâtspectatorii care participă la meciurile Jiului.În altă ordine de idei, AlinSimota, dacă ar dori cu adevărat binele comunităţiipetroşenene, ar putea renunţa la concesiune, căoricum performanţă sportivănu prea face. Iar faptul că„baza Jiul este una dintre celemai bune din Liga a III-a,mult peste unele din Liga aII-a” este, cel mult, o „glu-miţă electorală”… Când aconcesionat stadionul parcăJiul se afla în prima divizie.Prin urmare, cu stadioaneledin prima divizie ar trebuie săcompare stadionul Jiul dom-nul Alin Simota… (M. BOBOC)

Poate cănu aş fi reluat subiectul acesta,despre care am scris cu foartepuţin timp în urmă, dacă nueram martor la ceea ce s-a pe-trecut ieri, în jurul orei 12.00,pe strada Traian din acestcartier. În timp ce o echipă demuncitori îşi făcea de lucru lazidul de sprijin, un funcţionarde la Primăria Vulcan îi cereainsistent unui angajat al secţieide Ape din localitate să aducăurgent vidanja.

Muncitoriisunt cei angajaţi de firma săt-măreană. Cea care s-a apucat dereparat străzile şi aleile de aici.Oamenii au reînceput munca înurmă cu vreo două săptămâni.Nu cu retuşul lucrărilor stricateîn lunile de iarnă, ci cu zidulacesta de sprijin amplasat dupădeluşorul din spatele blocurilor

turn de pe Şt. O. Iosif. Motivul pentru careinginerul de la primărie îi chema pe cei dela Ape era o gură de canal, aflată în spateleblocului turn 7, din care ieşea încontinuumizerie.

În scurt timp,la faţa locului au ajuns şeful secţiei de Ape,însoţit de doi colegi de-ai dumnealui. Numi-a fost greu să-mi dau seama că nu-iprima dată când că dumnealui e chemat totpentru ceva similar. Şi, într-adevăr, nu m-am înşelat. De astă toamnă, de când auînceput lucrările în Dalas, n-a fost săp-tămână în care să nu fi urcat în acestcartier. Motivul: canalizarea care-i lapământ şi care dă afară pe toate părţile.

Cei de la Apeîi arată cu degetul pe constructori. Că, dinneglijenţă, au rambleiat materiale pe stradă,exact peste gurile de canal. Că au distrusîntreaga tubulatură a canalizării de pestrada Traian. Că, din cele douăsprezeceguri de canal de pe această stradă, dacă se

mai văd patru. Şi astea fiind pline cu totfelul de mizerii. Celelalte sunt fie acoperitecu pământ, fie că legăturile lor cu blocuriledin partea de sus au fost secţionate.

Maistrul care-iCoordonează pe muncitorii care ridicăzidul de beton se apără. Spune că, dim-potrivă, oamenii lui sunt aceia care nu maicontenesc desfundând gurile de canalizare.În care, după amiaza, când ei pleacă, copiiidin blocurile învecinate aruncă bolovani şiresturi de materiale de construcţii. Apoi,bărbatul se jură când aude ce zic locatarii.Că ai lui sunt aceia care au furat ramele şicapacele metalice de la gurile de canal.

Ce aţi reţinut dinpovestea aceasta? Ceea ce trebuia, mă gân-desc. Anume că nu am greşit când am scrisde mii de ori că lucrarea din Dallas nu e fă-cută cu cap. Cum sunt, de fapt, de păreremai toţi locuitorii. Mai întâi ar fi trebuitpusă la punct întreaga reţea de canalizare.De sus până jos. Şi doar după aceea să se fiînceput cu reparaţiile aleilor şi străzilor.Mi-am dat seama că punctul meu de vederecoincide cu al inginerului de la primărie pecare l-am găsit acolo. Dumnealui mi-a spuscă aşa a fost, de fapt, conceput proiectul in-iţial, care datează din 2007. Numai că,după aceea, şi din cauza celor de la Ape,dar şi a primăriei, lucrările de remediere acanalizării au rămas în aer şi, după cum sevede, locuitorii din Dalas sunt cei care trag,pe mai departe, ponoasele.

Gheorghe OLTEANU

CMYK

6 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluivineri, 6 aprilie 2012

www.zvj.ro

Canalizarea la pământ din Dallas-Vulcan duce la

Discuţii contradictorii întreconstructor şi angajaţii de la Ape În timp ce, jos, în oraş, preocuparea multora este aceeade a afla toate felurile de combinaţii politice ce se facînaintea alegerilor locale, sus, în cartierul Micro 3B-Dal-las, locuitorii blocurilor au ajuns la limita răbdării. E dinnou cald şi ei simt deja că nu mai pot suporta mirosurilegroaznice şi mizeriile care ies din reţeaua de canalizareajunsă praf şi pulbere.

CMYK

7ACTUALITATEZiarul Vãii Jiuluivineri, 6 aprilie 2012

www.zvj.ro

Comunitatea maghiară din Valea Jiu-lui este bine reprezentată. Este unadintre comunităţile care au dăinuit de-a lungul timpului. În Valea Jiuluiau existat comunităţi importante şi aleevreilor sau italienilor. Însă acestea audispărut în timp, din cauza conjunc-turilor politice sau economice. Comu-nitatea maghiară s-a conservat şi şi-apăstrat identitatea, a cărei aspectesunt trasate în esenţă de religiacatolică.

O diferenţă marcantă dintre cele douăBiserici, cea Ortodoxă şi cea Catolică,este sărbătorirea Paştelui.Din anul 1582, pentru fixarea dateiPaştelui, Biserica Catolică şi cea Orto-doxă folosesc calendare diferite. BisericaCatolică se ghidează după calendarulGregorian, în timp ce ortodocşii au păs-trat calendarul Iulian.Catolicii calculează data Paştelui înfuncţie de luna plină ecleziastică,bazându-se pe o dată fixă pentruechinocţiul de primăvară.Ortodocşii sunt ghidaţi de lunaplină astronomică şi de data dinpunct de vedere astronomic aechinocţiului de primavară.În anul 325 Sinodul Ecumenic dela Niceea a stabilit trei reguli debază pentru determinarea exactă adatei Paştelui. Creştinii ortodocşivor serba obligatoriu Paştele du-minica. Duminica aleasă fiind ceaimediat următoare lunii pline dedupă echinocţiului de primăvară,după cum calculau iudeii dataPaştelui. Când prima lună plină dedupă echinocţiul de primăvară va fi du-minica, Paştele se va serba în duminicace va urma, pentru ca el să nu coincidăcu Paştele iudeilor sau fie sărbătoritînainte. Preotul Alexandru Risto, ce slujeşte înBiserica Romano-Catolică din Petroşani,ne-a explicat cum se pregăteşte comuni-tatea pentru Paşti: „Înainte de a serba În-vierea Domnului Isus Cristos, creştinii

catolici, ca şi cei ortodocşi, trec printr-operioadă de post. Perioada de post este lafel asemenea celei ortodoxe. În aceastăperioadă, oamenii trebuie să se cureţemoral şi fizic. Să ţii post înseamnă maimult decât să te abţii la a mânca o bucatăde carne. Trebuie să-ţi înfrânezi şi pă-catele care le faci cu gândul, trebuie să-ţicureţi sufletul. Să te întorci mai mult

spre familie, să petreci mai mult timp cucopiii, cu părinţii, cu prietenii. Să fii maibun, să ajuţi oamenii care au nevoie deajutor. În duminica Floriilor, Isus Cristosa intrat în Ierusalim împreună cu cei 12apostoli. În Joia Mare a luat masa cu cei12 apostoli, vineri a fost răstignit şi du-minică a înviat din morţi. El a făcut acestsacrificiu pentru mântuireanoastră. Şi noi trebuie să

fim recunoscători şi să ducem învăţăturacreştină mai departe. În noaptea Învierii,enoriaşii vin la biserică, unde se ţine oslujbă mare, complexă, din patru părţi,care durează câteva ore. Apoi, oameniiprimesc lumină pe care o duc acasă”,spune preotul catolic. Tot preotul Alexandro Risto ne-apovestit, de asemenea, despre înfiinţarea

bisericii, modul dereprezentare a sfinţilor,diferit faţă de cel ortodox,prin utilizarea statuetelor,prietenia cu comunitateaitaliană din Iscroni, deunde este moştenită şicristelniţa care a fost oferită de un nobil italianîn 1899. Unul dintre obi-ceiurile inedite de Paştieste udatul. Acest obiceiare origini germanice, darşi-a găsit casă bună înArdeal, pentru că aici a

fost adoptat şi păstrat de-a lungul generaţiilor. La început, udatul se făceacu apă, ulterior a fost folosit parfumul.Fetele sunt stropite de băieţi şi primescîn schimb ouă roşii. Apa este simbolulpurificării încă din perioada precreştină.Pentru faptul că apa provine din fântâni,a apărut în comunităţile nemţeşti şi obi-ceiul împodobitului cu ouă a fântânilor.

Alina PIPAN

La Sinaia: LA FESTIVALUL NAŢIONAL,SPECTACOLUL CU PIESA LUIV. BUTULESCU A PRIMITMARELE PREMIU!

După cum v-am informat, în perioada 2-5aprilie 2012 la Sinaia a avut loc FestivalulNaţional de Teatru Liceal şi Oratorie „PRI-MAVERA”, ediţia a V-a. Au participat nu-meroase teatre de tineret, care au prezentatspectacole cu piese de I. L. Caragiale, A. P.Cehov, Ion Băieşu, V. Butulescu etc.

Juriul a decis acordarea Marelui Premiu specta-colului „Veşnicie Provizorie” , comedie amarăscrisă de dramaturgul petroşenean Valeriu Bu-tulescu, în interpretarea trupei de teatru „Gong”aŞcolii „Mihai Eminescu” din Roman. Regiaartistică a fost asigurată de Cătălina Bostan,scenografia de Constanţa Munteanu, iar regiatehnică de Dan Rusu. Au interpretat tinerii actori:Vlad Ianuş, Amalia Popa, Xenia Balan, AdrianPricopoaia, Mădălina Tofan, Sergiu Ursache,Georgiana Severin.Totodată, cele mai importante roluri de inter-pretare decernate la acest festival au fost luate depersonajele principale ale piesei lui V. Butulescu:Amalia Popa, pentru interpretare feminină (rolulBătrâna) şi Vlad Ianuş, pentru interpretare mas-culină (rolul Bătrânul).Reamintim că "Veşnicie provizorie" este piesa dedebut a lui Valeriu Butulescu, prezentată pentruprima dată pe scena Teatrului Dramatic „I.D.Sîrbu” din Petroşani. De-atunci a fost tradusă înmai multe limbi şi jucată pe numeroase scene,inclusiv pe scena Teatrului Naţional din Bu-cureşti şi a Teatrului Naţional din republicaMoldova. (M. B.)

În preajma Paştelui romano-catolic

De vorbă cu preotul Alexandru Risto

8 AGORA Ziarul Vãii Jiuluivineri, 6 aprilie 2012

Mă obsedează versul eminescian„Stelele-n cer...”. Atât: „Stelele-n cer...”.O propoziţie eliptică de predicat. Numaiun geniu putea „pune” atâta substanţăîn nici trei cuvinte. Dar poetul acesta ge-nial este şi un genial gazetar. Interzis petimpurile comuniste, privit pieziş azi.„Vehemenţa nu e bună!” par a spuneciracii paradisului jigodistic. Care sunt,evident, nemuritori. Da, dar când Reali-tatea o cere?

Realitatea românească „cere” vehemenţă, intransigenţă şichiar disperare încă de la începuturi. Pentru că România,sub diferitele ei forme şi titulaturi, e bolnavă chiar dinleagăn. Eminescu, genial cum era, a fost printre puţinii inte-lectuali veritabili care a sesizat fenomenul, dar şi printrepuţinii care aveau tăria morală, stilistică, filozofică. Însfârşit, avea geniul necesar ca să dea un diagnostic plenarşi definitiv. Noica a observat că Eminescu era omul plenaral Culturii române. Şi Noica a fost pedepsit, şi e încă, pen-tru „observaţia” sa.Nu e bine să observi că România e bolnavă. Nu e bine săobservi că alţii, evident geniali, au observat acest lucru.Eşti imediat taxat! Reacţia proştilor e imediată şi plină de oimbecilitate... plenară: „Ce, te compari tu cu ei?!”. Dar eu,scriitoraşul, profesoraşul şi tot ce vreţi voi o spun acum, dePaşti, după Paşti şi cât voi mai putea: România e bolnavă!Tocmai pentru că iubesc poporul meu, spun, cu mânie în-durerată, că e bolnav: ca grâul frumos năpădit de buruieni.Nu poţi iubi şi în acelaşi timp să fii şi ticălos: or, aş fi ocanalie dacă aş vedea, aş simţi şi n-aş spune. Chiar dacăvoi fi înjurat mereu de jigodii, cum sunt acum, n-am sătac!„Stelele-n cer...”. Nu mai trebuie să inventez, am scris înromanul „Îngere, vii?”: „Îţi închipui cum se trezeşte ostea? Buimacă, nedumerită, singură... În jur, drum de mii

de ani lumină, nimeni...”.Fiecare dintre noi, chiar şi jigodiile, avem un înger peumăr. Şi fiecăruia, acolo, în Cer, ni s-a „arondat” o stea.Îmi închipui steaua personajului crepuscular din Româniade azi cum se plimbă, stingheră, printre stelele noastre, aleromânilor naivi. Exact cum se plimba insul, singur, cumâinile la spate, la un dineu cu alţi şefi de stat.Mi-e milă de el. N-ar trebui, dar îmi este. N-ar merita, darmie îmi pare rău de victime. Chiar dacă victimele de azi aufost călăii de ieri. Vai de steaua lui!Şi vai de steaua noastră!Stelele-n cer...Paşte fericit!

E vineri şi e Gheorghe Truţă (gheorghetruta.blogspot.com)

Stelele-n cer...

OFERTĂ SPECIALĂMMoonniittooaarree LLCCDD 1155””

second-hand la doar 99 lei la achiziţionarea oricărei unităţii P4.

SCANNERE BENQ LA DOAR 69 LEI.

Electronic Center - 0765 459 316

Petroşani, Piaţa Centrală, Hală, Etaj 1, stand 5-6

www.zvj.ro

Ai găsit un morman de gunoi în natură?

Încarcă-l pe www.letsdoitromania.ro!Anul acesta, cartarea devine şi mai simplă la „Let`s Do It, Roma-nia!”. Toţi cei care vor să contribuie la realizarea Hărţii Deşeurilorpot încărca, în orice moment, mormane de gunoi identificate înafara oraşelor pe site-ul www.letsdoitromania.ro la secţiunea Încarcă un morman nou.

Cartarea se realizează astfel: voluntarii merg pe teren şi identifică mormanele de gunoaiedin zonele alese, cu ajutorul GPS-ului. Pentru aceasta, ei vor completa o fişă de morman,cu detalii relevante pentru ziua de curăţenie: ce tipuri de deşeuri se află în compoziţiamormanului, în ce volum, dacă există elemente de dificultate în acces sau transportuldeşeurilor, precum şi descrierea cât mai completă a punctelor de reper şi a modului încare se face accesul. La final, voluntarii introduc datele pentru fiecare morman cartat peharta online, furnizând toate detaliile din fişa de morman.În afară de modalitatea clasică de cartare, voluntarii pot utiliza şi aplicaţii pe mobil pen-tru a carta în timp real. În acest moment, este disponibilă aplicaţia gratuită pentru iOS(folosit pentru IPhone), urmând ca în curând să fie finalizată şi aplicaţia pentru sistemulAndroid. Mormanele identificate vor fi curăţate de voluntari pe 12 mai, Ziua de Curăţe-nie Naţională în 2012. Anul acesta, acţiunea de curăţenie naţională va îmbrăca o nouăformă: în fiecare judeţ vor fi alese zonele în care se va face curăţenie, fiecare locuitor alţării având astfel posibilitatea de a vota zona pe care şi-o doreşte curată. Numărul dezone din fiecare judeţ va fi stabilit în funcţie de zonele propuse, dar şi de resursele locale.Etapa de votare va începe pe 9 aprilie, se va încheia pe 23 aprilie şi se va desfăşura pesite-ul www.letsdoitromania.ro Şi instituţiile de învăţământ din Valea Jiului s-au angajat în acţiuni ecologiste în cadrulsăptămânii în care are loc Şcoala altfel, mulţi dintre elevii de generală şi liceu ieşind înnatură pentru a curăţa spaţiile verzi.

Alina PIPAN

Concubinaj încheiatDe două decenii trăiesc cu Speranţa,Dar viaţa îmi este vizibil nefastăŞ-atunci, ca să-nclin către mine balanţa,Chiar mâine, vă jur c-am s-o cer denevastă!

Ultimul avantajRomânu-i totuşi fericitDeşi de taxe apăsat,Că-n ţară, hazu-i renumitE încă neimpozitat.

Epigramist angajatCând şefului, cutezătorCerut-am bani, la un necaz,Recunoscând al meu umor,Mi-a spus deschis: eşti plin de haz.

Adaptare la mediuContrar învăţăturii mumiiŞi tot privind jur împrejur,Ca să mă simt în rândul lumii,Am început şi eu să fur.

Vechiul pretendentTăcu, atâţia ani, prosteşte,La nunta de-aur când veni,Luându-şi inima-n gingii,Îi declară cât o iubeşte.

Soţia în al doisprezecelea ceasPe patul morţii-i spuse-n faţă,Mărturisire de credinţă:L-a înşelat întreaga viaţă,Doar… mai presus de-a sa voinţă.

SatisfacţieMă cheamă îngerii, i-aud,Şi-s fericit pe-ultimul drum,Că am venit în lume nud,Dar plec bogat. Cu un… costum!

Scopul scuză mijloaceleAm dat la doctori bani, un carCând soacra mi-a căzut la pat.Efortul n-a fost în zadar,Că pân’ la urmă a crăpat.

Electronică aplicatăNeobosită tot mereuVorbea precum televizorul,Când soţul, printr-un procedeu,C-o palmă i-a tăiat sonorul.

Adeziuni politiceÎi uneşte-ntr-un partidMai puţin programul,Ci cărări ce se deschid

Ca să-şi fure neamul.

Metode diferiteUrmând principii democrate,Lucrăm deasupra cu „elan”,Iar Mafia câştigu-l scoatePrecum minerii-n subteran.

CategoriiÎn democraticul regim,(Realul ne probează fapta),Pe mafioţi îi împărţim:De stânga, centru şi de dreapta.

Rondelul RevoluţieiCe-a fost atunci, nici azi nu-i clar,Dosare sute-s peste tot,Şi poate însuşi HerodotDe asta nu are habar.

Subiectul f’ind canicular,E demn de-un op lui Walter Scott.Ce-a fost atunci, nici azi nu-i clar,Dosare sute-s peste tot.

Un terorist să văd măcar,Ori libanez, ori ostrogotN-am apucat, şi-acum socotCă întrebarea-i în zadar: Ce-a fost atunci, nici azi nu-i clar.

Rondelul somnului parlamentarLa Parlament, aleşii dormPrecum în leagăn prunci de lapteŞi după-aceste demne fapteEi sunt remuneraţi „conform”.

Pluteşte timpul cloroformCa luna plină-n miez de noapte,La Parlament, aleşii dormPrecum în leagăn prunci de

lapte.

Iar visele li se transformPe reci, sentenţioase şoapte,În monstrul fructelor inaptePictat de-un Goya simpliform.La Parlament, aleşii dorm.

Rondelul vârstei a treiaO vreme vine când te lasă toate,Şi zilnic faci un drum la farmacie,Picioarele bătrâne ţi se-nmoaieCa bonus ai durerile de spate.

Un ochi e-nceţoşat, altul se zbate,Iar libidou-i simplu foc de paieO vreme vine când te lasă toateŞi zilnic faci un drum la farmacie.

Te cicăle iubita-ţi jumătate,O masă-mbelşugată-i utopie,N-ai mai avut de ani o bucurieŞi ce-ai putut demult, nu se mai poate,O vreme vine când te lasă toate.

Rondelul traseistului politicTurist politic prinpartide,Le ia la rând fără dejenă,E când în sală, când pescenă,Rocada iute o decide.

Cu opţiunile-i rapide,Îşi face loc în orice-arenă,Turist politic prin partide.Le ia la rând fără de jenă.

Din stânga-n dreapta el închideLa centru schema lui obscenăŞi trage precum o hienă,De peste tot, bogate blide,Turist politic prin partide.

Rondelul ţuiciiŢuica, lacrimă de prună,Este-o perlă româneascăCe îndeamnă să se nascăBucuria chiar pe lună.

Tuturor vrea să propunăO petrecere frăţească -Ţuica, lacrimă de prună,Este-o perlă românească.

Prin aroma ei străbunăPoate să ademeneascăSfinţii cu bigotă mască,Iar pe lacomi să-i răpună,Ţuica, lacrimă de prună.

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 6 aprilie 2012 9UMOR ÎN HA... MAJOR

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

www.zvj.ro

Alexandru Ştefan - epigrame şi rondeluriAlexandru Ştefan din Câmpina este membru al ClubuluiUmoriştilor Prahoveni „Ion Ionescu Quintus” din Ploieşti şi al Uni-unii Epigramiştilor din România. Scrie epigramă, parodie, rondel,poeme, semnând cu pseudonimul Ştefan Al.-Saşa. A publicatşapte volume şi este inclus în multe volume colective de epi-gramă. Pe lângă pasiunea pentru literatură, iubeşte muzica, fiindun baterist talentat. Am avut şansa de a-l asculta cântând la unfestival de umor şi pot afirma că ştie să creeze o atmosferă debună dispoziţie. Cu siguranţă, epigramele şi rondelurile sale voraduce un zâmbet pe feţele cititorilor Ziarului Văii Jiului.

10. ACTIVITATEA SERVICIULUIPUBLIC COMUNITAR LOCAL DE EVIDENŢĂ A PERSOANELOR

Activitatea de stare civilă şi evidenţa persoanelorreprezintă o componentă de bază în ansambluloperaţiunilor realizate pentru înregistrarea şiactualizarea datelor cu caracter personal ale cetăţenilor,necesară identităţii persoanei, cunoaşterii populaţiei,mişcării statutului civil al acesteia, comunicării de dateşi informaţii, instituţiilor publice, persoanelor fizice şijuridice interesate, precum şi pentru eliberareadocumentelor necesare cetăţenilor români în relaţiile custatul şi cu persoanele fizice şi juridice.În perioada analizată, activitatea Compartimentului deStare Civilă şi a Compartimentului de Evidenţă aPersoanelor din cadrul S.P.C.L.E.P-PETRILA, s-adesfăşurat în baza planului de măsuri şi activităţi,întocmit conform actelor normative în vigoare, pe liniede evidenţă a persoanelor şi stare civilă, secretariat şiarhivă, stabilindu-se sarcini şi termene de raportareconcrete pe fiecare lucrător în parte.I. ACTIVITATEA DE PREVENIREActivităţile desfăşurate de către ofiţerii de stare civilă şide către lucrătorii de evidenţă a persoanelor din cadrulserviciului, au avut drept scop aplicarea şi respectareaprevederilor Legii nr.119/1996 republicată, cu privire laactele de stare civilă, HG 64/2011 pentru aprobareaMetodologiei cu privire la aplicarea unitară adispoziţiilor în materie de stare civilă, OUG 80/2011pentru modificarea şi completarea Legii 119/1996 cuprivire la actele de stare civilă, Legea nr.215/2001republicată privind administraţia publică locală,Constituţia României, H.G.495/1997 privind eliberarealivretelor de familie, Legea 287/2009 privind CodulCivil republicată, Legea 71/2011 pentru punerea înaplicare a Legii nr.287/2009, Legea 21/1991 acetăţeniei române republicată, OUG 97/2005republicată privind evidenţa, domiciliul, resedinţa şiactele de identitate ale cetăţenilor români, aprobată prinLegea 290/2005, cu modificările ulterioare, privindevidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate alecetăţenilor români, H.G.1375/2006-normemetodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor privindevidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate alecetăţenilor români, Legea 7/2004 privind codul deconduită a funcţionarilor publici, Legea 182/2002privind protecţia informaţiilor clasificate, Legea677/2001 privind protecţia persoanelor cu privire laprelucrarea datelor cu caracter personal, Legea 52/2003privind transparenţa decizională, Legea 544/2001privind liberul acces la informaţiile de interes public,Legea 251/2006 pentru completarea şi modificareaLegii 188/1999 privind statutul funcţionarului public,HG 781/2002 privind protecţia informaţiilor secrete deserviciu.În atenţia angajaţilor, au stat prioritar sarcinile privindpunerea în legalitate a cetăţenilor cu acte de starecivilă, a rezolvării sarcinilor pe linie de stare civilă,arhivă, comunicări de date, efectuării de menţiuniprecum şi a rezolvării cu operativitate şi eficienţă atuturor solicitărilor cetăţenilor, cu respectarea însă a

prevederilor legale.

II. COORDONAREA ACTIVITĂŢILOR DEPREVENIRE CU ALTE FORMAŢIUNI

1. COLABORARE CU ALTE SERVICIIÎn anul 2011, funcţionarii SPCLEP au colaborat cucelelalte compartimente din cadrul primăriei, precum şicu celelalte instituţii publice pe linia înregistrării şiverificării persoanelor în registrele de stare civilă. Pe linie de informatică un rol important l-a avutimplementarea programului informatic primit gratuitde la DPCEP Hunedoara cu ajutorul căruia se poateefectua o gestionare actualizată a actelor şicertificatelor de stare civilă înregistrate.O atenţie deosebită a fost acordată punerii în legalitatecu acte de stare civilă a persoanelor asistate în Centrulde Îngrijire şi Asistenţă Petrila.

S-au executat o serie de activităţi complexe,materializate, în principal, în următoarele:- au fost preluate în evidenţa informatică actele destare civilă începând cu anul 2010, în prezentefectuându-se opisuri la actele de stare civilă începândcu anul 1895, urmând ca după încheierea procesului deînregistrare manuală aceste acte să fie introduse şi însistem informatic. - s-a continuat activitatea de mediatizare aprevederilor legale privind obligaţiile ce revincetăţenilor pe linie de stare civilă, precum şi asancţiunilor care pot fi aplicate celor care nu lerespectă.2. MODUL DE EXECUTARE A SARCINILOR PELINIE DE STARE CIVILĂ - PRINCIPALELEACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE

Actele de stare civilă înregistrate în anul 2011 înconformitate cu Legea 119/1996 republicată privindactele de stare civilă, au fost în număr de 260, dupăcum urmează:

NAŞTERI - 16 - din care : - 12 transcrieri, întocmite pe baza aprobării

DPCEP Hunedoara-Deva;- 4 adopţie. CĂSĂTORII - 88 - din care 3 transcrieri.

Căsătoriile au fost oficiate de persoanele competente curespectarea Noului Cod Civil şi a Legii nr.119/1996republicată, actele de căsătorie fiind întocmite în bazadeclaraţiilor date de soţi şi a documentelor prevăzute delegislaţia în vigoare. De menţionat că în anul 2011 nu au fost înregistratecăsătorii mixte.

DECESE - 156 – au fost întocmite în bazacertificatelor medicale constatatoare a deceselor, curespectarea legii şi a competenţei teritoriale. Dintreacestea 2 acte sunt transcrise.În cazul deceselor survenite în urma unor accidente,moarte violentă ori spânzurare, actele de deces au labază şi dovezile eliberate de Poliţie sau Parchet iar încazul în care decesul nu a fost declarat şi înregistrat întermenul legal la dosar se află declaraţiile din carerezultă motivele întârzierii.DIVORŢURI – 9 - au fost întocmite conform Legii119/1996 republicată cu respectarea termenelor

procedurale prevăzute de art.376 din Legea nr.287/2009privind Noul Cod Civil.

Au fost eliberate un număr de 434 certificate, dupăcum urmează:

- NAŞTERI - 80 - CĂSĂTORII - 165- DECESE - 189

S-a urmărit ca pe timpul operaţiunilor de înscriere îndocumente a actelor şi faptelor de stare civilă, delegatulde stare civilă să nu fie solicitat să rezolve concomitentprobleme de altă natură, pentru a se preveni întocmireaunor acte cu erori materiale. S-a urmărit prevenirea abandonului nou născutului decătre mamă înainte de înregistrarea şi întocmireacertificatului de naştere precum şi punerea în legalitatecu certificate de stare civilă cu respectarea termenelorprevăzute de lege.

În registrele de stare civilă până în prezent au fostoperate un număr de 1327 menţiuni. Dintre acestea636 au fost menţiuni primite de la alte primării. Dinoficiu au fost întocmite 691 de menţiuni. Menţiunilesunt operate la zi, iar comunicările au fost trimise întermen organelor competente.

Au fost înregistrate :2 rectificări în registrele de stare civilă1 schimbare de nume prin dispoziţia preşedinteluiConsiliului Judeţean 77 divorţuri, din care 68 prin sentinţele de divorţ şi 9divorţuri pe cale administrativă17 acte transcrise, eliberate de către autorităţile străinepentru cetăţenii români4 adopţiiAu fost solicitate un nr.de 138 certificate de la alteprimării din ţară.Au fost eliberate 46 certificate ca urmare a solicităriidin partea altor primăriiAu fost trimise un nr. de 260 buletine statisticeDirecţiei de Statistică Hunedoara Deva.S-au eliberat 48 de adeverinţe anexa 9.La solicitarea diferitelor instituţii au fost eliberate unnr. de 69 de extrase uzul organelor de stat de pe actelede stare civilă aflate în arhiva proprie - În colaborare cu diverse instituţii, pe linie de starecivilă, în cauză cu Direcţia de protecţie a copilului prinServiciul Public Local de Asistenţă Socială, precum şiautoritatea tutelară, au fost intreprinse controale învederea depistării cazurilor de lipsă acte de stare civilă. Odată cu eliberarea certificatelor de căsătorie sau lasolicitarea cetăţenilor au fost eliberate un nr. de 128livrete de familie si au fost operate un nr. de 32actualizări de date în cuprinsul livretelor eliberate cuocazia modificărilor intervenite în componenţa familieisau în statutul civil (H.G.495/1997).Au fost întocmite situaţii lunare, trimestriale,semestriale şi anuale pentru Consiliul JudeţeanHunedoara (D.P.C.E.P.Deva), Centrului MilitarJudeţean Hunedoara- Deva, S.P.C.L.E.P Petrila şiAgenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale Deva.

(va urma)

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 6 aprilie 201210 ADMINISTRAŢIE

www.zvj.ro

JUDEŢUL HUNEDOARA PRIMĂRIA ORAŞULUI PETRILA

RAPORT PRIVIND STAREA ECONOMICO-SOCIALĂ A ORAŞULUI

PETRILA PE ANUL 2011 (VII)

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 6 aprilie 2012 11PUBLICITATE

www.zvj.ro

Vând apartament cu 3 camere,conf. I, cu două balcoane, baie şi WC de serviciu, et. 4/4, cuaco periş, în Timişoara, semicen-tral, zonă liniştită, preţ 65 miieuro negociabil. Accept creditbancar şi varianta cu schimbplus diferenţa, prefera bil casă cuteren, împrejurimi Petrila.

Rel. la tel. 0770.581148,0724.108787 sau pe e-mail:

carmen_carabus@yahoo.com

Vând apartament în vilă şiteren construibil, 140 mp, str. 1 Decembrie 1918, zonaDimitrov, Petroşani.

Telefon 0725.219019

Vând apartament 3 camere, înLupeni, B-dul Păcii, bl. 57, decomandat, bucătărie mare,baie şi WC de serviciu, balcon,zonă liniştită.

Tel. 0721.333544

Vând garaj str. 9 Mai, lângăpiaţă (construit în 2010, izolatexterior şi interior, apă, curent,uşă la telecomandă), concesiunepe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ7.000 euro neg.

Tel. 0765.380847

Vând 2 apartamente (unite - total 7 camere, 3 băi,bucătărie), aproximativ 180mp, situate în Petrila, stradaRepublicii, deasupra CARPetrila.

Telefon - 0733.083379

Vând teren în Petroşani intravilan la 5 minute de centru(Maleia). Drum stradal. Utilităţi.Preţ mic.

Telefon - 0724.773944

Vând, în Jieţ-Androneşti, 3terenuri de 1500 mp, 5600 mp şi7500 mp, holdă, pomi fructiferi,apă, la şosea. Preţ 10 euro/mp discutabil.

Telefon 0725.219019

Vând Ford Mondeo, an 1998,1.8 benzină, airbag, radio cassoriginal, închidere centralizată,stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusăîn ţară.

Telefon 0765.459316

Vând Audi A6, an 2000, 1.8benzină, 150cp, radio CD, ABS,dublu climatronic, închiderecentralizată, jante Al., euro 3,volan dreapta. Preţ 1850 euro.

Telefon 0765.459316

Vând Opel Astra an 1993,hatchback, 1796cmc, închiderecentralizată, oglinzi electrice,ABS, 4+1 uşi, stare foarte bună,primul proprietar în ţară, înma-triculată. Preţ 1350 euro.

Telefon 0765.459316

IMOBILIARE ANGAJĂRI

AUTO

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Fă un efort să-ţi exprimi părerilemai concis, argumentează logic, şidacă se poate şi cu ceva şarm,

pentru că numai aşa vei atrageatenţia asupra ta.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Aţi depăşit faza declaraţiilor înjoacă şi a tatonărilor, urcaţi pe unnivel superior în iubire, tu şi

partenerul, şi nu se mai acceptă experimente.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Cel mai bine ar fi să îi tratezimai diplomat pe colaboratorii tăi şisă te abţii să faci comentarii critice, chiar dacă le merită.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Este o zi frumoasă şi relaxantăîn care te poţi dedica pasiunilortale de suflet. Dacă ai preocupăriartistice sau dacă vrei doar să-ţi

umpli inima de energie pozitivă,adu-ţi aminte de tot ce-ţi face mai multăplăcere.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Când eşti prea sigur de un succes, există riscul să faci şigreşeli, de aceea trebuie să rămâi

atent la orice detaliu, chiar dacă toatemerg ca pe roate.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Pentru prieteni, uneori eştinevoit să mai faci şi compromisuri,pentru că o relaţie bună se

păstrează şi cu astfel de sacrificii.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Ţi se dă o lecţie excelentă derăbdare şi toleranţă, deşi sunttrăsături cu care eşti familiarizatfoarte bine, dar azi parcă toate te

enervează.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Începi ziua cam nervos, supărat pe toată lumea, dar anturajul în care intri are un

efect excelent asupra psihicului tău.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Dai de colaboratori negativişticare nu au chef de nimic astăziiar atitudinea lor ostilă te obligă să

baţi pasul pe loc până când vor fi dinnou într-o pasă cooperantă.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Fii extrem de atent la deciziilefinanciare ale acestei zile, pentrucă există riscul să declanşezi o

criză majoră din cauza unei eroride calcul.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Visele tale de iubire devin dince în ce mai mari pentru că per-soana care ţi-a furat inima îşi

zăpăceşte mintea cu declaraţiipompoase şi frumoase.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Mulţi spun despre tine că eştigreu de înţeles, că îţi schimbidispoziţia de la o ora la alta încât

lumea nu ştie niciodată în ce toane tegăseşte.

HOROSCOPHOROSCOP

Programul Teatrului Dramatic

“Ion D. Sîrbu” Petroşani

SSââmmbbăăttăă ,, 0077 ..0044 ..22001122 Orele 18:00 – Spectacolul

„Nunta lui Figaro”

SERVICII

ÎNCHIRIERI

VÂNZĂRI

GSM Center Phonepartener Vodafone, angajează reprezentantvânzări GSM pentru magazin din Petroşani.CV-urile se depun la magazin GSM CenterPhone - VODAFONE vis-a-vis de Billa.

Informaţii suplimentare la 0723.112484

Sonorizări, filmări profesionale, fotografii - pentru

diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon: 0723.7886640768.6884650762.695556

SC REALCOM SA PETROªANIdistribuitor unic în Valea Jiului al produselor

lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzileagenţilor economici cu produse proaspete de cea mai

înaltă calitate:

Asigurăm transportul franco-magazin.Relaţii la telefon:

0254.542472 sau 0733.960320

- lapte consum- lapte bătut

- sana- iaurt- chefir

- caşcaval- smântână

- unt- brânză

- lapte praf

Casă spaţioasă în Petroşani,lângă Universitate, suprafaţăconstruită 156 mp: hol,sufragerie, 2 dormitoare,bucătărie, baie şi cămară. Laetaj: hol, cameră, baie modernă şi pod. Dotări: gre-sie, faianţă şi parchet, centralăpe gaz. Casa are trei intrări cuposibilitate de a se separa îndouă locuinţe. Curte, grădinăşi bucătărie de vară.

Relaţii la telefon: 0723 99 78 39.

Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la:

0254.549020, 0254.549121, office@zvj.ro, publicitate@zvj.ro,

zvj2008@yahoo.comsau direct la sediul redacţiei noastre.

Cursuri de dans sportiv!Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te lacursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi! Poţi practica dansul lanivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiindla acelaşi nivel cu cele din ma ri le centre din ţară! Grupele de vârstă încare te poţi înscrie sunt: 1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cererepregătire pentru “valsul mirilor”! Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca”); - Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila; - Vulcan (Centrul Şansa).

Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840

Închiriez spaţiu industrialcu teren aferent în municipiulPetroşani, str. Dărăneşti(vizavi de Lascăr Service),pretabil ca depozit,spaţiu de producţie etc.,acces direct din DN 66, apă,curent etc.

Informaţii la telefon0761.282342

Societate de creditareoferă credite şi carduride credit în condiţiiavantajoase pentru angajaţi şi pensionari.

Telefon 0730.013594;0254.540340

Angajezbucătar cu experienţă la Vila Melinda, cu cartede muncă şi salariuatractiv.

Mai multe informaţii sepot obţine la Vila

Melinda sau la numerelede telefon 0254.545842/

0762.657455.

Societate din Bacău angajează mecanici deutilaje:excavatorişti, buldoexcavatorişti, autogrederişti şi buldozerişti.

Relaţii şi CV la tel/fax:0234/511617

Mobil: 0744.393981

În urmă cu vreo trei săptămâni, în spateleblocului 6 de pe strada Traian din cartierulDallas Vulcan a venit o comisie de laprimărie. Membrii acesteia şi-au notat, aufăcute poze, au dat sfaturi şi au plecat. Şi,din câte vă veţi da seama, nimic nu s-arezolvat nici cu asta.

Tânărul dinimagine se numeşte Daniel Raita şi locuieşte la parterul din scara aII-a a acestui bloc. Toate ferestreleapartamentului său dau spre parteadin spate a imobilului în care, de lamizeriile care ies din canalizarea în-fundată, s-au format bălţi al cărormiros te fac pe loc să-ţi vină greaţă.Tânărul şi ai lui au ajuns la limita dis-perării. Cui să i se mai plângă, cui sămai reclame situaţia în care le este datsă trăiască lui şi celorlalţi locatari dinbloc?

Acum vreo treisăptămâni, îşi aminteşte Daniel Raita,

aici a venit o comisie de la primărie. Oamenii şi-au notat toatealea, au făcut poze, iar cineva din comisia aceea i-a dat chiar unsfat plin de înţelepciune tânărului Raita. Acesta i s-a plâns demirosul îngrozitor care vine de mizeriile ieşite din canal, iar băr-batul din comisie i-a sugerat cum se poate remedia situaţia. Să numai deschizi geamul, l-a sfătuit acesta.

"Astă iarnă maiputeai deschide o fereastră, dar acum, de când s-a făcut cald, nicigând", spune Daniel Raita. Îmi arată apartamentul de lângă al lui.Este plin de apă. Peste un metru are apa din cameră. Nu demult,locatarii scării a IV-a din acest bloc au pus mână de la mână şi i-auplătit pe nişte muncitori careau golit gura de canal. Degeaba. După puţin timp,acesta s-a umplut la loc, iarmizeria şi-a reluat vechiultraseu de la suprafaţă. În jos,spre Şcoala Generală Nr. 6, iarde acolo, mai departe sprebulevardul cel nou şi îngustat.

Gheorghe OLTEANU

CMYK

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 6 aprilie 201212 ACTUALITATE

www.zvj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT

ISSN 2065 - 5096

Director: Cătălin DOCEA

docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC

0761.756840

Colectivul de redacþie:

Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com0766.678380Corneliu BRAN 0766.728688Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro0761.756834Gheorghe OLTEANULoredana JUGLEA 0763.673727loredanajuglea@yahoo.com

Colaboratori permanenþi:Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ,Mihai BARBU, Irina BOBOC,Valeriu BUTULESCU, GilbertDANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, GheorgheTRUŢĂ, Dumitru VELEA

DTP: Bogdan SOVAGODaniela FILIMON0761.756837

Administrativ / Publicitate:Diana SANTA - 0722.344681

Difuzare:Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia:Petroşani, str. N. Bălcescu

nr. 2, et. 2

Telefoanele redacþiei: 0254.549 020

0254.549 121 (fax) 0737.575 582

www.zvj.rooffice@zvj.ro

ZiarulVãii Jiului

Casa de Cultură a SindicatelorPetroşani, cu sediul în Petroşani,str. 1 Decembrie 1918, nr. 100

(vizavi de primărie)organizează cursuri de calificare avizate de Ministerul Muncii şiMinisterul Educaţiei, Cercetării,Tineretului şi Sportului

Lucrător în comerţ (3 luni) – 250 RONOspătar (5 luni) – 350 RON Bucătar (5 luni) – 350 RON Cofetar patiser (5 luni) – 350 RON Recepţioner hotel (3 luni) – 400 RON Cameristă (3 luni) – 400 RONOperator introducere, prelucrare, validare date (5 luni) – 450 RON Confecţioner, asamblor articole din textile(3 luni) – 350 RON Zidar pietrar tencuitor (5 luni) – 350 RON Montator pereţi şi plafoane din ghips carton (5 luni) – 350 RON Zugrav-isposar-tapetar-vopsitor (5 luni) –350 RONElectrician constructor (5 luni) – 350 RON Lucrător instalator pentru construcţii (3 luni) – 350 RON Sudor electric (3 luni) – 350 RON Lucrător maşinist utilaje (3 luni) – 350 RON Fierar betonist montator prefabricate (5 luni) – 350 RON Dulgher-tâmplar-parchetar (5 luni) – 350 RON Mecanic auto (3 luni) – 350 RONCoafură (5 luni) – 400 RON Manichiură, pedichiură (3 luni) – 400 RONFormator (2 luni) – 250 RON Inspector resurse umane (2 luni) – 350 RON Lăcătuş mecanic (3 luni) – 400 RON

Cele mai mici taxe de şcolarizare - în rate.Relaţii la telefon:

0254/541483; 0354/100707;0763.349621; 0768.677988.

Înscrierile se fac la sediul instituţiei.

Din Dallas-Vulcan,

Povestea unui tânăr locatardin blocul 6 de pe Traian

CMYK

şcoală & culturăpe Jiul de Est şi Jiul de VestApare sub

îngrijireaprof. Irina Boboc

Suplimentgratuit al

cotidianuluiZiarul Văii Jiului� Anul IV � Nr. 99� 6 aprilie 2012 �

4 paginiISSN 2068 - 3650

Andrei Sorin Sălagea - unprozator precoce şi talentat

Pe Andrei Sorin Sălagea l-am prezentat elogios de două ori în „Şcoală şicultură pe Jiul de Est şi Jiul de Vest”, suplimentul cotidianului „Ziarul VăiiJiului”. Prima dată, am dat de ştire că un elev din clasa a IV-a A la ŞcoalaEuropeană „I.G. Duca” Petroşani lucrează la un… roman. Cunoscândaprehensiunea tinerilor pasionaţi deliteratură mai mult pentru lirică decâtpentru proză, am fost uimit de faptul căAndrei Sorin Sălagea lucra la un… roman.Am încheiat avanpremiera editorială cupromisiunea revenirii asupra subiectului,după finalizarea romanului. Şi am revenit,anunţând în altă ediţie a suplimentului„Ziarului Văii Jiului” că ambiţiosul june s-a ţinut de cuvânt, punând punctromanului. Când a încheiat romanul, Sorinajunsese în clasa a V-a.

Tot atunci, am lansat public o

provocare ca acest tânăr să fie sprijinit în editarea romanului de către comunitatealocală. Timpul a trecut şi - graţie sprijinului d-nei deputat Monica Iacob-Ridzi şid-lui Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul municipiului Petroşani - romanul a văzutlumina tiparului. Ajutorul dat de dumnealor merită subliniat şi… aplaudat,deoarece foarte puţini oameni politici şi edili sunt sensibili la literatură - îngeneral, şi la aceea a tinerilor - în special.

Romanul prozatorului Andrei Sorin Sălagea are 17 capitole şi un epilog.Fără să aibă o legătură implicită cu realitatea zilelor noastre, romanul se numeşte„Războiul planetelor”. Poate unii ar putea spune că nu e un titlu prea original.Însă, dacă vor lectura romanul, se vor convinge că titlul rezonează pe deplin cuconţinutul.

Deşi foarte tânăr, acum, în 2012, este de-abia în clasa a VI-a, romancierulSălagea stăpâneşte bine limba română, arta intrigii şi portretizării, tehnicadialogului şi a suspansului. Şi, un lucru foarte rar întâlnit la această vârstă: AndreiSorin Sălagea dă dovadă de o deplină cunoaştere a regulilor narative.

Romanul „Războiul planetelor”, arondat genului SF, confirmă un prozatornu doar precoce, ci şi talentat: Andrei Sorin Sălagea. Desigur, dacă pasiuneapentru scris va dăinui, Andrei Sorin Sălagea va ataca în viitoarele sale cărţi şi oaltă tematică, poate mai… realistă. Dar până atunci, reţinem din acest volum SFdouă fericite, profunde şi… actuale exprimări: „Se poate spune că au intrat înistorie, dar în situaţia de faţă să intri în istorie te poate costa viaţa” şi „Să nu uităm,totuşi, că speranţa e arma cea mai de temut. Prin speranţă şi curaj au reuşit mulţisă învingă. Optimismul este puterea, speranţa scutul, iar curajul sabia”.

Nu pot să închei aceastăsentimentală prezentare fără a le amintipe doamna institutoare şi doamneleprofesoare de la Şcoala Europeană„I.G. Duca” Petroşani, care i-aucălăuzit şi îi călăuzesc paşii înliteratură junelui scriitor Sălagea:Cristina Ardelean, Luiza Ungureanu şiAndreea Albu.

Bine ai venit, tinere prozatorAndrei Sorin Sălagea, în lumeaminunată a literaturii!

Marian BOBOC

La lansarea cărţii, prof. Nicoleta Demeter, diriginta luiAndrei, a fost o amfitrioană la înalţime.

Prof. Eugen- Bencău, ca de obicei, spiritual.

Dan Ioan Nistor s-a născut la 6 ianuarie 1942 în oraşul Petroşani –Judeţul Hunedoara, în familia preotului Marcu Ulpiu Traian Moşic şi aprezbiterei Cornelia, binecuvântată cu 3 băieţi şi o fată.

Familia, pe parcursul generaţiilor, a dat numeroşi preoţi şi învăţători,care au dus slova cărţii şi Cuvântul în satele şi cătunele păstorilor de la izvoareleJiului, Streiului şi Râului Mare. Tatăl, spirit enciclopedic şi iscusit mânuitor alcondeiului, avea rubrici de teologie-pastoraţie în revistele ce apăreau laPetroşani, Deva, Sibiu, înainte de perioada comunistă. Activitatea publică încare gândul, fapta şi vorba erau îndreptate spre apărarea credinţei şi a fiinţeineamului i-au adus arestarea, condamnarea şi detenţia în lagărele de tristăamintire de la Salcia şi Periprava între anii 1959-1964. Dan Ioan este înfiat defamilia minerului Ioachim Nistor, care-i oferă sprijin moral dar şi o originesănătoasă care-i permit, după terminarea liceului, absolvirea Şcolii TehniceSanitare Bucureşti (1963) şi a Facultăţii de Stomatologie a I.M.F. Bucureşti(1969).

Căsătorit, în 1969, cu Teodora Maria Onciu, biolog, doctor în ştiinţe,cadru didactic al Universităţii “Ovidius” Constanţa, are un fiu – ing. electronistTraian Gheorghe Onciu.

Medic primar stomatolog în Constanţa (1981), frecventează cenaclurilede poezie: “Ovidius”, “Mihail Sadoveanu”, “Mihai Eminescu”, dar mai ales“Poesis” al profesorilor de limbă română din liceele constănţene, unde citeşteprimele sale creaţii poetice din studenţie şi din anii ce i-au urmat.

Primele poezii îi sunt tipărite în revista Cenaclului Medicilor Scriitoridin Piatra Neamţ (1979), iar mai târziu la Salonul de Medicină şi Artă (1988)unde citeşte o serie de poezii bine primite de participanţi avizaţi (Laurenţiu

Ulici, Victor Săhleanu). Devine apoi un “al casei” în Suplimentul Clipa cearepede al Societăţii Medicilor Scriitori şi Publicişti precum şi în almanahurileacesteia (1993, 1996, 1999, 2010-2011) şi apoi în revista Fântâna din Cos. Amai publicat în revistele: Analele Dobrogei, Tomis, Metafora, Agora, Paginimedicale bârlădene, Steaua, Poezia, Luceafărul, Simpozion.

Membru în Consiliul director şi SMSPR şi în Asociaţia Ziariştilor şiEditorilor Creştini (AZEC). Membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR),Filiala “Dobrogea” din 2003.

Publică volumele: Pelerin pe drumul măslinilor (versuri), Editura“Metafora” Constanţa, 1996; Doamne, nu spre semeţia mea (versuri), Editura“Metafora” Constanţa, 1998; Acum este vremea (versuri), Editura “Menora”Constanţa, 2000; Tăcerea Ta-mi grăieşte (versuri), Editura “Ex Ponto”Constanţa, 2004. Împreună cu mama sa, Cornelia Moşic - Când numai duhvom fi / Liniştea de înserare (versuri), Editura “Ex Ponto” Constanţa, 2006.Îngrijeşte volumul tatălui său, Preot Traian Moşic - Din cele trăite printreoamenii de la izvoarele Jiului (povestiri, portrete, jurnal), Editura “Ex Ponto”Constanţa, 2009.

A dat numeroase interviuri la radio “România Cultural”, “RadioVacanţa”, Radio Dobrogea, TV Neptun, ziarele Cuget liber, Telegraf.

A fost cuprins în Antologia poeţilor ardeleni contemporani (EugenNistor, Iulian Boldea), Editura “Ardealul” Târgu Mureş, 2003; Medici scriitorişi publicişti români (Mihail Mihailide), Editura “Viaţa medicală românească”Bucureşti, 2003; Literatura artistică a medicilor (Mihail Mihailide), Editura“Viaţa medicală românească” Bucureşti, 2009; Cronicar la Pontul Euxin (IonRoşioru), Editura “Ex Ponto” Constanţa, 2008.

SPECIALIIvineri, 6 aprilie 2012

Poezii de Dan Ioan Nistor

Moto: „Aş bea o vadră de nemărginireO bute de azur şi de trăscăuŞi m-aş izbi de cer ca un ceahlăuCa un parâng de aur şi iubire”

Radu Gyr - Cuprindere

SYLOTENA1 PATERNA

Din Taiaşi din Tăiannume are tataşi fiul meuTraianDin Predaîn Predoni,de la apa Someşuluila a Jiuluisălăşluit e veacuîn Ştefu, Ionîn Pătruşi Vasia din Luconiîn fiicele Lucreţia şi Ilinasurorile tânei2 MarinaMoşiciiîn valea lor şi Valea Arsuluiîn Valea Lolaiaaveau vatrăholda de-acasăîn târg case de piatrăşi cărămidă şi-au luatşi erau între cele maivechi din satPe Dănucă şi Marinapopa naş Preda Aradpatru copii în BisericaPetrila3 Bradi-a botezat, i-a cununatgrijeau ale lor fâneţe

păşuni şi stâneciîn Lolaia şi Răscoalaîn Cimpa Lunca de Susîn Codreni şi Lunca Floriiîn Poienile Tăiila „zăpadă” şi-n dosul Bechiisub Coastă şi în Arsurăîn Preuteasa Micăşi lângă pârâul Lăţunîn Leurda şi dâlma Năroduşi-n locul veche vatră –Moruşanicu holdă, grajduricu nuc, meri şi prunicu dese bistreţe şi poroabelivada cu pârleazul de valela drumeagul din Apa Tăiimai apoi cu jilip4

şi ştrec5 pentru mocăniţeşi-n deal pârleazulla drumul sărman – romance urca Măgura şi Vf. lui Pătruspre căldarea cu lacşi vârf pietros-ascuţitŞurean6

În veri – copilăria mă urcadin Fabrica cândva pentrucărămizi,cherestea, depou, ateliere, birouriprin Avrămoane, prin cetăţipe sub Coastă, peste ArsuraPreluca şi Boulsă tunăm7 pintre brazi şi fagila Apa Tăiilângă dâlma Janguracu ţurţur din pârâulPrihodişteiunde-i stâneica de valecu comarnic şi ulucăcu strungă şi coteţe pentru viţei

a lui „Dopaşul”8

tânul meu Dănucă.

TUDOSIA MATERNA

Din Avram

şi Tudosie

vin străbunele

în duh şi lacrimă

de Sântămărie.

În Haţeg

din Fărcădin şi Silvaş

(din) Prislop şi Nolaţi

din moţime şi Banat

Avramii – slujbaşii,

Doboii – dubaşii,

Crişanii – aurarii

sub cruci,

sub iarbă

s-au adunat

lângă-un gard

de liliac

să se mântuie

în veac

JIEŢ9

În Căldareala Slăveislavă ţieapă vieÎn căldarela gâldău

SPECIAL IIIvineri, 6 aprilie 2012

botezat suntşi zic zăusunt drumeţ10

printre culmiprintre pâraiedomolite-n

apa JieţHududoi11

şi Hududeudin nisipuri spălateaurul tăunu-i păstratîn cetaterâul şi stâncasub vremitot vitregefăr-de legenu ascundbănuţulşi podoabaunui cap

de rege12

LUMEA ÎI ZICE „BIETU”

Prin Struja* şi Rătond*;

Prin Racont* şi Prevecior*

primăveri urc,

toamne cobor,

numa-n locul şes

Troian*

şi-n progodia din deal

se tot mută zilele

din om, din an,

lăsând vatra

cu regretu

şi lumea îi zice

„bietu”

OHABA13

În urcuş

în coborâş

prin Ohaba

de sub Piatră

am tot fost

şi-oi mai fi

cândva,

şi mai zic

cât am

soră, frate

O ha?

O ba?

a fost voioşie

pe moşie

numai cât o zi

din copilărie?

POARTA CASEI

Vremea

în poarta casei

se face mai mică

când o cioară

pe-o ulucă

croncăie

de mă usucă,

dacă plec

şi nu mai vin

în ograda,

în livada

cu meri şi pruni

prin poarta năruită

sub liliac şi iasomie

pe unde ai mei

în duh

s-au cuprins

şi vor să mai vie

CÂND S-AU DUS PĂRINŢII

Când s-au dus părinţii

ne-au lăsat pe cruci

paseri,

sufletele să le înalţe

când poartă în veşnicie

cânturile,

al lor amar

cât în neam

o să rămână

prin iubirea lor,

în iubirea Ta

suntem împreună

EPITAF

Trecătorule,„casa cea vechesă nu-mi fie strâmtă”14

trupulsă nu-mi fie zdrobitîn zidiride lemn, de piatrăîn curatele iubirimi-e ocrotitSufletulcât îmi mai stăpe lângă casăo haină,o cană cu apăsă afle,pe drumul îndelungatsă nu fiegol şi însetatCerul se deschidela Înviere

la Rusalii, în prazniceşi-n pomenirile sfintecând dăruiţi vin şi bucatepentru iertare şi neuitarelângă morminte.Intrarea în veşniciecând o să vinălângă mine să vă adaogeîntru pace şi odihnă.Trecătorule,aici zace trupce-a purtatstraie şi chipal aproapelui tăuşi-a încercat să aibăîn gând, „şi-n inimă

pe Dumnezeu”

ÎNTR-O RĂSCRUCE

Într-o răscruce

O icoană,

O sfinţitoare cruce

mă-ndeamnă să urc

în plaiuri la stâneici

precum în copilărie

urmam căluţul

împovărat cu ţoale

şi merinde în desagi

Acum potecile-s năpădite

de aluni, muri şi măceşi,

de duhul

ce-n ierburi m-afundă

în umbriş cu urechiuşe

şi butoare cu ciuciuleţi

spre dâlmele însorite

cu zmeurişurişi fragi

1 Sylotena – ar putea fi apa Tăii în vechidocumente haţegane; syl – numele Jiu învechi scrieri transilvane2 Tâna – ha bătrână, bunica, buna; tân –hăl bătrân, moşul, bunicul3Petrilă – drum pietruit4 Jilip – scoc cu apă pentru transportullemnelor5 Ştrec – cale ferată forestieră îngustă 6 Şur – în limba dacă – ascuţit, pietros7 A tuna – a coborî8 „Dopaşul” – poreclă dată bunicului,muncea mult şi mânca rar, „pe îndopate”9 Jieţ – afluent al Jiului, nume dac10 Jur pe Dumnezeu11 Vale strâmtă şi adâncă12 Monedă de aur dac13 Ohabă – moşie ereditară14 Vasile Pîrvan, Memoriale, EdituraDacia, Cluj, 1973, p. 71*Toposuri în vechimea Văii Jiului

SPECIALIVvineri, 6 aprilie 2012

„Dan Ioan Nistor îşi închină în Acum evremea întregul prinos de cuvinte - Cuvântului.

Alcătuirile lui sunt felurite, ca şi universulspiritual bogat al poetului. Versurile lui sunt... şirugăciuni, mărturisiri şi chemări către aproapele,imnuri de slavă lui Dumnezeu. În ordineadestăinuirilor, ele pot fi citite însă şi ca oautobiografie spirituală în versuri, în tradiţia defrumuseţe şi lumină a lui Mihai Eminescu şi VasileVoiculescu.

Ele ne dezvăluie urcuşul interior alpoetului, pildă ziditoare de suflet pentru că estelucrarea unui slujitor al oamenilor prin faptă - catămăduitor de suferinţe, prin demers intelectual –ca poet, dar şi lucrarea unui slujitor a luiDumnezeu prin toată viaţa lui ca rugător”.

(Virgil Cândea)

„Poezia lui Dan Ioan Nistor pare scrisă cudetaşare de isihast. În tihna singurătăţii elcrestează pe lemnul frumos mirositor al bradului,norme dumnezeieşti, apoftegme ale sfinţilorpărinţi, reflecţii ale unor spirite înalte, articulându-le cu nevoile sufletului. E un memento ce exprimănu numai teama de împuţinare a sufletului, ci şibucuria îmbogăţirii lui prin Dumnezeu, jubilareaîn faţa secundei în care vede, contrar dionisiacilorsau hedoniştilor, o poartă a veşniciei, aşa cum oarată acest admirabil catren: «Mă nasc şi mor/ înfiecare zi/ până cele ale umbrei/ le voi părăsi»(Rouă de veşnicie). (…)”.

(Constantin Dimoftache Zeletin)

„Dan Ioan Nistor aduce în poezia sapioşenie şi reflecţie, gând curat şi sincer, toategravate pe o armonioasă întrepătrundere cu zicerişi axiome ce s-au constituit prin vreme înadevărate repere ale cunoaşterii spirituale şi alepătrunderii de harul dumnezeiesc. (…)”.

(Florentin Popescu)

„Există în poezia lui Dan Ioan Nistor unfreamăt existenţial serios, care se transferă beneficcititorului său. Poetul îşi poartă fiinţa în teritoriulinefabil al credinţei creştine curate, încercând săsurprindă lucruri atât de greu de surprins prinadâncul lor şi atât de greu de exprimat.(…)

Pentru poet pare că cerul nostru şipământul acesta poartă deja însemnul cerului nouşi al pământului nou ce ne-au fost promise. Dinacest teritoriu el reuşeşte nu odată să decolezefrumos şi să-şi depăşească condiţia, atingând cuaripa versului său poezia cea mare”.

(Costion Nicolescu)

„Dan Ioan Nistor are ştiinţa aceleimetafore care aduce spre conştiinţă adevărurileîndelung întemniţate în straturile de adâncime alefiinţei noastre. Uneori poetul îşi aşează versul larădăcina credinţei, pentru a ne-o revela încă odată.

Drumul liric pe care înaintează nu esteunul lesnicios. Aceasta implică renunţarea laobţinerea unei glorii efemere”.

(Gabriel Rusu)„Reflecţiile filosofice, meditaţiile, poetul

Dan Ioan Nistor le transformă în rugăciune şi îistrăluminează credinţa. El rămâne în sfera sapredilectă, a miracolului de dragoste şi armonie,de pace liniştitoare pogorâtoare din Dumnezeu”.

(Constanţa Călinescu)

„Dan Ioan Nistor este un poet de ocuceritoare delicateţe, cu o expresie lirică sigurăşi concisă, puternic ancorat în spiritualitateacreştină.

Profesionalismul carierei medicale a fostfericit dublat de o înzestrare poetică altoită pe odeosebită sensibilitate religioasă”.

(Răzvan Codrescu)

„Mistica pentru poetul Dan Ioan Nistoreste o sinceritate, o speranţă, o prospeţime, onoutate reprezentând tot ce este mai bun într-unsentiment sau într-o idee. Poemele par a nu fiscrise ci invocate de autor, un cuvânt face să răsarăo idee, accesoriul se transformă în esenţial”.

(Alexandru Trifan)

„Învăluit într-un ecran de tăcere, cuvântulse scutură de balastul imitării, aspirând sprevirtuţile sale creatoare originare. (…)

Dan Ioan Nistor îmbracă totuşi hainamartorului care culege de pe cuvinte rouacerească. În versurile sale abundă împrumuturilefilocalice, de o frumuseţe zenitală, cu meşteşugtranscrise în rigoarea cântecului”.

(Manuela Horopciuc)

„Versurile lui Dan Ioan Nistor, atât deinspirate şi scrise cu inima, nebănuit de frumoasemi-au adus bucurie citindu-le şi trebuie să adaugcă în casa Vasile Voiculescu am crescut cupoezie”.

(Gabriela Voiculescu-Defour)

„Psalmii din Vechiul Testament, care parmodelul arhetipal al lui Dan Ioan Nistor, prinrenunţare, înlocuiesc sensul logic al spunerii cusugestia muzicală, poetul devenind interesant nuprin ceea ce transmite, ci, şi aici este esenţacontribuţiei sale, prin muzicalitatea interioară afiecăuri cuvânt potrivit în armonie cu celelalte,până la revărsarea unei Cântări a Divinităţii, pânăla divinaţie”.

(Şerban Codrin)

„…Poezia sa cultivată, cu vers intim esteîn întregime o meditaţie asupra adâncului celuimai pur şi mai tainic al sufletului, exprimată cu omuzicalitate seducătoare, totdeauna sobră şi nuodată lapidară. Dar ceea ce îi conturează poetuluiDan Ioan Nistor o fizionomie aparte în scrisulnostru literar actual e bogata sa producţie lirică,de o remarcabilă puritate, dominată exclusiv desentimentul cu spiritul Evangheliei”.

(Constantin Emil Bucescu)

„(…) Forţa poeziei lui Dan Ioan Nistor stăîn nestrămutarea de a-şi mărturisi credinţa mereuşi mereu, într-o notă de sinceritate şi sufe-rinţă.Este un salt continuu, tenace sub povara aceleiaşiidei, aceleiaşi solitudini îndurerate, încărcate însă

de speranţă. Şi este un refuz al clamoarei publice,fiindcă suverană rămâne Tăcerea”.

(Nicolae Rotund)

„(…) Fiorul poeziei psalmice şiimnografice bizantine îşi află locul în cărţile saleîn care poetul redescoperă cu fiecare vers bucuriacreaţiei divine, dar şi lecţia smerenieimântuitoare”.

(Liliana Ursu)

„(…) Versurile, chiar frânte, fulguraţii degând trecut prin smerenie, devin nişte punţidiafane, sensibile, între suflete, cel al stihuitoruluişi cele ale semenilor cărora li se adresează.Divinitatea cu făpturile şi înfăptuirile sale devineadesea un pretext, nu de lamentaţie, ci de laudă,de înălţare prin rugă spre crugul celest”.

(George Chirilă)

„Poemele lui Dan Ioan Nistor stau subsemnul sacralităţii, al fiorului existenţial, poetulredescoperind în fiecare clipă Farmecul genezei,al creaţiei divine. Versurile sale constituie unînălţător «Te Deum», o mărturie lirică a credinţeişi de smerenie, de bucurie extatică în faţalucrărilor Dumnezeirii, o rugă neîntreruptă cătreDomnul”.

(Ştefan Cucu)

„Poezia lui Dan Ioan Nistor e cuprinsă deun fior mistic pe care nu îl găsim decât lagândirişti. Fiecare celulă a acestor poezii degajăun dor nebun de Cosmos, o sete febrilă deDivinitate, manifestări ale căutării transcendenţei,cărora poetul le găseşte un autentic chip spi-ritualpe pagina albă a poemului întru născare”.

(Mircea Braga)

„(…) Orice poem glisează imnic sprebucuria de-a exista întru slava lui Dumnezeu, ca«firicel de rugă» ori bob de ţărână roditoare, prinşi în credinţă şi iubire, nădejde şi miracolperpetuat în simplitatea firii ce-şi escaladeazăinvizibilele-i limite spre a se contamina de adâncapace şi a se pătrunde germinativ de «rouaîndumnezeirii» (Prin cele obişnuite ale firii,Fărâma de veşnic cânt, Inscripţie pe un clopot).(…)”.

(Ion Roşioru)

„Dan Ioan Nistor încearcă prin clipascăldată-n reverberaţii ce ţin de miracolul creştinsă afle o relaţie cald-umană cu sacralitatea, gestulsimplu al rugăciunii, sau prin îndemnul calm, prinintrospecţie cuminte şi împăcată la despovărare,în credincioşii de lucruri şi gânduri inutile, fiindcăDumnezeu ne ţine în mâna Lui”.

(Claudia Ilie Voiculescu)

„Dan Ioan Nistor ne-a înfăţişat artistic«Psaltirea pre versuri tocmită», cu precizarea cădacă în cazul Psaltirii lui Dosoftei versurile«tocmite» înseamnă rostire, în cea a poetuluiconstănţean acestea presupun trăire”.

(Const. Miu)

Opinii critice